Analiza sistemului logistic in cadrul companiei S.C. KAUFLAND ROMÂNIA S.C.S
1. Scur Scurta ta prez prezen enta tare re
S.C. Kaufland S.C.S este o societate comercială în comandită simplă, cu sediul în Bucureşti ( Şos. Colentina, nr. 6, sector 2), care deţine în jur de 69 puncte de lucru (magazine) (magazine).. Societatea Societatea este înscrisă înscrisă la Registrul Registrul Comerţului Comerţului Bucureşti Bucureşti sub num numărul ărul J40/17052/2003, cod unic de înregistrare: 24817746. Kaufland, una dintre cele mai cunoscute şi de succes firme de retail, ce are drept obiect obiect de activi activitat tatee comerţ comerţul ul cu amănu amănuntu ntull în magazi magazine ne nespec nespecial ializa izate, te, cu vânzar vânzaree predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun, a luat fiinţă pentru prima dată în Germania în 1984. Prima filială în afară a fost deschisă în Cehia, în oraşul Ostrava. În prezent are deschise în jur de de 1000 de magazine şi în Slovacia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Croaţia, Bulgaria şi România. Hipermarket-urile cu autoservire au o suprafaţă totală de vânzare cuprinsă într întree 2500 2500 mp şi 12.0 12.000 00 mp şi sunt sunt cuno cunosc scut utee sub denu denumi mire reaa de "K "Kau aufl flan and" d",, "KaufMarkt", "Handelshof". Oferta cuprinde de la mărci proprii, care conţine produse de calitate la preţuri convenabile, mici, până la produse oferite de producătorii regionali şi produse de marcă. Un punct forte pentru Kaufland îl reprezintă reprezintă departamentul de produse proaspete. Kaufland garantează zilnic clienţilor săi calitatea şi prospeţimea absolută la preţuri de top pentru carne, mezeluri, brânzeturi şi produse lactate, până la legume şi fructe. Kaufland oferă şi produse atractive la preţuri convenabile din domeniile menaj, sticlă sticlărie rie,, portel portelan, an, textil textile, e, electr electrice, ice, papetă papetărie rie,, jucăr jucării, ii, artico articole le de sezon sezon şi pentru pentru petrecerea timpului liber, liber, si multe altele. Scurt istoric: 1930: Joseph Schwarz debutează ca asociat al firmei Sudfruchte Grobhandlung Lidl & Co din Heilbronn. Apoi numele se schimbă devenind Lidl & Schwarz, firma devenind en-gros de produse alimentare. Expansiunea firmei va continua după cel de-al doilea Război Mondial 1954: Firma îşi construieşte propriul sediu la Heilbronn
1960: Se deschide primul depozit Cash& Carry în Nordwurttemberg, în cadrul firmei Handels 1964: Se deschide primul raion de carne în Handels- und Fruchthof Heilbronn. Acesta a reprezentat primul pas pentru hala de carne Kaufland, având secţii de producţie şi de distribuţie în Neckarsulm.Mockmuhl, Offenburg. 1968: Are loc deschiderea primul magazin la Backnang cu numele „ Handleshof” 1972: Sediul central se mută la Neckarsulm. 1977: Deschiderea primului magazin cu autoservire la Backnang cu numele de „Handleshof”. Joseph moare la 74 de ani, iar după moartea acestuia firma rămâne la conducerea fiului său: Dieter Schwarz. 1984: Deschiderea primului magazin cu autoservire Kaufland la Nackarsulm, cu o suprafaţă totală de 15 000 mp. Numeroşi concesionari completează oferta. 1990: După reunirea Germaniei, are loc deschiderea primului magazin Kaufland în Meissen. În acelaşi an urmează deschiderea altor magazine pentru satisfacerea necesităţilor consumatorilor în Hoyerswarda,Pirna,Freiberg,Berlin-Eiche,Senftenberg. 1994: Se deschid primele brutării în magazinele Kaufland din Dessau, Leipzig pentru a optimiza oferta de produse proaspete. 1998: Se deschide primul magazin în afara Germaniei şi anume în Cehia- Ostrava. 2000: Deschiderea primului magazin în Slovacia –Poprad. 2001: Kaufland devine lider de piaţă în Germania de Est. În Croaţia se deschide primul magazin de acest tip în Karlovac. Urmează Polonia, unde Kaufland vine in oraşul Stargard Szczecinski. 2005: Lanţul se extinde în continuare şi pătrunde şi pe piaţa românească. Pe 13.10.2005 ajunge în Bucureşti. Tot în acelaşi an Kaufland îşi deschide sedii şi în Ploieşti şi Râmnicu-Vâlcea. 2006: Deschiderea primului magazine Kaufland in Bulgaria. 2009: Deschiderea celui de-al 44-lea magazine Kaufland in Romania 2011: Deschiderea celui de-al 1000-lea magazine Kaufland din Europa, la Berlin. 2012: Kaufland Romania a ajuns la un numar de 78 de magazine in Romania.
