CURSUL 1 PRINCIPIILE ECONOMIEI
Raritate
Este data de natura limitata a resurselor societatii.
Asa cum o familie nu poate oferi fiecarui membru tot ceea ce el îsi doreste, nici o societate (ca întreg) nu poate oferi fiecarui individ cel mai înalt standard de viata la care el poate sa aspire.
Economia
Studiaza Studiaza alegerile alegerile pe care le fac oamenii oamenii si actiunile actiunile pe care ei le întreprind întreprind
pentru a da cea mai buna utilizare resurselor rare, urmarind satisfacerea intereselor lor. Principiile economiei se grupeaza dupa urmatoarele intrebari:
Cum decid indivizii?
Cum interactioneaza indivizii în cadrul societatii?
Cum functioneaza economia ca un întreg?
Principiul 1: Indivizii se confrunta cu renuntari („Nu exista prânz gratuit”) Un student trebuie sa decida cum sa isi împarta timpul de studiu între diferite materii. O familie trebuie sa decida cum imparte venitul pe categorii de cheltuieli. Cu cât o societate aloca mai multe resurse pentru sanatate, cu atât mai putine resurse pot fi alocate pentru investitii in educatie.
Eficienta
Capacitatea unei societati de a obtine cât mai mult posibil din resursele rare de care
Echitate
Capacitate Capacitateaa unei societati societati de a distribui distribui prosperita prosperitatea tea economica economica,, într-un într-un mod
dispune. echitabil, între membrii ei. Unele politici, cum sunt cele care se refera la asistenta sociala sau la ajutorul de somaj, încearca sa ajute ajute pe acei membri membri ai socie societat tatii ii care care au performa performante nte economi economice ce mai mici mici si/sau si/sau nu se pot descur descurca ca singuri. Alte politici, cum sunt cele care care se refera la impozitarea venitului, cer membrilor societatii care au succes financiar sa contribuie mai mult decât alti membri ai societatii la sustinerea guvernului. Desi aceste politici au calitatea de a realiza o echitate mai mare, ele au un cost sub forma reducerii eficientei. Cunoasterea faptului ca indivizii se confrunta cu renuntari sau compromisuri nu este suficienta pentru pentru a sti ce decizii decizii adopta sau ar trebui trebui sa adopte indivizii. indivizii. Totusi, Totusi, daca oamenii oamenii iau în considera considerare re renuntaril renuntarilee pe care le presupun deciziile deciziile lor de-a lungul lungul vietii, vietii, creste creste probabilitatea probabilitatea de a lua decizii decizii bune (analizarea compromisurilor = analizarea optiunilor disponibile).
Principiul 2: Costul unui lucru este dat de valoarea altui lucru la care se renunta pentru a-l obtine
1
Adoptare Adoptareaa deciziilo deciziilorr necesita necesita compararea compararea costurilor costurilor si a benefici beneficiilor ilor actiunilor actiunilor în desfasurare. Totodata, costul unei actiuni ar putea sa nu fie atât de evident cum pare la o prima vedere.
Cost de oportunitate
Valoarea Valoarea renunt renuntari arilor lor ca urmare a deciziei deciziei de a folosi folosi resursele resursele
disponibile într-un mod si nu în altul.
Principiul 3: Indivizii rationali decid pe baza analizei marginale În viata de zi cu zi, deciziile ocolesc situatiile extreme.
Schimbari marginale
Mici ajustari ale unui plan în curs de desfasurare.
Indivizii si firmele pot adopta decizii mai bune pe baza analizei marginale. Un decident rational se angajeaza într-o actiune daca si numai daca beneficiul marginal generat de actiunea respectiva este mai mare decât costul ei marginal.
Principiul 4: Indivizii raspund la stimulente Deoare Deoarece ce oamen oamenii ii decid decid compa comparân rândd costur costurile ile si benefi beneficii ciile le decizi deciziilo ilorr lor, lor, compor comportam tament entul ul indivizilor se poate schimba atunci când se modifica beneficiile sau costurile. Altfel spus, indivizii raspund la stimulente. Politicile publice publice afecteaza afecteaza costurile costurile si beneficiile pe care care le implica actiunile actiunile indivizilor si, de aceea, ele influenteaza comportamentul oamenilor. De exemplu, impunerea unei taxe asupra benzinei încurajea încurajeaza za oamenii oamenii sa foloseas foloseasca ca masini masini cu un consum consum mai mic de benzina. benzina. Atunci când decidentii decidentii în politica publica ignora sau nu reusesc sa înteleaga modul în care politicile lor afecteaza stimulentele, ei obtin rezultate departe de cele dorite. Atunci când decide cât de sigur sa circule, indivizii rationali r ationali compara co mpara beneficiul marginal generat de siguranta si costul marginal al sigurantei. În acest fel se explica de ce oamenii circula cu viteza mai mica atunci când soselele sunt acoperite cu gheata sau zapada, decât atunci când soselele sunt curate. Centura Centura de siguranta siguranta reduce reduce costurile costurile accidentel accidentelor or pentru soferi, soferi, deoarece deoarece purtarea purtarea ei reduce probabilitatea decesului sau a vatamarilor grave în urma unui accident. Prin urmare, centura de siguranta reduce beneficiul generat de conducerea autoturismului cu viteza mica si cu atentie ridicata. În consecinta, rezultatul final este cresterea numarului de accidente, o scadere mica a numarului de soferi decedati si o cretere a numarului de pietoni si biciclisti accidentati.
