OBIECTUL MANAGEMENTULUI PUBLIC 1.1. Concepte generale si caracteristicile de management pulic
Managementul public opereaza cu concepte fundamentale ale managementului general, la care se adauga particularitatile sectorului public. Prin urmare, pentru definirea managementului public este necesar a se relua definirea managementului. In literatura de specialitate se intalnesc mai multe definitii ale managementului, ca de exemplu: 1) „Managementul este procesul de atingere a obiectivelor organizationale prin angajarea si implicarea celor patru functii principale: planificarea, organizarea, leadingul !antrenarea si motivarea) si controlul1"1#.$ %) „Managementul firmelor rezida in studierea proceselor si relatiilor de management din cadrul lor, in vederea descoperirii legitatilor si principiilor care le guverneaza, a conceperii de noi sisteme, metode, te&nici si modalitati de conducere de natura sa asigure obtinerea si cresterea competitivitatii%"%#.$ ') (iliam (iliam e*man defineste managementul ca fiind „o „ o importanta te&nica sociala de directionare, conducere si control a eforturilor unui grup social in vederea realizarii unui obiectiv comun'"'#$. Managementul public are ca obiectiv o biectiv principal satisfacerea interesului public prin intermediul serviciilor publ +'+d'+g ice. erviciile publice constituie domeniul de activitate al institutiilor publice, care ofera cadrul institutional care sa permita aplicarea cadrului legislativ !-egi, otarari de /uvern, 0rdonante ale /uvernului, 0rdine ale ministrilor, ministrilor, regulamente de organizare etc.). Institutiile publice reprezinta organismele prin care statul isi exercita functiile si serviciile sale in domeniul economic, sociocultural, de aparare, de siguranta publica, ordine publica. Institutiile publice pot fi de importanta centrala, care cuprind Parlamentul, dministratia dministratia Prezidentiala, /uvernul, ministerele si alte autoritati publice centrale, precum si institutiile din subordinea lor, si de importanta locala, care cuprind unitatile administrativteritoriale, consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale, precum si institutiile institutiile publice subordonate acestora. 2otalitatea 2otalitatea institutiilor publice determina sectorul !sistemul) public. Managementul din sistemul !domeniul) public urmareste coordonarea si controlul serviciilor publice in raport cu obiectivele stabilite de fiecare institutie institutie publica. 3e asemenea, urmareste sa stabileasca directiile strategice si pe termen scurt, mijloacele necesare atingerii obiectivelor, dar si motivarea membrilor institutiilor publice in realizarea obiectivelor stabilite. Managementul public este in stransa corelatie cu activitatile desfasurate in sectorul public, in complexitatea si dinamica sa, precum si cu politicile p oliticile adoptate si stabilite in cadrul sistemului. ctualmente, mediul sociopolitic foarte dinamic, in continua sc&imbare si transformare, isi exercita influenta asupra managementului public. Managementul public este strans legat de sc&imbarile care au loc in societate, reflectand dinamismul din societatea contemporana. 3in acest punct de vedere, managementul public, opereaza cu o serie de concepte generale, care pot fi impartite in trei categorii, si anume4"4#: 1"1# Ionesc Ionescu, u, /&./&. /&./&.,, 5azan, 5azan, 6., eg egrus rusa, a, .-., .-., Managem Management ent organi organizat zation ional, al, 6ditur 6dituraa 2ribu 2ribuna na 6conomica, 7ucuresti, %881, pag.1. %"%# icolescu, 0., 9erboncu, 9erboncu, I., Management, 6ditura 6conomica, 7ucuresti, 1+, pag.1;. '"'# e*man, (iliam, dministrative action, Pretince all, 6ngle*ood ills, e* ilip, P., P., Managementul administratiei ad ministratiei publice, 6ditura 2reira, 0radea, %884, pag.?. 4"4# Plumb, I., ndroniceanu, ., baluta, 0., Managementul serviciilor publice, editia a IIa, 6ditura 6, 7ucuresti, %88', pag.1@.
1) concepte legate de modul de organi!are a sistemului public: oiecti"e# resurse# proces managerial# optimi!are. Oiecti"ele managementului public se refera la misiunea si scopul fiecarei institutii publice
din cadrul sistemului. $esursele reprezinta nevoile materiale, financiare si umane necesare atingerii obiectivului stabilit. Procesul managerial consta in modalitatea de transformare a resurselor in vederea atingerii obiectivelor stabilite. Optimi!area rezulta din dorinta de a realiza cat mai bine procesul managerial, astfel incat resursele sa fie utilizate optim, ducand c&iar la modificarea obiectivelor, ob iectivelor, resurselor resurselor si procesului managerial. %) concepte legate de %unctionarea sistemului public: autonomie# adaptailitate# organi!are# plan# plani%icare si inclu!iune. Autonomia consta in capacitatea sistemului de a se conduce singur, cu respectarea normelor si
legilor in vigoare. Adaptailitatea consta in capacitatea sistemului de asi pastra stabilitatea, tinand cont de
influentele mediului exterior. Organi!area se refera la structura interna a sistemului, care se stabileste pentru a determina o buna functionare a sistemului. Planul este instrumentul prin care se urmareste realizarea obiectivelor stabilite. Plani%icarea este activitatea prin care se stabilesc termenele si mijloacele de realizare a obiectivelor. Inclu!iunea consta in capacitatea sistemului, ca sistem desc&is, de a se integra in structuri mai largi, cum ar fi integrarea Aomaniei in Bniunea 6uropeana. ') concepte legate de conducerea sistemului: in%ormatia# "eri%icarea# deci!ia si controlul. In%ormatia consta in culegerea si prelucrarea datelor necesare procesului de management in atingerea obiectivelor. 3atele culese sunt organizate intro a!a de date si se supun analizei, in vederea identificarii variantei optime de actionare. &eri%icarea este operatia prin care se constata daca modelele si procedurile alese in procesul de management corespund cu realitatea si cu obiectivele stabilite. 'eci!ia consta in alegerea uneia dintre d intre variante, care se considera a fi optima pentru pen tru realizarea obiectivelor. Controlul urmareste indeplinirea obiectivelor ca urmare a deciziilor luate. 5ontrolul se realizeaza in toate fazele procesului de management. Bn rol important in eficientizarea managementului il are managerul. Pentru a fi eficient, managerul trebuie sasi dezvolte aptitudinile in: elaborarea si selectarea informatiilor, informatiilor, care trebuie sa fie utile si credibileC dezvoltarea rationamentului logic si analiza judicioasa a fenomenelor managerialeC perfectionarea colaborarii si comunicarii cu personalulC dezvoltarea capacitatii de a gandi gand i economic si socialC cunoasterea si recunoasterea propriei valori si capacitatea de a munci in ec&ipaC dezvoltarea capacitatii de a stabili si comunica obiective, de a finaliza realizarea lor. ptitudinile manageriale se formeaza si se dezvolta ca urmare a cunostintelor si experientei proprii, dar si prin motivare. Managerul trebuie sa lucreze in ec&ipa si sa aiba aptitudinea de a preveni sau stopa situatiile conflictuale. Pentru a fi eficient, managerul din administratia ad ministratia publica trebuie sa depisteze la timp cauzele unui potential conflict, sa stabilesca precis sarcinile fiecarui salariat, sa foloseasca criterii de promovare si competenta profesionala, sa stimuleze dorinta de perfectionare, sa stimuleze stimuleze creativitatea • • •
•
• •
individuala sau de grup. In acest fel, managerul va dobandi autoritatea au toritatea necesara si respectul membrilor institutiei, creand un climat de munca propice realizarii obiectivelor stabilite. 1.(. 'elimitari si clari%icari cu pri"ire la stat si administratia pulica
Managementul public opereaza cu concepte si abordari fundamentale legate de sistemul public, de particularitatile serviciilor publice din administratia publica centrala si locala, de particularitatile institutiilor publice din domeniul economic, sociocultural, de aparare, ordine publica si siguranta nationala. 3in acest punct de vedere se impune delimitarea si clarificarea notiunilor de „stat$, „puteri ale statului$, „administratie publica$, „organele administratiei publice$. )tatul, in sens larg, consta in colectivitatea umana cu o istorie comuna, cu un teritoriu bine delimitat, cu legi proprii, cu un sistem de guvernare gu vernare propriu si un sistem propriu de aparare a frontierelor, de siguranta nationala si ordine publica, de dezvoltare a relatiilor internationale, alegerea reprezentantilor. In sens restrans, statul cuprinde ansamblul organizatiilor prin care isi exercita puterea si functiile sale. laturi de partidele politice si societatea civila, statul formeaza un sistem complex, care urmareste rezolvarea intereselor generale ale societatii. Prin intermediul statului se exercita puterile politice. In Aomania, puterile politice sunt: 1) puterea legislati"a, care se exercita de catre Parlament, prin intermediul celor doua camere: enat si 5amera 3eputatilorC %) puterea e*ecuti"a, exercitata de Presedinte, /uvern si celelalte autoritati ale administratiei publiceC ') puterea +udecatoreasca, exercitata de instantele judecatoresti. Aomania este un stat democratic, parlamentar si semiprezidential, caracterizat prin principiul separatiei si ec&ilibrul puterilor in stat. 5ele trei puteri sunt in ec&ilibru, ceea ce inseamna ca niciuna dintre ele nu o domina pe cealalta, intre ele existand relatii de colaborare pentru buna functionare a statului. Pentru intelegerea corecta si completa a notiunii de „stat$ se impune si clarificarea notiunilor de „administratie$, „administratie publica$ si „autoritate publica$. Administratia, in sens larg, poate fi definita ca fiind activitatea unui grup care coopereaza pentru realizarea unui obiectiv. In sens restrans, administratia se refera la acele modele si proceduri prin care membrii unui grup sunt convinsi sa coopereze si sasi coordoneze eforturile pentru realizarea unui obiectiv. cest sens restrans al administratiei este specific comportamentului si cooperarii umane in cadrul unei organizatii. Prin urmare, persoanele angajate intro activitate de cooperare cu alte persoane pentru atingerea unui obiectiv sunt angajate intro administratie. dministratia dministratia se preocupa de gasirea metodelor de lucru pentru ca oamenii din grup sa coopereze intre ei pentru indeplinirea sarcinilor, modul de organizare a activitatii lor, de impartire a sarcinilor intre ei, a rolului fiecaruia si cum sa isi indeplineasca acest rol, cum sa isi coordoneze eforturile unul cu celalalt. In societatea moderna, activitatea comuna se desfasoara in cadrul unei organizatii oficiale, care consta intrun sistem planificat de eforturi comune, in care fiecare participant are un rol bine definit si sarcini sau atributii de indeplinit pentru atingerea obiectivelor organizationale stabilite. >actorul c&eie in intregul proces este colaborarea intre persoanele angajate in aceasta activitate. Administratia pulica cuprinde ansamblul institutiilor care asigura elaborarea, executarea si aplicarea legilor. 6laborarea legilor se face prin intermediul Parlamentului, care asigura puterea legislativa a statului. 6xecutarea si aplicarea legilor se face prin intermediul institutiilor care asigura puterea executiva a statului.
