PIAŢA DE ASIGURĂRI 1.1. 1. 1.
Piaţ Pi aţaa glo globa bală lă a asi asigu gură rări rilo lorr
1.1.1. 1.1.1. Noţiune, Noţiune, caracteriza caracterizare re generală generală
Asigurarea Asigurarea este este activitatea activitatea economi economică că prin care persoanel persoanelee fizice și juridice juridice care care sunt sunt amenin amenințate de anumit anumitee perico pericole le care dacă dacă s-ar s-ar produc producee le-ar le-ar deterior deterioraa star starea ea de sănă sănăta tate te sau sau ch chia iarr via via ța sau sau care care le po pott dist distru ruge ge bu bunu nuri rile le,, co cons nsim imtt să înlăture efectele financiare ale acestor posibile pierderi prin transferul lor către companii specializate în schimbul unei sume de bani. Compan Companiil iilee specia specializ lizate ate care consimt consimt să preia preia și să compense compenseze ze efecte efectele le financiare ale producerii riscurilor se numesc companii sau soci societ etă ăți de asig asigur urăr ării . Operațiunea iunea de transfer transfer al posibilelor posibilelor pierderi pierderi financiare financiare de la purtătorii purtătorii riscurilo riscurilorr la companiile de asigurări poartă denumirea de asigurare. Operațiunile iunile de asigurări asigurări și reasigurări reasigurări se realizea realizează ză într-un într-un cadru reglement reglementat at piață de de asi asigu gură rări ri. în care se întâlnesc întâlnesc cererea cererea și oferta de asigurare, asigurare, cadru cadru denumit denumit pia n pia piața de asigurări asigurări se desfășoară marea marea majori majoritate tate a contractel contractelor or specifi specifice. ce. Apro Ap roap apee toat toatee acti activi vită tățile ile vie vie ții soci social alee și ale ale econ econom omie ieii mo mond ndia iale le sunt sunt protejate prin asigurare, având în vedere amploarea și diversitatea acestora reiese că asigurările sunt de o mare diversitate și eterogenitate, eterogenitate, prin urmare se poate vorbi de o piață de asigurări rări doar din punct de vedere generic ric. Având în vedere tranzac tranzacționarea ionarea unor unor anumite anumite tipuri tipuri de asigu asigurări rări și a altor altor particu particularit larităă ți ne ne îndeam îndeamnă nă să afirmăm afirmăm că aceasta aceasta este împăr împărțită în mai mai multe multe subpi subpieețe de asi asigu gură rări ri concentrate în anum anumit itee zone zone ale globu globulu luii sau în mari marile le ora șe ale lumi lumii. i. Ora șele ele în care au loc loc tranzacții importante importante de asigurări sunt centre financiare financiare importante. importante. Caracterist Caracteristicile icile acestor acestor subpie subpiețe de asigurări, asigurări, sunt! a" #imens #imensiun iunea ea aceste acesteia$ ia$ b" Cadrul organizațional$ c" %truct %tructura ura și mod modul ul de realiz realizare are a concur concuren enței$ Dimensi nsiun unea ea fiec fiecăr ărei ei subpi subpieețe este determinată de mărimea cererii de a" Dime asig asigura urare re din din pe perim rimet etrul rul subp subpie ieței. ei. Acea Aceast stăă cere cerere re este este infl influe uenn țată ată de potența financiară a persoanelor fizice și juridice și de interesul de a se asig asigura ura al aces acesto tora ra.. #ime #imens nsiu iune neaa subp subpie ieței este este de dete term rmin inat atăă de câ țiva iva indicatori, cum ar fi! valoarea primelor brute subscrise într-o anumită perioadă, numărul contractelor de asigurare încheiate, cuantumul sumelor
&
asigurate într-o perioadă de timp, valoarea totală a angajamentelor asumate de asigurători la un moment dat, etc b" Cadr referă ră la la ofer ofertan tanții de de asigu asigurăr rării și reasi reasigur gurări ări Cadrul ul orga organi niza zaționa ionall se refe care operează într-o anumită anumită zonă sau centru financiar important important și care se caracterizează printr-o anumită formă de organizare 'companii de asigurări constitui constituite te pe principiu principiull ob ținerii inerii de profit, profit, companii companii mutuale, companii companii captive, captive, etc" etc" o anumită structură structură a capitalu capitalului lui social social 'de stat sau( sau( și privat", privat", etc. c" Structura Structura și modul modul de realizare realizare a concuren concurenței se referă la companiile de asigurări care subscriu riscuri în zona zona respectivă și la formele de asigurări pe care acestea le subscriu, concuren ța perfectă se manifestă doar între companiile cu un portofoliu de asigurare omogen. )ran )ranza zaccțiile iile cu asi asigu gură rări ri care care au loc loc între ntre dife diferi rite te țări ări este ste scăz scăzut ut în comp co mpara arație cu schim schimbu buril rilee de mărfur mărfurii dint dintre re ele. ele. *ste de înțeles eles având având în vedere vedere tipul tipul de produs produsee care se comerc comercial ialize izează ază și pre țurile urile 'prime 'primele le de asigură asigurări" ri" care care treb trebui uiee plăt plătit ite. e. Aces Aceste te tranz tranzac acții sunt sunt infl influe uenn țate ate de regl reglem emen entă tări rile le inte intern rnee ale ale fiecărei țări&. +ia +iața inte intern rnaa ționa ională lă int inter erfe fere reaz azăă cu subp subpie ie țele ele na ționa ionale le,, atun atunci ci cân cândd companiil companiilee multina multinaional ionalee î și înfiineaz înfiineazăă filiale filiale în diferit diferitee țări unde unde subscriu subscriu riscuri riscuri sau când cumpără cumpără de la companiile companiile na ționale ionale asigurări asigurări 'prin reasigurare reasigurare"" la sediul său. Aceste servicii le oferă fie naionalilor, fie străinilor aflai în ara sa. Această categorie de afaceri este numită business transfrontalier. /ata /ata de particip participare are a asigur asigurăto ătoril rilor or străini străini în fiecare fiecare țară este diferit diferităă ea depinz depinzând ând de legisl legislaa ția țării ării respe respecti ctive ve și de de atrac atractiv tivita itatea tea pie ței respec respectiv tivee spre spre capita capitalul lul străin străin.. )rebui )rebuiee menționat ionat că în ultime ultimele le deceni decenii,i, datori datorită tă liber liberali alizăr zării ii piețelor de asigurări din diferite țări, companii interna ționale de asigurări au achizi achiziționat ionat compan companii ii sau chiar chiar și-au i-au înfiin înființat propri propriile ile compan companii ii în aceste aceste țări și subscriu subscriu riscuri pe aceste piețe fiind totodată totodată importante importante surse de reasigurare reasigurare pentru companiile mamă. 0nel 0n elee din din aces aceste te co comp mpan anii ii inte interna rnaționa ionale le nu s-au s-au limi limita tatt la a cu cump mpar araa o singură companie, au cumparat mai multe urmând a le fuziona, limitând astfel numă nu mărul rul comp compan anii iilo lorr care care op oper erea ează ză într-o într-o pia pia ță naționa ională lă de asig asigur urăr ări. i. %copu %copull achi achizi ziționă ionări riii mai mai multo multorr compa compani niii pe o pia pia ță na ționa ională lă este este de a ben benef efic icia ia de for for ța mai mult multor or rețele de de vânzar vânzare. e. /eas /easig igur urăr ăril ilee de regul regulăă se tranz tranzac acțione ioneaz azăă pe acel acelea ea și subp subpie ie țe pe care care se subscriu subscriu asigurările asigurările directe, directe, numărul numărul și limitele limitele reasigurărilo reasigurărilorr depind de mărimea riscurilor riscurilor subscrise subscrise de compa companiile niile cedente cedente și de forța lor lor financia financiară. ră. 1.1.2. Factorii dezvoltării pieţei de asigurări
+iața de asigurări asigurări a continuat continuat să se crească o dată cu dezvoltar dezvoltarea ea economică economică a ecomoniei mondiale mondiale însă cre1terea cea cea mai mare a volumului volumului primelor de asigurări &
Ciurel, 2 3 Asigurări Asigurări și reasigurări - O perspectivă perspectivă globală, *ditura /entrop4%trato /entrop4%traton, n, 56&&, pag 78
5
1i reasigur reasigurări ări a avut avut loc loc în ultimii ultimii 56-59 56-59 de ani. ani. Cre șterea terea numărul numărului ui de asigur asigurări ări subscrise și a volumului volumului primelor primelor de asigurare asigurare a avut avut loc datorită unor unor factori, cum ar fi! dezvoltarea economică economică n țările industriali industrializate zate 2 după al doilea război a" dezvoltarea mondial, mondial, apari apariția de bunu bunuri ri și afaceri afaceri de mare valoar valoaree care trebuiau trebuiau proteja protejate te prin asigurări au dus la apari ția de noi și comple:e produse de asigurare. Creșterea terea va valo lori riii bu bunu nuri rilo lorr care care treb trebui uiau au prot protej ejat atee prin prin asig asigur urar aree a du duss la creșterea terea obli obliga gațiilor iilor comp compani aniilo ilorr de asigur asigurări ări dar și a prim primelo elorr de asig asigura urare re pe care le plăteau cei ce se asigurau. sc!imbări bările le interve intervenite nite n structu structura ra subpie subpieţel ţelor or de asigur asigurări ări" prin b" sc!im pătrunderea în diferite țări a companiilor multina ționale datorită incapacită ții comp co mpan anii iilo lorr naționa ionale le de a subs subscr crie ie risc riscur uril ilee din din aces aceste te subp subpie ie țe. #e m enționa ionatt este ste fapt faptuul că une nele le din acest acestee sub subpie pie țe a o reg regisl isla ție pri prin care care restric restricționaea ionaează ză acces accesul ul compa companii niilor lor mult multina inaționale ionale în în pia ța propri proprie. e. c" global manifestă tă prin achiz achiziiții de către către globaliza izarea rea activ activită ităților ilor de asigura asigurare re se manifes compan companiil iilee multin multinaa ționale ionale a uno unorr compan companii ii de asigur asigurări ări mici pe care care le-au le-au absorb absorbit it sau le-au le-au fuzion fuzionat at micșorând orând număru numărull de asigură asigurător torii din subpie subpie țele de asigurări. %copul acestor fuzionaări este crearea de grupuri financiare gigant gigant care care impun impun reguli regulile le de de subscrie subscriere re și primele primele de asigura asigurare re în subpia subpia ța respectivă. d" criza economică și financiară # din ultimii ani a dus dus la apari apariția unor unor meto metode de noi de abor abordar daree a asigura asiguraților, ilor, la noi noi strateg strategii ii și măsuri măsuri de suprave supraveghe ghere, re, control, norme de contabilitate, solvabilitate și măsurare a activită ții. Acesti Acesti factor factorii au contri contribui buitt la creșterea terea și dezvol dezvoltar tarea ea pie ței inter interna na ționale ionale de asigurări asigurări și vor impune impune și direcțiile în care aceasta aceasta va evolua evolua în viitor. viitor. 1.2.. 1.2
Evoluţ Evo luţii ii ale ale pieţ pieţei ei inte interna rnaţio ţional nalee e asig asigură urări ri !i !i reasi reasigur gurări ări
2olumu 2olu mull prim primel elor or de asig asigur urăr ării din din dife diferi rite te subp subpie iețe ale ale lumi lumiii a cu cuno nosc scut ut modificări modificări semnif semnificati icative ve în strânsă strânsă legătură legătură cu cu evolu evolu ția economi economică că a fiecăreia fiecăreia și cu diferite diferite particularit particularităăți regăsite regăsite în fiecare fiecare zonă. naint naintee de apariția actuale actualeii crize econo economic mice, e, declan declan șată în %tatel %tatelee 0nite 0nite ale Americii în 5668, s-a constatat o cre1tere a volumului volumului de prime atât pe total total cât 1i pe fiecare zonă importantă a lumii, dar mai ales cre1terea volumului primelor de asigurare în ările cu o economie dezvoltată din *uropa 1i continentul american. #e asemenea după cre1terea primelor în Asia, în perioada &;;6 - 5666, când a avut loc o dezv de zvol olta tare re acce accele lera rată tă a co cont ntin inen entu tulu luii asia asiati tic, c, se co cons nsta tată tă înce înceti tini nire reaa ritm ritmul ului ui cre1 cre1te teril rilor or de prim primee de asig asigura urare re pe fond fondul ul redu reduce ceri riii acce accele leră rări riii ritm ritmul ului ui de dezvoltare. /egiunile slab asigurate, cum ar fi Oceania 1i Australia 'incluse în 5
Constantines Constantinescu, cu, #.A.#.A.-
ucure >ucure ști, 5666, pag pag ?89 Ciurel, 2 3 op cit 56&&, pag 7; @ ibidem ?
