Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor Afacerilor Specializarea Administraţie Pulic!
SIS"E#U$ E$EC"%&A$ 'I FU(C)I%(A$I"A"EA SA *( &%#+(IA
Conduc!tor ştiinţific,
Asolvent!,
-.//
Cuprins STADIUL CUNOAŞTERII ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII.......................... 3
CAPITOLUL 1 PREMISE ŞI FACTORI DE IMPACT PRIVIND FUNCŢIONALITA FUNCŢIONALITATEA SISTEMELOR SISTEMELOR ELECTORALE................... ELECTORALE.........................8 ......8 1.1 SISTEMUL ELECTORAL ŞI ROLUL SĂU ÎN FUNDAMENTAREA LEGITIMITĂŢII PUTERII................................................................... 7 1.2 DREPTURILE DREPTURIL E ELECTORALE (FUNDAMENTALE) (FUNDAMENTALE) ŞI IMPLICAŢIILE ACESTORA PENTRU FUNCŢIONALITATEA SISTEMULUI ELECTORAL.............. 10 1.3 REPERE TEORETICE PRIVIND FUNCŢIONALITATEA FUNCŢIONALITATEA SISTEMELOR ELECTORALE ŞI FACTORII DE INFLUENŢĂ ASUPRA ACESTEIA .................... 18
CAPITOLUL 2 ANALIZA FUNCŢIONALITĂ FUNCŢIONALI TĂŢII ŢII SISTEMULUI ELECTORAL ÎN ROMÂNIA........................... ROMÂNIA................................................... ........................ ....22 .... 22 2.1 ANALIA FUNCŢIONALITĂ FUNCŢIONALIT ĂŢII SISTEMULUI SISTEMU LUI ELECTORAL IN CAUL ALEGERILE PARLAMENTARE.......................................................... 23 2.2 ANALIA FUNCŢIONALITĂŢII SISTEMULUI ELECTORAL ÎN CAUL ALEGERILOR PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN................................. 32 2.3 ANALIA FUNCŢIONALITĂŢII SISTEMULUI ELECTORAL ÎN CAUL ALEGERII PREŞEDINTELUI............................................................. 3! 2." ANALIA FUNCŢIONALITĂŢII SISTEMULUI ELECTORAL IN CAUL ALEGERILOR LOCALE.................................................................. "2 CAPITOLUL 3 ANALIZA JUSTIŢIEI ELECTORALE ŞI IMPLICAŢIILOR IMPLICAŢIILOR SALE ASUPRA FUNCŢIONALITĂŢII SISTEMULUI ELECTORAL.....................48
3.1 CONŢINUTUL ŞI REGLEMENTAREA #USTIŢIEI ELECTORALE ÎN ROM$NIA................................................................................ "8 3.2 EFICIENŢA #USTIŢIEI ELECTORALE ÎN ROM$NIA..................... %1 CAPITOLUL 4. CONCLUZII ŞI PROPUNER PROPUNERI.......... I....................... ......................... ............5 5
&I&LIOGRAFIE .......................................................................... !
2
Stadiul cunoaşterii cunoaşterii şi metodologia metodologia cercetării cercetării Aprof Ap rofund undare areaa multip multiplă lă şi divers diversific ificată ată,, la care care este este supus supus sistem sistemul ul electo electoral ral,, independent ori în concurs cu sistemele politice sau sociale, abordarea sa de către sociologi, politologi, jurişti de pretutindeni şi jurnalişti, ne întăresc convingerea că acesta reprezintă un fenomen al contemporaneităţii. De aici şi unanimitatea asupra faptului că, eplicarea, definirea şi prezentarea completă a sistemelor electorale este pretenţios de asumat şi, ca urmare, cercetătorii în domeniu nu!şi atribuie înt"ietatea ori ineditul în materie. #. Duverger, D. $ae, %. &ar'er, (. Sartori Sartor i şi ). *ermens, sunt numai c"ţiva dintre dintr e autorii care au abordat problemele legate de structura, importanţa, esenţa şi trăsăturile sistemelor electorale. Aceştia şi!au aat cercetările pe diferite tipuri de sisteme electorale şi pe influenţele produse produse de acestea asupra sistemelor sistemelor de partide. A trecut mai mult de o jumătate de secol de la publicarea lucrării de referinţă a lui #aurice Duverger, intitulată +a influence des sistemes electorau sur la vie politi-ue, în al cărei cuprins se realiză un amplu studiu asupra legilor ce stau la baza fenomenului electoral şi cam tot at"t de la publicarea unei alte lucrări tot de referinţă, ce aparţine lui Douglas $ae, prin care s!a desc/is calea studierii sistemelor electorale şi a consecinţelor politice ale acestora. acestora. Deşi, concluziile lui Duverger n!au fost împărtăşite şi acceptate de toţi specialiştii vremii, acestea au reprezentat o provocare, ce a lansat ideea de aprofundare în domeniu. Astfel, contetul analizei, nu doar se dezvoltă, dar abordarea însăşi depăşeşte limitele evaluării de p"nă atunci asupra importanţei sistemelor electorale. 0ncep 0ncep"nd "nd cu volume volumele le +es +es regime regimess electo electorau rau al lui a 1/apel 1/apelle le (eorg (eorges es,, publicat în anul 345 şi +6o +6oting în Democracies, Democracies, publicat în anul 344 de către %. a'eman, cu articolele publicate de A. ijp/art în +1omparative 7olitical Studies, din 383 încoace, întrebări precum, +1"t de importante sunt sistemele electorale9 sau +1are variantă de scrutin e cea mai bună9 domină scena preocupărilor în acest domeniu. Drept urmare, *. %c'stein afirmă în 385 că +sistemele electorale eprimă determinaţiile de fond ale societăţii, iar douăzeci de ani mai t"rziu, 6. &ogdanor, afirmă că +sistemele electorale ajung să fie înţelese pe fondul dezvoltării istorice a unei societăţi care, la r"ndul său, este profund influenţată de opţiunile politice. a aceasta, (iovanni Sartori, în +0nginerie
&ogdanor, 6, Democracy and elections: electoral systems and their political consequences, 1ambridge :niversit; 7ress, 3<5
5
constituţională comparată, adaugă că +odată instalate, sistemele electorale devin +factori cauzali, care produc consecinţe proprii 2. #ajoritatea eperţilor cercetează tematica electorală ca un raport dintre cauza şi efectul unor nevoi reale şi, drept consecinţă, definesc interdependent sistemul, scrutinul, formulele de repartizare a mandatelor, fără a le separa de contetul socio!politic, de sistemul de partide şi de masa electorală, în legătură cu care se manifestă. :nii apreciază sistemul electoral ca un element fundamental de drept constituţional sau cone, iar alţii îl socotesc ca fiind o ramură distinctă de drept sau îl identifică ca drept electoral, de sine stătător. #ajoritatea sunt de acord cu faptul că acesta implică un ansamblu de reguli, acte şi proceduri privitoare la concepţia, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor, transformarea voturilor în locuri, transformarea şi atribuirea mandatelor. =n $om"nia, cercetătorii în domeniu se impun şi intră în competiţie cu marii specialişti în materie, eplic"nd asemănător sau nuanţ"ndu!şi diferit părerile. 7rintre acestea remarcăm opiniile autorilor 0oan #uraru, %lena Simina >ănăsescu, 0oan Deleanu, (/eorg/e 0ancu, 1laudia (ilia, 0on Drăgan, cu recunoaştere pentru modul de abordare, de particularizare a noţiunii şi definire a acesteia, potrivit semnificaţiei de ansambu, dar şi în raport cu tradiţia şi specificul de manifestare al fenomenului electoral în $om"nia. 7rofesorii 0oan #uraru şi %lena Simina >ănăsescu apreciază că normele juridice care reglementează relaţiile referitoare la alegerea prin vot a deputaţilor, senatorilor, şefului de stat şi autorităţilor locale trebuie studiate fie sub denumirea de sistem electoral, fie sub cea de drept electoral, fie sub alte denumiri pur electorale 5. =n aceeaşi idee sistematică, 0on Deleanu defineşte sistemul electoral ca +ansamblul de norme juridice articulate şi iera/izate, av"nd ca obiect de reglementare dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales în organele reprezentative ale puterii, modul de organizare şi desfăşurare al alegerilor şi de stabilire a rezultatelor votării? @.
2 Sartori, (, Inginerie constituţională comparată, %ditura #editerană 2, &ucureşti, 22, p.25 5 #uraru, 0, >ănăsescu, S.>, Drept constituţional şi instituţii politice,6ol. 0, %ditura 1.*.&ec', &ucureşti, 2<, p.2@ @ Deleanu, 0, Instituţii şi proceduri constituţionale!în dreptul rom"n şi în dreptul comparat, 6ol 0, %ditura Servo!Sat, Arad, 28, p. 28
@
Din studiul comparat al literaturii de specialitate, clasificarea majoritară a sistemelor electorale constă înB sisteme electorale majoritate, sisteme electorale proporţionale şi sisteme electorale mite. Alegerile populare, în societăţile contemporane, constituie forma cea mai puternică de legitimare a elitelor politice, o democraţie neput"ndu!se
constitui dacă nu este
fundamentată pe alegeri libere, acestea fiind la r"ndul lor o premisă pentru realizarea unei guvernări democratice. Alegerile au reprezentat întotdeauna un moment important în viaţa societăţii rom"neşti, indiferent dacă au avut ca rezultat desemnarea autorităţilor locale, a 7reşedintelui, a reprezentanţilor în 7arlamentul $om"niei sau în 7arlamentul %uropean. Discuţiile referitoare la sistemul electoral rom"nesc durează de c"ţiva ani buni şi sunt reluate mereu, indiferent de rezultatul alegerilor. Sistemul electoral are consecinţe ce afectează celelalte instituţii politice, iar funcţionalitatea acestuia este afectată de anumiţi factori, specifici societăţii în care funcţionează. =n această ordine de idei se remarcă actualitatea temei noastre, +Sistemul electoral şi funcţionalitatea sa în $om"nia, a cărei structură doreşte să surprindă şi să pună în valoare principalele aspecte, pe care le!am apreciat ca fiind de bază în caracterizarea şi particularizarea sistemului electoral din ţara noastră. =n realizarea lucrării am încercat, pe c"t posibil, să luăm în considerare toate sursele relevante Ccărţi at"t în formă tipărită c"t şi în format electronic, site!uri, articole publicate pe această temă, studii de specialitate, am consultat studiile si analizele de referinţă ale unor autori renumiţi din literatura de specialitate cu privire la tematica tratată, iar la acestea ne!am adus aportul reliefat cu precădere în capitolul final de concluzii. 1u toate că, subiectul abordat de noi are o importanţă deosebită, în literatura de specialitate nu am găsit niciun document care să abordeze, focalizat, problematica funcţionalităţii sistemului electoral şi prin urmare, putem afirma că cercetarea noastră este caracterizată de originalitate. 7ornind de la considerentul că în realizarea lucrării accentul nu poate fi pus pe aspectul descriptiv al fenomenului, ci pe cel analitic, în cercetare vom folosit o serie de metode ştiinţifice. Astfel, vom apela la analiza documentară a surselor, mai eact analiza legislaţiei în domeniu, a studiilor şi cercetărilor realizate de către specialiştii rom"ni, dar şi străini, deopotrivă, şi a presei scrise naţionale şi internaţionale. #etoda sistematică de abordare ne!a permis să observăm într!un mod unitar sistemul electoral rom"nesc şi prin 4
intermediul ei vom cerceta şi vom reliefa problemele referitoare la procesul electoral. Analiza comparativă s!a utilizat pentru trasarea paralelelor dintre sistemul electoral din $om"nia şi cel din state ale lumii, în materia drepturilor electorale, iar ţin"nd cont de practica acestora am încercat să elaborăm unele recomandări pentru îmbunătăţirea procesului electoral din $om"nia. )aţă de specificul teme, o serie de metode vor avea aplicabilitate mai restr"nsă. Astfel, vom apela la metoda instituţională pentru a pune în evidenţă cadrul instituţional competent să organizeze alegerile şi să soluţioneze cererile prezentate de cei interesaţi, contra neregularităţilor petrecute şi constatate în desfăşurarea alegerilor. #etoda empirică, o vom utiliza la relevarea trăsăturilor principale ale sistemul electoral din $om"nia. 7rin intermediul metodei teleologice vom încerca să identificăm scopul real al unor reglementări în materie electorală. ucrarea este structurată pe ar/itectura a patru capitole, în a căror cuprins ne propunem să prezentăm c"t mai clar ce înseamnă sistemului electoral şi cum funcţionează acesta în $om"nia. =n acest scop, după o epunere succintă a rolului deţinut de sistemul electoral în fundamentarea legitimităţii puterii, vom aborda drepturile electorale fundamentale şi implicaţiile acestora, din perspectiva modului în care reglementarea lor în concret influenţează funcţionalitatea sistemului electoral, precum şi cerinţele de funcţionalitate optimă ale sistemului şi factorii de influenţă asupra acesteia. E altă componentă de bază a lucrării se referă la prezentarea unei analize asupra funcţionalităţii sistemului electoral rom"nesc, analiză ce vizează alegerile parlamentare, alegerile pentru 7arlamentul %uropean, alegerile prezidenţiale şi alegerile locale. $emarc"nd importanţa şi necesitatea justiţiei electorale, vom trata şi acest aspect separat, într!un capitol distinct, prin realizarea unei analize ce vizează conţinutul, reglementarea şi eficienţa justiţiei electorale în $om"nia. =n final, vom formula concluziile, pe baza informaţiilor prezentate şi analizate pe parcursul lucrării şi totodată vom aduce propuneri pentru îmbunătăţirea procesului electoral din $om"nia.
8
1apitolul . 7remise şi factori de impact privind funcţionalitatea sistemelor electorale
/0/0 Sistemul electoral şi rolul s!u 1n fundamentarea le2itimit!ţii puterii Sistemul democratic modern se caracterizează prin mai multe elemente specifice, dar esenţa sa constă în principiul reprezentării, în ideea că poporul este deţinătorul puterii suverane, dar pe care nu o poate eercita în mod direct, ci prin intermediul unor reprezentanţi aleşi în mod liber, potrivit unor reguli bine definite. =n cadrul societăţii, este esenţial ca puterea să fie legitimă şi să se eercite în cadrul legislaţiei constituţionale adoptate în mod democratic. egitimitatea reprezintă un principiu de întemeiere şi justificare a unui sistem de guvernăm"nt care implică, recunoaşterea de către cei guvernaţi, a dreptului de a conduce eercitat de către cei care guvernează 4. Aceasta este considerată un element fundamental al puterii politice, de care depinde autoritatea acesteia, capacitatea sa de conservare sau de apărare, de adaptabilitate la confruntările noi ale vieţii politice, ale societăţii civile. Acţiunile guvernanţilor sunt considerate legitime, în măsura în care răspund intereselor poporului şi îi satisfac acestuia aşteptările. 7ierderea pe parcursul guvernării a legitimităţii instituţiilor de conducere la nivel central sau local ec/ivalează pe de o parte, cu degradarea caracterului reprezentativ al unor autorităţi, iar pe de altă parte, cu pierderea identităţii de sine a naţiunii, ceea ce poate conduce la o atitudine pasivă faţă de jocul politic democratic. egitimitatea nu trebuie confundată cu termenul de legalitate. =n timp ce legalitatea vizează modul în care este eercitată puterea şi presupune ca desfăşurarea diferitele acţiuni să se realizeze în cadrul stabilit de lege, legitimitatea vizează modul de dob"ndire al puterii şi presupune c"ştigarea acesteia în condiţii democratice. egitimitatea unui regim nu este însă recunoscută o dată pentru totdeauna, ci eistă anumite mijloace care permit înlocuirea conducătorilor în cazul în care nu eistă o concordanţă între valorile proclamate iniţial şi realizările lor ulterioare. =n societăţile democratice, legitimitatea puterii este stabilită în funcţie de gradul de susţinere populară manifestat prin vot pentru o anumită forţă politică, consider"ndu!se că
4 0onescu, 1, Tratat de drept constituţional contemporan, editura 1* &ec', &ucureşti, 2<, p.F F
voinţa poporului eprimată liber şi în mod ec/itabil în cadrul unor alegeri periodice şi oneste reprezintă fundamentul autorităţii şi legitimităţii oricărui guvern. =n măsura măsura în care care cei ce ajung ajung să!şi să!şi adjude adjudece ce prerog prerogati ativel velee guver guvernăr nării ii sunt sunt legitimaţi printr!un vot popular neviciat, ei vor avea şi responsabilitatea angajamentelor asumate şi, prin urmare, eistă şanse mai mari ca guvernarea să ofere mai multă satisfacţie socială. =nsă, structurarea alegerilor în aşa fel înc"t opţiunea fiecărui individ să ajungă şi să se regăsească neviciată în rezultatul final implică o activitate laborioasă. Structura diferită a populaţiei precum, şi te/nicile de manipulare a populaţiei, au o influenţă deosebită asupra gradului de reprezentativitate al puterii. Din aceste motive, eerciţiul democratic trebuie fundamentat pe eistenţa unor garanţii materiale, politice şi juridice acordate de stat pentru ca cetăţenii să!şi eecite liber şi deplin dreptul lor suveran de a participa la conducere. 1ele mai importante garanţii juridice pentru eercitarea acestui drept sunt stabilite prin intermediul aşa!zisului sistem electoral. 1onceptul de sistem electoral este unul controversat în doctrina de specialitate. #ajori #ajoritat tatea ea celor celor care care aborde abordează ază temati tematica ca electo electoral rală, ă, defin definesc esc conjun conjunctu ctural ral sistem sistemul, ul, tipurile de scrutin, formulele ori metodele de atribuirea a mandatelor, astfel înc"t, în cele mai multe cazuri, nu rezultă cu claritate, dacă se vorbeşte de unul şi acelaşi aspect ori dacă s!ar impune un tratament disjunctiv, în contet. 1ompleitatea instituţiei este dată nu numai de importanţa ei, în ceea ce priveşte desem desemnar narea ea reprez reprezent entanţ anţilo ilorr pop poporu orului lui pentru pentru eerci eercitar tarea ea puteri puterii,i, dar dar şi de multip multiplel lelee sensuri atribuite conceptului de sistem electoral. Sistemele electorale reprezintă ansamblul normelor juridice şi procedurale care definesc definesc condiţiile ce trebuie trebuie îndeplinite îndeplinite pentru eercitarea eercitarea de către cetăţeni cetăţeni a drepturilor drepturilor politice fundamentale, dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales, garanţii care asigură suportul practic al eercitării lor, regulile de organizare şi desfăşurare practică scrutinului, precum şi principiile şi şi mecanismele de atribuire a mandatelor mandatelor în urma alegerilor 8. Gormele electorale sunt definite de profesorii 0oan #uraru şi %lena Simina >ănăsescu dreptB +acele norme juridice care reglementează relaţiile referitoare la alegerea prin vot a deputaţilor, senatorilor, şefului de stat şi autorităţilor localeF, evidenţiind că 8 )ulg )ulga, a, (/ (/,, Societăţi şi sisteme politice contemporane, %ditura %conomică, &ucureşti, 2@, p.@2. F #uraru, #uraru, 0, >ănăse >ănăsescu scu , %.S, Drept constituţional şi instituţii politice, 6ol. 0, %ditura 1.*.&ec', &ucureşti, 2<, p.5@.
