Performantele unei organizatii sunt influentate de calitatea managementului acesteia, deci implicit de modul de stabilire a obiectivelor, de alocare a resurselor, de organizare a activitatilor, de ...
PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI PUBLIC INTRODUCERE PRINCIPIILE GENERALE ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC 1.
Principiul legalitatii
Principi Principiul ul legalităţ legalităţii ii constă constă n !i"ensio !i"ensionare narea# a# structurar structurarea ea $i co"%inar co"%inarea ea procese proceselor lor $i relaţiilor "anageriale# pre&e!erile legislati&e consi!er'n!u(se ca o %a)ă legală !e luat n consi!erare consi!erare $i nu ca un scop n sine* +ără n!oială că n "anage"entul pu%lic in,uenţa -actorului legislati& este se"ni.cati& "ai "are !ec't n sectorul pri&at* Ceea ce este esenţial !e nţeles $i acceptat !e către repre)entanţii con!ucerii !in instituţiile pu%lice# este că "anage"entul pu%lic nu e/istă pentru a pune n aplicare legi# 0otăr'ri# regula"ente etc*# ci pentru a satis-ace interesul pu%lic general $i ne&oile sociale speci.ce* Pentru reali)area reali)area acestui scop "anagerii pu%lici !es-ă$oară procese $i relaţii !e "anage"ent# "anage"ent# n con!iţii !e legalitate* Prin ur"are# aplicarea actelor nor"ati&e nu tre%uie percepută !e "anagerii pu%lici ca un scop n sine# o instituţie pu%lică are nt'i !e toate o "isiune socială aceea !e a satis-ace interesele pu%lice# n con!iţiile respectării ca!rului legislati& l egislati&** 1n unele unele state# state# ncă ncă orient orientate ate pe tra!iţ tra!iţion ionali alis" s"ul ul %irocr %irocrati aticc $i centr centrali alis" s"ul ul e/ces e/cesi i co"ponentele siste"ului !e "anage"ent pu%lic sunt puternic in,uenţate !e pre&e!erile ca!rului legislati&2 c0iar prin conţinutul unor acte nor"ati&e se apro%ă unele !ocu"ente !e -or"ali)are a structurii instituţiilor pu%lice# se preci)ea)ă -or"ele !e organi)are# n ti"p ce pentru alte instituţii nu e/istă ca!rul legislati& ele"entar* Acestea sunt consecinţe !irecte ale unei a%or!ări li"itati&e a rolului instituţiilor pu%lice !in sectorul a!"inistrati& $i se !atorea)ă unor serioase ră"'neri n ur"ă at't n ceea ce pri&e$te concepţia# c't $i pregătirea "anagerială# inco"pati%ile !e alt-el cu principiile unui "anage"ent pu%lic "o!ern* 1n practică se nt'lnesc !i&erse -or"e !e "ani-estare acestui principiu# nsă# ceea ce n accepţiu accepţiunea nea noastră noastră !e&ine !e&ine cel "ai i"portant i"portant pentru pentru repre) repre)entan entanţii ţii "anage" "anage"entul entului ui pu%lic# este perceperea corectă corectă a "isiunii instituţiilor pu%lice pe care le con!uc $i crearea# n ca!rul legislati& !e.nit# a unui siste" !e "anage"ent "anage"ent pu%lic care să ser&ească reali)ării acesteia* După cu" se poate !estul !e u$or constata !in pre)entarea !e "ai sus ntre principiile noului noului "anage" "anage"ent ent pu%lic pu%lic e/istă e/istă o inter!ep inter!epen!e en!enţă nţă per"ane per"anentă# ntă# .ecare .ecare !eter"i !eter"in'n! n'n! se"ni.cati se poate a.r"a cu toată certitu!inea# calitatea proceselor !e "anage"ent !in instituţiile pu%lice* Cunoa$terea Cunoa$terea principiilor noului "anage"ent "anage"ent pu%lic nu repre)intă !oar o %a)ă teoretică !e raport raportar are e $i consi! consi!era erare re n proie proiecta ctare rea# a# !i"ens !i"ension ionar area ea $i co"% co"%ina inare rea a proce procesel selor or $i relaţiilor !e "anage"ent# "anage"ent# !ar $i un instru"ent practic !e anali)ă* Utili)'n! principiile noului "anage"ent pu%lic# se pot i!enti.ca# printr(o anali)ă atentă# cau)ele pentru care un siste" !e "anage"ent pu%lic !intr(o ţară este "ai per-or"ant !ec't altul# se poate răspun!e la ntre%area3 ntre%area3 cu"# n unele ţări# este posi%ilă -urni)area !e către instituţiile pu%lice !e ser&icii pu%lice "ai %une n con!iţii opti"e preţ(calitate# iar
ntr(un sens "ai larg# !e ce nu# cu" este posi%il ca cetăţenii !intr(o ţară să ai%ă un ni&el !e trai "ai %un !ec't alţii !in altă ţară* 2.
