PIATA ASIGURARILOR
GHILICARU IONELA DIANA GRUPA 8413
0
STUDENT :
1.1. 1. 1. Pia Piaţa ţa globa globală lă a asigu asigurăr rărilo ilorr 1.1.1. 1.1.1. Noţiune, Noţiune, caracterizar caracterizaree generală
Asigurarea Asigurarea este activitat activitatea ea economică economică prin care persoanele persoanele fizice și juridice care sunt amenințate de anumite pericole care dacă dacă sar produce lear lear deteriora starea de sănătate sănătate sau c!iar c!iar viața sau care le pot distrug distrugee "un "unuri urile# le# consimt consimt să $nlătu $nlăture re efectele financiare ale acestor posi"ile pierderi prin transferul lor către companii specializate $n sc!im"ul unei sume de "ani% &ompan &ompaniil iilee specia specializ lizate ate care consim consimtt să preia preia și să compen compensez sezee efecte efectele le societă ăți de asigur asigurări ări% financiare financiare ale producerii producerii riscurilor riscurilor se numesc numesc companii sau societ 'perațiunea iunea de transfer transfer al posi"ilel posi"ilelor or pierderi financiare financiare de la purtătorii purtătorii riscurilor riscurilor la companiile de asigurări poartă denumirea de asigurare% 'perațiunile de asigurări și reasigurări se realizează $ntrun cadru reglementat $n care se $nt(lnesc $nt(lnesc cererea și oferta de asigurare# cadru denumit denumit pia piață de asigu asigură rări ri% )n piața de asigurări asigurări se se desfășoară marea marea majoritate majoritate a contractel contractelor or specifice specifice%% Apro Ap roap apee toat toatee acti activi vită tățile ile vie vie ții soci social alee și ale ale econ econom omie ieii mo mond ndia iale le sunt sunt protejate prin asigurare# av(nd $n vedere amploarea și diversitatea acestora reiese că asigurările sunt de de o mare diversitate diversitate și eterogenitate# prin urmare se poate poate vor"i de o piață de asigurări doar din punct de vedere generic ric% Av(nd $n vedere tranzac tranzacționarea ionarea unor unor anumite anumite tipuri tipuri de de asigurări asigurări și a altor altor particul particularită arită ți ne $ndeam $ndeamnă nă subpiețe de asig asigură urări ri concentrate să afirmăm afirmăm că aceasta aceasta este $mpăr $mpărțită $n mai multe multe subpie $n anumi anumite te zone zone ale ale glo"ul glo"ului ui sau $n maril marilee ora ora șe ale ale lumi lumii% i% 'ra șele ele $n care care au loc loc tranzacții importante de asigurări sunt centre financiare importante% importante% &aracteristicile acestor su"pie su"piețe de asigurări# sunt* a+ ,imens ,imensiun iunea ea aceste acesteiaia "+ &adrul organiza organizaționalc+ .truct .tructura ura și mo modul dul de realiz realizare are a concur concuren ențeiDimensiune unea a fiecăr fiecărei ei subpie subpiețe este determinată de mărimea cererii de a+ Dimensi asig asigura urare re din din pe peri rime metru trull su"p su"pie ieței% ei% Aceas ceastă tă cere cerere re este este infl influe uenn țată ată de potența financiară a persoanelor fizice și juridice și de interesul de a se asig asigura ura al aces acesto tora ra%% ,ime ,imens nsiu iune neaa su"p su"pie ieței este este de dete term rmin inat atăă de c( țiva iva indicatori# cum ar fi* valoarea primelor "rute su"scrise $ntro anumită perioadă# numărul contractelor de asigurare $nc!eiate# cuantumul sumelor asigurate $ntro perioadă de timp# valoarea totală a angajamentelor asumate de asigurători la un moment dat# etc "+ Cadr referă la ofer ofertan tanții de asig asigură urări ri și reasig reasigură urări ri Cadrul ul orga organi niza zaționa ionall se referă care operează $ntro $ntro anumită anumită zonă sau centru financiar financiar important și care se caracterizează printro anumită formă de organizare /companii de asigurări constitui constituite te pe principiu principiull o" ținerii inerii de profit# companii companii mutuale# mutuale# companii companii
1
captive# captive# etc+ o anumită anumită structură structură a capitalulu capitaluluii social /de stat sau și privat+# etc% c+ Structura Structura și modul de realiza realizare re a concur concuren enței se referă la companiile de asigurări care su"scriu riscuri $n $n zona respectivă respectivă și la formele de asigurări pe care acestea le su"scriu# concuren ța perfectă se manifestă doar $ntre companiile cu un portofoliu de asigurare omogen% ranzac ranzacțiile cu asigurări asigurări care care au loc loc $ntre $ntre diferite diferite țări este este scăzut scăzut $n compara compara ție cu sc!im"urile de mărfuri dintre dintre ele% 2ste de $n țeles av(nd $n vedere tipul tipul de produse care se comercializează și prețurile /primele /primele de asigurări+ care tre"uie plătite% Aceste tran tranza zaccții sunt sunt infl influe uennțate ate de regl reglem emen entă tări rile le inte intern rnee ale ale fiec fiecăr ărei ei țări ări 1% Piața inte intern rnaaționa ionallă inter nterfe fere reaază cu su" u"ppiețele ele naționa ionalle# atu atunc ncii c(n (ndd com ompa panniil iile multin multinai aiona onale le $ și $nfii $nfiine nează ază filiale filiale $n diferi diferite te țări unde su"scri su"scriuu riscur riscurii sau c(nd cumpără cumpără de la companiile companiile na ționale ionale asigurări /prin reasigurare+ reasigurare+ la sediul său% Aceste Aceste servicii le oferă fie naionalilor# fie străinilor aflai $n ara sa% Această categorie de afaceri este numită "usiness transfrontalier5% Rata Rata de participa participare re a asigur asigurăto ătoril rilor or străin străinii $n fiecare fiecare țară este diferi diferită tă ea depinz depinz(nd (nd de legi legisla slația țării ării respect respective ive și de atract atractivi ivitat tatea ea pie pie ței respec respectiv tivee spre capita capitalul lul străin străin%% re"u re"uie ie menționat ionat că $n ultime ultimele le deceni decenii#i# datori datorită tă li"era li"eraliz lizări ăriii piețelor de asigurări din diferite țări# companii interna ționale de asigurări au ac!izi ac!iziționat ionat comp compani aniii sau sau c!ia c!iarr șiau iau $nfi $nfiin in țat prop proprii riile le compan companii ii $n $n aces aceste te țări și su"scriu su"scriu riscuri pe aceste pie țe fiind totodată totodată importante importante surse de reasigurare reasigurare pentru companiile mamă% Unel Un elee din din aces aceste te co comp mpan anii ii inte intern rnaa ționa ionale le nu sau sau limi limita tatt la a cu cump mpara ara o singură companie# au cumparat mai multe urm(nd a le fuziona# limit(nd astfel numă nu mărul rul compa compani niil ilor or care care op oper erea ează ză $ntr $ntro o piață naționa ională lă de asig asigur urări ări%% .cop .copul ul ac!izi ac!iziționări ionăriii mai mult multor or compan companii ii pe o pia pia ță na țională ională este este de de a "enefi "eneficia cia de de for ța mai multor multor rețele de v(nzare% v(nzare% Reas Reasig igur urăr ăril ilee de regul regulăă se tran tranza zacc țione ioneaz azăă pe acele aceleaa și su"p su"pie ie țe pe care care se su"scriu su"scriu asigurările asigurările directe# directe# numărul și limitele reasigurăril reasigurărilor or depind de mărimea riscurilor su"scrise de companiile cedente și de for ța lor financiară% 1.1.2. Factorii dezvoltării pieţei de asigurări
Piața de asigurări a continuat continuat să se crească o dată cu dezvoltarea dezvoltarea economi economică că a ecomoniei mondiale mondiale $nsă cre6terea cea mai mare a volumului volumului primelor de asigurări asigurări 6i reasig reasigură urări ri a avut avut loc $n ultim ultimii ii 707 de ani% ani% &re șterea terea numărulu număruluii de asigurări asigurări su"scrise su"scrise și a volumului volumului primelor primelor de asigurare a avut loc datorită datorită unor factori# factori# cum ar fi* a+ dezvoltar dezvoltarea ea economică economică n țările industrializ industrializate ate 2 după al doilea răz"oi mondial# mondial# apari apariția de "unuri "unuri și afaceri afaceri de mare valoare valoare care care tre"uiau tre"uiau proteja protejate te 1 7
7
prin asigurări au dus la apari ția de noi și comple9e produse de asigurare% &reșterea terea va valo lori riii "u "unu nuri rilo lorr care care tre" tre"ui uiau au prot protej ejat atee prin prin asig asigur urar aree a du duss la creșterea o"liga o"ligațiilor iilor compani companiilor ilor de asigur asigurări ări dar dar și a primelor primelor de de asigura asigurare re pe pe care le plăteau cei ce se asigurau% sc!imbări bările le interve intervenite nite n structu structura ra subpie subpieţel ţelor or de asigur asigurări ări" prin "+ sc!im pătrunderea $n diferite țări a companiilor multina ționale datorită incapacită ții comp co mpan anii iilo lorr naționa ionale le de a su"s su"scr crie ie risc riscur uril ilee din din aces aceste te su"p su"pie ie țe% ,e m enționa ionatt este este fapt faptul ul că un unel elee din din aces aceste te su"p su"pie ie țe a o regi regisl slaa ție prin prin care care restric restricționaează ionaează accesul accesul compa companiilo niilorr multina multinaționale ionale $n pia ța proprie proprie%% globaliza izare rea a activi activită tăților ilor de asigur asigurar aree se manifes c+ global manifestă tă prin ac!izi ac!iziții de către către compan companiil iilee multin multinaaționale ionale a uno unorr compan companii ii de asigur asigurări ări mici mici pe care care leau leau a"sor"it a"sor"it sau leau leau fuzionat fuzionat mic mic șor(nd număru numărull de asigurăto asigurători ri din su"pie su"pie țele de asigurări% .copul acestor fuzionaări este crearea de grupuri financiare gigant care care impu impunn regu reguli lile le de su"s su"scr crie iere re și prim primel elee de asig asigur urar aree $n su"p su"pia ia ța respectivă% d+ criza economică și financiară # din ultimii ani a dus la apari apariția unor unor metode metode noi de a"ordar a"ordaree a asigur asiguraa ților# ilor# la noi strate strategii gii și măsuri de suprav supraveg! eg!ere ere## control# norme de conta"ilitate# solva"ilitate și măsurare măsurare a activită ții% Acesti Acesti fact factori ori au au contr contri"u i"uit it la la creșterea terea și dezvo dezvolta ltarea rea pie pie ței inte interna rna ționale ionale de asigurări și vor impune și direc țiile $n care aceasta va evolua $n viitor% 1.2. 1. 2.