<
acesta sunt studiate fie sub denumirea de sistem electoral, fie sub cea de drept electoral, fie sub alte denumiri. =n ceea ce ne priveşte, suntem suntem de acord, fără rezerve, cu ideea ideea abordării acestora într!o ramură distinctă de drept, respectiv, aceea de drept electoral . =n concepţia profesorului 0on Deleanu <, sistemul electoral reprezintă ansamblu de norme juridice, articulate şi ierar/izate, av"nd ca obiect de reglementare dreptul de a alege şi de a fi ales în organele reprezentative reprezentative ale puterii, inclusiv dreptul de a revoca pe cei aleşi, principiile sufragiului, modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi de stabilire a rezultatului votării. Sistem Sistemul ul electo electoral ral a ma maii fost fost definit definit şi ca ansamb ansamblul lul de proced proceduri uri neces necesare are legitimării eerciţiului puterii sau ca un element fundamental în procesul reprezentării politice 3. =n concepţia noastră, sistemul electoral cuprinde normele juridice care stabilesc drepturile electorale şi condiţiile în care acestea pot fi eercitate, modul de reglementare şi organizare al alegerilor, precum şi atribuţiile autorităţilor statale implicate în acest proces. 1onform 1onstituţiei $om"niei, +Suveranitatea naţională aparţine poporului rom"n, care o eercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum de aceea sistemul electoral rom"nesc trebuie să ţină seama de următoarele aspecte B
1u toate că suveranitatea este naţională, ea nu aparţine naţiunii, titularul ei este poporul. Din acest motiv, deputaţii şi senatorii, în eercitarea mandatului, nu se află în serviciul naţiunii, ci în serviciul întregului poporH
Suveranitatea nu poate fi înstrăinată, iar guvernanţilor li se încredinţează doar eerciţiul ei. Aceasta mai este şi indivizibilă, neput"nd fi divizată în părţi distincte, pentru a fi realizată în nume propriuH
Erganele reprezentative sunt intermediari prin care poporul îşi eercită suveranitateaH
7arlamentarii nu pot fi revocaţi din funcţia în care au fost aleşi, mandatul imperativ fiind considerat nulH
Suveranitatea naţională se eercită şi prin referendum, realiz"ndu!se astfel o democraţie semidirectă în $om"nia.
3
Dinamica sistemelor electorale, vol. Epriş, Epriş, E,! Dinamica vol.00, 00, %dit %ditur uraa Aiom iomaa 7rin 7rint, t,
&ucuresti, 2F, p. 52 1onform art. 2 alin. din 1onstituţia 1onstituţia $om"niei republicată republicată în 25 3
Dispoziţiile constituţionale în materie electorală Cart. 58, art. 5F, art. 82, art. <, art.2, art. 22 sunt detaliate în mai multe acte normative, ce reprezintă izvoare de drept ale sistemului electoral. )ac parte din această categorie egea nr. 54 din 5I5I2< pentru alege alegerea rea 1amere 1amereii Deputa Deputaţilo ţilorr şi a Senatu Senatului lui.. Aceas Aceasta ta cuprin cuprinde de unele unele mod modific ificări ări şi completări ale egii nr.8FI2@ pentru alegerea autorităţilor administraţie publice locale, egii administraţie publice locale nr. 24I2 şi a egii nr. 535I2@ privind Statutul aleşilor locali. >ot în cadrul sistemului electoral mai este inclusă şi egea 5FI2@ privind alegere 7reşedintelui $om"niei.
/0-0 /0-0 3reptu 3repturil rilee elector electorale ale 4funda 4fundament mentale ale55 şi implica implicaţiil ţiilee acesto acestora ra pentru pentru funcţionalitatea sistemului electoral =ntr!un stat de drept, democratic şi social, poporul trebuie să aibă ultimul cuv"nt. 7entru 7entru ca acest acest dezide deziderat rat să fie posibi posibil,l, cetăţe cetăţenilo nilorr li se recuno recunosc sc anumi anumite te dreptu drepturi ri electorale. =n diferitele clasificări date drepturilor fundamentale, drepturile electorale sunt reunite de regulă într!o categorie distinctă sub denumirea de drepturi eclusiv politice. Această alegere se motivează motivează prin aceea că aceste aceste drepturi pot fi eercitate doar de cetăţeni prin participare la guvernare. 1onsiderarea drepturilor electorale ca drepturi eclusiv politice permite delimitarea lor de drepturile şi libertăţile social!politice Clibertatea conştiinţei, libertatea de eprimare, dreptul de asociere, dar şi eplicarea altor consecinţe juridice. Astfel, drepturile eclusiv politice aparţin numai cetăţenilor, pentru că este pretutindeni recunoscut şi admis că la guvernarea unei societăţi participă numai cetăţenii, intruc"t ei sunt legaţi de destinele acelei societăţi. %istă două categorii de drepturi electoraleB cele prevăzute de 1onstituţie şi cele prevăzute de legile electorale. =n 1onstituţie sunt prevăzute ca drepturi electorale, dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales, ele intr"nd în categoria drepturilor electorale fundamentale. Dintre celelalte drepturi electorale, prevăzute de lege, amintimB dreptul de a verifica înscrierea în listele electorale, dreptul de a face înt"mpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori, dreptul de a contesta candidaturile. =n str"nsă corelaţie cu aceste drepturi, unele constituţii au prevăzut sau prevăd şi un alt drept electoral fundamental, şi anume dreptul la revocare. Dreptul de revocare ar permite, într!un sistem organizat, organizat, să se retragă mandatul celui care, ajuns într!o funcţie publică prin voinţa maselor, le înşeală aşteptările aşteptările şi compromite interesul public pe care s!a egea nr.54I2< nr.54I2< pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi şi a Senatului, art. 28, alin.F
angajat să!l slujească. Acest drept eistă în 1/ina, în 0ndonezia, unde partidele politice au dreptul de a revoca pe membrii lor în 7arlament, în iec/tenstein, unde numărul restr"ns al populaţiei permite contacte familiale şi un parlamentar poate fi revocat de către grupul său electoral. Acest drept are o importanţă deosebită însă el nu este prevăzut de 1onstituţia $om"niei. 7"rg/iile de control eistente în prezent cu scopul de a asigura o prestaţie corectă din partea aleşilor, din c"te se constată, nu sunt deloc eficiente, iar eperienţa $om"niei, din acest punct de vedere, este etrem de nefericită 2. 7oate că o viitoare reformă constituţională va lua în discuţie şi acest aspect. Deşi, trebuie să remarcăm şi faptul că dreptul de revocare ar putea avea şi un impact negativ, în sensul că, 7arlamentul ar putea fi oric"nd revocat, ceea ce îi îngrădeşte libertatea de acţiune. Dreptul de a alege figurează în unele constituţii cu denumirea de drept la vot. 1onstituţia $om"niei prin art. 58 reglementează dreptul la vot. Acesta este definit ca dreptul recunoscut, în condiţiile legii, cetăţenilor unui stat de a!şi eprima în mod liber, direct sau indirect, opţiunea electorală pentru un anumit partid politic sau candidat propus de o grupare politică sau pentru un candidat independent 5. %ercitarea acestui drept are ca scop alegerea membrilor 7arlamentului sau a 7reşedintelui, ai consiliilor locale şi a primarilor, a altor persoane în funcţii publice. )iecare stat dispune de dreptul suveran de a stabili funcţiile publice eligibile şi condiţiile în care cetăţenii săi îşi eercită dreptul de a alege, persoanele ce candidează pentru aceste funcţii. 1onstituţia actuală a ţării noastre prevede în art.82 alin.C şi art.< alin.C că votul este universal, egal, direct, secret şi liber eprimat. :niversalitatea votului constă în faptul că toţi cetăţenii au dreptul de a vota, dacă sunt îndeplinite condiţiile constituţionale şi legale. 7rin reglementarea votului universal s!a urmărit c/emarea la vot a unui număr c"t mai mare de alegători. =nsă nu tot poporul are acces la dreptul de vot, ci doar membrii corpului electoral, care reprezintă numai o parte din acesta. Astfel, au drept de vot doar cetăţenii care îndeplinesc condiţiile prevăzute în 1onstituţie şi în legile electorale. E persoană poate vota în $om"nia dacă întruneşte următoarele condiţiiB este cetăţean rom"n, are v"rstă de < ani împliniţi p"nă în ziua alegerilor inclusiv, este în deplinătatea facultăţilor mintale şi are aptitudinea morală de a vota. 1alitatea de cetăţean rom"n arată în mod concret faptul că drepturile cu caracter politic aparţin numai cetăţenilor rom"ni, indiferent dacă au sau nu şi alte cetăţenii. Acestă 2 Amititeloae, A, Drept onstituţional şi Instituţii !olitice, editura Junimea, &ucureşti, 23, p.58 5 #uraru, 0, "legerile si corpul electoral , editura All &ec', &ucureşti, 24, p.23
condiţie se fundamentează pe nevoia de menţinere a coeziunii în cadrul comunităţii naţionale şi pe considerentul că pentru a vota o persoană trebuie să fie complet integrată în societatea din care face parte şi alături de care votează. Acest punct de vedere se îndreaptă contra imigranţilor care ar putea fi mai puţin familiarizaţi cu problemele înt"mpinate de statul respectiv şi ar putea c/iar să sc/imbe rezultatul votului, împiedic"ndu!i astfel pe cetăţenii majoritari să obţină ceea ce îşi doresc. 6"rstă minimă de < ani este apreciată ca v"rsta la care orice t"năr are o dezvoltare intelectuală corespunzătoare şi o maturitate care să îi permită să aprecieze importanţa deciziei sale prin eercitarea acestui drept. Deplinătatea facultăţilor mintale reprezintă o condiţie firească, ce se fundamentează pe faptul că o persoană nu poate lua decizii raţionale at"ta timp c"t sănătatea sa mintală este pusă la îndoială. 1onstituţia rom"nă nu acordă dreptul de vot debililor şi alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, prin /otăr"re judecătorească definitivă şi irevocabilă. Această condiţie are at"t rolul de a proteja persoanele în cauză c"t şi societatea, actul votării implic"nd responsabilitate. $eferitor la aptitudinea morală de a vota, 1onstituţia stabileşte că nu o au persoanele condamnate, prin /otăr"re judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale, pe toată perioadă stabilită prin /otăr"re judecătorească de condamnare. %istenţa aptitudinilor morale constituie o reprezentare a unui minim ataşament al cetăţeanului faţă de stat. =n ceea ce priveşte tetul constituţional, eistă două probleme, una cu referire la persoanele arestate preventiv şi cealaltă referitoare la persoanele care se află în eecutarea unei pedepse privative de libertate. egat de prima categorie de persoane se constată că nu ar eista nici un impediment legal şi practic în calea eercitării dreptului de vot. Această soluţie se fundamentează pe prezumţia de nevinovăţie, care produce efecte p"nă la constatarea judecătorească şi definitiv a nedemnităţii morale. 7entru persoanele care se află însă în eecutarea unei pedepse privative de libertate, în acest caz soluţia este îngrădirea eercitării dreptului fundamental de vot, prin suspendare eercitării lui temporare în timpul eecutării pedepsei în cauză. :niversalitatea votului a fost îngrădită, în decursul timpului, de eistenţa votului restr"ns Cselectiv, cenzitar sau capacitar. 6otul cenzitar se caracterizează prin anumite condiţii ce trebuie îndeplinite de către cetăţeni pentru a!şi putea eercita dreptul la vot. De!a lungul timpului au fost înt"lnite mai multe tipuri de censuriB censul de avere, censul de se, censul de v"rstă, censul rasial!naţional, censul de domiciliu.
2
1ensul de avere presupune că cetăţeanul trebuie să posede o anumită avere pentru a putea vota. Acesta a fost cel mai răsp"ndit cens electoral. 1ensul de se a înlăturat mult timp femeile de la alegeri. Astfel femeile au dob"ndit drept de vot mult mai t"rziu dec"t bărbaţii. 1ensul de v"rstă, reprezintă, de asemenea, o piedică în eercitarea dreptului de vot. 6"rsta eagerat de ridicată, uneori, a oprit participarea tineretului la alegeri. %cluderea tinerilor se justifică prin faptul că doar persoanele mature ar putea lua decizii raţionale. 1u toate acestea se poate susţine reglementarea unei v"rste mai reduse pentru eercitarea dreptului de vot deoarece tinerii ar fi mai bine informaţi şi mult mai independenţi în procesul de luare a deciziilor. De eemplu, 1onstituţia $om"niei din anul 35< dădea drept de vot pentru Adunarea Deputaţilor, cetăţenilor de la 5 de ani în sus, iar pentru Senat, de la @ de ani.@ 1ensul de domiciliu presupune că cetăţeanul, pentru a!şi eercita dreptul de vot, trebuie să domicilieze o anumită perioadă de timp stabilită de lege, în localitatea unde votează. 6otul capacitar este cel potrivit căruia alegătorul poate participa la alegeri doar dacă dovedeşte un anumit grad de instrucţie şcolară. :n eemplu de vot capacitar ar fi că în unele state, dreptul la vot era acordat doar celor care puteau citi şi eplica 1onstituţia. imitele dreptului de a alege au fost înlăturate cu timpul, asemenea practici nemaifiind legal admise.6otul universal este o necesitate pentru că, într!un stat de drept şi democratic întreaga populaţie trebuie să fie c/emată la urne fără a se face niciun fel de discriminare. %galitatea votului este o materializare a principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor şi este implicată de universalitatea votului. Aceasta presupune că fiecare cetăţean are dreptul la un singur vot pentru alegerea aceluiaşi organ de stat, fiecare vot av"nd aceeaşi valoare, pe de o parte, şi că decupajele electorale, pentu alegerea aceluiaşi organ de stat, trebuie să fie egale ca număr de locuitori şi nu de alegători. 7entru a garanta egalitatea votului, fiecare stat adoptă măsurile aferente tradiţiilor sale electorale. Astfel, în sistemul electoral rom"n, fiecare alegător este înscris pe o listă la o anumită circumscripţie electorală la care este arondată locuinţa în care domiciliază. După eercitarea votului, cartea de alegător este ştampilată, ceea ce atesta că acesta şi!a eercitat dreptul la vot. =n această situaţie, alegătorului nu îi este permis să voteze încă o dată la aceeaşi circumscripţie sau la oricare alta. @(uţan, &. S, Drept constituţional şi instituţii politice, editura *amangiu, &ucureşti, 2<, p. 2.. 5
=n alte ţări s!au practicatB votul familiar Ctitularul era şeful familiei căruia i se acorda un număr de voturi egal cu cel al membrilor familieiH votul ec/ilibrat Ccare doreşte realizarea unui ec/ilibru între statele mici şi statele mariH votul multiplu Cprin care alegătorul este abilitat să voteze în mai multe circumscripţii electoraleH votul plural Calegătorul dispune de mai multe voturi. 6otul direct presupune că alegătorul poate şi trebuie să îşi eprime opţiunea personal şi nu prin intermediari sau reprezentanţi. 6otul indirect constă în desemnarea de către alegători prin vot direct a altor alegători denumiţi alegatori de gradul al doilea. Aceştia votează, la r"ndul lor pe candidaţii la diferitele funcţii.6otul indirect a fost prevăzut şi în $om"nia prin egea nr.FI33 la alegerea consiliilor judeţene. Acestea erau alese de către un corp de electori, format din membrii consiliilor locale din judeţul respectiv. egea a fost modificată în anul 338 c"nd şi pentru consilii s!a introdus votul direct.6otul indirect este considerat a fi mai puţin democratic dec"t votul direct. :na din cauzele absenteismului se consideră a fi lipsa reglementării şi aplicării votului transmis la distanţă. Erganizarea şi desfăşurarea alegerilor la distanţă se poate realiza prin intermediul votului prin corespondenţă sau a votului electronic. 6otul prin corespondenţă nu este un vot indirect, acesta se diferenţiază de votul direct doar prin faptul că opţiunea pentru un anumit candidat se transmite în scris şi nu se eprimă personal. Derularea votului prin corespondenţă ar presupune ca autorităţile să trimită prin intermediul poştei, un buletin de vot celor înscrişi pe listele electorale, urm"nd ca aceştia să completeze buletinul de vot şi să îl returneze tot prin intermediul poştei. =n $om"nia se manifestă preocupări pentru introducerea votului prin corespondenţă, eist"nd un proiect de lege in acest sens, însă doar pentru cetăţenii rom"ni care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate. 6otul prin corespondenţă ar putea reprezenta o soluţie pentru reducerea absenteismului c"t şi o metodă prin care s!ar reduce costurile 4 legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor. >ot ca o variantă de combatere a absenteismului este văzut şi votul electronic. :nele state ale lumii deja utilizează e!voting!ul at"t pentru alegeri c"t şi pentru referendum. >rebuie menţionat că şi $om"nia a inregistrat o eperienţă pozitivă, prin eprimarea votului pe cale electronică, de către militarii rom"ni aflaţi în misiune în străinătate. $ezultatele obţinute în urma votului electronic au arătat căB acesta înregistrează 4 Statul Eregon anticipa în anul 24 economisirea a 5 milioane de :SD pe an, iar în Goua Keelandă, organizarea unui referendum cu utilizarea eclusivă a votului prin corespondenţă a adus economii de 5,8 :SD. @
costuri mai reduse dec"t cele pentru eercitarea votului prin buletinul de vot, oferă mijloace rapide de calculare a rezultatelor votării C5 de minute de la înc/iderea secţiilor de votare, şi conduce la scăderea absenteismului electoral, prezenţa la urne fiind de 3FL. 1onsiderăm că introducerea votului de la distanţă ar ajuta în mod direct la creşterea prezenţei la urne, neafect"nd considerabil nici interesul alegătorilor care în mod tradiţional se deplasează la secţie pentru a vota. Susţinem folosirea votului prin poştă în ţară Cîntruc"t în acest moment este mai puţin contestat şi a votului electronic în afară graniţelor $om"niei, aceste măsuri fiind necesar a se însoţi de o foarte bună organizare şi de măsuri de securitate adecvate. Secretul votului. %ste absolut necesar să se reglementeze această trăsătură a votului, deoarece ea creează un climat de siguranţă pentru alegător, astfel înc"t acesta să!şi poată eprima liber voinţa cu privire la candidaţii propuşi sau în legătură cu problemele supuse consultării populare, fără ca această opţiune să fie cunoscută de alţii sau supusă vreunei presiuni. egea electorală prevede o serie de garanţii care asigură secretul votuluiB uniformitatea buletinelor de vot, imprimarea pe acestea doar a menţiunilor strict necesare, prezenţa în cabina de vot doar a persoanei care votează, introducerea buletinului de vot în urnă în mod personal 8. 6otul liber eprimat rezultă din posibilitatea alegătorului de a participa sau nu la alegeri, iar în cazul în care participă de a!şi manifesta liber opţiunea pentru o anumită listă sau un anumit candidat. a polul opus se găseşte votul obligatoriu, considerat una din soluţiile, alături de votul electronic, pentru rezolvarea problemei absenteismului la vot. 6otul obligatoriu ar fi necesar pentru a!i determina pe cetăţeni să facă uz de dreptul de a lupta politic, nu de a!i convinge să voteze într!o manieră responsabilă, ci doar să se prezinte la vot. 7rin votul obligatoriu se doreşte creşterea participării la alegeri. 7roblema scăderii ratei de participare la vot este, în prezent, mai evidentă, deoarece ea este înt"mpinată de toate statele, fiind considerată o boală a secolului MM. Doar în statele în care este reglementat votul obligatoriu, participarea la vot a rămas aproimativ constantă. $om"nia se confruntă cu o scădere constantă a ratei de participare la vot. 7rezenţa la urne se află pe un trend descendent îngrijorător, rata absenteismului la urne cresc"nd de la 4L, în 33, la 8L, în 2<. Din acest motiv şi în $om"nia ar trebui să se ţină cont de posibilitatea introducerii votului obligatoriu. 8 0ancu, (/, Sistemul electoral: instituţii de drept electoral , %diţia 2, %ditura 1.*. &ec', &ucureşti, 28, p.5@
4
=n prezent, în $om"nia, eistă dezbateri între cei ce susţin introducerea obligativităţii votului şi cei ce consideră că acest drept este al cetăţeanului, acesta fiind liber să!l eercite sau să nu îl eercite şi nimeni nu îl poate obliga în acest sens. =n literatura de specialitate, se susţine că votul obligatoriu conferă 7arlamentului mai multă reprezentativitate, iar legitimitatea guvernului ales în mod democratic sporeşte odată cu procentul cetăţenilor ce au participat la vot, dar întruc"t alegătorii sunt forţaţi să voteze, legitimitatea şi reprezentativitatea instituţiilor rezultate sunt artificiale. Acesta stimulează spiritul civic, av"nd o funcţie educativă şi de responsabilizare. 1ei ce se opun obligativităţii votului, susţin că votul reprezintă un drept al cetăţenilor şi nu o obligaţie, iar absenţa la vot reprezintă ea însăşi o declaraţie politică, indic"nd o scăderea a interesului faţă de clasa politică, dar şi nevoia unei sc/imbări. 0ntroducerea votului obligatoriu ar trebui să fie însoţită şi de sancţiunile şi ecepţiile de la această regulă, întruc"t ar creşte rata participării dar, în lipsa unor sancţiuni, măsura ar cădea repede în derizoriu. 1ontrolul celor care nu s!au prezentat la urne şi sancţionarea lor ar putea implica costuri foarte ridicate şi complicaţii birocratice pentru numeroşii rom"ni care nu locuiesc în raza circumscripţiei lor. 1u toate că acceptăm argumentul potrivit căruia prin votul obligatoriu se produce o limitare a libertăţii cetăţeanului, într!o democraţie se cuvine ca libertatea să fie ec/ilibrată de responsabilităţi. %ste greu de anticipat dacă votul obligatoriu ar avea efecte benefice pentru societate sau dacă efectele benefice ar fi mai mari dec"t inconvenientele, însă nu avem nicio îndoială în privinţa faptului că votul obligatoriu asociat cu o amendă modestă ar creşte considerabil prezenţa la vot în $om"nia. Dreptul de a fi ales este reglementat în 1onstituţia $om"niei în art. 5F. Din dispoziţiile constituţionale rezultă că o persoană poate fi aleasă ca deputat, senator, şef de stat sau în alte organe reprezentative dacă are drept de vot şi dacă îndeplineşte anumite condiţii. Aceste condiţii sunt justificate de importanţa şi de rolul pe care îl au organele reprezentative în eercitarea puterii suverane a poporului, de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente care presupune eistenţa unui grad sporit de maturitate politică şi civică, o onorabilitate mai strictă.F E primă condiţie pentru admiterea candidaturii unei persoane este ca ea sa aibă cetăţenia rom"nă, cumulată sau nu cu alte cetăţenii, şi domiciliul în ţară. 1ondiţia referitoare la domiciliu se eplică prin faptul că cetăţenii statului vor fi mai bine F #uraru, 0, >ănăsescu , %.S, Drept constituţional şi i nstituţii politice, 6ol. 0, %ditura 1.*.&ec', &ucureşti, 2<, p.33.