Identificarea si rezolvarea abaterilor de la legile in vigoare se asigura prin intermediul institutiilor care asigura puterea judecatoreasca a statului. Intre administratia publica si cea privata exista asemanari si deosebiri. semanarile dintre problemele administrative din organizatiile publice si cele private pot fi observate cu usurinta atunci cand o organizatie privata este preluata de /uvern. Patrimoniul organizatiei va fi acelasi, angajatii vor indeplini aceleasi sarcini, iar personalul de conducere va fi aproximativ aceleasi. 3aca sar produce modificari de personal pe rsonal dupa preluare, se poate spune ca si proprietarii privati ar fi putut face aceleasi modificari. modificari. 3e asemenea, se poate spune ca atat in administratia publica, cat si in cea privata, sunt necesare aceleasi abilitati in rezolvarea sarcinilor. 2otusi 2otusi exista si anumite diferente, d iferente, mai ales de ordin cantitativ decat calitativ. pre pre exemplu, atat activitatile organizatiilor publice, cat si a celor private se bazeaza pe legi. 5u toate acestea, atributiile si responsabilitatile personalului din organizatiile publice, de obicei, sunt descrise mult mai detaliat in legislatie decat cele din domeniul privat, existand mult mai multe posibilitati ca personalul din organizatiile publice sa fie tras la raspundere in fata organelor judecatoresti, in legatura cu modul de indeplinire a sarcinilor. sarcinilor. stfel, stfel, o ac&izitie publica trebuie sa respecte o serie de conditii legale privind anuntarea licitatiilor, licitatiilor, acordarea contractului licitantului care ofera cele mai avantajoase conditii, autorizarea c&eltuielilor etc., in timp ce in cazul unei organizatii private, aceasta poate autoriza angajatii sa ac&izitioneze in numele sau, indeplinind proceduri stabilite de managementul de varf al organizatiei respective. Managementul privat beneficiaza de mai multa libertate in alegerea procedurilor de urmat, care sa fie benefice pentru organizatia sa. Managementul privat isi urmareste predominant interesele personale, in timp ce managementul public trebuie sa serveasca interesul public. Pe de alta parte, exista perceptia ca administratia publica este ineficienta si corupta. 5u toate acestea, societatea moderna are nevoie de activitati si servicii publice. 6ficienta activitatilor publice poate fi influentata de platitorii de impozite. Parlamentul, ca institutie formata din reprezentanti alesi, constituind legislativul tarii, concepe politicile, pe care administratia publica le pune in aplicare. Pentru ca administratia publica sa fie eficienta trebuie incredintata unor uno r functionari publici, selectionati dupa criterii de competenta. >unctionarii publici nu ar trebui sa fie responsabili politic, ci numai pentru aplicarea politicilor in mod eficient, deci fara irosirea fondurilor publice. Majoritatea teoriilor si principiilor managementului public au la baza criteriul eficientei. 6xistanta organizatiilor publice este determinata si de alte necesitati umane. 0 sarcina pe care organizatiile private nu o au este aceea de colectare a veniturilor prin impozitare. 0 alta activitate o reprezinta serviciile de sanatate publica, care nu pot fi incredintate personelor particulare sa decida asupra protectiei impotriva bolilor transmisibile. transmisibile. Perceperea impozitelor face posibila efectuarea serviciilor sanitare in beneficiul tututor, ca de exemplu vaccinarea obligatorie sau carantina, pentru a impiedica raspandirea bolilor transmisibile. lte servicii publice sunt cele din domeniul economic, econ omic, cum ar fi apa, gazele, electricitatea etc., pentru care se percep impozite si taxe. lte servicii publice sunt cele de invatamant, aparare, ordine publica, siguranta nationala etc., care au ca obiectiv principal rezolvarea problemelor comunitatii. 5onstitutia Aomaniei opereaza cu notiunea de autoritate pulica. Autoritatea pulica reprezinta „colectivul organizat de oameni care exercita prerogativele de putere publica fie intro activitate activitate statala, fie intro activitate activitate din administratia locala autonoma$?"?#. 3enumirea de „autoritati pulice$ se utilizeaza si pentru functionarii publici care intra in contact nemijlocit cu cetateanul+"+#. ?"?# Profir Profiroiu oiu,, ., ., Popesc Popescu, u, I., 7azele 7azele admini administ strat ratiei iei pub public lice, e, editi editiaa a IIa, IIa, 6ditur 6dituraa 6conomi 6conomica, ca, 7ucuresti, %884, pag.1'. +"+# ibidem.
Organele administratiei pulice reprezinta structuri organizationale cu personalitate de drept
•
•
public, care actioneaza din oficiu pentru executarea legii sau pentru prestarea serviciilor publice, sub controlul direct sau indirect al Parlamentului;";#. tructura organizatorica, politica si administrativa a Aomaniei este urmatoarea: Parlamentul compus din doua camere: enat 5amera 3eputatilorC Organele supreme ale administratiei de stat
Presedintele si administratia prezidentialaC /uvernul si aparatul sau de lucruC •
Administratia centrala de specialitate
MinistereleC utoritatile subordonate ministerelorC utoritatile autonomeC •
Administratia teritoriala de stat
PrefectulC 5omisia judeteana consultativaC 5omitetul operativconsultativC erviciile deconcentrate ale administratiei publice centrale in teritoriuC •
Administratia +udeteana
5onsiliul judeteanC Presedintele consiliului judeteanC ecretarul general al judetuluiC •
Administratia locala
5onsiliul localC PrimarulC ecretarulC paratul propriu de specialitateC erviciile publice locale. 1.,. Administratia pulica - domeniul de aplicare a managementului pulic
sa cum sa mai aratat anterior, administratia publica cuprinde ansamblul organizatiilor cu personalitate de drept public, care reprezinta si apara interesul public. 5apacitatea de drept public, care se impune celui particular, se fundamenteaza pe prerogativele care rezulta din 5onstitutie si din legile organice. In virtutea acestei capacitati, institutiile administrative emit acte de autoritate, care se executa din oficiu sau apeland la masuri de constrangere, sanctiuni sau executie silita. Puterea publica consta in drepturi speciale de care dispune o institutie administrativa prin care se duc la indeplinire prevederile legale, precum si prestarea de servicii publice in limitele legii. Puterea publica presupune si contenciosul admninistrativ si aplicarea sanctiunilor penale stabilite de instantele judecatoresti prin &otarari definitive. Procesul de management in administratia publica, pentru indeplinirea legilor, presupune procese de pregatire a executarii actelor normative prin emiterea de &otarari, circulare, instructiuni de la /uvern, precum si procese de e*ecutie prin emiterea de acte unilaterale, inc&eierea de contracte, efectuarea de operatii materiale. Pentru eficientizarea administratiei publice, managementul public urmareste cresterea calitatii serviciilor publice oferite de institutiile publice conduse conform unor principii riguroase desprinse din lege. 3eciziile administrative se fundamenteaza pe judecati de valoare, iar calitatea serviciilor depinde si de sumele prevazute prin bugetele aprobate de partidele politice aflate la guvernare. ;";# ibidem.
copul managementului public in institutiile administratiei publice este satisfacerea nevoilor generale, fara a se urmari obtinerea unui profit, asa cum se intampla in organizatiile private. atisfacerea intereselor generale constituie domeniul managementului in administratia publica. 5ontinutul serviciilor publice este influentat de puterea politica. 6l variaza in functie de evolutia societatii, de politicile stabilite de legislatori si de oficialii alesi, dar obiectivul managementului public ramane acelasi: executarea eficienta a acestor politici. Intre adminitratia publica si politica exista o stransa legatura, interconditionanduse reciproc. dministratia publica transpune in practica deciziile politice, dar si managementul administratiei publice influenteaza politica. erviciul public reprezinta ansamblu de activitati organizate si autorizate de administratia publica pentru satisfacerea nevoilor sociale in interes public. Managementul public urmareste rezolvarea acestor nevoi sociale, la un moment dat, ceea ce presupune ca puterea politica sa valorizeze aceste nevoi si sa adopte un cadru legislativ adecvat. vand in vedere complexitatea si diversitatea nevoilor sociale sa constatat ca ele nu pot fi satisfacute doar de serviciile publice ale institutiilor administrative, aparand necesitatea de a oferi servicii publice si de catre organizatii private. erviciile publice oferite de catre organizatiile private trebuie insa sa functioneze prin autorizarea de catre institutiile administrative. erviciile publice au la baza decizii ale managementului public si un cadru legislativ corespunzator elaborat si controlat de autoritatea publica. In acest sens, serviciile publice trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici: sa satisfaca o necesitate de interes publicC sa fie intrun raport juridic permanent cu administratia care lea infiintat si care le conduceC sa furnizeze bunuri siDsau servicii de interes publicC sa fie supuse unor norme si principii de drept public, care le diferentiaza de serviciile organizatiilor private. Clasi%icarea ser"iciilor pulice/0
erviciile publice pot fi clasificate dupa mai multe criterii, si anume: 1) 'upa criteriul +uridic, serviciile publice pot fi: servicii publice administrativeC servicii publice industriale si comerciale. erviciile publice administrative constau in activitatea sau ansamblul de activitati prin care institutiile administratiei publice actioneaza intrun cadru legislativ bine determinat pentru satisfacerea interesului public. erviciile publice industriale si comerciale pot fi oferite de organizatii publice sau private cu caracter industrial si comerciale. %) 'upa modul de cooperare la satis%acerea interesului pulic, serviciile publice pot fi: servicii publice la realizarea carora nu sunt implicate persoane din afara si care au drept scop satisfacerea directa si individuala a particularilor, ca de exemplu: invatamant, sport, cultura si servicii administrative. 6le pot fi: stabilimente publiceC stabilimente de utilitate publica. tabilimentul public este un serviciu oferit de o institutie publica care dispune de un patrimoniu propriu si se constituie ca un procedeu, ca o te&nica, cu scopul de a realiza o mai buna satisfacere a interesului public. tabilimentele publice pot fi nationale, judetene sau comunale, care primesc donatii din partea particularilor, colectivitatilor publice, cu scopul de a realiza unele obiective caritabile, culturale si pot pastra venituri provenind din activitatile lor, ca de exemplu: spitale, scoli, universitati etc. • •
•
a) b)
@"@# >ilip, P., Managementul administratiei publice, 6ditura 2reira, 0radea, %884, pag.111%.
tabilimentele de utilitate publica sunt institutii create din initiativa particulara, cu fonduri private, dar fara scop lucrativ, pentru satisfacerea unui interes public, ca de exemplu: universitati private, clinici private, teatre particulare etc. servicii publice la realizarea carora participa indirect si alte persoane si fara ca beneficiarul sa intre in contact cu serviciul respectiv. In acest caz clientul este utilizator, nu beneficiar, ca de exemplu: intretinerea retelei de drumuriC servicii publice la realizarea carora sunt implicate persoane din randul cetatenilor si destinate intregii colectivitati umane, fara ca indivizii sa cunoasca, in mod individual, rezultatul, ca de exemplu: apararea nationala, serviciul diplomatic etc. ') 'upa ni"elul la care se reali!ea!a, serviciile publice pot fi: servicii publice nationaleC servicii publice locale. erviciile publice nationale sunt cele care se adreseaza ansamblului colectivitatilor nationale, iar serviciile de interes local se adreseaza colectivitatilor la nivel de judet, oras, comuna etc. 4) 'upa %orma de proprietate, serviciile publice pot fi: servicii publice monopolizate, oferite doar de institutiile administrative care detin si monopolul asupra activitatilor respectiveC servicii publice realizate de agenti economici publici siDsau privati. ceasta categorie de servicii sunt oferite atat de institutii publice, cat si de organizatii private. dministratia publica intrun stat este organizata pe principiul descentralizarii administrative, care imbraca doua forme: descentralizarea teritorialaC descentralizarea pe servicii. 3escentralizarea teritoriala se refera la impartirea statului in circumscriptii administrative in care functioneaza autoritati administrative locale, organizate pe principiul autonomiei locale. 3escentralizarea pe servicii se refera la serviciile publice autonome, scoase din competenta administratiei publice centrale sau locale. Prin urmare, ele au un anumit grad de independenta fata de organele administrative din competenta carora sau desprins. 3eci, descentralizarea pe servicii nu se refera la o grupa de servicii de interes local, care sunt in competenta autoritatilor locale. e poate concluziona ca serviciile publice reprezinta mijloacele prin care administratia publica isi desfasoara activitatea. 6le constau in organisme administrative, create de stat, judet sau comuna, cu competente si puteri determinate, inzestrate cu mijloace financiare din bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale sau bugetele administratiei publice locale, puse la dispozitia publicului pentru a satisface in mod regulat si continuu nevoile cu caracter general. . 2eodorescu"# considera ca serviciile publice se intalnesc pretutindeni unde este o activitate de stat, functia executiva a statului se exercita prin servicii publice, iar totalitatea serviciilor publice constituie administratia. ensul notiunii de serviciu public este acela de activitate organizata de organele administratiei publice locale !comunale, orasenesti, municipale si judetene) cu scopul satisfacerii permanente a interesului general. cest sens este limitat, necuprinzand serviciile de interes national. erviciile publice ale administratiei publice locale pot fi obligatorii si facultative18"18#. erviciile obligatorii sunt cele destinate bunei desfasurari a administratiei publice teritoriale, ca de exemplu serviciile de stare civila si autoritatea tutelara, pentru a caror organizare si functionare exista reglementari legale. •
•
• •
•
•
"# 2eodorescu, ., 2ratat de drept administrativ, din >ilip, P., Managementul administratiei publice, 6ditura 2reira, 0radea, %884, pag.1%. 18"18# ibidem, pag.1'.
