Proiect Lectie Motivatia

+

Proiect de lecţie Subiectul: Motivaţia Obiective fundamentale: a) dobândirea cunoştinţelor referitoare la motivaţie ca proces psihic  b) însuşirea şi utilizarea utilizarea corectă a limbajului limbajului psihologic

Obiective operaţionale. Elevul va fi capabil: a) să definească şi să utilizeze corect conceptele de bază  b) să stabilească stabilească corelaţii între motivaţie şi celelalte celelalte procese psihice psihice c) să identifice! în conte"te diferite! repertoriul motivaţional al personalităţii #trebuinţe! impulsuri! dorinţe! intenţii! aspiraţii! interese) d) să e"plice rolul motivaţiei în actul cunoaşterii umane e) să apreciez apreciezee importanţa importanţa cunoştinţelor cunoştinţelor de psihologi psihologiee pentru pentru organiza organizarea rea activităţii umane f) să$şi e"plice nivelul de aspiraţie pe care se aşteaptă să$l atingă într$o sarcină dată.

Tipul lecţiei: lecţie de predare-învăţare Metode şi procedee: conversaţia euristică! e"punerea! e"erciţiul! problematizarea! e"plicaţia didactică.

Material didactic: didactic: fişe cu liste de motive! fişă cu piramida trebuinţelor a lui %. &aslo'

Material bibliografic bibliografic: %. (osmovici! Psihologie

generală!

olirom! *aşi! +,,-

co gnitive! olirom! *aşi! +,,,. &ielu late! Psihologia mecanismelor cognitive

Desfăşurarea lecţiei ! "aptarea atenţiei elevilor /e prezintă elevilor e"perimentul 0Efectele privaţiunii senzoriale1: /ubiecţii sunt culcaţi confortabil! în repaus total! într$o cameră în care contactul cu realitatea înconjurătoare este complet întrerupt. Ei văd doar o lumină difuză printr$o pereche de ochelari translucizi! aud numai un zgomot uşor al instalaţiei de aer condiţionat şi nu au senzaţii tactile! deoarece mâinile sunt înmănuşate şi introduse în cilindri de carton. 2n ciuda unei sume mari de bani care le este oferită! cei mai mulţi subiecţi nu pot suporta această situaţie mai mult de 3 4 5 zile! deoarece! după +3 ore de privare

3 senzorială! apar tulburări e"trem de neplăcute: halucinaţii! scăderea capacităţii intelectuale şi motorii! tulburări emoţionale. /ubiecţii preferă să fie supuşi la solicitări care cer mari eforturi decât să repete situaţia de privare senzorială.

#! "omunicarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei 6om studia astăzi un nou proces psihic! motivaţia! care are un rol fundamental în marile comportamente ale vieţii omului: cunoaştere şi învăţare precum şi în activitatea umană. rin însuşirea cunoştinţelor referitoare la motivaţie! la repertoriul motivaţional al personalităţii #trebuinţe! impulsuri! dorinţe! intenţii! aspiraţii! interese) veţi reuşi să obţineţi performanţe înalte în activităţile desfăşurate.

$! Pre%entarea materialului stimul şi diri&area învăţării lanul temei se prezintă elevilor de la început şi se notează pe tablă pentru a avea o orientare asupra problemelor care vor fi urmărite pe parcursul lecţiei şi pentru a avea o privire de ansamblu asupra temei: a. (e este motivaţia7  b. 8imensiunea structurală a motivaţiei c. 9ipuri de motive d. &otivaţie şi performanţă 2n această oră se vor discuta doar primele două probleme din planul lecţiei. a.  Motivaţia reprezintă ansamblul factorilor care declanşează activitatea individului! o orientează către anumite scopuri şi o susţine energetic. %ceşti factori se numesc motive. Motivele! sub efectul stimulărilor interne sau e"terne! aduc individul în stare de acţiune şi îi susţin activitatea o perioadă de timp! în ciuda obstacolelor care  pot apărea. &otivaţia este o sursă de activitate şi de aceea este considerată motorul  personalităţii.