8
reprezentaţi de cei care locuiesc şi îşi desfăşoară activitatea profesională împreună cu ei, în ţară sau pe teritoriul pe care aceştia locuiesc. E altă condiţie priveşte limita de v"rstă a candidatului. %plicaţia acestei condiţii de v"rstă constă în importanţa demnităţii publice de îndeplinit, în marea responsabilitate ce revine aleşilor, dar şi în necesitatea eistenţei unui anumit nivel de credibilitate, de maturitate, de eperienţă de viaţă, profesională şi de practică a candidaţilor. =n statele membre ale :niunii %uropene v"rsta minimă medie pentru a fi ales in 7arlament este de 2 de ani, cu unele ecepţii, şi anumeB Danemarca, (ermania, #alta, Elanda, 7ortugalia, Spania şi :ngaria, în care această v"rstă este de < ani. =n alte state membre, această v"rstă este de 25 de ani C)ranţa şi c/iar mai ridicată C1ipru, 0talia. 7entru alegerile prezidenţiale, v"rstă minimă medie este de 54 de ani, fără să eiste o limită maimă. =n S:A pentru a fi ales în 1amera $eprezentanţilor se cere o v"rstă minimă de 24 de ani, iar pentru Senat v"rsta de 54 de ani. =n $om"nia, prin art. 5F din 1onstituţie, se stabilesc pentru candidaţi trei limite de v"rstă, împlinite p"nă in ziua alegerilor, inclusiv, astfelB 25 de ani pentru 1amera Deputaţilor sau organele administraţiei publice locale, 55 de ani pentru Senat şi 54 de ani pentru funcţia de 7reşedinte al $om"niei. >ot în ceea ce priveşte dreptul de a fi ales, este stabilită şi condiţia ca persoanei care!şi depune candidatura să nu!i fie interzisă asocierea în partide politice. Astfel, nu pot face parte din partide politice judecătorii 1urţii 1onstituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici. Aceste persoane nu pot fi alese at"t timp c"t ocupă una din funcţiile nominalizate, însă dacă vor dori să candideze la o funcţie trebuie să!şi dea demisia, iar la depunerea candidaturii să facă dovada acestui lucru. Datorită aderării la :niunea %uropeană, 1onstituţia $om"niei, a introdus noi drepturi electorale pentru cetăţenii rom"ni, şi anume dreptul de a alege si dreptul de a fi ales in 7arlamentul %uropean. =n $om"nia, aceste noi drepturi fundamentale sunt reglementate de art.5< din 1onstituţie, iar legea 55I2F stabileşte cadrul juridic general pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor membrilor din $om"nia în 7arlamentul %uropean, pe bază de scrutin de listă, potrivit reprezentării proporţionale. Dreptul de vot poate fi eercitat at"t de către cetăţenii rom"ni, c"t şi de cei ai statelor membre ale :niunii %uropene. 1etăţenii statelor membre trebuie să aibă domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul $om"niei pentru a!şi putea eercita dreptul de vot. F
7entru a putea fi aleşi în 7arlamentul %uropean, cetăţenii rom"ni trebuie să aibă drept de vot si să fi împlinit 25 de ani, inclusiv in ziua alegerilor. =n numele $om"niei pot candida şi cetăţenii statelor membre ale :niunii %uropene, dacă au împlinit 25 de ani şi dacă au drept de vot în $om"nia.
/060 &epere teoretice privind funcţionalitatea sistemelor electorale şi factorii de influenţ! asupra acesteia $ealităţile sociale au reprezentat dintotdeauna un suport pentru crearea raporturilor juridice din cadrul unui stat, iar la baza practicării unui anumit tip de sistem electoral, elementul definitoriu a fost tot cel social. Departe de a fi un doar o simplă te/nică, sistemul electoral se raportează la cultura sau culturile politice eistente, cu care interacţionează, astfel înc"t un anumit tip de sistem electoral nu va acţiona la fel în ţări diferite. =n funcţie de istoria şi civilizaţia fiecărui stat în parte, societatea a simţit nevoia de a!şi apăra valorile, iar pe baza acestor valori de a!şi crea propriile ideologii. Aceste ideologii au reprezentat suporul creării partidelor politice, şi ca o consecinţă, potrivit cu numărul de partide create şi cu capacitatea acestora de a convinge alegătorii, au rezultat regimuri politice diferite, care aveau şi sisteme electorale specifice. )iecare partid urmăreşte să obţină puterea, iar odată ce acest lucru a fost realizat, partidul politic va crea premisele unei ideologii noi ce va avea impact asupra relaţiilor sociale. $ezultă astfel că buna funcţionare a sistemelor electorare depinde de numeroase variabile cum ar fiB tradiţia, structura socială, clivajele specifice, forma de guvernăm"nt, capacitatea clasei politice de a! şi asuma rolul în cadrul societăţii<. )igura nr.. #actorii de in$luenţă asupra sistemelor electorale
< Asociaţia 7ro Democraţia , %& ' % modele electorale, Sisteme electorale, &ucureşti, 28, p.@ <
SursaB !relucrare a in$ormaţiilor pu(licate de "sociaţia !ro Democraţia pe )))*apd*ro Sistemul electoral mai este influenţat şi de alţi factori, ce îi dau consistenţăB scrutinul electoral, magnitudinea sau dezvoltarea circumscripţiei, pragul electoral şi coeficientul electoral, metoda sau procedeul de transformare a voturilor în locuri, gradul de pregătire în domeniu al oficialilor electorali, nivelul de educaţie electorală al populaţiei3. 7rocedura prin care alegătorii îşi desemnează reprezentanţii, respectiv modalitatea prin care aleg senatorii, deputaţii, preşedintele şi alţi demnitari, poartă denumirea de scrutin. 7ornind de la eistenţa mai multor partide în competiţia pentru putere, este important să remarcăm că modalitatea de scrutin influenţează constituirea, activitatea şi numărul partidelor politice precum şi relaţiile funcţionale dintre acestea. egile ce definesc modalităţile de scrutin, întruc"t stabilesc şi modul în care se distribuie mandatele între partide şi candidaţi în funcţie de voturile obţinute, st"rnesc confruntări politice între partide. 3 #uraru, 0 ,
"legerile si corpul electoral , editura All &ec',
3
&ucureşti, 24, p.@.
7oziţia acestora faţă de sistemul de scrutin ales diferă în funcţie de ponderea şi influenţa lor în societate şi de şansele pe care le au într!o anumită conjunctură politică. 7artidele mari sunt favorizate de către sistemul majoritar în timp ce partidele mai mici sunt favorizate de către sistemul proporţional, astfel înc"t este normal ca ele să susţină tipuri diferite de scrutin. De aceea, preocuparea partidelor vizează, in mod firesc, detalii te/nice, întruc"t ele nu pot fi indiferente faţă de modul în care sunt delimitate circumscripţiile, faţă de pragul electral şi nici faţă de modul in care se redistribuie resturile, la nivel naţional sau la nivel de circumscripţie, după metoda +celui mai mare rest sau după metoda +celei mai mari medii. 0mportanţa sistemelor electorale şi a modurilor de scrutin vine din faptul că ele produc sau favorizează fie concentrarea şi reducerea numărului de partide Csistemul majoritar, fie fragmentarea şi creşterea numărului de partide Csistemul proporţional 2. =n acest mod, tipul de scrutin influenţează modul de constituire al majorităţilor ce va guverna precum şi modul în care acestea vor eercita puterea. #odul de constituire al majorităţii influenţează implicit modul de constituire şi funcţionare al opoziţiei care poate fi concentrată sau dispersată. %ste greu de stabilit un tip de scrutin universal, care să fie aplicabil tuturor statelor. Astfel, nu se poate spune că un anumit tip de scrutin este cel mai bun, dar eistă mai mulţi factori de care depinde recomandarea unui tip sau a altuia de scrutin. Aceşti factori ar putea fiB tipul societăţii în care se va aplica respectivul scrutin, care sunt componentele demografice, eistenţa sau nu a acordului dintre grupuri etnice şi dintre cele comunitare referitor la procesul electoral, evoluţia politică a statului în cauză, caracterizarea statului ca fiind democratic, evoluţia prevederilor constituţionale de care legiuitorul trebuie să ţină cont.2 Atunci c"nd analizăm funcţionalitatea unui sistem electoral, trebuie să avem anumite repere, asupra cărora să ne raportăm şi să putem caracteriza un sistem ca fiind unul funcţional sau nefuncţional. Astfel, pentru sistemul electoral din $om"nia considerăm ca principale repereB
asigurarea unei legături str"nse între alegători şi aleşi, astfel înc"t să eiste posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a candidaţilor de către electorat, dar şi posibilitatea cunoaşterii de către aleşi a doleanţelor alegătorilorH 2 )ulga, (/ , Societăţi şi sisteme politice contemporane, %ditura %conomică, &ucureşti, 2@, p.@5. 2 (/eorg/e 0ancu! Drept constituţional si instituţii politice* Sisteme electorale contemporane. vol. 00, editura 1.*. &ec', &ucuresti, 23,
2
p.<.
nevoia de a asigura o majoritate parlamentară stabilă, premisă necesară pentru asigurarea unei bune guvernăriH
asigurarea unei reprezentativităţi juste a opţiunilor electoratului, altfel spus c"t mai multe din opţiunile politice ale cetăţenilor trebuie să se regăsească în 7arlamentH
asigurarea egalităţii de şanse a partidelor, astfel înc"t să aibă acces în structurile parlamentare at"t partidelor mari, c"t şi partidelor miciH
simplitate şi transparenţă, condiţii ce reprezintă un suport pentru crearea unui sistem eficient şi durabil, ţin"nd cont de faptul că un sistem complicat va fi mai greu de înţeles, put"nd avea consecinţe imprevizibile, şi ca urmare ar putea apărea neîncrederea în rezultatele alegerilorH =n regimurile constituţionale actuale, se practică două tipuri de sisteme electorale, diferite prin modul de atribuire a mandatelor sistemul majoritar şi reprezentării proporţionale22. %voluţia sistemelor constituţionale şi nevoi de ordin practic au dus la apariţia unor sisteme considerate mite, deoarece îmbină elemente de la cele două sisteme considerate clasice Cfigura nr.. Sistemul majoritar este sistemul în care este ales candidatul sau lista de candidaţi, ce au obţinut cele mai multe voturi, concretizate într!o majoritate absolută, simplă sau relativă. Acesta se împarte în funcţie de modalitatea de propunere a candidaţilor în scrutin majoritar uninominal şi scrutin majoritar de listă, iar în funcţie de numărul de tururi de alegeri organizate pentru a atribui mandatele se poate face o delimitare între scrutin majoritar cu unul sau cu două tururi de scrutin. Scrutinul majoritar uninominal implică eistenţa unui singur loc pentru care s!au organizat alegerile, iar alegătorii să voteze pentru un singur candidat, într!un decupaj electoral. Sistemul majoritar de listă, cunoscut şi sub denumirea de sistem plurinominal, presupune ca alegătorul să aleagă mai mulţi candidaţi înscrişi pe o listă. Astfel, dacă o listă c"ştigă majoritatea legală, partidul politic care a propus!o va lua toate mandatele. Sistemul majoritar cu un singur tur de scrutin presupune atribuirea mandatului acelui candidat care a obţinut majoritatea legală Csimplă sau relativă. Al doilea tur de scrutin se practică atunci c"nd în primul tur de scrutin sunt aleşi numai candidaţii care au obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unul din voturile celor înscrişi pe liste. 7entru mandatele nedistribuite în primul tur, pentru că niciun candidat nu a întrunit 22 #uraru, 0,>ănăsescu, %.S, Drept constituţional şi instituţii politice, 6ol. 0, %ditura 1.*.&ec', &ucureşti, 23, p.
2
majoritatea absolută a voturilor, se organizează al doilea tur de scrutin, în acest caz majoritatea relativă fiind suficientă pentru acordarea mandatului. Sistemul reprezentării proporţionale este sistemul care asigură şi reprezentarea minorităţilor politice în fiecare circumscripţie, atribuind numărul de mandate proporţional cu voturile obţinute, tinz"ndu!se spre o justiţie electorală. =n cadrul reprezentării proporţionale partidele au un rol important în desemnarea candidaţilor deoarece alegerile se desfăşoară pe bază de liste de candidaţi. =n realitate alegătorii votează pentru un partid politic care a propus o listă de candidaţi. Acest tip de scrutin se desfăşoară doar într!un singur tur de scrutin, în circumscripţii electorale. Sistemele electorale mite rezultă din combinarea scrutinului majoritar cu reprezentarea proporţională. )igura nr. 2. Tipologia sistemelor electorale Sisteme electorale
Sistemul ma7oritar
uninominal
S"#$%&'( )%*)%+%,$-) "" *).*.)/".,0 (%
Sistemul
mixt
de list!
de list!
SursaB !relucrare după clasi$icarea sistemelor electorale reali+at ă de h* Iancu in Drept constituţional şi instituţii politice, olumul al II lea, .ditura */* 0ec1, 0ucureşti, %223, pg*%4
>răsăturile sistemului majoritar pot fi sintetizate astfelB este simplu, uşor de înţeles şi oferă posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a candidaţilor de către electorat, mai ales c"nd scrutinul este uninominal. De asemenea, reduce influenţa partidelor politice în desemnarea candidaţilor şi permite crearea unei majorităţi parlamentare, care să susţină un guvern stabil Cîn cazul scrutinului uninominal cu un singur tur de scrutin. Se mai consideră că sistemul majoritar reduce fragmentarea politică la două partide relevante, cre"nd condiţii pentru instalarea unui singur partid de guvernăm"nt, dar şi că intregistrează costuri ridicate, comparativ cu celelalte categorii de scrutin. Sistemul proporţional prezintă urmatoarele trasăturiB
Aplicarea în practică este complicată, necesit"nd efectuarea unor calcule, care pot crea premisele unor contestaţii din partea celor ce se consideră a fi nedreptăţiţiH
%ste mai ec/itabil, mandatele obţinute de partide politice corespund forţei lor electorale, reprezentarea fiind in acest caz mai ec/itabilăH 22
$upe legăturile dintre aleşi şi alegător întruc"t alegerile sunt organizate pe bază de liste electorale şi de programe politiceH
$olul partidelor politice sporeşte deoarece acestea propun listele de candidaţi şi favorizează concilierea între partide politiceH
1reează condiţii pentru desemnarea unor guverne mai eficiente şi mai stabile, garantează parlamente în care sunt reprezentate toate opţiunile politice dintr!o societateH a o analiză a sistemelor electorale folosite în alegerile legislative, este lesne de observat faptul că reprezentarea proporţională este o caracteristică dominantă în ceea ce priveşte procesele electorale din %uropa. Dintre toate aceste ţări, doar două ! )ranţa şi #area &ritanie ! folosesc sisteme majoritare, iar alte două ituania şi :ngaria ! sisteme mite (rafic nr.. Sisteme electorale practicate in 5.