erviciile facultative au la baza reglementari la nivel local si depind de mijloacele financiare de care dispune unitatea administrativteritoriala. 3in aceasta categorie fac parte serviciile descentralizate girate de regiile autonome si societatile comerciale, cum sunt serviciile publice de gospodarie comunala. cestea se desfasoara sub autoritatea administratiei publice locale, avand drept scop furnizarea de servicii de utilitate publica, prin care se asigura: alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzuale si pluviale, salubrizarea localitatilor, alimentarea cu energie termica, transportul public local, administrarea fondului locativ public, administrarea domeniului public. 0rganizarea serviciilor publice de gospodarire comunala se realizeaza cu respectarea urmatoarelor principii: principiul dezvoltarii durabile, principiului autonomiei locale, principiul descentralizarii serviciilor publice, principiul responsabilitatii si legalitatii, principiul participarii si consultarii cetatenilor, principiul parteneriatului, principiul corelarii cerintelor cu resursele, principiul protectiei si conservarii mediului natural si construit, principiul administrarii eficiente a bunurilor din proprietatea publica a unitatilor teritoriale, principiul asigurarii mediului concurential, principiul liberului acces la informatii privind serviciile publice11"11#. erviciile de gospodarire comunala trebuie sa urmareasca satisfacerea cantitativa si calitativa a nevoilor utilizatorilor, in conditii de rentabilitate si eficienta economica. 1.. 'e%initia si caracteristicile oiectului managementului pulic
Managementul public presupune o problematica deosebita, care, pentru a putea fi solutionata, trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: elementele managementului general se regasesc in administratia publica, cu toate dimensiunile si functiile pe care le indeplinesc in oricare alt domeniu de activitateC exercitarea managementului public se face la fel ca in oricare alt domeniu al vietii sociale, intrun mediu socialpolitic aflat in continua miscare si sc&imbare, din ce in ce mai accelerataC exercitarea managementului public in conditiile cresterii complexitatii vietii sociale si al fenomenului globalizariiC delimitarea si clarificarea notiunilor de management public, lideritate, administratie publica, guvernare institutionala. Managementul public consta, in principal, in coordonarea si controlarea serviciilor publice pentru a le face eficace si eficiente in raport cu obiectivele lor, in timp ce lideritatea se refera la sc&imbare, pe care trebuie sa o stapaneasca, sai stabileasca directiile, sa asigure mijloacele necesare si sa motiveze membrii organizatiei in vederea sc&imbarii. /uvernarea institutionala indica pe cei care conduc. dministratia urmareste transpunerea in practica a politicilor adoptate. 3in cele prezentate se poate concluziona ca managementul coordoneaza si controleaza, liderii orienteaza si „entuziasmeaza$, iar administratia serveste1%"1%#. Managementul general, atat din punct de vedere teoretic, cat si practic, isi gaseste aplicabilitate si in domeniul administratiei publice, la fel ca si in celelalte domenii de activitate, elementele si functiile sale fiind aceleasi. Prin urmare, si in administratia publica, managementul urmareste coordonarea resurselor umane, informationale si financiare in vederea realizarii obiectivelor propuse. Problematica managementului public trebuie studiat si analizatat in contextul unui mediu social si politic foarte dinamic, ridicand probleme permanente privind finantarea, continutul, calitatea si eficienta acestui domeniu de activitate. Managementul public este influentat in mare masura de cultura nationala si de birocratie. 7irocratia presupune numarul functionarilor publici care activeaza in administratia publica. In ultimul timp se constata o crestere a birocratiei atat la nivel national, cat si la nivel local. •
•
•
•
11"11# ibidem. 1%"1%# Plumb, I., ndroniceanu, ., baluta 0, Managementul serviciilor publice, editia a IIa, 6ditura 6, 7ucuresti, %88', pag.1+.
• •
5resterea birocratiei se datoreaza atat progresului stiintei si te&nologiei, cat si interventiei statului in economie, pentru protejarea pietelor, prin agentii administrative. Programele guvernamentale pentru combaterea saraciei si rezolvarea problemelor sociale conduc la aparitia unor noi autoritati publice, care determina cresterea democratiei. 2endinta activitatii managerilor din administratia publica este orientata catre client si catre sc&imbare, ceea ce presupune utilizarea metodelor si te&nicilor moderne de conducere si organizare. Managementul public are ca obiectiv principal satisfacerea intereselor sociale. ectorul public al unei natiuni consta in administratia publica centrala si locala, precum si toate organizatiile publice care presteaza servicii in interesul general al societatii. Managementul public se refera la metodologia de realizare a programelor administratiei publice, alocarea resurselor materiale, financiare si umane, evaluarea si controlul activitatilor administratiei publice. In acest sens, managementul public vizeaza aspecte privind sistemul de management in institutiile publice, resursele materiale, financiare si umane, eficacitatea si eficienta activitatii lor pentru realizarea obiectivelor. Managementul public vizeaza, de asemenea, metodele si te&nicile manageriale utilizate de managerii institutiilor publice, precum si functiile managementului, cu particularitatile lor din acest domeniu. Managementul public are ca obiectiv satisfacerea interesului public prin realizarea serviciilor publice. Pentru a realiza acest lucru este necesar a se realiza un cadru institutional care sa permita aplicarea legislatiei in vigoare !-egi, otarari de /uvern, 0rdonante ale /uvernului, 0rdine ale ministrilor, regulamente de organizare etc.). Procesul de management in sectorul public presupune si existenta relatiilor de management din institutiile publice, care constau in raporturile din sistemul administrativ. Intre managementul public si administratia publica exista stranse interdependente. stfel, administratia publica asigura realizarea puterii de stat si a organizatiilor administrativteritoriale, prin conducerea lor pe baza principiilor generale ale managementului public. 3omeniile de interes in administratia publica sunt: organizarea structurilor administratiei publiceC psi&ologia comportamentului administrativC relatia dintre politica si administratia publica si rolul administratiei publice in politica. 2oate aceste aspecte trebuie privite impreuna. 2oate cele prezentate anterior pot conduce la urmatoarea definitie a obiectului managementului public: Managementul public are ca obiect cunoasterea proceselor si relatiilor de management din admininistratia publica, prin elaborarea de principii si legitati, urmarind perfectionarea continua a organizarii si functionarii structurilor administrative cu scopul realizarii unor servicii publice eficiente, in concordanta cu nevoile sociale generale si satisfacerii interesului public. 3efinitia obiectivului managementului public poate fi prezentata sc&ematic astfel: •
>ig.1 3efinitia obiectului managementului public Caracteristicile oiectului managementului pulic decurg din definitia acestuia. 0 prima caracteristica o reprezinta continutul managementului pulic, care consta in
cunoasterea proceselor si relatiilor din administratia publica, in baza carora emite principii si legitati de organizare si functionare a acesteia. doua caracteristica consta in acti"itatea de per%ectionare a organizarii si functionarii structurilor administrative pentru atingerea obiectivelor stabilite, tinand cont de dinamica mediului exterior, a sc&imbarilor si transformarilor care au loc in societate si care determina sc&imbarea permanenta a intereselor generale.
treia caracteristica o reprezinta scopul managementului pulic, adica satisfacerea interesului public, prin eficientizarea serviciilor publice si urmarirea realizarii unei concordante intre nevoile sociale si serviciile publice oferite. Intreari de control
1. 6numerati si definiti conceptele cu care opereaza managementul public legate de modul de organizare a sistemului publicC %. 6numerati si definiti conceptele cu care opereaza managementul public legate de functionarea sistemului publicC '. 6numerati si definiti conceptele cu care opereaza managementul public legate de conducerea sistemului publicC 4. 5are sunt aptitudinile pe care trebuie sa le posede managerul pentru a fi eficientE ?. 3efiniti conceptul de „stat$C +. 5e este „administratia$ si „administratia publica$C asemanari si deosebiriC ;. 3efiniti autoritatea publica si organele administratiei publiceC @. Prezentati structura, politica si administrativa a AomanieiC . Prezentati serviciile publice si caracteristicile lorC 18. 5lasificati serviciile publice: a) dupa criteriul juridicC b) dupa modul de cooperare la satisfacerea interesului publicC c) dupa nivelul la care se realizeazaC d) dupa forma de proprietateC 11. 3efiniti managementul publicC 1%. 3efiniti obiectul managementului public si prezentati caracteristicile lui.
1'
"1# Ionescu, /&./&., 5azan, 6., egrusa, .-., Management organizational, 6ditura 2ribuna
6conomica, 7ucuresti, %881, pag.1. 14 "%# icolescu, 0., 9erboncu, I., Management, 6ditura 6conomica, 7ucuresti, 1+, pag.1;. 1? "'# e*man, (iliam, dministrative action, Pretince all, 6ngle*ood ills, e* ilip, P., Managementul administratiei publice, 6ditura 2reira, 0radea, %884, pag.?. 1+ "4# Plumb, I., ndroniceanu, ., baluta, 0., Managementul serviciilor publice, editia a IIa, 6ditura 6, 7ucuresti, %88', pag.1@. 1; "?# Profiroiu, ., Popescu, I., 7azele administratiei publice, editia a IIa, 6ditura 6conomica, 7ucuresti, %884, pag.1'. 1@ "+# ibidem. 1 ";# ibidem. %8 "@# >ilip, P., Managementul administratiei publice, 6ditura 2reira, 0radea, %884, pag.111%. 13 14 15 16 17 18 19
%1
"# 2eodorescu, ., 2ratat de drept administrativ, din >ilip, P., Managementul administratiei publice,
6ditura 2reira, 0radea, %884, pag.1%. %% "18# ibidem, pag.1'. %' "11# ibidem. %4 "1%# Plumb, I., ndroniceanu, ., baluta 0, Managementul serviciilor publice, editia a IIa, 6ditura 6, 7ucuresti, %88', pag.1+. CONTINUTUL )I CA$ACTE$I)TICILE MANAGEMENTULUI PUBLIC 1.1.1. 'espre administratia pulica si necesitatea mana2gementului pulic
ocietatea ca mod de organizare al existentei desemneaza intregul camp de actiune umana: sistemul social, organismul comportamental, personalitatea individului, mediul fizic si organic, sistemul cultural etc. 5aracteristica societatii o constituie ordinea normativa comportamentala prin care viata unei populatii este organizata in mod colectiv. 5a ordine, este alcatuita din valori si norme, iar ca si colectivitate, ofera o conceptie anume despre calitatea de membru, prin care se disting indivizii carei apartin sau nu. lcatuita dintrun sistem normativ de ordine, din statusuri, drepturi si obligatii apartin and membrilor, pentru a putea supravietui si dezvolta, comunitatea umana trebuie sa mentina integritatea unei orientari culturale intelese si respectate de catre membrii sai, ca baza pentru identitatea sociala. Aealizarea unei ordini normative solicita existenta unui conformism, cu asteptari comportamentale stabilite prin norme si valori, dar si a unui mecanism de constr angere, legat de necesitatea interpretarii autoritate a obligatiilor institutionalizate. Pentru toate acestea statul infiinteaza servicii publice, de mentinere a ordinii, de educatie, finante publice, de paza a granitelor tarii, administrarea domeniului public s.a. ceasta insiruire de servicii publice, organizate, alcatuiesc administratia pulica. dministratia publica este o categorie atat de abstracta si variata, inc at se poate descrie in termeni diferiti: 20 21 22 23 24
„Administratia pulica este acti"itatea prin care se reali!ea!a scopurile si oiecti"ele gu"ernului“34.I. Corson si 4.P.5arris6.
„Administratia
pulica
este
in
principal
preocupata
de
mi+loacele
pentru
implementarea "alorilor politice“34.P%i%%ner si $.Prest7us6.
„Procesul administratiei pulice consta in actiunile de reali!are a intentiei sau dorintei gu"ernului“ 3'.4.8aldo6.
3in aceste definitii, dar si a altor autori !3.. Aosenbloom, P. egulescu, I. lexandru, . Iorgovan) se poate concluziona faptul ca administratia publica, ca multe alte stradanii umane este dificil de definit, dar oamenii au cu totii un sens al acesteia ;?;b1@& , desi sunt pareri diferite despre cum ar putea fi realizata. dministratia publica implica activitate, are legatura cu politica, tinde sa fie concentrata in ramura executiva a guvernarii, difera de administratia privata si este preocupata de aplicarea legii. Administratia pulica repre!inta ansamlul proceselor manageriale si de e*ecutie# de natura politica si +uridica prin care se reali!ea!a mandatele gu"ernarii legislati"e# e*ecuti"e si +udecatoresti in scopul asigurarii reglementarilor si ser"iciilor necesare societatii in ansamlu# dar si componentelor acesteia.