?
tabelul alătural la capitolul alte zone" se constată că în decursul anilor primele de asigurare au stagnat. n 56&6 se observă că după doi ani de criză economică în care volumul de prime brute subscrise a scăzut, industria de profil a revenit cu o cre ștere de 5,7, în termeni reali @.??; miliarde 0%#, ceea ce înseamnă că primele subscrise au crescut peste nivelul avut înainte înainte de apari ția crizei. n anul anul 56&&, 56&&, avem o situa situa ție mai deos deoseb ebit ităă de și apare aparent nt volum volumul ul de prime prime brute a crescut fa ță de 56&6, cu apro:imativ B,B este o cre ștere nominală datorată devalorizăr devalorizării ii dolarulu dolaruluii față de monedele monedele țărilor ărilor respective, respective, în realit realitate ate volumul volumul de prime brute subscrise a scăzut cu 6,8. n tabelul tabelul & redăm evoluția volumului volumului de prime brute brute subscrise subscrise în intervalul intervalul &;89-5 &;8 9-56&& 6&& de indust industria ria de asigur asigurări ări la nivel nivel mon mondia dial,l, pe princi principal palele ele subpie subpie țe de asigurări. $%&'('& )*+(&%* 'miliarde 0%#"
)abelul &. 1-/
1--0
2000
200
200-
2010
2011
&B@ &5@ ?&8
@B6 ??@ 9&@
B79 B@7 B8;
&76& ;?9 &@96
&B&8 &668 &?9;
&B&? &&B? &@6?
&B96 &5;8 &@85
5B
@8
;9
&??
&&B,B
5B6,@
&B8
3"2
1"/3
2103
#240
#101,3
#"2#
#/-4
'" '*%) 59,; &;,B S+ (*+C 96,?
'" ??,; 5@,B ?7,;
'" ?5,6 ?6,7 ?5,7
'" @&,67 55,8 ?@,6
'" ?;,@ 5@,?8 ??,&?
'" ?7,? 5B,;& ?5,@B
'" ?9,;& 58,5@ ?5,56
D N%*D & zone
?,9
@,B
?,5
?,6;
?,??
?,B9
'*%) S+ (*+C D N%*D & zone %&
@,&
Figura 1. Distribu ția volumului de prime brute subscrise în intervalul 1985-2011 pe principalele subpie eț de asigurări
'%ursa! .sissre.eu.sissre.eu- arhiva arhiva %igma"
#in anali analiza za )abelel )abelelor or &și 5 și a Diguri Diguriii & se se observă observă că că principa principalele lele piee piee care determină mersul asigurărilor mondiale sunt cele cu economie foarte dezvoltată, principalii actori sunt! %0A, Eaponia, 0niunea *uropeană care concentrează cea mai mare parte a volumului de prime 'în 56&& reprezintă apro:imativ 87 din primele subscrise la nivel mondial". #in volumul total al primelor de asigurare la nivel mondial, respectiv #./-4 miliarde miliarde dolari dolari , 5.B57, 5.B57,99 miliar miliarde de dolari dolari '97,&9 '97,&9 " reprez reprezint intăă prime prime subscr subscrise ise aferente asigurărilor de viaă iar &.;B;,9 miliarde dolari '@5,8@" reprezintă prime @
subscrise aferente asigurărilor generale 'non-life". +e regiuni analizate, respectiv uropa, cu &B96 miliarde dolari prime subscrise, ;?7 miliarde dolari '9B,78" prime subscrise aferente asigurărilor de viaă 1i 7&@ miliarde dolari '@?,55" prime subscrise aferente asigurărilor generale. merica de Nord cu &.@85 miliarde dolari prime subscrise, B9@ miliarde dolari '@@,&?" prime subscrise aferente asigurărilor de viaă 1i 859 miliarde dolari '99,87" prime subscrise aferente asigurărilor generale. +e continentul asiatic reprezentând în special Eaponia, din totalul &.5;8 miliarde dolari, ;@5 miliarde dolari '75,97" prime subscrise aferente asigurărilor de viaă iar ?9B miliarde dolari '57,@?" prime subscrise aferente asigurărilor generale. )abelul 5
)abelul 5 3 2olumul de prime subscrise în principalele țări industrializate și în cele emergente în anul 56&& (ursa! """.s"issre.eu- igma nr. #$2012%
9
Digura &
Digura & 3 *voluția primelor brute subscrise la nivel mondial și pe cele două componente'asigurări de viață și asigurări generale" (ursa! """.s"issre.eu- igma nr. #$2012%
+rincipalele concluzii care se desprind după criza economică din anii 5668566; dar și a anilor 56&6 și 56&& este că după criza economică și o u șoară revenire a volumului primelor subscrise din 56&6 urmează criza datoriilor suverane și poate o altă criză mai profundă. #iferențe notabile se observă și între cele două sectoare ale industriei de asigurare respectiv asigurări de viaă 1i generale pe principalele subpiee de asigurare analizate. 1." Asigurările !i reasigurările #n Europa
%ubpiața *uropei, după cum am denumit-o, este cea mai mare subpia ță de asigurări din lume, după cum se observă în tabelul &, are ponderea cea mai mare în piața mondială de asigurări, ocupând în anul 56&&, ?9,;& din aceasta. )otu și după criza anilor 5668-566;, se observă că ponderea ei în pia ța mondială scade 'de la @& în anul 5668 la ?9,;& în anul 56&&" în favoarea pie ței asiatice 'aceasta crescând de la 55,8 în anul 5668 la 58,5@ în anul 56&&". #in volumul total de prime brute subscrise ;?7 miliarde dolari '9B,78" prime subscrise aferente asigurărilor de viaă 1i 7&@ miliarde dolari '@?,55" prime aferente asigurărilor generale. Acest raport în favoarea asigurărilor de via ță denotă o piață matură de asigurări.
B
+iaa unică a asigurărilor în *uropa acoperă ?? ări care formează Fona *conomică *uropeană '*uropean *conomic Area". n anul 56&&, cele mai mari subpiee de asigurări din *uropa 3 ritanie, Drana, Germania 1i talia subscriu, încă cea mai mare volum de prime brute subscrise din *uropa, însă trebuie remarcat că gradul de concentrare a scăzut de la apro:imativ 99 în anii de dinaintea crizei la apro:imativ @6 în anul 56&&. #e subliniat este faptul că în aceste țări volumul de prime aferent asigurărilor de via ță domină pia ța în defavoarea asigurărilor generale ceea ce ne întăre ște afirmația că aceasta este o trăsătură specifică piețelor mature de asigurări. 2olumul total al primelor de asigurare subscrise e:primă dimensiunea pieei asigurărilor în mod absolut, cre1terea acesteia reflectă atât cre1terea ofertei societăilor de asigurări, cât 1i o cerere sporită de asigurări din partea celor care doresc să se asigure. #in punct de vedere al volumului de prime, se disting ? grupe de ări! &" prima grupă! ritanie, Drana, Germania, talia care reprezintă @&,?8 din volumul de prime subscrise de ările care fac parte din C*A 5" a doua grupă! Olanda, %pania, *lve ția, %uedia, >elgia, #anemarca care reprezintă ?6,; din volumul de prime subscrise de ările membre C*A ?" a treia grupă! celelalte ări a căror pondere în totalul volumului primelor de asigurare al ărilor membre C*A este 57,75. 0n indicator important al pieelor de asigurări este penetrarea asigurărilor sau ponderea volumului primelor de asigurare în produsul intern brut. Acesta reflectă importana asigurărilor în activitatea unei ări sau a unei zone geografice. +onderea primelor de asigurare în produsul intern brut al unei ări reflectă nevoia de protecie a companiilor 1i a persoanelor fizice de a face faă riscurilor 1i prin urmare o previziune pozitivă pentru dezvoltarea viitoare a activităilor de asigurări. Ha nivel mondial penetrarea asigurărilor a fost de 8,B. ndicatorul cel mai performant privind ponderea asigurărilor în produsul intern brut îl are Hu:emburg cu ?5,@ ceea ce reprezintă că sectorul serviciilor financiare în această ară este foarte dezvoltat. Alte ări cu un indicator ridicat al ponderii asigurărilor în produsul intern brut sunt ritanie cu &&,8, *lveia cu &5,9, Drana cu ;,9, talia 7, Germania B,8, alte ări având ponderi mai mici. /aportul dintre investițiile societăților de asigurări și )+5/ este un alt indicator care reflectă importanța asigurărilor în economie, arată impactul asigurărilor asupra economiei prin investițiile pe termen mediu și lung efectuate de societățile de asigurări. Densitatea asigurărilor este indicatorul care arată volumul de prime de asigurare pe un locuitor al zonei analizate. Ha nivel mondial densitatea asigurărilor a 9
Ciurel, 2 3 op. Cit, 56&&, pag &6B
7
fost de BB& dolari(locuitor. Țările dezvoltate au avut în anul 56&& o densitate de ?7&5 dolari(locuitor. n *uropa, densitatea cea mai mare se află în ritanie cu @9?9 dolari(locuitor, Dranța cu @6@& dolari(locuitor, Germania cu 5;B7 dolari(locuitor și talia cu 59?6 dolari(locuitor. In ultimii ani numărul de companii care operează n piaţa de asigurări a scăzut continuu ca urmare a globalizării și a fuziunii dintre companii, astfel în anul 56&& numărul acestora a scăzut sub 9666 fa ță de 5668 la 9&76 unită ți și fa ță de anii anteriori când numărul de companii a înregistrat fluctuaii în jurul cifrei de 9?66 de unităi, în anul 5667 acesta fiind de 95B& companii, în 566B de 9?8?, în anul 56699@&B iar în anul 566@-9&55 de unităi. )rebuie menionat ca acestea de fapt operează în piaă ca grupuri de companii de asigurare, reprezentând de fapt cel mult &9665666 de astfel de grupuri de asigurari. Numărul anga6aţilor care lucrează în această industrie se menine în jurul cifrei de &.666.666 de persoane în ultimii &6 ani, astfel în anul 5668 ace știa au scăzut cu 6,9 față de anul 5667 când numărul de angaja ți era de ;8;.?@8 persoane. #e remarcat că numărul persoanelor care lucrează în asigurări au scăzut și în 5667 față de 566B când acesta era de &.657.&;; de persoane. Cele mai multe persoane, lucrează în Germania, respectiv 5&8.;66 de persoane, ritanie &77.966 de persoane, Drana &@?.866 de persoane. n ultima perioadă asigurările și reasigurările în *uropa au fost puternic marcate de criza economică declan șată în 5668 în %tatele 0nite ale Americii și care a influențat puternic și zona *uropei. +rin urmare companiile de asigurări au subscris mai puțin și cu prime de asigurări mai mici, resimțind puternic efectele crizei. +iața *uropei se va caracteriza printr-o puternică globalizare și regionalizare pentru a reuși să facă față efectelor noii crize a datoriilor suverane. =oile reglementări privind solvabilitatea companiilor de asigurări și reasigurări 3 directiva %olvencJ vor duce la modificarea cadrului în care companiile de asigurări vor opera în următoarea perioadă. 1.$.