Concluzie: Pentru analizarea oricarei politici publice trebuie luate în considerare nu numai efectele ei directe, dar si efectele ei indirecte, care sunt generate de alterarea stimulentelor. Daca o decizie de politica publica afecteaza stimulentele, oamenii îsi schimba comportamentul. comportamentul.
Principiul 5: În urma schimbului, fiecare participant la schimb poate sa fie mai bine situat Examplul 1: Concurenta între firmele din Ungaria si firmele din România Este adevarat, multe firme din Ungaria ofera produse alimentare similare cu cele oferite de firmele
2
din România. Dar, comertul dintre România si Ungaria nu este o întrecere sportiva în care o echipa pierde si alta câstiga. Dimpotriva, comertul între doua tari face ca fiecare tara sa câstige.
Examplul 2: Cum afecteaza liberul schimb propria voastra familie? Când un membru al familiei tale cauta un loc de munca, el intra în competitie cu membrii altor familii care, la rândul lor, cauta un loc de munca. De asemenea, familiile intra în competitie si atunci când merg la cumparaturi – fiecare familie vrea sa cumpere cele mai bune produse si servicii, cu cele mai mici preturi posibile. Daca Daca s-ar s-ar izol izola, a, o fam famil ilie ie ar trebu trebuii sa sa con consu sume me doar doar ceea ceea ce prod produc ucee singu singura ra (de (de la la îmbracaminte, pâna la locuinta si spectacole de divertisment sau filme). Orice Orice famili familiee are mai mult mult de câtig câtigat at folosi folosindu ndu-si -si abilitat abilitatea ea de a schimb schimbaa cu alti alti membri membri ai societatii bunuri si servicii. Schimbul permite fiecarui individ sa se specializeze în activitatea pe care o poate desfasura cel mai bine. Intrând în relatii de schimb, oamenii pot cumpara o varietate mai mare de bunuri si servicii cu costuri mai mici.
Concluzii: ⇒
Tarile, ca si familiile, câstiga atunci când îsi folosesc abilitatea abilitatea de a intra în relatii de schimb;
⇒
Schimbul permite tarilor sa se specializeze în activitatile pe care le desfasoara cel mai bine si le
permite sa consume o varietate mai mare de bunuri si servicii; ⇒
Maghiarii, ca si italienii sau coreenii sunt, pentru români, atât concurenti, cât si parteneri în
economia mondiala.
Principiul 6: Economia de piata asigura o alocare eficienta a resurselor Economia României functiona inainte de anul 1990, pe baza premisei ca planificarea centralizata la nivelul guvernului poate sa ghideze activitatea economica. Planificatorii centrali decideau ce bunuri si servicii sa se produca, în ce cantitati si cine sa le consume. Teoria din spatele centralizarii sustinea ca doar guvernul guvernul poate organiza organiza activitate activitateaa economica economica în asa fel încât încât sa promovez promovezee bunastare bunastareaa economica economica la nivelul întregii tari. Astazi, Astazi, Romania Romania a abandona abandonatt acest acest sistem sistem si încearca încearca sa promoveze promoveze economia economia bazata pe legile legile pietei.
Economie de piata
O economie economie care aloca aloca resursele resursele prin deciziile deciziile descentraliza descentralizate te ale
firmelor si gospodariilor, care interactioneaza pe piete pentru a dobândi bunuri si servicii. Într-o economie de piata, indivizii sunt preocupati în primul rând de propria bunastare si nimeni nu urmareste bunastarea economica a societatii ca întreg. Cu toate acestea, desi procesul de decizie privind alocarea resurselor este descentralizat si desi interesul personal este dominant, economiile bazate pe piata au obtinut un succes remarcabil în organizarea activitatii economice în asa fel încât aceasta sa promoveze bunastarea economica generala.
3
Cum de este posibil? Preturile sunt instrumentul cu care „mâna invizibila” conduce activitatea economica. Preturile reflec reflecta ta atât atât valoa valoarea rea pe care care societ societate ateaa o atribu atribuie ie unui unui bun, bun, cât cât si costu costull produc produceri eriii lui. lui. Deoare Deoarece ce gospodariile si firmele folosesc preturile atunci când decid ce sa cumpere si ce sa vânda, ele tin seama, în mod implicit, si de valoarea beneficiilor si costurilor sociale ale actiunilor lor. Pretur Preturile ile ghide ghideaza aza decide decidenti ntiii indivi individua duali li spre spre atinge atingerea rea unor unor rezult rezultate ate care, care, în multe multe cazur cazuri,i, maximizeaza bunastarea bunastarea la nivelul întregii societati.
