DRAGOS ALEXANDRU SITARU
Curs 1
3-oct-2006
DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL Definitie si Principii
Definitie-este o materie pluridisciplinara avand ca obiect de reglementare comertul international Exista doua acceptiuni in definirea comertului internaional: I-o acceptiune restransa care corespunde sensului traditional al notiunii de comert II-o conceptie larga care include si formele moderne de cooperare internationala I-Cuprinde totaliratea operatiunilor de import-export cu marfuri lucrari si servicii care se desfasoara persoane fizice sau juridice subiecte ale dreptului comercial international care isi au sedile in state diferite sau poarta asupra unor marfuri aflate in tranzit international. Raporturile juridice de comert international sunt raporturi de drept privat si se desfasoara intre persoana fizice sau juridice si intre subiectii de drept privat.Per a contrario,disciplia nu se ocupa de raporturile comerciale inte state sau organizatii internationale acestea fiind de apanajul dreptului international public. Raporturile de comert international se caracterizeaza prin doua elemente: 1-de comercialitate-este comun cu dreptul comercial 2-de internationalitate-este elementul care particularizeaza ,exista un raport juridic International atunci cand in cuprinsul acelui raport juridic apare un element de extranietate.Notiunea de internationalitate nu este aceias drept comercial privat si in drept internatiomal privat.In drept international privat raportul juridic devine international atunci cand in cuprinsul lui apare orice element de extranietae.In drepul comertului international elementele de extranietate sunt calificate numai anumite elemente de extranietate determina ca acel raport juridic sa devina international in sensul dreptului international:-A-ca partile sa isi aiba sediile(persanel e juridice),domiciliile(persoanele fizice)in state diferite ,acesta este elementul esential(apare in Conventia de la Viena ’80-Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vanzare de marfuri intre parti care isi au sediile in state diferite) -B-este element de materie obiectiva -marfa care face obiectul contractului sa fie in tranzit international in drumul ei de la Vanzator la cumparator ea trebuie sa treaca cel putin o frontiera
Prima problema pusa in practica este daca aceste doua elemente trebuie intrunite concomitent sau alternativ .Practica a stabilit ca elementele sunt alternative,oricare dintre ele este suficient ca sa confere caracter international raportului juridic. II-In sens larg include operatiuni de cooperare economica internationala,un ansamblu de relatii de conlucrare intre persoanele fizice sau juridice,apartinand unor state diferite ,relatii care nu imlica neaparat o legatura cu o marfa ci care constau in punerea in comun de catre participanti a unor marfuri ca prin eforturile lor conjugate sa aduca profit ce urmeaza a fi impartit intre ei. Cooperarea ecoomica se poate realiza in sfera productiei,serviciilor,comertului,a cercetarii stintifiice si tehnologice,in sistemul bancar si de asigurari. Acordurile de cooperare internationala la care Romania este parte sunt de doua tipuri: -comerciale -de cooperare economica internationala.
CARACTERISTICILE POLITICI ROMANESTI IN DOMENIU
I-Principiul libertatii comertului internationalEste antagonic principiului monopolului de stat (dreptul exclusiv al statului prin intreprinderile sale specializate de a desfasura intreaga activitate comerciala internationala a Romaniei) a fost printre primele principii inlaturate dupa 1990. Primul act normativ adoptat dupa revolutie a fost decretul lege 54/1990,a fost desfasurarea activitatii economice inlocuita de legea societatiilor comerciale 31/1990 si apoi pentru persoane fizice prin legea 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati de catre persoanele fizice.Un alt act normativ e fost decretul lege 96/1990 privind unele masuri privind atragerea de investitii a capitalului strain ,abrogat prin legea 35/1991 privind regimul investitiilor straine. Acest principiu este o specie a principiului mai general al liberalitatii comertului,isi are temeiului in Constitutie si a fost modiicat si completat prin lege in 2003(art.135 alin.1) Isi are temeiul si intr-o alt act normativ,Tratatul dintre Statele Membre ale U.E. si Romania si Bulgaria semnat la Luxemburg in 25 aprilie2005,ratificat de Romania prin legea 157/2005.Sunt cuprinse ratificari in anexa nr.7 care priveste libera circulatie a persoanelor ,serviciilor si capitalurilor,cele trei libertatii fundamentale ale U.E. . Un temei important al acestui principiu este acordul de la Marackash privind constituirea organizatiei mondiale a comertului .Romania este parte din 1994,este acordul prin care s-a instituit la nivel de organizatii internationale acest principiu. Poate fi privit:1-de la comerciantii romani catre piata internationala 2-de la comercianti straini la piata romaneasca 1-principiul exprima capacitatea recunoscuta de legea romana persoanelor fizice Si juridice de a fi subiecte ale dreptului comertului international,de a participa in mod liber la relatiile comerciale internationale,exista o singura conditie ca persoanle fizice sau juridice sa aiba calitatea de comercianti,odata dobindita aceasta calitate participarea este implicita
2-liberul acces al subiectiilor de drept straini pe piata romaneasca pot participa Pe piata romana in multiplele forme,prin infintarea de filiale,reprezentante,agentii Acest principiul nu este nelimitat,statul prin anumita parghi economice directioneaza intrun anumit sens activitatea economica a subiectilor de drept roman in strainatate si invers.Exista Multiple parghi prin care statul intervine cum ar fi:-politica vamala -politica financiar bancara -regimul licentelor -regimul autorizariilor de import-export
REGIMUL JURIDIC AL INVESTITIILOR STRAINE IN ROMANIA
Primul act normativ care a permis accesul liber al acestora a fost decretul lege 96/1990 Privnd unele masuri pentru atragerea investitiile de capital strain in Romania,a fost abrogate prin legea 35/1991 privind regimul investitiilor straine,a fost abrogate prin ordonanta de urgenta a guvernului nr.31/1997 cu acelas titlu,in 1997 a fost abrogate prin ordonanta 92/1997 privind stimularea investitiilor directe,a fost abrogate prin legea 241/1998. Dupa aprobarea ordonantei 31/1997 s-au conturat doua pachete de acte normative care au conturat doua tipuri de investitii straine:-directe-(ordonanta 92/1997) -investitiile de portofoliu,au ca principal temei ordonanta Guvernamentala 66/1997 privind regimul investitiilor Straine din Romania realizat prin cumpararea de titluri de Stat si legea 297/2004 privind piata de capital Este reglementat si de o serie deConventii internationale .Romania este parte la peste 80 de Acorduri bilaterale de promovare si protejare a investitiilor straine.Romania este parte la Conventia de Constituire a Agentiei Multilaterale de Garantare a Investitiilor de la Seoul(Romania este parte din 1992) cu sediul la Washinton.
DEFINITIA NOTIUNILOR DR BAZA -INVESTITIE STRAINA-se face o subdistinctie in forma de investitia directa sei cea de portofoliu.Ordonanta 92/1997 defineste investitia directa prin enumerarea formelor acesteia: -participarea investitorului strain la constituirtea sau Extinderea unei societati comerciale in Romania -dobindirea de catre investitorul strain de actiuni sau Parti parti la o societate comerciala -infintarea si extinderea unei sucursale de catre o societate Comerciala straina
O alta definitie a investitiilor directe este data de regulamentul B.N.R. nr.4/2005 privind regimul valutar in anexa 1 este o investitie de orice natura efectuata in scopul stabilirii sau mentinerii de legaturi economice durabile si care se realizeaza prin: -constituirea sau extinderea unei sucursale,entitati Apartinand integral investitorului strain -participarea intr-o entitate noua sau intr-una existenta In scopul stabilirii sau mentinerii de legaturi economice Durabile -acordarea de credite si imprumuturi pe termen mai Mare de 5 ani in acelasi scop -reinvestirea profitului in acelasi scop Legaturile economice durabile,relatiile stabilite ca urmare a detinerii unei participatii de minimum 10% la capitalul social al unei entitati sau care sa permita participarea efectiva la administrarea sau controlul entitatii respective. Spre deosebire de investitiile de portofoliu care implica vanzarea-cumpararea de actiuni prin intermediul pietei de capital ,operatiuni prin care investitorul nu are de gand sa creeze o relatie de stabilitate ci sa speculeze si sa obtina profit. INVESTITIILE DIRECTE-sunt.-1-in forma de societate -2-in forma exclusiv contractuala -1-sunt investitiile care au ca scop constituirea sau Majorarea capitalului social al unei societati Comerciale .Ordonanta 92/1997 se aplica numai la investitiile sociale,legislativul roman a dorit sa impuna aceasta investitie ca regula -2-a fost reglementata prin acte normative speciale nu duce la modificarea societatii ci pur si simplu la intr-un contract comercial(contract de inchiriere,de concesiune etc.,ex legea petrolului 238/2004,legea gazelor 351/2004,legea privind regimul zonelor libere –sunt 7-8 astfel de zone in Romania in care nu se platesc taxe) Curs 2
10-oct.-2006
INVESTITIA DE PORTOFOLIU Articolul 2 O.U.G.92/1997 Dobandirea de valori mobiliare pe pietele de capital organizate si reglementate si care nu permite participarea directa la administrarea societatii comerciale.
Spre deosebire de investitia directa,care are ca scop generarea unei relatii stabilite intre investitor si societate,investitia de portofoliu are scop speculativ – investitorul urmand sa cumpere partile sociale cu scop de revanzare si castig din diferenta de pret,nu participa la administrarea societatii comerciale. O.U.G. 66/1997 privind realizarea investitiei de portofoliu prin cumpararea de titluri de stat(inscrisuri care constituie datorii publice ale Romaniei sub forma de bonuri sau certificatte de trezorerie,obligatiuni si alte asemenea instrumente,emise de stat in moneda nationala si valuta. Dobandirea de asemenea titluri de stat se poate face de pe piata fie prin intermediari primari(dealeri),banci,institutii de credit ,intermediari ai pietii secundare. In materie este aplicabila legea 297/2004 privind piata de capital care reglementeaza modul de organizare si functionare a organismelor implicate in materie.Autoritatea competenta pentru a exercita controlul asupra desfasurarii activitatii pe piata de capital este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare-emite ordine si instructiuni,regulamente. INVESTITOIRII STRAINI Art. 2 O.U.G. 92/1997,defineste investitorii straini ca fiind orice persoana fizica sau juridica nerezidenti si cu domiciliul sau sediu in strainatate si care investesc in Romania in una din formele de investitie prevazute de lege.Aceasta ordonanta se completeaza cu prevederile regulamentul B.N.R. .Regulamentul 4/2005 care defineste nerezidentii astfel- pentru persoane fizice sunt nerezidenti cei care au domiciliul in strainatate ,indiferent daca sunt cetateni romani,straini,apatrizi,pentru persoanele juridice sunt totate persoanele cu sediul in strainatate. Un cetatean strain cu domiciliul in Romania nu este socotit investitor strain,iar un cetatean roman cu domiciliul in strainatate poate fi investitor strain. PRINCIPIILE APLICATE REGIMULUI INVESTITORILOR STRAINI IN ROMANIA 1-Principiul libertatii formelor si modalitatiilor de investire are doua elemente -A-libertatea formelor de investire -B-libertatea modalitatiilor de investire -A-se exprima prin ideea ca investitorii straini pot investi in tara in oricare dintre formele de societate comerciala prevazuta de legea romana.Investitorii straini pot investi in orice forma de asociatie in participatie reglementata de art.251256 Cod Comercial. -B-problema felurilor aporturilor investitorilor straini la o societate romaneasca este reglementata de O.U.G. 92/1992 aporturile pot fi: -a-aporturi financiare(in numerar) -b-aporturi in natura -c-orice alt mod legal de finantare -a-aporturile pot fi in valuta convertibila sau in moneda nationala. Valita este o regula in ceea ce privest investitia straina,ea poate Proveni di strainatate dar si din activitati pe care le-a desfasurat in
Tara(dividente in valuta pe care investitorul le-a obtinut de la Societati romane,pret in valuta pe care l-a obtinut din vanzarea Unor bunuri sau in urma prestarii de servicii catre o persoana Romana etc..La 1 sept.2006 ca urmare a abrogarii normei B.N.R. 5/2005 ,aportul valutar este liberalizat complect investitorul putand Cumpara si investi pe piata romaneasca. -b-1-bunurile incorporale–drepturi de proprietate intelectuala(brev e,licente,know-how,desene si modele industriale,drepturi de autor) -2-bunuri corporale-mobile pentru realizarea investitiilor Aportul in drepturi de creanta se face doar la societatiile la care Aportul de creante este permis -c-pot aduce servicii precum:cunostinte,metode de organizare si Conducere,nuele comercial,obligatii de a face-aducerea,punerea la Dispozitie a unor surse de materie prima,piete de desfacere,o anumit -a clientela,informatii de marketing ,de public relations,retele de Aprovizionare si desfacere, obligatia de a nu face :de a nu face conc -urenta pe o anumita piata. Aporturile investitorilor straini la o societate romana pot imbraca Forma oricarei valori exprimate in bani. 2-Principiul liberului acces al investitorului strain in toate domeniile pietei economice din Romania O.U.G. 92/1997 investitorii straini pot efectua investitii in orice vomeniu al vietii economice in industrie,in agricultura,exploatarea resurselor naturale,transport etc.Nu exista domenii in care investitiile straine sa nu fie permise,chiar si in cele bancare. 3-Principiul egalitatii de tratamente nediscriminatorii aplicabile investitorilor straini,are doua aspecte:- egalitatea intre investitorii romani si straini -egalitatea de tratament intre investitorii straini Legea 35/1991privind regimul investitorilor straini in Romania,a functionat principiul regimului mai favorabil investitorului straini fata de romani.In ideea de a incuraja investitiile straine care aveau mai multe drepturi,avantaje si facilitatii,a fost abrogata prin ordonanta 31/1997,abrogata de asemenea de ordonanta 92/1997. La nivelul dreptului comun nu exista nici un fel de discriminare intre intre investitorilor straini.Exceptie facand legea mai favorabila care este prevazuta in acordurile bilaterale pe care Romania le-a incheiat cu diferitele state-daca este un regim mai favorabil acesta se aplica. GARANTIILE ACORDATE INVESTITORLOR STRAINI 1-Garantia impotriva indisponibilitatii investitiei straine,are temeiul in textul Constitutie cat si in acte normative speciale.Constitutia din 1991 prevedea ca nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica stabilita potrivit legii cu dreapta ,prealabila despagubire.Despagubirea se stabileste de comun acord cu proprietarii sau prin justitie.2003 s-a adaugat altor potrivit carora sunt interzise