6ste bine cunoscut faptul ca Aomania avea inainte de 1@, unul dintre cele mai centralizate sisteme administrative. 3esi a fost initiata o reforma a administratiei menita sa conduca la adaptarea acesteia la transformarile economicosociale produse odata cu sc&imbarea din 1@ se apreciaza ca situatia a ramas in mare masura nesc&imbata, at at din cauza constr angerilor bugetare cat si din lipsa de determinare politica si experienta in ceea ce priveste structurile administratiei alternative. In conditiile statului de drept, in care separarea puterilor, descentralizarea serviciilor administrative si autonomia administrativa constituie coordonate fundamentale, structurile organizationale ale administratiei publice sunt realizate atat la nivelul statului, a colectivitatii nationale, situatie in care avem administratie pulica centrala, cat si la nivelul colectivitatilor locale, unde este organizata si functioneaza administratia pulica locala. 6ficienta proceselor manageriale din domeniul institutiilor publice este determinata de calitatea functionarilor publici, iar prestatia profesionala a acestora depinde &otar ator de cunoasterea si aplicarea managementului public. ceasta presupune posibilitatea intelegerii particularitatilor cu care
se identifica, analiza pertinenta a structurilor organizationale din sectorul public, cunoasterea relatiilor care exista intre componentele acestora, a rolului fiecarui element in cadrul intregului, a competentelor, sarcinilor si responsabilitatilor ce revin functionarilor din administratia publica. 1.1.(. CONCEPTUL 'E MANAGEMENT PUBLIC
ocietatea moderna se caracterizeaza printro activitate statala complexa si diversificata: administrativa, juridica, economica, sociala, militara etc. Pentru a desemna actiunile care se desfasoara in aceste domenii distincte, literatura de specialitate utilizeaza o serie de notiuni, bogate in continut, cum sunt: activitatea executiva, autoritate executiva, responsabilitate, autoritate administrativa, administratie etc. 3intre multiplele sensuri care sau dat acestor notiuni, preocuparile teoretice sau axat in principal, pe clarificarea lor, luate ca forme de exercitare a puterii, mai ales datorita importantei pe care o reprezinta cunoasterea exacta a acestor activitati in intimitatea lorC a modurilor in care trebuie sa fie organizate realizarea lor in practica, moment esential de care depinde, in mare masura infaptuirea rolului statului in organizarea si conducerea societatii. In tratarea managementului public unii autori insista pe delimitarea sa in parti distincte: pe de o parte o aordare %ormala# organica, ceea ce din punct de vedere juridic presupune autoritati publice !Parlament, dministratia Prezidentiala, /uvernul, ministerele, organisme centrale si de specialitate subordonate sau nu guvernului, institutii autonome locale: consiliul judetean, consiliul local, etc.), iar pe de alta parte o aordare materiala, functionala prin care administratia publica evoca acte juridice si operatiuni materiale prin care se executa legea, fie prin emiterea de norme subsecvente, fie prin organizarea sau prestarea directa de servicii publice. lti autori apreciaza ca managementul public „ studiaza o larga problematica integrata in domeniul administratiei publice “, adica, este acea parte care cerceteaza dincolo de stiinta, arta aplicarii metodologiei programului de administratie publica, alocarea resurselor materiale, financiare, umane si informationale etc. Pentru acestia managementul pulic este un domeniu distinct, iar %unctionarul pulic este practicantul. In acelasi context se urmaresc metodele si te&nicile manageriale prin care se
pun in valoare abilitatile si priceperile de care dispun functionarii publici pentru transpunerea in practica a cunostintelor. >. 7onnet sustine, in mod paradoxal, ca nu este o disciplina de sine statatoare, deoarece studiul acesteia se suprapune peste alte discipline, incluz and intre acestea stiintele politice, economia,
sociologia, psi&ologia si administratia afacerilor. 3esi o asemenea abordare contine un mare adevar, in practica este apreciata nesatisfacatoare, avand in vedere imensa si puternica birocratie guvernamentala franceza. Managementul pulic repre!inta ansamlul proceselor si relatiilor de managem ent# ine determinate# e*istente intre componentele sistemului administrati"# prin care# in regim de putere pulica# se aduc la indeplinire legile si se pre"ede# organi!ea!a# coordonea!a# antrenea!a si controlea!a acti"itatile implicate in reali!area ser"iciilor care satis%ac interesul pulic.
In concluzie, managementul public studiaza acele procese si relatii de management si de executie din administratia publica in toata complexitatea lor, in scopul perfectionarii organizarii si functionarii structurilor organizatorice administrative potrivit valorilor puterii politice in functie de necesitatile economicosociale, in vederea realizarii unor servicii publice eficiente. e poate aprecia ca, in prezent, in domeniul managementului public sa constituit un sistem teoretic si metodologic ce cuprinde concepte, principii, metode si te&nici bine articulate ce prezinta caracteristici definitorii: a. Caracterul politic. 5a domeniu al stiintei, managementul public este influentat de factorul
politic. 3eciziile de guvernare se transmit in administratia publica pana la nivelurile inferioare ale structurilor administrative. In aceste acte functionarii publici aplica deciziile administrative in concordanta cu orientarea lor politica si programul de guvernare al formatiunilor politice carora le apartin. . Caracterul comple*. 5omplexitatea apare ca urmare a intrunirii unor elemente specifice
diferitelor domenii ce apartin sectorului public: invatamant, sanatate, cultura, asistenta sociala etc. c. Caracterul de sinte!a. cesta preia o serie de concepte, teorii, principii, metode si te&nici
din alte domenii si sunt utilizate in structurile organizatorice administrative. daptarea acestor cunostinte nu trebuie realizate oricum, ci in concordanta cu particularitatile domeniului public. d. Caracterul integrator. tudiind procesele manageriale si de executie din administratia
publica in scopul perfectionarii acesteia, managementul public integreaza toate elementele necesare din domeniile vietii sociale: invatamant, sanatate, cultura, asistenta sociala etc. 1.1.,. E&OLUTII )I O$IENTA$I IN MANAGEMENTUL PUBLIC
Procesul conturarii si afirmarii managementului public ca stiinta a fost jalonat de o serie de evolutii carora le corespund abordari specifice, din ung&iuri diferite si complementare, ale fenomenului managerial administrativ. Inceputul stiintei administratiei se regaseste in secolul al F9IIlea, in ustria si /ermania, tari care au organizat pentru prima data cursuri de administrare a finantelor publice. Aezultatul acestora sa concretizat in realizarea unui aparat administrativ in Imperiul ustroBngar in secolul al FIFlea foarte eficient si bine organizat. 5&. G. 7onnin este considerat „ parintele administratiei“franceze, iar .>. 9ivien, prin personalitatea marcanta pe care a manifestato a determinat infiintarea in 1@4@ a primei scoli de administratie, in aceasta tara. 3upa aceasta, stiinta administratiei se dezvolta tot mai mult devenind o adevarata istorie a structurilor si activitatilor sale, confrunt anduse cu un lant de teorii eterogene care aveau drept obiect administratia publica sau privata. dministratia nu poate fi inteleasa in intreaga sa dimensiune decat daca se tine cont de locul pe carel ocupa ea pe piata, de rolul pe care ea il joaca in economia de piata si de structurile care rezulta de aici si prin care ea isi indeplineste misiunea. In Aomania problematica stiintei administratiei si implicit a managementului public a constituit obiect de reflectie si cercetare pentru teoreticieni si practicieni. stfel, profesorul 5.3issescu, considera stiinta administratiei ca fiind distincta de dreptul administrativ, ea formul and de altfel, acele principii capabile sa asigure gestionarea afacerilor publice si sa permita formarea unor functionari publici valorosi pentru administratie. 0 conceptie asemanatoare a avuto si profesorul P.egulescu, care sustinea ca stiinta administratiei urmareste analiza critica a administratiei din punctul de vedere al resurselor, mijloacelor si rezultatelor, formulate pe baza descoperirilor facute in mecanismul administrativ, reguli care, aplicate in activitatea administrativa, sa conduca la cresterea eficientei acesteia. lti specialisti au considerat stiinta administratiei si implicit managementul public ca ar fi o stiinta politica sau o stiinta sociala, care studiaza interventia sociala a statului, ori o stiinta cu caracter economic care cerceteaza gospodaria bunurilor pentru realizarea scopurilor statului. 3e asemenea, in decursul timpului, au existat specialisti care au sustinut ca managementul public ar avea un caracter te&nic, prin ea urmarinduse sa se identifice acele solutii necesare organizarii rationale a muncii sau obtinerea unei eficiente maxime prin perfectionarea organizarii administratiei publice.
Potrivit altor opinii, managementul public formuleaza acele principii care, imprumutate din intreprinderile publice vor putea fi regasite si in administratia publica. Potrivit lui . >aHol, socotit creatorul doctrinei administrative, „a administra inseamna a prevedea, a organiza, a comanda, a coordona si a controla“. 5a si concept, managementul public a fost folosit inca din anul 1?8. In cele mai multe tari europene un curent nou, international, isi face tot mai mult simtita prezenta: noul management pulic. ceasta doctrina patrunde tot mai mult in domeniul organizarii publice. 0riginea sa se afla in unirea a doua curente de idei: noua economie institutionala si managerialismul. Primul termen sa constituit pe teoria publica, teoria costurilor si teoria factoriala, iar al doilea curent sa bazat pe managementul stiintific si orientarile acestuia. Potrivit acestei doctrine, functionarii publici sunt identificati cu niste agenti activi ai politicii de dezvoltare si nu numai ca persoane ce participa la implementarea acesteia. 3e asemenea, descentralizarea, fundamentarea proiectelor, contractelor, pregatirea personalului, imbunatatirea organizarii, atitudinea fata de cetatean sunt noile orientari ale managementului public. 6ste evident ca exista o dezvoltare fara precedent a cercetarii managementului public in tarile europene de peste un deceniu incoace, si anume: crearea de catedre de management public in universitati, inmultirea 5entrelor de cercetare manageriala publica cu vocatie generala sau specializata, rolul institutelor de administratie publica, fie ele institute de formare sau de perfectionare in acest domeniu, toate acestea sunt esentiale in dezvoltarea cercetarii fenomenului. -a aceasta trebuie adaugata si cercetarea efectuata in interiorul managementului public. 1.1.. ABO$'A$I IN TEO$IA )I P$ACTICA MANAGEMENTULUI PUBLIC
In ideea de sistematizare a diverselor modalitati de abordare a managementului public se identifica trei categorii, determinate de perspectivele avute in vedere. stfel, au rezultat: a. aordarea politica9 . aordarea legala9 c. aordarea manageriala.
a. Aordarea politica. fost sustinuta de (. aHre si explicata ca pe o problema de teorie
politica. Intro democratie, afirma acesta, problema esentiala o constituie responsabilitatea pentru un control total. tentia cercetatorilor a fost atrasa de gradul in care functionarii publici, cu functii de conducere participa in politica. >unctionarii profita de avantajele atasate functiei si doresc ca ele sa se reflecte in aceasta. Aaporturile pe care le antreneaza cu publicul sunt mai mult sau mai putin dezvoltate, mai mult sau mai putin bazate pe intelegere, dupa epoca, dupa tari. stfel, exista, pe de o parte, tendinta de a se tine la distanta de cei administrati , de asi impune vointa mai degraba dec at de a proceda prin convingere. In opozitie, de cealalta parte, tendinta de a fi aproape de cei administrati, de a cunoaste nevoile publicului, de al convinge de eficacitatea si oportunitatea masurilor luate. 0 asemenea abordare are drept valori: reprezentativitatea, sensibilitatea si receptivitatea. -uate separat sau tratate in combinatiile dorite ele sunt considerate esentiale pentru mentinerea democratiei constitutionale. Intrun asemenea context, abordarea politica accentueaza rolul jucat de pluripartidism, reprezentat in cadrul managementului public. 0rice structura organizationala, mare sau mica, performanta sau mai putin, este interesata in mentinerea sau c&iar cresterea sustinerii politice. stfel, respectiva structura organizationala se politizeaza si urmareste cu orice pret reprezentare, accentu and voit rolul valorilor politice. . Aordarea legala. 3e multe ori minimalizata ca importanta in cele mai multe situatii
devine esentiala pentru definirea si intelegerea managementului public. bordarea explica locul pe care trebuie sa-l reprezinte legea in influentarea structurilor organizationale, in executarea competenta de catre functionarii publici a prevederilor acesteia, precizand modalitatile practice pentru solutionarea actelor de violare a unor drepturi. >unctionarului public legea ii precizeaza autoritatea, adica, care ii sunt asteptarile de la acestaC carei sunt limitele de autoritate si in al treilea r and care sunt drepturile individuale ce i se cuvin. Potrivit abordarii legale fiecare functionar public indeplineste simultan doua roluri: pe de alta parte, trebuie sa aplice legile existente potrivit noilor situatii, iar pe de alta parte initiaza si aproba legile noi, contribuind astfel la procesul de dezvoltare a sistemului legislativ. pecialistii unei asemenea abordari !>./oodno*, M.3imoc=, .3avis) justifica faptul ca organizatiile publice sunt astfel cel mai bine definite in termenii legii. bordarea legala a
managementului public solicita reunirea in permanenta a trei valori: procedura utilizata, drepturile individuale si aspectele juridice. Procedura, limitata la anumite cerinte sau standarde, trebuie definita precisC drepturile individuale ale fiecarui functionar public sa fie mentionate intrun document oficial iar aspectele juridice sa solutioneze eventualele conflicte aparute intre persoanele private si stat. c. Aordarea manageriala. ceasta presupune cunoasterea teoriei managementului, mai
precis a managementului stiintific !>r.2aHlor si 6.-e*is), a managementului birocratic !M.(eber) dar si a managementului rational !-./ulic= si -.Br*ic=). 5ei mai multi dintre teoreticieni au tendinta de a minimaliza diferentele care apar intre managementul public si cel intalnit in domeniul privat. Potrivit acestora administratia publica poate fi considerata ca o mare afacere ce poate fi gestionata dupa valori si principii comune. Inceputurile abordarii manageriale se identifica cu secolul al FIFlea c and sa incercat aplicarea ei in organizarea serviciilor publice. Aezultatul unui asemenea demers a aratat ca dominatia politicului a determinat aparitia la toate nivelurile, a ineficientei, coruptiei, a un or politicieni incapabili de a conduce. Blterior, a aparut necesitatea separarii managementului public de politic, fapt dezbatut cu ardoare si fata de care au existat reactii diverse. 5oncluzia acestui fapt era aceea a alegerii functionarilor publici pe criterii de performanta si eficienta, deci administratia trebuie sa iasa din sfera politica. Bn asemenea punct de vedere este bine de precizat: ce poate face o structura administrativa foarte bineE 5um poate realiza obiectivele foarte bine E 3e fapt raspunsul la asemenea intrebari a fost oferit inca de >r. 2aHlor care a demonstrat ca un management poate fi eficient daca se apeleaza la cateva principii stiintifice. Brmarind rezultate tot mai performante, reprezentantii acestei abordari !M. (eber) promoveaza birocratismul. 0 divizare a muncii si o specializare a personalului determina ca fiecare angajat sa devina un expert in domeniul sau de activitate. 7azanduse pe coordonare perfecta si o ierar&ie bine determinata, abordarea implica MANAGEMENTUL PUBLIC# NECE)ITATE )I CONCEPT
Managementul public se dezvolta ca domeniu distinctiv al stiintei pornind de la elementele sale fundamentale . cestea faciliteaza cunosterea , intelegerea si utilizarea corespunzatoare a abordarilor , instrumentelor , metodelor si te&nicilor de management public cu care opereaza functionarii din institutiile publice . NECESITATEA CUNOASTERII MANAGEMENTULUI PUBLIC
2ranzitia spre economia de piata determina profunde mutatii in toate domeniile vietii sociale , evident si in sectorul public . Prin continutul sau , managementul public reprezinta suportul teoretic si practice necesar implementarii sc&imbarilor in institutiile publice . Procesul de restructurare a sectorului public , in general , si a sistemului administrativ , in special , necesita inalt profesionalism , respectiv functionari publici cu o pregatire corespunzatoare de specialitate in domeniul managementului public . e contureaza din ce in ce mai mult tendinta de profesionalizare a functionarilor publici permanenti . 6vident , aceasta mutatie semnificativa determina o foarte buna cunoastere a continutului managementului public . 3in pacate , in Aomania procesul tranzitiei si restructurarea sistemului administrativ sau prelungit , in principal , datorita practicarii unui management primar , empiric , nefundamentat din punct de vedere stiintific . 6fectele negative ale unei astfel de abordari sau amplificat in timp , conducand astfel la aparitia unei crize manageriale de sistem care a cuprins , evident , si sectorul public . Prin urmare , managementul public contribuie la formarea si perfectionarea pregatirii functionarilor publici permanenti si alesi care isi desfasoara activitatea in institutiile publice . Bn management public performant presupune personal cu o foarte buna pregatire generala si o noua viziune asupra rolului institutiilor publice in societatea romaneasca . 5alitatea procesului de management si de executie din institutiile publice este influentata in mod direc 4%4d'?e t de nivelul de pregatire generala si manageriala a functionarilor publici , iar managementul public contribuie decisiv la aceasta .
