HORIA SIMA ERA LIBERTATII STATUL NATION NATIONALAL-LEG LEGION IONAR AR VOLUMUL I
CUPRINS I. CREAREA STATULUI NATIONAL-LEGIONAR 1. Tara în picioare 2. La „Casa Verde” 3. Sfânta Tinerete Legionara la Radio Vestire 4. Reaparitia ziarului Buna Ve 5. Înmormntarea eroilor !. Lic"idarea structurilor carliste #. $tramutarea %eneralului Coroama &. Tratati'ele pentru (ormarea )u'ernului *. +oua Constitutie 1,. Împartirea -inisterelor 11. ormula tripartita 12. +umirile 13. /iua Capitanului. 0elerina la „Casa Verde” 14. Cad si ultimele împotri'iri 15. epunerea uramntului 1!. Întoarcerea din eil a Re)inei-ama lena 1#. Întoarcerea )rupului le)ionar din %ermania 1&. 6pel catre le)ionari 1*. +icolae 0etrascu la $ecretariatul %eneral al -iscarii 2,. eclaratiile 0ro(esorului Codreanu 21. 0ri'ind în urma 22. 0entru +eam si Le)iune II. PRIMII PASI ÎN VIATA DE STAT 1. i(icultatile )u'ernarii le)ionare 2. %ra7a de a ocupa locurile 3. 8ri)inile politiei le)ionare 4. 9unurile de la „$traa Tarii” Tarii” trec în patrimoniul Le)iunii 5. /iua eroilor si martirilor Le)iunii !. emnitari le)ionari în ministere #. +umirea 0re(ectilor &. Re(acerea or)anizatiei le)ionare *. Încadrarea le)ionarilor întorsi din %ermania 1,. 6utorul Le)ionar 11. Reor)anizarea studentimii 12. -area mani(estatie de la ! 8ctom7rie
III. CRIMELE REGIMULUI CARLIST SI PROBLEMA SANCTIUNILOR SANCTIUNILOR 1. Conceptia de 7aza a sanctiunilor 2. 6restari sporadice 3. :n articol al lui %ri)ore -anoilescu 2
4. ;ustitia intra în actiune 5. Colonelul /a'oianu la 0re(ectura de 0olitie !. oua sinucideri #. „+u 'reau sa 'ars sn)e” &. Cum a lucrat Comisia de 6nc"eta 6nc"eta
IV. BATALIA ECONOMICA 1. Re(acerea tarii 2. 8(ensi'a a)ricola 3. 'reimea în panica. 8rdinul de la $ina)o)a 4. Cazul Galeries LaFayette 5. Le)ea comisarilor de romnizare !. Cum sa aplicat le)ea #. or7itantele pretentii )ermane &. -a)azinele e'reilor *. :n sc"im7 de scrisori cu %eneralul 1,. 6l doilea sc"im7 de scrisori 11. Cum rezol'a 6ntonescu pro7lemele economice 12. 8 întlnire cu Clodius 13. oua le)i contra e'reilor 14. Consiliul de 6dministratie le)ionar la -alaa 15.
V. POLITICA EXTERNA EXTE RNA 1. :m7re în relatiile r elatiile cu 6a 2. 6udienta lui a7ricius 3. Reteaua de sa7otori en)lezi de pe Valea 0ra"o'ei 4. 6trocitatile ma)"iare din 6rdealul cedat. iscursul de la 9raso' 5. -ani(estatia tineretului european de la 0adua. :n detasament le)ionar de(ileaza în (ata ucelui !. $osirea misiunii militare )ermane la 9ucuresti #. Reactia lui -ussolini &. 8 intri)a în trei acte *. oamna >immler la 9ucuresti 1,. Tineretul Tineretul (ascist si tineretul nationalsocialist la ser7arile de la
11. 0ersonalul diplomatic le)ionar 12. Cal'arul -inisterului de terne 13. Calatoria %eneralului 6ntonescu la Roma 14. $tatutul %rupului tnic %erman din Romnia 15. Vizita Vizita la 9erlin. $emnarea 0actului Tripartit 1!= uneraliile Capitanului. 9aldur 'on $c"irac" si 'on 9o"le la 9ucuresti 1#. 8 scrisoare a lui >immler 1&. 6cordul economic )ermanoromn 1*. 8 lo'itura de la 9erlin. Rec"emarea lui a7ricius 2,. Caderea lui $turdza. 8 noua criza în relatiile cu 6ntonescu 6ntonescu 21. %receanu= -inistru de terne
VI. ÎN CENTRUL GUVERNARII 1. Realizarile re)imului le)ionar si întmplari memora7ile 2. 13 8ctom7rie. Reaparitia „ Libertatii” 3. „Cuvântul ” ziar al -iscarii Le)ionare 4. 9atalia (ierului 'ec"i. Comandamentul Comandamentul materiilor prime 5. :n dispensar al iu7irii de oameni !. 6sociatia 6sociatia „0rietenii Le)ionarilor” se încadreaza în -iscare #= Le)ionarii ucisi la Vaslui sunt reîn"umati la 0redeal &.