nationalizari sau orice alte masuri de trecere in proprietetea publica a unor bunuri pe criteriul discriminarii,a introdus interdictia nationalizarii prevedere care vizeaza investitiile straine. Actele normative speciale O.U.G. 92/1997 –prevede ca investitiile straine nu pot fi nationalizate,expropriate sau supuse unor masuri cu efect ,exceptand cazurile in care astfel de masuri intrunesc cumulativ urmatoarele conditii: -a-sunt necesare pentru cauza de utilitate publica -b-sunt nediscriminatorii -c-se efectueaza in conformitate cu prevederile exprese ale legii -d-se face cu plata unei despagubiri prealabile efective Exproprierea pentru utilitate publica este reglementata in legea 33/1994.exproprierea se face conform O.U.G. 92/1997 a legii 33/1994 pe baza unor despagubiri.O.U.G.92/1997 prevede conditile de acordare a despagubirilor: -a- despagubirile trebuie sa fie echivalente cu valoarea justa de piata a Investitilor expropriate “dezdaunari”integrale la valoarea de piata Prevederile O.G.92/1997,valoarea investitiei se va calcula la momentul imediat anterior exproprierii sau inainte ca exproprierea iminenta sa devina cunoscuta,intr-un mod care sa nu afecteze valoarea investitiei. -b-despagubirea trebuie sa fie prealabila,sa fie platita inainte ca indisponi -bilizarea sa opereze efectiv si adecvata cu natura si volumul de piata a Investitiei disponibilizate -c- efectiva –lichida,exproprierea in bani,fie in lei,valuta convertibila Investitorul strain are dreptul sa transfer aceasta investitie in tara sa Modalitatea de determinare a despagubirilor,se poate face prin: -acordul partilor-statul roman si investitor-O.U.G. 92/1997 arata ca Investitorul afectat are dreptul la o examinare prompta a cazului sau de Catre o autoritate judecatoreasca sau o alta autoritate independenta si Competenta potrivit tratatelor internationale la care Romania este parte In principiu litigiile intre stat si investitorul strain sunt solutionate de Instanta de judecata nationala sau curtea de arbritaj 2-Garantia stabilitatii regimului juridic al investitiei.Consta in faptul ca investitia straina trebuie sa beneficieze de legea in vigoare in momentul in care investitia a fost efectuata pe toata durata de existenta a acelei investitii. Practic daca dupa constituirea investitiei intrervine o lege noua care restrange regimul juridic aplicabil acelei investitii,investitia ramane supusa regimului existent in momentul efectuarii ei.Exceptie facand legea mai favorabila “melior lex”-dupa efectuarea investitiei intervine o lege noua mai favorabila aceasta se aplica imediat. DREPTURILE DE CARE BENEFICIAJA INVESTITORUL STRAIN 1-Dreptul la asistenta privind parcurgerea formalitatiilor administrative pentru constituirea si functionarea investitiilor straine.(Agentia Romana pentru Investitorii Straini-ARIS)prin legea 390/2002,prganul specializat al Administratiei Publice
>Centrale in subordinea guvernului.ARIS este afiliata la Asociatia Mondiala a Agentiilor de promavare a invedtitiilor,cu sediul laGeneva,din 2004. 2-Dreptul la conversia in valuta,transferul in strainatate a profitului obtinut in Romania.O.U.G. 92/1997-art.10-pervede ca investitorii straini au draptul la conversia in valuta a venitului in lei obtinut ,transferul in strainatate fara dupa plata impozitelor si taxelor. Se pot transfera:-dividentele-societatii comerciale romane -veniturile-vanzarea actiunilor sau a partilor sociale -sumele obtinute-din lichidarea investitiei -sumele obtinute ce titlu de despagubiri(expropriere) -orice alt venit 3-Dreptul de proprietate al investitorului strain asupra bunurilor din tara In cea ce priveste bunurile mobile regimul national prevede ca straini pot dobandi pe acestea in tara intocmai ca si cetateni romani. Bunurile imobile se impart in: -ternuri -alte imobile(constructii)-strainii pot dobandii Dreptul de proprietate intocmai cetatenilor Romani Art.44 alin.2 din constitutie prevede ca cetatenii straini sau apatrizii pot dobandi dreptul de proprietete privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei laU.E.si alte tratate internationale la care Romania este parte,pe baza de reciprocitate,in conditiile prevazute din legea organica precum . Schimbarea consta in faptul ca a intervenit o modificare la nivelul capacitatii de folosinta a strainilor. Distingem doua categorii de dobandire a dreptului de proprietate: -A-dobandirea prin acte juridice-inter vivos -mortis causa -B-dobandirea prin mostenire legala A-trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii- se aplica in scara:-p osibilitatea dobandirii de terenuri in baza constitutiei si a tratatelor la care romania este parte B –sa existe reciprocitate sub aspect reciproc al dreptului de proprietate Asupra teritoriului intre Romania si statul caruia ii apartine persoana Respective.Exista trei feluri de reciprocitate: -legislativa-in tara exista norme juridice care prevad Persoanelor romane asupra teritoriului in acea tara -diplomatica-izvoraste din tratatele la care Romania este Parte -reciprocitatea de fapte-in practica anterioara competente Din statele respective,practica instantelor judecatoresti C-in conditiile prevazute in legea organica. Legea 32/2005 privind d obandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatriziprecum si de catre persoane juridice straine ce intre in vigoare la data intrarii Romaniei in U.E.
17-0ct-2006
Curs 3
DREPTURILE INVESTITORILOR STRAINI (CONTINUARE) Legea 312/2005,legea dreptului de proprietate privata privind dreptul dobandirii de teren al strainilor si al apatrizilor.Nu se aplica si in cazul mostenirii legale. Legea distinge intre:-a-cetatenii statelor membre U.E.sau ai spatiului economic European -b-cetatenii straini ai statelor membre -a-legea stabileste o prevedere generala si doua prevederi speciale -cetateanul unui stat membru si persoanele juridice constituita in Conformitate cu legislatia unui asemenea stat poate dobandi dreptul de Proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cetateni romani ,aplicandu-se regimul national -legile speciale-terenurile avand drept scop constituirea de resedinte Pentru persoanele fizice si sedii secundare pentru Persoanele juridce (art. 4) se poate dobandii dreptul de Proprietate asupra terenului dupaimplinirea unui termen De 5 ani de la aderarea Romaniei la U.E. -terenurile destinate agriculturii,padurile si terenurile Forestiere,termenul este de 7 ani pana la aplicarea Regimului national,aceasta prevedere nu se aplica Fermierilor care desfasoara activitatii independente -b-se poat dobandi in conditiile reglementate prin tratate internationale pe baza de reciprocitate ,cetateanul si persoanele dintr-un stat strain nemembru,nu poate obtine conditii mai favorabile decat cele aplicabile persoanelor din statele membre. -4-Dreptul privina efectuarea de operatiuni valutare-regulamentul B.N.R. 4/2005 este un act normativ in continuarea procesului de liberalizare,proces inceput in mod efectiv in 2000,regulamentul din 1995 prevede dreptul strainilor de a dobandi si detine integral si de a utiliza active financiare(numerar,sau alte instrumente de plata) exprimate in valutra sau in moneda nationala. Regulamentul B.N.R. a permis strainilor sa deschida si sa mentina conturi in valuta si instrumente de credit romanesti (conturi curente sau de depozit) 1-sept-2006- a fost abrogata norma B.N.R. 7/2005 privind autorizarea operatiunilor valutare de B.N.R.,fiind eliminata si ultima restrictie pentru investitorii straini privind dreptul de a efectua si operatiuni cu instrumente financiare pe piata monetara. -5- Dreptul de a angaza personal strain-ordonanta 92/1997 cand a prevazut acest drept a adus un lucru nou pentru ca pana atunci in temeiul legii 5/1991 prevedea ca
investitorii straini nu puteau angaza personal strain in mod liber ein puteau fi angazati decat in posturi de conducere si de specialitati nu si de executie -6-Dreptul de a-si alege instantele competente pentru solutionarea litigiilor in care sunt implicati in Romania-ordananta 92/1997 se refera mai ales la litigiile dintre investitorul strain si statul roman generat cel mai frecvent de indisponibilizari.El se poate adresa:-instantelor judecatoresti de contencios administrativ(legea 554/2004 Coroborata cu prevederile legi 105/1992 cu privire la reglementarea Raporturilor de drept international privat -pot apela la o procedura de conciliere sau de arbitraj institutional Desfasurat sub egida centrului international pentru reglementarea Diferendelor relative la investitie,cu sediul la Washinton si functioneaza In temeiul Conventiei pentru reglementerea diferendelor relative la Investitiile intre state si persoane ale altor state,Conventie incheieata in 1965,la care Romania a aderat in 1975. -la un arbitraj ad-hoc conform regulamentului de arbitraj al Comisiei Natiunilor Unite pentru Comert International Prevederile ordanantei 92/1997 prevede dreptul de a-si alege instantele este prevazut si in acordurile la care Romania este parte privind promovarea si protejarea reciproca a investitorilor straini(exista peste 80 de astfel de acorduri).
FACILITATILE DE CARE BENIFICIAZA INVESTITORII STRAINI DIN ROMANIA 1-Facilitati cu caracter normativ 2-Facilitati cu caracter normativ 1-Legea numarul 332/2001 prevede promovarea investitilor directe cu impact semnificativ in economie,s-a dorit a favoriza investitiile mai mari,prima conditie e ca valoarea investitiei sa depaseasca 1 milion $ S.U.A., sa fie vorba despre capital lichid si sa creeze locuri de munca.Principala facilitate este aceea de a fi exonerat de plata taxelor vamale pentru importuri de utilaje,masini,materie prima etc. -Ordonanta de urgenta numarul 24/1998privind regimul zonelor defavorizate (cuprinde 20 de zone stabilite prin hotarare de urgenta-ex-zonele miniere)cei ce investesc in acele zone beneficiaza de un pachet de facilitati(scutire de plata taxelor vamale pentru materia prima,echipamentele importate in vederea realizarii productiei in acele zone) -legea petrolului,minelor,gazului,aveau facilitati acordate deBanca Mondiala acestea au fost interzise fiind permise doar ajutorul de stat 2-Pana in 2000 au fost date foarte multe de astfel de facilitati (DaciaRenault)prin lage dupa 2000 s-a interzis acoradrea de facilitati individuale GARANTAREA INVESTITIILOR STRAINE IN ROMANIA PRIN INTERMEDIUL AGENTIEI MULTILATERALE A INVESTITIILOR
Conventia de constitire a Agentiei s-a semnat la Seoul in 1985,Romania este parte din 1992 ,adoptata sub egida Banci pentru Reconstructie si Dezvoltare cu sediul la Washinton (157 de state membre).Orice investitor intr-un stat strain poate apela la Agentie (functioneaza ca o banca) pentru a-si acoperi riscurile pe care investitia le-ar putea suferi.Se garanteaza urmatoarele riscuri: -riscul de transfer valutar(statul unde investitorului ii interzice transferul profitului in alt stat) -riscul de expropriere sau alte forme de indisponibilizare -riscul de incalcare a contractului de catre statul cu care l-a Incheiat -riscul de razboi sau alta tulburari in statul de investitie
REGIMUL GENERAL AL EXPORTURILOR SI IMPORTURILOR IN ROMANIA LICENTELE DE IMPORT SI EXPORT Hotararea guvernametala 1526/2003 privind regimul general de export si import in si din Romania este liberalizat,se realizeaza fara nici un fel de autorizatie exceptie,in scopul protezarii economiei nationale ,prevede posibilitatea instituirii unor masuri de control si supraveghere,prin instituirea acestor masuri nu trebuie sa se incalce prevederile acordului de la Marrachesk privind Conventia Mondiala a Comertului ,dintre instrumentele de realizare a controlului cele mai importante sunt licentele. Hotararea Guvernamentala 1527/2003 privind regulile si procedurile in materie de licente de export-import. Principiile care guverneaza regimul licentelor: -Principiul aplicarii regimului juridic al licentelor in mod neutru just si Echitabil,acest regim este acelas indiferent de solicitant,de tara,de destinatie Sau de provenienta marfii ce face obiectul licentei -Principiul liberalizarii exportului si importului-licentele constituie o Exceptie regula este aceea ca operatiunile se efectueaza fara licenta,este de Stricta interpretare,ori de cate ori legea nu prevede in mod expres ca este Ceruta licenta pentru acea marfa Exista doua tipuri de licente : -1-licenta automata –are numai scop statistic(de inregistrare) o quantificare a anumitor operatiuni de catre Ministerul Economiei si Comertului -2-licentele neautomate-sunt numai de import,au ca scop sa administreze restrictiile cantitative la import(contingentele tarifare) Licentele constituie o conditie a treceri marfi peste frontiere,fara acest document toate celelalte aspecte ce tin de import pot fi facute inainte de obtinerea licentei,exceptie facand trecerea peste frontiera.
