Comunicare si procese procese de grup grup
Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem spunem ca ea exista exista in transmit transmitere ere si in comuni comunicare care.. Este Este mai mult mult decat decat o legatu legatura ra verbala verbala intre intre cuvint cuvintee precum precum comun, comun, comunit comunitate ate,, comunic comunicare. are. Oameni Oameniii traies traiescc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa deţina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aibă in comun scopuri, convingeri aspiraţii, cunostinţe - o intelegere intelegere comuna - "acelaşi "acelaşi spirit" spirit" cum spun sociologii. sociologii. Comunicarea Comunicarea este este cea care asigura dispoziţii emoţionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la aşteptări şi cerinţe. Comunicarea se realizează pe trei niveluri: logic, paraverbal si nonverbal. Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.). Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicţii, comunicarea poate fi eficace. Daca insa intre niveluri exista contradicţii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat. Specialistii disting mai multe tipuri de comunicare: - comunicarea intrapersonala : este comunicarea în şi catre sine; - comunicarea interpersonala: este comunicarea între oameni. - comunicarea de grup: este comunicarea între membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alţi oamenii; - comunicarea de masa: este comunicarea primită de sau folosita de un numar mare de oameni. Judecata, Judecata, sinele si societatea societatea nu sunt structuri structuri discrete, discrete, ci procese de interactiune interactiune personala si interpersonala. Interactiunea simbolica subliniaza importanta limbajului, ca mecanism fundamental in devenirea sinelui si judecatii.
1
Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane şi o distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva. Comunicarea are o foarte mare influenţă asupra personalitaţii deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de ceilalţi iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. Interaţiune atrage concomitent comunicare. Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. In felul acesta, definirea unei situatii nu este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice. Comunicarea este cheia individului spre societate şi integrarea în aceasta. Lipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faţa de grup, echipa, societate, etc. Daca luam în discutie discutie termenul de grup observam observam caci, chiar societatea societatea din care facem parte este un grup. Grupul înseamna reguli, reputaţie, ţel, munca în echipă, etc . Sensuri determinate de interanctiune deci de comunicare. Atata timp cat exista o buna comunicare există şi un randament maxim, însă dacă aceasta lipseşte se poate ajunge la disensiuni sau, chiar mai rău. Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza diferite parti ale sale si-i asigura coerenta. Nuanta pe care o introduce Herbert Blumer ar putea chiar surprinde: "O retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita unei dinamici interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului modului cum definesc situatia in care sunt chemate sa actioneze". Comunicarea de grup se deruleaza in colectivitati umane restranse si permite schimburide idei si emotii, ofera conditii pentru impartasirea experientelor,discutii in vederea aplanarii unor conflicte sau identificarea unor solutii de rezolvare a problemelor. Cercetarile au scos in evidenta raportul dintre informatie, circulatia acesteia si dinamica grupului. Specialistii au dovedit faptul ca la nivelul grupului, comunicarea globala este o iluzie,, indif iluzie indiferent erent de mijlo mijloacele acele de comuni comunicare care la care apeleaza. A introdus introdus conceptul de “valenta” in comunicare si aceasta reprezinta numarul de persoane cu care un individ poate comunica (la receptare sau la emitere). Capacitatea de receptie a unei fiinte umane este data de raportul dintre informatie si timp, evaluata la 40 biti/sec. Al doilea concept
2
introdus este capacitatea de transmitere, definita prin raportul intre informatia primita si cea tra transm nsmisa isa .