VII. VII. CO CONS NSID IDER ERA ATII ASUPR SUPRA A REGI REGIMU MULU LUI. I. DIFI DIFICU CUL LTATI, INCI INCIDE DENT NTE E SI TULBURARI 1. 0aradoul )u'ernarii 2. -inistere (ara pro7leme 3. -inisterul ducatiei +ationale 4. -inisterul Cultelor si 6rtelor 5. -inisterul $anatatii= -uncii si al 8crotirilor $ociale !. -inisterul de
12. Tul7urari în -iscare 13. 0rimedioasa e'olutie a 0ro(esorului Codreanu 14. 6tacul de la sediu 15. Con(lict cu
5
I. CREAREA STATULUI NATIONAL-LEGIONAR Statul National-Legionar nu s-a format ca o implicatie naturala a biruintei de la Septembrie! Nu ne-a ca"ut #n mâini ca un fruct copt! $ trebuit sa luptam pas cu pas pentru constituirea lui% #nlaturând ultimele obstacole din calea reali"arii lui!
1. TARA ÎN PICIOARE Rar sa trait în istoria neamului nostru un moment de ealtare colecti'a att de impunator ca acea mani(estare de entuziasm a maselor populare dupa alun)area Re)elui Carol din tara. +u se poate compara ca intensitate de sentiment national dect cu iuresul de 7ucurie din pro'inciile alipite= cnd sa sa'rsit :nirea din 1*1&. Tara întrea)a sa ridicat în picioare= de la un capat la altul al ei= ca sasi eprime usurarea ceo sc"im7ase de la 0alat= ca o 7inecu'ntare a Cerului. Corte)iile populare= cu mii si mii de oameni= de(ilau în toate orasele mari si mici ale tarii= repetnduse zi de zi. În a(ara de 9ucuresti= la Constanta= Craio'a= %alati=
%eneralul 6ntonescu sa 7ucurat c"iar de la început de marele a'anta de a a'ea în spatele lui un popor disciplinat= "otart sal urmeze în sarcina )rea ce sia asumato= de a crea un nou $tat. l na a'ut ne'oie sa recur)a la (orta pentru a o7li)a 'alurile re'olutionare sa re'ina în matca ordonata a $tatului. $udura dintre natiunea 7iruitoare si noua conducere a $tatului sa realizat spontan si imediat= prin milocirea miscarii le)ionare= care a înteles ca suprema ei datorie în acel moment era normalizarea situatiei. $au mai între7at multi= la ! $eptem7rie= de unde au rasarit acele mii si mii de camasi 'erzi= dupa teroarea re)imului CarolCalinescu= cnd miscarea parea distrusa si doar cti'a incori)i7ili se mai a)itau în clandestinitate. Cine erau acesti tineri care de(ilau în pas martial= ca si cum coasa mortii nu iar (i secerat pe cei mai 7uni camarazi ai lor@ rau 'ec"ii le)ionari care scapasera cu 'iata din masacrele erei carliste= dar erau sutele de mii 'otanti din 1*3# ai partidului „Totul pentru Tara”= care au disparut de la supra(ata 'ietii pu7lice= în(ricosati de teroare. 0e urmele 'iteilor de la 3 $eptem7rie= au prins din nou cura si au 'enit sa în)roase rndurile micilor detasamente cu care am început re'olutia. ar (enomenul le)ionar depasise si acest cadru= al (ostilor prieteni si 'otanti ai miscarii= pentru a cuprinde straturi si mai lar)i din popor. Le)ionari anonimi= necunoscuti= iesiti din tainele neamului= ca un (el de )eneratie politica spontanee= sau alaturat celor mai 'ec"i= (ormnd împreuna cu ei o masa le)ionara impunatoare. În acesti doi ani de pri)oana= Le)iunea se re(u)iase în adncurile constiintei nationale si luase proportii de mit= o (orta impondera7ila= pe care nici o arma nu mai putea sa o în'in)a. Cnd sau rupt za)azurile= sa produs o eplozie a mitului= antrennd dupa sine zeci de mii si sute de mii de oameni pe drumul Le)iunii.