Procedura de eliberare a licentelor: -1-generala-intra in competenta Ministerului Economiei si Comertului -2-proceduri de licenta realizate de catre alte autoritati-marfurile care fac obiectul acestor licente sunt diferite-arme,munitii,materiale explozibile,marfuri privind activitatea nucleara,marfuri care fac obiectul finantarilor nerambursabile,drogurile si alte substante psihotropice).-Agentia Nationala de control al Exporturilor subordonata Ministerului AfacerilorExterne (produse strategice cu dubla utilizare civila si industriala) -1-incepe cu o cerere intocmita pe un formular tipizat in trei exemplare cu cate o culore si destinatie proprie,primul exemplar verde ramane la agentul economic solicitant, al doilea exemplar rosu ramane la vama,al treilea exemplar albastru ramane in arhiva Ministerului Economiei si Comertului.In cuprisul cererii agentul trebuie sa completeze datele sale de identificare,marfacare face obiectul licentei,tara de inde provine sau este destinata. Sunt aplicabile prevederlie Conventiei privind sistemul armonizat de denumire si codificare a marfurilor de la Bruxell din 1983,la care Romania este parte din 1996,eleborata sub auspiciile Consiliului de Cooperare vamala,organizatie neguvernamentala cu sediul la Bruxell. Exista un sistem de codificare de optcifre a tuturor marfurilor. Cererea se depune la Ministerul Economiei si Comertului la directia de politici comerciale si Ministerul trebuie sa raspunda in termen de cinci zile din momentul depunerii cererii sau in cazul in care cererea este incompleta din momentul completarii. Licentele au caracter intuitu personae,agentul economic nu poate transfera licenta catre o alta persoana. Licentele sunt limitate din punct de vedere al valabilitatii sub trei aspecte: -temporal-se elibereaza pana la sfersitul anului calendaristic in Care sunt emise -spatial-se emit pentru o singura tara si un singur partener extern -material-se refera la o singura marfa foarte rar la un grip de Marfuri inrudite In cazul refuzului licentei nici un act normativ nu prevede cazurile de refuzare,de aceea sunt desprinse din practica: -cazul in care solicitantul nu este comerciant -cand solicitantul a fost sanctionat cu refuzul eliberarii licentei Pentru o anumita perioada -cand marfa este supusa controlului si supravegherii si aceste Conditii nu sunt indeplinite -cand este interzis exportul si importul Cand marfa este contingentate si contingentul a fost….. Ministerul Economiei si Comertului poate refuza eliberarea licentei si atunci cand considera ca eliberarea ei poate produce dezechilibru pietei interne(la dumping,la concurenta neloiala a unui comerciant roman) 24-oct-2006 Curs 4
REGIMUL JURIDIC AL LICENTELOR REFUZUL JURIDIC AL LICENTELOR Ministerul Economiei si comertului emite licentele.In cazul in care sunt refuzate licentele apar anumite probleme: -1-Atunci cand solicitantul nu indeplineste toate conditiile legale pentru efectuarea actelor de comert international -2-Atunci cand agentul economic a fost sanctionat cu decaderea din dreptul de a primi licente -3-Cand marfurile sunt contingentate -4-Cand marfurile sunt supuse contrilului si supravegherii -5-Cand nu sunt indeplinite conditiile acestea -6-Cand marfa este interzisa la import sau la export Atunci cand importatorul produce o perturbare pe piata interna prin dumping (vanzarea sub pretul de cost al produsului). CAILE DE ATAC IN CAZUL REFUZULUI ELIBERARII LICENTELOR Hotararea guvernamentala 1527/2003 nu enunta prevederi speciale pentru caile de atac. Legea 554/2004 prevede ca agentul economic caruia i s-a refuzat eliberarea licentei trebuie sa faca o contestatie la organul de catre care i s-a refuzat licenta in termen de 30 de zile de la refuz. In cazul in care Ministerul respinge contetatia agentului economic,solicitantul trebuie sa se adreseze instantei de fond competente.instanta competenta este sectia de contencios administrativ in circumscriptia careia se afla domiciliul solicitantului RASPUNDEREA AGENTULUI ECONOMIC CU PRIVIRE LA LICENTE Intreaga raspundere in regimul licentelor(corectarea datelor din cererile de licenta) cad in sarcina agentului economic solicitant. In cazul in care agentul economic incalca regimul licentelor (risca sanctiuni penale,civile sau administrative) sanctiunea specifica ar fi decaderea agentului economic din dreptul de a primi licente intre 2-10 ani de la data savarsirii faptei sau publicitetea negativa sunt publicate in brosura Ministerului Economiei si Comertului aceasta afectand clientela. NATURA JURIDICA A LICENTELOR Sunt acte administrative cu caracter individual. Normele juridice sunt norme imperative de aplicatie imediata cu prioritate. Conventii internationale :
a-Acordul adoptat sub egida GATT(1979)-privind procedura in materie de autorizare a actelor de import-1-statele sunt obligate sa reglementeze regimul licentelor in asa masura sa nu deregleze regimul licentelor -2-regimul licentelor sa fie neutru just si echitabil in Aplicarea lui -3-trebuie sa fie public si orice modificare a lui trebuie Publicata in timp util pentru ca toti comercianti sa o Cunoasca -4-procedurile pentru obtinerea licentelor sa fie simple -5-cererile pentru licente nu trebuie sa fie refuzate pentru .erori minore in continutul lor iar in cazul in care exista .amenzi acestea nu trebuie sa depaseasca suma necesara .pentru a servi drept un simplu avertisment b-Conventia de la Viena-privind substantele psihotropice la nivel international -protectia stratului de ozon EFECTELE LICENTELOR ASUPRA CONTROLUILUI COMERTULUI INTERNATIONAL Un contract se poate incheia fara ca sa existe licenta la momentul incheierii lui. Obligatia de a obtine licenta revine partii romane din acel contract,aceasta obligatie de a obtine licenta este o obligatie de mijloace (diligentelor) Daca agentul economic a depus toate diligentele si nu a obtinut licenta,exonereaza agentul roman de raspundere. Obligatia de obtine licenta poate fi si o obligatie de rezultat ,poate rezulta din contract ,aceasta obligatie de rezultat izvoreste dintr-o lege sau alt document (exemplu-caietul de sarcini). IZVOARELE DE DREPT INTERNATIONAL COMERCIAL Izvoarele interne;izvoarele specipice O.U.G.92/1997,1527/2003,1526/2003 Izvoare nespecifice :materie multidisciplinara CONVENTIILE INTERNATIONALE In materia vanzarii de marfuri –Conventia Natiunilor Unite -Conventia de la Viena 1970 -Conventia de la New York Romania este parte in materia transportului de marfuri. Conventia O.N.U. privind tranportul marfurilor pe mare sau Regulile de la Hamburg la care Romania este parte din 1981. Conventia referitoare la transportul international de marfuri pe sosele privind transporturile rutiere din 1972. Reguli uniforme privind contractul de tranportare a marfurilor feroviar din 1980. Alte forme de uniformizare a comertului international: -Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul comertului
International -Camera de comert international de la Paris -Institutia internationala pentru unificarea dreptului .privat-se ocupa cu propuneri,legi model,adoptarea de .ghiduri,contrtracte cadru si tip PRINCIPII UNIDROIT 1994-modificat in 2004 Incheierea contractului confera drapturi si obligatii partilor,forta majora.Se aplica in special in cazul in care partile trec la ele sau in cazul in care judecatorii considera ca ele constituie o uzanta-exemplu un izvor de drept specific –uzantele comerciale internationale –Codul civil-uzante cutume.In comertul international formula contractelor este uzanta. UZANTA INTERNATIONALA-DEFINITIE-sunt practici in general interzise care prezinta un anumit grad de vechime,repetabilitate,stabilitate aplicabile intre un numar nedefinit de comercianti intr-o anumita zona geografica sau activiatate comerciala,care in functie de natura lor pot sau nu sa constituie izvoare de drept. -FORMA-uzantele contin un element obiectiv – practica sociala(ansamblu de acte si fapte juridice).Dobandirea caracterului de pracrica se datoreaza aplicabilitatii lor repetete intre participantii la comert intr-o anumita de timp.Este caracterizat prin vechime,repetabilitate si prezenta unui caracter de stabilitate -ELEMENTE-de colectivitate sau general si impersonal.Numar nedefinit de perteneri comerciali,legea este generala si impersonala si este produsul unei autoritati statale pe cand uzantele sunt produsul comerciantiilor.Din punct de veder al caracterului colectiv aceasta poate fi mai mult sau mai putin extins :uzantele –locale -speciale -PROBLEM FORTEI LOR JURIDICE-uzantele sunt –normative(cutume) si uzante conventionale .Uzantele si obisnuintele stabilite intre parti:-a-uzante ale partilor –obisnuinte ale partilor-se stabilesc intre un numar .determinat de parteneri comercianti atunci cand in urma unor acte .repetat intre acei parteneri se creaza practici care nu sunt exprimate in .contracte. -b-uzantele comerciale Deosebirea esentiala intre obisnuinta si uzante este ca acestea nu au un caracter de colectivitate si se aplica intr-un numear redus.Conventia de la Viena se refera in mod repetat la obisnuinte.Obisnuintele stau la baza uzantelor .Practica incepe printr-un numar redus de parteneri comerciale .Rolul obisnuintelor este acela de a interpreta si a completa contractul. -CLASIFICAREA UZANTELOR-dupa sfera de aplicare-1-uzante locale-anumite zone geografice(uzantele .porturilor ,pietele comerciale,regimul comerciale) -2-uzante speciale-intr-un anumit domeniu de .activitate comerciala :cereale,lemn,fructe,uzanta
.agentilor de bursa,uzanta burselor -3-uzantele generale-care se aplica la nivelul tuturor .relatiilor internationale comerciale -dupa forta lor juri –uzante normative (cutume)-au primele doua elemente ale .tuturor uzantelor,au caracter si elemente obiectiv-practica este .mai veche ,mai bine conturate,elementul de colectivitate si .generalitate ,elemente de natura subiectiva,ele se aplica de .catre comerciant care intra sub incidenta lor,ca acele uzante se .impun ca si lege,elementul subiectiv nu este necesar pentru .uzante.Legea trebuie sa accepte existenta unui izvor de drept .care se numeste cutuma.Sunt state care admit forta juridica a .uzantelor si state care nu accepta,nu ofera un caracte normativ Rolul juridic al uzantelor normative-1-reglementeaza raportul .juridic pe care legea nu le prevede -2-rolul interpretativ si ,completiv al uzantelor(secundium lege) -3-uzanta care inlatura .legea se aplica impotriva unor dispozitii legale.Uzantele .normativa prevaleaza asupra legii cu exceptia legii imperarive .pentru ca au caracter de legii speciale.Uzantele normative pot .fi inlaturate prin conventia partilor.uzantele normative au fost .inserate in legi,deci devin lege(solidaritatea pasiva sau a .codebitorului comerciali a fost o uzanta care a devenit lege, .anatocismul conturilor bancare,punerea de drept in intarziere a .codebitorilor societatii,efectul suspensiv al fortei majore, .principul colaborarii intre parti-exemple uzante) -uzante conventionale-nu au forta de lege 31-oct-2006 Curs 5
CATEGORII DE UZANTE UZANTELE CONVENTIONALE Exista doua elemente definitorii ale tuturor uzantelor -elementeobiective -caracteristici de colectivitate Sunt lipsite de forta juridica,nu au caracter de izvoare de drept Au totusi forta juridica (clauzele contractuale). Temeiul acestror uzante este acordul de vointa al partilor .Acest acord poate fi de mai multe feluri:-acordul expres al partilor-prin contract partile trimit la uzantele din domeniul de activitate.Se poate face trimitere la uzantele codificate (regulile INCOTERMS adoptate de Connventia de la Paris) sau la conditii generale diferite forme de codificare a uzantelor .In acest caz uzantele la care partile au facut trimitere este contraactuala,incorporata in contract si partile o vor aplica (clauze contractuale). Conventia din 1980 face trimitere la uzante in articolul 9 alineat 1 care prevede ca
partile sunt legate prin uzantele la care au consimtit.Partile pot trimite prin vointa tacita sau implicita .Aceasta vointa se deduce de catre organul de jurisprudenta din imprejurarile cauzei,din diferite atitudini,comportari ale partilor,rationament similar prezumtiei.Se considera ca partile au facut trimitere tacita la o uzanta.Articolul 9 alineat 2 al Conventiei de la Viena prevede ca “in afara de conventia contrara a partilor,acestea sunt considerate ca s-au referit in mod tacit in contract la uzanta pe care o cunosteau sau ar fi trebuit sa o cunoasca si care in comertul international este larg cunoscuta si in mod regulat raspandita de catre partile la contracte de acelas tip in ramura comerciala avuta in vedere. ROLUL UZANTELOR COMERCIALE Determina in mod specific drepturile si obligatiile parti contractante.Uzantele conventionale se pot referi la orice etapa din existenta unui contract.Uzantele privesc faza negocieri ,anterior incheieri contractului,(in temeiul uzantei se considera ca dintr-un anumit comportament al partilor rezulta consintamantul acestora, tacerea=consintamant).Uzanta conventionala se refera la continutul contractului(drepturi si obligatii,completarea si interpretarea drepturilor si obligatiilor.Se refera si la faza incetarii contractului,la rezolutiune. RAPORTUL DINTRE UZANTA CONVENTIONALA,LEGE SI CONTRACT Legea-uzantelor conventionale prevaleaza asupra legii suplesive,exprima un acord de vointa al partilor,legea supletiva se aplica daca acordul nu exista. Contractul-partile sunt libere sa excluda aplicarea uzantelor conventionale,in contract pot aparea anumite obligatii neconcordante cu uzantele,in acest caz contractul prevaleaza. CAUZELE CARE EXPLICA ROLUL UZANTELOR IN COMERTUL INTERNATIONAL -1-Dinamica relatiilor comerciale internationale,face ca reglementarea legi nationale sa ramana in urma,de aici rezulta aplicarea uzantelor -2-Specificul relatiilor comertului international-legiuitorul intentioneaza sa intre in aceasta sfera,reglementand aspecte generale,dar elementele particulare fiecarei categorii comerciale sunt supuse uzantelor. PROBA UZANTELOR Exista practici nescrise si practici scrise,codificate cum sunt regulile ICOTERMS ce prevede conditii cadru,generale. Existenta uzantelor nescrise poate fi dovedita prin :-Certificate de cutuma;C.C.I. din statele lumi,bursele de marfuri,valori,alte organisme ce emit certificate de cutuma ce atesta existenta unei cutume in domeniu lor de activitate -Hotarari judecatoresti sau arbitrare daca a facut referire in motivarea hotararii la uzanta,sau mijloc de proba in acest dosar cu privire la existenta uzantei.Poate fi folosit ca mijloc de proba orice element de fapt SITUATIA UZANTELOR IN DREPTUL ROMAN Dreptul civil vorbeste despre uzante folosind termenul de obicei.