Alte subpieţe e asigurări
0na din cele mai mari subpiețe de asigurări alături de cea europeană este cea a Americii iar din interiorul acesteia se eviden țiază subpia ța Statelor 'nite ale mericii. n anul 56&&, pia ța %tatelor 0nite, cea mai mare subpia ță întinsă între granițele unei țări, a subscris prime brute de &?5B miliarde dolari ceea ce reprezintă 58,8@ din piața mondială de asigurări. +rimele de asigurare sunt aferente asigurărilor de viață, în valoare absolută 9;6 miliarde dolari '55,@9 din pia ța mondială a asigurărilor de viață" și 7?B miliarde dolari '?7,?8 din pia ța mondială a asigurărilor generale". +rimele aferente asigurărilor de viață au crescut în 56&& față de 56&6 cu 5,; iar cele aferente asigurărilor generale au scăzut cu &,?. n %tatele 0nite penetrarea asigurărilor 'ponderea volumului primelor de asigurare în produsul intern brut" a fost în 56&& de 8,& iar densitatea asigurărilor7volumul de prime de asigurare pe un locuitor" de ?8@B dolari(locuitor. 8
Caracterizată prin dimensiuni foarte mari a subpie țelor interne de asigurări, a influenat dezvoltarea unor companii de reasigurări foarte puternice. #iversitatea formelor de asigurări practicate în interiorul zonei americane a atras reasigurători din întreaga lume dornici să preia o parte din riscurile mari și diverse care se subscriu în cea mai mare subpiață locală din %tatele 0nite cea a =e KorL-ului. Aici activează companii de asigurări 1i reasigurări interne, companii reprezentative de reasigurări din întreaga lume 1i case de broLeraj specializate, Cele mai importante societăi de asigurări 1i reasigurări americane B! ellefonte nsurance, /einsurance Corporation of =e KorL, American /einsurance, American nternational Group, )ransatlantic /einsurance, %t. +aul /e, American Doreign nsurance Asociation Mamper Group. #eși piața internă oferea suficiente riscuri pentru companiile de asigurări și reasigurări din subpiața neorLeză, acestea au penetrat alte subpie țe din dorin ța de a prelua riscuri din alte zone și de a interac ționa cu companiile de asigurări din aceste zone. n aproape toate subpiețele importante ale lumii în care se subscriu riscuri, se află reprezentanțe ale companiilor americane și ale caselor mari de broLeraj americane, dornice de a prelua riscuri și de a face schimburi de informa ții. #in altă zonă geografică importantă a lumii, o subpia ță de asigurări și mai ales reasigurări importantă este cea a 8aponiei. Aceasta a subscris în anul 56&& un volum de prime de asigurări de ;&& miliarde dolari'&;,8? din pia ța mondială de asigurări". +rimele de asigurări subscrise sunt aferente asigurărilor de via ță 76?,8 miliarde dolari ' 5B,7; din pia ța mondială a asigurărilor de via ță" și 567,7 miliarde dolari sunt aferente asigurărilor generale ' &6,99 din pia ța mondială a asigurărilor generale". n Eaponia penetrarea asigurărilor 'ponderea volumului primelor de asigurare în produsul intern brut" a fost în 56&& de &&,6 iar densitatea asigurărilor7volumul de prime de asigurare pe un locuitor" de 9&B; dolari(locuitor. %ubpiața japoneză, una din cele mai sigure și stabile subpie țe de asigurări din lume care s-a dezvoltat pe măsura schimburilor reciproce dintre companiile japoneze 1i cele străine. Are o mare capacitate de absorb ție pentru oricare din riscurile mari și grele subscrise în alte zone ale lumii sau chiar în Eaponia. Cea mai mare și mai importantă subpiață din Eaponia este cea din )oLio în care se subscriu toate riscurile. Cele mai mari companii specializate sunt! )oa pentru reasigurări generale 1i Eisai pentru reasigurări de cutremure.
B
Ciurel,2 3 Asigurări și reasigurări! abordari teoretice &i practici interna'ionale, *ditura All >ecL, >ucure1ti, 5666, pag 78
;
Atacul terorist de la && septembrie 566& a avut o victimă în Eaponia, compania de asigurare reasigurare )aisei Dire and ermude. #atorită facilităilor fiscale, aici se află sediul mai multor companii străine de asigurări 1i reasigurări. 1.%. Asigurările #n Ro&'nia
+iața asigurărilor din /omânia este una dintre cele mai mici din 0niunea *uropeană din toate punctele de vedere, atât ca nivel de prime subscrise cât și ca densitate a asigurărilor sau grad de penetrare. nsă într-o organizare neconven țională numită a *uropei Centrale și de *st, /omânia ocupă unul din primele locuri după piața +oloniei care subscrie apro:imativ o treime din primele aferente acestei subpiețe, Cehia și %lovenia. Ha sfâr1itul anului 56&&7, în /omânia erau înregistrate @? societăi de asigurare! 56 au desfă1urat numai activitate de asigurări generale &5 au desfă1urat activitate de asigurări de viaă && au desfă1urat activitate compozită In ultimii 9 ani, valoarea capitalului social subscris agregat la nivelul societăților de asigurare s-a dublat, de la &.;[email protected]@ lei, la sfâr șitul anului 5667, la @.6?8.5?;.@@B lei, la sfâr șitul anului 56&&. *volu ția din această perioadă de 9 ani a fost determinată de autorizarea unor noi societăți de asigurare și de intrarea unor grupuri de asigurare de renume la nivel interna țional în ac ționariatul societă ților din piața românească. Ha data de ?&.&5.56&&, cota de participare a investitorilor străini la capitalul social subscris și vărsat al societăților de asigurare era de ;&,55, iar cea aferentă capitalului românesc era de 8,78 din total. In ceea ce privește țara de proveniență a capitalului, investitorii din următoarele țări dețineau cele mai semnificative ponderi în valoarea totală a capitalului social subscris de societățile de asigurări, în 56&&! 7
/aportul C%A 56&&, pag &6
&6
• • • • •
Dranța, ?9,6&$ Austria, 58,@9$ Olanda, &6,5B$ ritanie, 5,;&$ talia, 5,7?.
Digura &.@. %tructura capitalului social subscris al companiilor de asigurări pe țări de provenien ță în 56&&. ursa )aportul *+ 2011 pag 12
Ha sfârșitul anului 56&&8, erau deschise pe teritoriul /omâniei &5 sucursale autorizate în alte state membre ale 0* -Dran ța, Germania, >elgia, ritanie, 0ngaria, Austria și %uedia -, din care &6 au raportat către autorită țile din statele de proveniență un volum de prime brute subscrise în /omânia de &&B.7&7.&99 lei, valoare care a înregistrat o cre1tere nominală cu 9@,9; faă de anul 56&6, iar în termini reali de @B,&5. %tructura pe categorii de asigurare a volumului total de prime brute subscrise pe teritoriul /omâniei de către cele &6 sucursale a fost următoarea! &65.&B8.&79 lei, respectiv 87,9? din total, pentru asigurărigenerale$ [email protected]@8.;86 lei, &5,@7 din total, pentru asigurări de viaă. #in punct de vedere al structurii pe clase de asigurări generale, situa ția subscrierilor în /omânia a celor &6 sucursale a fost următoarea! • •
8
/aport C%A-56&&, pag &6
&&
?7,&;, clasa - Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât feroviare 58,;8, clasa N2 - Asigurări de credite &&,9@, clasa N2 - Asigurări de pierderi financiare ;,B@, clasa - Asigurări de accidente și boală, accidente de muncă și boli profesionale &5,B9, alte clase. +entru asigurările de via ță, sucursalele societăilor de asigurare autorizate în state membre ale 0niunii *uropene care desfă șoară activitatea pe teritoriul /omâniei au realizat subscrieri numai pentru asigurări de via ță, anuită ți și asigurări de viață suplimentare și asigurări de viață și anuită ți care sunt legate de fonduri de investiții. •
• • •
•
+iaa asigurărilor din /omânia a scăzut pe tot parcursul anului 56&&, tendin ța de scădere manifestându-se încă din anul 566;, în condi țiile în care economia românească era încă în recesiune. +iața asigurărilor din /omânia a înregistrat o scădere de circa 9,8& în termeni nominali, sau mai precis de &6,;8 în termeni reali. Ha fel ca în anul 56&6, întâlnim o particularitate a pieței românești de asigurări aceea că sectorul asigurărilor generale au cunoscut o scădere de B,79 iar asigurările de via ță o creștere de ?. #upă cum constatăm, creșterea înregistrată de asigurările de via ță nu a putut anihila scăderea din sectorul asigurărilor generale. n anul 56&& s-au înregistrat un volum al primelor brute subscrise de apro:imativ &.8?B,7B mil euro, în lei 4.22."0-.-/2 lei. Aceste prime s-au subscris din asigurări generale, &.@?8,?9 mil euro, respectiv 3.0".-#".0- lei '78,?" și din asigurări de viață, ?;8,@& mil euro, respectiv 1.4"."33./# lei '5&,7". n graficul alăturat prezentăm dinamica primelor brute subscrise în pia ța /omânească de asigurari între anii 5667-56&&.
Digura ;. #inamica primelor brute subscrise în piața /omânească de asigurari între anii 5667-56&&. (ursa! )aportul *+ 2011, pag 1#%
&5
)opul primelor &6 companii din piața de asigurări românească a anului 56&& după indicatorul volumul de prime brute subscrise este redat în tabelul nr &, tabelul nr 5 redă topul primelor &6 companii de asigurări după volumul de prime brute subscrise potrivit asigurărilor generale iar tabelul ? redă topul primelor &6 companii de asigurări după volumul primelor la asigurările de via ță. op 10 companii de asigurări din *om9nia după volumul de prime brute subscrise și ponderea acestora n piață
)abelul nr ?
Nr crt .
C%()N+ D S+:
)rime )rime subscrise subscrise 7*%N; 7'*;
Creștere Creșter nominală e reală 7'*; 7*%N;
)ondere 7<;
& 5 ? @ 9 B 7 8 ; &6
A%)/A AHHA=)F-)/AC O<=A%G G/O0+A<C/ A%G0// =G A%G #* 2A Ț G*=*/AH 0=PA >C/ A%G #* 2A Ț
&.&&6,B? &.6?5,66 ;&B,&5 869,;& 976,7B 976,B? 9@?,@& @?8,5& @?5,?; ?67,?9
5B?,8& 5@9,&@ 5&7,B& &;&,@? &?9,98 &?9,99 &5;,68 &6@,6; &65,7& 7?,6&
?8,&6 -&;,55 -&7,5B -;,&& -&&,6B -6,?6 ?,77 -&?,66 -&5,?8 5&,59
&?,5B &5,?? &6,;@ ;,B? B,85 B,85 B,@; 9,5? 9,&B ?,B7
Total 10 companii
3.424,#1
1./-,00
Alte companii
&.B@9,B@
?;6,8;
Total piaț ă românească
."4",0/
1.-,-
=#,44
5;,?? -5@,?9 -55,9& -&@,8; -&B,76 -B,B? -5,85 -&8,95 -&7,;@ &?,99 =10,1
0,"/
&;,B9 =#,--
=11,02
100
ursa! nsurance ro/ile nr 1$2011
op 10 companii de asigurări din *om9nia după volumul de prime brute subscrise ale asigurărilor generale și ponderea acestora n piață
)abelul nr @ Nr crt.
C%()N+ D S+:
)rime )rime Creștere Creșter subscrise subscrise nominală e reală 7*%N; 7'*; 7'*; 7*%N;
)ondere 7<;
& 5 ? @ 9 B 7 8 ; &6
A%)/A AHHA=)F-)/AC O<=A%G G/O0+A<C/ A%G A%/O< 0=PA G*=*/AH CA/+A)CA A%G *0/O=%
&.6;9,79 ;@6,66 ;&B,&5 7@?,96 976,B? @78,67 @?5,?; ?@7,&5 ?6?,9@ ?6&,65
5B6,58 55?,58 5&7,B& &7B,B& &?9,99 &&?,9B &65,7& 85,@9 75,&6 7&,96
?7,;@ -5&,6@ -&7,5B -7,68 -6,?6 -&?,B6 -&5,?8 -&7,?5 99,5? 7,77
5;,&8 -5B,6B -55,9& -&5,;8 -B,B? -&;,6; -&7,;@ -55,97 @9,?7 6,;?