S"#$%&% %(%1$.)0(% '$"("+0$% 2, /-)"(% &%&3)% 0(% U,"',"" E').*%,% (0 0(%4%)"(% *0)(0&0,$0)% M-/('+*-' 2
M+0* 2 P'()('*+(,-. 23
Sursa:)))*apd*ro
1apitolul 2. Analiza funcţionalităţii sistemului electoral în $om"nia
-0/0 Analiza funcţionalit!ţii sistemului electoral 1n cazul ale2erile parlamentare Alegerile parlamentare se organizează şi desfăşoară pentru desemnarea deputaţilor şi a senatorilor. =n $om"nia, deputaţii şi senatorii sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber eprimat, potrivit egii nr.54I2< pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi a Senatului. 25
Alegerile organizate în 2 noiembrie 2<, pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor au reprezentat primul scrutin parlamentar din $om"nia ce s!a desfăşurat în baza unui sistem electoral uninominal. Acest sistem foloseşte reprezentarea proporţională la nivelul circumscripţiei electorale, pentru a compensa eventualele disproporţionalităţi rezultate în urma votului uninominalB +Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proportionale25. #andatele sunt distribuite la nivelul a @5 de circumscripţii, repartizate astfelB o circumscripţie electorală pentru fiecare judeţ al ţării, o circumscripţie electorală pentru municipiul &ucureşti, o circumscripţie pentru rom"nii ce au domiciliul în afara graniţelor ţării. =n cadrul fiecăreia dintre cele @5 de circumscripţii electorale se constituie colegii uninominale pe baza normei de reprezentare, după cum urmeazăB +numărul colegiilor uninominale pentru 1amera Deputaţilor, respectiv Senat, se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare C deputat la F. de locuitori si un senator la 8. de locuitori, la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr!o circumscripţie electorală să fie mai mic de @, iar cel de senator mai mic de 2
2@
. >eritoriul cuprins de un colegiu
uninominal trebuie să se afle pe teritoriul unuia şi aceluiaşi judeţ sau al municipiului &ucureşti, iar în municipiul &ucureşti colegiul uninominal nu trebuie să depăşească limitele celor 8 sectoare. =n cadrul unei circumscripţii, cel mai mare colegiu uninominal trebuie să fie cu maim 5L mai mare dec"t cel mai mic colegiu uninominal, regulă ce este valabilă at"t pentru colegiile de deputat, c"t şi pentru cele de senator. :n colegiu senatorial este format dintr!un număr întreg de colegii uninominale de deputat, întregi, alăturate şi aparţin"nd aceleiaşi circumscripţii. 1ircumscripţia electorală pentru cetăţenii rom"ni cu domiciliul în afara ţării este formată din @ colegii pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi două pentru alegerea Senatului. 7rima delimitarea a colegiilor uninominale s!a realizat prin /otăr"re de (uvern, potrivit deciziei unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalităţii reprezentării parlamentare, în termen de maim 3 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Delimitarea va fi actualizată de către Autoritatea %lectorală 7ermanentă după fiecare recensăm"nt al populaţiei, ce a fost realizat cu cel puţin 2 luni înaintea 25 egea nr.54I2< pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi a Senatului, art. 82, alin. . 2@ egea nr.54I2< pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi a Senatului, art. , alin. . 2@
alegerilor. #odificarea colegiilor uninominale poate fi făcută doar atunci c"nd au apărut modificări de cel puţin L din populaţia colegiului, faţă de delimitarea anterioară. Alegerile parlamentare se desfăşoară într!un singur tur de scrutin, într!o singură zi care de regulă este duminica, urnele fiind desc/ise între orele F. şi 2.. %ste utilizat votul unic, alegătorul av"nd un singur vot pentru fiecare cameră a 7arlamentului, put"nd, deci, alege un singur deputat şi un singur senator. a intrarea în secţia de votare, el va primi două buletine de votB unul pentru 1amera Deputaţilor şi unul pentru Senat. Alegerea se face prin aplicarea ştampilei cu menţiunea N6E>A> în interiorul patrulaterului ce conţine numele şi prenumele candidatului preferat. După ce a votat, va introduce cele două buletine în urnele corespunzătoare. egea %lectorală reglementează două praguri electorale alternativeB un prag electoral de 4L din voturile valabil eprimate, at"t pentru Senat c"t şi pentru 1amera Deputaţilor şi un prag alternativ ce presupune realizarea cumulativă a condiţiei c"ştigării, de către candidaţi, a 8 colegii uninominale pentru 1amera Deputaţilor şi a 5 colegii uninominale pentru Senat, c/iar dacă primul prag electoral nu a fost atins. =n $om"nia a eistat o propunere de creştere a pragului electoral pentru intrarea în 7arlament, de la 4L la L din totalul voturile valabil eprimate. 1onsiderăm că această dublare a pragului electoral ar putea avea ca rezultat crearea unui sistem politic cu două partide mari. >rebuie remarcat că prin creşterea pragului electoral s!ar produce o reducere a numărului de opţiuni reprezentative pentru cetăţeni. :nul dintre aspectele de sesizat privind efectele potenţiale ar putea fi acela că partidele cu putere financiară însemnată vor obţine mandate în 7arlament, întruc"t ele sunt cele care vor putea realiza o campanie prin care să obţină L din voturi. :n alt aspect pe care trebuie să!l mai menţionăm este acela că dacă pragul ar creşte, procentul necesar pentru a primi locuri în 7arlament, va fi întrunit de către partidele mari ce au tradiţie şi sunt vizibile pe scena politică din $om"nia. =n acest caz, se va crea o succesiune a partidelor mari la constituirea (uvernului ori a majorităţii necesare pentru a realiza proiectele legislative, iar obţinerea mandatelor de un partid la intervale mai scurte va determina o continuitate mai mare în strategiile politice, acesta fiind un aspect pozitiv, întruc"t $om"nia are nevoie de mai multă coerenţă în elaborarea reformelor. Atribuirea mandatelor se face în 2 etape. 7rima etapă conţine mai multe faze intermediare, cea dint"i fiind stabilirea numărului de mandate cuvenite fiecărui partid dintr! o circumscripţie. Se va stabili separat, pentru Senat şi 1amera Deputaţilor, coeficientul electoral pentru fiecare circumscripţie prin împărţirea numărului total de voturi, pentru 24
toate partidele care au întrunit pragul electoral şi pentru candidaţii independenţi care au fost aleşi în baza scrutinului uninominal, la numărul de deputaţi, respectiv numărul de senatori ce urmează a fi aleşi în circumscripţia respectivă. 7entru fiecare partid se împarte numărul total de voturi pe care candidaţii partidului l!au obţinut în colegiile uninominale din circumscripţia respectivă la coeficientul electoral, reţin"ndu!se partea întreaga, nerotunjită a c"tului. $ezultatul reprezintă numărul de mandate cuvenit fiecărui partid în circumscripţia respectivă. =n cea de!a două etapă biroul electoral de circumscripţie va întocmi o listă ordonată cu toţi candidaţii cărora nu li s!au atribuit mandatele în prima etapă, dispuşi în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile obţinute în colegiul în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei respective. 6oturile rămase ca rest, care nu au fost repartizate de biroul electoral de circumscripţie, vor fi însumate de către &%1, care va repartiza mandatele în etapa a doua, la nivel naţional, conform metodei d? *ondt. Se constată că, egea 54I2< creează mecanisme /ibride, alegerile desfăşur"ndu!se în colegii uninominale24, însă repartizarea mandatelor se face dupa sistemul proporţional. 1ei aleşi vor primi un certificat doveditor al alegerii, eliberat de &iroul electoral de circumscripţie, pe baza repartizării mandatelor. 6alidarea tuturor mandatelor revine, după caz, 1amerei Deputaţilor sau Senatului.
)igura nr.5. Sta(ilirea re+ultatelor otării prin sistemul uninominal
24 A-,' R-4 5R6' 9- '+,* :*'-;54 Politicii,
,'. 131<1324 20084 pp.@!2 28
Sfera
:oturi
E"APA I
Pra2 electoral Coeficient electoral Atriuire mandate la nivelul circumscripţiei
PA&$A#E("
A$E89"%&I E"APA a;II;a &edistriuire la nivel naţional
Atriuirea mandatelor
:alidarea mandatelor
SursaB !relucrare a in$ormatiilor pu(licate de "sociaţia !ro Democraţia in 6!arlamentare %2278, 0ucureşti, %227
Dezbaterile privind reformarea sistemului electoral din $om"nia, deşi prezente în societatea rom"nească încă din anii 33, au luat amploare din anul 24 c"nd mai mulţi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentatele şi lideri politici, au susţinut ideea substituirii sistemului de listă utilizat la alegerile parlamentare, cu un sistem uninominal. Argumentele ce au stat la baza sc/imbării scrutinului de listă sunt legate de carenţele acestuiaB lipsa răspunderii aleşilor faţă de cetăţeni, legătura slabă dintre alegători şi parlamentari, obţinerea dificilă a majorităţii parlamentare, scăderea încrederii cetăţenilor în instituţia 7arlamentului, formarea unui 7arlament ascuns în spatele listelor blocate, disproporţionalitate în atribuirea mandatelor. Goul sistem electoral introdus prezintă at"t avantaje c"t şi dezavantaje. 1onsiderăm ca principală carenţă a sistemului uninominal utilizat în alegerile din 5 noiembrie 2< a fost inec/itatea. Astfel, deşi alianţa 7SD!71 a c"ştigat aparent alegerile pentru 1amera Deputaţilor cu 55,3L şi pentru Senat cu 5@,8L, partidul care a obţinut cele mai multe mandate a fost 7D. :n alt efect negativ receptat în special la nivelul percepţiei sociale a fost că în unele colegii uninominale nu a ajuns în 7arlament candidatul care s!a clasat pe primul loc în ordinea preferinţelor electoratului, ci cel clasat pe locul al doilea sau al treilea, care în unele cazuri a obţinut doar jumătate din voturile obţinute de candidatul aflat pe primul loc. De asemenea, a eistat o diferenţă între colegiile uninominale în ceea ce priveşte numărul de voturi ce au trimis un candidat în 7arlament. Astfel, au eistat candidaţi care cu peste . de voturi nu au primit un mandat şi candidaţi care cu 5 de voturi au obţinut un mandat. Această situaţiei s!a datorat ratei mari a absenteismului la turul de scrutin din 5
2F
noiembrie 2<, acest aspect constituind o altă problemă, care însă nu poate fi imputată sistemului uninominal. $ezultatele alegerilor au avut un efect important asupra guvernării. Singurele formaţiuni politice ce au trecut de pragul electoral au fost alianţa 7SD! 71 cu 55,3L, 7D cu 52,58L, 7G cu <,4FL şi :D#$ cu 8,FL. 7rin urmare, niciun partid nu a obţinut majoritatea, deci niciun partid nu a putut să formeze singur (uvernul, pentru aceasta fiind nevoie de realizarea unei alianţe parlamentare, ce s!a realizat între 7SD!71 şi 7D. =n altă ordine de idei, cele două formaţiuni politice au avut împreună F5L din totalul parlamentărilor, un procent ce le permite adoptarea legilor organice şi c/iar revizuirea 1onstituţiei. Epoziţia a fost formată din 7G şi :D#$, şi avea un procent de 2FL, ce îi permite iniţierea moţiunilor de cenzură. 1u toate că modificarea sistemului electoral a avut drept mobil introducerea votului uninominal, rezultatele au arătat că numai 2L din senatori şi 28L din deputaţi au primit un mandat prin vot direct, în timp ce restul candidaţilor au primit mandate în urma redistribuirii la nivel naţional, astfel a fost posibil ca un candidat să obţină un mandat cu doar 2L din voturile valabil eprimate în colegiul său, în vreme ce alt candidat plasat pe primul loc în colegiul său cu @3,8L din voturi să nu obţină nici un mandat. >emerea că persoanele cunoscute din alte domenii de activitate, cum ar fi cel artistic sau sportiv, vor deveni parlamentari doar pe baza notorietăţii lor, s!a confirmat, mai mulţi candidaţi cu acest statut, intr"nd în 7arlament. $eforma electorală a avut şi efecte benefice, unul dintre ele fiind creşterea nivelului de comunicare dintre candidaţi şi cetăţeni, cu toate că, cele mai multe dintre mesaje s!au concentrat asupra unor aspecte legate de administraţia locală şi nu de funcţiile 7arlamentului28. $enunţarea la sistemul de listă i!a determinat pe politicieni să conştientizeze importanţa pe care o are propria imagine. >otodată, efortul depus de organizaţiile locale ale partidelor a fost apreciat la valoarea sa reală de către parlamentari, aceştia trebuind să conlucreze cu susţinătorii partidului pentru a obţine victoria. :n alt aspect pozitiv a fost faptul că redistribuirea s!a făcut la nivelul circumscripţiei, evit"ndu!se astfel soluţii în care unui partid i se oferea un mandat într!un judeţ în care nu obţinuse nici un vot sau destul de puţine. Actuala lege electorală a eliminat votul de listă, introduc"nd votul pentru persoane, modificare în favoarea căreia electoratul se pronunţase cu aproimativ un an 28 #oraru, A, !e cine am ales 9uninominal8 - !ro$il parlamentar %227 $aţă de %22; , 1oordonat de 0nstitutul pentru politici publice &ucureşti, 23, p.@
2<
înainte de intrarea în vigoare a legii. Sistemul de vot actual a diminuat sensibil, procentul de voturi nereprezentate în 7arlament, acesta fiind de L la alegerile din 2<, faţă de valoarea de 2L înregistrată cu ocazia alegerilor din 332, 338 sau din 2. )aţă de alegerile din 2@, numărul de voturi nereprezentate în egislativ s!a diminuat cu 5 L. =n urma alegerilor din 5 noiembrie 2 s!a produs o scădere a numărului de partide prezente pe scena parlamentară din $om"niaB 7SDO71, 7D!, 7G, :D#$. Se poate spune că uninominalul a avantajat partidele mari şi pe cele care au deţinut o bază de susţinere concentrată la nivelul unui teritoriu, nu partidele mici şi recent apărute şi care au o susţinere disipată. 7artidele din $om"nia au probleme în ceea ce priveşte legitimitatea lor, întruc"t primele două partide, nu reprezintă, fiecare, dec"t aproimativ 5L din cetăţenii cu drept de vot, în condiţiile unei participări la vot de aproimativ @L. Analiz"nd profilul noilor parlamentari, putem observă că mult aşteptata reînnoire a clasei politice rom"neşti nu s!a realizat. % adevărat că cei mai mulţi dintre noii parlamentari nu au avut un mandat între anii 2@ şi 2<, însă un număr important de deputaţi şi senatori au avut mandate înainte de 2< Ctabel nr. 2F. $ezultatul nu a produs sc/imbări importante nici atunci c"nd ne referim la calitatea noului 7arlament. >rei sferturi din noii parlamentari nu au trecut 9testul de integritate, iar din cei @45 de parlamentari aleşi numai @@ au fost femei C 3,FL, ceea ce este cu mult sub media :% si c/iar sub procentul obţinut la alegerile din anul 2@ CL 2<. =n opinia noastră insă, calitatea candidaţilor înscrişi în competiţie depinde mai puţin de tipul de scrutin, depinz"nd mai degrabă de mecanismele prin care partidele îşi selectează candidaţii. >abel nr. .$ezultate alegeri pentru Senat si 1amera Deputaţilor, 2@ şi 2< Partide Politice
&ezultate pentru Senat 6oturi obţinute #andate 2@ 2< 2@ 2< 7SD!71 5.F3<.8F 2.542.38< 4F @3 7D! !!!! 2.52.54< !!! 4 7G 5.24.885 .23.23 @3 2< :D#$ 85F.3 @@.@@3 3 #inoritati
[email protected]< !!! 2 #andate /6< /6<
&ezultate pentru Camera 3eputaţilor 6oturi obţinute #andate 2@ 2< 2@ 2< 5.F5.542 2.2F3.@@3 52 @ !!! 2.22<.<8 2 4 5.3.4@8 .2F3.85 22 84 82<.24 @24.< @< 22 .58.F4 !!! < 66- 66=
Sursa: !relucrare a datelor pu(licate de 0. pe site-ul: )))*(ec*ro
2F 1onform datelor furnizate de &iroul %lectoral 1entral 2< #oraru, A, !e cine am ales 9uninominal8 - !ro$il parlamentar %227 $aţă de %22; , 1oordonat de 0nstitutul pentru politici publice &ucureşti, 23, p.2
23
:ninominalul i!a dezavantajat pe candidaţii independenţi, nici unul dintre aceştia nu a primit un mandat în 7arlament întruc"t nu au reuşit să str"ngă o majoritate de voturi în colegiile în care au candidat. Scrutinul uninominal a produs şi alte consecinţe, care au fost mai puţin vizibile la nivelul populaţiei. 7e de!o parte, au crescut semnificativ costurile campanie, în medie cu @L pe mandat parlamentar, comparativ cu alegerile din 2@ 23. %ste adevărat că organizarea alegerilor în circumscripţii uninominale ar putea crea o legătură mai str"nsă între aleşi şi cetăţeni, însă creşterea costurilor de campanie ar putea determina o creştere a corupţiei, ca mijloc de amortizare a c/eltuielilor presupuse de campania electorală. =n acelaşi timp, este evident că numai candidaţii care deţin mijloace materiale solide pot avea succes în campanie, urmarea fiind aceea că posibilitate de intrare în 7arlament este îngrădită celor ce nu au la dispoziţie bugete serioase. =n $om"nia sunt înscrişi în listele electorale <,@ milioane de cetăţeni. a ultimele alegeri parlamentare, dintre aceştia, doar F,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot s!au prezentat la urne. Alegerile din 2< au marcat cea mai slabă prezentă la vot din perioada postcomunistă. $ata de participare la vot este într!o scădere continuă at"t în mediul urban c"t şi în cel rural, ceea ce arată fie lipsa de responsabilitate sau de moralitate politico!civica a cetatenilor cu drept de vot, fie lipsa de încredere faţă de clasa politică din ţara noastră şi faţă de posibilitatea de a influenţa prin vot starea actuală a ţării. Din anul 33, prezenţa la vot în $om"nia a scăzut notabil Ccu aproape 4L. 7rezentăm mai jos situaţia rezultată în urma analizei datelor referitoare la participarea la vot la alegerile parlamentare, de unde reiese că, faţă de anii 33 şi 332 c"nd se înregistra un procent ridicat al prezenţei la vot C<8L, F8L, astăzi am ajuns la mai puţin de jumătate. (rafic nr. 2. 7rezenţa la vot la alegerile parlamentare în perioada 33!2<.
23 Din documentelor trimise de partide Autorităţii %lectorale 7ermanente, a rezultat că acestea au c/eltuit împreună peste 2 de milioane de euro pentru accesul în 7arlament, campania electorală din anul 2<, fiind cea mai scumpă de după anul 33. 5
Prezenţa la ale2eri le pentru Camera 3eputaţil or şi Senat 1n perioada />>.;-..> /..A
@?A 7!=
@.A
?.A
B>A
=.A 6>A
-.A .A />>.
/>>-
/>>?
-...
-..=
-..@
Sursa: !relucrare a datelor pu(licate de 0. pe site-ul: )))*(ec*ro
1onsiderăm că tendinţa de reducere a participării la vot este accentuată de îngrădirea posibilităţii de utilizare a listelor suplimentare, precum şi de lipsa unei reglementări referitoare la votul electronic şi la cel prin corespondenţa, care în ţările unde au fost utilizate, au determinat o creştere a prezenţei la vot. >rebuie însă să remarcăm faptul că reglementarea votului electronic şi a celui prin corespondenţa ar impune costuri destul de mari şi că aceste metode de vot trebuie să fie mai înt"i probate prin programe!pilot desfăşurate la nivel local, astfel înc"t să fie înlăturate suspiciunile de fraudă. 1aracterul democratic al alegerilor depinde în mod direct şi de modul în care se organizează scrutinul. =n urma desfăşurării ultimelor alegeri au fost sesizate o serie importantă de probleme organizatorice. :na din ele este formularea imprecisă a cadrului legislativ. De eemplu legea electorală prevede căB +delimitarea colegiilor uninominale se face ţin"nd cont de următoarele reguliB c pe teritoriul unei localităţi pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregiH d un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localităţi întregi 5. 7rin utilizarea sintagmei +de regulă în tetul reglementărilor de la literele c şi d sunt afectate garanţiile instituite de lege contra manvrelor electorale în ceea ce priveşte delimitarea circumscriptilor electorale, care ar încălca egalitatea votului şi a reprezentării. Acesta formulare imprecisă permite realizarea unui decupaj electoral care să împartă localităţile, un colegiu uninominal put"nd fi format şi din localităţi +neîntregi, iar o circumscripţie electorală put"nd fi formată din colegii uninominale +neîntregi. Astfel, a apărut posibilitatea realizării de către comisia
parlamentară a unui decupaj abil,
formaţiunile politice ce au făcut parte din comisie put"nd uza, potrivit cu interesele 5 egii nr.54I2< pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi a Senatului, art., alin. C2. 5
electorale şi cu localizarea în teritoriu a propriilor alegători, de te/nici de delimitare, care să le asigure viitorilor candidaţi obţinerea mandatelor la nivelul colegiilor astfel delimitate, în care electoratul propriu era preponderent. E altă c/estiune ce prezintă aspecte discutabile este reprezentată de buletinele de vot, care sunt imprimate pe o /"rtie de calitate proastă ce permite observarea pe verso a alegerii făcute de cetăţean. >uşul folosit nu este tocmai unul de cea mai bună calitate, pătrunz"nd prin /"rtie şi astfel, sunt anulate multe buletine de vot întruc"t tuşul apare pe două pagini în locul ce este rezervat candidaţilor. 7roblemă de fond este reprezentată de anularea opţiunii alegătorului, care nu mai ajunge să fie reprezentată. Analiz"nd c/eltuielile efectuate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, putem observa că o pondere importantă o au c/eltuielile cu procurarea /"rtiei necesare la confecţionarea buletinelor de vot. &anii sunt folosiţi, însă /"rtia este de proastă calitate. &uletinele de vot utilizate la alegeri au avut întotdeauna doar un element de securizare, şi anume ştampila de control a secţiei de votare. 1redem că buletinele de vot ar trebui imprimate pe o /"rtie de calitate superioară, ar trebui să aibă aceleaşi caracteristici şi mai multe elemente de securizareB imprimarea buletinului pe /"rtie cu filigran, autocolant pe spatele buletinului, semne de protecţie. =n literatura de specialitate, am înt"lnit şi o propunerea de introducere a unui buletin de vot care să aibă şi un cotor de control, pe care să fie inscripţionat acelaşi număr ca şi el de buletinul de vot, iar la terminarea alegerilor să fie numerate cotoarele, numărul lor trebuind să corespundă cu numărul de buletine din urnă. 1onsiderăm că această propunere ar putea contribui la securizarea buletinelor de vot, însă trebuie remarcat că prin intermediul ei s!ar putea încălca caracterul secret al votului. 7roblema principală a organizării alegerilor în colegii uninominale a fost însă reprezentată de creşterea unui fenomen care în trecut se înt"lnea la alegerile locale, şi anume, mita electorală. =ntruc"t prin sondajele preelectorale s!a anticipat o creştere a absenteismului, candidaţii au pornit o competiţie în vederea Pstimulării prezenţei la vot, prin oferirea de stimulateconst"nd în produse sau bani. egea 54I2< prevede introducerea unui $egistru electoral naţional, încep"nd din anul 22. $egistrul electoral naţional este o Pbază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii rom"ni, inclusiv cei cu domiciliul în străinătate, care au împlinit v"rsta de < ani, cu drept de vot 5. $egistrul ar folosi la realizarea unor liste electorale complete si actuale pentru fiecare secţie de votare. 7ană acum, listele electorale au fost întocmite de primării, pe baza datelor din registrul de stare civilă. 7rin introducerea registrului electoral vor fi ecluse secţiile de votare speciale şi listele electorale suplimentare, iar alegătorii vor 5 egii nr.54I2< pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi a Senatului, art.2. 52
putea vota doar la secţia unde sunt arondaţi, în localitatea în care au domiciliul sau reşedinţa. 7rin introducerea acestei obligaţii, se urmareşte reducerea turismul electoral şi votul multiplu. =n prezent, a fost iniţiat de către administraţia prezidenţială, un proiect de revizuire a 1onstituţiei, iar în cazul în care acesta ar fi adoptat, alegerile parlamentare ar suferi modificări importante. 7roiectul de revizuire propune alcătuirea 7arlamentului dintr!o singură 1ameră, iar numărul parlamentarilor nu poate fi mai mare de 5 de persoane. 1andidaţii +trebuie să fi împlinit, p"nă în ziua alegerilor inclusiv, v"rsta de cel puţin 25 de ani pentru a fi aleşi în 7arlamentul $om"niei sau în organele administraţiei publice locale şi v"rsta de cel puţin 54 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de 7reşedinte al $om"niei52. De asemenea, proiectul mai prevede că funcţia de parlamentar rom"n este incompatibilă cu cea de europarlamentar. 1redem că forma de organizare actuală a 7arlamentului este una mai puţin eficientă, complic"nd fără folos procesul legislativ. Adoptarea unei structuri unicamerale, ar reprezenta una dintre soluţiile de îmbunătăţire a stucturii 7arlamentului55, o singură cameră fiind mult mai eficientă din punct de vedere economic Cc/eltuielile sunt mai mici, întruc"t un 7arlament cu 5 de parlamentari implică costuri mai mici de întreţinere şi funcţionare, dec"t un 7arlament cu @F de deputaţi şi senatori. &ineînţeles, diminuarea costurilor este valabilă în condiţiile în care, c/eltuielile medii pentru un parlamentar ar răm"ne la F euroIlună, ceea ce ar însemna o reducere a costurilor de funcţionare a 7arlamentului cu 2 milioane de euro pe an C.L 70&. 1redem că această economie de , L este semnificativă, o economie importantă însemn"nd cel mai adesea o sumă de economii mici. 1u aceşti bani, c/eltuiţi corect, se pot realiza lucruri importante, de eemplu s!ar putea finanţa învăţăm"ntul primar şi gimnazial a 4 de elevi Cla o c/eltuială medie a statului de de euroIanIelev, fie învăţăm"ntul superior a de studenţi Ctimp de 5 ani la un cost mediu de @ de euroIanIstudent, fie construcţia a 54 de şcoli ori modernizare a spitale sau s!ar putea dota c"te o materintate din fiecare judeţ cu c"te @ sisteme de ventilaţie de ultimă generaţie, pentru îngrijirea copiilor născuţi prematur.