Romania parte la Conventia de la Vienain articolul 9,Convevtia de Arbitraj pentru Comert International din 1961 de la Geneva (Romania este parte din 1963) prevede ca arbitrii atunci cand judeca tribunalul va tine seama de stipulatia contractului si de uzantele comerciale. Regulile de procedura arbitrale ale C.A.C.I.Bucuresti repeta dispozitiile Conventiei de la Geneva,arbitrii sunt obligati sa tina seama de uzantele comertului international. REGULA-sunt admise uzantele conventionale,uzantele normative,de regula nu sunt recunoscute in dreptul roman.Este o conceptie a legiuitorului roman din normele adoptate,Codul Comercial din 1887 care este o copie a codului comercial italian din 1882,Codul Civil 1874 si Codul lui Napoleon.Legea romana a preluat o parte din textul model al codului italian,astfel in 1887 prevedea ca in comert se aplica legea de fata in cazul in care nu se dispune altfel.Legea romana nu a dorit sa confere uzantei caracter de lege,la nivel de principiu. EXCEPTII-legea romana speciala,recunoaste forta juridica a uzantei,anumite acte normative fac trimitere la uzante.In materia titlurilor de valoare legea 58 si 59/1934 asupra cambiei,biletului la ordin si a cecului prevede ca sunt aplicabile uzantele locului de plata,uzantele porturilor,uzantele burselor de marfuri sau de valori.
SUBIECTELE DE DREPT COMERCIAL INTERNATIONAL -1-subiecte de nationalitate romana -2-subiecte straine -1-Subiecte de nationalitate romana-conform clasificarii pot fi persoane fizice sau juridice.Persoana fizica,ca si comerciant individual,nu mai este o prezenta importanta in comertul international.Societate comerciala de nationalitate romana poate fi si o societate cu participatie straina. -Societatea comerciala cu participatie straina-definitie-conform ordonantei de urgenta 92/1997 stimularea investitiei directe a societatii cu participatie straina,sau a filialelor si sucursalelor constituite fie cu capital integral strain fie cu capital romanesc si strain.Elementul de extraneitate relevant pentru ca o societate sa se numeasca a fi cu participatie straina este participarea la capital a asociatului strain,in consiliul de administratie sau presedentie. Pozitia societatii cu participare straina in categoria generala a societatii comerciale de nationalitate romana,nu constituie o categorie distincta de societatiile comerciale de nationalitate romana,se incaderaza in categoria mare a societatiilor comerciale de nationalitate romana.Societatea cu participatie straina prezinta multe din elementele societatii in general,particularitatiile sunt date de existenta elementului de extraneitate care face ca acestor societati sa li se aplice regulile privind regimul investitiilor straine si legea 105/1992 privind reglementarea raportulilor dreptului international privat,articolul 280 al legii 31/1990 republicat in 2004,constituirea societatiilor comerciale cu participatie strain in asociere cu persoane fizice sau juridice romane
sau capital integral strain se efectueaza cu respectarea dispozitiilor legii 31/1990 si cea a investiilor straine. Capacitatrea societatii romane cu participatie straina de a face acte si fapte de comert international rezulta din dispozitiile Constitutiei privind libertatea comertului international,din legea 31/1990 unde articolul 1 confera societatii comerciale capacitatea de a face acte de comert fara a distinge intre comertul intern si cel international. Se pot constitui in orice fel de domeniu,inclusiv in domeniul bancar si de asigurari. Pot avea ca obiect de activitate orice acte si fapte de comert,orice activitate ciprinsa in codul CAEN . Tratatul de la Paris din 1997 prevede ca trebuie mentionat expres in actul constitutiv ca se fac acte de comert international.Codul CAEN prevede ca daca este aleasa o activitate,aceasta poate fi facuta pe plan intern si international.Totusi este recomandabil sa fie mentionat expres ca societatea poate sa faca acte de comert intern si international potrivit specialitatii persoanei juridice. Constituirea societatii straine cu participatie straina,cunoaste urmatoarele etape:-etapa intocmiri actului constitutiv -etapa inregistrari la Registrul Comertului.Particularitatile care apar in etapa constituiri societatii sunt legate atributele de identificare ale asociatului strain,la madul cum se subscrie si se varsa capitalul social si la organizarea societatii. Personalitatea juridica ale societatii care isi are sediul pe teritoriul roman este cea a persoanei juridice romane,atributele de identificare sunt sediul care este criteriul principal de determinare a nationalitatii unei persoane juridice.Conventia de la Washinton prevede reglementari ale diferendelorrelative intre state di persoane ale altor state.Conventia din 1965 prevede ca o societate chiar daca are sediul pe teritoriul unui stat poate avea nationalitatea altui stat,daca este controlata din acel stat. Capitalul social al societatii cu participatie straina se poate realiza prin: -subscriptie -varsare Capitalul social poate fi subscris si varsat in valuta.In ceea ce priveste subscriptia reglementarea nationala,legea 82/1991 impune exprimarea capitalului in moneda nationale,lei,dar se poate exprima si in valuta.Filiala sau sucursala unei societati straine face contabilitatea in moneda in moneda interna.Exista si posibilitatea de subscriptie si varsare a capitalului in valuta. Asociati straini pot sa subscrie in valuta cu echivalentul in lei,poate sa verse in valuta.Asociatilor romani le este permisa subscriptia in valuta,nu este un impediment legal obligatia de a face,de a varsa in viitor aportul subscris. Varsarea capitalului capitalului social se poate face de catre romani numai in moneda nationala,in baza Regulamentului B.N.R. 4 / 2005 care impiedica platile in valuta intre rezidenti,acestea se fac numai in lei. Patrimoniul societatii romane cu participatie straina,este reglementat in articolu 65 al legeii 31/1990 care prevede ca “bunurile aduse la societate ca aport sunt aduse in proprietatea societatii.Ordonanta guvernamentala de urgenta 92/1997
prevede ca societatile cu participare straina pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor ca orice societate romana insa cu doua conditii: -in legatura cu obiectul lor social -in masura necesara derularii activitatii societatii.Dobandirea terenului fara indeplinirea acestor conditii este sanctionata cu nulitatea absoluta a actului. Organizarea societatii cu participatie straina se face in baza legii societatiilor 31/1990 care cuprinde reguli generale,cum ar fi si cea conform careia in societatiile pe actiuni asociatii unei societati cu participatie straina,pot stabili pentru acea societate un alt sistem de organizare decat cel cuprins in aceasta lege.Legea 31/1990 este o copie fidela a Codului Comercial al lui Carol al II-lea,din 1938,care nu a intrat niciodata in vigoare.Dupa 1990 capitolul din Codul lui Carol al II-lea privind societatile comerciale a fost transpus in legea 31/1990,preluand bagajul informational al unei legi antebelice.Exista doua legi in Europa postbelica: -legea germana,din 1965,a societatilor pe actiuni -legea franceza,din 1966,a societatilor comerciale.Legea 31/1990 prevede un singur sistem de organizare pentru societatea pe actiuni cu administrator general,consiliu administrativ,presedinte,directie generala,dupa sistemul clasic francez.S-a adoptat si sistemul german care prevede adunarea generala,directorat, consiliu de supraveghere,partile putand alege intre cele doua sisteme,acesta din urma extinzandu-se in Europa,sistem care reduce competentele adunarii generale dandu-i atributii de informare nu de decizie,fata de sistemul francez,lucru rentabil pentru societatiile mari,decizia este luata de directorat care este un manager de profesie nu asociati,ci specialisti in domeniul respectiv,activitatea directoratului se desfasoara sub supravegherea consiliului compus din mari actionari care au interes direct.Insa in tara noastra sistemul german nu este reglementat in legea 31/1990.Raspunsul daca am putea adopta legea germana definde de forta juridica conferita legi 31/1990,legea societatii pe actiuni,partile nu pot deroga de la prevederile de ordine publica.Organizarea nu este de ordine publica,deci nu exista temei legal. 7-Nov-2006
Curs 6
SOCIETATIILE COMERCIALE CU PARTICIPATIE STRAINA Functionarea societatiilor cu participatie straina urmeaza regulile societatilor comerciale de nationalitate romana,in general,particularitatiile privesc schimbul valutar.:-societatiile cu participatie straina pot efectua operatiuni valutare in temeiul Regulamentului B.N.R. 4/2005 privind regimul valutar. OPERATIUNILE VALUTARE-DEFINITIE- “in rem”-dupa criteriul material sunt operatiuni valutare acele operatiuni de incasari si plati care se efectueaza in valuta -dupa criteriul subiectiv ,impersonal,sunt socotite operatiuni valutare care se efectueaza in lei dar intre rezidenti si nerezidenti
REGULI CE GUVERNEAZA OPERARIUNILE VALUTARE EFECTUATE DE SOCIETATIILE COMERCIALE CU PARTICIPATIUNE STRAINA -1-Trebuie sa se efectueze prin conturi bancare per a contrario operatiunile cash sunt extrem de limitate ele se desfasoara in zonele libere,in porturi,aeroporturi dar fara semnificatie in comertul international -2-ele se efectueaza in principiu in banci cu sediul in Romania(persoane de nationalitate romana cu sediul in Romania si sucursalele bancilor straine autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei).Dupa liberalizarea regimului valutar in 2005,liberalizarea a fost completa in 2006.Societatiile comerciale cu participatie straina pot deschide in mod liber si conturi in banci straine fara autorizarea B.N.R. -3-Societatiile comerciale sunt libere sa detina si sa utilizeze activele lor in valuta, nu exista nici o obligatie sa utilizeze activele in valuta PERSONALUL SOCIETATII CU PERTICIPATIE STRAINA Pot angaza in mod liber personal roman sau strain.Codul Muncii,legea 53/2003 se aplica nediscriminatoriu cetatenilor romani si straini incadrati cu contract individual de munca care presteaza munca pentru un angazator roman pe teritotiul Romaniei. Esential aplicarii legii romane este locul desfasurarii muncii. Personalul strain se imparte in:-1-personalul cu atributii in conducerea si administrarea societatii(personalul societar are atributii prin actul constitutiv)pentru ei intrarea pe teritoriul Romaniei este mult mai usor de obtinut,ei obtin viza de lunga sedere pentru desfasurarea activitatii si nu este nevoie de permis de munca fiind in raport de natura societara -2-personalul angazat in munca-pentru ei este nevoie de permis de munca,legea 203/1999 privind permisele de munca prevede ca permisul de munca este documentul care se elibereaza de catre o autoritate specializata-Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca-este in subordinea Ministerului Muncii ,strainilor care indeplinesc conditiile prevazute de legea romana cu privire la incadrarea in munca care au aplicata pa documentul de trecere a frontierei viza de lunga sedere pentru incadrarea in munca Exista categorii de personal strain scutit de obtinerea permiselor de munca: -personalul din tarile membreU.E. si ale spatiului economic european -straini cu domiciliul in Romania -alte categorii de straini scutiti de obtinerea permisului de munca in temeiul acordurilor bilaterale incheiate cu statele terte din care face parte si Romania Numarul permiselor de munca eliberate anual se stabileste prin Hotarare Guvernamentale si este cuprins intre 1000-1500 de permise eliberate anual. SALARIZAREA-personalului strain al societatii comerciale cu participatie straina-poate primi salariul in valutain baza raportului juridic care se creeaza intre el si societate este un raport intre un rezident si un nerezident,nu este supus reglementarii B.N.R. -personalul roman-nu poate fi salarizat in valuta pentru ce este o plata intre rezidenti si potrivit RegulamentuluiB.N.R.,trebuie facuta in lei.EXCEPTIIin zonele libere-legea 84/1992-prevedeposibilitatea personalului roman sau strain sa fie platiti in lei si valuta in functie de prevederile contractuale
-personalul reprezentantelor societatiilor straine in Romania poate fi platit in valuta ASPECTELE FISCALE Societatiile comerciale cu participatie straina avand sediul pe teritoriul Romaniei platesc impozitele pe care le platesc toate societatiile de nationalitate romana,platesc impozit pe profit si pe dividente. Se pune problema de dubla impunere aceasta problema find rezolvata de acordurile bilaterale de evitare a dublei impuneri(acord incheiat cu peste 80 de state). INSOLVENTA Romania a adoptat legea 637/2002-privind reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei aceasta lege are doua mari titluri: -1-privind raporturile cu statele straine in general si care a avut ca .model legea model a UNCITRAL privind insolvabilitatea .internationala din 1997 -2-raportul cu statele memgre U.E.si a avut ca model Regulamentul Consiliului Uniuni nr.1346/2000 privind procedurile de insolventa .intrat in vigoare in 2000 SOLUTIONAREA LITIGIILOR IN CARE SUNT IMPLICATE SOCIETATIILE COMERCIALE CU PARTICIPATIE STRAINA Exista posibilitatea de a-si alege jurisdictia litigiilor la care participa.Se pot adresa instantelor judecatoresti ordinare,legea 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept intern privat si legea 187/2003 competenta de jurisdictie,recunoasterea si executarea in Romania a hotarariilor in materie comerciala aplicate in statele membre U.E. Sau a se adresa arbitrajului ad hoc sau institutional. In foarte multe cazuri societatiile cu participatie straina la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei are un regulament de organizare si functionare si are reguli de procedura arbitrara in vigoare de la 1-ianuarie-2000. Cand partile nu se inteleg si nu admit solutionarea de catre Curtea de la Bucuresti, societatea romana apeleaza la competenta Curtii Internationale de Arbitraj a Camerei Internationale din Paris,are propriile reguli de arbitraj in vigoare de la 1998. In cazul arbitrajului ad hoc se apeleaza la regulile de arbitraj ale Comisiei Natiunilor Unite pentru Dreptul Comertului International(UNCITRAL) in vigoare din 1976. ACTIVITATEA COMERCIALA A PERSOANELOR STRAINE IN ROMANIA Persoanele straine pot desfasura in Romania activitati comerciale in trei forme prin deschiderea in Romania de entitatii exogene de-1-filiale -2-sucursale -3-reprezentante -1-Filialele din Romania ale societatiilor comerciale straine este acea societate comerciala cu persoanalitate juridica romana distincte de personalitatea juridica a societarii mama din strainatate care se afla sub controlul societatii mama de aici rezulta elementele esentiale ale filialei-are personalitate juridica proprie distincta de