Eoluţ Eol uţii ii al al! ! "i "i!ţ !ţ!i !i i# i#$! $!r# r#aţ aţio io#a #al! l! %! as asig igur urăr ării &i r!asigurări
:olumu lumull prim primel elor or de asig asigur urări ări din din dife diferi rite te su"p su"pie iețe ale ale lumi lumiii a cu cuno nosc scut ut modificări modificări semnific semnificative ative $n str(ns str(nsăă legătură legătură cu evolu evolu ția economică economică a fiecăreia fiecăreia și cu diferite particularită particularități regăsite $n fiecare zonă% )naint )naintee de apariția actualei actualei crize crize econom economice ice## declan declan șată $n .tatele .tatele Unite ale Americii $n 7008# sa constatat o cre6tere a volumului volumului de prime at(t pe total total c(t 6i pe fiecare zonă importantă a lumii# dar mai ales cre6terea volumului primelor de asigurare $n ările cu o economie dezvoltată din 2uropa 6i continentul american% ,e asemenea după cre6terea primelor $n Asia# $n perioada 1;;0 7000# c(nd a avut loc o dezv de zvol olta tare re acce accele lera rată tă a co cont ntin inen entu tulu luii asia asiati tic# c# se co cons nsta tată tă $nce $nceti tini nire reaa ritm ritmul ului ui cre6 cre6te teril rilor or de prim primee de asig asigura urare re pe fond fondul ul redu reduce ceri riii acce accele leră rări riii ritm ritmul ului ui de dezvoltare% Regiunile sla" asigurate# cum ar fi 'ceania 6i Australia /incluse $n ta"elul alătural la capitolul alte zone+ se constată că $n decursul anilor primele de asigurare au stagnat% )n 7010 se o"servă că după doi ani de criză economică $n care volumul de prime "rute su"scrise a scăzut# industria de profil a revenit cu o cre ștere de 7#<=# $n 3 4
3
termeni reali 4%33; miliarde U.,# ceea ce $nseamnă că primele su"scrise au crescut peste nivelul avut $nainte de apari ția crizei% )n anul 7011# avem o situație mai deose"ită de și aparent volumul de prime "rute a crescut fa ță de 7010# cu apro9imativ >#>= este o cre ștere nominală datorată devalorizării dolarului față de monedele țărilor respective# $n realitate volumul de prime "rute su"scrise a scăzut %
?igura 1
?igura 1 @ 2voluția primelor "rute su"scrise la nivel mondial și pe cele două componente/asigurări de via ță și asigurări generale%+
Principalele concluzii care se desprind după criza economică din anii 7008 700; dar și a anilor 7010 și 7011 este că după criza economică și o u șoară revenire a volumului primelor su"scrise din 7010 urmează criza datoriilor suverane și poate o altă criză mai profundă% ,iferențe nota"ile se o"servă și $ntre cele două sectoare ale industriei de asigurare respectiv asigurări de viaă 6i generale pe principalele su"piee de asigurare analizate% 1.' Asigurăril! &i r!asigurăril! (# Euro"a
4
.u"piața 2uropei# după cum am denumito# este cea mai mare su"pia ță de asigurări din lume# după cum se o"servă $n ta"elul 1# are ponderea cea mai mare $n piața mondială de asigurări# ocup(nd $n anul 7011# 3#;1= din aceasta% otu și după criza anilor 7008700;# se o"servă că ponderea ei $n pia ța mondială scade /de la 41= $n anul 7008 la 3#;1= $n anul 7011+ $n favoarea pie ței asiatice /aceasta cresc(nd de la 77#8= $n anul 7008 la 78#74= $n anul 7011+% ,in volumul total de prime "rute su"scrise ;3< miliarde dolari />#<8=+ prime su"scrise aferente asigurărilor de viaă 6i <14 miliarde dolari /43#77=+ prime aferente asigurărilor generale% Acest raport $n favoarea asigurărilor de via ță denotă o piață matură de asigurări% Piaa unică a asigurărilor $n 2uropa acoperă 33 ări care formează ona 2conomică 2uropeană /2uropean 2conomic Area+% )n anul 7011# cele mai mari su"piee de asigurări din 2uropa @ Barea Critanie# ?rana# Germania 6i )talia su"scriu# $ncă cea mai mare volum de prime "rute su"scrise din 2uropa# $nsă tre"uie remarcat că gradul de concentrare a scăzut de la apro9imativ = $n anii de dinaintea crizei la apro9imativ 40= $n anul 7011% ,e su"liniat este faptul că $n aceste țări volumul de prime aferent asigurărilor de via ță domină pia ța $n defavoarea asigurărilor generale ceea ce ne $ntărește afirmația că aceasta este o trăsătură specifică piețelor mature de asigurări% :olumul total al primelor de asigurare su"scrise e9primă dimensiunea pieei asigurărilor $n mod a"solut# cre6terea acesteia reflectă at(t cre6terea ofertei societăilor de asigurări# c(t 6i o cerere sporită de asigurări din partea celor care doresc să se asigure% ,in punct de vedere al volumului de prime# se disting 3 grupe de ări* 1+ prima grupă* Barea Critanie# ?rana# Germania# )talia care reprezintă 41#38= din volumul de prime su"scrise de ările care fac parte din &2A 7+ a doua grupă* 'landa# .pania# 2lve ția# .uedia# Celgia# ,anemarca care reprezintă 30#;= din volumul de prime su"scrise de ările mem"re &2A 3+ a treia grupă* celelalte ări a căror pondere $n totalul volumului primelor de asigurare al ărilor mem"re &2A este 7<#<7=% Un indicator important al pieelor de asigurări este penetrarea asigurărilor sau ponderea volumului primelor de asigurare $n produsul intern "rut% Acesta reflectă importana asigurărilor $n activitatea unei ări sau a unei zone geografice% Ponderea primelor de asigurare $n produsul intern "rut al unei ări reflectă nevoia de protecie a companiilor 6i a persoanelor fizice de a face faă riscurilor 6i prin urmare o previziune pozitivă pentru dezvoltarea viitoare a activităilor de asigurări% Da nivel mondial penetrarea asigurărilor a fost de 8#>=% )ndicatorul cel mai performant privind ponderea asigurărilor $n produsul intern "rut $l are Du9em"urg cu
37#4= ceea ce reprezintă că sectorul serviciilor financiare $n această ară este foarte dezvoltat% Alte ări cu un indicator ridicat al ponderii asigurărilor $n produsul intern "rut sunt Barea Critanie cu 11#8=# 2lveia cu 17#=# ?rana cu ;#=# )talia <=# Germania >#8=# alte ări av(nd ponderi mai mici% Raportul dintre investițiile societăților de asigurări și $%& ' este un alt indicator care reflectă importanța asigurărilor $n economie# arată impactul asigurărilor asupra economiei prin investi țiile pe termen mediu și lung efectuate de societățile de asigurări% Densitatea asigurărilor este indicatorul care arată volumul de prime de asigurare pe un locuitor al zonei analizate% Da nivel mondial densitatea asigurărilor a fost de >>1 dolarilocuitor% Țările dezvoltate au avut $n anul 7011 o densitate de 3<17 dolarilocuitor% )n 2uropa# densitatea cea mai mare se află $n Barea Critanie cu 43 dolarilocuitor# ?ranța cu 4041 dolarilocuitor# Germania cu 7;>< dolarilocuitor și )talia cu 730 dolarilocuitor% En ultimii ani numărul de companii care operează n piaţa de asigurări a scăzut continuu ca urmare a glo"alizării și a fuziunii dintre companii# astfel $n anul 7011 numărul acestora a scăzut su" 000 fa ță de 7008 la 1<0 unită ți și fa ță de anii anteriori c(nd numărul de companii a $nregistrat fluctuaii $n jurul cifrei de 300 de unităi# $n anul 700< acesta fiind de 7>1 companii# $n 700> de 383# $n anul 700 41> iar $n anul 7004177 de unităi% re"uie menionat ca acestea de fapt operează $n piaă ca grupuri de companii de asigurare# reprezent(nd de fapt cel mult 100 7000 de astfel de grupuri de asigurari% Numărul anga(aţilor care lucrează $n această industrie se menine $n jurul cifrei de 1%000%000 de persoane $n ultimii 10 ani# astfel $n anul 7008 ace știa au scăzut cu 0#= față de anul 700< c(nd numărul de angaja ți era de ;8;%348 persoane% ,e remarcat că numărul persoanelor care lucrează $n asigurări au scăzut și $n 700< fa ță de 700> c(nd acesta era de 1%07<%1;; de persoane% &ele mai multe persoane# lucrează $n Germania# respectiv 718%;00 de persoane# Barea Critanie 1<<%00 de persoane# ?rana 143%800 de persoane% )n ultima perioadă asigurările și reasigurările $n 2uropa au fost puternic marcate de criza economică declan șată $n 7008 $n .tatele Unite ale Americii și care a influențat puternic și zona 2uropei% Prin urmare companiile de asigurări au su"scris mai puțin și cu prime de asigurări mai mici# resim țind puternic efectele crizei% Pia ța 2uropei se va caracteriza printro puternică glo"alizare și regionalizare pentru a reu și să facă față efectelor noii crize a datoriilor suverane% Foile reglementări privind solva"ilitatea companiilor de asigurări și reasigurări @ directiva .olvenc )) vor duce la modificarea cadrului $n care companiile de asigurări vor opera $n următoarea perioadă% 1.). Al$! sub"i!ţ! %! asigurări
>
Una din cele mai mari su"piețe de asigurări alături de cea europeană este cea a Americii iar din interiorul acesteia se evidențiază su"pia ța Statelor )nite ale *mericii. )n anul 7011# piața .tatelor Unite# cea mai mare su"pia ță $ntinsă $ntre granițele unei țări# a su"scris prime "rute de 137> miliarde dolari ceea ce reprezintă 78#84= din piața mondială de asigurări% Primele de asigurare sunt aferente asigurărilor de viață# $n valoare a"solută ;0 miliarde dolari /77#4= din pia ța mondială a asigurărilor de viață+ și <3> miliarde dolari /3<#38= din pia ța mondială a asigurărilor generale+% Primele aferente asigurărilor de via ță au crescut $n 7011 fa ță de 7010 cu 7#;= iar cele aferente asigurărilor generale au scăzut cu 1#3=% )n .tatele Unite penetrarea asigurărilor /ponderea volumului primelor de asigurare $n produsul intern "rut+ a fost $n 7011 de 8#1= iar densitatea asigurărilor+volumul de prime de asigurare pe un locuitor+ de 384> dolarilocuitor% &aracterizată prin dimensiuni foarte mari a su"pie țelor interne de asigurări# a influenat dezvoltarea unor companii de reasigurări foarte puternice% ,iversitatea formelor de asigurări practicate $n interiorul zonei americane a atras reasigurători din $ntreaga lume dornici să preia o parte din riscurile mari și diverse care se su"scriu $n cea mai mare su"piață locală din .tatele Unite cea a FeH IorJului% Aici activează companii de asigurări 6i reasigurări interne# companii reprezentative de reasigurări din $ntreaga lume 6i case de "roJeraj specializate# &ele mai importante societăi de asigurări 6i reasigurări americane >* BetDife# Prudential# General Reinssurance# 2mploers Reinsurance# Cellefonte )nsurance# Reinsurance &orporation of FeH IorJ# American Reinsurance# American )nternational Group# ransatlantic Reinsurance# .t% Paul Re# American ?oreign )nsurance Asociation Kamper Group% ,eși piața internă oferea suficiente riscuri pentru companiile de asigurări și reasigurări din su"piața neHorJeză# acestea au penetrat alte su"pie țe din dorin ța de a prelua riscuri din alte zone și de a interac ționa cu companiile de asigurări din aceste zone% )n aproape toate su"piețele importante ale lumii $n care se su"scriu riscuri# se află reprezentanțe ale companiilor americane și ale caselor mari de "roJeraj americane# dornice de a prelua riscuri și de a face sc!im"uri de informa ții% ,in altă zonă geografică importantă a lumii# o su"pia ță de asigurări și mai ales reasigurări importantă este cea a aponiei% Aceasta a su"scris $n anul 7011 un volum de prime de asigurări de ;11 miliarde dolari/1;#83= din pia ța mondială de asigurări+% Primele de asigurări su"scrise sunt aferente asigurărilor de via ță <03#8 miliarde dolari / 7>#<;= din piața mondială a asigurărilor de via ță+ și 70<#< miliarde dolari sunt aferente asigurărilor generale / 10#= din pia ța mondială a asigurărilor generale+% >
<
)n Laponia penetrarea asigurărilor /ponderea volumului primelor de asigurare $n produsul intern "rut+ a fost $n 7011 de 11#0= iar densitatea asigurărilor+volumul de prime de asigurare pe un locuitor+ de 1>; dolarilocuitor% .u"piața japoneză# una din cele mai sigure și sta"ile su"pie țe de asigurări din lume care sa dezvoltat pe măsura sc!im"urilor reciproce dintre companiile japoneze 6i cele străine% Are o mare capacitate de a"sor" ție pentru oricare din riscurile mari și grele su"scrise $n alte zone ale lumii sau c!iar $n Laponia% &ea mai mare și mai importantă su"piață din Laponia este cea din oJio $n care se su"scriu toate riscurile% &ele mai mari companii specializate sunt* oa pentru reasigurări generale 6i Lisai pentru reasigurări de cutremure% Atacul terorist de la 11 septem"rie 7001 a avut o victimă $n Laponia# compania de asigurare reasigurare aisei ?ire and Barine5# care a dat faliment $n urma piederilor imense suferite% *lte pieţe de asigurări din lume nu sunt suficient dezvoltate pentru a reprezenta zone importante unde să se desfășoare opera țiuni de asigurări și mai ale reasigurări% )n curs de dezvoltare sunt piețele din Asia de .ud2st# &!ina# )ndia# 2miratele Ara"e Unite $nsă datorită legisla țiilor deficitare sunt privite cu reticen ță% )n anul 7011 toate aceste su"pie țe au $nregistrat scăderi semnificative a volumului de prime "rute su"scrise față de anul 7010# ceea ce $nseamnă că și aici criza șia făcut simțită prezența% ' su"piaă mai dezvoltată de asigurări se găse6te $n )nsulele Cermude% ,atorită facilităilor fiscale# aici se află sediul mai multor companii străine de asigurări 6i reasigurări% 1.*. Asigurăril! (# Ro+,#ia