8upă ce am e"plicat elevilor noţiunile de motivaţie şi motive se va face un scurt e'erciţiu: le cerem elevilor să întocmească o listă cu motivele care îi determină să înveţe la psihologie  b. 8imensiunea structurală a motivaţiei Trebuinţa 4 e"presia psihică a necesităţilor înnăscute sau dobândite ale omului

iramida trebuinţelor realizată de psihologul american %braham &aslo':  trebuinţe fiziologice  trebuinţe de securitate  trebuinţe de iubire şi apartenenţă

5  trebuinţe de stimă  trebuinţe cognitive  trebuinţe estetice  trebuinţe de autorealizare  Impulsul 

constă! din punct de vedere psihologic! în apariţia unei e"citabilităţi

accentuate a centrilor nervoşi corespunzători.  Dorinţa este o trebuinţă conştientă de  Intenţia

obiectul său.

marchează orientarea motivului spre scopuri sau proiecte! %vem intenţii

imediate! pe termen scurt şi pe termen lung. Scopul  este prefigurarea mentală a rezultatului! a efectului dorit! anticiparea! proiecţia

 punctului terminus al acţiunii.  Interesul   este

o componentă motivaţională comple"ă care e"primă orientarea activă!

relativ stabilă a personalităţii umane spre anumite domenii de activitate! obiecte sau  persoane.

(! Obţinerea performanţei 6om propune elevilor următoarea activitate:

)'erciţiu: %nalizaţi categoriile de trebuinţe propuse de %braham &aslo' şi ierarhizaţi$le în funcţie de propriile priorităţi. %rgumentaţi alegerea făcută.

*! +sigurarea feed-bac,-ului ;ăspunsurile elevilor la acest e"erciţiu vor indica gradul de înţelegere a noilor cunoştinţe. 2n cazul în care vom constata anumite dificultăţi! erori sau lacune! vom reveni cu e"plicaţiile suplimentare asupra problemelor respective din lecţie.

! +sigurarea retenţiei şi a transferului 2n încercarea de a surprinde mai bine specificul motivaţiei ca motor  al personalităţii li se va cere elevilor sa realizeze următoarea

Sarcină: E"plicaţi rolul motivaţiei în activitatea umană

<

Proiect de lecţie Subiectul: +tenţia Obiective fundamentale: a) sistematizarea cunoştinţelor referitoare la atenţie ca proces psihic  b) însuşirea şi utilizarea corectă a limbajului psihologic

Obiective operaţionale. Elevul va fi capabil: a) să definească şi să utilizeze corect conceptele de bază  b) să stabilească corelaţii între atenţie şi celelalte procese psihice c) să identifice! în conte"te diferite! formele atenţiei d) să e"plice rolul atenţiei în actul cunoaşterii umane e) să aprecieze importanţa cunoştinţelor de psihologie pentru organizarea activităţii umane.

Tipul lecţiei: lecţie de recapitulare şi sistemati%are a cunoştinţelor Metode şi procedee: conversaţia e"aminatoare! conversaţia euristică! e"erciţiul!  problematizarea! e"plicaţia.

Material didactic: casetă video cu înregistrarea unui meci de fotbal! afişe  publicitare! fişe cu diferite e"erciţii.

Material bibliografic:  %. (osmovici!  Psihologie

generală!

oirom! *aşi! +,,-

&ielu late! Psihologia mecanismelor cognitive! olirom! *aşi! +,,,.

Desfăşurarea lecţiei ! "aptarea atenţiei rofesorul propune elevilor să privească câteva afişe publicitare şi cere acestora să$ţi spună părerea despre ele.

#! .ecapitularea şi sistemati%area cunoştinţelor rofesorul va conduce activitatea de e recapitulare pe baza planului propus şi dezvoltat de elevi! urmărind însuşirea temeinică a noţiunilor de bază cît şi formarea capacităţii elevilor de a opera cu informaţiile respective. 8in această perspectivă! solicitările adresate elevilor trebuie să fie foarte variate: reproduceri de definiţii! efectuarea de e"erciţii care presupun prelucrarea

? informaţiilor! crearea de situaţii care se constituie în aplicaţii ale cunoştinţelor teoretice.

Plan de recapitulare: Definiţie: %tenţia se referă la concentrarea şi focalizarea efortului şi este o condiţie a vieţii psihice.

