Plan de lecţie Clasa a V-a Propunător: Propunător: Iftime Simona Elena Disciplina: Disciplina: Limba Română Unitatea de conţinut: conţinut : Autor. Narator. Personaj Subiectul lecţiei: lecţiei: Regionalisme Tipul lecţiei: lecţiei: lecţia mixtă Timp: Timp: 50 minute
Obiective cadru Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală; Dezvoltarea capacităţii de receptere a mesajului scris; Obiective operaţionale La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili să: Să identifice regionalismele din text (O1) Să definească regionalismele (O2) Să clasifice regionalismele (O 3) Să dea exemple de regionalisme (O4) să aplice, în demersurile iniţiate de profesor,cunoştinţele dobândite (O5) să dovedească încredere în posibilităţile proprii de nuanţare a exprimării (O6) să respecte normele limbii române actuale în cadrul folosirii cuvintelor în enunţuri;(O7) Metode şi procedee: conversaţia, învăţarea prin prin descoperire, problematizarea, munca independentă; Forme de evaluare: orală (întărirea răspunsurilor, observaţia sistematică); Bibliografie : 1. Manual Manual de Limba Limba Româ Română, nă, Editur Edituraa Integral Integral Human Humanitas itas;; 2. Psihopedago Psihopedagogia gia pentru pentru examenele examenele definitivare definitivare şi grade didactice didactice, Bogdan Balan, Ştefan Boncu, Simona Butnaru, Ciprian Ceobanu, Teodor Cozma, Carmen Creţu, Constantin Cucoş, Ion Dafinoiu, Georgeta Diac, Florin Frumos, Ovidiu Gavrilovici, Alois Gherguţ, Luminiţa Iacob, Nicoleta Laura Popa, Dorina Sălăvăstru, Elena Seghedin, Liliana Stan, Ediţia a II-a, Editura Polirom, 2008 3. Pedagogie, Pedagogie, Constantin Constantin Cucoş, Cucoş, Ediţia Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, adăugită, Editura Editura Polirom, Polirom, 2006. 2006. 4. Amintiri Amintiri din copilărie copilărie, Ion Creangă
Lecţia propriu-zisă 1.Captarea atentiei Anunţarea noii lecţii – Regionalismele – ( în cadrul lecturii Amintiri din copilărie); Scriere titlului pe tablă: Regionalisme Motivarea elevilor prin prezentarea obiectivelor aperationale; 2.Pregatirea atmosferei : se discută liber cu elevii despre opera literară citită, în care au sesizat câteva trăsături particulare a limbajului lui Ion Creangă. Elevii sunt solicitaţi,prin sondaj, să dea exemple, sunt puşi să motiveze, antrenându-se, prin întrebări frontale, toată clasa. Răspun posibil: scriitorul realizează culoarea locală prin folosirea cuvintelor cuvintelor specifice unei anumite regiuni. Captarea atenţiei pentru predarea noii lecţiei, prin apelul la cunoştinţele deja acumulate asupra vocabularului operei Amintiri din copilărie din ora anterioară, unde elevii au avut ca temă extragerea cuvintelor neînţelese şi explicarea lor cu ajutorul dicţionarului. •
Daţi sinonime cuvintelor extrase din textul studiat: popuşoi, sărdac, bernevici, a se şupuri.
Răspuns: popuşoi (varianta a lui păpuşoi), s.m.,porumb; bernevici, s.m. pl., pantaloni ţărăneşti largi, din stofă groasă; sărdac, s.n., haină ţărănească, scurtă până la brâu; a se şupuri, vb. IV (refl.), a (se) furişa, a (se) strecura. •
Sunt folosite cuvintele din această listă în zona geografică în care locuiţi?
3.Lectia propriu-zisa (aprofundarea termenului de regionalism) •
Definiţia regionalismelor „ .....” (elevii îşi notează în caiet definiţia regionalismelor)
•
Clasificarea regionalismelor : a) Regioanlisme fonetice (pronunţii diferenţiate în funcţie de aria dialectalǎ), exemple: hier , hire, hierbe, chiatrǎ , ghine; b) Regionalisme gramaticale (forme gramaticale, specifice anumitor arii dialectale), exemple: forme de prezent specifice anumitor regiuni: îi, îs „este, sunt” în Moldova, lucrǎ , mâncǎ „lucreazǎ, mǎnâncǎ” în Transilvania; Regionalisme lexicale (cuvinte care cunosc o circulaţie limitatǎ, în principiu, la o anumitǎ arie dialectală), exemple: pǎpuşoi „porumb”, oleacǎ „puţin”, ele „femeie, mǎtuşǎ”; bai „necaz”;
2
c) Regionalisme semantice (sensuri diferite ale aceluiaşi cuvânt, repartizate pe arii dialectale), exemplu ginere are în aria nordicǎ sensul „ginere” iar în aria sudicǎ şi sensul de „mire”
5. Obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului Cu ajutorul fişei de lucru, elevii vor trebui să identifice regionalismele şi vor trebui să dea sinonime. 5.Evaluarea : se fac aprecieri asupra activităţii elevilor şi se notează elevii care au participat la lecţie.
3
Fişă de lucru
Regionalisme Daţi câte un sinonim sau o definiţie, pentru termenii subliniaţi din textele următoare. Termenii subliniaţi sunt fie regionalisme ,fie arhaisme. „„Trei iezi cucuieţi Uşa mamei descuieţi...”” “…Atunci mezinul se vîrî iute în horn şi,sprijinit cu picioarele de prichici şi cu nasul de funingine ,tace ca peştele şi tremură ca varga de frică…” “…Şi eram şi eu acolo de faţă,şi-ndată am în călecat iute pe o şea ş-am venit de v-am spus povestea;şi-am încălecat pe-o roată şi v-am spus jitiaoată…” (Ion Creangă Capra cu trei iezi ) “Moşneagul pofticios şi cocoşul.”
hapsân se ia după gura babei,şi de ciudă prinde iute şi degrabă
“Cucoşul său era ceva de spăriet: elefantul şi se parea purice pe lângă acest cucoş!Ş-apoi în urma lui veneau cîrduri nenumărate de paseri,care de care mai frumoase,mai cucuiete şi mai boghete moşneagul văzând pe cucoşul său aşa de mare şi de greoi şi înconjurat de atât de multe galiţe i-a deschis poarta.” (Ion Creangă Punguţa cu doi bani )
calamandros făceam! Cînd punea mama laptele la “D-apoi cu smîntînitul oalelor ce prins,eu, fie post,fie cîşlegi de pe-a doua zi şi începeam a linchi şi tot aşa pînă ce dădeam de chişleag .” Ion Creangă Amintiri din copilărie
4