Sociol Soc iologii ogii prezinta prezinta grupurile grupurile din dintr tr-o -o pers perspec pectiv tivaa inf inform ormati ationa onala, la,
identificand doua tipuri: grup egalitar si grup ierarhizat. Intr-un grup, ierarhia se stabileste pe baz bazaa bil bilant antulu uluii inf informa ormatio tional nal al fi fiecar ecarui ui ind indivi ivid, d, bil bilant antul ul fii fiind nd dif diferen erenta ta din dintre tre influentele pe care le primeste individul si cele pe care le exercita acesta. Cand bilantul este egal pentru toti membrii grupului, grupul este egalitar, iar daca bilantul este diferit, grupul este ierarhizat. Se defineste influenta ca "rezultanta unui schimb informational intre unul si mai multi indivizi, influenta celui dintai fiind masurata prin efectul produs de schimbul informational asupra comportamentului celorlalti." Fara a fi o reteta sigura ,se poate vorbi despre o strat strategie egie care permite conturarea conturarea unui cadru eficient de munca, comunicare, relationare in grup. Directiile de interes sunt: activitatile de formare a grupului, respectiv activitatile de mentinere a acestuia. ● Activitati de formare a grupului
Obiectivele importante ale acestor activitati sunt: - cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine; - cunoasterea si constientizarea stilului personal stilului personal de invatare; invatare; - stimularea si constientizarea gradului de participare la activitateade grup; - stimularea empatiei; - asigurarea asumarii rolului /sarcinilor in grup. Pentru a eficientiza activitatea grupului, pentru a-l face sa lucrezeca o echipa, este bine bineven venit itaa pre preoc ocupa uparea rea de a id iden enti tifi fica ca rol rolul ul po potr triv ivit it me memb mbril rilor or sa sauu rol rolul ul po potr triv ivit it subgrupurilor. Se considera ca rolurile asumate in grup sunt: lucrator in echipa, evaluator, fina fi nali liza zattor
,luc ,l ucra rato torr
in
comp co mpan anie ie,,
cerc ce rcet etat ator or
tehn te hnic ic,,
mode mo dellat ator or,,
preesed pr ediint nte. e.
Lucratorul in echipa - este garantia cooperarii eficiente prin calitatilesale de bun ascultator,prin ascultator,prin capacitatea de a se adapta cu usuri usurinta,pri nta,prinflexi nflexibilit bilitatea atea si empati empatie; e; isi aducee cont aduc contrib ributi utiaa la ind indepl eplini inireao reaobiec biectiv tivelo elorr si are un bun exer exercit citiu iu de dip diplom lomati atie. e. Evaluatorul - gandeste critic si ia decizii in urma unei analize consistente Ocupa
3
posturi
cheie
care
cer
seriozitate
si
consecventa.
Finalizatorul - se angajeaza in activitati cu finalitate clara, stabileste prioritati si lucre lu creaza aza cu ac acura urate tete te.. Fa Face ce an anal aliz izaa fi fina na a lu lucr cruri urilo lorr si aco acorda rda at atent entie ie de deta tali liil ilor or.. Lucratorul in companie - este foarte eficient datorita disciplinei, puterii de autocontrol,
preferintei
pentru
munc a
grea.
Dovedeste
loialitate.
Cercetatorul - se orienteaza spre ceea ce este util si este receptive la ideile celorlalti, dezvoltandu-le cu usurinta. Este apreciat pentru aptitudini de conducere si pen pentr truu co comp mpet eten enta ta,, la a ca caro rorr pu pune nere re in va valo loar aree ii aj ajut utaa fa fapt ptul ul ca e ex extr trov over erti tit. t. Tehnicul - mentine standardele de calitate si manifesta preocupare constanta pentru asimilarea de cunostinte tehnice si de specialitate. Are un rol determinant in echipa, este indispensabil intrucat cunoaste in detaliu problemele. Se ingrijeste de propria-i activitate
si
nu
deoameni.
Modelatorul - persoana extrovertita care are drept obiectiv sa castige. Are multa energie, mobilizeaza pe ceilalti indemnandu-i la actiune si fiind pregatit sa depaseasca obsstacol ob oleele.