personalitatea juridica a societatii mama din strainatae ceea ce confera calitatea de subiect de drept de sine statator distinct de societatea mama.Cea mai importanta consecinta a personalitatii juridice proprii ea filialei este faptul ca are un patrimoniu propriu diferit de cel al societatii mamasi poate actiona in raport juridic ci tertii in nume propriu si pe seama ei insasi.Pe planul dreptului international privat consecinta directa a personalitatii juridice a filialei este faptul ca statutul organic al filialei este supus legii statului pe al carei teritoriu isi are propriul sediu.Societatea mama exercita asupra filialei un control si acest control a dat sensul etimologic al cuvantului filiatiefilius-filii=fiu,este controlul pe care parintele il exercita asupra copilului sau.Controlul consta in exercitarea de exercitarea de regula a capitalului social,societatea mama detine majoritatea capitalului social al filialei mergand pana la 10%din capitalul sau,societatea mama detine majoritatea dreptului de vot in organismele de conducere si administratie ale filiatiei. Relatiile dintre filiala si societatea mama-sub aspect juridic-relatia dintre societatea mama si filiera este o relatie complexa specifica deoarece filiala este autonoma pentru ca are personalitate juridica dar pe de alta parte societatea mama exercita asupra ei mijloace de control adica ele se mentioneaza in actul constitutiv -din punct de vedere economic-filiala este dependenta pe de o parte deoarece coordonatele economice ale filialei sunt stabilite de societatea mama,pe de alta parte filiala are o viata economica proprie, intocmeste documente contabile proprii,are bilant propriu,cont de profit si pierderi si este obligata sa plateasca impozite in Romania ca orice societate romaneasca. Filiala se constituie ca orice alta societate romaneasca,in oricare din formele prevazuta de legea 31/1990.Ca sa se deosebeasca totusi in actul constitutiv al filialei trebuie prevazut in mod explicit caracterul de filiala si in ce consta controlul pe care societatea mama il are asupra filialei. Filialele functioneaza ca orice persoana juridica romana,sunt inregistrate in tara,regulanentulB.N.R. 4 /2005 le incadreaza in categoria persoanelor juridice rezidente,o persoana juridica straina care are o filiala in tara devine rezidenta din punct de vedere valutar. -2- Sucursalele-definitie-este un sediu(stabiliment) secundar al societatii mama din strainatate lipsita de personalitate juridica proprie care beneficiaza insa de un capital ce ii este afectat in intregime de societatea mama si care poseda o anumita autonomie juridica si economica fata de societatea mama.elementele definitorii sunt: -nu are personalitate juridica proprie,nu este un subiect distinct de societatea mama din strainatate neavand personalitate juridica proprie sucursala nu are nici un patrimoniu propriu,totusi sucursala are un capital propriu,are o masa de bunuri care ii este afectata in exclusivitate de cocietatea mama.Sucursala poate face acte juridice numai pe seama societati mama,efectele patrimoniale ale actelor sale se produc in patrimoniul societatii mama.Sucursala poate actiona in numele societatii mama ca un mandatar al ei.Pe planul dreptului international privat consecinta lipsei umei personalitati juridice proprii este aceea ca statutul organic al sucurslei este supus legii societatii mama.Sucursala este supusa lex societatis a societatii mama din strainatate
-este dependenta din punct de vedere juridic si economic de societatea mama fata de care beneficiaza totusi de o anumita autonomie. Relatiile dintre sucursala si societatea mama sunt-de dependenta a sucursalei fata de societatea mama din punct de vedere juridic si economic mult mai pronuntata decat cea a filialei,deoarece sucursala nu are personalitate juridica proprie.Capitalul social al sucursalei este format 100%din capitalul societatii mama.Societatea mama in actul constitutiv al sucursalei ii stabileste coordonatele juridice si economice,obiectul de activitate,bunuri ce formeaza capitalul etc. . -sucursala are elemente de autonomie juridica si economica,din punct de vedere juridic exista cel putin doua idei care exprima autonomia societatii.Sucursala are o capacitate de subiect de drept limitata,adica adica ea poate actiona si poate fi actionata in justitie in nume propriu pentru operatiunile pe care le efectueaza in Romania.Legea 105/1992 cu privire la reglementerile dreptului international privat care prevede ca o persoana juridica straina este socotita ca avand sediul in Romania,in cazul in care are pe teritoriul Romaniei o sucursala,filiala sau reprezentanta.Instantele juridice romane sunt competente sa judece litigiile privind actele si faptele juridice ale sucursalei. Cocontractantul roman daca are litigiu cu sucursala poate sesiza instanta romana de la sediul sucursalei din tara nefiind obligat sa se duca la instanta de la sediul societatii mama din strainatate. Sucursala poate fi supusa unei proceduri de dizolvare si lichidare inclusiv prin faliment propriu cu privire la bunurile care le are in tara fara ca aceasta sa aiba vreo consecinta asupra personalitatii juridice a societatii mama din strainatate ea pastrandu-si personalitatea juridica chiar daca sucursala ei din tara se dizolva. Reciproca nu e valabila,daca se dizolva societatea mama se dizolva si toate sucursalele ei oriunde ar fi. Autonomie economica avand capital propriu o masa de bunuri beneficiaza de o autonomie gestionara ele trebuie sa respecte legiile contabile romane,intocmeste bilantul de venituri si cheltuiele,cont de profit si pierderi pe care trebuie sa la inregistreze la autoritatiile fiscale romane.Contabilitatea sucursalei se centralizeaza la societatea mama. Constituirea sucursalei de catre o societate mama din strainatate,pentru a fi posibila trebuie ca legea straina sa-i permita acest lucru.Daca ii permite infintarea sucursalei aceasta va fi supusa legii romane,actul ei constitutiv se inregistreaza la Registrul Comertului.In ceea ce priveste denumirea articolul 37 al legii 26/1990 privind Registrul Comertului,prevede ca in denumirea sucursalei trebuie mentionat si sediul principal al societatii mama din strainatate. 14-nov-2006
Curs 7 REGIMUL JURIDIC AL SUCURSALEI
Capacitatea de folosinta a sucursalei si conditia ei juridica ca persoana juridica in Romania-Categoriile de acte juridice pe care sucursala le poate face in Romania se determina prin aplicarea corelativa asupra sucursalei a doua sisteme de drept: -sistemul de drept strain al societatii mama-care guverneaza .statutul organic al societatii mama -legea romana –deoarece sucursala isi desfasoara activitatea pe .teritoriul Romaniei Pe capul sucursalei se intrunesc doua sisteme de drept fiecare influenteaza regimul juridic al sucursalei : -A-actiunea legii nationale a societatii mama-avand urmatoarele consecinte -a-sucursala nu poate face in Romania mai multe acte si fapte .juridice decat face societatea mama in propria ei tara -b-activitatea sucursalei in Romania i-a sfarsit in cazul in care .existenta societatii mama inceteaza in tara sa de origine -B-sucursala isi desfasoara activitatea pe teritotiul Romaniei si ca atare ea este supusa pachetului de acte normative care constituie institutia conditiei juridice a persoanei juridice straine in Romania.Sunt mai multe acte normative pe care sucursala trebuie sa la respecte: -a-regulamentul contabil-sucursala trebuie sa respecte legiile .contabile romane legea 82/1991 legea contabilitatii prevede ca .este aplicabila si entitatiilor din Romania ale persoanelor juridice .straine -b-regimul valutar-din punct de vedere al regimului valutar .regulamentul B.N.R. 4/2005 prevede ca sucursalele sunt rezidenti .din punct de vedere valutar.Societatea mama in cazul in care are o .sucursala in Romania devine rezidenta din punct de vedere valutar .pe teritoriul Romaniei putand face operatiuni cu alti rezidenti .numai in moneda nationala -c-regulamentul fiscal si vamal-sucursalele sunt supuse legilor .fiscale romane.Codul fiscal mentioneaza sucursala in articolul 8 .in categoria sediilor permanente ale persoanei juridice straine in Romania,sucursalele trebuie sa platewasca impozit pe profitul Obtinut in Romania -3-REPREZENTANTELE-Definitie-sediul secundar al societatii mama din strainatate,lipsit de personalitate juridica proprie care nu are un capital distinct de cel al societatii mama si care poate efectua numai operatiuni de reprezentare a societatii mama fata de partenerii sai cumerciali din Romania. -Caracteristici-a-reprezentanta nu are personalitate juridica proprie ele constituie o prelungire a personalitatii societatii mama din strainatate,ele nu au calitate de subiect de drept distinct de societatea mama iar din punct de vedere al dreptului international privat ele sunt supuse lui lex societatis al societatii mama,din acest punct de vedere reprezentanta se aseamana cu sucursala dar se deosebeste esential de filiala care au personalitate juridica proprie
-b-reprezentantele pot efectua numai acte juridice in calitate de reprezentant al societatii mama adica in calitate de intermediar declarat intre societate si partenerii oficiali din Romania,reprezentantele pot actiona numai in numele si pe seama acesteia in calitate de mandatar al acesteia,din acest punct de vedere reprezentantele se aseamana cu sucursalele,numai ca sucursala poate face in mod exceptional si acte in nume propriu dar pa seama csocietatii mama,filiala avand personalitate juridica proprie incheie acte in nume si pe seama ei insasi. -c-reprezentantele nu au capital propriu distinct de cel al societatii mama,totusi ele au o masa de bunuri care este afectata de catre societatea mama pentru a-si putea desfasura activitatea in tara dar nu constituie un capital social,de aceea reprezentanta nu constituie o forma de investitie straina in Romania. Lipsa capitalului social propriu este cea mai importanta distinctie intre sucursala si reprezentanta - Temeiul juridic al reprezentantei-legea 31/1990 cu ocazia republicarii in 1998 a mentionat reprezentantele si agentiile in articolul 44 in categoria sediilor secundare ale persoanelor juridice straine in Romania -decretul lege 122/1990-cu privire la autorizarea si functionarea in Romania a reprezentantelor societatiilor comerciale straine in Romania -hotararea guvernamentala 1222/1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentantelor din Romania a societatilor comerciale straine si drepturile si obligatiile salarizarii personalului roman. Din punct de vedere terminologic notiunea de reprezentanta este una generica dar de foarte multe ori ele se numesc agentii sau birouri. -Constituirea si autorizarea functionarii reprezentantelorconstituirea reprezentantelor societatiilor comerciale straine in Romania este supusa legii romane-procedura este prevazuta de legea romana in decretul lege 122/1990 prevede ca procedura se declansaza la cererea societatii mama,este posibil ca mai multe societatii straine sa ceara deschiderea unei singure reprezentante.Cererea trebuie sa contina :-denumirea si sediul societatii mama din strainatate -obiectul ei de activitate precum si cel al reprezentantei, .reprezentanta poate face mai putin dar nici o data mai mult decat .societatea mama -durata de functionare a reprezentantei -numarul si functiile persoanelor care urmeaza a fi incadrate in .reprezentanta. -trebuie anexate o serie de documente dintre care cele mai Importante sunt-o atestare din partea Camerei de Comert sau din .partea altui organ competent din care sa rezulte ca .societatea mama are o existenta legala in acel stat .si obiectul de activitate al societatii mama -o confirmare din partea banci din care sa rezulte ca
.societatea mama isi desfasoara in mod curent .afacerile si nu este in stare de faliment sau de .incetare a platilor(certificat de bonitate) -o imputernicire autentificata de societatea mama .persoanei care o va reprezenta in Romania. Cererea se va adresa Ministerului Economiei si Comertuilui care are un departament special ce se ocupa de reprezentantelor societatiilor straine.Ministerul este obligat sa raspunda in 30 de zile de la data inregistrari cereri.In cazul respingerii ,aceasta trebuie motivata.Daca insa este admisa cererea,se emite autorizatia de functionare de catre Minister care are cateva mentiuni obligatorii-denumirea si sediul societatii din Societatii mama din strainatate -obiectul de activitate al reprzentantei din tara -conditii pentru exercitarea activitatii din tara -durata reprezentantei si sediul ei din Romania.In termen de 15 zile de la data eliberarii autorizatiei,reprezentanta este obligata sa se inregistreze la administratia financiara in a carei raza isi are sediul,are rol de inregistrare fiscala.Reprezentanta trebuie sa plateasca impozit,pana in 1997 se prevedea obligativitatea reprezentantei sa se inregistreze cu scop statistic si la Camera de Comert si Industrie a Romaniei,din 1997 nu mai exista aceasta obligatie dar majoritatea reprezentantelor se inregistreaza la Camera de Comert si Industrie care emite un catalog cu reprezentantele inregistrate,fiind o forma de publicitate pentru acestea. -Obiectul de activitate al reprezentantelor-pot efectua in numele si pe seama societatii mama mai multe acte juridice-pot emite sau primi .oferte si comenzi catre si de la partenerii .comerciali,ai societatii mama,din Romania -pot purta negocieri si incheia contracte pe baza .unei procuri de la societatea mama -poate face reclama,publicitate informari pentru .societatea mama -poate acorda asistenta tehnica si service pentru .masinile si utilazele pe care societatea mama le .vinde in Romania -pot face prestari de servicii similare celor pe care .societatea mama le efectueaza in tara de origine (reprezentante societatiilor de transport si expeditie .internationala sau ale societatiilor aviatice) -pot deschide birouri de turism sau de presa straine -pot face ori ce acte si fapte juridice in scopul .promavarii si sprijinirii activitatii societatii mama .in Romania -Capacitatea de folosinte a reprezentantelor si conditia lor juridica in calitate de persoana juridica straina in Romania-pe capul reprezentantelor se intrunesc doua legi:-A-legea straina care guverneaza statul societatii mama straine