2. LA CASA VERDE 0rimul lucru ce lam (acut= a doua zi de dimineata= în # $eptem7rie= a (ost sa ma reped la „Casa Verde”= pentru a cerceta daca sa retras paza militara si de aici. Întrade'ar= nu mai erau soldati. :na din primele masuri luate de %eneralul Coroama= dupa renuntarea la Tron a Re)elui= a (ost sa ridice sec'estrul de la sediile noastre din Capitala. -ai înti mam îndreptat spre mausoleul -ota-arin. $icriele erau intacte si la locul lor. 6m rostit o scurta ru)aciune= multumindui lui umnezeu ca z7irii re)imului nu sau atins de s(intele lor oseminte. 6poi mam urcat pe trepte= la primul eta= unde se a(lau 7iroul Capitanului si sala de reuniuni. În 7irou descopar un om maruntel= stnd la masa pe un scaunel. Îl între7 ce cauta aici. A -a trimis 0ro(esorul Codreanu sa iau în primire Casa Verde. Lam po(tit sa plece acasa si am dat cladirea în paza unor le)ionari care ma însoteau. Întorcnduma în oras= a(lu cu surprindere si amaraciune ca 0ro(esorul Codreanu= (ara sa mai astepte întlnirea cu mine= începuse sa (aca numiri în di'erse (unctii le)ionare. La muncitori îl numise pe un oarecare in)iner C"elaru= care na'ea nici o le)atura cu Corpul -uncitorilor Le)ionari si nici cel putin nu se stia despre el ca ar (i le)ionar. ra o (i)ura necunoscuta în or)anizatia din Capitala. În acelasi mod ar7itrar= (ara sa se consulte cu nimeni= dele)ase se(i la conducerea studentimii si a altor unitati le)ionare. +ici nu a (ost ne'oie sa anulez macar aceste numiri. 6u cazut de la sine= caci erau inoperante. lementele ce 'roia sa le impuna 0ro(esorul Codreanu la comandamentele le)ionare erau straine de realitatea de 7aza. +u era destul sa (aci o numire= cum credea 0ro(esorul Codreanu= pentru ca o unitate sa se puna în mars si sa eecute ordinele. $e mai cere ca persoanele alese sa conduca un corp le)ionar sa se 7ucure de un anumit presti)iu în snul lui sau pe supra(ata între)ii miscari. $a (ie epresia acelora a caror comanda i s a încredintat. -a durea su(letul )ndinduma la actele omnului 0ro(esorului în acele clipe cnd= dupa rasturnarea Re)elui= tre7uia sa ne concentram toate puterile pentru a csti)a 7atalia politica= 'aloriznd la maimum momentul re'olutionar pe carel traia tara. 0ro(esorul Codreanu era în a(ara de pro7lema. +u cunostea nici structura miscarii si nici nu întele)ea etapa istorica în care am intrat. 0retentia 0ro(esorului Codreanu de a conduce miscarea era a7surda. aca nu eram eu= putea sa o conduca oricare alt le)ionar= în a(ara de 0ro(esorul Codreanu. În primul rnd= pentru ca 0ro(esorul Codreanu nu cunostea ordinea interna a miscarii. +u ocupase niciodata 'reo (unctie în cadrul ei= nu ia încredintat Capitanul niciodata 'reun sector sal or)anizeze= nu a'ea eperienta omului de teren= care e mereu pus în actiune si reclama însusiri speciale. În al doilea rnd= Capitanul eclusese att principiul electiunii ct si principiul ereditatii din procesul de (ormare al elitei le)ionare. l a optat pentru principiul selectiei= adica cel mai 'rednic trece înainte. 0ro(esorul Codreanu cerea sa (ie recunoscut $e( al Le)iunii în 'irtutea #