Piața asigurărilor din Rom(nia este una dintre cele mai mici din Uniunea 2uropeană din toate punctele de vedere# at(t ca nivel de prime su"scrise c(t și ca densitate a asigurărilor sau grad de penetrare% )nsă $ntro organizare neconven țională numită a 2uropei &entrale și de 2st# Rom(nia ocupă unul din primele locuri după piața Poloniei care su"scrie apro9imativ o treime din primele aferente acestei su"piețe# &e!ia și .lovenia% Da sf(r6itul anului 7011<# $n Rom(nia erau $nregistrate 43 societăi de asigurare* 70 au desfă6urat numai activitate de asigurări generale 17 au desfă6urat activitate de asigurări de viaă 11 au desfă6urat activitate compozită En ultimii ani# valoarea capitalului social su"scris agregat la nivelul societăților de asigurare sa du"lat# de la 1%;<<%184%4 lei# la sf(r șitul anului 700<# la 4%038%73;%44> lei# la sf(rșitul anului 7011% 2volu ția din această perioadă de ani a <
8
fost determinată de autorizarea unor noi societă ți de asigurare și de intrarea unor grupuri de asigurare de renume la nivel interna țional $n ac ționariatul societă ților din piața rom(nească% Da data de 31%17%7011# cota de participare a investitorilor străini la capitalul social su"scris și vărsat al societăților de asigurare era de ;1#77=# iar cea aferentă capitalului rom(nesc era de 8#<8 = din total% En ceea ce privește țara de proveniență a capitalului# investitorii din următoarele țări dețineau cele mai semnificative ponderi $n valoarea totală a capitalului social su"scris de societățile de asigurări# $n 7011* • • • • •
?ranța# 3#01=Austria# 78#4='landa# 10#7>=Barea Critanie# 7#;1=)talia# 7#<3=%
Da sf(rșitul anului 70118# erau desc!ise pe teritoriul Rom(niei 17 sucursale autorizate $n alte state mem"re ale U2 ?ranța# Germania# Celgia# Barea Critanie# Ungaria# Austria și .uedia # din care 10 au raportat către autorită țile din statele de proveniență un volum de prime "rute su"scrise $n Rom(nia de 11>%<1<%1 lei# 8
;
valoare care a $nregistrat o cre6tere nominală cu 4#;= faă de anul 7010# iar $n termini reali de 4>#17=% .tructura pe categorii de asigurare a volumului total de prime "rute su"scrise pe teritoriul Rom(niei de către cele 10 sucursale a fost următoarea* 107%1>8%1< lei# respectiv 8<#3= din total# pentru asigurărigenerale14%48%;80 lei# 17#4<= din total# pentru asigurări de viaă% ,in punct de vedere al structurii pe clase de asigurări generale# situa ția su"scrierilor $n Rom(nia a celor 10 sucursale a fost următoarea* 3<#1;=# clasa ))) Asigurări de mijloace de transport terestru# altele dec(t feroviare 78#;8=# clasa M): Asigurări de credite 11#4=# clasa M:) Asigurări de pierderi financiare ;#>4=# clasa ) Asigurări de accidente și "oală# accidente de muncă și "oli profesionale 17#>=# alte clase% Pentru asigurările de viață# sucursalele societăilor de asigurare autorizate $n state mem"re ale Uniunii 2uropene care desfășoară activitatea pe teritoriul Rom(niei au realizat su"scrieri numai pentru asigurări de via ță# anuită ți și asigurări de via ță suplimentare și asigurări de viață și anuită ți care sunt legate de fonduri de investi ții% • •
•
• • •
•
Piaa asigurărilor din Rom(nia a scăzut pe tot parcursul anului 7011# tendin ța de scădere manifest(nduse $ncă din anul 700;# $n condi țiile $n care economia rom(nească era $ncă $n recesiune% Piața asigurărilor din Rom(nia a $nregistrat o scădere de circa #81= $n termeni nominali# sau mai precis de 10#;8= $n termeni reali% Da fel ca $n anul 7010# $nt(lnim o particularitate a pie ței rom(nești de asigurări aceea că sectorul asigurărilor generale au cunoscut o scădere de >#<= iar asigurările de via ță o creștere de 3=% ,upă cum constatăm# cre șterea $nregistrată de asigurările de via ță nu a putut ani!ila scăderea din sectorul asigurărilor generale% )n anul 7011 sau $nregistrat un volum al primelor "rute su"scrise de apro9imativ 1%83>#<> mil euro# $n lei -.22."/0.0'2 lei% Aceste prime sau su"scris din asigurări generale# 1%438#3 mil euro# respectiv ./".0#"./0 lei /<8#3=+ și din asigurări de viață# 3;8#41 mil euro# respectiv 1.-".".'# lei /71#<=+% )n graficul alăturat prezentăm dinamica primelor "rute su"scrise $n pia ța Rom(nească de asigurari $ntre anii 700<7011%
10
?igura ;% ,inamica primelor "rute su"scrise $n piața Rom(nească de asigurari $ntre anii 700<7011% (Sursa: Raportul CSA 2011, pag 13)
opul primelor 10 companii din piața de asigurări rom(nească a anului 7011 după indicatorul volumul de prime "rute su"scrise este redat $n ta"elul nr 1# ta"elul nr 7 redă topul primelor 10 companii de asigurări după volumul de prime "rute su"scrise potrivit asigurărilor generale iar ta"elul 3 redă topul primelor 10 companii de asigurări după volumul primelor la asigurările de viață% op 1/ companii de asigurări din 3om4nia după volumul de prime brute subscrise și ponderea acestora n piață
a"elul nr 3
Nr C56$*N%7 D7 *S%8 crt.
1 7 3 4 > < 8 ; 10
$rime $rime subscrise subscrise +35N9 +7)39
Creștere Creștere $ondere nominală reală +:9 +7)39 +35N9
A.RA ADD)AF)R)A& 'BF)A.)G GR'UPABBA A.)R'B C&R A.)GURNR) )FG A.)G ,2 :)AȚN G2F2RAD) UF)OA C&R A.)G ,2 :)AȚN
1%110#>3 1%037#00 ;1>#17 80#;1 <0#<> <0#>3 43#41 438#71 437#3; 30<#3
7>3#81 74#14 71<#>1 1;1#43 13#8 13# 17;#08 104#0; 107#<1 <3#01
38#10 1;#77 1<#7> ;#11 11#0> 0#30 3#<< 13#00 17#38 71#7
Total 10 companii
.-2-,#1
1.'0,//
Alte companii
1%>4#>4
3;0#8;
Total piaț ă românească
."-",/'
1.0,0
;#,--
7;#33 74#3 77#1 14#8; 1>#<0 >#>3 7#87 18#7 1<#;4 13# ;1/,1
13#7> 17#33 10#;4 ;#>3 >#87 >#87 >#4; #73 #1> 3#>< /,"'
1;#> ;#,00
;11,/2
1//
Sursa: Insurance Profile nr 1/2011
op 1/ companii de asigurări din 3om4nia după volumul de prime brute subscrise ale asigurărilor generale și ponderea acestora n piață
11
a"elul nr 4 Nr crt.
C56$*N%7 D7 *S%8
$rime $rime Creștere Creștere $ondere subscrise subscrise nominală reală +:9 +35N9 +7)39 +7)39 +35N9
1 7 3 4 > < 8 ; 10
A.RA ADD)AF)R)A& 'BF)A.)G GR'UPABBA C&R A.)G A.)R'B UF)OA G2F2RAD) &ARPA)&A A.)G 2UR')F.
1%0;#< ;40#00 ;1>#17 <43#0 <0#>3 4<8#0< 437#3; 34<#17 303#4 301#07
7>0#78 773#78 71<#>1 1<>#>1 13# 113#> 107#<1 87#4 <7#10 <1#0
3<#;4 71#04 1<#7> <#08 0#30 13#>0 17#38 1<#37 #73 <#<<
7;#18 7>#0> 77#1 17#;8 >#>3 1;#0; 1<#;4 77#< 4#3< 0#;3
1>#7> 13#; 13#>0 11#04 8#4< <#10 >#47 #1 4#1 4#4<
Total 10 companii
.12,1'
1.#'','
;#,"#
;1/,#1
0/,0
>08#;;
144#>>
.-"-,1#
1.//,"1
Alte companii Total piaț ă românească
;#04 ;,-'
;12,-
1//
.ursa* )nsurance Profile nr 17011 op 1/ companii de asigurări din 3om4nia după volumul de prime brute subscrise la asigurările de viaț ă și ponderea acestora n piață
a"elul nr Nr crt.
C56$*N%7 D7 *S%8
$rime $rime Creștere Creștere $ondere subscrise subscrise nominală reală +:9 +35N9 +7)39 +7)39 +35N9
1 7 3 4 > < 8 ; 10
)FG A.)G ,2 :)AȚN C&R A.)G ,2 :)AȚN AD)&' R'BF)A A.)R'B ADD)AF)R)A& G2F2RAD) A:):A GR'UPABBA GRAQ2 R'BF)A 2UR2K'
41#71 30<#3 18#00 ;7#>; ;7#00 ;1#0; 88#>1 >7#41 4#00 31#74
Total 10 companii
1.'#','
"-,1"
;0#37
71#4
Alte companii Total piaț ă românească
1."',0/
178#> <3#01 43#;4 77#07 71#8 71#>4 71#0 14#87 17#83 <#47 ",'
3#;4 71#7 10#<; 4#8 #>< 8#>> 17#71 7<#; 7>#< <#4
7#>> 13# 3#< 1#80 1#04 1#<> 1<#<8 37#7 31#74 13#47
33#08 18#<; 11#31 #>< #>7 #< #47 3#81 3#30 1#;1
","
;",2/
0#,#
#7 ",/#
;",'/
1//
.ursa* )nsurance Profile nr 17011
Gradul de penetrare al asigurărilor /ponderea sectorului asigurărilor $n P)C+ s a diminuat $n cursul anului 7011 la 1#3=# de la 1#>7= $n anul 7010% Bodul $n care a evoluat acest indicator $n perioada 70047011 este redat $n figura următoare*
17
?igura % 2voluția gradului de penetrare al asigurărilor $n perioada 70047011 /Sursa: Insurance Profile nr 1/2011)
,ensitatea asigurărilor /volumul de prime de asigurare pe locuitor+ a scăzut su" nivelul psi!ologic de 100 eurolocuitor# la 8 euroloc $n 7011 de la ;1 euroloc $n 7010# ;> euro loc $n 700; și 111#< euroloc $n 7008% Bodul $n care a evoluat acest indicator $n perioada 70047011 este redat $n figura următoare*
?igura % 2voluția densității asigurărilor $n perioada 70047011 /Sursa: Insurance Profile nr 1/2011)
Bodul de evoluție al densită ții asigurărilor și gradul de penetrare al asigurărilor $n perioada 700<7011 sunt redate $n ta"elul următor% )ndicator 700< Gradul de penetrare 1#<< 13
7008 1#<<
700; 1#80
7010 1#>7
7011 1#3
$n P)C /=+ ,ensitatea asigurărilor /leilocuitor+
337#4
41#>7 413#7< 38<#8 410#<<
?igura 10% Bodul de evoluție al densității și gradul de penetrare al asigurărilor /Sursa: Raportul CSA 2011, pag 14)
Referitor la dinamica volumului de prime "rute su"scrise aferente anului 7011 se o"servă că pe segmentul asigurărilor generale companiile au su"scris cu peste ;= /$n moneda 2UR'+ mai puțin față de 7010 $n valoare a"solută scăz(nd cu apro9imativ 10 milioane 2UR'% Acest lucru a dus la scăderea ponderii pe care asigurările generale o dețin $n totalul su"scrierilor cu apro9imativ 7 puncte procentuale# p(nă la un procentaj de <8#3= din totalul pie ței de asigurări% Da fel ca $n anul 7010 și $n 7011# au scăzut indemniza țiile "rute cu 11#<=# $n termeni reali scăz(nd cu 1>#47=% iar ceea ce este $m"ucurător este că au scăzut despăgu"irile aferente asigurărilor de avarii auto și furt cu 70#<>= $n monedă 2UR' fa ță de 7010%
Pe segmentul life# asigurătorii șiau sporit afacerile cu aproape 17 milioane 2UR'# ceea ce $nseamnă o creștere de aproape 3= $n monedă europeană% Acest lucru a dus la sporirea ponderii $n pia ța de asigurări# p(nă la 71#<= din totalul su"scrierilor% :aloarea indemnizațiilor plătite pe segmentul asigurărilor de via ță# inclusiv răscumpărări sau ridicat la 788 milioane lei# av(nd o cre ștere nominală de apro9imativ >#0>= și una reală de 0#7= fa ță de anul 7010% Primele "rute su"scrise $n anul precedent din asigurări de viaă sau apropiat de 400 milioane 2UR# ceea ce reprezintă aproape 70= din piaă# cu circa 7 puncte 14
procentuale peste ponderea pe care segmental life o deinea $n totalul su"scrierilor $n anul 7010% ,in punct de vedere al gradului de concentrare al primelor "rute su"scrise# piața rom(nească este o piață cu un grad mare de concentrare la primele 10 companii de asigurări# acestea su"scriind $n 7011# apro9imativ <>#;<= din volumul de prime "rute su"scrise# față de 80#3= $n 7010% &ompaniile care su"scriu asigurări generale /nonlife+# primele 10 companii de asigurări au su"scris 8<#0;= fa ță de ;0#;>= $n 7010# iar la asigurările de viaă /life+# acestea au su"scris 8;#8>= fa ță de ;4#48= $n 7010% Prin urmare concentratea asigurărilor la primele 10 companii de top a scăzut Alături de asigurările de via ță# singurele clase de asigurare care au adus creșteri ale volumului de prime "rute su"scrise au fost asigurările de incendii și calamități naturale# asigurările de credite# garan ții și asigurările de răspundere civilă auto /R&A+% Asigurările de avarii auto# motorul cre șterii din anii preceden ți ai industriei de asigurări# au fost principala sursă a scăderilor și $n anul 7011% :olumul su"scrierilor la asigurările de autove!icule/avarii auto și furt și R&A+ sa diminuat cu aproape 73 milioane 2UR'# ceea ce sa concretizat $ntro scădere a asigurărilor amintite cu peste 0=# din totalul pie ței# p(nă la ;40 milioane 2UR'% Acest fapt a dus la diminuarea ponderii asigurărilor de autove!icule/avarii auto și furt și R&A+ $n monedă europeană cu p(nă la 70= din totalul su"scrierilor% &u toate că și ponderea despăgu"irilor aferente acestei clase de asigurări sau diminuat $n anul 7011 cu aproape 70#<>= $n monedă 2UR' față de 7010# ele reprezintă cea mai mare parte a despăgu"iriilor plătite de asigurători și $n anul 7011/ 4<#3= din totalul indemnizațiilor "rute plătite pentru asigurări generale+ Asigurările de incendiu și calamități naturale au adus su"scrieri de peste 308#< milioane 2UR'# $n creștere cu aprope 71#<<= fa ță de valoarea primelor din anul 7010% Această clasă de asigurări este a 4a ca pondere $n industria de asigurări și reprezintă 13= din piața de asigurări% ,espăgu"irile aferente acestei clase reprezintă doar #>8= din totalul plă ților aferente asigurărilor generale% Fivelul acestor indemnizații a $nregistrat o scădere nominalăcu 4#0= fa ță de 7010# iar $n termeni reali una cu ;#<4=% &ea mai spectaculoasă cre6tere dintre clasele de asigurări generale sa consemnat pe categoria asigurărilor de răspundere generală% &u toate că este vor"a de volume $ncă mici ca pondere $n piaă @ clasa amintită reprezintă doar 7= din totalul su"scrierilor# evoluia $n euro pe segmentul menionat a fost cu mai mult de <7= peste volumul su"scrierilor consemnate $n anul 7010% Asigurările de răspundere civilă generală au adus su"scrieri mai mari cu 7 milioane 2UR# suma care provine din su"scrierile pe clasa precizată fiind de aproape >0 milioane 2UR%