-a-reprezentanta nu poate face in romania mai multe acte si .fapte juridice decat poate face societatea mama in propria .ei tara -b-reprezentanta actioneaza in numele si pe baza societatii . mama -c-incetarea activitatii societatii mama atrage automat .incetarea activitatii reprezentantei -B-legea romana care guverneazaconditia juridica a strainului persoana juridica in Romania.Reprezentantele sunt supuse pachetului de acte normative privind conditia juridica a strainului cu urmatoarele consecinte: -a-reprezentanta nu poate face in Romania decat acele acte .juridice mentionate in autorizatia ei de functionare -b-raspunderea reprezentantei si raspunderea societatii .mama pentru actele reprezentantei este supusa legii romane -c-reprezentantele trebuie sa respecte si ele legile contabile .romane,legea 82/1991-legea contabilitatii -d-reprezentantele sunt si ele rezidenti din punct de vedere .valutar,regulamentul B.N.R. 4/20005 le enumera precum .rezidenti -e-reprezentantele nu pot primi licente de import-export .pentru ca sunt persoane straine -f-din punct de vedere al regimului fiscal ele sunt supuse unui impozit anual de 4000 euro,pervede Codul Fiscal, Reprezentantele nu sunt mentionate in categoria sediilor permanente ,totusiin lumina articolului 8 din Codul fiscal “in cazul in care reprezentanta incheie contracte si primeste tarife,preturi pentru bunurile pe care le vinde sau pentru serviciile pe care le presteaza in numele societatii mama,pentru aceste venituri se plateste impozit pe profit.Daca insa reprezententa face numai operatiuni de reclama,publicitate ramane impozitul fix de 4000 de euro. -Personalul reprezentantelor-pot angaza cetateni romani sau straini. Pentru straini este necesar sa obtina permise de munca,ei sunt supusi ordonantei de urgenta a guvernului numarul 194/2002 privind reglementarea streinilor.Contractele de munca ale angajatilor romani ai reprezentantei trebuie sa se inregistreze la Inspecotoratul Teritorial de Munca de la sediul reprezentantei.Straini pot cere si ei acest lucru daca vor,nefiind obligatoriu.Straini ca si romani pot primi salariul in valuta in baza hotararii de guvern 1222/1990 care prevede acest lucru. -Raspunderea civila a reprezentantelor-decretul lege 122/1990 prevede o raspundere directa a societatiilor mama din strainatate pentru actele si activitatea angajatilor reprezentantei pentru daunele produse ca urmare a faptelor ilicite savarsite de reprezentanta din Romania,apare ca raspunderea comitentului pentru fapta prepusului,raspunderea este solitara. -Litigiile in care sunt implicate reprezentantele-ele se pot prezenta in fata instantelor romane si in fata unui tribunal arbitrar romanesc in numele si pe seama societatii mama pe seama unei procure.Reprezentatul fi chemate in judecata
prin reprezentanta sa din Romania,in fata instantei romane in cazul in care litigiul izvoraste dintr-un act juridic savarsit de reprezentanta in tara(articolul 149 din legea 105/1992-privind regimul de drept international privat).
III-TEORIA GENERALA A CONTRACTELOR COMERCIALE INTERNATIONALE Este cea mai importanta institutie a dreptului comercial international,deoarece prin reglementarile sale se realizeaza operatiunile comerciale. Are doua elemente definitorii:-de comercialitate comun cu cel din dreptul .comercial -de internationalitate
CONTINUTUL CONTRACTELOR COMERCIALE INTERNATIONALE Contractele comerciale internationale sunt supuse principiului libertarii, partilor in stabilirea continutului contractului partile sunt libere sa incheie sau nu un contract comercial international,fiind pe picior de egalitate juridica,daca il incheie pot sa prevada in mod liber continutul sau,de la acest principiu nu exista limite,reglementari imperative care limiteaza vointa partilor,limitele sunt stabilite prin acte normative,legi imperative incorporate in contract. Acesti termeni se refera la protectia consumatorului,la disciplina contractuala,la reprimarea clauzelor contractuale. In sectoare foarte importante precum cel bancar si al asigurarilor,contractele se incheie pe baza de clauze prestabilite,pe clauze de adeziune. Clauzele se clasifica in doua categorii: I-Clauze generale pe care le intalnim in toate contractele comerciale .internationale cu …….. II-Clauze specifice in anumite contracte(clauze comerciale internationale .incheiate pe termen lung) 21-nov-2006
I
Curs 8
CLAUZE GENERALE IN CONTRACTELE COMERCIALE INTERNATIONALE
Practica internationala a relevat existenta unui fond comun de clauze generale inserate in contractele comerciale internationale.
-1-Preambulul contractului –partile insereaza de regula imprejurarile care au dus la incherea contractului,ratiunile care au determinat partile sa-l incheie,precum si obiectivele esentiale pe care partile si le propun sa le realizeze prin incheiereasi executarea contractului. -2-Clauze privind partile contractante si alte elemente de identificare ale acestora.Individualizarea partilor contractante reprezinta o conditie de validitate a oricarui act juridic.In contract sunt introduse atributele de identificare ale partilor (pentru persoanele juridice-denumirea complecta,nationalitatea persoanei juridice,sediul,acesteia,numarul de inregistrare in registrul comertului,capitalul social, contul bancar,numele reprezentantului societatii,cetatenia acestuia,domiciliul sau rezidenta,calitatea reprezentantului.-pentru persoana fizicanumele,cetatenia,domiciliu sau rezidenta acesteia) -3-Clauze privind obiectul material al contractului: -A-Clauze privind marfa,lucrarea sau serviciul ca obiect material al contractului.Contractul trebuie sa cuprinda denumirea complecta a marfi si toate elementele necesare pentru determinarea precisa a acestora (tip,culoare,serie) in cazul in care obiectul este numai determinabil partile trebuie sa indice elemente certe si suficiente pentru determinarea lui pe parcursul executarii,in cazul bunurilor viitoare partile trebuie sa indice criterii precise de determinare a caracteristicilor marfi astfel incat sa fie posibila punerea in fabricatie sau procurarea lor de catre vanzator. -B-Clauze privind cantitatea ,partile vor preciza in contract unitatea de masura,locul,momentul,modul de determinare al cantitatii si documentul care atesta cantitatea,in cazul in care se prevede o receptie cantitativa a marfi,partile trebuie sa stipuleze termenele si conditiile de efectuare a receptiei si locul acesteia.Se pot insera clauze de toleranta cantitativa sau perisabilitate. -C-Clauze privind calitatea marfurilor,lucrarilor sau serviciilor .Metodologia de determinare a calitatii: -a-partile care vor stipula in contract clauze privind: -natura acestor specificatii -termenele si modalitatiile de avizare a lor de catre .cealalta parte -consecintele pe care le vor avea asupra contractului .eventualele modificari ale specificatiilor,ulterioare .momentului incheierii contractului -specificatiile de calitate pot aparea sub denumirea de .standarde de calitate,specificatii tehnice incluse in carti .tehnice,certificate de garntie etc. -b-clauze privind procedura de constatare a lipsurilor calitative, partile vor stipula clauze privind controlul si receptia calitativa a marfurilor, modalitatea tehnica si actele de control,documentele pe baza carora oricare dintre parti pot sa-si fundamenteze pretentiile,locul unde se va efectua receptia calitativa. -c-clauze privind raspunderea pentru calitate se vor preciza in contract clauze privind: -obligatia de garantie pentru calitate ce incuba furnizorului .marfi
-termenul de garantie -modalitatiile de remediere o lipsurilor calitative care pot .consta in reducerea pretului,predarea unor marfuri .corespunzatoare -sanctiunile aplicabile furnizorului in cazul unor lipsuri .calitative -intinderea,data inceperii si modul de calcul al termenelor .de garantie -obligatiile partilor in cadrul acestor termene -se va preciza cui ii revine dreptul de a opta intre .acordarea de bonificatii,repararea si inlocuirea precum si .conditiile in care se potate refuza inlocuirea -d-Clauze de asistenta tehnica si service atunci cand pentru aceste operatiuni nu se incheie contracte speciale ,partile vor indica conditiile de acordare a asistentei tehnice si service-ului si conditii de livrare de piese de schimb -e-Clauze privind procedura de reclamare a lipsurilor calitative si cantitative -se vor indica conditiiletermenelor si modalitatilor de .solutionare a reclamatiilor -se indica de asemenea cuprinsul pe care trebuie sa il .aiba reclamatia,documentele doveditoare care trebuiesc .anexate,eventualele obligatii ale cumparatorului pana la .solutionarea reclamatiei,procedura de comunicare a .reclamatiei,termenele si modalitatiile in care vanzatorul .urmeaza sa comunice cumparatorului raspunsul la .reclamatie -se va indica efectul pe care aceasta reclamatie il va .avea asupra obligatiei cumparatorului de a plati pretul .precum si consecintele nerespectarii termenelor de .comunicare a reclamatiei si a raspunsului la aceasta -f-Clauze privind ambalajul si marcarea,partile vor insera in contract felul marcajului,continutul acestuia si limita in care se efectueaza,se va preciza de asemenea si regimul juridic al ambalajului (daca se transmite proprietatea asupre ambalajului sau doar se inchirieaza). -4-Clauze privind livrarea marfii si transmiterea riscurilor si a dreptului de proprietate asupra marfii,partile vor stabili termenele de livrare prin fixarea unei anumite date sau a unei perioade de timp indicand careia dintre parti ii revine dreptul de a fixa data exacta a livrarii,in cadrul perioadei de timp indicate.Se pot indica termene intermediare de livrare si un termen final,termenul de livrare poate fi stabilit ulterior incheierii contractului insa partile vor indica in contract modalitatile de determinare al acestuia,se poate preciza sau stabili un termen sa fie esential si ca pentru efectuarea livrarii sa se formuleze o cerere expresa de catre celalalta parte.Se prevad sanctiunile aplicabile in cazul nerespectarii termenelor de livrare.Din contract nu vor lipsi clauzele referitoare la modalitatea de livrare,locul livrarii si suportarea cheltuielilor livrarii.Riscurile contractelor vor fi transmise partilor in conditiile
stipulate in contract,in cazul in care partile nu stipuleaza in mod expres momentul transferurilor riscurilor vor fi aplicabile prevederile Conventiei de la Viena din 1980. O clauza importanta este si cea vizand momentul transferului dreptului de proprietate asupra marfurilor.Partile vor trimite la uzanta internationala se impune a se preciza faptul ca INCOTERMS si Conventia de la Viena nu cuprind stipulatii referitoare la transmitarea proprietatii asupra marfurilor. -5-Clauze privind conditiile de expeditie,incarcare,descarcare,transport si asigurare,aceste clauze pot fi stipulate in mod direct sau prin referire la INCOTERMS sau la o uzanta comerciala internationala (Free Alow Seal Ship-INCOTERMS 2000). -6-Clauze privind obligatia de preluare a marfii.Se vor preciza conditiile in care cumparatorul poate refuza preluarea marfii. -7-Clauze privind pretul –va fi stipulat atat pe unitatea de produs cat si pe valoarea totala,daca partile nu determina pretul in contract ele vor fi obligate sa convina asupra modalitatii de determinare a acestuia in viitor,astfel acestea vor indica criteriile pentru calculul pretului si eventual limite maxime si minime ale acestuia.In cazul in care partile se limiteaza sa precizeze faptul ca operatiunea se incheie pe adevaratul pret,pretul curent sau o alta formula echivalenta vor fi aplicabile prevederile articolului 40 din Codul Comercial,daca dreptul roman este aplicabil in cauza,conform caruia pretul se va determina dupa listele bursei Mercuriale locului in care contractul a fost incheiat sau in lipsa locului cel mai apropriat sau dupa orice alt mijloc de proba. -8-Clauze privind obligatia de plata a pretului-obligatia de plata a pretului constituie o conditie esentiala a contractului.In determinarea obligatiei partile vor indica modalitatea de plata a pretului,locul platii pretului,momentul platii pretului si instrumentul de plata,partile vor putea introduce si clauze vizand imputatia platii prin indicarea ordinii de stingere a debitelor -9-Clauze asiguratorii impotriva riscurilor valutare sau nevalutare si clauze de continuare a raporturilor contractuale –apar in special in contractele pe termen lung care sunt supuse riscurilor devalorizarii monedei de plata dintre clauzele asiguratorii sunt clauze de revizuire a pretului (clauza clientului cel mai favorizat,clauza ofertei concurente,clauza aur).Partile pot insera in contract si clauze de prelungire sau extindere a relatiilor dintre acestea si la alte contracte.