România s-a dovedit a fi una dintre cele mai profitabile pieţe. Dacă în Germania 20% din veniturile populaţiei se îndreaptă spre achiziţionarea de bunuri alimentare, în România ponderea este de 70%. Studiile recente au arătat că piaţa de retail românească este în plină ascensiune (ponderea supermarketurilor şi a hipermarketurilor a ajuns la aproximativ 70%), ceea ce denotă că românii sunt mult mai deschişi la tot ceea ce este nou şi mai ales internaţional. Potrivit „Ziarului Financiar” , Kaufland România a înregistrat vânzări de 778 milioane euro, deţine o cifră de afaceri de 4,670,911,828 lei şi un profit de 172,115,193 lei. Kaufland se află pe locul 9 în topul celor mai mari angajatori cu aproximativ 10 000 angajaţi. Misiunea firmei Kaufland este aceea de a oferi produse de calitate la preturi cât mai mici, fată de concurentă, iar unul dintre obiectivele acesteia a fost acela de a se extinde cât mai mult pe piata românească. Încă de la bun început aria de interes a firmei a fost zona urbană, mai ales acele zone unde ceilalti investitori au avut succes. Kaufland a avut însă o idee foarte bună: înainte de a deschide primul magazin în România, a decis să construiască un centru de logistică la Ploieşti. Acesta asigură aprovizionarea la timp a magazinelor, cu o cantitate de marfă exactă, de calitate. Acest depozit gestionează stocurile de marfă de la toţi furnizorii, centralizează şi coordonează întreaga logistică. Cel mai mare avantaj însă, este cel al preţului, deoarece se negociază pentru cantităţi mari de marfă, pentru care se obţin discounturi substanţiale. De aceea, logistica este elementul cheie în strategia de dezvoltare a reţelei de magazine Kaufland.
Figura nr.1- Localizarea punctelor de lucru Kaufland în România 2009
Arad, Alba Iulia, Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Brăila, Bucureşti (4), Buzău,Cluj-Napoca (2), Constanţa, Craiova (2), Focşani, Galaţi (2), Hunedoara,Iaşi (4), Piatra Neamţ, Piteşti (2), Ploieşti (3), Râmnicu Vâlcea, Roman, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş,Târgovişte, Timişoara (2), Turda, Zalău. Sursa: www.scribd.com
2. IDENTIFICAREA ACTIVITĂTILOR LOGISTICE Care sunt atributiile departamentului logistica? Ce fel de procese desfasoara si cum ajunge marfa din deposit la raft? Toate aceste le flati in cele prezentate mai jos.