"alităţile atenţiei:  selectivă  dirijabilă  distributivă

/ormele atenţiei: a. atenţia selectivă 4 procesul prin care selectăm din mediu un singur element! în timp

ce le ignorăm pe celelalte $ conceptul de vorbire bruiată 4 metodă dezvoltată de psihologi #(olin (herr=) pentru a observa modul în care oamenii sunt atenţi la mesajele primite simultan pe cale auditivă $ teorii privind atenţia selectivă:  teoria filtrării  teoria atenuării b. atenţia distributivă 4

presupune capacitatea de a acorda prioritate alternativ! rapid!

când unei sarcini! când celeilalte şi are la bază mobilitatea atenţiei. $ factorii #condiţiile) care ne ajută să facem simultan două lucruri:  dificultatea sarcinii înţeleasă ca un raport între solicitarea obiectivă a sarcinii şi resursele de care dispune individul pentru în acel moment  practica sau e"erciţiul: două sarcini diferite! simple! e"ersate îndelung pot fi e"ecutate foarte bine simultan! în timp ce două sarcini similare! comple"e şi noi vor fi efectuate incomplet sau greşit.  aptitudinile şi interesele personale >ipnoza 4 fenomen spectaculos în care este implicată atenţia super$concentrată.

)'erciţii aplicative:  se va analiza împreună cu elevii un afiş publicitar pentru a determina elementele  prin care se încearcă influenţarea cumpărătorului $ vor fi evidenţiaţi factorii care influenţează atenţia)  indicaţi! cu e"emple! calităţile atenţiei

 cum interacţionează formele atenţiei atunci când este comentat un meci de fotbal7

$! +precieri şi conclu%ii e parcursul orei profesorul apreciază răspunsurile elevilor! le confirmă pe cele bune! le corectează pe cele eronate! intervine cu e"plicaţii suplimentare asupra unor probleme la care elevii au avut dificultăţi 2n finalul orei vor fi formulate aprecieri generale asupra modului în care elevii au realizat sarcinile! concluzii şi recomandări pentru pregătirea evaluării care urmează orelor de recapitulare

A

Modalităţi de evaluare a re%ultatelor şcolare la psi0ologie Testul docimologic este 0o probă definită! implicând o sarcină de îndeplinit! identică pentru toţi subiecţii e"aminaţi! cu o tehnică precisă pentru aprecierea succesului şi eşecului sau pentru notarea numerică a reuşitei1#>. i éron). Elaborarea unui test docimologic este o activitate comple"ă! dificilă! care  presupune parcurgerea mai multor etape: #a)

 precizarea obiectivelor pedagogice

şi a conţinutului care urmează a fi

verificat. #b) analiza conţinutului materiei asupra căreia se face verificarea! având drept scop

selectarea

problemelor

reprezentative!

esenţiale

pentru

înţelegerea

materiei în întregime. #c)

alcătuirea testului

 prin redactarea itemilor în concordanţă cu obiectivele

 pedagogice. 8eosebit de importantă este! în această etapă! alegerea tipului de itemi care corespund naturii obiectivelor şi conţinutului verificat #d)

experimentarea testului,

adică aplicarea lui la o populaţie determinată! cu

scopul de a verifica valoarea conţinutului! accesibilitatea sarcinilor etc. #e)

analiza statistică i ameliorarea testului,

în sensul în care se verifică dacă

testul răspunde e"igenţelor de fidelitate! validitate! omogenitate #f) aplicarea testului la o populaţie şcolară. @ problemă destul de dificilă cu care se confruntă profesorul în alcătuirea unui test docimologic este alegerea şi redactarea itemilor! care trebuie făcute în funcţie de obiectivele urmărite! de natura conţinutului care urmează a fi evaluat! de vârsta subiecţilor etc. în funcţie de modul în care se poate răspunde la solicitările formulate! itemii pot fi: #a1

itemi cu răspunsuri desc0ise sau itemi de tip 2desc0is34 care solicită

construirea răspunsului de către elev 5 6b1 itemi cu răspunsuri înc0ise sau itemi de tip 2înc0is34 care cer elevului să aleagă răspunsul corect din mai multe răspunsuri propuse!