28-nov-2006
Curs 9
CLAUZE CONTRACTUALE SPECIFICE CONTRACTELOR CARE AU IN CONTINUTUL LOR OBLIGATII DE A FACE
In aceste contracte se inserteaza o clauza prin care partile se obliga sa depuna toate eforturile pentru a realize prestatia la care se obliga . Clauza se numeste “best efforts”,instituie o obligatie de mijloace si este introdusa in contractile de consignatie,de concesiune,de agentie,de publicitate comerciala,service,etc. . CLAUZE PENTRU RASPUNDEREA CONTRACTUALA -1-In contract pot fi inserate clause penale,prin care se limiteaza la anumita suma raspunderea patrimoniala a debitorului obligatiei neexecutate. -2-clauze exonerante de raspundere (clause de forta majora) CLAUZE SALVE ET REPETAE Debitorul unei prestatii caracteristice,mai ales debitorul pretului,se angazeaza san u puna in miscare o actiune in rezolutia contractului,sau sa opuna exceptii bazate pe neexecutarea obligatiilor corelative a celorlalte parti atat timp cat el insusi nu si-a indeplinit obligatia de plata a pretului. Mai apoi sa ridice exceptii bazate pe neexecutarea contractului,sa ceara rezolutia contractului si restituirea pretului platit..Se urmareste ca debitorul pretului san u refuse plata acestuia pentru simplul motiv ca ar fi formulat obiectiuni in ceea ce priveste conditia calitativa sau cantitativa a marfii CLAUZE PRIVIND PREANTAMPINAREA SI SOLUTIONAREA LITIGIILOR In vederea preantampinarii litigiilor,partile introduce in contract clause prin care se obliga sa se intalneasca sis a discute in mod amiabil problemele ivite in executarea contractului,solutii amiabile. Daca partile nu se inteleg vor proceda la sesizarea instantei judiciare ordinarem,la instanta arbitrara sau vor apela la un mediator. CLAUZE PRIVIND DETERMINAREA DREPTULUI APLICABIL CONTRACTELOR In contractile comerciale internationale partile pot proceda la alegerea sistemului de drept al legii aplicabile contractelor fie in integralitatea lor fie cu privire la anumite aspecte ale acestora (lex voluntatis).Partile pot desemna ca fiind aplicabil contractului,chiar doua sau mai multe legii,in situatia in care partile nu au ales legea aplicabila contractului se va apela la normele conflictuale ale sistemului de drept pentru care exista “lex fori”care v desemna aceasta lege. CLAUZE PENTRU LICENTE SAU ALTE AUTOTRIZATII LEGALE DE IMPORT-EXPORT Fiecare parte isi va obtine licenta in propria sa tara,insa partile pot sa prevada altfel.Obligatia de a obtine licenta este o obligatie de mijloace,daca nu au prevazut ca ar fi obligatie de rezultat. CLAUZE DE CONFIDENTIALITATE Prin aceasta partile convin ca informatiile obtinutye in timpul negocierii contractului sau executarea acestuia sa aiba un character confidential,neputand fi dezvaluit tertilor si utilizat in interes propriu fara consintamantul celeilalte parti.
In acest scop partile trebuie sa indice informatiile sau documentele considerate confidentiale si persoanele considerate terte.Documentele confidentiale pot fi stampilate ,pe ele urmand a se mentiona confidential sau secret.Partile pot sa indice informatii pe care nu la considera confidentiale precizand ca toate celelalte vor fi considerate ca avand character confidential sau secret.Se va indica si durata in care confidentialitatea trebuie sa fie pastrata,aceasta durata putand fi cea a derularii contractului sau o perioada mai mare decat aceeasta.Se va preciza si sanctiunea aplicabila in cazul invcalcarii acestei obligatii. CLAUZE DE EXCLUSIVITATE Este frecvent intalnita in contractile de prestarii servicii.de agentie,de concesiune,de franciza,etc. . In contractul de agentie,exclusivitatea reprezinta un monopol conferit agentului de a incheia contracte in numele sip e seama principalului,intr-un anumit domeniu de activitate,pe un anumit teritoriu sau fata de o anumita clientele. Exclusivitatea conferita agentului poate fi : --absoluta-atunci cand principalul nu poate efectua operatiuni comerciale prin alti agenti -relativa-atunci cand principalul poate efectua operatiuni comerciale prin alti agenti,dar agentul nu-l poate reprezenta doar pe acel principal CLAUZA DE NECONCURENTA Contine anganjamentul pe care si-l asuma debitorul obligatiei de a nu efectua intr-o anumita perioada de timt si intr-o anumita zona geografica delimitata o operatiune determinate de aceiasi natura cu cea efectuata de catre cealalta parte.Aceasta clauza se intalneste in contractile de prestarti servicii,de concesionare exclusive,de franciza,etc. . Obligatia de neconcurenta este limitate in timp,ea neputand fi stipulate pe perioade nedeterminate sau foarte lungi si neputand fi absoluta. CLAUZE GENERALE FINALE IN CONTRACTELE COMERCIALE INTERNATIONALE Partile vor mentiona clauze privind modificarea contractelor,incetarea contractului,clauze privind preluarea unor eventuale uzante,clauze pentru exemplarul de contract care va fi considerat drept exememplar de referinta in caz de conflict intre parti,clauze de interzicere a vanzarii marfii catre terti, clauze pentru limba in care este redactat contractul,numarul de exemplare, data si locul incheierii acestuia.
CLAUZELE SPECIALE IN CONTRACTELE INTERNATIONALE-PE TERMEN MEDIU SAU LUNG Contractele pe termen mediu sau lung sunt supuse riscului ca intre momentul incheierii si momentul executarii sa survinaimprejurarii independente de culpa partilor,imprejurari de natura a perturba echilibru contractual stabilit de parti la
momentul incheierii contractului si care pot face imposibila sau sensibil mai oneroasa prestatia uneia sau ambelor parti contractante.Riscul trebuie sa indeplineasca anumite conditii: -1-Sa constea intr-un eveniment,imprejurare -2-Imprejurarea sa fie posibila,probabila -3-Sa fie independenta de culpa partilor -4-Sa aiba drept urmare o ingreunare a executarii obligatiilor de catre una dintre parti,sau chiar imposibila executarea acestora -5-Evenimentele sa intervina intre momentul incheierii contractului si executarea acestuia CLASIFICAREA RISCURILOR -1-Riscuri comerciale-valutare-variatia cursului de schimb,a monedei de plata a pretului contractual -nevalutare-schimbarea pretului materiei prime, schimbarea pretului materialului sau fortei munca,schimbarea tarifelor da transport, comisioanelor,primelor de asigurare ,etc. -2-Riscuri necomerciale-politico-administrative-exemple-embargoul, razboiul,modificarea regimului politic, schimbarea regimului de import-export,etc. -naturale-inundatii,calamitati CLASIFICAREA CLAUZELOR ASIGURATORII -1-Dupa felul riscurilor la care se refera: -a-clauze impotriva riscurilor valutare-clauza aur,clauza de optiune a monedei libere,etc. -b-clauze impotriva riscurilor nevalutare-clauze de revizuire a pretului,clauza de post-calculare a pretului,clauza ofertei concurentei -c-clauza de forta majora-se evita riscurile politicii administrative si cele ce tin de calamitati naturale -2-Dupa obiect: -a-clauze de mentinere a valorii contractelor-clauza aur -b-clauze de adoptare a contractului-clauza ofertei concurente, clauza clientului mai favorizat,clauza de hardship -3-Dupa modul in care opereaza: -a-clauze care opereaza automat-contin un mecanism de adaptare a contractului astfel incat oricare dintre parti,singura va putea sa procedeze la adoptarea contractului fara a fi nevoie negocieri cu cealalta parte contractanta,fara interventia organelor juridice (exemplu-factura telefonului mobil) -b-clauze care nu au o actiune automata-implica renegocierea contractului CLAUZELE ASIGURATORII VALUTARE
-1-Clauza aur-In 1944,Acordul de la Breton-Woods prin care s-a instituit Fondul Monetar International cuprinde doua principii: -a-Principiul paritatiilor-fixe in aur ale monedelor statale membre ale Fondului Monetar International (un dolar reprezinta 888 miligrame de aur) -b-Principiul convertibilitatii in aur-pana in 1971 aurul a jucat .rolul de numitor comun.Pretul contractual era exprimat intr-o .moneda ce avea o paritate fixa in aur.Daca intre momentul .incheierii contractul si momentul executarii lui schimba pretul modificandu-l corespunzator 5-nov-2006 Curs 10
CLAUZELE ASIGURATORII VALUTARE In contractele internationale comerciale incheiate pe termen mediu si lung,sunt mai multe decat contractele civile, pot aparea riscuri care sunt de natura a perturba echilibrul contractual stabilit intre parti.Pentru a evita aceste consecinte ale riscurilor partile trebuie sa prevada in contracte clauze asiguratorii.Deoarece in sistemul nostru de drept nu este reglementat legal,principiul rebus sic standibus (teroia impreviziunii) ,partile trebuie sa prevada in contract aceste clauze asiguratorii impotriva efectelor negative ale riscurilor. CLASIFICAREA CLAUZELOR ASIGURATORII -I-dupa natura riscurilor care sunt vizate: -1-clauze asiguratorii impotriva riscurilor valutare -2-clauze asiguratorii impotriva riscurilor nevalutare -3-clauze de forta majora care acopera celelalte categorii de riscuri administrative si comerciale,riscurile politico-administrative -1-A-clauza aur-a-clauza valoare aur se utilizeaza in cazul in care pretul .contractual este exprimat intr-o valuta care se raporteaza .la aur ca element de referinta -b-clauza moneda aur-in care pretul contractual este platit .direct in aur -a-Clauza valoare aur a fost des folosita dupa al doilea razboi mondial cat au functionat principiile stabilite la Bretton-Woods care au pus bazele Fondului Monetar International,care avea doua principii fundamentale: -principiul paritatiilor fixe in aur al valutei statelor membre .ale Fondului Monetar International,fiecare moneda a .statelor membre ale F.M.I. avea echivalentul in aur -principiul convertibilitatii in aur( 1$ SUA =888 mg aur .fin). Clauza aur a functionat foarte bine pana in 1971 cand Franta condusa de Generalul Charles de Gaulle a solicitat conversia in aur a tuturor rezervelor de $ din Banca Frantei,s-a produs febra aurului din trezoreria americana de la Fort-Knox s-a
produs prima lovitura data sistemului,s-a interzis convertibilitatea in aur si a intervenit fluctuatia monedei.Din 1978 Acordul Kingston-Jamaica s-a renuntat la cele doua principii in aur si s-a trecut la fluctuatia libera,aurul a pierdut proprietatea de denominator,el avea un pret fix pe piata,in jurul lui se rotea intregul sistem,era tinut la un pret oficial.Cand s-a renuntat la paritatea fixa in aur,aurul a devenit marfa, crescand pretul aurului extraordinar.Clauza nu s-a mai putut folosi,nu exista nici un impediment pentru folosirea clauzei referindu-ne la pretul unciei de aur. -2- S-a trecut la clauzele valutare,ele se caracterizeaza prin faptul ca partile stabilesc in contract doua categorii de monede,o moneda de plata a debitorului (cumparatorului) si este o moneda mai slaba,a doua moneda este o moneda de referinta care este mai stabila si la care se reporteaza moneda de plata.Scopul clauzelor valutare este aceea de a evita riscul variatiei ratei de schimb a monedei de plata fata de moneda din contract,intre momentul incheierii si executarii contractului putand apare fluctuatii ale monedei de plata,valoarea pretului se regleaza prin raportare la moneda de cont. -A-clauze monovalutare -B-clauze multivalutare bazate pe un cos valutar stabilit de parti -C-clauze multivalutare bazate pe un cos valutar institutionalizat -A-Clauza monovalutara este acea prevedere contractuala prin care partile prevad ca pretul contractual exprimat in moneda de cont se va plati in moneda de plata la cursul de schimb dintre cele doua monede la data platii( exemplu-partile prevad in contract ca pretul tonei de grau este de 1000$ iar acest pret urmeaza a fi platit in lei la cursul BNR din ziua platii,din aceasta cauza partile au avut in vedere faptul ca la data incheierii contractului cursul de schimb al leului fata de dolar a fost de 2,7 lei per dolar,in cazul in care in momentul platii respective cursul s-a preschimbat cu plus sau minus un anumit procent ,pretul contractului va fi cel indicat de cursul din ziua platii,daca in ziua platii se va devaloriza atunci ,se va platii la cursul din ziua incheierii contractului .Clauza monovalutara este foarte des folosita,foarte mult timp prin raportare la $,azi prin raportare la €,rolul acestei clauze este acela de a evita fluctuatiile monedei nationale. -B-Clauze multivalutare bazate pe un cos valutar stabilit de parti,se foloseste mai rar ea este utilizata atunci cand pe piata mondiala exista o mare fluctuatie a tuturor monedelor.motiv pentru care nu poate fi folosita ca moneda de cont o singura moneda de plata,se raporteaza la media mai multor valute care formeaza un cos valutar,cuvantul “cos”provine din traducerea din limba engleza a cuvantului”bascket”,moneda de plata se raporteaza la monedele din cos(intre 3 si 5 monede)pe care partile le aleg prin contract,se face o medie a lor ceea ce implica un calcul,iar pretul se va raporta la acea medie. -C-Clauzele multivalutare bazate pe un cos monetar institutionalizat. Unele organisme multinationale calculeaza o moneda fictiva,care nu are circulatie pe piata si este data de cursul mai multor monede(dreèturile speciale de tragere ale FMI, calculat zilnic de FMI si constituie media ponderata a dolarului SUA,€,yen japonez si lira sterlina.