1
)n primele < luni ale anului 7011 $n industria de asigurări au fost raportate că figurau 1>%800 persoane care lucrau $n companiile de asigurări# reasigurări și fonduri de pensii# $n scădere cu 800 fa ță de aceeași perioadă a anului trecut% )n sectorul intermedierilor financiare și asigurări figurau că lucrează 107%<00 persoane $n creștere cu 700 persoane față de aceea și perioadă a anului trecut% ,eși politicienii au anunțat ie șirea din recesiune# finalul crizei este undeva departe% &a urmare nu ne asteptăm la evolu ții spectaculoase privind volumul de prime su"scrise# așa că $n anii următori industria de profil va fi influen țată de implementarea regimului de conducere pruden țială a asigurătorilor .olvenc )) și de introducerea condiiilor privind calificarea profesională# at(t pentru coordonatorii activităii asigurătorilor# c(t 6i pentru intermediarii $n asigurări% ,e asemenea pe fondul stagnării șisau a scăderii v(nzărilor de autove!icule va avea loc o scădere a volumului de prime su"scrise aferente acestor asigurări# iar pe fondul scăderii gradului de uzură a autove!iculelor/$nnoirii parcului auto+ și a $m"unătățirii stării drumurilor va scădea volumul despăgu"irilor ' altă tendință $n următoarea perioadă ponderea asigurărilor auto vor scădea $n totalul asigurărilor generale ca urmare a e9pansiunii asigurărilor de locuine# asigurărilor de sănătate# asigurărilor de viaă# asigurărilor de răspundere civilă generală% )n următoarea perioadă# criza economică manifestată $n economie va fi du"lată de al ți factori negativi care vor duce la un trend descendent a industriei de asigurări# cum sunt* deprecierea monedei na ționale cu impact negativ asupra activelor și pasivelor societăților de asigurăricreșterea ratei inflațieisituația lic!idității pieței de capital și a unor institu ții de credit la care au efectuat plasamente societățile de asigurări •
• •
1>
CAPITOLUL II ASIGUR-TORI I INTER/EDIARI 0N ASIGUR-RI
2.1. uă$orii "i!3!i %! asigurări
Piața de asigurări reprezintă cadrul organizat unde are loc tranzac ționarea asigurărilor și a reasigurărilor% ipurile de asigurări și modalitatea de tranzac ționare este specifică diferitelor locuri unde au loc opera țiunile propriuzise% Docurile specifice leam denumit su"piețe de asigurări% )n aceste su"piețe se su"scriu asigurări specifice zonei sau orașului de tranzacționare $nsă ele sunt influențate de riscurile care se su"scriu preponderent $n zona respectivă# de mărimea și incidența de producere a lor și de formele de asigurare care preiau aceste riscuri% Activitatea de asigurare din aceste su"pie țe se $ntrepătrunde cu a altor su"pie țe de asigurări unde asigurările se reasigură# fiind influențată de regulile și cutumele din su"piețe cu care interferează% Prin urmare pe fiecare din su"piețele mari ale lumii / su"piața Dondrei# .UA# a Uniunii 2uropene# Laponia + se v(nd și se cumpără at(t asigurări c(t și reasigurări% ,acă asigurările și reasigurările care se su"scriau odată erau specifice su"pieței respective $n ultimele decenii ele au devenit interna ționale# /formele de asigurare su"scrise av(nd doar mici deose"iri+ $n aceste su"pie țe se tranzacționează asigurări și reasigurări din diferite alte zone ale lumii% .u"piețele diferă $ntre ele din punct de vedere al dimensiunilor# al preponderenei unor categorii de afaceri# al stilului# al uzanelor 6i al modalităii de $nc!eiere a tranzaciilor% 1<
)n aceste su"piețe desfășoară activități de asigurare următoarele tipuri de companii;* asigurătorii şi reasigurătorii # intermediarii * "roJeri de asigurare /persoane juridice+ ageni de asigurare /persoane fizice+ companii auxiliare* evaluatori de risc# manageri de risc# lic!idatori de daune# consultanți% 2.2. Asigură$orii &i r!asigură$orii
Asigurătorii și reasigurătorii sunt persoane juridice# autorizate să su"scrie riscuri prin asigurări directe sau indirecte /reasigurări+% 2le primesc riscuri $n sc!im"ul plăii de către purtătorii riscului a primelor de asigurare sau și reasigurare% )n sc!im"ul acestor prime $ și iau o"ligația ca la producerea riscului asigurat săi plătească asiguratului pagu"a produsă sau o parte din aceasta $n conformitate cu cele specificate $n contractul de asigurare sau de reasigurare% re"uie specificat că aceste companii pot fi organizate ca și companii care su"scriu numai asigurări sau numai de reasigurări dar cele mai multe su"scriu at(t asigurări c(t și reasigurări% )n toate su"piețele de asigurări e9istă companii a căror ac ționari sunt persoane juridice șisau fizice care au sediul sau re ședin ța $n țara $n care și desfă șoară activitatea asigurătorul /companii na ționale+ sau ac ționari care și au sediul $n alte țări/companii străine+ sau asigurători cu ac ționari de am"ele tipuri /mi9te+% At(t companiile cu acționari străini c(t și companiile mi9te și evident cele cu acționari auto!toni tre"uie să respecte legislația tării $n care se $nfiin țează sau $ și desfășoară activitatea# at(t cea generală c(t și cea specifică domeniului asigurărilor și particularitățile su"pieței respective% Acestea tre"uie să și desfă șoare activitatea de asigurare conform normelor ela"orate de organismele special create pentru organizarea și desfășurarea activită ții de asigurare $n țara $n care și desfă șoară activitatea# să contri"uie la cre șterea gradului de $ncredere al popula ției $n sistemul de asigurări și $n asigurătorii care su"scriu riscuri $n țara respectivă% Alături de respectarea legilor și normelor de asigurare din țara $n care su"scriu riscuri# asigurătorii tre"uie să și conducă activitatea $n a șa fel $nc(t să facă fa ță o"ligațiilor de plată pe care și le asumă fa ță de asigura ții lor% .ta"ilitatea financiară a asigurătorilor se măsoară de către agen țiile de rating $n "aza unor indicatori economici și financiari dar și $n "aza altor aprecieri mai mult sau mai puțin măsura"ile# mai mult sau mai puțin o"iective% Agen țiile de rating cele mai cunoscute care pot măsura sta"ilitatea financiară a asigurătorilor sunt .tandard and Poors# ?itc!# Boods și ABCest% ;
18
Ratingul unui asigurător se calculează la un anumit moment# este vala"il un anumit interval de timp și reprezintă capacitatea acestuia de a și ac!ita o"ligaiile către asigurații săi sau alți creditori% Agențiile de rating utilizează o anumită scală de clasificare /specifică fiecăreia dintre ele+# $n urma evaluării făcute $ncadr(nd compania evaluată $ntro anumită clasă funcție de criteriile avute $n vedere% &u c(t compania de asigurări este $ncadrată $ntro clasă mai superioară cu at(t ea poate face fa ță financiar tuturor o"ligațiilor apărute din contractele de asigurare contractate% Prin urmare aceasta este sta"ilă din punct de vedere financiar% .cala de clasificare a fiecărei agenții de rating este construită $n a șa fel $nc(t să poată $mpărți companiile evaluate $n companii sigure5 și companii vulnera"ile5% Așa cum am enunțat $n defini ția ratingului# acesta se calculează la un moment dat și este vala"il o anumită perioadă de timp# timp $n care compania su"scrie alte riscuri# situația financiară a asigurătorului put(nd suferi modificări# pozitive sau negative# agenția de rating modific(nd la r(ndul ei $ncadrarea companiei $ntro altă clasă de rating% Analiza# evaluarea și $ncadrarea asigurătorilor se face $n "aza informa țiilor pe care agenția le are la dispoziție% ?actori după care se face analiza și se evaluează companiile de asigurări sunt din mediul economic 6i de afaceri dar sunt 6i factori proprii domeniului# cum ar fi* locul companiei $n industria de profil din tara $n care și desfășoară activitatea# analiza .Q' /puncte tari5 și puncte sla"e5 ale companiei+# formele de asigurări practicate# modul de organizare a companiei# modul de v(nzare a produselor# rezultatele financiare din activitatea de "ază și din investi ții# modul de acționare $n pia ță și comportamentul fa ță de celelalte companii de asigurări# etc Analiza și evaluarea propriuzisă se poate face din ini țiativa agen ției de rating# analiză care are la "ază informa țiile care se regăsesc $n spa țiul pu"lic și la care agenția are acces sau la cererea asigurătorului# acesta oferindui agen ției toate informațiile solicitate% Această din urmă analiză și clasificare ni se pare cea mai "ună deoarece nu toate informațiile dintro companie se regăsesc la $ndem(na pu"licului% &lasele de rating pot avea un caracter general oferind o imagine glo"ală asupra companiei de asigurare atunci c(nd analiza se "azează pe indicatorii prezentai sau pot e9prima anumite caracteristici atunci c(nd reflectă numai a"ilitatea de a plăti daunele sau e9primă solva"iliatatea acesteia% Fivelele de rating utilizate de agenii sunt diferite% ,acă nivelul CS sta"ilit de ABCest nivelul CS indică o putere financiară foarte "ună# acela și nivel sta"ilit de .tandard TPoors indică o companie vulnera"ilă% Agenia .tandard and Poor Vs $mparte companiile $n două mari categorii* companii sigure# clasificate cu calificative A 6i CCC# companii vulnera"ile care sunt notate cu celelalte calificative% 1;
.emnificaia ratingurilor folosite de companiile care fac clasificări este următoarea10*
•
•
•
•
Companii sigure< *** = indică securitate
financiară superioară5 $n mod a"solut 6i relativcapacitatea de a face faă o"ligaiilor faă de asigurai este foarte mare prin varietatea condiiilor economice 6i de su"scriere** @ securitate financiară e9celentă5# capacitate foarte "ună de a face faă o"ligaiilor faă de asigurai * = securitate financiară "ună5# capacitatea de a face faă o"ligaiilor faă de asigurai dar este sensi"ilă la condiiile economice adverse 6i la sc!im"ările acestora&&& = capacitate financiară adecvată# dar capacitatea de a face faă o"ligaiilor financiare față de asigurai dar este sensi"ilă la condiiile economice adverse-
Companii vulnerabile: &&& minus = considerat cel mai scăzut rating de către competitorii din pia ță > && plus = considerat cel mai $nalt grad speculativ de către compatitorii din piață> && = mai puțin vulnera"ilă pe termen scurt dar se confruntă cu incertitudini majore privind condițiile economice# financiare și de "usiness adverse & = securitate financiară și mai vulnera"ilă la condi țiile economice# financiare și de "usiness adverse dar pe termen scurt are capacitatea de a face fa ță o"ligațiilor financiare CCC = securitatea financiară vulnera"ilă și dependentă de condi țiile favora"ile economice# financiare și de "usines s# pentru a face faă o"ligaiilor
financiare CC = securitatea financiară foarte vulnera"ilă C = securitatea financiară e9trem de vulnera"ilă și alte circumstan țe definite D = compania este $n incapacitate de plată $n raport cu o"liga țiile financiare% Ratingurile cuprinse de la AA la &&& pot fi modificate prin adăugarea de /S+ sau /+# care arată o situație relativă $n cadrul treptei respective% ipurile de companii $nt(lnite $n piaă ca asigurători 6i reasigurători • • • • •
companii de asigurări directe companii de reasigurări# companii captive de asigurări 6i reasigurări# agenii de su"scriere# asociaii mutuale#
10
70
• •
sindicatele Dlods# pooluri de su"scriitori%
A) companii de asigurări directe &ele mai numeroase entități care su"scriu riscuri $n pia ța de asigurări sunt societățilecompaniile de asigurări% Acestea sunt societăi comerciale# constituite $n