52 7roiect de ege privind $evizuirea 1onstituţiei, art 5F, alin.2 55 7otrivit $aportului 1omisiei 7rezidenţiale de Analiză a $egimului politic şi 1onstituţional din $om"niase indică trei tipuri de soluţiiB.7arlament unicameral, 2. 0ndividualizarea Senatului prin modificarea modului in care sunt recrutati membrii, 5.0ndividualizarea Senatului prin adoptarea unui bicameralism inegalitar sau asimetric Q pp. @5!@@.
55
7arlamentul unicameral este mai eficient şi din punct de vedere al adoptării deciziilor, procesul legislativ se desfăşoară mai rapid întruc"t nu mai eistă medierea dintre cele două 1amere.
-0-0 Analiza funcţionalit!ţii sistemului electoral 1n cazul ale2erilor pentru Parlamentul European Aderarea $om"niei la :niune %uropeană la începutul anului 2F, a determinat şi sc/imbarea cadrului legislativ în materie electorală. $om"nia în calitate de membră a :niunii %uropene participă la formarea tuturor organismelor comunitare. =n vederea desemnării reprezentanţilor $om"niei în 7arlamentul %uropean, legiuitorul rom"n a adoptat un nou act legislativ ce reglementează cadrul juridic de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru 7arlamentul %uropean, şi anume egea nr. 55I2F, modificată. Acesta lege reprezintă de fapt, o adaptare a egii 5F5I2@ ce reglementa alegerea deputaţilor şi senatorilor la nivel naţional, la circumstanţele specifice alegerii parlamentărilor europeni, conţin"nd un număr mare de trimiteri la aceasta. Scrutinurile de p"nă acum C2F, 23 s!au realizat în baza unei legi 55I2F ce a suferit modificări substanţiale în ceea ce priveşte aspectele te/nice, pornind de la modul de alcătuire al listelor electorale şi p"nă la modelul proceselor verbale prin care se constă rezultatele votării. #odificările suferite de norma iniţială au fost motivate de nevoia de a perfecţiona ori de a adapta legislaţia electorală la împrejurările politice concrete din acel moment. 1/iar şi aşa, trebuie să remarcăm faptul că instabilitatea legislativă este o trăsătură a procesului electoral din $om"nia, implicit şi a celui european. egea stabileşte că membrii 7arlamentului %uropean din $om"nia, sunt aleşi prin scrutin de listă, conform reprezentării proporţionale, iar teritoriul $om"niei reprezintă o singură circumscripţie electorală, repartizarea mandatelor realiz"ndu!se prin metoda dR*ondt. Deci, avem un scrutin de tip reprezentare proporţională de aceeaşi natură cu cel practicat la desemnarea parlamentărilor rom"ni p"nă în anul 2<, cu diferenţă că teritoriul ţării este asimilat cu o circumscripţie electorală unică. 1onstituţia $om"niei reglementează şi dreptul cetetenilor rom"ni de a candida la alegerile pentru constituirea 7arlamentul %uropean. 7otrivit tetului constituţional, alegerea se supune condiţiilor ce rezultă din >ratatul de Aderare al $om"niei la :niunea %uropeană şi din egile electorale rom"ne. >otodată, candidaţii trebuie să îndeplinească şi condiţiile privitoare la eercitarea dreptului de a alege.
5@
7entru legislatura 2@!23, >ratatul de la Gisa, a prevăzut un număr de F<4 europarlamentari, iar pentru $om"nia, numărul europarlamentarilor ce trebuie aleşi, a fost stabilit la 55 şi ulterior modificat la 54. 7entru a putea fi aleşi în 7arlamentul %uropean, cetăţenii rom"ni trebuie să aibă drept de vot şi să fi împlinit 25 de ani, inclusiv în ziua alegerilor. 1alitatea de europarlamentar este incompatibilă cu cea de membru al 7arlamentului $om"niei şi cu orice altă funcţie deţinută într!o instituţie a :niunii %uropene. =n numele $om"niei pot candida şi cetăţenii statelor membre ale :niunii %uropene, dacă au împlinit 25 de ani şi dacă au drept de vot în $om"nia. >rebuie să remarcăm că posibilitatea cetăţenilor statelor membre de a candida la alegerile pentru 7arlamentul %uropean, în numele $om"niei, cuprinsă în egea nr.55I2F, este în contradicţie cu prevederile art.5< din 1onstituţie, întruc"t această prevede că un astfel de drept fundamental aparţine doar cetăţenilor rom"ni, nu şi cetăţenilor statelor memebre ale :niunii %uropene.egea nr.55I2F respectă prevederile >ratatului de aderare, însă nu şi conţinutul art. 5< din 1onstituţie, fiind necesară o completare a acesteia, întruc"t menţinerea actualului conţinut ar reprezenta o ignorare nepermisă a >ratatului. Sc/imbarea cadrului juridic de organizare a alegerilor europarlamentare nu a determinat sc/imbări în ceea ce priveşte contetul politic. Din contra, cu toate că a fost organizat la o distanţă de 2 ani, scrutinul din anul 23 s!a desfăşurat în condiţii politice asemănătoare celui din 2F. 7rin aceasta avem în vedere maniera în care candidaţii şi susţinătorii lor, s!au raportat la alegerile pentru 7arlamentul %uropean, ca la un mijloc prin care îşi pot atinge obiectivele politice în plan naţional. =n anul 23, prezenţa la vot a rămas la nivelul aceluiaşi palier, fiind sub 5L, observ"nd!se c/iar un regres faţă de 2F. a urne s!au prezentat doar 4.54.233 de cetăţeni, din cei <.3F.58 înscrişi pe listele electorale. Aceasta a însemnat o rată de participare de 2F.8FL, cu aproimativ două procente mai mică dec"t în 2F. $aportată la media europeană a prezenţei la vot, care a fost de @5.L, putem spune că $om"nia face parte din categoria ţărilor care au aderat recent la :niunea %uropeană, în care gradul de încredere în clasa politică este în scădere continuă. 7articiparea scăzută la vot a influenţat rezultatul obţinut de partide şi a confirmat preocuparea scăzută a populaţiei faţă de alegerile europene, care sunt, de altfel, considerate alegeri de rangul al doilea. Dacă analizăm procentele dob"ndite de fiecare partid, observăm că aceste au obţinut doar 5L din procentul total de 2F,5FL, ceea ce reprezintă aproape o treime din ceva puţin peste sfert. 7rin urmare, reprezentativitatea partidelor noastre este 54
redusă. $educerea reprezentativităţii autorităţilor statului
Cpreşedinte, parlamentari,
europarlamentari, primari, consilieri denotă de fapt o scădere a reprezentativităţii democraţiei din $om"nia. E etrapolare empirică a datelor prelucrate, ar conduce la concluzia că reprezentativitatea este şi mai scăzută.
>abel nr.2. $ezultate alegeri pentru 7arlamentul %uropean 2F!23 $ezultate alegeri pentru 7arlamentul %uropean 2F 7artide 6oturi Gumar CL CL .mandate 7D 2<,< 5 5F,@ 7SD 25, 2<,4F 7G 5,@@ 8 F,@5 7D F,F< 5 <,4F :D#$ 4,42 2 4,F2 7G( @,<4 ! ! 7$# @,4 ! ! . >o'es 5,@@ 2,<8 71 2,35 ! ! 70G 7G1D
2,@5 ,5<
! !
$ezultate alegeri pentru 7arlamentul %uropean 23 7artide 6oturi Gumar CL CL mandate 7 S D!7 1 5,F 55,55 7DQ 23,F 5,5 7G @,42 4 4,4 :D#$ <,32 5 3, 7$# <,84 5 3, %. &ăsescu @,22 5,5 7G1D ,@4 ! ! A. 7avel ,5 ! ! )orţa ,@ ! ! 1ivică ! !
Sursa: !relucrat după date pu(licate de 0.
Analiz"nd datele din tabel, în primul r"nd, am sesizat reducerea numărului de partide şi alianţe politice în 23, comparativ cu 2F, şi asta graţie simplificării sistemului partidist din $om"nia. )aţă de cele 5 formaţiuni politice care şi!au depus candidaturi la alegerile din anul 2F, la alegerile din anul 23, au participat doar F formaţiuni politice şi 2 independenţi. Alegerile pentru desemnarea europarlamentarilor, au fost şi ele guvernate de problemele organizatorice înt"lnite şi la celelalte alegeri, şi anumeB modificarea defectuoasă a legii cu puţin timp înaintea alegerilor, fraude şi neregularităţi în ziua votării, campania electorală predominată de concursuri nu tocmai legale pentru alegători, cadouri electorale şi 58
atacuri personale. De asemenea, au fost semnalate şi probleme legate de întocmirea greşită a listelor electorale permanante, prin înscrierea unor persoane de două ori într!o listă sau prin înscrierea unor persoane decedate. =n anul 23, toate partidele care au participat la alegerile pentru 7arlamentul %uropean, au depus contestaţii şi pl"ngeri la &iroul %lectoral 1entral, referitoare la mita electorală şi la frauda electorală practicată de către celelate partide. 1u toate că aceste contestaţii nu au fost dezminţite de &%1, acesta a decis că toate anomaliile înregistrate în cursul procesului electoral, nu au produs o influenţă semnificativă asupra rezultatelor. 7e l"ngă sesizările făcute la &%1, au mai fost semnalate numeroase incidente, de către organizaţiile ce se ocupă cu monitorizarea alegerilor. 0legalităţi, au fost semnalate şi de presă naţională şi cea locală. =nscrierea pe listele suplimentare a unui număr mare de alegători, a reprezentat un semnal în ceea ce priveşte posibilitatea folosirii turismului electoral. Astfel, din numărul total al cetăţenilor care s!au prezentat la vot, 88<.2F au votat într!o altă localitate dec"t cea în care domiciliază. 1omparativ cu anii electorali precedenţi, procentul mare C5.2FL al persoanelor care au votat pe liste suplimentare este alarmant din perspectiva atenţionărilor referitoare la riscul producerii de fraude prin intermediul votului multiplu. =n aceste condiţii, a fost surprinzător că Autoritatea %lectorală 7ermanentă, care a trebuit să verifice listele suplimentare la solicitarea partidelor nu a găsit, în niciuna dintre cele 24 de secţii menţionate în reclamaţii, persoane care au votat de două ori.
-060 Analiza funcţionalit!ţii sistemului electoral 1n cazul ale2erii Preşedintelui 7otrivit 1onstituţia $om"niei, 7reşedintele ţării +reprezintă statul rom"n şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a statului. %l veg/ează la respectarea 1onstituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. =n acest scop, 7reşedintele eercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate5@. 7reşedintele este ales de către popor +prin vot universal, egal, direct, secret şi liber eprimat54, ceea ce îi conferă un caracter repezentativ funcţiei. Sistemul electoral utilizat pentru alegerea 7reşedintelui este sistemul majoritar, iar modul de scrutin folosit este cel uninominal, cu două tururi de scrutin. Astfel, în primul tur este declarat ales candidatul care a întrunit majoritatea absolută, adică cel puţin jumătate 5@ 1onform >itlului 000, alin. < din 1onstituţia $om"niei republicată în 25 54 1onform >itlului 000, alin. < din 1onstituţia $om"niei republicată în 25
5F
plus unu din voturile alegătorilor înscrişi pe listele electorale. =n cazul în care niciunu candidat nu a întrunit această majoritate, va fi organizat un al doilea tur de scrutin, la care vor participă primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi primite la primul tur. 6a fi ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil eprimate. $emarcăm şi faptul că legislaţia nu stabileşte nicio restricţie în privinţa înscrierii în competiţie, fiind acceptaţi candidaţi propuşi de partide, dar şi independenţi, însă impune o limitare a numărului de mandate ce pot fi deţinute de către o persoană, la două mandate.
)igura nr.@. .tape ale alegerii !reşedintelui
SursaB !relucrare a in$ormaţiilor
pu(licate de "sociaţia !ro Democraţia in 6!re+idenţiale
%2238, 0ucureşti, %2=2
Alegerile prezidenţiale se pot organiza şi desfăşura concomitent cu cele parlamentare sau separat de acestea din urmă, la o altă data unele faţă de celelalte. =n $om"nia, caracterul separat al alegerilor prezidenţiale, a fost stabilit, în mod indirect, ca rezultat al prelungirii mandatului 7reşedintelui de la @ ani la 4 ani, datorită modificării 1onstituţiei în anul 25. Astfel, ecept"nd ultimele alegeri generale, care s!au organizat separat Cparlamentarele în anul 2< şi prezidenţialele în 23, toate celelate alegeri generale s!au desfăşurat în acelaşi timp, astfel că în primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşurau şi alegerile parlamentare. 7rincipalele argumente care au stat la baza modificării mandatului de la @ ani la 4 ani, au vizat asigurarea continuităţii vieţii politice astfel înc"t, în campania electorală, 5<
autorităţile publice să nu fie implicate complet în confruntările politice, dar în special această decalare a alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare, a avut scopul de evidenţia programele şi ofertele partidelor prin despărţirea lor de alegerile prezidenţiale, care transferau interesul de la partide la temele campaniei prezidenţiale şi la imaginea candidaţilor la prezidenţiale. 7utem spune că efectele acestei sc/imbări au întrecut aşteptările iniţiale ale celor ce au propus!o. De la alegerile din anul 2@, instituţia 7reşedintelui a dob"ndit mai multă influenţa, iar alegerea preşedintelui a determinat într!o măsură mult mai evidentă at"t constituirea majorităţii în 7arlament, dar şi formarea guvernelor. Din anul 33 şi p"nă în prezent, în $om"nia au fost organizate şase runde de alegeri prezidenţiale şi parlamentare. Alegerile pentru desemnarea deputaţilor şi a senatorilor s!au organizat într!un singur tur de scrutin, at"t în cazul sistemului proporţional de listă Cutilizat p"nă în 2<, c"t şi în cazul sistemului uninominal Cutilizat din 2<. =n privinţa alegerilor prezidenţiale, am constatat că acestea s!au desfăşurat doar în anul 33 într!un singur tur, atunci c"nd 0on 0liescu a obţinut <4,FL din voturile valabil eprimate, iar în rest s!au organizat două tururi de scrutin. =n principiu, mai multe operaţiuni electorale referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale sunt aceleaşi ca şi în cazul organizării şi desfăşurării alegerilor parlamentare. Drept urmare în cazul în care egea nr. 5FI2@, modificată şi completată, nu prevede reguli specifice alegerii 7reşedintelui $om"niei se vor aplica cele din egea nr.54I2< pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi a Senatului, ce poate fi considerată dreptul comun în materie. >eoretic, orice cetăţean ar putea îndeplini funcţia de 7reşedinte al $om"niei, însă practic, pentru a candida la această funcţie, trebuiesc a fi îndeplinite c"teva condiţii. 1ondiţiile de eligibilitate ce trebuie satisfăcute pentru a fi ales în funcţia de 7reşedinte al $om"niei sunt prevăzute de 1onstituţie şi de către egea 5FI2@, cu modificările şi completările ulterioare. Sunt considerate condiţii de fond pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a!şi depune candidatură pentru alegerile prezidenţiale următoareleB să îndeplinească condiţiile necesare pentru eercitarea dreptului de vot, să aibă cetăţenia rom"nă şi domiciliul în ţară, să fi împlinit v"rsta de 54 de ani la data alegerilor, să nu îi fie interzisă asocierea în partide politice, respectiv să nu se afle în una din următoarele situaţiiB judecător al 1urţii 1onstituţionale, avocat al poporului, magistrat, membru activ al armatei, poliţist, sau funcţionar public căruia îi este interzisă asociere în partide politice prin lege organică. :ltima condiţie nu trebuie văzută ca un NcensN, ci cu semnificaţia că, dacă 53
persoana care candidează are una dintre funcţiile amintite, ea va fi nevoită să renunţe la calitatea considerată a fi un impediment în candidatură. E altă condiţie, cere ca persoana care candidează, să nu fi eercitat anterior două mandate de 7reşedinte al $om"niei. $eferitor la formularea acestei ultime condiţii, trebuie remarcat faptul că tetul constituţional este mai generos dec"t cel al legii electorale, deoarece condiţia stabilită de 1onstituţie face referire la eercitarea propriu!zisă a mandatului, în timp ce tetul legii restr"nge eligibilitatea încă din momentul alegerii. 1onsiderăm această măsură binevenită, întruc"t ea are rolul de a întări încrederea alegătorilor în instituţia prezidenţială. >oate aceste condiţii au scopul de a păstra sensul real al alegerilor, care nu sunt o simplă modalitate de manifestare a libertăţii de eprimare a opiniilor publice, ci un mijloc de desemnare în funcţii elective, de selecţionare dintre mai mulţi competitori a celui mai potrivit să îndeplinească o funcţie publică. Gumai astfel se pot împiedica abuzurile şi se pot preveni candidaturile prea numeroase. 7reşedintele în funcţie are dreptul să participe la campania prezidenţială a partidului politic sau a alianţei politice ce l!a propus sau care îl susţine. >rebuie să remarcăm că această dispoziţie pare să fie în contradicţie cu prevederile 1onstituţiei, potrivit căreia +in timpul mandatului, 7reşedintele $om"niei nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privata 58 .1ontradicţia este însă una aparentă, întruc"t, participarea 7reşedintelui la campanie electorală a unui partid nu implică şi calitatea de membru al partidului respectiv. 7e de altă parte, lipsa acestei reglementări, ar produce o discriminare între candidaţi, preşedintele în funcţie av"nd doar posibilitatea de a candida ca independent. Eperaţiunile electorale pentru stabilirea rezultatelor votării la secţiile de votare, contestaţiile şi înt"mpinările referitoare la operaţiunile de votare şi de desc/idere a urnelor se fac cu respectarea prevederilor din egea nr.54I2< pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi a Senatului. 1urtea 1onstituţională este cea care trebuie să dea publicităţii rezultatul alegerilor, în presă şi în #onitorul Eficial, pentru fiecare tur de scrutin şi să valideze rezultatul alegerilor pentru preşedintele desemnat. Actul de validare este întocmit în 5 eemplare, dintre care unul va răm"ne la 1urtea 1onstituţională, unul va fi înm"nat candidatului ales, iar al treilea va fi prezentat 7arlamentului pentru depunerea jurăm"ntului prevăzut de 1onstituţia $om"niei. 58 1onform >itlului 000, alin. <@ din 1onstituţia $om"niei republicată în 25
@
egislaţia electorală, în general, pune la dispoziţie o bază adecvată desfăşurării în condiţii democratice a alegerilor. =nsă, eistă anumite dispoziţii ce ar trebui revizuite astfel înc"t, procesul electoral să fie îmbunătăţit şi pentru a creşte transparenţa acestuia. 7rintre acestea remarcămB
dispoziţiile privitoare la observatori care eclud participarea reprezentanţilor partidelor politice şi a candidaţilor la observarea procesului de vot, fapt ce îi dezavantajează mai ales pe candidaţii independenţi, care nu pot fi reprezentanţi în birourile electorale de la niciun nivelH
prevederile referitoare la selecţia cetăţenilor ce vor fi numiţi preşedinţi şi locţiitori în &irourile %lectorale ale Secţiilor de votare, atunci c"nd numărul juriştilor nu e suficient astfel înc"t să fie ocupate toate posturile, sunt vagi şi permit implementări arbitrareH
dispoziţiile ce privesc reclamaţiile şi contestaţiile, sunt neclare mai ales în ceea ce priveşte faza post!electorală şi nu prezintă mijloace reale de remediere contra deciziilor luate de &%1H 1adrul juridic referitor la alegerile prezidenţiale din anul 23, a prevăzut organizarea unui număr foarte mare de secţii speciale C5.543 faţă de numai 8@ de secţii speciale în 2@, în care să!şi eercite dreptul de vot cetăţenii aflaţi în trazit. Dacă la scrutinul din 2@, secţiile speciale erau considerate locuri în care se produc fraude electorale, în 23, contrar problemelor semnalate şi la alegerile europarlamentare, eistenţa lor nu a fost contestată dec"t după desfăşurarea alegerilor. a ultimele alegeri prezidenţiale, au fost înscrişi în listele electorale un număr de <
[email protected] cetăţeni cu drept de vot, iar pentru aceştia s!au organizat 2.@2 secţii de vot, din care <.45 sunt secţii normale, 5.543 secţii speciale şi 23@ sunt secţii de vot din străinătate5F. >rebuie să remarcăm faptul că, deşi numărul de alegători înscrişi pe listele electorale a rămas constant, secţiile de votare s!au înmulţit comparativ cu alegerile anterioare, c"nd s!au organizat <.5F secţii de vot. %plicaţia acestui fapt rezidă tocmai în adaugarea secţiilor speciale, însă progresia este una spectaculoasă ţin"nd cont şi de scăderea prezenţei la vot din ultimii ani. 6oturile anulate reprezintă un fenomen înt"lnit la toate alegerile, acestea fiind văzute nu doar că o metodă prin care pot fi fraudate alegerile, dar şi ca o epresie a dezaprobării cetăţenilor faţă de unii candidaţi. An"lizand dinamica voturilor nule am observat că întotdeauna, în primul tur de scrutin, au fost mai multe voturi anulate. 5F Asociaţia 7ro Democraţia,
6oturile eprimate de cetăţenii rom"ni din străinătate, pot avea şi ele o importanţă decisivă, mai ales dacă ne uităm la ultimele alegeri prezidenţiale, c"nd preşedintele ales a pierdut la secţiile de vot din ţară, însă el a obţinut majoritatea voturilor din diaspora. Dacă $om"nia ar fi utilizat, de eemplu, modelul ungar, şi ar fi acordat drept de vot doar cetăţenilor rom"ni aflaţi în ţară în momentul votării, nu şi celor din diaspora, actualul preşedinte nu mai obţinea majoritatea voturilor, în cel de!al doilea scrutin. >rebuie să remarcăm şi faptul că, o astfel de măsură ar anula sau ar limita un drept constituţional al cetăţenilor rom"ni care nu au domicilul în ţară. Gumărul voturilor din străinătate a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 8.555 voturi în anul 2, p"nă la @8.abel nr.5. >oturi e?primate la secţiile de ot din străinătate 6oturi eprimate la sectiile de vot din străinatate 2 >urul 0 >urul 00
>urul 0
>urul 00
>urul 0
>urul 00
55.83
@.<83
@.@3
[email protected]<5
@8.