(aptului ca este tatal Capitanului= adica 'roia sa puna în aplicare principiul ereditatii= pe care tocmai (iul sau îl declarase nepotri'it pentru a ser'i de criteriu la ale)erea cadrelor de conducere la toate ni'elele. $a mai întmplat apoi si lucrul neplacut ca 7iruinta miscarii sa realizat peste capul 0ro(esorului= care era pe punctul sa torpileze întrea)a actiune de la 3 $eptem7rie prin proiectata lui audienta la Re)e= de la care l am oprit în ultimul moment si cu mare )reutate. 0ro(esorul nu sia înteles c"emarea dupa ! $eptem7rie. -isiunea lui nu era în miscare= (acndumi mie )reutati la reor)anizarea ei= ci în a(ara miscarii= în cmpul politic= în dez7aterile care sau desc"is între noi si %eneralul 6ntonescu pentru proiectarea Le)iunii în noul $tat. 6ici= cu eperienta lui de parlamentar= cu autoritatea lui= cu presti)iul ce il dadea ert(a (iului sau= ar (i (ost de mare (olos. Tre7uia sa re'ina numai la relatiile de intima cola7orare cu mine= care au (ost att de 7ine(acatoare pentru miscare= pentru a se înc"ide acest incident si a pasi cu (orte unite în 'iitor. Re'olutia le)ionara tre7uia dusa la 7un s(rsit. Care ar (i (ost rolul 0ro(esorului Codreanu în noua perspecti'a@ +u mam )ndit niciodata sai (iez ran)ul în miscare sau în $tat. 8rice i sar (i o(erit era prea putin pentru 0ro(esorul Codreanu. l tre7uia sa ramna ceea ce a (ost întotdeauna? 0ro(esorul Codreanu. $i în aceasta calitate sa 'e)"eze la împlinirea testamentului Capitanului. iecare cu rolul lui si în per(ecta armonie= asa cum am a'ut (ericirea sa lucrez cu el în 'ara anului 1*4,. ara aceasta cola7orare= nu am (i putut aun)e la rezultatul de la ! $eptem7rie. 0ro(esorul Codreanu a (ost un (actor decisi' al 'ictoriei. 6cum el îsi rene)a tocmai întelepciunea cu ocrotise care ocrotise destinele Le)iunii în perioada premer)atoare= pentru a se az'rli cu t oata 'e"ementa temperamentului sau întro directie daunatoare miscarii= pretinznd o se(ie care depasea posi7ilitatile lui si care si asa nu ar (i pututo eercita niciodata= c"iar daca nu as (i (ost eu.
3. SFÂNTA TINERETE LEGIONARA LA RADIO upa cum se stie= orice emisiune radio(onica din lume are un semnal sau un indicati'= constituit din anumite sunete sau note dintro arie= destinat sa ser'easca la identi(icarea acelui post. În Romnia= c"iar în dimineata de ! $eptem7rie= indicati'ul a (ost sc"im7at= (iind su7stituit cu primele note din $(nta Tinerete Le)ionara. 6cest lucru= neînsemnat în aparenta= a a'ut e(ecte incalcula7ile asupra starii de spirit a populatiei. 6uzind $(nta Tinerete Le)ionara= de cte ori se desc"idea aparatul de radio= lumea credea ca Le)iunea este la putere= ca este stapna în $tat= ceea ce nu era ade'arat pentru ca )u'ernul în care am intrat si noi sa constituit mai trziu. În zilele care au precedat (ormarea $tatului +ationalLe)ionar= de la ! la 14 $eptem7rie= postul nostru de radio= adoptnd indicati'ul le)ionar= a dat o amploare si mai mare 'ictoriei le)ionare si a marit certitudinea noastra în trium(ul Le)iunii contra tuturor încercarilor de ai restrn)e rolul ei în noul $tat. 6ceasta initiati'a îndrazneata si oportuna a (ost luata de compozitorul +elu -anzatti= creatorul celor mai (rumoase melodii le)ionare= ca $(nta Tinerete Le)ionara=
mani(estul 0arintelui 9oldeanu a contri7uit la usti(icarea raz'ratirii poporului contra re)imului carlist si la întarirea curentului le)ionar în tara.