Principiul conducerii unitare
Principiul con!ucerii unitare constă n !e.nirea $i aplicarea !e către toţi -actorii !e !eci)ie a conceptelor -un!a"entale !e "anage"ent pu%lic# pornin! !e la aceea$i percepţie re,ectată ntr(o &i)iune co"ună# unitară# clară asupra sectorului pu%lic# asupra .ecărui !o"eniu $i .ecărei entităţi organi)aţionale !istincte n parte* Bunăstarea unui popor# -uncţionalitatea unui siste" a!"inistrati& $i &ia%ilitatea unei instituţii pu%lice sunt puternic in,uenţate !e respectarea acestui principiu* Este a%solut necesar ca# n acela$i conte/t naţional# să se preci)e)e clar "isiunea $i rolul "anage"entului pu%lic# tipul !e a%or!are "anagerială# stilul !e "anage"ent etc* conceptele# "eto!ele $i te0nicile uni&ersale $i speci.ce a căror aplicare# ntr(o &i)iune unitară# să con-ere coe)iune $i ar"onie n ca!rul .ecărei co"ponente structurale# .ecărui sector $i siste"ului n ansa"%lul lui# per"iţ'n! ast-el reali)area o%iecti&elor pentru care a -ost creat* 1n "o! gre$it# n unele state repre)entanţi ai "anage"entului pu%lic percep acest principiu ca pe o altă "o!alitate !e e/pri"are $i transpunere a ele"entelor centralis"ului* Desigur# această accepţiune este re)ultatul li"itelor "a4ore n pregătire# n g'n!ire $i n capacitatea "anagerială a !eci!enţilor !e a se a!apta la noua a%or!are# a cărei &ia%ilitate a -ost $i este con.r"ată !e alt-el !e e/perienţa "anagerilor pu%lici !in alte state# .in! consi!erată esenţială $i necesară* Dacă a%or!ă" ntr(un sens larg principiul con!ucerii unitare ca principiu !e %a)ă al "anage"entului pu%lic# nsu$i procesul integrării statelor n Uniunea Europeană presupune cunoa$terea# acceptarea $i integrarea .ecăruia ntr(un siste" co"un !e &alori# ntr(o &i)iune co"ună asupra sectorului pu%lic n general $i asupra rolului "anage"entului pu%lic# n conte/tul intern $i internaţional# n special* E/istă o logică ele"entară potri&it căreia un siste" nu poate să -uncţione)e e.cient !ec't !acă părţile sunt ar"onios integrate $i coor!onate $i n acest spirit tre%uie perceput $i i"ple"entat principiul con!ucerii unitare* Prin ur"are# cunoa$terea !e către toţi -actorii !e !eci)ie a conţinutului principiului con!ucerii unitare $i i"ple"entarea corectă a acestuia nu este !oar necesară# ci !e&ine# n conte/tul noului "anage"ent pu%lic# a%solut esenţială* 3.