Principiul 7: Guvernul poate îmbunatati rezultatele pietei Interventia guvernului în economie este justificata de doua argumente: promovarea eficientei si promovarea echitatii. De aceea, cele mai multe politici guvernamentale urmaresc fie sa mareasca „prajitura economica”, fie sa schimbe modul în care ea se împarte în societate. Uneori, din diferite motive, mâna invizibila nu functioneaza – piata esueaza în alocarea eficienta a resurselor.
Esec al pietei
O situatie în care piata esueaza în alocarea eficienta a resurselor.
Externalitate
Impactul actiunilor unui individ asupra bunastarii altui individ din vecinatate.
Putere Putere de piata
Abilitatea unui singur agent economic (sau a unui grup mic) de a influenta
substantial preturile pietei. Afirma Afirmatia tia conform conform careia careia,, guvern guvernul ul poate, poate, uneori uneori,, sa îmbuna îmbunatat tateas easca ca rezult rezultate atele le pietei pietei nu presupune si faptul ca guvernul reuseste întotdeauna acest lucru. Politicile macroeconomice sunt rezultatul unor procese procese politice, care sunt sunt departe de a fi perfecte, sunt promovate promovate anumite politici, uneori, doar cu scopul de a îmbogati anumite grupuri de persoane. In alte situatii, sunt promovate politici cu bune intentii, dar cei care le promoveaza nu detin suficiente informatii, astfel încât sa genereze genereze rezultatele dorite.
Principiul 8: Standardul de viata depinde de capacitatea unei tari de a produce bunuri si servicii Atât diferente diferentele le între standarde standardele le de viata dintre tari, cât si schimba schimbarile rile în standarde standardele le de viata sunt explicate de diferentele de productivitate care exista în diferite tari.
Productivitate
Cantit Cantitate ateaa de bunuri bunuri si servic servicii ii rezult rezultata ata din fieca fiecare re ora de mun munca ca a unui unui
lucrator. Implicatii pentru politicile publice: Cum afecteaza afecteaza politicile publice publice abilitatea abilitatea de a produce produce bunuri si servicii? servicii? Pentru a creste creste standardele de viata, decidentii în politicile publice trebuie sa creasca productivitatea în economie, prin asigurarea posibilitatii ca lucratorii sa dobândeasca un nivel ridicat de educatie si prin asigurarea accesului întreprinzatorilor la resursele necesare si la cele mai bune tehnolo tehnologii gii disponibile. disponibile. Dar, deficitul deficitul bugetului bugetului guvernamenta guvernamentall – cheltuieli cheltuieli ale guvernului guvernului mai mari decât veniturile veniturile
4
acestuia – are un impact impact nefavorabil asupra productivitatii productivitatii în economie. Atunci când când guvernul trebuie sa-si finanteze deficitul, se împrumuta pe pietele financiare, în acelasi mod în care se împrumuta o firma pentru a-si extinde extinde activitatea activitatea sau un invidid, invidid, pentru a-si finanta studiile. studiile. Atunci Atunci când guvernul guvernul se împrumuta, împrumuta, reduce cantitatea de fonduri disponibile pentru indivizi si pentru firme. Deficitul Deficitul bugetar reduce investitiile investitiile în capital capital fizic. Cum investitii investitii mai mici astazi astazi înseamna înseamna o productivitate mai mica în viitor, deficitul bugetar împiedica ridicarea standardului de viata la nivelul unei societati.
Principiul 9: Preturile cresc atunci când autoritatile emit prea multi bani Inflatie
O crestere a nivelului general al preturilor în economie.
Nivelul înalt al inflatiei este asociat cu cresterea rapida a cantitatii de bani (România, în anii 1992-1993), iar un nivel mai scazut al inflatiei este asociat cu o crestere mai mica a cantitatii de bani (România în prezent).
Principiul 10: Pe termen termen scurt, societatea societatea are de ales al es între inflatie si somaj Daca inflatia poate fi explicata atât de usor, de ce decidentii în politica economica reusesc atât de greu sa scada inflatia? Reducerea inflatiei este însotita adesea de o crestere temporara a somajului.
Curba Phillips
O reprezenta reprezentare re grafica grafica a compromis compromisului ului pe termen termen scurt scurt între inflatie si
somaj. De ce exista acest compromis pe termen scurt? În economie nu toate preturile se ajusteaza imediat la scaderea cantitatii de bani (pe termen scurt, preturile preturile sunt rigide). rigide). Atunci Atunci când autoritatile autoritatile micsoreaz micsoreazaa cantitate cantitateaa de bani din economie, economie, volumul cheltuielilor efectuate de indivizi scade. Cheltuielile mai mici, împreuna cu preturile care se mentin la un nivel nivel înalt, înalt, diminu diminueaz eazaa volumu volumull de vânza vânzari ri al firmel firmelor. or. Scade Scaderea rea vânza vânzaril rilor or determ determina ina firmele firmele sa concedieze lucratori. lucratori. Prin urmare, reducerea cantitatii de bani creste temporar somajul – pâna în momentul în care preturile se ajusteaza la aceasta schimbare. Daca inflatia poate fi explicata atât de usor, de ce decidentii în politica economica reusesc atât de greu sa scada inflatia?
5
6