&B,5B &?,;9 &?,B6 &&,6@ 8,@7 7,&6 B,@5 9,&9 @,9& @,@7
Total 10 companii
3.12,1/
1.#//,3/
=#,"#
=10,#1
-0,-3
&?
Alte companii Total piaț ă românească
B68,;;
&@@,BB
3.4"4,1#
1.300,"1
;,6@ =3,4/
=12,34
100
%ursa! nsurance +rofile nr &(56&& op 10 companii de asigurări din *om9nia după volumul de prime brute subscrise la asigurările de viaț ă și ponderea acestora n piață
)abelul nr 9 Nr crt.
C%()N+ D S+:
)rime )rime Creștere Creșter subscrise subscrise nominală e reală 7*%N; 7'*; 7'*; 7*%N;
)ondere 7<;
& 5 ? @ 9 B 7 8 ; &6
=G A%G #* 2A Ț >C/ A%G #* 2A Ț AHCO /O
9@&,5& ?67,?9 &89,66 ;5,B; ;5,66 ;&,6; 88,B& B5,@& 9@,66 ?&,5@
Total 10 companii
1./#/,/
"34,1"
;6,?5
5&,@9
Alte companii Total piaț ă românească
1.3"/,-0
&58,9B 7?,6& @?,;@ 55,65 5&,89 5&,B@ 5&,69 &@,85 &5,8? 7,@5 ",/
?,;@ 5&,59 &6,7; @,89 9,B7 8,BB -&5,5& -57,;9 -5B,97 -7,9@
-5,BB &?,99 ?,79 -&,86 -&,6@ &,7B -&7,78 -?5,95 -?&,5@ -&?,@5
??,68 &8,7; &&,?& 9,B7 9,B5 9,97 9,@5 ?,8& ?,?6 &,;&
","3
=",20
-#,#
9,95 ",0#
=",/0
100
%ursa! nsurance +rofile nr &(56&&
Gradul de penetrare al asigurărilor 'ponderea sectorului asigurărilor în +>" sa diminuat în cursul anului 56&& la &,?9, de la &,B5 în anul 56&6.
Digura 9. *voluția gradului de penetrare al asigurărilor în perioada 566@-56&& 'ursa! nsurance ro/ile nr 1$2011%
&@
#ensitatea asigurărilor 'volumul de prime de asigurare pe locuitor" a scăzut sub nivelul psihologic de &66 euro(locuitor, la 89 euro(loc în 56&& de la ;& euro(loc în 56&6, ;B euro( loc în 566; și &&&,79 euro(loc în 5668.
Digura 9. *voluția densității asigurărilor în perioada 566@-56&& 'ursa! nsurance ro/ile nr 1$2011%
'" #ensitatea ??5,@ asigurărilor 'lei(locuitor"
5668 &,77
566; &,86
56&6 &,B5
56&& &,?9
@&9,B5 @&?,57 ?87,89 @&6,77
Digura &6.
/eferitor la dinamica volumului de prime brute subscrise aferente anului 56&& se observă că pe segmentul asigurărilor generale companiile au subscris cu peste ; 'în moneda *0/O" mai puțin față de 56&6 în valoare absolută scăzând cu apro:imativ &96 milioane *0/O. Acest lucru a dus la scăderea ponderii pe care asigurările generale o dețin în totalul subscrierilor cu apro:imativ 5 puncte procentuale, până la un procentaj de 78,? din totalul pie ței de asigurări. Ha fel ca în anul 56&6 și în 56&&, au scăzut indemniza țiile brute cu &&,97, în termeni reali
&9
scăzând cu &B,@5. iar ceea ce este îmbucurător este că au scăzut despăgubirile aferente asigurărilor de avarii auto și furt cu 56,7B în monedă *0/O fa ță de 56&6.
Digura 8!
+e segmentul life, asigurătorii și-au sporit afacerile cu aproape &5 milioane *0/O, ceea ce înseamnă o creștere de aproape ? în monedă europeană. Acest lucru a dus la sporirea ponderii în pia ța de asigurări, până la 5&,7 din totalul subscrierilor. 2aloarea indemniza țiilor plătite pe segmentul asigurărilor de via ță, inclusiv răscumpărări s-au ridicat la 588 milioane lei, având o cre ștere nominală de apro:imativ B,6B și una reală de 6,59 fa ță de anul 56&6. +rimele brute subscrise în anul precedent din asigurări de viaă s-au apropiat de @66 milioane *0/, ceea ce reprezintă aproape 56 din piaă, cu circa 5 puncte procentuale peste ponderea pe care segmental life o deinea în totalul subscrierilor în anul 56&6. #in punct de vedere al gradului de concentrare al primelor brute subscrise, piața românească este o pia ță cu un grad mare de concentrare la primele &6 companii de asigurări, acestea subscriind în 56&&, apro:imativ 7B,;7 din volumul de prime brute subscrise, față de 86,?9 în 56&6. Companiile care subscriu asigurări generale 'non-life", primele &6 companii de asigurări au subscris 87,6; față de ;6,;B în 56&6, iar la asigurările de viaă 'life", acestea au subscris 8;,8B față de ;@,@8 în 56&6. +rin urmare concentratea asigurărilor la primele &6 companii de top a scăzut
&B
Alături de asigurările de via ță, singurele clase de asigurare care au adus creșteri ale volumului de prime brute subscrise au fost asigurările de incendii și calamități naturale, asigurările de credite, garanții și asigurările de răspundere civilă auto '/CA". Asigurările de avarii auto, motorul cre șterii din anii preceden ți ai industriei de asigurări, au fost principala sursă a scăderilor și în anul 56&&. 2olumul subscrierilor la asigurările de autovehicule'avarii auto și furt și /CA" s-a diminuat cu aproape 5?9 milioane *0/O, ceea ce s-a concretizat într-o scădere a asigurărilor amintite cu peste 96, din totalul pie ței, până la ;@6 milioane *0/O. Acest fapt a dus la diminuarea ponderii asigurărilor de autovehicule'avarii auto și furt și /CA" în monedă europeană cu până la 56 din totalul subscrierilor. Cu toate că și ponderea despăgubirilor aferente acestei clase de asigurări s-au diminuat în anul 56&& cu aproape 56,7B în monedă *0/O față de 56&6, ele reprezintă cea mai mare parte a despăgubiriilor plătite de asigurători și în anul 56&&' @7,?9 din totalul indemnizațiilor brute plătite pentru asigurări generale" Asigurările de incendiu și calamită ți naturale au adus subscrieri de peste ?68,7 milioane *0/O, în creștere cu aprope 5&,77 fa ță de valoarea primelor din anul 56&6. Această clasă de asigurări este a @-a ca pondere în industria de asigurări și reprezintă &? din pia ța de asigurări. #espăgubirile aferente acestei clase reprezintă doar 9,B8 din totalul plăților aferente asigurărilor generale. =ivelul acestor indemnizații a înregistrat o scădere nominalăcu @,96 fa ță de 56&6, iar în termeni reali una cu ;,7@. Cea mai spectaculoasă cre1tere dintre clasele de asigurări generale s-a consemnat pe categoria asigurărilor de răspundere generală. Cu toate că este vorba de volume încă mici ca pondere în piaă 3 clasa amintită reprezintă doar 5 din totalul subscrierilor, evoluia în euro pe segmentul menionat a fost cu mai mult de 75 peste volumul subscrierilor consemnate în anul 56&6. Asigurările de răspundere civilă generală au adus subscrieri mai mari cu 59 milioane *0/, suma care provine din subscrierile pe clasa precizată fiind de aproape B6 milioane *0/. n primele 7 luni ale anului 56&& în industria de asigurări au fost raportate că figurau &B.866 persoane care lucrau în companiile de asigurări, reasigurări și fonduri de pensii, în scădere cu 866 fa ță de aceeași perioadă a anului trecut. n sectorul intermedierilor financiare și asigurări figurau că lucrează &65.766 persoane în creștere cu 566 persoane față de aceeași perioadă a anului trecut. #eși politicienii au anun țat ie șirea din recesiune, finalul crizei este undeva departe. Ca urmare nu ne asteptăm la evolu ții spectaculoase privind volumul de prime subscrise, așa că în anii următori industria de profil va fi influen țată de implementarea regimului de conducere pruden țială a asigurătorilor %olvencJ și de introducerea condiiilor privind calificarea profesională, atât pentru coordonatorii activităii asigurătorilor, cât 1i pentru intermediarii în asigurări. #e asemenea pe fondul stagnării și(sau a scăderii vânzărilor de autovehicule va avea loc o scădere a volumului de prime subscrise aferente acestor asigurări, iar &7
pe fondul scăderii gradului de uzură a autovehiculelor'înnoirii parcului auto" și a îmbunătățirii stării drumurilor va scădea volumul despăgubirilor O altă tendință în următoarea perioadă ponderea asigurărilor auto vor scădea în totalul asigurărilor generale ca urmare a e:pansiunii asigurărilor de locuine, asigurărilor de sănătate, asigurărilor de viaă, asigurărilor de răspundere civilă generală. n următoarea perioadă, criza economică manifestată în economie va fi dublată de al ți factori negativi care vor duce la un trend descendent a industriei de asigurări, cum sunt! deprecierea monedei na ționale cu impact negativ asupra activelor și pasivelor societăților de asigurări$ creșterea ratei inflației$ situația lichidită ții pie ței de capital și a unor institu ții de credit la care au efectuat plasamente societățile de asigurări •
• •
&8
(API)*+U+ II ASIGURĂ)*RI ,I I-)EREDIARI /- ASIGURĂRI
2.1. 0uătorii pieei e asigurări
+iața de asigurări reprezintă cadrul organizat unde are loc tranzac ționarea asigurărilor și a reasigurărilor. )ipurile de asigurări și modalitatea de tranzac ționare este specifică diferitelor locuri unde au loc opera țiunile propriu-zise. Hocurile specifice le-am denumit subpiețe de asigurări. n aceste subpiețe se subscriu asigurări specifice zonei sau ora șului de tranzacționare însă ele sunt influențate de riscurile care se subscriu preponderent în zona respectivă, de mărimea și inciden ța de producere a lor și de formele de asigurare care preiau aceste riscuri. Activitatea de asigurare din aceste subpie țe se întrepătrunde cu a altor subpiețe de asigurări unde asigurările se reasigură, fiind influen țată de regulile și cutumele din subpiețe cu care interferează. +rin urmare pe fiecare din subpie țele mari ale lumii ' subpiața Hondrei, %0A, a 0niunii *uropene, Eaponia " se vând și se cumpără atât asigurări cât și reasigurări. #acă asigurările și reasigurările care se subscriau odată erau specifice subpieței respective în ultimele decenii ele au devenit internaționale, 'formele de asigurare subscrise având doar mici deosebiri" în aceste subpiețe se tranzacționează asigurări și reasigurări din diferite alte zone ale lumii. %ubpiețele diferă între ele din punct de vedere al dimensiunilor, al preponderenei unor categorii de afaceri, al stilului, al uzanelor 1i al modalităii de încheiere a tranzaciilor. n aceste subpiețe desfășoară activități de asigurare următoarele tipuri de companii;! asigurătorii şi reasigurătorii , intermediarii ! - broLeri de asigurare 'persoane juridice" - ageni de asigurare 'persoane fizice" companii auxiliare! evaluatori de risc, manageri de risc, lichidatori de daune, consultanți. 2.2. Asigurătorii !i reasigurătorii ;
Ciurel, 2 3 op cit, 56&&, pag 8&
&;