8.55
2@
23
SursaB !relucrare a datelor pu(licate de 0.
a ultimele alegeri prezidenţiale, au eistat suspiciuni de fraudare a alegerilor în străinătate, acestea fiind alimentate de creşterea însemnată a numărului de votanţi din al doilea tur de scrutin Cpeste 4. faţă de primul tur, fapt ce nu a mai fost înt"lnit la alegerile anterioare, c"nd numărul celor care au participat la cel de!al doilea tur de scutin, fie a scăzut C22, fie a rămas constant C2@. )ireşte, această creştere poate fi justificată şi prin sporirea interesului faţă de rezultatul final al alegerilor, însă nu putem eclude nici faptul că eistă o posibilitatea mai mare de fraudare a alegerilor, în afara graniţelor ţării dec"t în ţară. Analiz"nd prezenţa la alegerile prezidenţiale, remarcăm o tendinţa de scăderea a participarii, de la un procent de <8.3L în anul 33, la cel de 4@,5FL în anul 23. 0nteresul cetăţenilor pentru alegerea preşedintelui s!a redus în timp, această dinamică fiind congruentă evoluţiei generale de mărire a absenteismului din perioadă postcomunistă. 1a tendinţă, participarea la vot este într!o scădere constantă Ctabel nr. @. 1a abatere de la acest trend, putem observa că în anul 23, prezenţa la vot a fost mai mare în cel de!al doilea tur
@2
de scrutin dec"t în primul şi c/iar mai mare dec"t cea de la alegerile din 2@, din turul al doilea. >abel nr.@. !re+enţa la alegerile pre+idenţiale in perioada =332-%223 Anul electoral 33
7rezenţa la alegerile prezidenţiale in perioada 33!23 >urul 0 >urul 00 @.<28.88 !
332 338
2.@38.@5 5.<<.5<<
2.45.< 5.F<.<<5
2
.443.@4<
.<@.F4
2@ 23
[email protected] [email protected]@<
.2.282 .82.8
Sursa: )))*$isd*ro
egea privind alegerea 7reşedintelui $om"niei, face referire şi la cărţile de alegător şi consideră că folosirea acestora ar creşte calitatea organizării şi ar putea asigura un control mai bun al procesului de votare. Distribuirea cărţilor de alegător, ce au fost de altfel tipărite pentru cea mai mare parte a alegătorilor, nu s!a ridicat la nivelul aşteptat de legiuitor, procesul de distribuire a cărţilor de alegător nefiind dus la capăt. Alegătorii care au intrat în posesia cărţii de alegător nu au avut posibilitatea de a o folosi deoarece (uvernul a renunţat între timp la prezentarea obligatorie a acestui document la secţia de votare şi prin urmare unii alegători le!au şi pierdut. Acest eemplu accentuează afirmaţia potrivit căreia de la lege p"nă aplicarea ei în practică avem o cale lungă. 1onsiderăm că utilizarea cărţii de alegător este o soluţie accesibilă şi la îndem"nă prin care se poate asigură corectitudinea alegerilor şi prin care se pot elimina suspiciunile de vot multiplu. =n comparaţie cu cărţile de identitate, cărţile de alegător permit aplicarea pe verso, pe suport din /"rtie, a ştampilei, nemaieist"nd în acest fel posibilitatea de a dezlipi timbrul autocolant.
-0=0 Analiza funcţionalit!ţii sistemului electoral 1n cazul ale2erilor locale Desemarea de către alegători a autorităţilor administraţiei publice locale este reglementată de egea nr. 8FI2@. 1onsiliile locale şi consiliile judeţene +se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale5<, iar +primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului &ucureşti şi primarul general al municipiului &ucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, 5< egea 8@I2@ privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, art., alin. 5. @5
prin scrutin uninominal.53. 7"nă la alegerile din anul 2<, preşedinţii, vicepreşedinţii consiliilor judeţene şi viceprimarii erau aleşi prin vot indirect de consiliile judeţene, respectiv de consiliile locale, însă din 2< s!a introdus alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene în circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. 1ei doi vicepreşedinţi din fiecare 1onsiliu Judeţean vor fi aleşi în continuare de către membrii noilor 1onsilii formate în urma alegerilor. Au dreptul să fie aleşi consilieri sau primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, p"nă în ziua alegerilor inclusiv, v"rsta de cel puţin 25 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice.@ egislaţia electorală ce reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale, a suferit numeroase modificări în anul 2<, c/iar cu puţin timp înaintea desfăşurării alegerilor, fapt ce a creat confuzii şi a favorizat sau a permis apariţia de nereguli în cadrul procesului electoral. 0ncoerenţa şi fragmentarea legislaţiei răm"n, în continuare, caracteristici ale alegerilor din ţara noastră. =n comparaţie cu alegerile locale din anul 2@, s!au înregistrat sc/imbări importante în organizarea alegerilor, dar şi în atribuirea mandatelor. Astfel, funcţia de preşedinte al consiliului judeţean a fost inclusă între funcţiile ce sunt eligibile uninominal cu prilejul scrutinelor locale. 0ntroducerea acestui sistem nu presupune numai o modificare a tipului de legitimitate de la nivelul judeţelor, prin sc/imbarea relaţiei ce eistă între cetăţeni şi preşedinţii consiliilor, ci şi o modificare a impactului pe care îl au aceştia la nivel local, at"t din punct de vedere politic, dar şi din punct de vedere financiar. =n urma alegerilor va fi desemnat preşedinte al 1onsiliului Judeţean, acel candidat care va obţine majoritatea voturilor valabil eprimate în primul tur de scrutin, organiz"ndu!se un al doilea tur de scrutin numai în caz de balotaj. E altă sc/imbare importantă este şi cea potrivit căreia o persoană nu poate candida dec"t la o singură funcţieB de primar sau de preşedinte de consiliu judeţean. #otivaţia acestei prevederi este oportunăB în situaţia în care o persoană obţine at"t funcţia de primar c"t şi pe cea de preşedinte de consiliu, această va trebui să opteze pentru una din ele şi drept urmare, ar trebui organizate noi alegeri pentru funcţia ce a rămas vacantă. )igura nr.@. "legerea autorităţilor pu(lice locale
53 egea 8@I2@ privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, art., alin. @. @ egea 8@I2@ privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, art.@, alin. @@
SursaB !relucrare a in$ormatiilor pu(licate de Institutul !entru !olitici !u(lice in 6"legeri locale prin ochii societăţii ciile8, 0ucureşti, %227
1u ocazia acestor alegeri, s!a stabilit şi că dreptul de vot va fi eercitat numai cu actul de identitate şi nu cu cartea de alegător, aşa cum prevedea egea 54I2<. 1artea de alegător poate fi folosită doar la alegerile pentru desemnarea deputaţilor şi a senatorilor. =n organizarea alegerilor local am observat probleme organizatorice asemănătoare cu cele înt"lnite la celelate alegeri, dintre acestea cele mai importante ar fi următoarele B
legislaţia electorală nu este suficient de precisă şi lasă loc de interpretăriH
urnele de vot şi buletinele de vot au forme asemănătoare pentru diversele funcţii, cre"ndu! se astfel confuziiH
imprimare buletinelor de vot pe o /"rtie de calitate proastă şi tipărirea lor într!un număr mai mare dec"t al alegătorilor, întruc"t se preconiza o prezenţă mare la votH
tuşul de calitate proastă şi insuficient în unele secţii se votH @4
utilizarea în unele secţii de vot a unor urne din lemn, plastic, carton ce au dimensiuni diferite, aceste improvizaţii av"nd în comun doar o panglică cu tricolorulH
constituirea în unele localităţi, a unui număr prea mic de secţii de votare comparativ cu numărul cetăţenilor ce trebuiau să!şi eercite dreptul de votH
continuarea campaniei electorale p"nă în ziua scutinului şi lipirea de afişe c/iar în secţiile de vot sau în apropierea acestora. Alte probleme constatate, cu toate că nu reprezintă neapărat încălcări ale legislaţiei electorale, îngreunează procesul de votare prin favorizarea aglomerării în secţiile de vot, prin producerea de sincope în activitatea intreprinsă de birourile electorale ale secţiilor de vot. Astfel, au fost semnalate următoarele probleme B alegători ce nu se regăsesc pe listele electorale permanente, buletine şi ştampile de vot dispărute, urne de vot deteriorate, cabine de vot ce nu asigură caracterul secret al votului, lipsa urnelor mobile. 7otrivit legii, în $om"nia, +pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători care trebuie să cuprindă minimum 2L din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 2 în cazul comunelor, de 5 în cazul oraşelor, de în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului &ucureşti şi de 4 în cazul municipiului &ucureşti @. 7rocedeul prin care sunt verificate listele electorale este unul susceptibil, întruc"t nu eistă un personal specializat pentru desfăşurarea acestei activităţi, şi nu eistă nici anumite standarde sau criterii care să determine invalidarea candidaturii. 0n literatura de specialitate s!a susţinut ca ar trebui să se renunţe la acest mecanism ineficient, din punct de vedere al posibilităţii de controlare a veridicităţii datelor şi să se introducă unul care să asigure at"t aplicarea principiului egalităţii de şanse a candidaţilor, c"t şi interpretarea corectă a informaţiilor, iar soluţia propusă a fost aceea de substituirea a condiţiei de depunere a unei liste de susţinători cu aceea de depunere a unei garanţii monetare pentru validarea candidaturii unui independent. 1onsiderăm că, întradevăr, eistă lipsuri ce trebuie acoperite, în ceea ce priveşte procedura de verificare a listelor de susţinători, însă nu suntem de acord cu înlocuirea acesteia, întruc"t ea are scopul ei şi anume acela de a descuraja candidaţii nelegitimi si candidaturile mult prea numeroase.
@ egea 8@I2@ privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale,cu modificările şi completările ulterioare, art. @<, alin.2. @8
Dacă analizăm rezultatele alegerilor locale, putem observa tendinţa de concentrare a mandatelor atribuite partidelor ce urmează să formeze noul legislativ. 7"nă în 2, mandatele dob"ndite de aceste partide erau în medie cu puţin peste FL, însă în anul 2< s!a produs o sc/imbare, iar 35,2L din mandatele primarilor au fost acordate unor partide ce au făcut ulterior parte din noul 7arlament. >endinţe apropiate înt"lnim şi la nivelul consiliilor judeţene şi a consiliilor locale. 7rin aceasta se semnalează consolidarea principalelor partide parlamentare în plan local. =nsă, tendinţa de concentrare a mandatelor obţinute de partidele parlamentare la nivel local, nu a fost însoţită şi de o politică coerentă în ceea ce priveşte constituirea minorităţilor în consiliile judeţene şi cele locale. Astfel, la ultimele alegeri locale, cu toate că a eistat o tendinţă susţinută de polarizare a scenei politice de la nivel naţional, politică locală s!a g/idat după reguli distincte acestei utilităţi şi imediat după alegeri au apărut numeroase formule majoritare la nivelul consiliilor judeţene. #odificarea sistemului electoral rom"nesc nu a vizat numai sc/imbarea procedurii prin care sunt aleşi parlamentarii, ci a adăugat şi sc/imbări în ceea ce priveşte alegerile locale. 7"nă în 2<, preşedinţii consiliilor judeţene erau desemnaţi de consilierii judeţeni, însă conform modificării din egea 54I2<, +preşedinţii consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal, intr!un singur tur de scrutin @2. Scopul acestei măsuri a fost acela de a reliza o legătură mai str"nsă între electori şi preşedintele consiliului, pe baza răspunderii directe, însă această modificare nu aduce, cel puţin din punct de vedere formal, o sporire a competenţelor conferite direct preşedintelui. $emarcăm că noua prevedere a modificat doar modalitatea de alegere a 7reşedintelui 1onsiliului Judeţean, însă nu şi atribuţiile acestuia şi relaţiile cu 1onsiliul Judeţean. =ntruc"t aceştia vor participa la campaniile electorale, ei vor veni cu promisiuni şi programe, iar pentru realizare lor, vor avea nevoie de instrumente mai însemnate pentru a realiza ceea ce au promis. 1redem că natura funcţiei de 7reşedinte al 1onsiliului Judeţean se sc/imbă din moment ce acesta candidează şi este desemnat individual, el av"nd acum o legitimitate aparte. 7rin urmare, ar fi normal ca relaţia acestuia cu 1onsiliul Judeţean să se modifice. Suntem de părere că nici numele de 7reşedinte al 1onsiliului Judeţean, nu mai este unul potrivit, iar propunerea noastră este să!l redenumim +(uvernator al Judeţului sau, mai bine, +$eprezentant al Judeţului Cîntruc"t prima denumire ar implica responsabilităţi şi orizonturi mai largi. @2 egii nr.54I2< pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi a Senatului. Art., alin.@ @F
Decizia de a alegere directă a preşedinţilor de 1onsilii Judeţene a fost luată fără a fi analizate consecinţele unei astfel de măsuri, fără realizarea unei dezbateri reale şi fără includerea ei în pac/etul de legi ce privesc descentralizarea. 7rin urmare, s!a permis desemnarea în funcţia de preşedinte al 1onsiliului Judeţean, a unui candidat ce a fost votat de o minoritate de 24L!@L, şi care nu beneficiază de legitimitatea oferită de o majoritate calificată, la această situaţie contribuind şi distanţa dintre localităţi, dar şi lipsa de cultură civică şi de educaţie politică a cetăţenilor. De asemenea, se consideră că noul statul al 7reşedinţilor de 1onsilii Judeţene, va creea blocaje în ceea ce priveşte regionalizarea administrativă a $om"niei, întruc"t aceştia se vor opune şi mai mult ca p"nă acum creării unui nou nivel administrativ care să fie deasupra lor. 7entru a înlătura aceste blocaje, regionalizarea ar trebui făcută cu stabilirea clară a competenţelor la nivel naţional, regional şi judeţean, reorganizarea trebuind să aibă în prim!plan misiunea unei dezvoltări a regiunilor prin găsirea nişelor de competitivitate pe piaţă europeană, dar şi de diminuare a decalajelor dintre judeţele din regiuni. Aceste regiuni ar trebui să menţină judeţele, în acelaşi timp urm"nd să fie stabilite clar competenţele nivelurilor de decizie. Ti, mai important, o astfel de regionalizare ar trebui să fie făcută lucid, în baza unor analize complee. Alegerea directă a preşedintelui 1onsiliului Judeţean conferă acestuia legitimitate sporită, dar nu modifică cu nimic actualele raporturi dintre preşedinte şi consiliu. #ai mult, le poate complică, deoarece poate furniza un preşedinte şi un consiliu judeţean de apartenenţe sau compoziţii politice diferite, sau fără susţinere în 1onsiliu. =n aceste cazuri, în mod evident pot apărea blocaje la nivel judeţean. :n alt aspect care trebuie sesizat, este acela că 7reşedintele 1onsiliului, întruc"t controlează dezvoltarea judeţului poate impulsiona sau nu anumite zone, pe criterii politice. 1a o consecinţă, primarii oraşelor şi comunelor de altă culoare politică pot fi dezavantajaţi la împărţirea bugetelor şi a proiectelor de infrastructură =n ceea ce ne priveşte, suntem de părere că preşedintele 1onsiliului Judeţean ar trebui desemnat de către consilierii judeţeni, din r"ndul acestora, fie ar putea fi numit pe criterii de competenţă, întruc"t acesta îndeplineşte atribuţii ecusiv administrative, asigur"nd funcţionalitatea consiliului şi particip"nd la luarea deciziilor supuse spre aprobare în calitate de consilier şi nu de preşedinte, calitatea de preşedinte neconferindu!i acestuia calitatea de decident în domenii în care să aibă eclusivitate. Drept urmare, alegerea directă a preşedintelui de 1onsiliu Judeţean doar în considerarea atribuţiilor sale de natură strict administrativă Cfuncţională nu este justificată. =n plus ,credem noi, nu este necesară această @<
dublă reprezentare a cetăţenilor unui judeţ, cetăţenii comunelor şi oraşelor din judeţ fiind reprezentaţi deja de către primar. De asemene, prin renunţarea la alegerea directă a preşedintelui de 1onsiliu Judeţean s!ar reduce o parte din costurile de organizare a alegerilor pentru desemnarea autorităţilor locale. 1u toate că, prin deciziile adoptate, autorităţile locale eercită o influenţă directă în viaţa cetăţeanului, interesul st"rnit de alegerile locale a fost unul redus. Dacă la alegerile din anul 332, partidele politice au mobilizat aproimativ 84L din cetăţenii înregistraţi în listele electorale, în alegerile ce au urmat, rata de participare a rămas constantă în jurul valorii de 4L, ceea ce însemnă că practic, doar jumătate din cetăţenii cu drept de vot s!au prezentat la urne pentru a!şi alege autorităţile publice locale. 7rezenţa la alegerile locale demonstrează at"t încapacitatea problemelor locale c"t şi a partidelor politice de a mobiliza corpul electoral, astfel că aceasta a fost întotdeauna inferioară prezenţei de la alegerile generale. >endinţa acordării unei importante mai reduse alegerilor locale este departe de a fi o trăsătură ecepţională, ea poate fi înt"lnită şi în numeroase state cu democraţii consolidate. >rebuie să remarcăm şi faptul că, în timp ce alegerile generale au înregistrat o descreştere accentuată a participării la vot, alegerile locale au avut de!a lungul timpului o tendinţa relativ stabilă.C grafic nr.5. (rafic nr. 5. !re+enţa la alegerile generale şi pre+enţa la alegerile local, =332-%223 Prezenţa ale2eri 2enerale si locale in perioada />>.;-..>
A?'+ :-
1>>0
1>>2
1>>!