In conditiile accentuarii caracterului democratic al societatii noastre , exista o serie de argumente care explica necesitatea cunoasterii managementului public . 5unoasterea managementului public ofera posibilitatea intelegerii particularitatilor care apar in acest domeniu distinct al stiintei . 6lementele specifice influenteaza procesele de management , de executie si de urmarire a deciziilor administrative . 5unoasterea managementului public permite , de asemenea , identificarea si analiza structurilor din institutiile publice , a relatiilor care exista intre componentele acestora , a rolului fiecarei unitati in cadrul sistemului , a sarcinilor , competentelor si responsabilitatilor care revin managerilor publici . Managementul public , prin continutul sau , defineste principiile si regulile de organizare a sistemului informational in institutiile publice , particularitatile procesului de culegere , inregistrare , stocare , transmitere si prelucrare a informatiilor care circula in cadrul sistemului de management al institutiilor administrative . 3e asemenea , mangementul public ofera posibilitatea cunoasterii principalelor metode si te&nici de management folosite pe parcursul derularii activitatii in institutiile publice . Managementul resurselor umane , in sectorul public , reprezinta o alta dimensiune importanta a managementului public . In acest sens , se acorda atentie proceselor de selectie , promovare si motivare a personalului din institutiile publice . Prin urmare , managementul public ofera concepte , principii , metode si te&nici pentru intelegerea si perfectionarea continua a proceselor de management si de executie din institutiile publice si a stilului de management al functionarilor publici permanenti si D sau alesi din sectorul public . Introducerea acestei discipline in institutiile de invatamant superior economic , consideram ca este un important pas inainte in ceea ce priveste recunoasterea rolului managementului public in procesul de democratizare a societatii romanesti . pare , astfel , evident rolul formator al invatamantului fata de managementul public .
CONCEPTUL DE MANAGEMENT PUBLIC .
Intro societate moderna , democratica , activitatea statala este complexa si diversificata . Intre domeniile importante mentionam : administrative , juridic , cultural , ocrotirea sanatatii , invatamant , sport , precum si alte domenii . 2oate acestea reprezinta parti ale managementului public , care are ca obiectiv fundamentala satisfacerea intereselor sociale , generale . In literatura de specialitate , in mod frecvent intalnim notiuni ca : administratie , administratie de stat , activitate executiva , autoritate executiva , autoritate administrativa si mai putin management public . stfel , unii autori precizeaza ca termenul administratie desemneaza o activitate a unei persoane , care ajuta la realizarea unui obiectiv si deriva din cuvantul din limba latina Jmagister$ , semnificand stapanul caruia i se subordoneaza servitorul . lti specialisti considera ca administratia locala , in baza principiului ca autonomiei locale , este , in esenta , administratie publica si nu administratie de stat . >aptul ca unele autoritati administrative , prin care se realizeaza autonomia locala au si atributii de administratie de stat nu inseamna ca toata activitatea lor este statala . stfel , instituirea autonomiei locale ar fi o pura fictiune . Btilizand notiunea de administratie de stat , alti autori sustin ca prin aceasta se intelege un sistem de institutii ale statului sau Jo anumita forma fundamentala de activitate administrative J C iar notiunile de Jactivitate executive J , respectiv J institutii executive J , desi termenii J administrativ J si Jexecutiv J sunt folositi alternativ , uneori c&iar cu sens identic . 6xista si grupuri de specialisti care fac o distinctie neta intre J administratie de stat J si Jactivitate executiva J . 6i definesc administratia de stat ca fiind J activitatea care se desfasoara pentru indeplinirea in mod practic si concret a functiilor statului si a sarcinilor organismelor administratie de stat J, iar activitatea executive ca fiind o parte a sistemului administrative . utoritatea administrativa , sustin specialistii francezi , este reprezentata de o persoana sau de un grup de persoane , functionarH publici care au competente precizate de lege pentru a actiona in sensul aplicarii continutului legilor publice . In cadrul managementului public , sistemul administrative este abordat din punct de vedere juridic .Principalele componente ale acestuia sunt urmatoarele autoritati publice : Parlamentul , Presedintele Aomaniei , /uvernul Aomaniei , ministerele si alte institutii subordinate direct
/uvernului , organisme centrale de specialitate autonome , institutii subordinate ministerelor , Prefectul , institutii locale de specialitate subordinate ministerelor si conduse de prefect , institutii autonome locale : consiliul judetean , consiliul local , primarul si institutiile subordinate acestora . Bnii specialisti considera ca aceasta este o abordare %ormal organica , dar ca exista si o a doua acceptiune , in sens material %unctional . stfel , administratia publica evoca acte juridice si operatiuni materiale prin care se executa legea , fie prin emiterea de norme subsecvente , fie prin organizarea sau , dupa caz , prestarea directa de servicii publice . Bnii specialistii pun semnul identitatii intre administratia publica si managementul public , desi intre cele doua domenii distincte exista doar stranse interdependente . Intro recenta colectie de eseuri 5:de si )7a%rit! incearca sa ofere o definitie a managementului public . 6i considera ca managementul pulic stuia!a o larga prolematica integrate in domeniul administratiei pulice . In plus , este partea din administratia publica care
cerceteaza , dincolo de arta , stiinta aplicarii metodologiei pentru realizarea programului de adminisratie publica prin organizarerestructurare pentru sc&imbarea in politica si planificare , in lalocarea resurselor functie de buget , in managementul financiar , al resurselor umane si in programul de evaluare si control. utorii acestor opinii aordea!a managementul pulic # ca domeniu , iar functionarul public , ca practicant . 2otodata managementu pulic vizeaza si metodele #te7nicile manageriale # ailitatea si priceperea cu care acestea s unt %olosite pentru a transpune ideile s i politica in programe de actiune. O"erman , sustinea , in 1@4 , ca managementul puic se di%erentiea!a de administratia pulica # intrucat : •
trateaza problematica exercitarii functiilor managementului adaptate la specificul sectorului publicC
•
urmareste orientarea activitatii desfasurate in sectorul public , pe criterii de eficienta C
•
abordeaza , cu precadere, nivelul de mijloc al structurii sistemului administrativeC
•
are tendinta de a generalize problematica ampla a managementului in sectorul publicC
•
se afla in legatura strinsa cu managementul traditional ca sttnta si cu alte domenii distincte : stiinta politica , sociologia .
Prin urmare , managementul public nu numai ca abordeaza aspecte ca : sistemul de management in institutiile publice , resursele umane , eficienta , pe care administratia publica le mentioneza ca parti ale aceluiasi intreg , dar analizeaza modul de exercitare a functiilor de management , intrun context bine definit de administratia publica. Managementul public reprezinta ansamblul proceselor si relatiilor de management , bine determinate , existente intre componente ale sistemului administrative , prin care , in regim de putere publica se aduc la indeplinire legile si D sau se planifica , organizeaza , coordoneaza , gestioneaza si controleza activitatile implicate in realizarea serviciilor care satisfac interesul public. 3in definitie desprindem urmatoarele caracteristici : •
managementul public reuneste un ansamlu de procese si relatii de
management , care apar intre componentele sistemului administrativ C •
oiecti"ul managementului public este satis%acerea interesului pulic# prin crearea unui
cadru institutional corespunzator , care asa permita aplicarea actelor normative . ceea ce inseamna si adoptarea de acte normative cu forta jurudica interioara , legi sau . dupa caz , decrete , &otariri , regulamente de organizare sau realizare efectiva a serviciilor publice C •
•
procesele desfasurate in sectorul public sunt atat procese de management # cat si de e*ecutie9 relatiile de management din institutiile publice reprezinta raporturile care apar in sistemul
administrativ . In administratia de stat , acestea se realizeaza in regim de putere publica , adica prin intermediul prerogativelor , acordate de constitutie si actele norm,ative , care fac sa prevaleze interesul public general atunci cand acesta este in conflict cu interesul particular. Managementul public nu se poate restrange la studiul managementului doar la nivel executiv , pentru simplul motiv ca Jfenomenul executiv J a devenit altul . In prezent, tinanduse seama de noile realitati constitutionale , aceasta notiune se foloseste pentru a definii activitatea publica , care nu este nici de legiferare , nici de justitie si este realizata de autoritati cu caracter constitutional , care impulsioneaza administratia publica formand conducerea acesteia .
dministratia publica nu mai este o forma de realizare a puterii de stat sau o forma fundamentala de activitate a statului , pentru ca in sistemul democratic al 5onstitutiei Aomaniei din 11 , ca de altfel si in sistemul tuturor constitutiilor democratice , atat statul , cat si organizatiile administrative teritoriale sunt persoane morale de drept public , conduse dupa principiile generale ale managementului public . Prin urmare , managementul public este o disciplina specializata care are ca obiect cunoasterea proceselor si relatiilor de management din administratia publica in toata complexitatea lor in vederea formularii de principii si legitati pentru perfectionarea permanenta a organizarii si functionarii structurilor administrative , in functie de valorile puterii politice , de necesitatiile vietii economicosociale , de gradul de inzestrare te&nica , de nivelul general de cultura si civilizatie , cu scopul realizarii unor servicii publice eficiente , corespunzatoare nevoii sociale generale si satisfacerii interesului public . CARACTERISTICI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC .
Multidimensionalitatea managementului public atrage , in mod evident , o serie de caracteristici , care contribuie la o buna intelegere a continutului acestuia : •
Caracterul integrator . Managementul public studiaza procesele si relatiile de management din
administratia publica , cu scopul fundamentarii solutiilor de perfectionare si rationalizare a sistemului administrative . Managementul public studiaza , in esenta , modul de conducere a institutiilor publice dintro societate , in sensul larg al termenului , integrand elemente din toate domeniile vietii sociale : invatamant , administratie , asistenta sociala , precum si alte domenii . •
Caracterul politic . Managementul public este un domeniu al stiintei influentat de factorul
politic . cest aspect este evident , deoarece nu pot fi indiferente scopurile urmarite de reprezentantii administratiei publice in state cu regimuri politice diferite . >ata de institutiile administratiei publice bazate pe principii diferite , nu se pot , obiectiv vorbind , folosi metode de cercetare identice , afirma taroscia= . 3e altfel , trasatura dominanta a managementului public este caracterul sau politic . Managementul in administratia de stat urmareste , in esenta , intre altele , formularea deciziilor de guvernare , care , mai departe , se transmit sub forma de impulsuri ale sefului executivului in sistemul administratiei publice.
-a nivelurile inferioare ale structurii administrative , influenta politicului este la fel de importanta , intrucat executarea deciziilor administrative fundamentate pe nivelurile ierar&ice superioare se face de catre functionarii publici reprezentantii ai puterii politice . Prin urmare , functionarii publici actioneaza pentru a descoperii si a aplica variante de decizii administrative tinand permanent seama de orientarea lor politica si de programul de guvernare al formatiunilor politice carora le apartin . EVOLUTIA MANAGEMENTULUI PUBLIC PE PLAN MONDIAL SI IN ROMANIA .