"aza Degii 377000# cu completările 6i modificările ulterioare# respectiv a normelor 6i ordinelor emise de &omisia de .upraveg!ere a Asigurărilor pentru aplicarea Degii 377000# $n vederea constituirii pe principiul mutualităii a unui fond comun# su" formă "ănească# din primele de asigurare plătite de persoane fizice 6i juridice e9puse la anumite riscuri $n activităile lor sau $n viaa de zi cu zi 6i din care vor fi indemnizai cei care suferă un prejudiciu dintrun risc cuprins $n asigurare% .unt principalii ofertani de asigurări directe 6i cumpărători de reasigurări pe pieele internaionale de asigurări .ocietăile de asigurări# numite 6i asigurători# sunt concepute pe principiul o"inerii de profit din activitatea depusă% .copul oricărui asigurător este o"inerea unui profit ma9im cu eforturi minime $ntro perioadă# determinată de timp% Realizarea o"iectivelor propuse se face pe "aza corelării eforturilor tuturor mem"rilor care $6i desfă6oară activitatea $n cadrul societăilor de asigurări% Politica asigurătorilor este concepută 6i propusă de managerii acestora# care tre"uie să fie "uni cunoscători at(t a domeniului asigurărilor c(t mai ales a pieelor $n care asigurătorul $6i desfă6oară activitatea% 2a este apro"ată de acionarii asigurătorului# prin organismele de conducere colectivă# $n funcie de interesele urmărite% Politica se traduce $n planul de afaceri a perioadei următoare din care derivă at(t rezultatele care tre"uiesc o"inute din activitatea de su"scriere c(t 6i din activitatea de investiie a activelor menite să acopere rezervele te!nice# 6tiind că eficiena asigurătorilor se o"ine din cele două activităi ale lui# aceea de su"scriere 6i de investiie% Banagerii sunt cei care concep 6i coordonează activităile $n cadrul societăii de asigurări at(t la nivel central c(t 6i la nivelul unităilor teritoriale% Ace6tia tre"uie să definească# să grupeze 6i să ierar!izeze 11 $n ordinea importanei toate activităile care tre"uie desfă6urate $n cadrul societăii de asigurări pentru o"inerea randamentului ma9im% Activitatea de su"scriere care este cea mai comple9ă# presupune nivelul de prime estimat a se su"scrie $n perioada propusă# pe forme de asigurări 6i tipologii de riscuri /prevăzute $n produsele de asigurări concepute# nivel calculat al primelor cu care se su"scriu riscurile# nivel minim reinut de asigurător 6i cedat $n reasigurare# c!eltuieli de marJeting# de administrare a asigurărilor 6i a societăii de asigurări+ precum 6i $n volumul estimat al daunelor care vor apare din asigurările su"scrise% :olumul estimat al daunelor se o"tine $n funcie de ponderea fiecărei forme de asigurare $n portofoliul asigurătorului# fiecărei forme de asigurare fiindui calculată 11
71
o anumită rată a daunei /rata daunei este calculată ca raport procentual al daunelor apărute dintro formă de asigurare 6i al primelor su"scrise al aceleia6i forme de asigurare# $ntro perioadă determinată de timp+% :aloarea daunelor pe care o companie de asigurări tre"uie să le plătească asigurailor săi depinde 6i de volumul primelor reinute 6i cedate reasigurătorilor% :olumul de su"scrieri prognozat a se o"ine de asigurător defalcat pe formele de asigurare# pe care asigurătorul le su"scrie# se repartizează sucursalelor 6i ageniilor teritoriale $n funcie de mărimea sucursalei 6i potenialul asigura"il al zonei $n care acestea $6i desfă6oară activitatea% Agenia de asigurări este cea mai mică diviziune organizatorică a unui asigurător $n care se desfă6oară activităi de identificare 6i contactare a potenialilor asigurai# a necesităilor 6i nevoilor acestora de produse de asigurări# de su"scriere a asigurărilor# precum 6i activităi complementare 6i au9iliare celei de su"scriere# efectuate de personal de specialitate sau au9iliar% Activităile complementare sunt cele de constatare a pagu"elor o"iectelor asigurate 6i care au fost produse de riscuri asigurate# evaluarea# instrumentarea dosarelor aferente precum 6i plata despăgu"irilor datorate% Activitaile au9iliare sunt legate de identificarea potenialilor asigurai si a nevoilor lor de produse de asigurare 6isau evidena computerizată a contractelor de asigurări $n vigoare# a dosarelor de daune apărute sau activităi de secretariat% )ndeplinirea nivelului de su"scrieri prognozate pe fiecare tip de asigurare 6i $n conformitate cu modalitatea sta"ilită se face numai prin cooperarea str(nsă dintre unităile teritoriale 6i speciali6tii care compun entitatea de "ază a asigurătorului 6i care coordonează $ntreaga activitate precum 6i $ntre compartimentele de speciali6ti ai asigurătorului% ,in activităile descrise# se poate concluziona că munca $n asigurări este foarte comple9ă iar pregătirea profesională a celor care $6i desfă6oară activitatea $n companiile de asigurări tre"uie să ai"ă diverse specialităi% Activitatea tuturor este analizată# dimensionată 6i cuantificată de managerul de resurse umane $ncep(nd cu cei considerai cel mai puin calificai# agenii de asigurări# care contractează asigurările# continu$nd cu cei carei recrutează# $i instruiesc# le perfecionează pregătirea profesională 6i le coordonează activităile 6i ajung(nd la cei care proiectează produsele care se su"scriu sau calculează cota fiecărei forme de asigurare $n portofoliul asigurătorului sau a modului $n care se su"scrie fiecare asigurare% Analiza# proiectarea sau reproiectarea posturilor dintro unitate teritorială sau la nivelul $ntregii societăi de asigurări este una din cele mai importante 6i comple9e activităi ale managerului de resurse umane% Bunca $n asigurări# orientată spre v(nzarea produselor de asigurări este una dinamică# ea tre"uie adaptată la condiiile de continuă sc!im"are a pieei de asigurări 6i a mediului economic $n care activează societatea de asigurări%
77
,e6i teoreticienii17 de resurse umane13# definesc analiza muncii ca fiind procesul prin intermediul căruia sunt studiate posturile de muncă dintro organizaie cu scopul identificării elementelor componente specifice ale acestora# adică a $ndatoririlor angajailor pe post 6i a responsa"ilităilor acestora# a rezultatelor a6teptate# a sarcinilor majore# a relaiilor postului de muncă cu altele din ierar!ia organizaională# ne aliniem părerii psi!ologului Woria Pitariu 14 # potrivit căreia managerul de resurse umane sau6i analistul de muncă# tre"uie să fie preocupat de pătrunderea $n intimitatea activităii posturilor de muncă pentru a găsi cele mai eficiente metode de a perfeciona munca 6i a mări performanele celor care sunt angajai $n practicarea activităilor respective Actualizarea politicilor 6i programelor de personal ale asigurătorului necesită o $nelegere profundă a coninutului acestora# a cerinelor comportamentare pe posturi# cre(nd totodată o "ază reală pentru ela"orarea deciziilor de personal care la r(ndul lor se interferează cu strategiile 6i politicile $ntregii companii% Activităile de analiză 6i proiectare a posturilor sunt importante deoarece de rezultatele o"inute depinde $n primul r(nd evaluarea corespunzătoare a performanelor companiei $n general 6i a celor individuale $n special 1% Proiectarea structurii organizatorice a societă ț ii de asigurări
Proiectarea unei structuri organizatorice tre"uie să pornească de la ideea că rezultatul muncii mem"rilor ei să fie mai mare dec(t $nsumarea muncii fiecărui individ izolat% .tructura organizatorică reprezintă elementul esenial al sistemului de conducere# determin(nd $ntro proporie $nsemnată funcionalitatea acesteia# modul de organizare a resurselor umane# materiale 6i financiare# nivelul c!eltuielilor 6i al profitului%1> )n companiile de asigurări# proiectarea structurii organizaiei porne6te de la organizarea activităii# aceasta făc(nduse $n funcie de o"iectivele propuse pentru o perioadă determinată de timp% .tructura organizatorică se compune din structura funcională /de conducere+ organizată $n entitatea de "ază /centrala+ a companiei de asigurări 6i structura operaională /de coordonare 6i v(nzare a produselor de asigurări+ organizată $n sucursale teritoriale iar acestea $n agenii care acionează pe teritorii mai restr(nse% Proiectarea structurii de conducere presupune parcurgerea mai multor pa6i cei mai importani fiind* sta"ilirea formelor de asigurări care se vor su"scrie# •
17 13 14 1 1>
73
determinarea compartimentelor# a activităilor care se vor e9ecuta $n compartimentele respective 6i a modului de cola"orare at(t $ntre ele c(t 6i cu sucursalele teritoriale# ela"orarea modului de funcionare a sistemului# a modalităii de su"scriere a fiecărei asigurări # sta"ilirea modalităilor de retri"uire a $ntregului personal% .tructura operaională constă $n proiectarea sucursalelor 6i a ageniilor care $ndeplinesc următoarele roluri* de a vinde produsele asigurătorului# de a oferi consultană celor care cumpără asigurări# de a oferi servicii de lic!idare a daunelor# asigurailor care au avut evenimente asigurate# de a asigura cu personal compania de asigurări# de a aplica toate deciziile structurii de conducere% .tructura organizaiei# tre"uie concepută $n asa fel $nc(t să fie capa"ilă să se adapteze rapid la toate sc!im"ările la care va fi supusă# 6tiut fiind faptul că organizaiile orientate către sectorul de v(nzări sunt influenate de numero6i factori interni 6i e9terni% 2a tre"uie să fie suficient de sta"ilă pentru a suporta traumele ce $nsoesc# de o"icei sc!im"ările at(t cele venite din afara organizaiei# respectiv din piaa asigurărilor sau din celelalte sectoare* economic# industrial 6i social# c(t 6i a sc!im"ărilor venite din interiorul organizaiei# respectiv cre6terea acesteia 6i redistri"uirea sarcinilor din interior% 'rganizaia tre"uie structurată 6i organizată lu(nd $n considerare activităile ce se vor $ndeplini 6i nu calităile personale sau profesionale ale celor ce le vor e9ecuta% )n practică# sunt puine situaiile de acest fel# cel mai adesea colectivul de lucru este deja format $n momentul c(nd se sta"ilesc o"iectivele companiei 6i mai apoi se repartizează sarcinile% '"iectivul cel mai important# $n aceste situaii este punerea $n valoare a calităilor# competenelor 6i talentelor persoanelor care compun colectivul de muncă% Proiectarea structurii organizaiei se face pornind de particularităile muncii $n asigurări delimit(nd 6i definind activităile 6i funciile# com"in(nd activităile 6i funciile# sta"ilind atri"uiile 6i sarcinile care urmează a fi e9ecutate# proiect$nd posturile de lucru# relaiile dintre posturile de lucru# gruparea 6i repartizare acestora $n unităi teritoriale sau su"diviziuni ale acestora $n scopul $ndeplinirii o"iectivelor companiei de asigurări% ,e6i# aparent sunt opuse# cele două operaii de delimitare 6i apoi de com"inare a activităilor 6i a funciilor sunt foarte importante $n cronologia proiectării organizaiei# acest lucru fiind e9plicat $n coninutul capitolului% Proiectarea structurii organizaionale presupune parcurgerea a patru etape* 1. )n funcie de formele de asigurări propuse a fi su"scrise 6i a strategiei de su"scriere se proiectează departamentele la nivelul centralei •
•
•
• • •
• •
74
companiei% ,epartamentele cele mai importante care se constituie la nivel central sunt* departamentul asigurări generale departamentul asigurări de viaă departamentul de lic!idare a daunelor departamentul economic 2. .ta"ilirea relaiilor de autoritate $ntre posturi 6i poziii# presupune sta"ilirea lanului de comandă 6i dacă este necesar deparamentele se su"(mpart $n servicii pentru a face mai eficace specializarea 6i pentru a evita ponderile ierar!ice e9cesive* a% departamentul asigurări generale* serviciu de "unuri serviciu de răspundere civilă serviciu de risc financiar serviciu de asigurări de persoane "% departamentul economic serviciu conta"ilitate serviciu financiar c% departamentul de lic!idare a daunelor serviciul daune auto serviciul daune "unuri d% departamentul asigurări de viaă serviciul metodologie serviciul statistică serviciul actuariat serviciul indemnizaii persoane "% Proiectarea sucursalelor $n teritoriu 6i sta"ilirea planului de su"scriere pentru fiecare formă de asigurare# funcie de potenialul zonei $n care aceasta $6i desfă6oară activitatea% #. Proiectarea posturilor /locurilor de muncă+ astfel ca acestea să cuprindă sarcinile concrete după care aceste sarcini sunt delegate e9ecutanilor% .tructura organizatorică permite urmărirea o"iectivelor propuse% ' dată sta"ilită# este vala"ilă doar p(nă la $ndeplinirea o"iectivelor propuse% ,eoarece activitatea de asigurări este puternic influenată de factori interni 6i e9terni asigurărilor care produc modificări importante $n coninutul companiei# fapt generator de sc!im"ări de strategie 6i de multe ori 6i de o"iective care la r(ndul lor produc sc!im"ări de structură $nainte de atingerea o"iectivelor propuse% Referitor la tipurile de structuri organizatorice potrivite unei companii de asigurări# credem că structura ierar!icfuncională este cea mai potrivită% ,eoarece permite crearea compartimentelor de speciali6ti care oferă soluii la pro"lemele • • • •
