Potri$it conceptului de dez$oltare durabil% a societ%ţii& comerţul are o importanţ% strate#ic%
pentru dez$oltarea ec'ilibrat% (i $iabil% a sistemelor economice (i sociale din orice ţar%. )especti$ul comerţ este un sector de acti$itate precis%& cu un ridicat #rad de comple*itate& structurat pe domenii interioare multiple& +n cadrul c%rora roluri importante re$in distribuţiei cu am%nuntul& depozit%rii m%rfurilor (i apro$izion%rii cu ridicata& precum (i acti$it%ţilor de importe*port. ,ntr-o asemenea accepţiune& comerţul reprezint% una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne& de$enind elementul principal al economiei de piaţ%& indiferent de forma acesteia. Noţiunea de comerţ are un conţinut comple*& determin+nd o funcţie economic% ce const% +n a cump%ra materii prime sau produse pentru a le re$inde +n acela(i stadiu fizic& dar +n condiţii con$enabile consumatorilor. ,n acela(i timp& aceea(i noţiune define(te profesiunea unui corp de a#enţi economici care acţioneaz% +n cadrul pieţei& asi#ur+nd actele de sc'imb. "ub aspect uridic& noţiunea de comerţ define(te transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau ser$iciilor& precum (i prestaţiile de ser$icii realizate +ntre diferitele stadii ale producţiei sau direct +ntre produc%tor (i consumator care& de asemenea& se consider% c% reprezint% acte de comerţ. a aspectele prezentate mai sus se mai adau#% faptul c%& prin codul comercial care& +n realitate& se aplic% la toate acti$it%ţile economice or#anizate +n scop lucrati$& sunt definite ca acte de comerţ actele de producţie industrială & de transport& de curta etc.
1.2. Comertul este considerat factor al
cresterii economice&din care$a considerente :
1/"fera de cuprindere a coertului se e*tinde foarte mult&identificindu-se acte de comert in di$erse domenii ale e*istentei&de la sc'imburi cu bunuri tan#ibile&la ser$icii de toate #enurile&precum si la relatiile financiar-$alutare0 2/Comertul are drept caracterisica faptul ca se poate desfasura eficient in limite foarte lar#i de dimensionare a capitalului&ceea ce influenteaza procesul de dez$oltare economica.Comertul a reprezentat domeniul in care au aparut cele mai multe intreprinderi mici&intreprinzatorii dorind sa-si $alorifice intr-un timp scurt micile capitaluri0
2
3/Comertul are capacitatea de a se dez$olta prin forte proprii&fara o sustinere a efortului in$estitional pentru rete'nolo#izare sau pentru crearea bazei sale te'nico-materiale moderne pe seama capitalului imprumutat pe termen lun#&mai dificil de atras&ceea ce conduce la un dinamism al sau aparte. 1.3. Comerţul internaţional cuprinde totalitatea operaţiunilor de import (i e*port cu m%rfuri&
lucr%ri (i ser$ici pe care le desf%(oar% persoane fizice (isau uridice a$nd calitatea de subiecte ale dreptului comerţului internaţional& cu parteneri de naţionalitate str%in% sau cu bunuri aflate +n tranzit internaţional operaţiuni pe pieţe str%ine/. Pri$it +n acest sens& comerţul internaţional aparţine& +n esenţ%& fazei economice a distribuţiei m%rfurilor& care constituie etapa intermediar% a ciclului economic&plasat% +ntre producţie (i consumaţie & cu precizarea c%& +n acest caz& distribuţia are loc& prin ipotez%& peste frontierele unui stat. Comerţul internaţional& pri$it +n accepţiunea sa restrns%& +mbrac% pe planul dreptului forma actelor (i faptelor de comerţ internaţional propriu-zise/. Dintre actele de comerţ internaţional& cele mai importante ca frec$enţ% (i sfer% de cuprindere sunt contractele comerciale internaţionale 4clasice4/& care constituie una dintre instituţiile centrale ale acestei materii. ,n cadrul contractelor& locul central +l ocup% contractul de $nzare internaţional% de m%rfuri.
2. Principiile dreptului& #eneral $orbind& sunt
postulate ori precepte directoare ale orient%rii
normelor uridice (i de aplicare a dreptului& ele fiind e*presia nemilocit% a $alorilor promo$ate (i ap%rate de drept. 5le au semnificaţia unor norme cu caracter de #eneralitate& formulate direct ori deductibile din conte*t. Principiile au o mare importanţ%& +ndeosebi +n domeniul dreptului internaţional& ele statund& printre altele& principiul respect%rii tratatelor& buna $ecin%tate& soluţionarea pa(nic% a liti#iilor& etc. Principiile fundamentale ale dreptului comerţului internaţional sunt principiul libert%ţii comerţului& principiul protecţiei concurenţei loiale& principiul libert%ţii con$enţiilor (i e#alit%ţii uridice.