  Itemii care solicită răspunsuri deschise  permit

evaluarea unor capacităţi

superioare ale elevului! cum ar fi: creativitatea! capacitatea de organizare şi sinteză!  judecata! spiritul critic etc. 8ezavantajul ar fi acela că timpul necesar pentru elaborarea răspunsurilor de către elevi! precum şi pentru evaluarea răspunsurilor de către profesor este destul de mare. în plus! sunt destule dificultăţi de evaluare obiectivă a răspunsurilor care implică o interpretare! o argumentare! formularea unei  judecăţi de valoare. *temii cu răspunsuri deschise se realizează în două variante : #a) itemi tip !redactare", care vizează capacitatea elevului de a dezvolta un subiect! de a construi un răspuns argumentat la o problemă pusă. în general! acestea sunt tipurile de itemi cel mai frecvent utilizaţi de către profesor pentru că sunt destul de uşor de elaborat. Bumai că dezavantajele semnalate anterior pentru răspunsurile deschise sunt valabile în special pentru acest tip de itemi. în plus! profesorul trebuie să aibă grijă la formularea sarcinilor! astfel încât ele să fie clare pentru elev şi să nu conducă la interpretări diferite. 2n baza acestor e"igenţe! profesorul de psihologie poate formula itemi tip 0redactareC în felul următor : % : +) (omparaţi memoria şi gândirea. 3) Enunţaţi formele memoriei. 5) E"plicaţi de ce reprezentările generale sunt considerate a fi semiconcepte. D : +) E"plicaţi interdependenţa proceselor memoriei. 3) 8escrieţi teoriile uitării. 5) %rgumentaţi caracterul relativ necesar al uitării.  #b) itemi cu răspunsuri !scurte" sau de completare necesită tot răspunsuri formulate de către subiect! dar acestea sunt formate dintr$o frază sau dintr$un cuvânt. 8e e"emplu! pentru lecţia 0&emoriaC pot fi formulaţi următorii itemi: $ 8efiniţi memoria. $ 8efiniţi formele memoriei. $ (are sunt caracteristicile memoriei7 $ &emoria! ca proces psihic! se realizează în trei faze: ... $ &emoria de lungă durată include două submodalităţi: a) ....... b) .......

, $ %tunci când ne aflăm în imposibilitatea de a ne aminti unele evenimente avem de$a face cu ... $ (ine este psihologul german! autorul curbei uitării7 $ (are sunt teoriile care e"plică apariţia uitării7  Itemii cu răspunsuri #nchisese constituie din întrebări cu răspunsuri la alegere.

%cest tip de itemi permite o verificare detaliată a cunoştinţelor elevilor şi urmăreşte îndeosebi realizarea obiectivelor de tip cognitiv. *temii cu răspunsuri închise cunosc trei variante : #a) itemi tip alegere multiplă #b) itemi tip corect$greit% #c) itemi pereche. *temii tip alegere multiplă oferă subiecţilor mai multe variante de răspuns! dintre care una este corectă. *temii de acest tip se constituie dintr$o parte  principală care prezintă problema şi o listă de 5$<$? opţiuni de răspuns pentru selecţie. artea principală #introductivă) poate fi redată sub forma interogativă sau ca un enunţ incomplet. 8e e"emplu: #+) (are este nota distinctivă a proceselor afective7 #a) aprecierea #b) valoarea motivaţională #c) subiectivitatea #d) polaritatea #e) mobilitatea #f) durata. #3) 8acă un stimul slab acţionează mai multă vreme! adaptarea senzorială se realizează în sensul: #a) scăderii sensibilităţii analizatorului #b) creşterii sensibilităţii analizatorului #c) menţinerii la acelaşi nivel a sensibilităţii analizatorului #5) (ine este autorul modelului psihanalitic de analiză a personalităţii7 #a) E.D. >urlocF #b) G.. Huilford #c) /. Ireud 

+J #d) H. %llport #<) %mnezia înseamnă: #a) o memorie bună  #b) pierderea memoriei #c) ameliorarea memoriei #d) lipsa capacităţii de a înţelege cuvintele vorbite  Itemii corect$greit

sunt întrebuinţaţi destul de des în activitatea didactică

 pentru că sunt mai uşor de întocmit şi de apreciat. %ceşti itemi se prezintă! de cele mai multe ori! nu ca o singură întrebare cu răspuns la alegere din două răspunsuri diferite! ci ca o fracţionare a acestuia în 5$< subitemuri. &archează enunţurile corecte ale definiţiei inteligenţei: #a) inteligenţa este un proces psihic care permite omului să realizeze cu succes anumite activităţi: #b) inteligenţa desemnează atât aptitudini şi cunoştinţe practice! specializate! cât şi aptitudini generale #c) inteligenţa este o combinare specifică a aptitudinilor care asigură posibilitatea realizării creatoare şi originale a unei activităţi #d) inteligenţa este o aptitudine generală rezultată din combinarea! într$o anumită măsură! a unor aptitudini specifice  Itemii pereche