• • • •
• •
• •
• • • •
7
apărute# decizia finală fiind luată 6i transmisă compartimentelor operaionale /sucursalelor+ de către 6eful direct% ,ezavantajul acestei structuri este că pentru companiile mari calea unei decizii este foarte lungă# fiecare compartiment ia decizia din punctul lui de vedere# fără să privească soluia din toate punctele de vedere# ultimul dezavantaj fiind faptul că# decizia finală cere efort ma9im din partea celui care o ia% Structura organiatoric! a unei co"panii #e asigur!ri cunoscut! $i su% #enu"irea #e organigra"! este preentat! &n figura '1, $n aceasta regăsinduse at(t
organele colective de conducere c(t 6i departamentele funcionale 6i de e9ecuie pe care le considerăm indispensa"ile $n organizarea 6i funcionarea optimă a unei companii de asigurări%
7>
Adunarea Generală a Ac ionarilor &onsiliul de administra ie Pre6edinte,irector General ,irector General Adjunct
,irecia asigurări generale
,irecia v(nzări# coordonare# su"scriere
,irecia asigurări viaă
:icepre6edinte
,irecia reasigurări
,irecia marJeting dezvoltare
,irecia resurse umane
,irecia daune
,irecia investiii administrativ
,irecia economică
.erv% metodologie
.erv% metodologie
.erv% cedări $n reasig%
.erv% daune auto
.erv% financiar
.erv% statistică
.erv% statistică
.erv% primiri $n reasig%
.erv% daune "unuri
.erv% conta"ilitate
.erv% actuariat
.erv% actuariat
.erv% administrativ
.erv% plăi persoane
,ir% zonală .ucursale teritoriale ?ig 7%1% 'rganigrama Administraiei &entrale a unei societăi de asigurare
7<
Principalele atri"uții ale organelor de conducere specificate $n structura organizatorică din figura 7%1% sunt* *dunarea 8enerală a *cţionarilor este organul suprem de conducere a societăii% Adunarea generală a ac ționarilor este formată din toate persoanele fizice și juridice care au cumpărat cote păr ți din capitalul social al asigurătorului respectiv% 2a decide $ntreaga activitate a companiei 6ii sta"ile6te politica economică 6i comercială% Adunarea generală a ac ționarilor apro"ă rezultatul final al asigurătorului și decide asupra mărimii profitului o" ținut și a modului $n care acesta este distri"uit% AGA alege &onsiliul de Administraie al societăii Consiliul de *dministraţie ; asigură conducerea companiei $ntre ședințele adunării generale a acționarilor și are $n principal următoarele atri"uii* a+ alege pre6edintele &onsiliului de Administraie 6i $l revocă din funcie% "+ !otără6te cu privire la desc!iderea 6i $nc!iderea punctelor de lucru# ageniilor# sucursalelor 6i filialelor% c+ apro"ă structura organizatorică a societăii 6i numărul de posturi% d+ angajează 6i eli"erează din funcie* directorii generali adjunci# directorii direciilor din &entrală 6i directorii de sucursale# cărora li se aplică regulile de la mandat% Pentru celelalte categorii de personal# $n care intră 6i personalul care ocupă funciile de directori de departamente din &entrală precum 6i directorii su"ordonai directorilor de sucursale# angajarea 6i eli"erarea din funcie se face de către pre6edintele e9ecutiv% e+ sta"ile6te $ndatoririle 6i responsa"ilităile personalului societăii pe compartimente% f+ sta"ile6te tactica 6i strategia de marJeting% g+ apro"ă formele de asigurări pe care compania le va su"scrie și modalitatea $n care se vor su"scrie acestea!+ apro"ă condiiile 6i tarifele asigurărilor facultative 6i programele de reasigurare% i+ supune anual apro"ării Adunării Generale 'rdinare a Acionarilor# $n termen prevăzut de lege# raportul cu privire la activitatea societăii# "ilanul conta"il 6i contul de profit 6i pierderi# precum 6i "ugetul de venituri 6i c!eltuieli 6i programul de activitate pe e9erciiul financiar viitor% j+ alege &omitetul de Risc și pe cel de ,irecie# sta"ilind atri"uiile 6i competenele acestora% J+ e9ercită atri"uiile delegate de Adunarea Generală 29traordinară a Acionarilor* luarea !otăr(rilor privind mutarea sediului societăii# majorarea capitalului social# reducerea capitalului social# sc!im"area o"iectului de activitate% $re?edinte 7@ecutivA Director 8eneral = este numit de către &onsiliul de 78
Administrație sau $n unele cazuri de către Adunarea Generală a Ac ționarilor% Acesta tre"uie să fie o persoană competentă autorizată de &omisia de .upraveg!ere a Asigurărilor să ocupe func ția de ,irector General al unei companii de asigurări% Acesta asigură conducerea operativă a $ntregii activităi a societăii# răspunz(nd de activitatea acesteia faă de &onsiliul de Administraie% ,e asemenea coordonează 6i $ndrumă activitatea ,irectorului general adjunct# direciilor# sucursalelor 6i compartimentelor din su"ordine# răspunz(nd $n fa ța &onsiliului de Administrație de "una desfășurare a activității acestora și a $ntregii companii% Director 8eneral *d(unct @ este numit de către &onsiliul de Administra ție#
la propunerea ,irectorului General și de regulă coordonează activitatea de su"scriere sau pe cea de lic!idare a daunelor% )ntro companie de asigurări el este profesionistul $n asigurări% Acesta coordonează 6i $ndrumă activitatea direciilor# departamentelor 6i serviciilor din su"ordine% ,e asemenea asigură conducerea operativă a $ntregii activităi a su"unităilor funcionale din su"ordine# răspunz(nd de activitatea acestora faă de conducerea societăii% Feam referit la cele două persoane semnificative director general și director general adjunct deoarece sunt persoanele cele mai importante dintro companie de asigurări# de activitatea lor depinde "unul mers al procesului de su"scriere de riscuri și lic!idare de daune% Aceste persoane tre"uie autorizate de &omisia de .upraveg!ere a Asigurărilor ca personalită ți ale asigurătorilor% )n continuare vom enumera principalele direcții operative dintro companie de asigurări și principalele lor atri"u ții% Direcţia B4nzări, Coordonare Subscriere = sunt departamente ale
asigurătorului $n care lucrează specialiști $n v(nzarea de asigurări sau $n cea de su"scriere a acestora% Aceștia coordonează 6i răspund de realizarea atri"uiilor ce le revin din !otăr(ri ale Adunării Generale a Acionarilor# ale &onsiliului de Administraie 6i ale &onducerii societăii# pentru desfă6urarea activităii de v(nzare și su"scriere a tipurilor de asigurări pe care compania are autoriza ție să le su"scrie dar și de alinierea continuă la cerinele 6i practicile specifice de pe piaa asigurărilor% Persoanele careși desfășoară activitatea $n aceste departamente răspund pentru $ndeplinirea sarcinilor de plan propuse prin activitatea de "ază a asigurătorului /de su"scriere de riscuri+ at(t ca volum de prime "rute su"scrise șisau $ncasate c(t mai ales de calitatea asigurărilor su"scrise% Direcţia *sigurări 8enerale ?i Direcţia *sigurări de Biaţă = sunt
7;
departamente specializate $n asigurări generale sau de via ță unde lucrează specialiști ai acestor tipuri de asigurări care coordonează 6i răspund de realizarea atri"uiilor ce le revin din !otăr(ri ale Adunării Generale a Acionarilor# ale &onsiliului de Administraie 6i ale &onducerii societăii# $n domeniul organizării 6i conducerii activităiilor de asigurări generale și de via ță% Direcția de 3easigurare = este departamentul specializat $n care și
desfășoară activitarea persoane cu o $ndelungată e9perien ță $n domeniul asigurărilor# este coordonată de un manager de reasigurări care are ca atri"uii cedarea unei pări din riscurile preluate $n activitatea de asigurare directă sau primirea unei pări din riscurile preluate de ali asigurători# evaluarea riscurilor preluate# negocierea# $nc!eierea 6i administrarea contractelor de reasigurare% Activitatea de reasigurare se deose"e6te de cea de asigurare pentru că se desfă6oară $ntre două sau mai multe persoane juridice specializate $n preluarea 6i cedarea riscurilor su"scrise# prin modalitatea de negociere# $nc!eiere 6i administrare a contractelor de reasigurare% .ocietăile de asigurări desfă6oară o "ogată activitate de reasigurare $n funcie de mărimea societăii de asigurare# de clasele de asigurări pe care le contractează# de mărimea riscurilor acceptate $n asigurare% Activitatea de reasigurări pe care o desfă6oară nu este una uniformă% Politica de reasigurări este sta"ilită de fiecare companie $n parte# $n funcie de dimensiunea companiei cedente# de tipurile de riscuri care se cedează# de formele de contractare a reasigurărilor# &ompaniile care primesc riscuri $n reasigurare# adoptă 6i ele o politică de su"scriere a riscurilor reasigurate care poate să fie una $ngustă /adică preiau numai riscuri $n reasigurare facultativă# analizate fiecare $n parte+ sau au o politică mai rela9ată# pot prelua riscuri numai prin ageniile de su"scriere sau cel mai frecvent# apelează la "roJeri specializați $n reasigurări% Direcţia Daune = este departamentul care $ndeplinește funcția de "ază a
asigurărilor aceea de acoperire /evaluare# lic!idarea și sta"ilirea nivelului despăgu"irilor+ a pagu"elor produse de riscurile cuprinse $n contractele de asigurări% )n cadrul acestui departament lucrează persoane specializate $n acoperirea pagu"elor produse de riscurile asigurare $n conformitate cu tipul asigurării su"scrise și al riscului care produce pagu"a% Prin urmare# departamentul coordonează 6i răspunde de realizarea atri"uiilor cei revin din !otăr(ri 6i 'rdine ale &omisiei de .upraveg!ere a Asigurărilor# ale Adunării Generale a Acionarilor# ale &onsiliului de Administraie 6i ale &onducerii societăii# $n domeniul regularizării daunelor interne 6i e9terne apărute# conform o"ligaiilor asumate de societate prin contractele de asigurare 30
$nc!eiate% ,e asemenea acest departament răspunde de realizarea altor o"iective și sarcini sta"ilite de conducerea companiei și a &onsiliului de Administra ție# au9iliare activitații de acoperire a pagu"elor# importante pentru $ndeplinirea planului de afaceri anual% Direcţia 6areting = Dezvoltare = este departamentul care asigură
dezvoltarea pe orizontală a companiei de asigurări $n func ție de modul $n care aceasta răspunde nevoilor de asigurări ale persoanelor fizice și juridice din zonele $n careși desfășoară activitatea# răspunde de modul $n care compania este percepută# recunoscută și promovată $n pia ța de asigurări pe care și desfă șoară activitatea# de comunicarea pe care o are cu asigura ții săi# cu păgu"i ții asigura ților săi sauși cu "eneficarii drepturilor de asigurare dar și de modalitatea de tratare a reclamațiilor asiguraților săi% Direcţia 7conomică = este un department comple9 al companiei de
asigurare care coordonează 6i răspunde de realizarea atri"uiilor cei revin din !otăr(ri ale Adunării Generale a Acionarilor# &onsiliului de Administraie 6i &onducerii societăii# $n domeniul organizării 6i conducerii activităii economice a societăii% Acest departament răspunde de realizare func ției financiare a asigurărilor și uneori și acelei dea doua activită ți de "ază a asigurărilor accea de investire a activelor asigurătorului% Direcţia de %nvestiţii ; *dministrativ = este un department de sine stătător
doar $n companiile mari de asigurări# acesta coordonează 6i răspunde de realizarea atri"uiilor cei revin din !otăr(ri ale Adunării Generale a Acionarilor# ale &onsiliului de Administraie 6i ale &onducerii societăii# $n activitatea de investiii proprii a activelor care acoperă rezervele te!nice și a altor active specifice asigurătorului dar și pe aceea de reparaii capitale# curente 6i $n activitatea administrativă% )n companiile mici și mijlocii de asigurări activitatea de investi ții se desfășoară $n cadrul departamentului economic su" forma unui serviciu de investiții% Direcţia 3esurse )mane = este depatamentul care asigură cu personal
calificat compania de asigurare dar se ocupă și de activitatea de dezvoltare a resurselor umane e9istente $n compania de asigurare% Prin urmare# departamentul de resurse umane este $mp$rțit $n două direcții# după cum urmează* .erviciul Personal cu Ciroul .alarizare 6i Ciroul Protecia Buncii .erviciul Resurse Umane cu Ciroul Pregătire Profesională31
En cadrul celor două servicii sunt evideniate grupele de activităi specifice cu detalierea atri"uiilor aferente% .copul creării departamentelor este asigurarea "unei funcionalităi a companiei pe tipuri de asigurări specializate după o"iectele preluate $n asigurare%
2.'. Al$! o+"a#ii ar! subsriu risuri4 "r!5!#$! (# "ia3a %! asigurări *. Companiile de reasigurări cele mai puternice și mai sta"ile din punct de