Zi de zi, peste 200 de autocamioane parasesc centrele logistice ale firmei Kaufland, incarcate cu nenumarati paleti cu marfa de cea mai buna calitate! De la aprovizionarea depozitelor cu marfa si pana la livrerea marfurrilor in magazine, toate sarcinile sunt preluate de departamantul Logistica. Un element important al investitiei Kaufland în Romania îl reprezintă depozitul central Kaufland, inaugurat pe 7 decembrie 2005, pe DN 72, în cadrul Parcului Industrial Ploiesti, pe un teren de 200.000 metri pătrati. Depozitul dispune de circa 400 de locuri de
parcare pentru autoturisme si pentru camioane, construite pe o suprafată de 21.000 metrii pătrati. In domeniul de specialitate logistica, totul este legat de transportul, depozitarea si punerea la dispozitie a marfurilor, de achizitionarea si repartizarea resurselor, precum si de controlul si optimizarea proceselor. Procesele esentiale ale activitatii din Logistica:
- Intrarea marfurilor si depozitare – Marfurile ajung de la producator in centrele logistice prin intermediul firmelor de transport. In momentul cand marfa ajunge in centrele de distributie, aceasta este controlata si administrate printr-un system de prelucrare electronica a datelor. Astfel ca, de la sosirea marfii cu cu autocamionul si pana la livrerea ei catre magazine, se poate stabilii cu precizie, in orice moment, unde se afla aceasta. Marfa este intotdeauadepozitata in ordinea sosirii la depozint, iar produsele descarcate sunt introduce in sistemul de gestiune a marfurilor dupa numarul de articol, cantitate, volm, data expirarii si termenul de valabilitate. Ulterior, ele vor fi aranjate de catre anagajati in sistemele de rafturi, beneficiind de suportul sistemului. -
Comisionare – La comisionare, articolele solicitate de magazine vor fi grupate pe paleti corespunzator sortimentelor si cantitatilor. Si aceasta activitate se desfasoara cu sustinerea sistemului de prelucrare electronica a datelor SAP. Paletii pregatiti vor fi amplasati la iesirea marfurilor, ordonati conform destinatiilor de livrare. Comisionarea in cadrul depozitelor din Romania se realizeaza conventional, in acest caz comisionarul deplasandu-se
cu
transpaletele sau motostivuitoarele pana la articolele si la paletii de la iesirea marfurilor. In mod special pentru comisionarea in depozitul frigorific este de notat faptul ca, datorita temperaturilor scazute de circa -24 C, aceasta trebuie executata cu imbracaminte speciala de protective. -
Iesirea marfurilor – In zona de iesire a marfurilor vor fi colectati toti paletii destinati livrarilor catre magazine. Documentele de livrare vor fi intacmite
corespunzator reglementarilor definite si marfurile vor fi predate conducatorilor autocamioanelor. Odata cu incarcarea marfurilor, fiecare palet va fi scanat si se intocmeste un raport de incarcare. Vor fi intocmite de asemenea documentele de incarcare si comanda de transport si ele vor fi predate, impreuna cu marfa, soferilor firmei de trasnporturi. -
Livrare – pe baza unui plan de livrari, angajatii departamentului logistica vor comanda capacitatea de livrare la firmele de transporturi cu care exista relatii contractuale. Acestea preiau transportul marfurilor catre magazin.
-
Reciclare – mijloacele auxiliare folosite la reincarcare (de ex. Paleti si lazi) si care nu mai sunt necesare, trebuie returnate de catre magazine centrelor de distributie. Aici se efectueaza sortarea acestora si ele vor fi restituite furnizorilor. Depozitarea intermediara se face in depozitul de ambalaje returnabile. Stocurile sunt inregistrate in permanenta in sistemul de prelucrare electronica a datelor si sunt monitorizate. Deseurile acumulate sunt sortate pe tipuri si colectate in containere adecvate. Evacuarea deseurilor se efectueaza cu firmele locale de salubrizare.
2.1. Sistemul de aprovizionare În esentă, activitatea de aprovizionare include cumpărarea resurselor materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie, apă, piese de schimb, servicii ) si gestionarea stocurilor. Pe fondul în care ciclurile de viată ale produselor devin din ce în ce mai scurte, iar globalizarea îsi face simtită efectele în noile structuri ale companiei, modalitatea de gestionare a elementelor de logistică devine esentială pentru obtinerea succesului unei întreprinderi. Pentru a putea oferi cele mai bune preturi clientilor, grupul K a uf la nd în c e a rc ă să negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii. După primirea comenzii Kaufland are dreptul la o inspecţie adiţională a calităţii mărfii, ia r în