#itemi de combinare) constau în formularea răspunsului prin

realizarea unei combinaţii corecte din elementele date. #+) Hăsiţi! pentru fiecare componentă a eului din coloana întâi! caracterizarea sintetică ce$i corespunde din coloana a doua: %. conceptul de sine

a. strategiile pe care le foloseşte individual pentru a

D. stima de sine

modela impresiile celorlalţi despre el b. totalitatea percepţiilor şi cunoştinţelor pe care oamenii

(. autoprezentarea

le au despre calităţile şi caracteristicile lor  c. autoevaluările positive sau negative ale persoanei

++

Teste de compo%iţie

sunt utilizate atât ca mijloace de e"ersare în

vederea formulării unor abilităţi! cât şi ca probe de verificare care testează capacitatea elevului de a$şi organiza ideile! de a construi o argumentaţie! de a folosi informaţia acumulată în tratarea unei teme! de a interpreta! de a realiza un comentariu personal la o problemă pusă! de a se e"prima limpede şi cuprinzător. 2n categoria testelor de compoziţie sunt incluse: +. Eseul #e".: %rătaţi care este semnificaţia psihologică a ma"imei lui /ocrate: 0cunoaşte$te pe tine însuţiK1) 3. ;eferatul #e".: Ireud şi psihanaliza) 5. roiectul #e".: e baza datelor privind funcţionarea memoriei! alcătuiţi un ghid al memorării eficiente) <. 9emele de sinteză #e".: *nteracţiunea proceselor cognitive superioare) ?. (ompunerea #e".: (um ar fi viaţa omului fără memorie7) -. 8isertaţia A. 9emele de cercetare #e".: Hăsiţi fragmente literare care ilustrează manifestări ale diferitelor sentimente şi pasiuni)

+3

"erinţe pentru alcătuirea unui eseu )seu: 0lucrare în proză! de factură liberă! tratând despre un subiect pe care nu$ l epuizează #...)! alcătuit adesea dintr$o suită de reflecţii sau de meditaţii care se efectuează în jurul unei teme! întregul cunoscând un amestec savant de  preparaţie elaborată şi improvizaţie1. #GacLueline ;uss 4  Metode #n &iloso&ie)

+! Pregătirea subiectului a) /tudiaţi conceptele şi problemele referitoare la subiectul eseului! cu grijă specială pentru înţelegerea lor.  b) ;eţineţi e"emplele care vă ajută să înţelegeţi şi să ilustraţi subiectul. c) %siguraţi$vă că ortografiaţi bine termenii şi numele de care vă folosiţi. d) Evidenţiaţi cu atenţie argumentele necesare pentru întemeierea unei idei. e) 2ncercaţi să reţineţi e"primări #citate) cu relevanţă deosebită. f) relungiţi studiul prin reflecţii personale şi notaţi$le pentru voi înşivă.

7! 8nţelegerea enunţului subiectului a) Muaţi$vă timpul necesar e"aminării înţelegerii fiecărui cuvânt din subiectul formulat.  b) /trăduiţi$vă să stabiliţi sensul precis al problemei puse în discuţie. c) lasaţi subiectul în conte"tul cerut #istoric! curent psihologic! temă! gândirea unui autor).

"! "ăutarea ideilor pentru eseu a) %lcătuiţi câteva eseuri prealabile înaintea unuia pe care îl propuneţi atenţiei altora.  b) Ieriţi$vă să prezentaţi o idee împrumutată drept una personală. c) (itatele trebuie să fie date între ghilimele şi însoţite de numele autorului respectiv. d) Bu citaţi autorii cărţilor de şcoală. e) Bu 0recitaţiC în scris o lecţie din manual eseul trebuie să fie o compoziţie în care lecţia  procură idei şi nu fraze gata făcute. f) Bu uitaţi! pe parcursul lucrării! de la ce subiect aţi plecat. g) Iaceţi apel la toate cunoştinţele voastre care se raportează la subiectul tratat.