Managementul public , ca stiinta , sa constituit in decursul timpului datorita preocuparilor continue ale specialistiilor pentru perfectionarea activitatii in domeniul administratiei publice . Inceputurile stiintei administratiei se afla undeva in secolul al F9II Klea . /ermenii viitoarei stiinte a managementului public au aparurt in /ermania si ustria , tari in care au fost organizate cursuri de stiinte camerale , respective de administrarea finantelor publice . Blterior , cercetarile au cuprins intreaga administratie de stat . 3atorita activitatii cameralistilor , in secolul al FIF K lea in ustroBngaria a fost creat un aparat administrativ bine organizat . 3intre cameralisti sau remarcat -orenz von tein , profesor la universitatile din iev si 9iena 1@4?1@@? si -. /umplovitz , professor la Bniversitatea din /ranz 1@'@18 . In >ranta , stiinta managementului public a inceput sa se contureze ca urmare a activitatii lui 5&arles KGean 7onnin . cesta este autorul lucrarii J Principes d’administration public “, scrisa in 1@1% si este considerat parintele stiintei administratiei 5ontributii semnificative a avut si lecandre>rancois 9ivien . Personalitatea stiintifica a acestuia a determinat infiintarea la Paris , in anul 1@4@ , a unei coli de dministratie . Blterior , stiinta admnistratiei cunoaste o tot mai puternica dezvoltare . 3e remarcat faptul ca si in Aomania problematica stiintei administrative si a managementului public implicit a constituit obiect de reflexie si cercetare pentru o serie de reputati specialisti . stfel , 5onstantin 3issescu , profesor la >acultatea de 3rept di 7ucuresti , considera stiinta administratiei ca fiind distincta de dreptul administrativ , ea avand menirea de a formula principii care
sa guverneze gestiunea afacerilor publice sis a asigure cunostiintelor necesare unui bun manager in administratie . 5onstantin 3issescu caracteriza stiinta administratiei ca o stiinta pluridisciplinara. lti specialisti au considerat ca stiinta administratiei si implicit managementul public ar fi o stiinta politica sau o stiinta sociala , care cerceteaza interventia sociala a statului , ori o stiinta cu caracter economic privind gospodarirea bunurilor pentru realizarea scopurilor statului . 3e asemenea , in decursul timpului , au existat alti specialisti care au afirmat ca stiinta administratiei ar avea un caracter te&nic , prin ea urmarinduse sa se gaseasca solutii pentru organizarea rationala a muncii sau obtinerea unei eficiente maxime prin perfectionarea organizarii administratiei publice . Potrivit unei alte opinii , stiinta managementului public ar fi o stiinta a managementului care formuleaza principii pentru conducerea organizatiilor publice , care ar putea fi organizate si in administratia de stat . In conceptia lui >aHon , considerat creatorul doctrinei administrative , a administra inseamna a prevedea , a organiza , a comanda , a coordona si a controla . 2ermenul de management public a fost folosit inca din anii 1?8 . oul Management Public ! PM ) se refera la o doctrina care a aparut recent si este considerat unul dintre cele mai puternice curente internationale . In Marea 7ritanie , ca si in majoritatea tarilor vesteuropene , PM este abordat ca o cale de dezvoltare a sferei administrative , care patrunde tot mai adanc in domeniul organizarii publice . cceptarea PM Kului este asemanata cu ridicarea neoliberalismului cu variantele sale politice ca : J Reaganism “ si JThatcherism . ood , in 11 , considera ca la originea PMului se afla unirea a doua curente de idei si anume : J oua economie institutionala J si J Managerialismul J . 5el dintai curent sa constituit pe teoria publica , teoria costurilor si teoria factoriala , iar al doilea curent sa bazat pe managementul stiintific si orientarile acestuia . PM poate fi abordat si ca o versiune radicala a noii administratii publice . Ideea a fost sustinuta si la conferinta de la Minno*broo= , in 1+@ . 6c&itatea sociala , drepturile minoritatilor si alte asemenea probleme au fost deplasate din centrul atentiei , iar in locul lor sa introdus competitia si piata . In ambele curente , functionarii publici cu functii de conducere sunt abordati ca agenti activi ai politicii de dezvoltare , sin u doar ca persoane care participa la implementarea acestora .
Mai mult decat atat , descentralizarea , fundamentarea proiectelor , contractelor , pregatirea personalului , imbunatatirea organizarii , atitudinea fata de clientul ! cetatean , sunt fundamentele noii orientari a managementului public . 3upa 3unsire !14) , intro societate democratica cetatenii au dreptul sa participe la planificarea , implementarea , evaluarea si reforma serviciilor publice . Prin urmare , acestia pot fi implicati direct in procesele de management si de executie din sectorul public . 3esi in Aomania conceptul de management public a fost introdus dupa anul 18, devine din ce in ce mai evidenta necesitatea dezvoltarii cercetarilor pentru demonstrarea faptului ca managementul public ete un !"meniu !itinct # ca$e e !elimitea%a cla$ !e alte !"menii # $epecti& a!minit$atie publica # !$ept a!minit$ati& .
TEO$IA P$I&IN' MANAGEMENTUL PUBLIC
Managementul public ca domeniu distinct al stiintei managementului a aparut Ln deceniul al optulea al secolului trecut, Ln principal ca urmare a situatiei critice Ln care sau aflat sistemele administrative din majoritatea statelor dezvoltate. 3eficientele majore ale acestor sisteme au creat disfunctionalitati devenite cronice care, Ln timp, au exercitat o presiune puternica, greu de suportat de catre cetatenii tarilor respective si au alimentat efectele unei crize Ln domeniul administratiei. fost necesara aparitia unei astfel de situatii, pentru ca liderii statelor dezvoltate sa traga un semnal de alarma asupra pericolului iminent Ln care se afla omenirea la acea vreme, daca teoriile clasice traditionale aveau sa continue sa domine modul de organizare si functionare a institutiilor, sistemelor administrative, Ln general si din tarile lor, Ln special. fost o lectie a istoriei pentru care unele state, c&iar din grupa celor dezvoltate, mai platesc si astazi. 1.1 Necesitatea aparitiei managementului pulic ca domeniu distinct al stiintei managementului
/reselile trecutului, pe de o parte, si ritmul foarte lent Ln care au Lnceput Ln ultimii douazeci de ani ai secolului trecut sc&imbarile majore Ln procesele de management si de executie din institutiile publice si Ln comportamentul organizational, au efecte majore si astazi Ln sistemele administrative din tarile dezvoltate. 3e altfel, la vremea respectiva analistii pentru
sectorul public au aratat Ln lucrarile lor dimensiunile crizei si implicatiile pe care aceasta lear putea avea pe termen mediu si lung asupra sistemului administrativ. aparut astfel nevoia de sc&imbari majore Ln sectorul public, Ln general si Ln modul de administrare a institutiilor statului, Ln special, astfel LncNt acestea sa fie eficiente si sa satisfaca deplin interesele cetatenilor, asteptarile lor, nevoile lor. /rupuri reprezentative de cercetatori din tarile dezvoltate au considerat ca a sosit momentul ca rezultatele investigatiilor si studiilor elaborate de ei Ln ultimul deceniu sa fie publicate. u sperat ca liderii interesati ai administratiilor occidentale vor aprecia efortul lor si vor Lntelege de ce sistemul trebuia sc&imbat si cum ar trebui sa aiba loc sc&imbarile necesare. On acea perioada sa declansat o strategie ofensiva a specialistilor Ln domeniul managementului public asupra marilor conducatori ai administratiilor din tarile dezvoltate. Aezultatul confruntarii a fost aparitia unui nou domeniu al stiintei managementului, managementul public si a unui nou mod de perceptie si abordare a aparatului administrativ dintro tara. Mai concret, aparatul birocratic, care a functionat mai bine de ?8 de ani, trebuia orientat potrivit unor noi principii.%?"1# Mutatii fundamentale nu puteau fi facute de aceiasi teoreticieni si practicieni care aveau un mod de gNndire si comportamen %%?%%H%4%'* t traditional, rigid, bazat pe principiile birocratice ale gNndirii formaliste promovate de binecunoscutul sociolog german Max (eber. tunci, Ln fata argumentelor specialistilor Ln domeniul managementului public, practicienii au Lnteles un adevar esential si elementar, anume faptul ca un sistem nu poate deveni functional si eficient Ln acelasi timp si nusi poate realiza misiunea pentru care a fost creat doar pe baza unui pac&et de legi, a unor reguli, norme si regulamente elaborate de juristi, aplicabile siDsau aplicate Ln baza unor perceptii oarecare de catre persoane cu pregatire generala. 6ra nevoie de orientarea sistemului catre noile valori ale managementului public, care sa asigure functionarea eficienta a structurilor administrative create pentru a satisface nevoile cetatenilor, interesele generale si individuale ale membrilor comunitatii, perceputi drepti clienti ai unei imense piete reprezentate de societate Ln ansamblul ei si de fiecare unitate administrativ teritoriala Ln parte. 25[1] Matei Lucica - Managementul public, !" c#n#mica, 2006,pag"66-80 Matei Lucica - Managementul public, !" c#n#mica, 2006,pag"79
1.( Managementului pulic pe plan mondial si ;n $om
On prima jumatate a secolului al FFlea, profesori celebri, cum au fost -orenz von tein, 5&arlesGean 7onnin si lecsandre>ranois 9ivien, enrH >aHol si >rederic 2aHlor de la mari universitati din 9iena si Paris, au adus noutati Ln managementul public si mai tNrziu, catre jumatatea secolului trecut, din B si Marea 7ritanie, au dezvoltat stiinta managementului si stiinta administratiei, care au determinat aparitia mai tNrziu, Ln cNteva tari europene si Ln B, a managementului public.%+"%# On acest context, ca raspuns la modelul traditional al administratiei, promovat de Max (eber, a aparut si sa dezvoltat managementul public, un nou domeniu al stiintei managementului, cu obiective clar determinate, cu principii si legitati generale si specifice bine definite.%;"'# 3upa aproape 18 ani de cercetari, specialistii Ln domeniul managementului public au sintetizat rezultatele activitatii lor si astfel au aparut curente de gNndire care au reunit valorile de baza ale managementului public sub diferite forme de exprimare. %@"4# "anagementul public a aparut ca o necesitate si se dezvolta permanent ca unul dintre cele mai importante domenii ale stiintei managementului care, prin rezultatele sale, poate avea un impact direct asupra #mbunatatirii modului de viata al cetatenilor dintr-o tara. 6ste unanim acceptat faptul ca sc&imbarea de conceptie Ln sectorul public si crearea noului sistem de management public functional si eficient pentru structura administrativa reprezinta un proces de durata care, Lnsa, ar trebui intensificat Ln toate tarile ce doresc o orientare reala a serviciilor oferite de administratie catre piata. 3e altfel, specialistii Ln domeniu, Lntre care Isaac enrHester, 5&ris Painter, Ln lucrarea Management in t&e Public %+"%#lexandru, tructuri, mecanisme si institutii administrative, 6ditura zlvi, 7ucuresti, 1+,pag.?4+4 %;"'# Matei -ucica Managementul public, 6d. 6conomica, %88+,pag.+?+@ %@"4# Matei -ucica ervicii publice, 6d. 6conomica, %884,pag.'44+ "
ector: 5&allenge and 5&ange si ieron (als& Ln lucrarea Public ervice and Mar=et Mec&anisms, au demonstrat necesitatea reformarii conceptiei manageriale Ln sectorul public. $n deceniul opt al secolului trecut , sa folosit pentru prima data conceptul de management Ln sectorul public. tructurile rigide, bazate pe ierar&ie si forme birocratice diversificate, care au dominat institutiile din administratia publica Ln cea mai mare parte a secolului douazeci, nu mai puteau raspunde pozitiv problemelor majore cu care se confrunta administratia. On acest context a aparut managementul public, ca un nou mod de perceptie asupra conducerii institutiilor publice si asupra misiunii acestora Ln sectorul public. %"?# -a Lnceputul anilor 18, un nou model de management pentru institutiile publice a fost conturat si promovat Ln tarile dezvoltate !>arn&am si orton, 1+). cesta reunea cNteva concepte si abordari moderne formulate de cercetatori: . Managerialism !Pollitt, 1'), . oul management public !ood, 11), . dministratia publica orientata catre piata !-an, Q&izoung si Aosenbloom, 1%), . Paradigmele postbirocratiei !7arzelaH, 1%), . /uvern antreprenorial !0sborn si /aebler, 1%). 3incolo Lnsa de terminologia diversa folosita, principiile si legitatile de baza erau aceleasi. 0 acceptiune, de asemenea interesanta, apartine specialistilor americani 0sborn si /aebler. utorii au pornit de la premisa ca administratia guvernamentala trebuie sa fie reinventata. 6i au aratat ca, desi cred Ln administratia guvernamentala si considera ca guvernul poate avea initiative interesante, totusi societatea civila, perceputa ca o imensa piata 29[5] Matei Lucica - $e%&icii publice, !" c#n#mica, 2004 ,pag"45-50
este Lntotdeauna aceea care determina continutul activitatilor Ln cadrul unor astfel de structuri. 5ei doi specialisti au elaborat un set de caracteristici pentru ceea ce ei au numit guvernare antreprenoriala !0sborn si /aebler, 1%, p.%8). 6i considera ca principiile si valorile de baza pentru managementul public la nivelul administratiei guvernamentale sunt '8"+#:
promovarea competitiei Lntre furnizorii de serviciiC dezvoltarea dimensiunii participative a managementului public prin exercitarea
controlului din afara sistemului birocratic de catre membrii comunitatii, respectiv cetateniiC
masurarea performantei institutiilor publice Ln functie de rezultatele obtinute si nu
de volumul si valoarea intrarilorC
orientarea conducerii institutiilor publice catre realizarea obiectivelor derivate din
misiune si nu pentru aplicarea unor acte normative, regulamente si norme metodologiceC
considerarea beneficiarilor de servicii drept clienti carora li se pune la dispozitie o
oferta variata de servicii de catre diversi furnizoriC
accentuarea dimensiunii previzionale a managementului public de anticipare a
continutului serviciilor si de prevenire a aparitiei unor situatii problemaC
concentrarea energiilor Ln atragerea si cNstigarea de resurse si nu pentru
consumarea acestoraC
descentralizarea autoritatii si Lncurajarea managementului participativC promovarea mecanismelor de piata Ln locul celor birocraticeC coordonarea si integrarea elementelor sistemului de servicii publice furnizate de
sectorul public sau privat pentru a solutiona problemele specifice ale comunitatilor.