Asigurătorii și reasigurătorii sunt persoane juridice, autorizate să subscrie riscuri prin asigurări directe sau indirecte 'reasigurări". *le primesc riscuri în schimbul plăii de către purtătorii riscului a primelor de asigurare sau( și reasigurare. n schimbul acestor prime își iau obligația ca la producerea riscului asigurat să-i plătească asiguratului paguba produsă sau o parte din aceasta în conformitate cu cele specificate în contractul de asigurare sau de reasigurare. )rebuie specificat că aceste companii pot fi organizate ca și companii care subscriu numai asigurări sau numai de reasigurări dar cele mai multe subscriu atât asigurări cât și reasigurări. n toate subpiețele de asigurări e:istă companii a căror acționari sunt persoane juridice și(sau fizice care au sediul sau re ședin ța în țara în care- și desfă șoară activitatea asigurătorul 'companii na ționale" sau ac ționari care- și au sediul în alte țări'companii străine" sau asigurători cu ac ționari de ambele tipuri 'mi:te". Atât companiile cu acționari străini cât și companiile mi:te și evident cele cu acționari autohtoni trebuie să respecte legisla ția tării în care se înfiin țează sau î și desfășoară activitatea, atât cea generală cât și cea specifică domeniului asigurărilor și particularitățile subpie ței respective. Acestea trebuie să- și desfă șoare activitatea de asigurare conform normelor elaborate de organismele special create pentru organizarea și desfășurarea activității de asigurare în țara în care- și desfă șoară activitatea, să contribuie la creșterea gradului de încredere al popula ției în sistemul de asigurări și în asigurătorii care subscriu riscuri în țara respectivă. Alături de respectarea legilor și normelor de asigurare din țara în care subscriu riscuri, asigurătorii trebuie să- și conducă activitatea în a șa fel încât să facă față obligațiilor de plată pe care și le asumă fa ță de asigura ții lor. %tabilitatea financiară a asigurătorilor se măsoară de către agen țiile de rating în baza unor indicatori economici și financiari dar și în baza altor aprecieri mai mult sau mai puțin măsurabile, mai mult sau mai pu țin obiective. Agen țiile de rating cele mai cunoscute care pot măsura stabilitatea financiară a asigurătorilor sunt %tandard and +oorSs, Ditch, est. /atingul unui asigurător se calculează la un anumit moment, este valabil un anumit interval de timp și reprezintă capacitatea acestuia de a- și achita obligaiile către asigurații săi sau al ți creditori. Agențiile de rating utilizează o anumită scală de clasificare 'specifică fiecăreia dintre ele", în urma evaluării făcute încadrând compania evaluată într-o anumită clasă funcție de criteriile avute în vedere. Cu cât compania de asigurări este încadrată într-o clasă mai superioară cu atât ea poate face fa ță financiar tuturor obligațiilor apărute din contractele de asigurare contractate. +rin urmare aceasta este stabilă din punct de vedere financiar. %cala de clasificare a fiecărei agen ții de rating este construită în a șa fel încât să poată împărți companiile evaluate în companii sigure și companii vulnerabile. Așa cum am enun țat în defini ția rating-ului, acesta se calculează la un moment dat și este valabil o anumită perioadă de timp, timp în care compania 56
subscrie alte riscuri, situația financiară a asigurătorului putând suferi modificări, pozitive sau negative, agen ția de rating modificând la rândul ei încadrarea companiei într-o altă clasă de rating. Analiza, evaluarea și încadrarea asigurătorilor se face în baza informa țiilor pe care agenția le are la dispozi ție. Dactori după care se face analiza și se evaluează companiile de asigurări sunt din mediul economic 1i de afaceri dar sunt 1i factori proprii domeniului, cum ar fi! locul companiei în industria de profil din tara în careși desfășoară activitatea, analiza %RO) 'puncte tari și puncte slabe ale companiei", formele de asigurări practicate, modul de organizare a companiei, modul de vânzare a produselor, rezultatele financiare din activitatea de bază și din investiții, modul de acționare în pia ță și comportamentul fa ță de celelalte companii de asigurări, etc Analiza și evaluarea propriu-zisă se poate face din ini țiativa agen ției de rating, analiză care are la bază informa țiile care se regăsesc în spa țiul public și la care agenția are acces sau la cererea asigurătorului, acesta oferindu-i agen ției toate informațiile solicitate. Această din urmă analiză și clasificare ni se pare cea mai bună deoarece nu toate informa țiile dintr-o companie se regăsesc la îndemâna publicului. Clasele de rating pot avea un caracter general oferind o imagine globală asupra companiei de asigurare atunci când analiza se bazează pe indicatorii prezentai sau pot e:prima anumite caracteristici atunci când reflectă numai abilitatea de a plăti daunele sau e:primă solvabiliatatea acesteia. =ivelele de rating utilizate de agenii sunt diferite. #acă nivelul >T stabilit de A<>est nivelul >T indică o putere financiară foarte bună, acela și nivel stabilit de %tandard 4+oorUs indică o companie vulnerabilă. Agenia %tandard and +oor Vs împarte companiile în două mari categorii! - companii sigure, clasificate cu calificative A 1i >>>, - companii vulnerabile care sunt notate cu celelalte calificative. %emnificaia rating-urilor folosite de companiile care fac clasificări este următoarea&6!
•
•
Companii sigure> ? indică securitate
financiară superioară în mod absolut 1i relativ$ capacitatea de a face faă obligaiilor faă de asigurai este foarte mare prin varietatea condiiilor economice 1i de subscriere$ 3 securitate financiară e:celentă, capacitate foarte bună de a face faă obligaiilor faă de asigurai
&6
2.Ciurel 3 op cit, 56&&, pag 8@
5&
•
? securitate financiară bună, capacitatea de a face faă obligaiilor faă de
•
asigurai dar este sensibilă la condiiile economice adverse 1i la schimbările acestora$ 555 ? capacitate financiară adecvată, dar capacitatea de a face faă obligaiilor financiare față de asigurai dar este sensibilă la condiiile economice adverse$
Companii vulnerabile: 555 minus ? considerat cel mai scăzut rating de către competitorii din pia ță @ 55 plus ? considerat cel mai înalt grad speculativ de către compatitorii din piață@ 55 ? mai puțin vulnerabilă pe termen scurt dar se confruntă cu incertitudini
majore privind condițiile economice, financiare și de business adverse$ 5 ? securitate financiară și mai vulnerabilă la condi țiile economice, financiare și de business adverse dar pe termen scurt are capacitatea de a face fa ță obligațiilor financiare$ CCC ? securitatea financiară vulnerabilă și dependentă de condi țiile favorabile economice, financiare și de busines s, pentru a face faă obligaiilor financiare$ CC ? securitatea financiară foarte vulnerabilă$ C ? securitatea financiară e:trem de vulnerabilă și alte circumstan țe definite$ D ? compania este în incapacitate de plată în raport cu obliga țiile financiare. /ating-urile cuprinse de la AA la CCC pot fi modificate prin adăugarea de 'T" sau '-", care arată o situație relativă în cadrul treptei respective. ipurile de companii întâlnite în piaă ca asigurători 1i reasigurători • • • • • • •
companii de asigurări directe companii de reasigurări, companii captive de asigurări 1i reasigurări, agenii de subscriere, asociaii mutuale, sindicatele HloJdSs, pool-uri de subscriitori.
A) companii de asigurări directe
Cele mai numeroase entități care subscriu riscuri în piața de asigurări sunt societățile(companiile de asigurări. Acestea sunt societăi comerciale, constituite în baza Hegii ?5(5666, cu completările 1i modificările ulterioare, respectiv a normelor 1i ordinelor emise de Comisia de %upraveghere a Asigurărilor pentru aplicarea Hegii ?5(5666, în vederea constituirii pe principiul mutualităii a unui fond comun, sub formă bănească, din primele de asigurare plătite de persoane fizice 1i juridice e:puse la anumite riscuri în activităile lor sau în viaa de zi cu zi 1i din care vor fi 55
indemnizai cei care suferă un prejudiciu dintr-un risc cuprins în asigurare. %unt principalii ofertani de asigurări directe 1i cumpărători de reasigurări pe pieele internaionale de asigurări %ocietăile de asigurări, numite 1i asigurători, sunt concepute pe principiul obinerii de profit din activitatea depusă. %copul oricărui asigurător este obinerea unui profit ma:im cu eforturi minime într-o perioadă, determinată de timp. /ealizarea obiectivelor propuse se face pe baza corelării eforturilor tuturor membrilor care î1i desfă1oară activitatea în cadrul societăilor de asigurări. +olitica asigurătorilor este concepută 1i propusă de managerii acestora, care trebuie să fie buni cunoscători atât a domeniului asigurărilor cât mai ales a pieelor în care asigurătorul î1i desfă1oară activitatea. *a este aprobată de acionarii asigurătorului, prin organismele de conducere colectivă, în funcie de interesele urmărite. +olitica se traduce în planul de afaceri a perioadei următoare din care derivă atât rezultatele care trebuiesc obinute din activitatea de subscriere cât 1i din activitatea de investiie a activelor menite să acopere rezervele tehnice, 1tiind că eficiena asigurătorilor se obine din cele două activităi ale lui, aceea de subscriere 1i de investiie.
2.A.Chi1u 3 +osturi, salarii 1iW beneficii, *d recson, 5669, pag &9.
5?
asigurai, a necesităilor 1i nevoilor acestora de produse de asigurări, de subscriere a asigurărilor, precum 1i activităi complementare 1i au:iliare celei de subscriere, efectuate de personal de specialitate sau au:iliar. Activităile complementare sunt cele de constatare a pagubelor obiectelor asigurate 1i care au fost produse de riscuri asigurate, evaluarea, instrumentarea dosarelor aferente precum 1i plata despăgubirilor datorate. Activitaile au:iliare sunt legate de identificarea potenialilor asigurai si a nevoilor lor de produse de asigurare 1i(sau evidena computerizată a contractelor de asigurări în vigoare, a dosarelor de daune apărute sau activităi de secretariat. ndeplinirea nivelului de subscrieri prognozate pe fiecare tip de asigurare 1i în conformitate cu modalitatea stabilită se face numai prin cooperarea strânsă dintre unităile teritoriale 1i speciali1tii care compun entitatea de bază a asigurătorului 1i care coordonează întreaga activitate precum 1i între compartimentele de speciali1ti ai asigurătorului. #in activităile descrise, se poate concluziona că munca în asigurări este foarte comple:ă iar pregătirea profesională a celor care î1i desfă1oară activitatea în companiile de asigurări trebuie să aibă diverse specialităi. Activitatea tuturor este analizată, dimensionată 1i cuantificată de managerul de resurse umane începând cu cei considerai cel mai puin calificai, agenii de asigurări, care contractează asigurările, continuînd cu cei care-i recrutează, îi instruiesc, le perfecionează pregătirea profesională 1i le coordonează activităile 1i ajungând la cei care proiectează produsele care se subscriu sau calculează cota fiecărei forme de asigurare în portofoliul asigurătorului sau a modului în care se subscrie fiecare asigurare. Analiza, proiectarea sau reproiectarea posturilor dintr-o unitate teritorială sau la nivelul întregii societăi de asigurări este una din cele mai importante 1i comple:e activităi ale managerului de resurse umane.