CLAUZE ASIGURATORII IMPOTRIVA RISCURILOR NEVALUTARE Pot consta in modificari ale pretului materiei prime,a fortei de munca,in pretul energiei,in dobanzile bancare,pretul transportului international de marfa etc. , aceste riscuri sunt acoperite printr-o serie de clauze : -1-Clauza de revizuire a pretului-partile stabilesc faptul ca oricare dintre ele este indreptatita sa procedeze la o recalculare a pretului contractului in cazul in care intre momentul incheierii contractului si executarea acestuia au intervenit modificari semnificative ale ale unor elemente nevalutare care au concurat la stabilirea pretului contractului .Se foloseste foarte des in contractele de antrepriza internationala, contractele de furnizare de masini si utilaje.Clauzele de revizuire sunt: -A-in functie de complexitatea elementului de referinta -a-clauze de indexare unica cand pretul contractului este raportat la pretul unui singur element de referinta(vanzarea de benzina la 1000$ tona,in momentul incheierii contractului pretul barilului de titei este de 60$,daca pretul acestuia creste sau scade in momentul exeutarii contractului pretul se va modifica in mod corespunzator,aluminiu cu pretul tonei tonei de carbune sau al kilovatului/ora ).Pretul cursului de de referinta este dat de cotatia bursiera a burasei de marfuri -b-clauza cu indexare cumulativa cand pretul contractului este raportat la mai multe elemente de referinta -c- clauza cu indexare generala-pretul contractului este raportat la un indice statistic publicat de Biroul National de Statistica -2-Clauza ofertei concurente-O parte contractanta,beneficiarul,dobandeste dreptul ca in cazul in care pe parcursul executiei contractului un tert ii face o oferta de contractare in conditii mai favorabile decat cele existente in contractul in curs de executare dobandeste dreptul sa obtina adaptarea contractului in spiritul ofertei tertului sau daca cealalta parte,promitentul clauzei nu o accepta,contractul da fie suspendat sau reziliat in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale. Este o clauza intre beneficiarul si promitentul clauzei.In temeiul acestei clauze beneficiarul obtine un drept ca in cazul in care pe parcursul executatii contractului in care clauza este inserata,un tert ii face o oferta mai favorabila beneficiarul clauzei poate sa provoce o adaptare a contractului in spiritul ofertei tertului. Conditia definitorie a clauzei ofertei concurente este ca un tert sa faca beneficiarului clauzei o oferta mai favorabila decat cea din contract,un pre mai bun,conditii mai favorabile de livrare,conditii mai favorabile de livrare,de plata sau o calitate mai buna a marfii. 12-decembrie-2006
Curs 11
CLAUZE ASIGURATORII IMPOTRIVA RISCURILOR NEVALUTARE(CONTINOARE) Efectele clauzei ofertei concurente-poate actiona in doua moduri,dupa cum stabilesc partile:-in mod automat-nu este nevoie ca partile sa se intalneasca pentru renegocierea contractului,ci oricare dintre ele (parte interesata) poate sa aplice clauza de una singura aplicand mecanismul pe care acea clauza o prevede -partile pot sa prevada ca clauza respectiva nu opereaza automat,ci prin renegocierea contractului,ele trebuie sa se intanlneasca pentru a renegocia clauza,produce pentru ambele parti obligatia de a renegocia.In cazul in care se intalnesc se poate ca : -promitentul clauzei sa accepte faptul ca a intervenit o situatie mai favorabila si sa accepte sa adapteze respectivul contract in in functie de oferta concurenta a tertului -promitentul clauzei sa refuze readaptarea contractului considerand ca oferta concurenta este necesara,fie nu exprima realmente o modificare de conjunctura pe piata internationala, se poate prevedea de catre parti ca aceste posibilitati se vor aplica de catre un judecator,sau arbitru,el poate respinge cererea de readaptare in care nu sunt intrunite conditiile,poate admite cererea si sa procedeze la reasezarea contractului in spiritul ofertei tertului,poate sa modifice pretul contractual, arbitrul poate suspenda executarea contractului pe o perioada de timp daca el considera ca oferta concurenta este legata de un anumit moment sau perioada(suspenda pe o perioada de un an, timp in care partea interesata poate sa incheie un contract in conditii mai favorabile cu tertul ofertant) -promitentul rezilieaza contractul cu efect”ex nunc”,acest lucru va fi facut cu prudenta si va fi pronuntata de arbitru numai in cazul in care el considera ca acel contract nu mai poate fi salvat -3-Clauza clientului celui mai favorizat-este o aplicatie a dreptului privat la nivelul contractelor comerciale internationale. Definitie-Prin aceasta clauza o parte contractanta (proclamantul clauzei) se obliga ca in ipoteza in care pe parcursul executarii contractului, pe termen mediu sau lung ,va incheia cu un tert un contract similar prin care va acorda tertului conditii mai favorabile decat cele existente in contractul in curs de executie,se obliga sa aplice aceste conditii mai favorabile si celeilalte parti contractante. Ca si clauza ofertei concurente este uzuala in contractele de vanzarecumparare de materii prime si materiale,in contractele de cesiune,in contractele de fraciza si de transfer de tehnologie. Asemanarile dintre clauza ofertei concurente si clauza clauza clientului celui mai favorizat consta in scopul ambelor clauze de reasezare a contractului in
curs,in cazul in care intervin modificari de natura a schimba conjunctura produsului ce face obiectul contractului.Deosebirea apare la clauza ofertei concurente,este vorba despre o oferta mai favorabila unui tert facuta catre una din partile contractante,pe cand la clauza clientului mai favorizat este vorba despre o oferta mai favorabila facuta de catre una dintre partile contractante catre un tert. Conditia definitorie pentru ca aceasta clauza sa functioneze este existenta unei oferte mai favorabile facuta de una dintre partile contractante,unui tert.Termenul “mai favorabil”desemneaza un pret mai bun sau orice alte elemente contractante mai favorabile. Efectele clauzei-partile pot conveni ca acea clauza produce efecte in mod automat,partea interesata a aplica o poate face si singura fara a mai fi nevoie de negociere cu cealalta parte,beneficiarul clauzei trebuie sa cunoasca faptul ca cocontractantul sau a acordat conditii mai favorabile unui tert, in mod firesc promitentul clauzei trebuie sa-l instinteze pe beneficiar. -prin renegociere,exista obligatia de a se intalni pentru renegociere,daca nu se inteleg se apeleaza la un arbitru care are aceleasi indatoriri ca la clauza clauza ofertei concurente. -4-Clauza de impreviziune(hard ship)-definitie-Este acea clauza prin care partile prevad obligatia lor de a se intalni si de a renegocia contractul sau de a recurge in subsidiar la un tert (expert sau arbitru) in acest scop,in cazul in care pe parcursul executarii contractului se produce o imprejurare de orice natura,independenta de culpa vreuneia dintre parti care afecteaza in mod grav echilibrul contractului provocand o ingreunare substantiala a executarii contractului pentru cel putin una dintre partile contractante,imprejurare de al carei efect negativ ar fi inechitabil sa fie suportat numai de una dintre parti. Este des folosita si necesara in cazul in care legea aplicabila contractului este parte a unui sistem de drept care nu cansacra legislativ teoria impreviziunii (exemplu-dreptul roman),partile pot prevedea aceasta clauza daca legislatia nu o prevede. In cadrul conventiilor mai vechi,cum ar fi Conventia de la Viena din 1980,nu este prevazuta Teoria impreviziunii,in reglementarile mai noi,Principiul Uni droit din 2004,s-a introdus o sectiune speciala privind hard ship-ul,pentru ca dreptul trebuie sa se adapteze vietii.Exista o clauza model de hard ship din 2003 a Camerei de Comert International din Paris. Conditile de aplicare a clauzei de hard ship: -se cere ca dupa incheierea contractului sa fi intervenit o imprejurare de natura a provoca o modificare,care a schimbat situatia existenta in contract (de natura valutara,nevalutara sau de orice alta natura).Aceasta modificare fiind de orice natura face ca aceasta clauza sa fie folosita foarte frecvent,acoperind orice imprejurare. -evenimentul care survine ulterior incheierii contractului,trebuie sa fie independent de culpa vreuneia dintre parti,impreviziunea exclude culpa,daca este culpa a vreuneia dintre parti atunci se pune problema raspunderii contractuale,nu a riscului sau impreviziunii.Culpa se aprecieaza in mod obiectiv avand in vedere
atitudinea pe care ar fi avut-o un comerciant rezonabil aflat in aceasi imprejurare, aceasta din punctul de vedere al dreptului anglo-saxon.Nu se aprecieaza in concreto in functie de comerciantul respectiv. -imprejurarea survenita sa fi afectat in mod grav echilibrul contractului ,sa fi ingreunat substantial executarea contractului pentru una sau ambele parti contractante.Partile trebuie sa rezolve prin contract posibilitatile de quantificare,de regula partile se raporteaza la pierderea lor,imprejurarea este substantiala si declanseaza mecanismul. -efectele prejudiciabile ale efectului de hard ship sa fie inechitabile,sa fie suferite de o singura parte contractanta,ratiunea clauzei de hard ship este aceea de balansare a pierderilor,aceasta urmeaza sa faca arbitrul in momentul sesizarii lui,echilibrarea pierderilor de ambele parti.Cateva din elementele sale duc cu gandul la forta majora ,doar ca hard ship-ul este o institutie de drept anglo-saxon extinsa si la celelalte sisteme de drept,iar forta majora (force majore) este o institutie de drept romanist.Ele se aseamana prin faptul ca ambele cazuri ,imprejurarile sunt independente de culpa vreuneia din parti,forta majora si hard ship-ul exclud culpa.La forta majoraevenimentul trebuie sa fie imprevizibil si insurmontabil,adica foarte putine lucruri(cutremur,inundatii,accident naval etc.) pe cand la hard ship imprejurarea nu trebuie sa fie imprevizibila si insurmontabila. Clauza de hard ship produce un efect specific,atrage obligatia partilor de a renegocia,ea nu opereaza niciodata automat. Efectul primordial al hard ship-ului este obligatia partilor de a renegocia, este obigatia ca partea care a suferit hard ship-ul sa notifice acest lucru celeilalte parti,intr-un anumit timp si mod,ea trebuie sa fie probata in functie de imprejurare. In momentul notificarii partile sunt obligate sa de intalneasca pentru renrgociere putand –sa se inteleaga,sa readapteze contractul in functie de imprejurare, o balansare a pierderilor conventionala intre parti -daca renegocierea nu da rezultate,cealalta parte nefiind de acord cu renegocierea se poate prevedea posibilitatea beneficiarului clauzei de a suspenda executarea contractului,posibilitatea beneficiarului de a rezilia unilateral contractul sau posibilitatea beneficiarului contractului ca oricare dintre ele sa apeleze la un tert,care poate fi un organ nejurisdictional-expert,sau un organ jurisictional- judecotor sau arbitru,,pentru solutionarea diferendelor,partile pot stabili prin contract puterile pe care le confera arbitrului,acesta putand fi imputernicit sa se pronunte doar la existenta sau neexistenta imprejurarii nu si la efectele ei asupra contractului,se poate in cazul in care constata ca nu exista hard ship sa respinga cererea,contractul ramanand in litera lui initiala,sau daca este prezent hard ship-ul se readapteaza contractul reducand pretul,imbunatatind conditiile de livrare,poate suspenda contractul pe o perioada de timp pana se termina evenimentul de hard ship,sau poate rezilia contractul cand considera ca acea imprejurare a perturbat atat de grav echilibrul contractului incat nu mai poate fi salvat.
RASPUNDEREA CONTRACTUALA IN
COMERTUL INTERNATIONAL Neexecutarea culpabila a aontractului de catre una dintre parti atrage raspunderea contractuala a acelei parti. Exista principiul executarii in natura a obligatiilor dar practic este mai putin intalnit,de regula neexecutarea se transforma in daune interes,evaluarea lor poate fi facuta : -judiciar-de catre instanta de judecata sau arbitraj,prevederile articolelor 1084-1086 Cod Civil,se aplica cu particularitati si in comertul international, functioneaza principiul repararii integrale a prejudiciului,debitorul va suporta si prejudiciul suferit de creditor-debitorul sa raspunda pentru daunele previzibile la .momentul incheierii contractului,pentru cele .imprevizibile raspunde decat daca a existat dol,in acest .caz raspunderea fiind de delictuala -debitorul raspunde pentru prejudiciile directe -debitorul raspunde pentru prejudiciile certe chiar daca .ele sunt viitoare,in comertul international se vand in .general bunuri viitoare,daca prejudiciul este viitor si .cert,debitorul il va suporta,o modalitate specifica de .determinare a prejudiciului in comert international este .vanzarea compensatorie sau cumpararea de inlocuire, .executarea coactiva,daca vanzatorul nu a livrat marfa .si cumparatorul a cumparat o marfa de inlocuire de la .un tert la un pret mai mare vanzatorul va fi obligat sa .suporte diferenta de pret. -legala-a despagubirilor ,se pune problema dabanzii legale in materie de comert international