2.1. Principiul libertăţii comerţului
3
6cest principiu constituie o cerinţ%& de importanţ% co$r(itoare& pentru circulaţia nestin#'erit% a m%rfurilor& $alorilor (i cuno(tinţelor te'nico-(tiinţifice pe plan internaţional& ceea ce impune eliminarea tuturor barierelor de ordin administrati$& $amal& politic& care ar putea s% +ncetineasc% derularea raporturilor uridice de dreptul comerţului internaţional. Pe plan mondial& acest principiu d% posibilitatea cre(terii $olumului sc'imburilor comerciale de m%rfuri& $alori (i cuno(tinţe te'nico-(tiinţifice& prin eliminarea oric%rui obstacol& prin abolirea protecţionismului& stimularea concurenţei loiale ibertatea comerţului d% e*presie (i faciliteaz% e*istenţa economiei de piaţ%. ,n conte*tul relaţiilor economice& acest principiu este consacrat de Constituţia )omniei din 1771 re$izuit% +n 2883. 6stfel& prin te*tul art. 13 se pre$ede c% statul trebuie s% asi#ure libertatea comerţului pe baza e#alit%ţii de (anse a comercianţilor. ,n acţiunea de promo$are a comerţului miloacele concrete sunt confi#urate de politica statului care urm%re(te s% creeze un cadru fa$orabil. 6cest principiu se e*prim% +n posibilitatea recunoscut% prin le#e persoanelor fizice (i uridice de a fi subiecte de dreptul comerţului internaţional. Pentru e*ercitarea comerţului se cere ca persoanele s% aib% calitatea de comerciant (i obiectul de acti$itate s% pre$ad% efectuarea de acte de comerţ internaţional. Datorit% caracterului s%u de #eneralitate acest principiu se aplic% (i +n materia in$estiţiilor str%ine& precum (i a licenţelor de e*port (i import. )e#ulile acestui principiu #u$erneaz% (i re#imul zonelor libere. ibertatea comerţului nu e*clude controlul statului. 6cti$itatea participanţilor la raporturile de comerţ internaţional este controlat% de stat prin miloace financiar bancare. Inter$enţia statului se realizeaz%& +n condiţiile le#ii& prin intermediul ta*elor& a impozitelor (i a licenţelor de e*port-import. Principiul libertatii comertului poate fi pri$it sub doua aspecte: •
•
9rice persoana care doreste sa indeplineasca acte si fapte de comert& are dreptul sa participe in mod liber la tranzactii comerciale iecare comerciant isi poate ale#e tipul de acti$itate comerciala.
Poate fi pri$it de asemenea din punct de $edere: •
intern& de la comerciantii romani catre piata internationala presupune libera circulatie a marfurilor& persoanelor si capitalurilor subiectelor de drept romane pe
•
piata internationala/ e*tern& de la comerciantii straini catre piata romaneasca presupune liberul acces al subiectelor de drept straine pe piata romaneasca/
6cest principiu e limitat de diferite instrumente ale politicii comerciale& cu scopul de a restran#e 4
sau stimula comertul cu anumite produse sau de a protea piata: miloace tarifare politica $amala/ sau netarifare
politica antidumpin# ta*e $amale/
3. In concluzie :
ibertatea comerțului este o cerinț% fundamental% +n $ederea particip%rii
ne+n#r%dite la sc'imburile internaționale de m%rfuri și ser$icii. ibertatea comerțului faciliteaz% e*istența economiei de piaț%. 5*presia practic% a acestui principiu este reprezentat% de posibilitatea persoanelor fizice și uridice de a e*ercita acti$atați de comerț internațional. Pentru e*ercitarea comerțului se cere ca persoanele s% aib% calitatea de comerciant iar obiectul de acti$itate s% pre$ad% efectuarea de acte de comer ț interna țional. 6cest principiu ac ționeaz% +n materia in$estițiilor str%ine și a licențelor de e*port-import. ibertatea comerțului nu e*clude controlul statului& care inter$ine prin intermediul impunerii de ta*e& impozite ș i licențe de e*portimport. 4. Susrse bibliografice :