vedere financiar sunt companiile specializate de reasigurare% Acestea sunt ofertanii produselor de reasigurări# practic ei sunt v(nzătorii de reasigurări% Da r(ndul lor reasigurătorii cedează și ei o parte din aceste riscuri fiind cumpărători de reasigurări# operație care $n lim"ajul de asigurări se nume ște retrocesiune% Reasigurătorii diferă nu numai funcție de mărimea și sta"ilitatea financiară a companiei ci și $n funcție de pia ța pe care activează# de tipul și modul de su"scriere al reasigurării care se $nc!eie% )mportantă este și prima de reasigurare solicitată de fiecare reasigurător $n parte pentru un anumit tip de asigurare# mărimea ei depinz(nd at(t de caracteristici ce țin de tipul asigurării care se reasigură# de compania de reasigurare# de compania de asigurare c(t și de preponderen ța din piața $n care a activează reasigurătorul a tipului de asigurare ce se reasigură% &ele mai mari societăi de reasigurare au sediul $n 2uropa# $n ări $n care au luat na6tere primele companii de acest gen% &ele mai importante sunt* Bunic! Reinsurance &ompan /Germania+# .Hiss Reinsurance &ompan /2lveia+# &ologne Reinsurance &o# .ocietX &omercila de Reasurance# Bercantile T General Reinsurance &o /Barea Critanie+ Gerling Glo"al Reinsurance &o /Germania+# ?rancona Reinsurance &o /Germania+# Koning TReeJer /Germania+# Guardian Reinsurance &o /2lvetia+% 29istă companii puternice și $n alte țări ale glo"ului /.UA# Laponia+ unele specializate $n preluarea unor anumite riscuri /cutremur @Laponia+ sau altele care preiau riscuri com"inate% .pre deose"ire de aceste companii specializate $n reasigurări sunt companii mi9te /de asigurări și reasigurări+ care pe l(ngă riscurile preluate prin asigurările 37
directe preiau $n reasigurare de la alte companii de asigurări directe care activează $n acceași piață sau pe alte pie țe# riscuri $n reasigurări% &. Companiile captive de asigurări ?i reasigurări
' companie captivă de asigurări sau reasigurări reprezintă acea companie deinută și controlată de societatea părinte care are un alt profil de activitate dec(t asigurări# cu scopul de a realiza asigurarea riscurilor companiei părinte1<% &ompania captivă este creată $n principal pentru a asigura sau reasigura riscurile societăii mamă sau ale filialelor acesteia% &onceptul de societă ți captive a apărut $n 2uropa la $nceputul anilor 1;70 c(nd un număr restr(ns de corpora ții au $nființat asemenea societăți 18% Activitatea acestor tipuri de companii a fost foarte scăzută p(nă după al doilea Răz"oi Bondial% )n anii V>0 numeroase țări europene au interzis $nființarea acestor tipuri de companii# astfel companiile din Barea Critanie au $nființat peste 700 de captive $n paradisuri fiscale @ Cermuda# Guernse 1;% ' dată cu trecerea timpului conceptul de societă ți captive a căpătat noi dimensiuni# important este faptul că asiguratul este și ac ționar principal deci are un interes patrimonial $n "una func ționare a captivei% )n lume funcionează o multitudine de astfel de companii aparin(nd corporațiilor din ările dezvoltate /.UA# Barea Critanie# ?ran ța#etc+# acestea sunt $nființate și funcționează $n ări ce oferă numeroase facilităile fiscale pentru afacerile desfășurate aici și care atrag investitorii% &ompaniile captive sunt $nt(lnite $n sectoare care asigură riscuri mari și grele# ca* petroc!imie# siderurgie# industria energetică# industria farmaceutică# industria materialelor de construcii# industria alimentară# industria e9tractivă# transporturi# etc &ele mai numeroase au fost $nființate cu o"iect de activitate asigurarea 6i reasigurarea de "unuri dar sunt $nt(lnite 6i companii captive care au ca o"iect de activitate asigurări de viaă cu acumulare de capital% .ocietățile captive de asigurări sunt organizate su" forma societă ților pe acțiuni sau su" forma organizațiilor mutuale% &ompaniile captive $ndeplinesc toate funciile unei companii de asigurări tradiionale /su"scriere# documentare# funcii juridice# comerciale# investiii# lic!idare daune+% )n ultimele decenii# unele dintre activităile societăilor de asigurări au fost e9ternalizate% )n funcție de locul $n care companiile captive sunt supuse regimului fiscal# e9istă două tipuri de captive* 1< 18 1;
33
a+ captive ons!ore5care $6i au locul $n ara companiei părinte 6i se supun regimului fiscal local# acest tip de captive reprezintă 70= din totalul societăilor captive 6i sunt situate $n .UA# Barea Critanie# Germania# Australia# Celgia# &anada# ,anemarca# ?inlanda# WongKong# Forvegia 6i .uedia% "+ companiile offs!ore5 care $6i au loca ția și și desfă șoară activitatea $n alte ări dec(t ara societăii părinte# de multe ori locațiile alese sunt ări considerate paradisuri fiscale5% 2le reprezintă 80= din totalul companiilor captive* 80 de societăi $6i au sediul $n insulele Cermude# peste 7< $n insulele &aman# 17 $n Gurenesl# altele sunt $n Ca!amas# &arai"e# Gi"raltar# )nsulele :irgine% ,upă sfera de cuprindere a activităilor pe care le desfă6oară# $nt(lnim următoarele tipuri de societăi captive de asigurări 70 * a+ companii captive private @ asigură numai riscurile societăii părinte% e9clusive @ doar a societăii căreia $i aparin# de interes comun @ aparin 6i asigură riscuri a mai multor societăi% Activitatea lor se apropie de cea a unor societăi clasice "+ companii captive mi9te @ care pe l(ngă riscurile societăii mamă# preia 6i riscuri de la tere persoane% Utilitatea $nființării companiilor captive este privită de o"icei prin prisma asigurării riscurilor companiei părinte cu cote de primă preferen țiale dar apariția acestora este utilă și pentru "ugetul statului# al gradului de ocupare al for ței de muncă și nu $n ultimul r(nd reprezintă o alternativă de control al riscurilor alături de asigurarea clasică% Unii dintre teoreticieni 71 consideră că și poolurile de asigurare sauși reasigurare sunt tot companii captive# deci le vom trata tot la companii captive deoarece asigură sauși reasigură riscuri ale companiilor care le $nfiin țează% Prin urmare poolurile sunt asociații de companii de asigurări specializate $n preluarea riscurilor directe# pentru a prelua și dispersa riscurile majore e9istente $ntro anumită zonă geografică% '"iectivul lor constă $n reducerea cererii de reasigurări din pieele interna ționale de reasigurare 6i su"scriere directă de asigurări 6i reasigurări dar și evitatea plă ții unor prime de reasigurare su"stan țiale către alte companii din alte zone geografice% 70 71
34
,upă spaiul geografic $n care $6i desfă6oară activitatea 77# ele pot fi* pooluri na*ionale @ sunt specializate $n preluarea unor riscuri majore dintro anumită țară /$nființarea $n țara noastră a poolului de cutremur pentru a reasigura riscul respectiv preluat prin asigurarea o"ligatorie a locuințelor+ sau a riscului atomic /Barea Critanie# 'landa# )talia# Rom(nia+% Aceste pooluri $mpart riscurile $ntre mem"rii care lau $nființat sauși $nc!eie contracte de reasigurare cu alte companii/zonale sau mondiale+% pool uri regionale @ .unt $nfiin țate de către companii dintro anumită zonă geografică pentru a dispersa anumite riscuri mari și grele aflate $n acea zonă și pe activitatea lor este coordonată de o companie agreată de toi mem"rii# care $6i asumă rolul de leader5% de e9* cele 4 pooluri specializate ale ?ederaiei Ara"e* pentru 2ngineering /1;>;+# pentru Aviaie /1;<0+# pentru )ncendiu /1;<4+# pentru Asigurări Baritime /1;<+% ,e6i au cunoscut o dezvoltare continuă# volumul afacerilor derulate prin aceste pooluri este relativ redus $n comparaie cu dimensiunea pieei internaionale a reasigurărilor% C9 *genţiile de subscriere @ sunt "irouri specializate de plasare a
riscurilor $n reasigurare atunci c(nd pe o anumită pia ță nu este prezentă sau cedentul sau cesionarul% )n cadrul acestor "irouri lucrează persoane specializate $n preluarea și plasarea riscurilor numiți underHriteri ace știa fiind recunoscu ți ca e9perți $n managementul riscului% Da solicitarea cedentului speciali știi din agen țiile de su"scriere pot $ntocmi și programe de plasare a anumitor riscuri $n care sunt specializați /inundație# cutremur# via ță# etc+ Plasarea riscului se face la cererea ceden ților# agenția primind un comision de la reasigurător ca "onificație pentru afacerea adusă% Pe parcursul timpului activitatea lor sa redus deoarece profit(nd de comisioane su"stanțiale din partea unor reasigurători au su"scris riscurile doar pentru aceste companii de multe ori $n defavoarea ceden ților% D9 *sociaţiile mutuale @ sunt companii care nu sunt $nființate pe
principiul o"ținerii de profit din activitatea depusă% )nfiin țarea acestor companii sau doar asociații are drept scop acoperirea pagu"elor produse "unurilor mem"rilor lor 77
3
sau a plății de indemniza ții familiilor mem"rilor lor care un urma unui eveniment șiau pierdut viața sau sănătatea% ,in cotizațiile mem"rilor acestor companii se crează un fond de asigurare din care vor fi despăgu"ii cei care suferă pagu"e% )n cazul $n care totalitatea despăgu"irilor plătite sau datorate $ntrun an de su"scriere sunt mai mici dec(t mărimea fondului de asigurare creat# mem"rii companiei nu vor primi dividende pentru ac țiunile de ținute# ci vor "eneficia de reduceri ale primelor de asigurare $n anul următor de su"scriere% ,acă totalitatea despăgu"irilor plătite sau datorate $ntrun an de su"scriere sunt mai mari dec(t mărimea fondului de asigurare creat# atunci mem"rii companiei mutuale vor tre"ui să6i suplimenteze cotizaiile de primă $n anul următor de su"scriere% ?iecare companie de acest tip $ și decide modul de lucru sau și de su"scriere al riscurilor# singurii care decid asupra acestor lucruri sunt mem"rii companiei care sunt și asociați și asigura ți% 79 Sindicatele loEds
.unt importante at(t pe pieele internaionale dar mai ales pe piaa Dondrei% Bem"rii lor sunt persoane fizice# iar din 1;;4 6i persoane juridice# care răspund pentru riscurile asumate de managing underHriteri $n numele lor% .unt implicate at(t $n asigurări c(t 6i $n reasigurări% 2.). I#$!r+!%iarii (# asigurări &i r!asigurări
Asigurările 6i reasigurările se $nc!eie prin intermediari% Rolul acestor intermediari este din ce $n ce mai important $n su"scrierea asigurărilor% )n asigurări se regăsesc două categorii de intermediari* agenii de asigurare /inspectori de asigurare# consultani de asigurare+ "roJeri de asigurare% 2.#.1. *genţii de asigurare
.unt persoane fizice73 sau juridice a"ilitate# $n "aza autorizării unui asigurător# să negocieze sau să $nc!eie $n numele și $n contul asigurătorului contracte de asigurare cu ter ții# conform condi țiilor stipulate $n contractul de mandat $nc!eiat# fără să ai"ă calitatea de asigurător sau de "roJer de asigurare% Agenții de asigurare reprezintă un mod de distri"uție al produselor de asigurare prin v(nzarea acestor produse% 2i v(nd produsele unui singur asigurător 73
3>
sau $n anumite situații pot să v(ndă produsele mai multor asigurători dar numai pentru un singur tip de asigurare de la fiecare asigurător% Prin urmare un agent de asigurare nu poate intermedia acea și clasă de asigurări dec(t pentru un singur asigurător% Agenții reprezintă interesele societății de asigurare primind $n sc!im" un comision sau salariu% 29istă situații c(nd agen ții sunt plăti ți $n func ție de planul de realizări sta"ilit de șeful ierar!ic al agentului din compania de asigurări% ,acă un asigurat a $nc!eiat o asigurare printrun agent de asigurare# asigurătorul $n numele căruia acționează agentul este răspunzător fa ță de asigurat pentru toate actele sau omisiunile agentului de asigurare% Agenții se pot $nregistra ca persoane fizice autorizate independente care sunt a"ilitați să lucreze fulltime sau parttime pentru societatea de asigurări pe care o reprezintă% P(nă de cur(nd /'rdinul 10700< privind $nfiin țarea Registrului intermediarilor $n asigurări șisau reasigurări+ oricine putea fi agent de asigurare% Persoanele doritore să v(ndă asigurări nu aveau nevoie de nici un certificat de pregătire de specialitate# nici măcar de diploma de "acalaureat% ,upă apro"area Formei 10700< agenții de asigurare sunt o"liga ți să se $nscrie $n Registru intermediarilor# la fel și companiile sau "roJerii de asigurări% Forma 10700< are $n vedere personalizarea meseriei de agent și este $n concordan ță cu prevederile ,irectivei )B, a Uniunii 2uropene /)nsurance Bediation ,irective+% Da $nregistrare# agenții de asigurare# persoane fizice sau juridice primesc un cod unic# care o"ligatoriu tre"uie $nscris pe toate documentele $ntocmite de agen ții respectivi% Angajații persoanelor juridice cu calitatea de agen ți de asigurare# tre"uie să se $nregistreze și ei# primesc și ei un cod personal pe l(ngă cel al companiei pentru care lucrează% Aceștia formează o categorie numită su"agen ți de asigurare% ,eocamdată singurele condi ții de $nregistrare sunt e9perien ța și de"itele $nregistrate# urm(nd ca $n viitorul apropiat intrarea $n domeniul asigurărilor să se facă pe "ază de atestare profesională iar agen ții să fie ree9amina ți periodic% ,eoarece nu e9istă școli care să pregătească speciali ști pentru munca $n companiile de asigurări sau doar agenți care să v(ndă produse de asigurare# persoanele care doresc să v(ndă asigurări tre"uie să fie a"solven ți ai unei universități sau ai unei școli de nivel mediu cu diplomă de "acalaureat# suplimentate cu cursuri de specialitate $n domeniu sau calificare la locul de muncă $ntro companie de asigurări% Persoanele doritoare tre"uie sa ai"ă a"ilitatea de a negocia cu oamenii# să fie conștiincioase și e9travertite# capa"ile de comunicare# să ai"ă ținută și o prezentare agrea"ilă# să fie capa"ile să lucreze cu cifre# să ai"ă precizie $n mi șcări și să posede un nivel de creativitate ridicat# să fie capa"ile de a $nvă ța rapid% Rolul agentului presupune un anumit grad de convingere a persoanei cu care negociază% 3<