Action oneeaza
c h ia r
si
sub
preesiune pr
si
aduc ucee
schimbar arii
utiile. ut
Presedinte Presedi nte - persoa persoana na care lucreaz lucreazaa indivi individual dual exploatandu-si exploatandu-si spirit spiritual ual creator creator,, inteligenta. Este slab in comunicare si reactioneaza violent la critici. Isi apara propriile idei, ofera idei si le dezvolta. Se implica eficient in rezolvarea problemelor complexe. ● Activitati de mentinere a grupului Aceste activitati vizeaza cu precadere: - asigurarea coeziunii grupului si construirea unei relatii de colaborareprin evitarea "bisericutelor"; - promovarea identitatii de grup printr-o atitudine pozitiva si o imaginepozitiva despre ei insisi; - asigurarea participarii membrilor grupului la discutii; - formarea abilitatilor de ascultare activa in vederea atingeriiobiectivelor mai sus amintite se pot folosi chestionare, fise de lucru. lucr u. Existaa foarte multe tehnici Exist tehnici de comunicare in cadrul grupului, grupului, insa, chiar daca au aplicare generala si isi propun sa atinga obiective bine definite, nu pot raspunde in
4
totalitate tuturor asteptarilor, fiind necesara adaptarea organizarii comunicarii si sustinerii unor dezvoltari personale, unor realitati concrete. Printre aceste tehnici, amintim, foarte pe scurt: - tehnica blazonului: in functie de anumite caracteristici, persoane sau un grup de persoane se definesc prin aceasta tehnica cu suport metaforic: blazonul. Sunt puse la dispozitie steme, unde, prin desen, elemente figurative, cuvinte/fraze,in urma unui efort de gandire valorizanta asupra ei insisi, fiecare persoana va face referire la elemente relevante prezentarii sale. Instructiunile vor viza conceptii, aspiratii, caracterizari,dificultati, lipsuri, valori, constrangeri, constrangeri, reflect reflectii ii asupra unor proiect proiectee exist existential entiale, e, indivi individuale duale sau colect colective, ive, asupra unor profesii. In cadrul grupului sau al subgrupului, indivizii isi prezinta stemele, explica, pot spune sau raspunde la intrebari, pot coopera la elaborarea unui blazon al grupului/subgrupului.
Blazoanele
se
e xp un.
- comunicarea rotativa: ofera sansa unei bune comunicari si initiaza o forma dinamica dinami ca de subgru subgrupare, pare, asigura coeziunea grupului si coerenta unui studi studiu. u. Se formea formeaza za mai multe subgrupuri intre care se urmareste stabilirea unei comunicari regulate in cadrul activitatii de reflectare sau elaborare. Exercitiul presupune mai multe etape, de durate egale, la sfarsitul fiecareia o persoana din fiecare subgrup se indreapta spre alt subgrup fiecare isi va schimba grupul o singura data. Pentru a pastra o oarecare stabilitate a subgrupului, subgrup ului, un "secret "secretar ar - pivot" nu-si schimba grupul. Exercitiul Exercitiul se desf desfasoara asoara dupa un plan precis, punand in discutie o anumita tema. Prin el se evita inchiderea in grupulete, "bisericute". - broasca testoasa: fiecare subgrup are 1-2 purtatori de cuvant desemnati dupa ce a fost exprimata pozitia de ansamblu fata de o tema comuna. Se reuneste grupul mare, iar purtatorii de cuvant fac un scurt raport si se implica in discutii. Discutia este urmarita si dirijata de propunator. "Negocierile"sunt reluate de catre purtatorii de cuvant si grupuri. -studiul riscurilor sau al obstacolelor: se pun in discutie riscurile care ameninta un proiect sau o activitate, urmand ca fiecare participant sa-si enunte parerea. Se noteaza totul pe o fol folie ie de fli flip-ch p-chart, art, se cla clasif sifica ica ris riscuri curile, le, pent pentru ru sol soluti utionar onarea ea fie fiecare careii cate categori goriii formandu-se subgrupuri. Se face o unificare a solutiilor. În cadrul unui grup se formeaza retele de comunicare care evidentiaza toate tipurile posibile de comunicare între membrii componenti. În orice grup apare reteaua de
5
comunicare formala (cu caracter oficial) sau informala (care încearca sa suplineasca deficientele comunicarii formale sub forma bîrfelor si a zvonurilor). Din punct de vedere al interactiunii, întîlnim retea în forma de lant, în Y, în X, sau în forma de cerc. Reteaua în forma de lant asigura o legatura secventiala între membrii grupului si este specifica grupurilor cu structura structura ierarhica ierarhica înalta, înalta, în care informatiile informatiile sunt transmise transmise de la leader-ul grupului, pas cu pas, la persoana de pe ultimul nivel ierarhic. Aceasta retea ia forma unui lant formal al comenzii, fiind diferentiate clar pozitiile ocupate în cadrul grupului. Rete Reteau auaa în form formaa de Y si în form formaa de X sunt sunt prac practi tica cate te tot tot în grup grupur uril ilee centralizate. Liniaritatea retelei este modificata, ceea ce ofera posibilitatea ca o persoana centrala sa poata comunica simultan cu alti alti membrii ai grupului. Toate informarile se fac prin intermediul leader-ului, care ocupa pozitia de centru, iar ceilalti membri au unele restrictii în comunicare. Reteaua circulara asigura un grad ridicat de descentralizare si ofera fiecarui participant sanse egale de a comunica cu ceilalti. Nici unul nu ocupa o pozitie de leader, ceea ce ofera un grad de satisfactie mai mare. Reteaua în cerc este specifica grupurilor neformale
si
creative,
cu
un
stil
de
c o n d uc er e
participativ.