A?'+ ?,'-
2000
200"
2008<200>
SursaB )))*(ec*ro
1amera Deputaţilor a adoptat recent o lege care prevede alegerea primarului din primul tur de scrutin, iar în cazul în care aceasta va fi promulgată, ea va sta la baza organizării alegerilor locale din anul 22. Argumentele aduse în sprijinul acestei măsuri sunt reprezentate de reducerea c/eltuielilor de organizare a alegerilor la jumate şi de simplificarea procesului electoral. Se presupune că această modificare ar putea determina o scădere a reprezentativităţii primarilor, întruc"t ar permite desemnarea în aceste funcţii a unor candidaţi ce au obţinut numai L!2L din voturi. 1onsiderăm că ar fi de preferat să @3
alegem primarul într!un singur scrutin, nu în două, şi că am putea să testăm această modalitate de desemnare cel puţin un scrutin sau două, pentru a vedea eact ce urmări produce. Această pentru că, în fond, numai în primul tur de scrutin tot electoratul îşi poate alege candidatul favorit. =n turul al doilea, alegătorii a căror candidaţi au fost ecluşi din cursă, fie nu mai merg la vot, fie votează împotriva unui candidat, însă în esenţă aceştia nu votează cu candidatul preferat.
1apitolul 5. Analiza justiţiei electorale şi implicaţiilor sale asupra funcţionalităţii sistemului electoral
60/0 Conţinutul şi re2lementarea 7ustiţiei electorale 1n &omnia Desfăşurarea în condiţii optime a procesului electoral depinde, într!o bună măsură, de felul în care sunt legiferate şi se desfăşoară operaţiunile electorale. 7rintre acestea trebuie să figureze şi rezolvarea cererilor prezentate de cei interesaţi, contra neregularităţilor petrecute şi constatate în desfăşurarea alegerilor. =n lipsa rezolvării acestora, procesul electoral ar răm"ne nefinalizat, neterminat, fără să!şi îndeplinească 4
scopul legitim, şi anume acela de desemnare a reprezentanţilor de către popor. >otodată, în această situaţie, procesul electoral ar fi dominat de incertitudini, cauzate tocmai de fraudele electorale şi în acest fel nu ar putea fi socotit ca fiind corect. 7e cale de consecinţă, în mod inevitabil, apar în procesul electoral un şir de neregularităţi, ce trebuie îndreptate prin intermediul unor cereri provenite de la cei interesaţi@5. 7entru realizarea acestui deziderat, legea instituie procedurile prin care trebuie soluţionate aceste cereri, dar şi autorităţile, competente să le soluţioneze. 1omponentă a sistemului electoral, organizarea şi desfăşurarea alegerilor conţine şi reguli referitoare la contenciosul electoral, at"t în ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare, dar şi în ceea ce priveşte alegerile locale. Gormele ce fac referire la contenciosul electoral pentru alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare, sunt norme ce aparţin dreptului constituţional şi sunt cuprinse în prevederile egii 5FI2@ pentru alegere 7reşedintelui $om"niei, modificată şi completată şi în cele ale egii 54I2< pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi a Senatului, modificată şi completată. =n ceea ce priveşte natura juridică a contenciosului electoral, trebuie să precizăm că este necesară stabilirea ei mai cu seamă datorită caracterului convenţional al terminologiei. 7rin urmare, putem spune că eistă asemănări între contenciosul electoral şi cel administrativ, at"t din punct de vedere al principiilor ce conduc cele două domenii, al procedurii folosite, c"t şi în ceea ce priveşte actele care sunt supuse controlului. =nsă trebuie remarcat că între cele două tipuri de contencios, eistă şi deosebiri, concretizate în autoritatea publică care emite actul supus verificării. Aşadar, autorităţile statului care emit actele supuse verificării sunt birourile şi oficiile electorale, care nu au o natură administrativă, ci sunt de natură juridică constituţională, ecept"nd două situaţii, şi anume cea a listelor electorale care sunt întocmite de către primari, împreună cu serviciile de evidenţă a populaţiei, respectiv întocmirea de către #insterul Administraţiei şi 0nternelor, a cărţilor de alegător. Aceste ecepţii nu pot însă afecta opinia eprimată, întruc"t operaţiunile electorale îndeplinite, de întocmire a celor două categorii de acte, nu sunt electorale, deci de drept constituţional, ci sunt de drept administrativ, iar însărcinarea primarilor şi a celorlalte autorităţi ale statului cu îndeplinirea lor se datorează tradiţiei, dar mai cu seamă atribuţiilor legale ale acestora. =n aceste condiţii, nu se poate spune că, din punctul de vedere al naturii juridice, contenciosul electoral ar fi un contencios administrativ, ci av"nd în vedere asemănările şi @5 0ancu, (/, Drept constituţional şi instituţii politice, volumul al 00 lea, %ditura 1.*. &ec', &ucureşti, 23, pg.252 4
deosebirile precizate, credem că acesta este o instituţie juridică de drept constituţional cu conţinut propriu.@@ 7rocedura contenciosului electoral vizează @4B listele de alegători, candidaturile, acceptarea sau respingerea formării de alianţe electorale, formarea şi activitatea birourilor electorale, campania electorală, cărţile de alegător, semnele electorale, operaţiunile de votare şi anularea alegerilor. 1onform legii, anularea alegerilor se poate face doar de către organele special desemnate în acest scop. =n acest sens, legea stabileşte ca alegerile parlamentare pot fi anulate doar de către &iroul %lectoral 1entral @8, iar cele prezidenţiale doar de către 1urtea 1onstituţională@F. De asemenea, egea 54I2< indică în mod specific posibile acţiuni în instanţă contra /otăr"rilor date de autorităţile electorale. 1ontestaţiile privitoare la constituirea birourilor electorale ale secţiilor de vot se îndreaptă către &iroul %lectoral de 1ircumscripţie, cele privitoare la componenţa &irourilor %lectorale de 1ircumscripţie se depun la &iroul %lectoral 1entral, iar dacă privesc &iroul %lectoral 1entral, vor fi adresate =naltei 1urţi de 1asaţie şi Justiţie.1ontestaţiile referitoare la candidaturile parlamentare pot fi înaintate >ribunalului &ucureşti sau tribunalului judeţean în a cărei rază teritorială se găseşte circumscripţia electorală în cauză. $eclamaţiile referitoare la nerespectarea regulilor de campanie electorală se înaintează &iroului %lectoral de 1ircumscripţie. =n cazul constatării de omisiuni, înregistrări greşite sau alte erori în listele electorale, legea oferă posibilitatea cetăţenilor ce se consideră nedreptăţiţi să formuleze înt"mpinări şi contestaţii. 1ererile ce vizează listele electorale permanente trebuie adresate primarului, care are obligaţia de a se pronunţa, printr!o dispoziţie. Dacă persoana este nemulţumită de dispoziţia dată de primar, o poate contesta la judecătoria în raza căreia îşi are domiciliul .
Î, :- : '+@* :-,+-*'+4 ':'- :,*,:+9 :*'- : -* B :-,-* , :- ,' :+++ ,'?+9*'-' 9- ,,'?+9*'-' - :-,+-*'+'4 '9, 6'-'- ,' :,*9*-++4 :'' 9+,-' +,*' , :*,- *'+,-+ /-, 9- - @@ 0ancu, (/ , Sistemele electorale şi modurile de scrutin, %ditura P$egia Autonomă a #onitorului Eficial, &ucureşti 2F, p. 5@ @4 UUU.roaep.ro @8egea 54I2< pentru alegerea 1amerei Deputaţilor şi a Senatului, art.4, alin ,lit. g @F egea 5FI2@ pentru alegere 7reşedintelui $om"niei, art.2@
42
,+:+++ &:'*+4 , '-- :'+- 9* 9 :-,+-*'-. C,*'-:9*' *'H'+ 9 -* +,*': ':'9 - :'*- - :*,*. PH,?'+
'6'+*-' - ,::-'- '?,*'+' '+@+,
:--,+- :*'- *'+
9
- +''+
:*'-
:+':9:'++4 :-' : -:-9* :-+ - +?-+- 9 99+ '?-, :*,* ,*' :- -:9*- 9 +9, 9'+ -+,+9*'-*+@ : 9 +, 9- ,*' -+:-'- 9-,:+,+' :,*'-@,+,- 9- ,-4 9+*-+ Gu este foarte clar dacă eistă posibilitatea ca alte contestaţii să fie adresate instanţelor judecătoreşti. De eemplu, nu se precizează dacă o instanţa poate să primească un singur tip de contestaţii, ori dacă pot fi înaintate respectivei instanţe şi alte contestaţii. %ste necesar să aducem în discuţie şi măsura în care procedurile de contestare îşi aduc aportul în vederea fluidizării, din punct de vedere juridic, a procesului electoral. Gormele electorale instituie o diversitate de tipuri de contestări, denumite pl"ngeri, înt"mpinări, contestaţii, sesizări, cereri. 7otrivit cu momentul în care pot fi înaintate, acestea pot interveni din momentul începerii campaniei electorale şi p"nă la înc/eierea alegerilor, aşa cum este cazul cererii prin care se doreşte anularea alegerilor. Din punct de vedere al atribuţiilor de rezolvare a cererilor, autorităţile implicate sunt at"t autorităţi administrative cu activitate permanentă C#inisterul de 0nterne primeşte înt"mpinările referitoare la alcătuirea listelor electorale, c"t şi autorităţi cu activitate jurisdicţională temporară C birourile electorale, dar şi autorităţi jurisdicţionale. 7rin urmare, dacă analizăm contenciosului electoral putem observa faptul că aceeaşi împrejurare de fapt poate genera în plan normativ reglementări distincte. =n cazul anumitor situaţii, cum ar fi de eemplu cele referitoare la depunerea înt"mpinărilor şi a contestaţiilor referitoare la operaţiunile de votare, cele trei legi electorale stabilesc soluţii similare, însă în alte domenii, discrepanţele sunt diverse. Astfel, putem observa că eistă termene procedurale distincte în cazul contestaţiei referitoare la admiterea şi respingerea candidaturii sau că din egea alegerilor locale, lipseşte menţiunea cu titularii îndreptăţiţi să înainteze contestaţii. E altă greutate se naşte din absenţa definirii clare a unor proceduri, aşa cum este de eemplu, contestaţia care acoperă c"teodată o procedură de fond, iar în alte situaţii o cale de atac. Diversitatea de titulaturi pe care capătă diferitele tipuri de contestaţii, cu toate că în unele cazuri sunt justificate de deservirea unor funcţii distincte, generează confuzii în absenţa unor delimitări nete. 45
Gumărul mare de autorităţi implicate în rezolvarea contestaţiilor, nu este nici el favorabil clarificării procesului electoral, în aceste condiţii este greu de realizat o profesionalizare şi o transparentizare a actului de contencios electoral. =ntruc"t procesul electoral implică elemente de procedură electorală de strictă specialitate, disiparea procesului decizional între at"t de multe structuri, unele dintre acestea neîndeplinind atribuţii electorale curente, poate determina o scădere a încrederii în eficienţă procedurilor.
60-0 Eficienţa 7ustiţiei electorale 1n &omnia 1u ocazia fiecărui scrutin electoral desfăşurat în $om"nia, s!au putut remarca diferite disfuncţionalităţi şi carenţe organizatorice, nereguli şi încălcări ale legilor electorale care au făcut obiectul unor contestaţii, înt"mpinări şi semnalări depuse la &iroul %lectoral 1entral, la birourile electorale de circumscripţie ori la autorităţile competente să constate şi să pedepsească infracţiunile şi faptele contravenţionale. Alegerile din $om"nia au fost uneori marcate de evenimente ce nu corespund noţiunii şi aspiraţiilor unei societăţii democratice, ele asemăn"ndu!se cu nişte curse în care principiul de baza pare a fi +scopul scuză mijloacele. =n cadrul procesului electoral, atît candidaţii, cît şi alte persoane, care iau parte la scrutin apelează la diferite metode şi acţiuni prin care urmăresc să!şi dezavantajeze adversarii, sesizînd în acelaşi timp numeroase încălcări săv"rşite de către oponenţi. >oate încălcările semnalate trebuie trecute prin sita justiţiei şi a legislaţiei electorale pentru a se stabili dacă s!a produs o violare a drepturilor electorale, iar în caz afirmativ ce efecte au acestea asupra procesului electoral. %ste regretabilă situaţia în care nerespectarea legislaţiei electorale este îngăduită de persoanele responsabile din cadrul organelor electorale şi mai cu seamă c"nd este ignorată printr!o decizie a unei instanţe de judecată. 7otrivit egii nr. 54I2<, cu modificările şi completările ulterioare, rezolvarea litigiilor electorale cade în sarcină birourile electorale şi a oficiile electorale, dar şi în sarcina instanţelor de judecată. 7entru că birourile electorale şi oficiile electorale nu sunt jurisdicţii judiciare, ci numai administrative, rezultă că, potrivit art. 2 din 1onstituţia $om"niei, republicată, împotriva actelor acestora se poate apela la instanţele de judecată. egea nu stabileşte epres dec"t în unele situaţii posibilitatea de atacarea în justiţie a actelor emise de către birourile electorale şi oficiile electorale. $ezultatul este acela că, în celelalte cazuri, accesul în justiţie, întemeiat pe dispoziţiile constituţionale şi confirmat de 1urtea 1onstituţională şi =nalta 1urte de 1asaţie şi Justiţie@<, se realizează potrivit egii @< *otăr"rile emise de &iroul %lectoral Judeţean şi &iroul %lectoral 1entral au caracterul unor acteadministrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A eclude aceste acte de la controlul
4@
contenciosului administrativ nr. 44@I2@, cu modificările şi completările ulterioare. Acest fapt generează termene lungi de acţiune în justiţie, consecinţa firească fiind imposibilitatea punerii în practică în mod rapid a procedurilor electorale sau rezolvarea litigiilor cu mult după teminarea alegerilor. >rebuie să remarcăm şi faptul că în lege nu eistă menţiuni referitoare la căile de atac în justiţie împotriva actelor ce sunt emise de către birourile electorale. Av"nd în vedere că deciziile adoptate de birourile electorate sunt valabile doar pe durata c"t ele funcţionează, credem că depunerea contestaţiilor împotriva actelor emise de acestea, dar şi judecarea acestora de către instanţa competentă ar trebui făcută înăuntrul unor termene anume, aşa înc"t soluţionarea lor să se realizeze înainte de sistarea activităţii acestora. =mpiedicarea eercitării drepturilor electorale, coruperea la vot, frauda la vot, violarea confidenţialităţii votului, nerespectarea regimului urnei de vot, falsificarea documentelor şi a evidenţelor electorale@3 sunt numai c"teva dintre fraudele pedepsite de legislaţia penală. egiuitorul nu a stabilit o listă e/austivă a încălcărilor ce vor fi considerate fraude electorale, dar din eperienţa electorală precedentă s!a dovedit că încălcările se pot produce sub aspecte diverse şi în diferite etape. =n perioada alegerilor, principalele încălcări semnalate prin intermediul înt"mpinărilor şi al contestaţiilor, la mai toate scrutinele, au fost următoareleB încălcarea de către competitorii electorali a doctrinei electorale prin utilizarea semnului electoral ce aparţinea unui partid, de un alt partid, distrugerea de casete şi bennere electorale, divergenţe între simpatizanţii partidelor adversare, prelungirea campaniei p"nă în ziua votării, începerea campaniei electorale dinaintea startului legal Ccurios fiind faptul că legea nu prevede nicio sancţiune pentru încălcarea startului campaniei, încălcarea reglementărilor referitoare la afişajul electoral, fotografierea buletinelor de vot, dispariţia unor ştampile de vot, sustragerea sau pierderea de buletine de vot, persoane decedate înscrise în listele electorale, înm"narea unor buletine de vot care aveau aplicată deja ştampila de vot, neaplicarea timbrului autocolant pe actele de identitate. =n vederea asigurării dreptului candidaţilor de a cere remedierea eficientă şi în timp util a problemelor, ar fie nevoie de mai multă precizie în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la contestaţii şi reclamaţii, iar pentru aceasta legea ar trebui să prevadă un set de termene limită clare pentru depunerea reclamaţiilor şi a contestaţiilor ce vizează rezultatele judecătoresc ar ec/ivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituţionale Cart.2 unde în alin. C2 se dispune că nici o lege nu poate îngrădi dreptul persoanei fizice sau juridice de a se adresa justiţiei 0.1.1.J., secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr.4443 din 5 iunie 2@.