'8"+# Matei -ucica Managementul public, 6d. 6conomica, %88+,pag.@8@
5ei doi autori includ Ln lucrare cNteva exemple de practici inedite Ln managementul public din tatele Bnite ale mericii, unde sau aplicat aceste valori, Ln special la nivelul administratiei locale. Presedintii si sefii guvernelor din unele state dezvoltate au #nceput sa #nteleaga ca, de fapt, competenta manageriala #n administratia centrala si locala influenteaza semnificativ performantele obtinute #n sectorul public si au #nceput sa colaboreze pentru a dezvolta si extinde principiile si valorile de baza ale managementului public. %&
' ()
Aaportul pe anul 18 al 0653, c&iar pe prima pagina se mentioneaza ca cele mai multe tari dezvoltate au trecut la sc&imbari radicale Ln valorile culturale ale administratiei publice, iar acest proces trebuie sa continue Lntrun ritm accelerat. u mai exista nici un fel de dubiu asupra faptului ca e*icienta i e*icacitatea +n ect"$ul public t$ebuie a *ie +mbunatatite# managementul public +n intitutiile publice t$ebuie "$ientat aup$a "biecti&el"$ i $e%ultatel"$# ia$ manage$ii publici t$ebuie a *ie ap$eciati +n *unctie !e capacitatea !e a $e%"l&a p$"blemele "ciale gene$ale i peci*ice. ,- ' )
3esigur ca sc&imbarile radicale Ln managementul public, Ln general si Ln cultura organizationala din institutiile publice, Ln special, implica o serie de costuri pe care administratiile din tarile dezvoltate au Lnteles ca trebuie sa le suporte Ln timp pentru simplul motiv ca nu exista nici o cale de Lntors la modelul traditional al administratiei publice. Pornind de la acest context general al stiintei managementului public pe plan international, se poate afirma ca si Ln tara noastra sau realizat outati Ln managementul public primele cercetari teoretice si practice LncepNnd din ultimul deceniu al secolului trecut. 3esi Ln AomNnia exista mari reticente, din motive diferite, Ln acceptarea principiilor si legitatilor generale ale managementului public Ln sistemul administrativ si Ln celelalte domenii ale sectorului public Ln general, totusi LncepNnd din anul 1+ Ln cademia de tudii 6conomice 7ucuresti, la >acultatea Management, la specializarea dministratie Publica, a fost introdus pentru prima data Ln AomNnia' un curs de Management Public Ln anul I9. 5ursul este orientat '1";# lexandru, tructuri, mecanisme si institutii administrative, 6ditura zlvi, 7ucuresti, 1+,pag.8114 '%"@# Matei -ucica Managementul public, 6d. 6conomica, %88+,pag.'4+;
din punct de vedere valoric, principial si conceptual pe structura noilor curente Ln domeniu aparute Ln 6uropa 0ccidentala si B si adaptat la specificul sectorului public din tara noastra. On cursul anului 1 au aparut Ln AomNnia si primele lucrari Ln domeniul managementului public ''"# si managementului public international'4"18#. Patru ani mai tNrziu a fost introdus un astfel de curs si la scoala ationala de tudii Politice si dministrative din 7ucuresti, iar Ln anul %881 a fost publicata lucrarea Management public, autor -ucica Matei. pare Lnsa, din ce Ln ce mai evident, nevoia de extindere a acestui domeniu Ln tara noastra. -ucru care se si LntNmpla de fapt prin cresterea numarului disciplinelor derivate din managementul public introduse Ln universitatile si centrele regionale de perfectionare care pregatesc viitorii functionari publici. On ultimii ani, la 5ongresul utoritatilor -ocale si Aegionale din 6uropa, la ummitul mondial din martie %88% de la 7arcelona al Primilor Ministri si la LntNlnirea sefilor de state desfasurata la (as&ington Ln primavara aceluiasi an, la care au participat sefi de state si guverne din toate tarile dezvoltate si Ln curs de dezvoltare si numeroase personalitati marcante din structurile administrative nationale si internationale, sa sustinut nevoia de sc&imbari radicale Ln sistemele administrative ale statelor si dezvoltarea unei alte acceptiuni asupra modului de conducere a sectorului public, care trebuie orientat asupra unor valori ce situeaza #n centru cetateanul, securitatea si siguranta acestuia, #mbunatatirea nivelului de trai al populatiei, prin atenuarea diferentelor Lntre statele bogate si cele sarace. 3aca Ln acest context invocam afirmatia lui Aic&ard >armer potrivit caruia: Managementul explica de ce o tara este bogata sau saraca, atunci fara nici un fel de dificultate deducem care este misiunea complexa ce revine sefilor de state si de guverne si managerilor publici, Ln egala masura, Ln acest Lnceput de secol FFI. ''R 5onferentiar universitar dr.rmenia ndroniceanu Ln anul 1+ a introdus primul curs de management public Ln LnvatamNntul superior din tara noastra. [9]
ndroniceanu, ., "anagement public, 7ucuresti, 6ditura 6conomica, 1
% ndroniceanu, ., "anagement public international , 7ucuresti, 6ditura 6conomica, 1
34
6ste nevoie de sc&imbari radicale de mentalitate, de perceptie si de comportament, care trebuie sa Lnceapa cu popularizarea ideilor despre noul management public si despre necesitatea transformarii si adaptarii sistemelor administrative Ln functie de noile principii si legitati fundamentale ale acestuia. '?"11# 1., Continutul managementului pulic
3esi atNt Ln teorie, Ln literatura straina de specialitate, cNt si Ln practica din tarile dezvoltate, se face o distinctie clara Lntre continutul administratiei si cel al managementului public, totusi modelul traditionalist, consacrat Ln ultimii cincizeci de ani ai secolului trecut, exista, Ln special Ln tarile Ln curs de dezvoltare si slab dezvoltate. cesta genereaza dificultati semnificative Ln Lntelegerea si acceptarea atNt de catre teoreticieni cNt si de practicieni a diferentelor majore de continut Lntre cele doua domenii. On continuare insistam pe clarificarea unor astfel de probleme pornind de la sensul de baza al administratiei si managementului.
1.,.1 Administratia "is2=2"is de management
'dministratia este un domeniu cu un caracter teoretic si un continut limitat la aspectele ce tin de structura unui sistem administrativ si legile, regulile si regulamentele pe baza carora acesta este organizat si functioneaza Lntro tara, Ln timp ce managementul are un caracter practic si un continut multidimensional. A!minit$atia reuneste un aparat format
din institutii ale statului create pentru a
aplica regulamente, proceduri si politici, acte normative etc. iar managementul ansamblul proceselor si relatiilor de management din cadrul unei organizatii prin care se urmareste realizarea unor obiective definite. 5u alte cuvinte, managementul #ntr-o organizatie este reprezentat de un grup de persoane responsabile pentru realizarea unor obiective, iar a!minit$atia este
reprezentata de t$uctu$i intituti"nale !itincte p$in ca$e e e/e$cita
pute$ea tatului.,0 ' 1-)
'?"11# ndroniceanu ., Management pulic#6d.6conomica,7ucuresti 1,pag.%14 '+"1%# ndroniceanu ., Management public #6d.6conomica,7ucuresti 1,pag.1881'4 ndroniceanu ., Management public International,6d.6conomica,7ucuresti,1,pag.1%'%14
1.,.( Administratia pulica "is2=2"is de managementul pulic
>ara Lndoiala ca Lntre cele doua concepte, asa cum acestea sunt particularizate Ln sectorul public, respectiv administratie publica si management public exista diferente majore de continut. A!minit$atia publica este reprezentata de un aparat #n care se desfasoara un ansamblu de
activitati pentru elaborarea si aplicarea de acte normative, norme metodologice, regulamente si programe politice. Managementul public include administratia publica !Mullins, 1+) si,
#n plus, urmareste
crearea sistemului de management #n cadrul institutiei publice pentru realizarea obiectivelor cu maximum de eficienta, #n conditiile asumarii responsabilitatii pentru rezultatele obtinute. ceste doua elemente de baza nu au fost Ln mod necesar integrate Ln sistemul administrativ traditional.';"1'# dministratia publica este orientata asupra proceselor, procedurilor si proprietatii, Ln timp ce managementul public implica mult mai mult dec(t instructiuni, managerul public Lsi orienteaza activitatea pe obtinerea de rezultate si preia toate responsabilitatile derivate din propria misiune.