G.A.Cole - +ersonnel
5@
Actualizarea politicilor 1i programelor de personal ale asigurătorului necesită o înelegere profundă a coninutului acestora, a cerinelor comportamentare pe posturi, creând totodată o bază reală pentru elaborarea deciziilor de personal care la rândul lor se interferează cu strategiile 1i politicile întregii companii. Activităile de analiză 1i proiectare a posturilor sunt importante deoarece de rezultatele obinute depinde în primul rând evaluarea corespunzătoare a performanelor companiei în general 1i a celor individuale în special &9. Proiectarea structurii organizatorice a societă ț ii de asigurări
+roiectarea unei structuri organizatorice trebuie să pornească de la ideea că rezultatul muncii membrilor ei să fie mai mare decât însumarea muncii fiecărui individ izolat. %tructura organizatorică reprezintă elementul esenial al sistemului de conducere, determinând într-o proporie însemnată funcionalitatea acesteia, modul de organizare a resurselor umane, materiale 1i financiare, nivelul cheltuielilor 1i al profitului.&B n companiile de asigurări, proiectarea structurii organizaiei porne1te de la organizarea activităii, aceasta făcându-se în funcie de obiectivele propuse pentru o perioadă determinată de timp. %tructura organizatorică se compune din structura funcională 'de conducere" organizată în entitatea de bază 'centrala" a companiei de asigurări 1i structura operaională 'de coordonare 1i vânzare a produselor de asigurări" organizată în sucursale teritoriale iar acestea în agenii care acionează pe teritorii mai restrânse. +roiectarea structurii de conducere presupune parcurgerea mai multor pa1i cei mai importani fiind! stabilirea formelor de asigurări care se vor subscrie, determinarea compartimentelor, a activităilor care se vor e:ecuta în compartimentele respective 1i a modului de colaborare atât între ele cât 1i cu sucursalele teritoriale, elaborarea modului de funcionare a sistemului, a modalităii de subscriere a fiecărei asigurări , stabilirea modalităilor de retribuire a întregului personal. %tructura operaională constă în proiectarea sucursalelor 1i a ageniilor care îndeplinesc următoarele roluri! de a vinde produsele asigurătorului, de a oferi consultană celor care cumpără asigurări, de a oferi servicii de lichidare a daunelor, asigurailor care au avut evenimente asigurate, de a asigura cu personal compania de asigurări, • •
•
•
• • •
•
&9
Aurel ucure1ti, 5665, pag 5B.
&B
59
de a aplica toate deciziile structurii de conducere. %tructura organizaiei, trebuie concepută în asa fel încât să fie capabilă să se adapteze rapid la toate schimbările la care va fi supusă, 1tiut fiind faptul că organizaiile orientate către sectorul de vânzări sunt influenate de numero1i factori interni 1i e:terni. *a trebuie să fie suficient de stabilă pentru a suporta traumele ce însoesc, de obicei schimbările atât cele venite din afara organizaiei, respectiv din piaa asigurărilor sau din celelalte sectoare! economic, industrial 1i social, cât 1i a schimbărilor venite din interiorul organizaiei, respectiv cre1terea acesteia 1i redistribuirea sarcinilor din interior. Organizaia trebuie structurată 1i organizată luând în considerare activităile ce se vor îndeplini 1i nu calităile personale sau profesionale ale celor ce le vor e:ecuta. n practică, sunt puine situaiile de acest fel, cel mai adesea colectivul de lucru este deja format în momentul când se stabilesc obiectivele companiei 1i mai apoi se repartizează sarcinile. Obiectivul cel mai important, în aceste situaii este punerea în valoare a calităilor, competenelor 1i talentelor persoanelor care compun colectivul de muncă. +roiectarea structurii organizaiei se face pornind de particularităile muncii în asigurări delimitând 1i definind activităile 1i funciile, combinând activităile 1i funciile, stabilind atribuiile 1i sarcinile care urmează a fi e:ecutate, proiectînd posturile de lucru, relaiile dintre posturile de lucru, gruparea 1i repartizare acestora în unităi teritoriale sau subdiviziuni ale acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor companiei de asigurări. #e1i, aparent sunt opuse, cele două operaii de delimitare 1i apoi de combinare a activităilor 1i a funciilor sunt foarte importante în cronologia proiectării organizaiei, acest lucru fiind e:plicat în coninutul capitolului. +roiectarea structurii organizaionale presupune parcurgerea a patru etape! n funcie de formele de asigurări propuse a fi subscrise 1. 1i a strategiei de subscriere se proiectează departamentele la nivelul centralei companiei. #epartamentele cele mai importante care se constituie la nivel central sunt! departamentul asigurări generale departamentul asigurări de viaă departamentul de lichidare a daunelor departamentul economic 2. %tabilirea relaiilor de autoritate între posturi 1i poziii, presupune stabilirea lanului de comandă 1i dacă este necesar deparamentele se subâmpart în servicii pentru a face mai eficace specializarea 1i pentru a evita ponderile ierarhice e:cesive! a. departamentul asigurări generale! serviciu de bunuri serviciu de răspundere civilă •
• • • •
• •
5B
serviciu de risc financiar serviciu de asigurări de persoane b. departamentul economic serviciu contabilitate serviciu financiar c. departamentul de lichidare a daunelor serviciul daune auto serviciul daune bunuri d. departamentul asigurări de viaă serviciul metodologie serviciul statistică serviciul actuariat serviciul indemnizaii persoane ". +roiectarea sucursalelor în teritoriu 1i stabilirea planului de subscriere pentru fiecare formă de asigurare, funcie de potenialul zonei în care aceasta î1i desfă1oară activitatea. #. +roiectarea posturilor 'locurilor de muncă" astfel ca acestea să cuprindă sarcinile concrete după care aceste sarcini sunt delegate e:ecutanilor. %tructura organizatorică permite urmărirea obiectivelor propuse. O dată stabilită, este valabilă doar până la îndeplinirea obiectivelor propuse. #eoarece activitatea de asigurări este puternic influenată de factori interni 1i e:terni asigurărilor care produc modificări importante în coninutul companiei, fapt generator de schimbări de strategie 1i de multe ori 1i de obiective care la rândul lor produc schimbări de structură înainte de atingerea obiectivelor propuse. /eferitor la tipurile de structuri organizatorice potrivite unei companii de asigurări, credem că structura ierarhic-funcională este cea mai potrivită. #eoarece permite crearea compartimentelor de speciali1ti care oferă soluii la problemele apărute, decizia finală fiind luată 1i transmisă compartimentelor operaionale 'sucursalelor" de către 1eful direct. #ezavantajul acestei structuri este că pentru companiile mari calea unei decizii este foarte lungă, fiecare compartiment ia decizia din punctul lui de vedere, fără să privească soluia din toate punctele de vedere, ultimul dezavantaj fiind faptul că, decizia finală cere efort ma:im din partea celui care o ia. • •
• •
• •
• • • •
tructura organiatorică a unei companii de asigurări cunoscută &i sub denumirea de organigramă este preentată în /igura 5.1., în aceasta regăsindu-se
atât organele colective de conducere cât 1i departamentele funcionale 1i de e:ecuie pe care le considerăm indispensabile în organizarea 1i funcionarea optimă a unei companii de asigurări.
57
Adunarea Generală a Ac ionarilor Consiliul de administra ie +re1edinte(#irector General #irector General Adjunct
#irecia asigurări generale
#irecia vânzări, coordonare, subscriere
#irecia asigurări viaă
2icepre1edinte
#irecia reasigurări
#irecia marLeting dezvoltare
#irecia resurse umane
#irecia daune
#irecia investiii administrativ
#irecia economică
%erv. metodologie
%erv. metodologie
%erv. cedări în reasig.
%erv. daune auto
%erv. financiar
%erv. statistică
%erv. statistică
%erv. primiri în reasig.
%erv. daune bunuri
%erv. contabilitate
%erv. actuariat
%erv. actuariat
%erv. administrativ
%erv. plăi persoane
#ir. zonală %ucursale teritoriale Dig 5.&. Organigrama Administraiei Centrale a unei societăi de asigurare
58
+rincipalele atribuții ale organelor de conducere specificate în structura organizatorică din figura 5.&. sunt! dunarea :enerală a cţionarilor este organul suprem de conducere a societăii. Adunarea generală a acționarilor este formată din toate persoanele fizice și juridice care au cumpărat cote păr ți din capitalul social al asigurătorului respectiv. *a decide întreaga activitate a companiei 1i-i stabile1te politica economică 1i comercială. Adunarea generală a ac ționarilor aprobă rezultatul final al asigurătorului și decide asupra mărimii profitului ob ținut și a modului în care acesta este distribuit. AGA alege Consiliul de Administraie al societăii Consiliul de dministraţie = asigură conducerea companiei între ședin țele adunării generale a acționarilor și are în principal următoarele atribuii! a" alege pre1edintele Consiliului de Administraie 1i îl revocă din funcie. b" hotără1te cu privire la deschiderea 1i închiderea punctelor de lucru, ageniilor, sucursalelor 1i filialelor. c" aprobă structura organizatorică a societăii 1i numărul de posturi. d" angajează 1i eliberează din funcie! directorii generali adjunci, directorii direciilor din Centrală 1i directorii de sucursale, cărora li se aplică regulile de la mandat. +entru celelalte categorii de personal, în care intră 1i personalul care ocupă funciile de directori de departamente din Centrală precum 1i directorii subordonai directorilor de sucursale, angajarea 1i eliberarea din funcie se face de către pre1edintele e:ecutiv. e" stabile1te îndatoririle 1i responsabilităile personalului societăii pe compartimente. f" stabile1te tactica 1i strategia de marLeting. g" aprobă formele de asigurări pe care compania le va subscrie și modalitatea în care se vor subscrie acestea$ h" aprobă condiiile 1i tarifele asigurărilor facultative 1i programele de reasigurare. i" supune anual aprobării Adunării Generale Ordinare a Acionarilor, în termen prevăzut de lege, raportul cu privire la activitatea societăii, bilanul contabil 1i contul de profit 1i pierderi, precum 1i bugetul de venituri 1i cheltuieli 1i programul de activitate pe e:erciiul financiar viitor. j" alege Comitetul de /isc și pe cel de #irecie, stabilind atribuiile 1i competenele acestora. L" e:ercită atribuiile delegate de Adunarea Generală *:traordinară a Acionarilor! luarea hotărârilor privind mutarea sediului societăii, majorarea capitalului social, reducerea capitalului social, schimbarea obiectului de activitate. )reAedinte Becutiv Director :eneral ? este numit de către Consiliul de 5;
Administrație sau în unele cazuri de către Adunarea Generală a Ac ționarilor. Acesta trebuie să fie o persoană competentă autorizată de Comisia de %upraveghere a Asigurărilor să ocupe funcția de #irector General al unei companii de asigurări. Acesta asigură conducerea operativă a întregii activităi a societăii, răspunzând de activitatea acesteia faă de Consiliul de Administraie. #e asemenea coordonează 1i îndrumă activitatea #irectorului general adjunct, direciilor, sucursalelor 1i compartimentelor din subordine, răspunzând în fa ța Consiliului de Administrație de buna desfășurare a activității acestora și a întregii companii. Director :eneral d6unct 3 este numit de către Consiliul de Administra ție, la propunerea #irectorului General și de regulă coordonează activitatea de
subscriere sau pe cea de lichidare a daunelor. ntr-o companie de asigurări el este profesionistul în asigurări. Acesta coordonează 1i îndrumă activitatea direciilor, departamentelor 1i serviciilor din subordine. #e asemenea asigură conducerea operativă a întregii activităi a subunităilor funcionale din subordine, răspunzând de activitatea acestora faă de conducerea societăii. =e-am referit la cele două persoane semnificative - director general și director general adjunct - deoarece sunt persoanele cele mai importante dintr-o companie de asigurări, de activitatea lor depinde bunul mers al procesului de subscriere de riscuri și lichidare de daune. Aceste persoane trebuie autorizate de Comisia de %upraveghere a Asigurărilor ca personalită ți ale asigurătorilor. n continuare vom enumera principalele direcții operative dintr-o companie de asigurări și principalele lor atribu ții.