+5 h) E"puneţi cunoştinţele voastre în funcţie de subiect şi nu subiectul în funcţie de cunoştinţe. i) Ntilizaţi pe cât posibil e"perienţa personală şi reflecţiile personale! dar fără să le substituiţi ideilor studiate.  j) 9rataţi subiectul ca pe un întreg! nu ca pe o colecţie de idei puse una lângă alta.

D! Planul eseului a) Iaceţi un plan. /tabiliţi diviziunile mari ale eseului vostru.  b) Enunţaţi pentru voi înşivă ideea pe care vreţi s$o dezvoltaţi în fiecare diviziune. c) Ieriţi$vă să transformaţi planul într$un cadru rigid! prefabricat! ce devine obstacol în gândirea fle"ibilă. d) Henuri diferite de subiecte cer planuri cu structuri diferite. e) 2n general! un plan bun are două$trei diviziuni principale. f) 6erificaţi dacă planul făcut satisface următoarele reguli: '( se re&eră la subiect% )( nu conţine nimic #n, a&ara subiectului% *( tratează #ntregul subiect% +( este gndit prin raportare la &iecare parte a enunţului subiectului, precum i la subiect ca #ntreg.

g) lanul complet conţine şi ideile secundare! derivate din cele principale.

)! .edactarea eseului 1 "erinţe generale: a) Eseul trebuie scris lizibil.  b) ;espectaţi regulile gramaticii limbii române. c) /tilul trebuie să fie clar. d) 6ocabularul nu trebuie sa fie voit sofisticat! ci aşa cum este cerut de tratarea subiectului. e) Bu folosiţi e"presii argotice şi abrevieri. f) Bu scrieţi fraze interminabile mai degrabă! scrieţi fraze scurte! clare şi concise. g) &arcaţi diviziunile principale ale eseului. h). Mucrarea trebuie să fie curată şi ordonată. i) ;espectaţi alineatele şi amplasarea în pagină.  j) ;ecitiţi lucrarea după ce aţi terminat redactarea ei.

#1 "erinţe specifice eseului psi0ologic: a) Eseul psihologic este o discuţie in jurul unor idei.

+<  b) Eseul psihologic nu se confundă cu cel literar! ideea nu va fi sacrificată in favoarea unei  prezentări literare. c) Bu abuzaţi de citate. d) Evitaţi judecăţi de ordin estetic sau de ordin sentimental e) Bu subliniaţi ostentativ opinia personală evitaţi să folosiţi e"cesiv persoana întâi singular #eu! mie). f) Ieriţi$vă să vă însuşiţi ca e"presii personale e"primările proprii unui autor.

/! "erinţe pentru alcătuirea eseului ! 9ntroducerea a) /copul introducerii este acela de a contura şi preciza problema din enunţ.  b) Hăsiţi o raţiune valabilă pentru punerea acestei probleme #relevaţi importanţa problemei). c) (ăutaţi punctul de plecare potrivit pentru formularea problemei. d) Evitaţi ca acest punct de plecare să fie valabil pentru orice subiect. e) *ntr$o chestiune disputată teoretic! introducerea nu trebuie să anunţe şi soluţia propusă  problemei. f) 8acă începeţi printr$un citat dintr$un psiholog cunoscut! aveţi grija să nu$l prezentaţi ca fiind ultimul cuvânt cu autoritate în problema tratată. g) 2n partea de sfârşit a introducerii e bine să puneţi problema de aşa manieră încât să se degaje din ea şi marile diviziuni ale eseului. h) Bu transformaţi totuşi introducerea într$un plan sumar al eseului.

#! "uprinsul a) Bu pierdeţi din vedere unitatea subiectului pe parcursul lucrării.  b) 8ezvoltaţi părţile lucrării în funcţie de importanţa lor. c) 8elimitarea între diviziuni şi subdiviziuni trebuie să fie clară. d) Bici una din diviziuni nu trebuie să ţină loc de subiect ca întreg. e) aragrafele distincte trebuie să conţină idei distincte. G) regătiţi la sfârşitul unui paragraf introducerea paragrafului următor.