cazul în care descoperă defecte sau nereguli are dreptul să returneze co manda, iar furnizorul este obligat la rambursarea valorii acesteia. Furnizorii principali provin atât din România, dar si din Olanda, Grecia, Turcia, Italia, singura diferentă fiind aceea de întârziere a comenzii cu numai o zi. 2.2. Analiza activitătilor de transport Transportul mărfurilor reprezintă pentru firme una dintre activităţile esenţiale ale distributiei fizice. Acesta poate fi considerat cea mai importantă componentă a mixului logistic, deţinând, de obicei, în ţările dezvoltate, aproape jumătate din costurile aferente tuturor activitătilor de acest fel. În orice firmă trebuie să existe un responsabil, care să se ocupe de deciziile privind modalităţile de transport alese, deoarece pot fi lucru ri ca re in fluen ţe ază stabilirea preţurilor, performanţa în materie de livrare la timp şi starea în care ajung mărfurile la destinaţie, iar toate acestea influenţează satisfacţia clientului. Fiecare lot de livrare trebuie să fie însoţit de documentele de certificare a calităţii, întocmite conform dispoziţiilor legale în vigoare. Produsele sunt cărate în cutii de carton, înscripţionate cu sigla producătorului si însotite de avize de expeditie. În general, marfa pentru Kaufland România este adusă în containere din China în portul Constanta, fiind depozitată la centrul logistic din Ploiesti. Aprovizionările se făceau înainte
prin portul Hamburg. Acum, transportul se face direct spre
Consta nta, pentru cã este mai rapid si mai ieftin pentru hypermarket. Din China, se importă numeroase produse din mase plastice, din lemn, electronice si electrocasnice, jucãrii. Având în vedere provenienta lor se subîntelege un pret mult mai redus de achizitie. Kaufland pe lângă masinile din dotare cu care îsi transportă marfa, lucrează foarte mult cu distribuitori si chiar firme de curierat care livrează marfa în hypermarketuri. Se obtine astfel o eficientizare si o crestere în domeniul livrărilor rapide. Furnizorii sunt deci aceia care trebuie să dispună de mijloacele tehnice necesare livrării. Unul dintre acestea este CMR-ul (document). El trebuie să contină mai multe elemente de identificare precum: numele si adresa
e xpeditor ului,
nume le
si
a dr esa
tra nsp orta torului,
loc ul
si
data
pri miri i/ de sc ăr căr ii mă rfurilor, de nu mire a mă rf ii , fel ul ambala jul ui et c. 2.3. Analiza procesului de stocare Stocurile servesc ca o rezervă între: - aprovizionare si cerere; - cererea clientilor si produsele finite; - între produsele finite si disponibilitatea componentelor - cererea pentru o operatie si iesirea din operatia precedentă; - materialele si componentele pentru a începe productia si pentru furnizorii de materiale. Nivelul stocurilor influenţează, de asemenea, satisfacţia clientului. Problema de bază constă în găsirea unei căi de echilibru, cu alte cuvinte, o decizie de mijloc care să fie echilibrată. În luarea deciziilor legate de stocuri, conducerea firmei trebuie să pună în ba la nţ ă co st uril e necesare menţinerii unor stocuri mai mari cu vânzările şi cu profiturile care vor rezulta din acestea. Comanda către furnizor se face automatizat, deoarece în calculator se regăsesc înregistrate toate comenzile existente. În urma analizării vânzărilor pentru fiecare produs în parte în ultimele 3 luni, el va genera un stoc optim necesar pentru următoarele 25 zile. Pentru controlul stocurilor Kaufland Buzău foloseste metoda JIT, al cărei scop este mentinerea cantitătii necesare de material în locul potrivit, la momentul potr ivit , pentru a realiza cantitatea potrivită de produse. Principalele caracteristici ale acestei metode sunt următoarele: - relaţii strânse cu un număr mic de furnizori şi transportatori - frecventa mare a cumpărării si transportului unor cantităti mici ceea ce generează stocuri minime - înlăturarea incertitudinii în canalul de aprovizionare Firma de asemenea îşi planifică sosirea mărfurilor la timp astfel încât să se reducă la minim operaţiunile de manipulare şi stoc rămas.