Direcţia $9nzări, Coordonare Subscriere ? sunt departamente ale asigurătorului în care lucrează speciali ști în vânzarea de asigurări sau în cea de subscriere a acestora. Aceștia coordonează 1i răspund de realizarea atribuiilor ce
le revin din hotărâri ale Adunării Generale a Acionarilor, ale Consiliului de Administraie 1i ale Conducerii societăii, pentru desfă1urarea activităii de vânzare și subscriere a tipurilor de asigurări pe care compania are autoriza ție să le subscrie dar și de alinierea continuă la cerinele 1i practicile specifice de pe piaa asigurărilor. +ersoanele care-și desfășoară activitatea în aceste departamente răspund pentru îndeplinirea sarcinilor de plan propuse prin activitatea de bază a asigurătorului 'de subscriere de riscuri" atât ca volum de prime brute subscrise și(sau încasate cât mai ales de calitatea asigurărilor subscrise. Direcţia sigurări :enerale Ai Direcţia sigurări de $iaţă ? sunt
?6
departamente specializate în asigurări generale sau de via ță unde lucrează specialiști ai acestor tipuri de asigurări care coordonează 1i răspund de realizarea atribuiilor ce le revin din hotărâri ale Adunării Generale a Acionarilor, ale Consiliului de Administraie 1i ale Conducerii societăii, în domeniul organizării 1i conducerii activităiilor de asigurări generale și de via ță. Direcția de *easigurare ? este departamentul specializat în care- și desfășoară activitarea persoane cu o îndelungată e:periență în domeniul
asigurărilor, este coordonată de un manager de reasigurări care are ca atribuii cedarea unei pări din riscurile preluate în activitatea de asigurare directă sau primirea unei pări din riscurile preluate de ali asigurători, evaluarea riscurilor preluate, negocierea, încheierea 1i administrarea contractelor de reasigurare. Activitatea de reasigurare se deosebe1te de cea de asigurare pentru că se desfă1oară între două sau mai multe persoane juridice specializate în preluarea 1i cedarea riscurilor subscrise, prin modalitatea de negociere, încheiere 1i administrare a contractelor de reasigurare. %ocietăile de asigurări desfă1oară o bogată activitate de reasigurare în funcie de mărimea societăii de asigurare, de clasele de asigurări pe care le contractează, de mărimea riscurilor acceptate în asigurare. Activitatea de reasigurări pe care o desfă1oară nu este una uniformă. +olitica de reasigurări este stabilită de fiecare companie în parte, în funcie de dimensiunea companiei cedente, de tipurile de riscuri care se cedează, de formele de contractare a reasigurărilor, Companiile care primesc riscuri în reasigurare, adoptă 1i ele o politică de subscriere a riscurilor reasigurate care poate să fie una îngustă 'adică preiau numai riscuri în reasigurare facultativă, analizate fiecare în parte" sau au o politică mai rela:ată, pot prelua riscuri numai prin ageniile de subscriere sau cel mai frecvent, apelează la broLeri specializați în reasigurări. Direcţia Daune ? este departamentul care îndeplinește func ția de bază a asigurărilor aceea de acoperire 'evaluare, lichidarea și stabilirea nivelului
despăgubirilor" a pagubelor produse de riscurile cuprinse în contractele de asigurări. n cadrul acestui departament lucrează persoane specializate în acoperirea pagubelor produse de riscurile asigurare în conformitate cu tipul asigurării subscrise și al riscului care produce paguba. +rin urmare, departamentul coordonează 1i răspunde de realizarea atribuiilor ce-i revin din hotărâri 1i Ordine ale Comisiei de %upraveghere a Asigurărilor, ale Adunării Generale a Acionarilor, ale Consiliului de Administraie 1i ale Conducerii societăii, în domeniul regularizării daunelor interne 1i e:terne apărute, conform obligaiilor asumate de societate prin contractele de asigurare ?&
încheiate. #e asemenea acest departament răspunde de realizarea altor obiective și sarcini stabilite de conducerea companiei și a Consiliului de Administra ție, au:iliare activitații de acoperire a pagubelor, importante pentru îndeplinirea planului de afaceri anual. Direcţia (areting ? Dezvoltare ? este departamentul care asigură dezvoltarea pe orizontală a companiei de asigurări în func ție de modul în care aceasta răspunde nevoilor de asigurări ale persoanelor fizice și juridice din zonele în care-și desfășoară activitatea, răspunde de modul în care compania este percepută, recunoscută și promovată în pia ța de asigurări pe care- și desfă șoară activitatea, de comunicarea pe care o are cu asigura ții săi, cu păgubi ții asigura ților săi sau(și cu beneficarii drepturilor de asigurare dar și de modalitatea de tratare a reclamațiilor asiguraților săi. Direcţia conomică ? este un department comple: al companiei de
asigurare care coordonează 1i răspunde de realizarea atribuiilor ce-i revin din hotărâri ale Adunării Generale a Acionarilor, Consiliului de Administraie 1i Conducerii societăii, în domeniul organizării 1i conducerii activităii economice a societăii. Acest departament răspunde de realizare funcției financiare a asigurărilor și uneori și acelei de-a doua activită ți de bază a asigurărilor accea de investire a activelor asigurătorului. Direcţia de +nvestiţii = dministrativ ? este un department de sine stătător
doar în companiile mari de asigurări, acesta coordonează 1i răspunde de realizarea atribuiilor ce-i revin din hotărâri ale Adunării Generale a Acionarilor, ale Consiliului de Administraie 1i ale Conducerii societăii, în activitatea de investiii proprii a activelor care acoperă rezervele tehnice și a altor active specifice asigurătorului dar și pe aceea de reparaii capitale, curente 1i în activitatea administrativă. n companiile mici și mijlocii de asigurări activitatea de investi ții se desfășoară în cadrul departamentului economic sub forma unui serviciu de investiții. Direcţia *esurse 'mane ? este depatamentul care asigură cu personal calificat compania de asigurare dar se ocupă și de activitatea de dezvoltare a
resurselor umane e:istente în compania de asigurare. +rin urmare, departamentul de resurse umane este împîrțit în două direcții, după cum urmează! %erviciul +ersonal cu >iroul %alarizare 1i >iroul +rotecia iroul +regătire +rofesională$ ?5
In cadrul celor două servicii sunt evideniate grupele de activităi specifice cu detalierea atribuiilor aferente. %copul creării departamentelor este asigurarea bunei funcionalităi a companiei pe tipuri de asigurări specializate după obiectele preluate în asigurare.
2.". Alte o&panii are subsriu risuri3 pre4ente #n piaa e asigurări . Companiile de reasigurări cele mai puternice și mai stabile din punct de
vedere financiar sunt companiile specializate de reasigurare. Acestea sunt ofertanii produselor de reasigurări, practic ei sunt vânzătorii de reasigurări. Ha rândul lor reasigurătorii cedează și ei o parte din aceste riscuri fiind cumpărători de reasigurări, operație care în limbajul de asigurări se nume ște retrocesiune. /easigurătorii diferă nu numai funcție de mărimea și stabilitatea financiară a companiei ci și în funcție de pia ța pe care activează, de tipul și modul de subscriere al reasigurării care se încheie. mportantă este și prima de reasigurare solicitată de fiecare reasigurător în parte pentru un anumit tip de asigurare, mărimea ei depinzând atât de caracteristici ce țin de tipul asigurării care se reasigură, de compania de reasigurare, de compania de asigurare cât și de preponderența din pia ța în care a activează reasigurătorul a tipului de asigurare ce se reasigură. Cele mai mari societăi de reasigurare au sediul în *uropa, în ări în care au luat na1tere primele companii de acest gen. Cele mai importante sunt! ritanie" Gerling Global /einsurance Co 'Germania", Drancona /einsurance Co 'Germania", Moning 4/eeLer 'Germania", Guardian /einsurance Co '*lvetia". *:istă companii puternice și în alte țări ale globului '%0A, Eaponia" unele specializate în preluarea unor anumite riscuri 'cutremur 3Eaponia" sau altele care preiau riscuri combinate. %pre deosebire de aceste companii specializate în reasigurări sunt companii mi:te 'de asigurări și reasigurări" care pe lângă riscurile preluate prin asigurările ??
directe preiau în reasigurare de la alte companii de asigurări directe care activează în acceași piață sau pe alte pie țe, riscuri în reasigurări. 5. Companiile captive de asigurări Ai reasigurări
O companie captivă de asigurări sau reasigurări reprezintă acea companie deinută și controlată de societatea părinte care are un alt profil de activitate decât asigurări, cu scopul de a realiza asigurarea riscurilor companiei părinte&7. Compania captivă este creată în principal pentru a asigura sau reasigura riscurile societăii mamă sau ale filialelor acesteia. Conceptul de societă ți captive a apărut în *uropa la începutul anilor &;56 când un număr restrâns de corpora ții au înființat asemenea societăți &8. Activitatea acestor tipuri de companii a fost foarte scăzută până după al doilea /ăzboi ritanie au înființat peste 566 de captive în paradisuri fiscale 3 >ermuda, GuernseJ &;. O dată cu trecerea timpului conceptul de societă ți captive a căpătat noi dimensiuni, important este faptul că asiguratul este și ac ționar principal deci are un interes patrimonial în buna func ționare a captivei. n lume funcionează o multitudine de astfel de companii aparinând corporațiilor din ările dezvoltate '%0A, ritanie, Dran ța,etc", acestea sunt înființate și funcționează în ări ce oferă numeroase facilităile fiscale pentru afacerile desfășurate aici și care atrag investitorii. Companiile captive sunt întâlnite în sectoare care asigură riscuri mari și grele, ca! petrochimie, siderurgie, industria energetică, industria farmaceutică, industria materialelor de construcii, industria alimentară, industria e:tractivă, transporturi, etc Cele mai numeroase au fost înființate cu obiect de activitate asigurarea 1i reasigurarea de bunuri dar sunt întâlnite 1i companii captive care au ca obiect de activitate asigurări de viaă cu acumulare de capital. %ocietățile captive de asigurări sunt organizate sub forma societă ților pe acțiuni sau sub forma organiza țiilor mutuale. Companiile captive îndeplinesc toate funciile unei companii de asigurări tradiionale 'subscriere, documentare, funcii juridice, comerciale, investiii, lichidare daune". n ultimele decenii, unele dintre activităile societăilor de asigurări au fost e:ternalizate. n funcție de locul în care companiile captive sunt supuse regimului fiscal, e:istă două tipuri de captive! &7
#idier Arnaud 3 )he Hanguauge of nsurance, *d A/% Honga &;;7, pag &8 +aul >acutt 3 *uropean Captives an Xistorical +erspective, CC/, Apr &;;7 &; <.Gavriletea- %ocietățile captive de asigurări, teza de doctorat, Cluj-=, 0niv >abe ș->olJai, 5665, pag 56 &8
?@
a" captive onshorecare î1i au locul în ara companiei părinte 1i se supun regimului fiscal local, acest tip de captive reprezintă 56 din totalul societăilor captive 1i sunt situate în %0A, ritanie, Germania, Australia, >elgia, Canada, #anemarca, Dinlanda, Xong-Mong, =orvegia 1i %uedia. b" companiile offshore care î1i au loca ția și- și desfă șoară activitatea în alte ări decât ara societăii părinte, de multe ori locațiile alese sunt ări considerate paradisuri fiscale. *le reprezintă 86 din totalul companiilor captive! - 896 de societăi î1i au sediul în insulele >ermude, - peste 579 în insulele CaJman, - &59 în GureneslJ, - altele sunt în >ahamas, Caraibe, Gibraltar, nsulele 2irgine. #upă sfera de cuprindere a activităilor pe care le desfă1oară, întâlnim următoarele tipuri de societăi captive de asigurări 56 ! a" companii captive private 3 asigură numai riscurile societăii părinte. - e:clusive 3 doar a societăii căreia îi aparin, - de interes comun 3 aparin 1i asigură riscuri a mai multor societăi. Activitatea lor se apropie de cea a unor societăi clasice b" companii captive mi:te 3 care pe lângă riscurile societăii mamă, preia 1i riscuri de la tere persoane. 0tilitatea înființării companiilor captive este privită de obicei prin prisma asigurării riscurilor companiei părinte cu cote de primă preferen țiale dar apariția acestora este utilă și pentru bugetul statului, al gradului de ocupare al forței de muncă și nu în ultimul rând reprezintă o alternativă de control al riscurilor alături de asigurarea clasică. 0nii dintre teoreticieni 5& consideră că și pool-urile de asigurare sau( și reasigurare sunt tot companii captive, deci le vom trata tot la companii captive deoarece asigură sau(și reasigură riscuri ale companiilor care le înfiin țează. +rin urmare pool-urile sunt asociații de companii de asigurări specializate în preluarea riscurilor directe, pentru a prelua și dispersa riscurile majore e:istente într-o anumită zonă geografică. Obiectivul lor constă în reducerea cererii de reasigurări din pieele interna ționale de reasigurare 1i subscriere directă de asigurări 1i reasigurări dar și evitatea plății unor prime de reasigurare substan țiale către alte companii din alte zone geografice. 56
2. Ciurel 3 Asigurări și reasigurări! abordări teoretice și practici interna ționale, *ditura All>ecL, >ucure ști, 5666, pag 78 5& <.Gavriletea 3 op cit, pag 55
?9
#upă spaiul geografic în care î1i desfă1oară activitatea 55, ele pot fi! pool-uri na'ionale 3 sunt specializate în preluarea unor riscuri majore dintr-o anumită țară 'înființarea în țara noastră a pool-ului de cutremur pentru a reasigura riscul respectiv preluat prin asigurarea obligatorie a locuințelor" sau a riscului atomic 'ritanie, Olanda, talia, /omânia". Aceste pool-uri împart riscurile între membrii care l-au înființat sau(și încheie contracte de reasigurare cu alte companii'zonale sau mondiale". pool -uri regionale 3 %unt înfiin țate de către companii dintr-o anumită zonă geografică pentru a dispersa anumite riscuri mari și grele aflate în acea zonă și pe activitatea lor este coordonată de o companie agreată de toi membrii, care î1i asumă rolul de leader. de e:! - cele @ pool-uri specializate ale Dederaiei Arabe! - pentru *ngineering '&;B;", - pentru Aviaie '&;76", - pentru ncendiu '&;7@", - pentru Asigurări
cedentul sau cesionarul. n cadrul acestor birouri lucrează persoane specializate în preluarea și plasarea riscurilor numiți underriter-i ace știa fiind recunoscu ți ca e:perți în managementul riscului. Ha solicitarea cedentului speciali știi din agențiile de subscriere pot întocmi și programe de plasare a anumitor riscuri în care sunt specializați 'inundație, cutremur, viață, etc" +lasarea riscului se face la cererea ceden ților, agen ția primind un comision de la reasigurător ca bonificație pentru afacerea adusă. +e parcursul timpului activitatea lor s-a redus deoarece profitând de comisioane substanțiale din partea unor reasigurători au subscris riscurile doar pentru aceste companii de multe ori în defavoarea ceden ților. D; sociaţiile mutuale 3 sunt companii care nu sunt înfiin țate pe principiul obținerii de profit din activitatea depusă. nfiin țarea acestor companii sau doar asociații are drept scop acoperirea pagubelor produse bunurilor 55
2.Ciurel 3 op cit, 5666, pag 86
?B
membrilor lor sau a plății de indemnizații familiilor membrilor lor care un urma unui eveniment și-au pierdut viața sau sănătatea. #in cotizațiile membrilor acestor companii se crează un fond de asigurare din care vor fi despăgubii cei care suferă pagube. n cazul în care totalitatea despăgubirilor plătite sau datorate într-un an de subscriere sunt mai mici decât mărimea fondului de asigurare creat, membrii companiei nu vor primi dividende pentru acțiunile de ținute, ci vor beneficia de reduceri ale primelor de asigurare în anul următor de subscriere. #acă totalitatea despăgubirilor plătite sau datorate într-un an de subscriere sunt mai mari decât mărimea fondului de asigurare creat, atunci membrii companiei mutuale vor trebui să-1i suplimenteze cotizaiile de primă în anul următor de subscriere. Diecare companie de acest tip î și decide modul de lucru sau( și de subscriere al riscurilor, singurii care decid asupra acestor lucruri sunt membrii companiei care sunt și asociați și asigura ți. ; Sindicatele &loEds
%unt importante atât pe pieele internaionale dar mai ales pe piaa Hondrei.