Diferitele retele de comunicare în cadrul grupurilor pun în evidenta si directia transmiterii mesajelor: verticala si orizontala. Comunicarea verticala are loc pe baza lantului comenzii si poate fi de sus în jos (prin care se transmit dispozitii, instructiuni sau directii de actiune) si de jos în sus (rapoart (rapoartee asupra asupra activi activitat tatii, ii, rezulta rezultatel telee obtinut obtinute, e, propune propuneri, ri, initia initiativ tive, e, feed-ba feed-backu ckull performantelor). Deoarece comunicarile de acest tip pot conduce la un climat nefavorabil grupului, leader-ul este obligat sa supravegheze în permanenta realizarea obiectivelor, dar si identificarea reactiei membrilor fata de masurile adoptate. De fapt, normalizarea relatiilor
în
grup
ramîne
o
îndatorire
importanta
leader-ului.
Comunicarea orizontala sau laterala se realizeaza între persoane aflate pe acelasi nivel ierarhic. Acest tip de comunicare asigura coordonarea si consultarea între membrii grupului grupului si se concretizeaza concretizeaza sub forma dialogului si a sedintelor sedintelor.. Dialogul Dialogul este o cale de promovare a colaborarii la locul de munca, în timp ce sedinta este o metoda de comunicare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Sedinta are caracter formal si se
6
organizeaza dor atunci cînd exista un scop anume. Alte cerinte de organizare a sedintei sunt: solicitarea participantilor de a veni pregatiti, alocarea timpului necesar fiecarui subiect de pe ordinea de zi, încurajarea exprimarii opiniilor, interzicerea monopolizarii discutiei de catre o singura persoana, evitarea discutiilor în afara ordinei de zi stabilita. Indiferent de tipul de retea sau de directia de transmitere a mesajului, indiferent de orice factor ce isi exercita influenta influenta asupra grupului, este esential ca respectivul respectivul grup sa comunice si sa se comunice: un grup fara comunicare este doar o simpla masa de oameni.
Bibliografie:
-
Herbert Blume Blumer, r, Compor Comportament tamentul ul colect colectiv iv – Edi Editura tura “En “Encic ciclop lopedi edica”, ca”, Bucuresti, 1969
-
Gilles Amado si Andre Guittet, Psihologia comunicarii in grupuri – Editura “Polirom”, Iasi, 2007
-
P. de Visscher, Dinamica grupurilor – Editura “Polirom”, Iasi, 2001
-
Jean-Claude Abric, Psihologia comunicarii – Editura “Polirom”, Iasi, 2002
-
Andr An dree Pe Pere rett tti, i, Je Jean an-A -And ndre re Le Legr gran andd si Je Jean an Bo Boni nifa face ce,, Tehni ehnici ci de comunicare – Editura “Polirim”, Iasi, 2002
-
Miha Mi haii Di Dinu nu,, Comunicarea – Ed Edit itura ura “S “Sti tiin inti tifi fica ca”, ”, Bu Bucu cures resti ti,, 199 19999
7
8