$! "onclu%ia a) ;olul esenţial al concluziei este relevarea soluţiei puse problemelor din introducere.  b) (oncluziile nu trebuie să fie e"primate în termeni vagi. c) Bu formulaţi în concluzie ceea ce nu derivă din tratarea dată subiectului. d) Bu transformaţi concluzia într$un rezumat al lucrării ea trebuie să conţină ceva nou şi sugestiv. e) Iormularea concluziei este bine să fie făcută în cel mult două fraze.

+?

! Maniera de tratare a subiectului ! "onsideraţii generale a) 9ratarea subiectului trebuie să evidenţieze! mai întâi de toate! aptitudinile voastre de gândire personală ţineţi cont aşadar de următoarele lucruri: $ nu reproduceţi un te"t învăţat mecanic $ faceţi apel şi la e"emple din e"perienţa proprie.  b) Bu scrieţi ca să vă dovediţi erudiţia! părăsind subiectul lungimea lucrării nu îi asigură calitatea. c) Bu daţi e"plicaţii circulare #nu e"plicaţi un concept prin el însuşi). d) Bu folosiţi termeni al căror sens nu$l puteţi e"plica!

#! +rgumentarea ideilor a) Evitaţi afirmaţiile gratuite! lipsite de temeiuri sau dovezi.  b) Bu începeţi prin a afirma ceea ce aveţi de demonstrat. c) %rătaţi ce înţelegeţi printr$un termen! fără pretenţia că i$aţi epuizat semnificaţia. d) Iaceţi afirmaţii clare şi concise. e) Evitaţi afirmaţiile categorice! nenuanţate. f).(ăutaţi argumente pentru tot ceea ce afirmaţi. g) Bu confundaţi 0a afirmaC cu 0a dovediC sau 0a argumentaC.

$! .ecursul la e'emple în eseul psi0ologic a) E"emplele nu trebuie să lipsească şi este important să fie bine alese.  b) Evitaţi preluarea unor e"emple din carte! dacă le puteţi înlocui cu altele analoage! găsite de voi înşivă. c) 8acă recurgeţi la un e"emplu dat de un psiholog! este obligatoriu să amintiţi autorul. d) Bu multiplicaţi e"emplele în mod inutil şi nu le dezvoltaţi mai mult decât este necesar. e) Bu daţi o prezentare literară e"emplelor folosite. Eseul psihologic nu este nici naraţiune! nici roman: efectele oratorice sau efectele dramatice nu ajută cu nimic argumentării de tip psihologic. f) (ăutaţi e"emplele mai degrabă în viaţă decât în literatură. g) E"emplul nu ţine loc de analiză psihologică! deşi o ajută! deoarece e"emplul e la nivelul faptelor.

(! .ecursul la citate în eseul psi0ologic. a) (itatele îmbogăţesc lucrarea: nu abuzaţi totuşi de citate.  b) ;ecurgeţi la citate fie ca să ilustraţi ideile unui autor! să precizaţi esenţialul argumentelor sale! fie ca să ilustraţi opiniile personale printr$o e"presie binecunoscută a unui psiholog. c) (itatele trebuie să fie scurte! altfel reproducerea lor devine riscantă! d) (itaţi din necesitate! nu pentru a arăta cât de multe ştiţi. e) Bu uitaţi că a cita nu$i totuna cu a aduce o dovadă.

+-

Teme propuse elevilor pentru a fi tratate într-un eseu  %rătaţi care este semnificaţia psihologică a ma"imei lui /ocrate 0(unoaşte$te pe tine însuţiK1   ;ealizaţi un eseu pe tema 0(um ar fi viaţa omului fără memorie71   ;ealizaţi un eseu pornind de la afirmaţia lui 6asile avelcu: 1(heia înţelegerii altora se află în propriile noastre vibraţii afective1.   ;ealizaţi un eseu despre altruism ilustrat cu te"te din operele literare studiate   ;ealizaţi un eseu despre agresivitate ilustrat cu te"te din operele literare studiate   >ipnoza   Bormalitate şi paranormalitate în viaţa cotidiană   ;ealizaţi un eseu despre personalitate pornind de la afirmaţia lui Borbert /illam=: 0Iiecare om este! în acelaşi timp! asemănător cu ceilalţi membri ai grupului şi diferit de ei prin amprenta unică a trăirilor sale.1