Principiul conducerii autonome
Principiul con!ucerii autono"e# ca principiu al "anage"entului pu%lic# porne$te !e la !ouă pre"ise esenţiale* Una este !ată !e !i&ersitatea !o"eniilor n care operea)ă "anage"entul pu%lic# iar cealaltă !e "ultitu!inea &aria%ilelor intra $i e/tra organi)aţionale speci.ce# care i"pri"ă un caracter !istinct "anage"entului pu%lic# con-erin!u(le "anagerilor pu%lici li%ertatea !e !eci)ie $i acţiune# !ar $i responsa%ilitatea pentru ni&elul per-or"anţelor o%ţinute* Principiul con!ucerii autono"e constă n particulari)area conţinutului "anage"entului pu%lic# n -uncţie !e !o"eniile n care se aplică $i !e !i&ersitatea intereselor pu%lice generale $i speci.ce i!enti.cate* Prin ur"are# principiul con!ucerii autono"e constă n
acor!area unui gra! corespun)ător !e autono"ie "anagerială $i .nanciară instituţiilor pu%lice# pentru satis-acerea intereselor pu%lice generale $i speci.ce* Dacă n cele "ai "ulte ţări autono"ia legislati&ă nu este consi!erată ca oportună ntr(un stat unitar# n ceea ce pri&e$te autono"ia "anagerială# practica !in toate ţările !e"ocratice !e)&oltate a con.r"at necesitatea stringentă !e a con-eri repre)entanţilor "anage"entului pu%lic acea in!epen!enţă !e acţiune sti"ulati&ă pentru a o%ţine per-or"anţe $i a !e&eni responsa%ili pentru ni&elul acestora* Realitatea a !e"onstrat că nu e/istă "o!ele !e "anage"ent pu%lic uni&ersal &ala%ile !e succes# care să .e i"puse !e la ni&el central n sectorul pu%lic# ci per-or"anţele "anage"entului pu%lic# ntr(un siste" $i n ca!rul .ecărei co"ponente a acestuia# pot . reali)ate !oar printr(o a!aptare a!ec&ată a principiilor generale la realitatea speci.că e/istentă n sectorul pu%lic# la ne&oile sociale generale $i speci.ce# i!enti.cate at't la ni&el central# n a!"inistraţia !e stat# !ar n special n sectorul pu%lic# la ni&elul co"unităţilor locale* E.cienţa "anagerială n sectorul pu%lic !epin!e# -ără n!oială# !e a%ilitatea $i pro-esionalis"ul repre)entanţilor "anage"entului pu%lic !e a crea un siste" !e "anage"ent pu%lic autono"# -un!a"entat pe o &i)iune co"ună asupra rolului .ecărei co"ponente a siste"ului# ca parte a unui ntreg %ine !e.nit* De$i# aparent# pri"ele !ouă principii par că se e/clu! reciproc# se poate a.r"a cu certitu!ine con.r"ată !e practică -aptul că .ecare are un conţinut !istinct# clar !eli"itat* 5aloarea .ecăruia !in cele !ouă principii# re,ectată n re)ultate# este pre!eter"inată !e capacitatea repre)entanţilor "anage"entului pu%lic !e a co"%ina $i i"ple"enta# ntr(un ec0ili%ru per"anent# &alorile !e %a)ă pro"o&ate !e .ecare* 4.
Principiul fexibilitatii
+le/i%ilitatea consta in a!aptarea rapi!a la "o!i.carile per"anente ale "e!iului in care acti&ea)a organi)atia# !ar si la siste"ul legislati& a,at in proces !e trans-or"are in con-or"itate cu ten!intele !e e&olutie a societatii* Principiul ,e/i%ilitatii se"ni.ca -aptul ca siste"ul !e "anage"ent al unitatii tre%uie ast-el conceput incat sa se caracteri)e)e prin suplete# sa se poata a!apta continuu la -or"a !e organi)are a unitatilor# precu" si la sc0i"%arile ce se pro!uc in e&olutia si ten!intele situatiei operati&e in !i&erse !o"enii* +le/i%ilitatea cere per"anent conceperea !e solutii !e per-ectionare a siste"ului !e "anage"ent al unitatilor# inlaturarea rigi!itatii acestuia si a ten!intelor spre -or"alis"* 5.