Beseria de agent de asigurare presupune detectarea# ofertarea și vinderea produselor de asigurare celor care sunt amenința ți de anumite pericole /riscuri+# precum și administrarea tuturor acestor asigurări /contracte de asigurare+ pe perioada lor de vala"ilitate $n conformitate cu politica de su"scriere a asigurătorului pentru care lucrează agentul de asigurare% )n unele cazuri# e drept izolate acela și agent de asigurare poate acorda și asisten ță pentru dezdăunarea asiguratului care a suferit pagu"e dintrun risc cuprins $n asigurare% )n sucursalele marilor companii de asigurări# aceste activită ți sunt efectuate de diferi ți angaja ți# alții dec(t agentul v(nzător pe c(nd $n agen țiile mici c!iar dacă apar țin unui mare asigurător activitățile descrise sunt e9ecutate de unul și acela și agent de asigurare% Alte atri"uții ale agentului de asigurare sunt oferirea de consultan ță clientului său# potențial asigurat# despre condi țiile $n care se $nc!eie asigurarea# o"ligațiile părților contractante /asigurător și asigurat+# condi țiile de dezdăunare ale asiguratului de către asigurător# calculează prima "rută a contractului# negociază modul ei de plată# sta"ile ște scaden țele de plată ale ratelor de primă următoare celei dint(i iar pentru compania pentru care vinde asigurări# pune la dispozi ția sa toate informațiile privind pe noul poten țial asigurat# eventual $ntocme ște documentația necesară su"scrierii asigurării pe care a negociato% Agenții care $ntocmesc documenta țiile aferente $nc!eierii contractelor de asigurare verifică dacă documentația de precontractare sunt corect $ntocmite de către v(nzători# evaluează anumi ți factori de risc /starea de sănătate a persoanelor care doresc să se asigure# posi"ilitatea apari ției situa ției de șomaj la un poten țial asigurat# etc+# emite polița de asigurare pentru un contract negociat# corespondează cu asigurații privind situa țiile noi apărute $n sc!im"area riscului preluat $n asigurare# negociază sau intermediază negocieri cu cei nemul țumiți de serviciile asigurătorului% Agenții de asigurare care au o "ună pregătire teoretică specifică domeniului asigurărilor pot presta muncă de consiliere și de supraveg!ere și de predare a cursurilor pentru agenții noi angajați% )n cadrul procesului de $ncasare a ratelor de primă# agentul de asigurări are o"ligația să anunțe asiguratul despre scadența de plată a ratelor care urmează să fie $ncasate# să sta"ilească cu acesta locul# data și modul de plată al ratei/lor+ de primă iar după un eveniment asigurat să se asigure că cel dăunat a primit despăgu"irea promisă și datorată de către asigurător% Așa cum am mai amintit# agentul de asigurare poate fi angajat al asigurătorului căruiai vinde produsele de asigurare sau lucrează ca persoană fizică autorizată dar are un contract de cola"orare cu asigurătorii pentru care vinde asigurări% Activitatea o desfășoară $n timpul său li"er# pe l(ngă locul de muncă principal dacă activitățilei permit desfă șurarea acestei activită ți% Pentru aceasta el este remunerat cu un comision reprezent(nd cotă parte din primele de asigurări 38
$ncasate ale contractelor su"scrise de el% Bărimea acestui comision este diferită $n funcție de forma de asigurare a contractului de asigurare% Agentul de asigurări este su"ordonat# directorului de agen ție sau unit managerului iar dacă activează $ntro sucursală teritorială este su"ordonat directorului de v(nzări care coordonează activitatea tuturor agen ților din sucursală și agențiile arondate sucursalei% Agentul de asigurări poate coordona activitatea su"agenților din su"ordinea sa% Bunca agenților de asigurări se desfășoară $n "irourile companiei pentru care lucrează# la locul de muncă al potențialului asigurat# la locul unde o"iectele care urmează să fie protejate prin asigurare se află sau acasă la poten țialul asigurat% Bunca de agent de asigurări este o muncă care poate produce stări de stres# persoanei care o practică deoarece ace știa pot lucra la ore nepotrivite# $n locuri adesea inaccesi"ile# poate necesita ore suplimentare pentru a se instrui despre asigurări noi intrate $n portofoliul asigurătorului pentru care lucrează sau pot petrece timp considera"il călătorind departe de re ședin ța sa pentru negoceri cu potențialii asigura ți sau pentru ședin țe de instruire profesională% )n această etapă a dezvoltării industriei de asigurări# munca agen ților de asigurări este ajutată de sisteme performante de calculatoare și softuri performante% Pentru a desfășura activitatea de agent de asigurări# persoanele care doresc să efectueze această muncă tre"uie să și $nc!eie o asigurare de răspundere civilă profesională la o societate de asigurare recunoscută de &omisia de .upraveg!ere a Asigurărilor% .uma totală asigurată pe an tre"uie să fie de cel pu țin 1# milioane euro pe an și de cel puțin un milion euro pe eveniment% Prin urmare# principalele atri"uții ale unui agent de asigurare# sunt următoarele* sunt utilizai pentru $nc!eierea asigurărilor directe dintre societăile de asigurare 6i persoane fizice /pt% asigurările de viaă# autove!icule# "unuri+ reprezintă interesele asigurătorului# v(nd poliele unui singur asigurător# pentru un anumit tip de asigurare lucrează fulltime sau parttime# pe "aza unui contract# sunt remunerai pe "aza unui comision sau prin salariu plătit de asigurător# au atri"uii limitate $n activitatea de su"scriere# pot fi acionai $n judecată pentru neglijenă $n e9ercitarea profesiei% 2.#.2. &roerii de asigurare
.unt persoane juridice# autorizate de către &omisia de .upraveg!ere a Asigurărilor să desfășoare activită ți de detectare a nevoii de asigurare a persoanelor fizice șisau juridice de contractare# negociere a asigurărilor# de colectare a primelor de asigurare dar și de constatare a evenimentelor asigurate șisau de 3;
constatare a pagu"elor facute de evenimentele cuprinse $n asigurare și de plată a despăgu"irilor promise și datorate de către asigurători% ' persoană juridică nu poate fi $nmatriculat $n registrul comer țului fără autorizația de funcționare emisă de &omisia de .upraveg!ere a Asigurărilor# conform legii 377000% 'rice "roJer de asigurare tre"uie să $ndeplinească următoarele condi ții* să fie persoană juridică să ai"ă un capital social vărsat $n formă "ănescă # a cărui valoare nu poate fi mai mică de 1%000 ron să ai"ă $n vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă profesională# $n concordanță cu cerințele prevăzute de normele $n vigoare să ai"ă ca o"iect de activitate numai activitatea de "roJer de asigurare să păstreze și să pună la dispoziția &.A# la cererea acesteia# registrele și $nregistrările conta"ile care să evidențieze și să e9plice opera țiunile efectuate $n timpul desfășurării activită ții# incuz(nd informa ții asupra contractelor de asigurare $nc!eiate și asupra $nțelegerilor cu asigurătorii să se conformeze solicitărilor &.A $n ceea ce prive ște raportările și activitățile pe care le desfășoară# a șa cum vor fi sta"ilite prin norme% CroJerul de asigurare este considerat ca fiind specialist $n ceea ce prive ște piața de asigurări% 2l reprezintă interesele clientului său# poten țial asigurat# $n relația acestuia cu asigurătorii% )n condițiile apariției a tot mai multe companii de asigurare $n pia ța de asigurări# a tot mai multe produse mai mult sau mai pu țin comple9e# persoanele fizice șisau juridice care caută protec ție prin asigurare pentru via ța lor sau pentru "unurile pe care le au# este din ce $n ce mai dificil ca aceste persoane să aleagă acele produse de asigurare care corespund cel mai "ine situa ției lor financiare șisau acoperirii riscurilor care amenin ță via ța și integritatea "unurilor asigura ților% )n aceste condiții intervine activitatea "roJerului de asigurări# care de multe ori este tratat ca un intermediar al asigurării dar tre"uie privit ca un specialist care alege oferta cea mai convena"ilă pentru clientul său# poten țial asigurat% 2l cunoaște cel mai "ine sc!im"ările legislative# evolu țiile economice# particularitățile pie ței de asigurări# oferta de produse# conte9tul economic și social $n care are loc tranzacția# te!nica de derulare a asigurărilor# prin urmare "roJerul poate oferi clienților săi cea mai "ună solu ție dintro multitudine de op țiuni care pentru un novice nu par a se diferenția prea mult% CroJerii au un rol important $n mo"ilizarea capacităii de su"scriere# cerută de asigurare pentru riscuri mari 6i specializate# prin cuno6tinele lor 6i accesul la pieele mondiale ale asigurătorilor 6i reasigurătorilor# 40
)mportant este că at(t agenii c(t 6i "roJerii sunt remunerai de asigurător 6i nu de asigurat% Agentul prime6te comisionul pentru că vinde asigurările celui pe care $l reprezintă# iar "roJerul prime6te "roJerajul5pentru că aduce afaceri asigurătorului% CroJerul este plătit printrun comision care este inclus $n prima de asigurare iar serviciile sale presupun consultan ță de specialitate și urmărirea derulării contractului pe durata de vala"ilitate a sa# "az(nduse pe sta"ilirea profilului de risc al clientului# urmărind $nsă $n acela și timp și situa ția financiară a companiei de asigurări cu care se $nc!eie contractul de asigurare% .ocietățile de "roJeraj sunt utile at(t persoanelor fizice șisau juridice care vor săși protejeze diverse "unuri sau active de riscurile care lear putea deteriora sau pierde c(t și companiilor de asigurări# "roJerii fiind cei care pot furniza clien ți foarte importanți% )n lume funcionează un număr impresionant de "roJeri# fie ca filiale ale unor firme de intermediere# fie ca organizaii independente# )n ultimii ani se o"servă o tendină de fuzionare a unor companii de intermediere# rezult(nd firme uria6e# care domină piaa% )n piaa internaională se $nt(lnesc firme naionale# multinaionale# companii mici# companii cu sute de angajai# e9peri strict specializai $n anumite tipuri sau clase de afaceri /$n domeniul petrolului# aviaiei# maritim+ sau companii ce se ocupă de toate categoriile de asigură sau reasigurări% Principalele atri"uții ale "roJerului de asigurări# sunt* sent e9peri $n asigurări reprezintă interesele asiguratuluireasiguratului sunt persoane juridice independente# specializate $n intermediere $n asigurări cumpără asigurărireasigurări pentru clientul său pot fi dai $n judecată pentru $ndeplinirea defectuoasă a sarcinilor lor remunerat pe "aza unui comision de către asigurător au atri"uii privind găsirea proteciei optime pentru clientul său# $nc!eierea contractului de asigurare# uneori 6i administrarea daunei "roJerul $n calitate de intermediar acionează pentru o"inerea partenerilor 6i angajarea unor afaceri /contracte+ de asigurare sau reasigurare# reprezent(nd clientul# adică asiguratul $n cazul contractelor de asigurare sau reasigurat $n cazul retrocedării# Poziia lor diferă de la o piaă la alta% En piaa londoneză societăile de asigurare nu $nc!eie tranzacii directe# ci numai apel(nd la "roJeri specializa ți% CroJerii de reasigurare nu se ocupă de intermedierea de afaceri directe# ci de găsirea celor mai "une legături 6i contracte de reasigurare# de reunirea părilor 41