4. REAPARITIA ZIARULUI „BUNA VESTIRE” e mare autor nea (ost în aceasta perioada de tranzitie în lupta cu 'ec"ile structuri ale $tatului= reaparitia ziarului 9una Vestire. C"iar a treia zi dupa alun)area Re)elui Carol= uminica = în & $eptem7rie= am a'ut 7ucuria sa salutam reîn'ierea acestui ziar= caresi începuse )lorioasa cariera în 1*3# si apoi (usese stran)ulat de dictatura carlista. upa Radio= unde +elu -nzatu pusese stapnire înca din dimineata zilei de ! $eptem7rie= 9una Vestire a sarit pe 7aricade= contri7uind la iz7nda ideii le)ionare în $tat= prin in(luenta cea eercitato asupra opiniei pu7lice. $i acum un scurt istoric al acestui ziar. Colonelul /a'oianu încercase în 1*3# sa reia pu7licarea ziarului &acia= proprietatea sa= pe carel (ondase în 1*1* si care disparuse din lipsa de miloace. Îsi întocmise si ec"ipa de cola7oratori= care se întlneau zilnic si aduceau articole= pe care le citeau împreuna= ca si cum aparitia ziarului era iminenta. ar Colonelul $te(an /a'oianu na putut o7tine de la cenzura autorizatia de aparitie a &aciei= (iind socotit prea atasat de Corneliu Codreanu. -ai mult noroc a a'ut -i"ai -anoilescu cnd ia dat apro7area de aparitie a ziarului Buna Vestire! Re)ele se )ndise pro7a7il sa (aca o ultima încercare ca sa capteze miscarea= operatie pe care o încredintase înainte si altor personalitati= dar (ara rezultat? %eneralul Cantacuzino= +ae oria $tamatu= $te(an oria $t amatu. /iarul era imprimat la întreprinderile )ra(ice minescu din $trada 6n)"el $ali)n si aparea în doua editii? una de capitala si ala de pro'incie. e administratia ziarului se în)rieau +icolae
5. ÎNMORMÂNTAREA EROILOR upa re'arsarea de 7ucurie a între)ului popor= la ! $eptem7rie= a urmat o zi de recule)ere si durere în (ata le)ionarilor cazuti în lupta= purtati acum pe scut de camarazii lor= întorsi 'ictoriosi din 7atalie. i nu mai traiau sa 'ada ca pe urma sacri(iciului lor milioane de oameni siau recsti)at li7ertatea= dar au a'ut acest pri'ile)iu sa treaca în lumea de dincolo încununati cu laurii celor alesi. e la înmormntarea lui -ota si -arin= nu sa mai 'azut o mai pioasa participare a unei mari multimi de oameni caresi aduceau tri7utul *
lor de recunostinta acestor 'itei între 'itei. +u erau plnsi în sensul omenesc al cu'ntului. apta lor era prea mare ca sa intre în tiparele comune ale eistentei. ra multa ale în su(lete= dar demna si retinuta. 0este trupurile lor (ara 'iata= se proiecta aureola unui mare moment istoric= la a carui împlinire au contri7uit cu tot ce au a'ut mai 7un? propria lor 'iata. +umele lor 'a intra în anonimat= nu se 'a putea ster)e din Cartea +eamului= pentru ca au pus ert(a 'ietii lor temelie renasterii unei natiuni= din starea de deznadede si de su(erinta în care o az'rlisera dusmanii ei. În # $eptem7rie= la Constanta= au (ost petrecuti la locul de 'eci le)ionarii Ca'ac"i= Caporani si 6rdeleanu= iar la 9raso' au (ost înmormntati $ultan onat si Constantin $alceanu. $tudentul 0uiu %ri)orescu a (ost transportat la Tr)o'iste= de unde era ori)inar= iar Lucian Caramlau si %"eor)"e $te(anescu la 0loiesti unde au (ost în)ropati uminica= & $eptem7rie. La slu7a înmormntarii de la 0loiesti= în 9iserica Trei