Principilul restructurarii
Restructurarea in "anage"entul pu%lic presupune crearea unui aparat institutional si a!"inistrati& cat "ai e.cient# atat su% aspect organi)atoric cat si -unctional# corespun)ator ne&oilor generale# !ar si &erigilor inter"e!iare# pentru sporirea operati&itatii intregului aparat* Ast-el# !i"ensiunea si structura acestui aparat tre%uie sa tina sea"a !e nu"arul# &arietatea# co"ple/itatea si !i.cultatea pro%le"elor ce tre%uie re)ol&ate* In "o! i"plicit# tre%uie e&itata supra!i"ensionarea care generea)a c0eltuieli supli"entare si paralelis"e# !ar si su%!i"ensionarea care pro&oaca !i.cultati in reali)area acti&itatilor*
De ase"enea# restructurarea atat reorgani)area interna la ni&elul .ecarei institutii pentru asigurarea ,e/i%ilitatii structurii# cat si restructurarea e/terna la ni&elul siste"ului institutional !e ansa"%lu* 6.
Principiul perectionarii continue
Principiul per-ecţionării continue ca principiu al "anage"entului pu%lic# constă n a%or!area ntr(o !ina"ică per"anentă a siste"ului !e "anage"ent pu%lic# n -uncţie !e sc0i"%ările apărute n "e!iul intern $i internaţional !ar $i n siste"ul !e interese pu%lice generale $i speci.ce* De$i acest principiu are la %a)ă o logică a%solut ele"entară# potri&it căreia conţinutul "anage"entului pu%lic tre%uie "%unătăţit n -uncţie !e gra!ul !e reali)are a o%iecti&elor pre&i)ionate# !ar $i !e sc0i"%ările interne $i internaţionale apărute# practic i"ple"entarea lui nt'"pină -rec&ent nu"eroase pro%le"e* 1n statele un!e acestea apar# pro%le"ele sunt !e cele "ai "ulte ori cau)ate .e !e structurile !estul !e rigi!e ale siste"elor a!"inistrati&e# orientate !upă a%or!area %irocratică tra!iţionalistă# .e !e cultura organi)aţională $i "anagerială !e.citare !in ca!rul lor# a"%ele .in! o consecinţă !irectă a lipsei !e pro-esionalis" a "anagerilor pu%lici* Principiul per-ecţionării continue presupune !es-ă$urarea !e către repre)entanţii "anage"entului pu%lic a unui proces a"plu !e anali)ă# care ar tre%ui să nceapă cu sesi)area !i-erenţelor ntre o%iecti&ele pre&i)ionate $i re)ultatele o%ţinute* Doar aspectul constatati& nu poate con!uce auto"at la respectarea principiului* 1n "o! o%ligatoriu se &a !eclan$a o anali)ă cau)ală a a%aterilor# sesi)'n!u(se cau)ele care au a&ut o in,uenţă "ai "are* De alt-el# per-ecţionarea nsea"nă un salt cantitati& $i6sau calitati& e/pri"at $i o%ţinut toc"ai ca o consecinţă !irectă a pro-esionalis"ului "anagerilor pu%lici !e a i!enti.ca $i i"ple"enta n instituţiile pu%lice sc0i"%ările necesare $i oportune !e concepţie "anagerială $i !e stil !e "anage"ent* Per-ectionarea continua tre%uie -acuta pe "ai "ulti piloni* Ast-el# este necesara i"%unatatirea continua a a -or"elor# "eto!elor# te0nicilor si instru"entelor !e con!ucere este o necesitate ce !ecurge !in sc0i"%arile per"anente ce au loc in &iata econo"ico(sociala* Acestea tre%uie sa corespun!a .ecarui o%iecti& si structuri # a realitatilor !in .ecare organi)atie si "o"ent al e&olutiei* In "o! particular# i"%unatatirile -acute tre%uie sa per"ita a!optarea unor "asuri !e urgenta pentru inlaturarea !is-unctionalitatilor can! acestea apar*