Asigurările 1i reasigurările se încheie prin intermediari. /olul acestor intermediari este din ce în ce mai important în subscrierea asigurărilor. n asigurări se regăsesc două categorii de intermediari! - agenii de asigurare 'inspectori de asigurare, consultani de asigurare"$ - broLeri de asigurare. 2.#.1. genţii de asigurare
%unt persoane fizice5? sau juridice abilitate, în baza autorizării unui asigurător, să negocieze sau să încheie în numele și în contul asigurătorului contracte de asigurare cu ter ții, conform condi țiilor stipulate în contractul de mandat încheiat, fără să aibă calitatea de asigurător sau de broLer de asigurare. Agenții de asigurare reprezintă un mod de distribuție al produselor de asigurare prin vânzarea acestor produse. *i vând produsele unui singur asigurător 5?
Hegea ?5(5666 3 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor
?7
sau în anumite situații pot să vândă produsele mai multor asigurători dar numai pentru un singur tip de asigurare de la fiecare asigurător. +rin urmare un agent de asigurare nu poate intermedia aceași clasă de asigurări decât pentru un singur asigurător. Agenții reprezintă interesele societății de asigurare primind în schimb un comision sau salariu. *:istă situații când agen ții sunt plăti ți în func ție de planul de realizări stabilit de șeful ierarhic al agentului din compania de asigurări. #acă un asigurat a încheiat o asigurare printr-un agent de asigurare, asigurătorul în numele căruia acționează agentul este răspunzător fa ță de asigurat pentru toate actele sau omisiunile agentului de asigurare. Agenții se pot înregistra ca persoane fizice autorizate independente care sunt abilitați să lucreze full-time sau part-time pentru societatea de asigurări pe care o reprezintă. +ână de curând 'Ordinul &6(5667 privind înfiin țarea /egistrului intermediarilor în asigurări și(sau reasigurări" oricine putea fi agent de asigurare. +ersoanele doritore să vândă asigurări nu aveau nevoie de nici un certificat de pregătire de specialitate, nici măcar de diploma de bacalaureat. #upă aprobarea =ormei &6(5667 agenții de asigurare sunt obliga ți să se înscrie în /egistru intermediarilor, la fel și companiile sau broLerii de asigurări. =orma &6(5667 are în vedere personalizarea meseriei de agent și este în concordan ță cu prevederile #irectivei <# a 0niunii *uropene 'nsurance
și să posede un nivel de creativitate ridicat, să fie capabile de a învă ța rapid. /olul
agentului presupune un anumit grad de convingere a persoanei cu care negociază.
este remunerat cu un comision reprezentând cotă parte din primele de asigurări încasate ale contractelor subscrise de el. <ărimea acestui comision este diferită în funcție de forma de asigurare a contractului de asigurare. Agentul de asigurări este subordonat, directorului de agen ție sau unitmanagerului iar dacă activează într-o sucursală teritorială este subordonat directorului de vânzări care coordonează activitatea tuturor agen ților din sucursală și agențiile arondate sucursalei. Agentul de asigurări poate coordona activitatea subagenților din subordinea sa.
%unt persoane juridice, autorizate de către Comisia de %upraveghere a Asigurărilor să desfășoare activită ți de detectare a nevoii de asigurare a persoanelor fizice și(sau juridice de contractare, negociere a asigurărilor, de @6
colectare a primelor de asigurare dar și de constatare a evenimentelor asigurate și(sau de constatare a pagubelor facute de evenimentele cuprinse în asigurare și de plată a despăgubirilor promise și datorate de către asigurători. O persoană juridică nu poate fi înmatriculat în registrul comer țului fără autorizația de funcționare emisă de Comisia de %upraveghere a Asigurărilor, conform legii ?5(5666. Orice broLer de asigurare trebuie să îndeplinească următoarele condi ții! să fie persoană juridică$ să aibă un capital social vărsat în formă bănescă , a cărui valoare nu poate fi mai mică de &9.666 ron$ să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă profesională, în concordanță cu cerințele prevăzute de normele în vigoare$ să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de broLer de asigurare$ să păstreze și să pună la dispozi ția C%A, la cererea acesteia, registrele și înregistrările contabile care să evidențieze și să e:plice opera țiunile efectuate în timpul desfă șurării activității, incuzând informa ții asupra contractelor de asigurare încheiate și asupra în țelegerilor cu asigurătorii$ să se conformeze solicitărilor C%A în ceea ce prive ște raportările și activitățile pe care le desfășoară, așa cum vor fi stabilite prin norme. >roLerul de asigurare este considerat ca fiind specialist în ceea ce prive ște piața de asigurări. *l reprezintă interesele clientului său, poten țial asigurat, în relația acestuia cu asigurătorii. n condițiile apari ției a tot mai multe companii de asigurare în pia ța de asigurări, a tot mai multe produse mai mult sau mai pu țin comple:e, persoanele fizice și(sau juridice care caută protec ție prin asigurare pentru via ța lor sau pentru bunurile pe care le au, este din ce în ce mai dificil ca aceste persoane să aleagă acele produse de asigurare care corespund cel mai bine situa ției lor financiare și(sau acoperirii riscurilor care amenin ță via ța și integritatea bunurilor asiguraților. n aceste condiții intervine activitatea broLerului de asigurări, care de multe ori este tratat ca un intermediar al asigurării dar trebuie privit ca un specialist care alege oferta cea mai convenabilă pentru clientul său, poten țial asigurat. *l cunoaște cel mai bine schimbările legislative, evolu țiile economice, particularitățile pie ței de asigurări, oferta de produse, conte:tul economic și social în care are loc tranzacția, tehnica de derulare a asigurărilor, prin urmare broLerul poate oferi clienților săi cea mai bună solu ție dintr-o multitudine de op țiuni care pentru un novice nu par a se diferenția prea mult. >roLerii au un rol important în mobilizarea capacităii de subscriere, cerută de asigurare pentru riscuri mari 1i specializate, prin cuno1tinele lor 1i accesul la pieele mondiale ale asigurătorilor 1i reasigurătorilor, @&
mportant este că atât agenii cât 1i broLerii sunt remunerai de asigurător 1i nu de asigurat. Agentul prime1te comisionul pentru că vinde asigurările celui pe care îl reprezintă, iar broLerul prime1te broLerajulpentru că aduce afaceri asigurătorului. >roLerul este plătit printr-un comision care este inclus în prima de asigurare iar serviciile sale presupun consultan ță de specialitate și urmărirea derulării contractului pe durata de valabilitate a sa, bazându-se pe stabilirea profilului de risc al clientului, urmărind însă în acela și timp și situa ția financiară a companiei de asigurări cu care se încheie contractul de asigurare. %ocietățile de broLeraj sunt utile atât persoanelor fizice și(sau juridice care vor să-și protejeze diverse bunuri sau active de riscurile care le-ar putea deteriora sau pierde cât și companiilor de asigurări, broLerii fiind cei care pot furniza clien ți foarte importanți. n lume funcionează un număr impresionant de broLeri, fie ca filiale ale unor firme de intermediere, fie ca organizaii independente, n ultimii ani se observă o tendină de fuzionare a unor companii de intermediere, rezultând firme uria1e, care domină piaa. n piaa internaională se întâlnesc firme naionale, multinaionale, companii mici, companii cu sute de angajai, e:peri strict specializai în anumite tipuri sau clase de afaceri 'în domeniul petrolului, aviaiei, maritim" sau companii ce se ocupă de toate categoriile de asigură sau reasigurări. +rincipalele atribuții ale broLerului de asigurări, sunt! sent e:peri în asigurări$ reprezintă interesele asiguratului(reasiguratului$ sunt persoane juridice independente, specializate în intermediere în asigurări$ cumpără asigurări(reasigurări pentru clientul său$ pot fi dai în judecată pentru îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor lor remunerat pe baza unui comision de către asigurător$ au atribuii privind găsirea proteciei optime pentru clientul său, încheierea contractului de asigurare, uneori 1i administrarea daunei broLerul în calitate de intermediar acionează pentru obinerea partenerilor 1i angajarea unor afaceri 'contracte" de asigurare sau reasigurare, reprezentând clientul, adică asiguratul în cazul contractelor de asigurare sau reasigurat în cazul retrocedării, +oziia lor diferă de la o piaă la alta. In piaa londoneză societăile de asigurare nu încheie tranzacii directe, ci numai apelând la broLeri specializa ți. >roLerii de reasigurare nu se ocupă de intermedierea de afaceri directe, ci de găsirea celor mai bune legături 1i contracte de reasigurare, de reunirea părilor @5