A omnule %eneral= stiam ca a'eti attea pe cap în aceste momente si nu credeam ca ati putea sa 'a deplasati la 0loiesti. $unt recunoscator pentru sentimentele ce le purtati camarazilor nostri cazuti în aceasta lupta si nu 'om uita aceste cu'inte care se ras(rn) asupra între)ii -iscari. Luni= * $eptem7rie= au (ost înmormntati= la Cimitirul $(. Treime din 9raso'= $ultan onat= cazut la Re)imentul 41 6rtilerie= si Constantin $alceanu= ucis de andarmi în încercarea de a cuceri postul de radio de la 9od. Trupurile le)ionarilor se a(lau depuse la $pitalul -ilitar. 0este 3,,, de le)ionari au adus ultimul salut camarazilor cazuti în lupta. În (runtea corte)iului se a(lau +icolae 0etrascu= er)"ele)iu”. ”6ici ne înc"inam în (ata camarazilor cazuti la 9od si la Re). 41 6rtilerie si cu )lasul nostru înlacrimat îi c"emam din nou între noi? Lucian Caramlau= %"eor)"e $te(anescu= %"eor)"e %ri)orescu= $ultan onat si $alceanu Constantin”. La apelul acesta= le)ionarii au stri)at „0rezent”. Consulii %ermaniei si
. LIC!IDAREA STRUCTURILOR CARLISTE upa cum se stie= îndata dupa asasinarea Capitanului= Re)ele si 6rmand Calinescu sau pus pe trea7a ca sa creeze „noul” $tat romnesc= care sa corespunda puterii ceo eercitau de (apt= si care= în acelasi timp= sa produca impresia= în tara si în strainatate= ca autorii lo'iturii de $tat nu sunt niste uzurpatori= ci sunt sustinuti si de popor în sc"im7arile introduse în ordinea interna. În 15 ecem7rie 1*3&= sa în(iintat „rontul Renasterii +ationale”= or)anizatie în care au (ost o7li)ati sa intre toti (unctionarii $tatului. $au (acut apoi ale)eri= su7 patronaul rontului= pe 7aza unei liste unice= întocmita de conducerea lui si= în # itleru)end” si „9allila”= si a (ost oaspetele nelipsit= pna în aunul caderii Re)elui Carol= de la toate mani(estatiile tineretului italian si )erman. %u'ernele acestor tari sau pretat la aceasta sinistra (arsa= de a accepta ca reprezentant al tineretului romn pe o creatura a aceluia care trimisese la moarte elita aceluiasi tineret. e la 1& ani în sus= tineretul îsi (acea sta)iul în „0re)atirea 0remilitara”= o alta institutie a re)imului carlist= iar studentii erau îndrumati sa participe în „c"ipele Re)ale”= care (aceau cercetari sociolo)ice în di(erite puncte ale tarii. %eneralul 6ntonescu= cu o repeziciune uimitoare= a lic"idat structurile $tatului carlist. ecretele se succedau unul dupa altul= anuntnd disparitia acestor or)anisme. Consilierii re)ali siau pierdut titlurile lor= 0artidul +atiunii a (ost des(iintatF aceeasi soarta a a'ut si 0arlamentul iesit din ale)erile precedente. 11
0e noi nea 7ucurat mai mult (aptul ca na scapat de )"ilotina antonesciana nici „$traa Tarii”= creata cu scopul sa com7ata miscarea tocmai în mediul social de unde îsi tra)ea puterea? în tineret. $tatul carlist nu mai eista în nici una din înc"eieturile lui. În masurile luate pentru a elimina resturile dictaturii carliste= %eneralul 6ntonescu na întmpinat nici cea mai usoara rezistenta. ra o do'ada în plus ca (ormele de $tat introduse de Re)ele Carol erau creatii arti(iciale= (ara nici o aderenta în popor. +u sa auzit nici cel mai usor murmur cnd 0artidul +atiunii a încetat sa mai eiste= sau cnd „$traa Tarii” a (ost suprimata. 8data cu Re)ele (u)it peste "otare= au pierit si instrumentele o(iciale de care sa ser'it pentru a în)enunc"ea poporul. 'ident ca lic"idarea mostenirii carliste întarea pozitia miscarii în relatiile cu 6ntonescu. $tatul Romn era constituit în acel moment dintrun Re)e (ara putere si un dictator in'estit cu toate puterile. ar dictatorul în speta 6ntonescu )u'erna întrun )ol politic= pentru ca nu dispunea de nici o (orta populara care sal sustina. -iscarea le)ionara reprezenta în acel moment aproape totalitatea nationala= înct %eneralul 6ntonescu= daca 'roia sasi consolideze pozitia de Conducator al $tatului= tre7uia sasi asi)ure spriinul Le)iunii.