@3 1odul 7enal, >itlul 0M! 0nfracţiuni electorale 44
alegerilor. egea ar putea c/iar să prevadă cine este în măsură să depună aceste contestaţii, la care autoritate şi în ce moment. De asemenea considerăm că toate deciziile &%1 ar trebui să fie subiectul controlului jurisdicţional aşa cum este prevăzut şi în angajamentele ES1%. E altă măsură ce lipseşte şi care ar fi necesară pentru a se asigura caracterul liber şi secret al votului, credem că este interzicerea accesului în cabinele de vot cu orice tip de aparatură care permite înregistrarea ori preluarea de imagini, dar şi sancţionarea drastică a celor ce vor încalcă această dispoziţie. Autoritatea %lectorală 7ermanentă are obligaţia să asigure aplicarea unitară a legislaţiei din domeniu, iar pentru aceasta ea are nevoie de p"rg/ii legale care să!i permită participarea la orice proces aflat în instanţă, care are ca obiect o contestaţie, o înt"mpinare sau orice altă cerere referitoare la procesul electoral. =n alte state, pentru a fi evitate situaţii de genul celor menţionate, cu privire la contenciosul electoral, atribuţiile ce ţin de organizarea şi supraveg/erea alegerilor au fost încredinţate unui organism de management electoral, iar cele ce ţin de contenciosul electoral au fost încredinţate unei instituţii distincte, aceasta fiind în cele mai multe din cazuri o instanţă de judecată. $om"nia ar trebui să urmeze acest eemplu, separ"nd atribuţiile ce ţin de contenciosul electoral de cele ce ţin de managementul electoral. =n acest scop ar trebui să se creeze o 1urte de 1ontencios %lectoral care se se ocupe de partea juridică a alegerilor, iar partea de organizare să revină Autorităţii %lectorale 7ermanente. 1ontestaţiile ce privesc alegerile prezidenţiale urmează o procedura distinctă, întruc"t în acest caz, 1urtea 1onstituţională este cea care răspunde de respectarea procedurii privind alegerea şefului statului. egea de organizare şi funcţionare a 1urţii 1onstituţionale menţionează că rezultatul alegerilor pentru funcţia de 7reşedinte al $om"niei este validat de 1urtea 1onstituţională 4. Anularea alegerilor prezidenţiale din cauza fraudei se poate produce doar dacă frauda semnalată este de natură să influenţeze atribuirea mandatului ori să modifice ordinea candidaţilor care participă la ce de!al doilea tur de scrutin. E astfel de contestaţie trebuie prezentată 1urţii în termen de trei zile de la terminarea alegerilor. 1urtea 1onstituţională a $om"niei se organizează şi funcţionează potrivit dispoziţiilor art. @2!@F din 1onstituţia $om"niei, ale egii nr. @FI332 cu modificările şi completările ulterioare, dar şi potrivit propriului regulament. Din raportul de activitate al 1urţii 1onstituţionale, reiese că instituţia a înregistrat între anii 332!23, 558 de contestaţii iniţiate în cadrul procedurii de alegere a 7reşedintelui $om"niei şi a luat 2@F de 4 egea @FI332, republicată, privind organizarea şi funcţionarea 1urţii 1onstituţionale, art.5F, alin.2 48
/otăr"ri pe această temă. =n 2F, 1urtea 1onstituţională a fost sesizată în vederea constatării eistenţei împrejurărilor care justifică interimatul funcţiei de 7reşedinte al $om"niei, asta după ce în prealabil a fost adoptată o /otăr"re a 1urţii, ca răspuns la propunerea de suspendare din funcţie a 7reşedintelui. Situaţia din anul 2F, nu a reprezentat o noutate pentru democraţia rom"nească
de după 3<3, întruc"t 1urtea
1onstituţională a mai fost sesizată în această privinţă în anul 33@, însă atunci 1urtea a dat un aviz negativ propunerii de suspendare a 7reşedintelui $om"niei. >abel nr.4! "ctiitatea urţii onstituţionale re$eritoare la alegerile pre+idenţiale =33%-%223 Anul 1ontestaţii Decizii 7ropuneri Decizie 332 @5 @5 ! ! 33@ ! ! Aviz negativ 338 52 FF ! ! 2 F 45 ! ! 2@ 4 5@ ! ! 2F ! ! 23 @ @ ! ! >otal 558 2@F 2
Sursa:)))*ccr*ro
7rincipalele metode prin care sunt fraudate alegerile în $om"nia, sunt reprezentate deB votul multiplu, anularea buletinelor de vot prin ştampilarea lor dublă sau multiplă, reproducerea de buletine de vot şi substituirea celor reale cu altele care au un vot falsificat, cumpărarea voturilor, votul in numele unor persoane absente ori decedate. $om"nia are nevoie de introducerea unui mecanism care să garanteze corectitudinea alegerilor. 1redem că acest mecanism ar putea fi reprezentat de un $egistru al fraudei, în care să se ţină o evidenţa clară a fraudelor comise în timpul organizării şi desfăşurării procesului electoral. )ără un astfel de registru, nu se poate dovedi amploarea fraudelor comise, ci se pot indica numai monstre de fraude.
1apitolul @.1oncluzii şi propuneri 1onceptul de sistem electoral este unul controversat în doctrina de specialitate. #ajoritatea celor care abordează tematica electorală, definesc conjunctural sistemul, tipurile de scrutin, formulele ori metodele de atribuirea mandatelor, astfel înc"t, în cele mai multe cazuri, nu rezultă cu claritate, dacă se vorbeşte de unul şi acelaşi aspect ori dacă se impune un tratament disjunctiv, în contet. 1ompleitatea instituţiei este dată nu numai de importanţa ei, în ceea ce priveşte desemnarea reprezentanţilor poporului pentru eercitarea 4F
puterii, dar şi de multiplele semnificaţii ale conceptului de sistem electoralB instituţie de drept constituţional Cnorme juridice cu obiect specific de reglementare, suport al eercitării puterii, ansamblul de proceduri Cmecanisme necesare legitimării eerciţiului puterii publice, element cu implicaţii directe asupra procesul de reprezentare politică Corganele colegiale, mecanism de reec/ilibrare instituţională şi politică. =n ceea ce ne priveşte, susţinem definirea sistemul electoral ca Pansamblu de norme regăsite în actul fundamental şi în legea electorală, prin care sunt stabilite drepturile electorale ale cetăţenilor, condiţiile de eercitare a acestora, garanţiile care asigură suportul practic al eercitării lor, precum şi obligaţiile organelor de stat în ceea ce priveşte alegerile şi regulile de organizare şi desfăşurare a acestora. 4 Sistemul electoral utilizat pentru alegerea deputaţilor şi a senatorilor încearcă să îmbine avantajele sistemului uninominal cu cele ale sistemului proporţional. Astfel, în prima etapă deputaţii şi senatorii sunt aleşi în cadrul colegiilor uninominale, prin intermediul unui sistem majoritar, iar în cea de!a două etapă se realizează o distribuire proporţională la nivelul întregii ţări, potrivit metodei d?*ond. =n urma analizei ar/itecturii sistemului electoral uninominal, precum şi a efectelor pe care le!a avut at"t asupra vieţii politice, c"t şi asupra vieţii sociale, putem spune că acesta a eliminat dezavantajul avut de votul pe liste înc/ise din cadrul sistemului proporţional, în care dob"ndirea mandatului depindea de tratativele purtate pentru obţinera unui loc eligibil pe lista partidului. 1andidaţii propuşi de partide au trebuit să c"ştige individual sprijinul alegătorilor din colegiul în care candidează pentru a dob"ndi un mandat, acest lucru cre"nd o premisă favorabilă pentru o relaţie mai str"nsă între alegători şi aleşi. De asemenea, am mai remarcat că scrutinul uninominalB
înlesneşte realizarea unui control mai direct al alegătorilor asupra guvernanţilor, întruc"t candidatul este direct responsabil în faţa cetăţenilor ce l!au ales şi care îl pot penaliza prin vot la alegerile următoareH
nu conduce neapărat la crearea unui nou sistem politic, însă permite şi contribuie la reformarea clasei politice şi a instituţiilor statuluiH
asigură o reprezentativitate mai mare a electoratului, procentul voturilor nereprezentate fiind mai scăzut dec"t la alegerile anterioareH
a avantajat partidele mari, iar sistemul de partide determinat de alegeri a rămas în contiunare unul multipartidistH 4 Eprea, ), Drept onstituţional şi instituţii politice, Suport 1urs, :A01, 0aşi, 2, p.23 4<
Suntem de părere că atribuirea mandatelor potrivit principiului majoritar proporţional deformează raportul dintre majoritatea parlamentară ! majoritatea dorită de alegători şi produce confuzii pentru mulţi dintre candidaţi, dar mai ales pentru cetăţeni. Acest fapt determină apariţia de conflicte electorale, care generează o stare de neîncredere a corpului electoral în eligibilitatea reprezentanţilor. Sistemul s!a dovedit a fi unul inec/itabil, întruc"t mulţi dintre candidaţii care erau poziţionaţi pe primul loc în colegiu nu au primit niciun mandat, în sc/imb alţi candidaţi care erau situaţi pe locurile 2, 5 sau c/iar @, au primit mandate în urma redistribuirii. Din aceste motive, considerăm că ar trebuie să se renunţe la distribuirea proporţională din cea de!a două etapă Cla nivel naţional, mandatele fiind atribuite la nivelul circumscripţiei, iar utilizare unui sistem uninominal pur ar simplifica atribuirea mandatelor şi ar putea constitui un punct de plecare favorabil normalizării etapelor electorale, totodată reduc"nd şi conflictele. Sistemul nu a soluţionat problema fraudei electorale, fiind necesară at"t reformarea te/nicii de vot, c"t şi a justiţiei electorale. $om"nia are nevoie de introducerea unui mecanism care să garanteze corectitudinea alegerilor. Acest mecanism ar putea fi reprezentat de un $egistru al fraudei, în care să să ţină evidenţa clară a fraudelor comise în timpul organizării şi desfăşurării procesului electoral. )ără un astfel de registru, nu se poate dovedi amploarea fraudelor comise, ci se pot indică numai monstre de fraude. De asemenea, suntem de părere că ar trebui separate atribuţiile ce ţin de contenciosul electoral de cele ce ţin de managementul electoral. =n acest scop ar fi necesară crearea unei 1urţi de 1ontencios %lectoral care se se ocupe de partea juridică a alegerilor, iar partea de organizare să revină Autorităţii %lectorale 7ermanente. 1ele mai importante probleme organizatorice, înt"lnite la toate scrutinele sunt următoarele B
legislaţia electorală nu este suficient de precisă şi lasă loc de interpretăriH urnele de vot şi buletinele de vot au forme asemănătoare pentru diversele funcţii, cre"ndu!
se astfel confuziiH imprimare buletinelor de vot pe o /"rtie de calitate proastă şi tipărirea lor într!un număr mai
mare dec"t al alegătorilor, întruc"t de fiecare dat s!a preconizat o prezenţă mare la votH
tuşul de calitate proastă şi insuficient în unele secţii se votH
utilizarea în unele secţii de vot a unor urne din lemn, plastic, carton ce au dimensiuni diferite, aceste improvizaţii av"nd în comun doar o panglică cu tricolorulH
întocmirea greşită a listelor electorale permanante, prin înscrierea unor persoane de două ori într!o listă sau prin înscrierea unor persoane decedate. 43
constituirea în unele localităţi, a unui număr prea mic de secţii de votare comparativ cu numărul cetăţenilor ce trebuiau să!şi eercite dreptul de votH
continuarea campaniei electorale p"nă în ziua scutinului şi lipirea de afişe c/iar în secţiile de vot sau în apropierea acestora . Suntem de părere că unele iregularităţi, ar putea fi remediate prinB
introducerea unor urne transparente, astfel înc"t primii alegători să vadă că acestea sunt goaleH
preluarea listelor electorale de la &%1 să se facă în format electonic, şi în ziua votului, să se opereze pe acestea poziţiile celor care au votatH
după înc/iderea secţiilor de votare, programul soft să nu mai accepte actualizarea listelor electorale, ci numai editarea ori listarea borderouluiH
afişarea listelor cu evidenţa persoanelor ce au votat, într!un loc în care cetăţenii să vadă dacă votul lor a fost sau nu înregistratH
fiecare buletin de vot să aibă un numare de serie şi să fie prevăzut cu un cod de bare, astfel înc"t să se permită verificarea şi împiedicarea multiplicării lorH
sancţionarea furnizorului evidenţei populaţiei, în cazul în care în listele electorale apăr persoane decedate de mai mult de @4 de zile, faţă de data alegerilor.
intruc"t nu este nici complicat şi nici costisitor, &%1 ar trebui să verifice informatic buletinele cu serii false şi votul multiplu. =n ceea ce priveşte eperienţa rom"nească referitoare la alegerea preşedintelui, am constatat că aceasta prezintă următoarele caracteristiciB prezenţa la vot descrescătoare şi obţinerea mandatului cu o pluralitate de voturiH scrutin în două tururi Cecept"nd anul 33H candidaturi numeroase, at"t partizane, dar şi independenteH păstrarea influenţei alegerilor prezidenţiale asupra celor parlamentare, c/iar şi după separarea celor două procese electorale. >rebuie să menţionam şi stabilitatea mandatului, toate alegerile av"nd loc la data stabilită, dar şi improvizaţiile ce apăr în reglementarea alegerilor prezidenţiale, în contradicţie cu rolul pe care îl joacă preşedintele în sistemul politic rom"nesc. Alegerile pentru desemnarea europarlamentarilor, au fost şi ele guvernate de problemele organizatorice înt"lnite şi la celelalte alegeri, şi anumeB modificarea defectuoasă a legii cu puţin timp înaintea alegerilor, fraude şi iregularităţi în ziua votării, campania electorală predominată de concursuri nu tocmai legale pentru alegători, cadouri electorale şi atacuri personale. De asemenea, au fost semnalate şi probleme legate de întocmirea greşită a listelor electorale permanante, prin înscrierea unor persoane de două ori într!o listă sau prin înscrierea unor persoane decedate. 8
$eferitor la alegerile locale, considerăm că modificarea modului de desemnare a 7reşedintelui 1onsiliului Judeţean s!a făcut fără a fi analizate consecinţele unei astfel de măsuri, fără realizarea unei dezbateri reale, fapt ce a condus la desemnare în aceste funcţii a unor candidaţi cu legitimitate şi reprezentativitate reduse. Suntem de părere că 7reşedintele 1onsililui Judeten ar trebui desemnat de către consilierii judeţeni, întruc"t acesta formă de desemnare corespunde mai bine cu atribuţiile îndeplinite de acesta. =n ceea ce priveşte alegerea primarului, considerăm că ar fi de preferat să alegem primarul într!un singur scrutin, nu în două, şi că am putea să testăm această modalitate de desemnare cel puţin un scrutin sau două, pentru a vedea eact ce urmări produce. Această pentru că, în fond, numai în primul tur de scrutin tot electoratul îşi poate alege candidatul favorit. =n turul al doilea, alegătorii a căror candidaţi au fost ecluşi din cursă, fie nu mai merg la vot, fie votează împotriva unui candidat, însă în esenţă aceştia nu votează cu candidatul preferat. Din anul 33, prezenţa la vot în $om"nia a scăzut notabil Ccu aproape 4L. Suntem de părere că eistă mai multe modalităţi prin care se poate stimula participarea la alegeri. =n primul r"nd, s!ar putea introduce votul obligatoriu, care asociat cu o amendă modestă ar creşte considerabil prezenţa la vot în $om"nia.:n alt stimulent suficient de puternic pentru încurajarea prezenţei la vot, ar putea fi introducerea pe buletinele de vot a unei rubrici separate pentru +6E> =#7E>$06V, iar candidaţii care au obţinut un anumit număr de voturi împotrivă să nu mai poată ocupă vreodată o funcţie în aparatul statului. >endinţa de reducere a participării la vot este accentuată şi de îngrădirea posibilităţii de utilizare a listelor suplimentare, precum şi de lipsa unei reglementări referitoare la votul electronic şi la cel prin corespondenţă, care în ţările unde au fost utilizate, au determinat o creştere a prezenţei la vot. >rebuie însă să remarcăm faptul că reglementarea votului electronic şi a celui prin corespondenţă ar impune costuri destul de mari şi că aceste metode de vot trebuie să fie mai înt"i probate prin programe!pilot desfăşurate la nivel local, astfel înc"t să fie înlăturate suspiciunile de fraudă. Susţinem utilizarea votului prin poştă în ţară şi a votului electronic în afară graniţelor $om"niei. ipsa de interes a cetăţenilor pentru vot este produsă şi de absenţa unor campanii de informare eficiente. 1ei mai mulţi dintre cetăţenii care se prezintă la vot nu posedă informaţii suficiente referitoare la procesul electoral, iar cea mai mare parte a celor ce decid să nu voteze, au cunoştinţe prea puţine cu privire la rolul avut de instituţiile a căror reprezentanţi urmează să fie aleşi.
8
7ropunerile noastre pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului electoral din $om"nia vizeazăB
eliminarea incoerenţei şi a fragmentării legislaţiei privitoare la alegeri prin înlocuirea tuturor legilor din domeniu, cu o lege unică, respectiv cu un 1od %lectoralH
reformarea instituţiilor însărcinate cu administrarea procesului electoral, întruc"t modul deficitar în care funcţionează aceste autorităţi, afectează încrederea cetăţenilor în corectitudinea alegerilor.
introducerea unor proceduri te/nice de vot prin care să li se permită persoanelor cu nevoi speciale sau celor cu mobilitate mare, eercitarea dreptului de votH
implementarea unui sistem electronic adecvat de monitorizare a derulării operaţiunilor electoraleH
introducerea unor buletine de vot securizate şi a unor urne de vot transparenteH
utilizarea cărţii de alegător este o soluţie accesibilă şi la îndem"nă prin care se poate asigura corectitudinea alegerilor şi prin care se pot elimina suspiciunile de vot multiplu. 0deal ar fi ca aceasta să conţină un cod de bare cu 1G7!ul, iar în momentul în care cetăţeanul se prezintă la vot, cartea de alegător să fie scanată şi 1G7!ul să fie introdus în sistem. Astfel, dacă o persoană ar încerca să voteze încă o dată, automat să apăra că ea a mai votat. =n final, putem spune că niciun sistem electoral nu este perfect, întruc"t funcţionalitatea să este condiţionată de factori politici şi sociali aflaţi într!o transformare continuă, ceea ce ar trebui să detemine factorii de decizie la adoptarea ori combinarea diverselor sisteme electorale, astfel înc"t sistemul ales să răspundă eigenţelor de ordin social şi politic.
&ibliografie
I0C!rţi, volume şi note de curs . &ucur, 6, ), onstituţionalitate şi constituţionalism, %ditura Gaţional, 1olecţia Juridică, 33F 2. 1laudia, (, Sisteme şi proceduri electorale, %ditura 1. *. &ec', &ucureşti, 2F 5. Deleanu, 0, Instituţii şi proceduri constituţionale-în dreptul român şi dreptul comparat , 6ol. 0, %ditura Servo!Sat, Arad, 28 @. Duverger, #, N #actors in a T)o-!arty and @ultiparty SystemA, !arty !olitics and !ressure roups CGeU Wor'B >/omas W. 1roUell, 3F2
82
4. )isic/ella, D, Btiinţă politică pro(leme, concepte, teorii, %ditura 7olirom, 0aşi, 2F 8. )ulga, (/, Societăţi şi sisteme politice contemporane C Doctrine şi realităţi, %ditura %conomică, &ucureşti, 2@ F. 0ancu, (/, Sistemul electoral: instituţii de drept electoral , %diţia 2, %ditura 1.*. &ec', &ucureşti, 28 <. 0ancu, (/, Drept constituţional şi instituţii politice, volumul al 00 lea, %ditura 1.*. &ec', &ucureşti, 23 3. ijp/art, A, @odele ale democraţiei* #orme de guernare şi $uncţionare in trei+eci şi şase de ţări, 7olirom, 0aşi, 2.
. #artin, 7, Sistemele electorale şi modurile de scrutin, %ditura $egia Autonomă +#onitorul Eficial, &ucureşti, 2F . #arinescu, 1 , Instituţii şi prosperitate C De la etică la e$icienţă, %ditura %conomică, &ucureşti, 25 2. #uraru, 0, "legerile şi corpul electoral, %ditura All &ec', &ucureşti, 24 5. #uraru, 0H >ănăsescu, %. S, Drept constituţional şi instituţii politice, 6ol. 0, %ditura 1.*.&ec', &ucureşti, 2< @. Eprea, ), Drept onstituţional şi instituţii politice, Suport 1urs, :A01, 0aşi, 2 4. Epriş, E, Dinamica sistemelor electorale, vol.0, %ditura Aioma, &ucuresti, 2F 8. 7as-uino, (, urs de ştiinţă politică, traducere după Aurora #artin, %ditura 0nstitutul %uropean, 0aşi, 22 F. 7reda, 1, Sistemul politic românesc după patru scrutinuri, Studia 7olitica, An 0, Gr. , 0nstitutul de 1ercetări 7olitice Q :niversitatea &ucureşti, %ditura #eridiane, 2 <. >ănăsescu, %. S, "legerile şi orpul .lectoral , %ditura All &ec', &ucureşti, 24 3. >ănăsescu, %. S, egile electorale C omentarii şi e?plicaţii, %ditura All &ec', &ucureşti, 2@ 2. >eodorescu, (/H (/erasim 7roca, E, Sisteme şi comportamente electorale, %ditura )undaţiei Ais, 0aşi, 28 2. 6ieriu, %H 6ieriu, D, Drept onstitutuţional şi Instituţii politice, %ditura %conomică, &ucureşti, 24 22. 6elicu, D. ), Sistemul electoral C o controersă rede$inită, %ditura Semne, &ucureşti, 28
II0&eviste 25. Asociaţia 7ro Democraţia Q 24O2 modele electorale, "ctorii procesului electoral Q 1ei care votează şi cei care sunt votaţi, &ucureşti, 28 85