1.,., Managementului pulic
stiinta managementul public studiaza procese si relatii de management existente #ntre componentele sistemului administrativ dar si #n cadrul acestora #n vederea descoperirii de principii si legitati generale, de metode si tehnici pentru #mbunatatirea previziunii, organizarii si coordonarii, administrarii resurselor si control-evaluarii activitatilor cu scopul cresterii gradului de satisfacere a interesului public. 3esi exista importante similaritati de continut cu stiinta managementului general, fapt de altfel absolut normal, managementul public are coordonate de continut clar definite prin 37[13] (n!%#niceanu (", Management public !"c#n#mica,)ucu%e*ti 1999,pag"89 ,
care se distinge semnificativ de acesta si de alte domenii ale stiintelor economice si sociale. 3e asemenea, este important de remarcat ca la o analiza atenta se pot identifica importante interdependente Lntre managementul public si alte domenii ale stiintelor economice si sociale, cum ar fi managementul general, mar=etingul public, dreptul administrativ, administratia publica, informatica administrativa, psi&ologia sociala etc. '@"14# Pentru o delimitare corecta a continutului managementului public, sunt prezentate Ln continuare cNteva coordonate esentiale. Managementul public studiaza procese si relatii de management identificate Ln sectorul public pe patru niveluri:
+n a*a$a sistemului administrativ dintro tara, Ln
relatiile internationale:
interstatale si interinstitutionale, >undamentele managementului publicC
+nt$e componenteleinstitutiile existente Ln structura
sistemului administrativ
dintro tara grupate pe cele trei ramuri ale autoritatii: legislativa, executiva, juridicaC
+n ca!$ul autoritatilor administrative ca entitati distincte ale
structurii unui
sistem administrativC
+n ca!$ul organizatiilor publice care desfasoara activitati de interes public si nu
fac parte din structura sistemului administrativ. stiinta managementului public urmareste identificarea principiilor si legitatilor generale si specifice, pentru sectorul public Ln general si pentru institutiile publice Ln special, care, prin continutul lor, sa asigure fundamentele necesare satisfacerii interesului public. Principiile si legitatile managementului public sunt de fapt o rezultanta a proceselor de analiza si sinteza a unui numar reprezentativ de situatii practice identificate Ln sectorul public, care au fost generalizate si considerate ca avNnd influenta determinanta asupra modului de desfasurare a activitatilor Ln sectorul public. '@"14# ndroniceanu ., Management public International,6d.6conomica,7ucuresti,1,pag.'4+;
stiinta, Ln general, prin continutul ei, are caracter teoretic si este reprezentata prin principii si legitati cu o orientare specifica, data de domeniul pentru care acestea sunt definite. 9aloarea acestor principii si legitati este demonstrata Ln practica si se masoara prin gradul Ln care fundamentul teoretic are o contributie semnificativa la realizarea obiectivelor domeniului respectiv. Managementul public are un set de principii si legitati specifice '"1?# care determina semnificativ continutul proceselor si relatiilor de management din sectorul public influentNnd realizarea obiectivului fundamental pentru acest domeniu. Obiecti&ul *un!amental al managementului public este
cresterea gradului de
satisfacere a interesului public, fiind determinat de nevoile generale si specifice. istemul de nevoi sociale generale si specifice determina Ln totalitate continutul interesului public. On vederea realizarii obiectivului fundamental, managementul public, prin exercitarea functiilor sale de catre managerii publici, asigura o previzionare realista a Lntregului sistem de obiective. On functie de acesta, reprezentantii managementului public creeaza o structura adecvata a sistemului administrativ Ln ansamblu si a fiecarei institutii publice Ln parte, Ln care coeziunea sa fie data de coordonarea excelenta la nivel de sistem si componente si de motivarea adecvata a resurselor umane Ln functie de gradul de realizare a obiectivelor previzionate pentru sectorul public si pentru fiecare entitate institutionala existenta si comunitate locala distincta. Aealizarea obiectivului fundamental al managementului public implica din partea titularilor de posturi si functii publice de conducere si executie Ln acest domeniu un plus de responsabilitate Ln gestionarea tuturor categoriilor de resurse de care dispune sectorul public, respectiv resurse umane, informationale, materiale si financiare. 2oate acestea sunt utilizate Ln procesele de management si de executie din institutiile publice pentru satisfacerea nevoilor sociale si, implicit, realizarea obiectivului fundamental al managementului public. 5unoasterea modului Ln care resursele atrase Ln sistem sunt utilizate si identificarea gradului Ln care nevoile sociale generale si specifice sunt satisfacute determina o monitorizare permanenta prin control si evaluarea nivelului performantelor obtinute Ln sectorul public Ln general si de fiecare institutie publica Ln particular. Informatiile rezultate din controlul si analizele efectuate Ln cadrul sistemului administrativ si Ln fiecare institutie publica reprezinta baza pentru 39[15] (n!%#niceanu, (" #p" cit" p" 25
Lmbunatatirea nivelului performantelor manageriale obtinute Ln procesul de realizare a obiectivului fundamental al managementului public. 3esi managementul public, asa acum sa aratat, este un domeniu nou al stiintei managementului, Ln tarile dezvoltate exista deja convingerea ca extinderea principiilor si abordarilor specifice lui nu este doar o c&estiune relativa, ci devine o necesitate imperativa, care determina coordonatele majore ale reformei Ln sectorul public. ltfel exista riscul alunecarii >undamentele managementului public spre formalism accentuat, sc&imbNnd cNteva acceptiuni generale si neesentiale Ln detrimentul celor fundamentale, reunite Ln noul managementul public. 48"1+# Prin urmare este necesara renuntarea la tiparele vechi clasice de percepere a sistemului administrativ, #n general si a institutiilor publice #n special ca fiind aparatul administrativ birocratic #n care se elaboreaza norme, regulamente, legi si prin care acestea sunt aplicate si trecerea la noile principii si legitati generale ale managementului public, prin care sistemul administrativ Ln ansamblu si fiecare institutie publica prin managerii publici urmaresc obtinerea unui nivel determinat al performantei manageriale reflectate Ln cresterea gradului de satisfacere a interesului public general si a nevoilor sociale specifice. 41"1;#
$n Rom(nia, reforma administrativa nu poate fi realizata fara schimbari majore de conceptie #n ceea ce priveste managementul public, valorile si principiile fundamentale ale acestuia)* , pentru fiecare din cele patru niveluri mentionate mai sus si fara pregatirea ' 1)
resurselor umane din institutiile publice pentru a Lntelege necesitatea, continutul sc&imbarilor reformei, rolul si responsabilitatea fiecarui functionar public si reprezentant ales. ltfel se va continua plasarea formei Lnaintea esenteiC or realitatea a demonstrat ca cele doua nu pot exista una Ln afara celeilalte ci, dimpotriva, esenta determina continutul obiectivelor reformei, Ln functie de care se identifica formele, modalitatile de realizare si finalitatea acestui proces complex. 48"1+# ndroniceanu ., Management public,pag.14% 41[17] Matei Lucica - Managementul public, !" c#n#mica, 2006,pag"67-87 42[18] +eg#ita (l", Ìtiinta administratiei, !" i!actica *i e!ag#gica, )ucu%e*ti, 1977,pag"111-124
Prin noul management public se urmareste proiectarea si implementarea sistemului de management care satisface cel mai bine, prin activitatile desfasurate, nevoile sociale determinate si sintetizate Ln continutul interesului public, obiectivul fundamental al acestuia. 4' "1#
e poate afirma fara nici un fel de Lndoiala ca managementul public ofera coordonatele unei reforme reale #n sectorul public din tarile dezvoltate.
1. Caracteristicile managementului pulic
Multidimensionalitatea si specificul managementului public atrag, Ln mod evident, o serie de caracteristici, care, prin continutul lor, faciliteaza Lntelegerea si asimilarea conceptelor fundamentale ale acestui domeniu nou al stiintei managementului. 5aracteristicile managementului public trebuie abordate Ln interdependenta lor, pornind de la premisa ca ceea ce determina continutul managementului public este tocmai efectul sinergic rezultat din combinarea optima a acestora. 44"%8#
Ca$acte$ul integ$at"$ , de sinteza, al
managementului public rezulta din sfera
foarte larga de delimitare a obiectului de activitate pentru sectorul public. Ca$acte$ul p"litic al managementului public
este determinat de influenta pe care
reprezentantii politicului, integrati #n structura organizatorica a institutiilor publice, o au asupra continutului proceselor de management si de executie.
Ca$acte$ul c"mple/ al managementului public poate fi explicat luNnd Ln
considerare mai multe aspecte si apare, fara Lndoiala, ca un corolar al precedentelor caracteristici. Managementul public are un caracter complex datorita sferei foarte largi de delimitare a sectorului public. Managementul public este practicat Ln toate institutiile din sectorul public, 4'"1# ndroniceanu .,oul management public,%88+,pag.@@4 44
[20]
Matei Lucica - Managementul public, !" c#n#mica, 2006,pag"93-124
care reuneste Ln structura sa domenii distincte. Prin urmare, complexitatea este data de varietatea nevoilor sociale din fiecare domeniu si a variabilelor organizationale specifice institutiilor publice Ln care managerii publici Lsi exercita functiile de conducere. Ca$acte$ul !e !i&e$itate al managementului public este o
consecinta directa a numarului mare
de domenii din sectorul public, pentru care se definesc aceleasi legitati generale si principii a caror aplicare este puternic influentata de specificul lor. 4?"%1# 1.> Principiile si legitatile speci%ice managementului pulic
stiinta managementului public reuneste o serie de principii considerate fundamentale pentru ca procesele de management si de executie din institutiile publice sa aiba clar precizate coordonatele de baza si sa se poata realiza o coeziune #ntre conceptie, decizie si actiune.
P$incipiul c"n!uce$ii unita$e consta #n
definirea si aplicarea de catre toti
factorii de decizie a conceptelor fundamentale de management public, pornind de la aceeasi perceptie reflectata #ntr-o viziune comuna, unitara, clara asupra sectorului public, asupra fiecarui domeniu si fiecarei entitati organizationale distincte #n parte. 6xista o logica elementara potrivit careia un sistem nu poate sa functioneze eficient decNt daca partile sunt armonios integrate si coordonate si Ln acest spirit trebuie perceput si implementat principiul conducerii unitare. Prin urmare, cunoasterea de catre toti factorii de decizie a continutului principiului conducerii unitare si implementarea corecta a acestuia nu este doar necesara, ci devine, #n contextul noului management public, absolut esentiala. )+
' --)
P$incipiul c"n!uce$ii aut"n"me consta #n particularizarea continutului
managementului public, #n functie de domeniile #n care se aplica si de diversitatea intereselor publice generale si specifice identificate. Prin urmare, principiul conducerii autonome consta
4?"%1# Matei -ucica Managementul public, 6d. 6conomica, %88+,pag.?++8 4+"%%# ndroniceanu ., Management public,pag.14%
Ln acordarea unui grad corespunzator de autonomie manageriala si financiara institutiilor publice, pentru satisfacerea intereselor publice generale si specifice. 4;"%'# 3aca Ln cele mai multe tari autonomia legislativa nu este considerata ca oportuna Lntr un stat unitar, Ln ceea ce priveste aut"n"mia manage$iala, practica din toate tarile democratice dezvoltate a confirmat necesitatea stringenta de a conferi reprezentantilor managementului public acea independenta de actiune stimulativa pentru a obtine performante si a deveni responsabili pentru nivelul acestora. )
' -2)
P$incipiul pe$*ecti"na$ii c"ntinue ca principiu al managementului public,
consta #n abordarea #ntr-o dinamica permanenta a sistemului de management public, #n functie de schimbarile aparute #n mediul intern si international dar si #n sistemul de interese publice generale si specifice.
P$incipiul a!minit$a$ii e*iciente consta #n realizarea, prin intermediul
proceselor si relatiilor de management din sectorul public, a gestionarii eficiente a tuturor categoriilor de resurse atrase si destinate realizarii obiectivelor previzionate, astfel #nc(t sa se poata respecta o concordanta esentiala si necesara #ntre nivelul performantelor economice si sociale obtinute #n institutiile publice de titularii posturilor si functiilor publice de conducere si de executie si cheltuiala cu care acestea sunt oferite.
P$incipiul legalitatii consta #n dimensionarea, structurarea si combinarea
proceselor si relatiilor manageriale, prevederile legislative consider(ndu-se ca o baza legala de luat #n considerare si nu ca un scop #n sine. 1.? @unctiile managementului pulic
Pentru a Lntelege continutul functiilor managementului public, este important sa luam Ln considerare cel putin doua aspecte. Primul este determinat de faptul ca managementul public, desi un domeniu distinct al stiintei managementului, este puternic influentat de acesta, din al carui trunchi comun s-a desprins si particularizat #n institutiile din sectorul public . 4;"%'# egoita l., tiinta administratiei, 6d. 3idactica si Pedagogica, 7ucuresti, 1;;,pag.1111%4 48[24] Matei Lucica - Managementul public, !" c#n#mica, 2006,pag"67-87
rgumentele pe care se bazeaza astfel de similaritati sunt destul de usor de identificat si Lnteles. 5Nteva dintre acestea sunt prezentate Ln continuare: 4"%?# institutia publica este tot o organizatie care se supune unor reguli de baza asemanatoare pentru constituire si pentru functionareC institutia publica are o misiune si un sistem de obiective clar determinate de nevoi specifice, identificate Ln domeniul din care face parteC conducerea institutiei publice este asigurata de o persoana sau un grup de persoane, Ln orice institutie publica exista un sistem de management format din cele patru subsisteme de baza: organizational, decizional, informational si metodologic, fiecare institutie publica dispune de toate categoriile de resurse proprii si atrase, pe care le utilizeaza Ln procesele de management si de executie pentru realizarea obiectivelor, Ln fiecare institutie publica moderna pot fi identificate, cu ponderi diferite Lnsa, cele cinci domenii de activitate din organizatiile sectorului privat, respectiv: cercetaredezvoltare, comercial, productie de bunuri si servicii, resurse umane si financiarcontabil. l doilea aspect, cel putin la fel de important ca si primul, deriva din particularitatile sectorului public, care influenteaza semnificativ continutul managementului public si modul de exercitare a acestora. 5Nteva aspecte sunt esentiale ?8"%+#: . obiectivul fundamental al managementului public este cresterea gradului de satisfacere a intereselor publice generale si specifice, . exercitarea functiilor publice de conducere si de executie se face de catre membri ai corpului functionarilor publici si reprezentanti ai partidelor politice cNstigatoare Ln scrutinul electoral,
4"%?# Matei -ucica Managementul public, 6d. 6conomica, %88+,pag.%4+@ 50[26] Matei Lucica - $e%&icii publice, !" c#n#mica, 2004 ,pag"77-115
. influenta majora a cadrului legislativ asupra continutului proceselor de management si de executie si asupra unor componente importante ale sistemului de management din institutiile publice, . existenta unui cadru legislativ unic care precizeaza drepturile si obligatiile functionarilor publici de cariera Lntro tara, indiferent de domeniul Ln care acestia activeaza, . existenta unei ierarhii bine determinate pentru functionarii publici integrati Ln sistemul carierei etc. xista doua categorii de functii ale managementului #n institutiile din sectorul public/ functii ale managementului public gene$al &alabile si *unctii peci*ice pentru fiecare domeniu distinct al sectorului public: administratie, sanatate, LnvatamNnt, asistenta sociala, cultura etc. 3unctia !e p$e&i%iune consta #n ansamblul proceselor de management desfasurate #n
institutiile publice prin care se determina principalele obiective ale acestora #n str(nsa interdependenta cu cele ale altor institutii din sectorul public si #n functie de nevoile publice generale si specifice, modalitatile de realizare si resursele necesare. $n ceea ce priveste functia de previziune, specialistii #n domeniul managementului public au un punct de vedere comun/ toti considera aceasta functie ca una din cele mai importante functii ale managementului public. 3unctia !e "$gani%a$e4c""$!"na$e a managementului public consta #n ansamblul
proceselor de management prin care se proiecteaza si se armonizeaza componentele cadrului organizatoric intern necesar realizarii obiectivelor previzionate #n institutia publica si #n domeniul #n care aceasta se #ncadreaza. 3unctia !e a!minit$a$e a managementului public consta #n ansamblul proceselor de
management prin care se gestioneaza resursele umane, materiale, financiare si informationale existente si atrase #n institutia publica #n procesul de realizare a obiectivelor previzionate. 3unctia !e m"ti&a$e consta #n ansamblul proceselor de management prin care
resursele umane din institutiile publice sunt stimulate sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate.