2.4. Analiza depozitării mărfurilor Depozitarea mărfurilor, respectiv stocarea acestora, este strâns legată de procesele de transport. Activitătile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se desfăsoară, de regulă, în localităti diferite, situate la anumite distante unele de altele. În plus, există de regulă un anumit interval de timp în tr e te rm in ar ea un ui pro ce s de pr odu ct ie si începutul altuia. O parte din acest timp este alocată transportului, iar cealaltă este consumată cu operatiuni pregătitoare: expediere, întocmire a documentelor de transport, încărcare – descărcare, depozitare etc. Descarcarea la timp a marfii
Timpii lungi de de asteptare la descarcare sunt istorie. Alocarea camioanelor la descarcare se face intr-o ordine bine stabilita pentru ca livrearea si descarcarea marfii sa se faca la timp. Depasirea piedicilor legate de necunoastere timpului de sosire – In fata portilor de intrare a marfurilor de la centrele noastre de distributie s-a ajuns uneori la timpi mai lungi de asteptare, care au insemnat costuri mari, atat pentru kaufland cat si pentru transportatori. Motivul pentru blocajele la ramp ail constituie, inainte de toate, necunoasterea orelor de sosire, lucru care duce in plus la ingreunarea considerabila a receptionarii cat si la planificarea activitatii personalului. Solutia – ca atare intr-o etapa urmatoare pana la mijlocul anului 2012, va fi implementat un nou system de management al timpilor de livrare in Romania, ducand astfel la o mai buna gestionare a procesului de livrare. Temperatura din depozit
Temperatura de pastrare este diferita in cazul multora dintre articole. Ca atare, de acest lucru trebuie sa se tina seama si in cazul depozitelor, pentru a nu avea pierderi in privinta prospetimii. In functie de categoria din care fac parte, produsele au specificatii diferite de temperatura, dupa cum urmeaza:
Depozit legume, fructe + 9 C pana la +17 C
Transport legume, fructe +13 C pana la +17
Depozit frische: 0 C pana la +4 C
Transport frische: - 1,5 pana la +2 C
Depozit congelate: -23C pala la -20 C
Transport congelate: minim – 18 C
Depozit alimentare (ciocolata): din Mai pana in Noiembrie intre + 5 C pana la +23 C
Depozit alimentare (altele): minim + 5 C
Textile, produse de igiena, pamant pentru flori: fara specificatii
2.5. Siguranta muncii in Logistica Protectia muncii este un aspect extreme de important, iar firma Kaufland are grija de sanatatea si securitatea angajatilor ei. Avand in vedere cerintele specifice activitatii din depozite, trebuie respectate toate instructiunile de securitate si sanatate in munca prin folosirea adecvata a echpamentului individual de protective si prin respectarea tuturor prevederilor legale. Obiectivul principal este reducerea riscurilor de accidentare si a imbolnavirilor profesionale. Din acest motiv, folosirea echipamentelor special de protectie este obligatorie, iar scolarizarile pentru manevrarea corecta a transpaletilor si a substantelor periculoase reprezinta o necessitate.
Bocanci de protectie – parte a echipamentului individual de protectie, bocancii sunt obligatorii pentru toti lucratorii care isi desfasoara activitatea in cadrul depozitului. Acestia au bobeu metalic, protectie metalica la calcai si talpa aderenta. Angajatii au responsabilitatea de a-i pastra ingrijiti si in permanenta curati si, de asemenea, sa solicite schimbarea lor in momentul deteriorarii. Echipamentul individual de protectie trebuie sa fie oferit in mod gratuit angajatilor de catre angajator si trebuie sa fie conform cu toate normele europene in vigoare.
Veste reflectorizante – Este obligatorie pentru soferii care vin la descarcare sau incarcare in depozitul Logistic. Aceasta serveste la identificarea soferilor si ii face mult mai usor de recunoscut printre angajatii interni.
Imbracaminte pentru congelate Conditii de lucru: In zona congelate se lucreaza la – 22 C, fapt ce impune urmatoarele restrictii: - dintr-un total de 60 de minute, angajatii doar 45. Restul de 15 minute le petrec in grupurile sociale permanent incalzite puse la dispozitie de catre companie alaturi de ceaiurile calde, cu zahar. -
se foloseste echipament individual de protectie, ce respecta normele legale, format din: cizme, salopeta, geaca, manusi, cagula si caciula.
Alte masuri de protectie In hala destinata depozitarii la – 22 C angajatii trebuie sa intre doar cate 2, astfel incat riscurile ca unei persoane sa-I devina imposibila iesirea daca I se face rau sa fie minime. La o distanta la un m de sol au fost plasate butoane de urgenta, ce pot fi actionate in astfel de situatii.
BIBLIOGRAFIE 1. www.scribd.com 2. www.kaufland.ro 3. http://mcir.doingbusiness.ro/ro/comert-cu-amanuntul/hypermarketuri/1460/kaufland 4. http://www.doingbusiness.ro/financiar/?financiar=financiar 5. http://www.firme.info/kaufland-romania-scs-cui15991149/ 6. http://www.gandul.info/news/cate-miliarde-de-euro-au-lasat-romanii-inhipermarket-in-2010-secretul-uneia-dintre-cele-mai-mari-afaceri-din-romania7892347 7. http://www.revista-piata.ro/index.php?c=search&query=kaufland