". STRAMUTAREA GENERALULUI COROAMA În milocul acestui torent de e'enimente si emotii= o nota discordanta tul7ura relatiile dintre mine si 6ntonescu. $unt c"emat la %eneralul Coroama= la casa lui din $trada $(intii Voe'ozi= pentru ami comunica o c"estiune )ra'a si ur)enta? i sa ridicat Comanda Corpului << 6rmata din Capitala si a (ost stramutat la
12
Recunosc ca nu lam aparat pe %eneralul Coroama cum merita acest om no7il si de caracter. 0unctul de 'edere politic a pre'alat. 6m pledat cu caldura cauza lui= dar (ara sa (ac din reinte)rarea lui la Comanda Capitalei o conditie sine Gua non a cola7orarii noastre. -am înapoiat la %eneralul Coroama si iam comunicat rezultatul ne)ati' al inter'entiei mele. <am eplicat în ce stadiu se )asesc relatiile noastre cu 6ntonescu si lam ru)at sa accepte noua situatie în interesul superior al tarii. espartirea a (ost trista. 8mul care a oprit armata sa (aca o 7aie de sn)e în 0iata 0alatului= în noaptea de 5! $eptem7rie= primise o cruda recompensa din partea aceluia care îi datora ran)ul si puterea în $tat.
#. TRATATIVELE PENTRU FORMAREA GUVERNULUI %eneralul 6ntonescu a'ea trei oameni de încredere de care se (olosea în contactele politice din acel moment cu noi sau cu altii? -i"ai 6ntonescu= Colonelul Rioseanu si Colonelul +icolae ra)omir. 0e -i"ai 6ntonescu nu lam cunoscut dect în acea noapte dramatica de la 9raso'= cnd mia cerut sa accept ramnerea pe Tron a Re)elui Carol. Colonelul Rioseanu locuia în acelasi 7loc cu 6leandru %"ica= pe Calea oro7anti= înct am a'ut prileul sal întlnesc de mai multe ori= c"iar înainte de eli7erarea %eneralului de la 9istrita. Ct îl pri'este pe Colonelul ra)omir= nu lam 'azut dect dupa ! $eptem7rie= cnd a ucat un rol politic de mare importanta? primise mandat de la %eneralul 6ntonescu sa trateze cu mine (ormarea noului )u'ern. %eneralul 'roia ca înainte de a lua o decizie sa sondeze opinia noastra= sa a(le ce pretinde Le)iunea= pna unde se întind re'endicarile ei si apoi cum concepem noi cola7orarea cu el= în ce cadru constitutional= su7 ce (orma de $tat. Colonelul ra)omir a ales un tren neutru pentru ducerea acestor tratati'e? am (ost in'itat în casa in)inerului Cerc"ez= directorul societatii auri(ere „R<--6” de la 9aia -are împreuna cu Cerc"ez a asistat la aceste tratati'e si in)inerul Capriel= care era ruda cu el si lucra la aceeasi întreprindere. +u stiu daca Colonelul ra)omir= cnd a ales acest loc de întlnire= era in(ormat ca in)inerul Cerc"ez era prieten al Le)iunii= iar Capriel era le)ionar din )rupul „Razleti”. <am cunoscut pe amndoi întro perioada primedioasa= în toamna anului 1*3&= cnd orice contact cu mine putea sa ai7a consecinte (atale pentru ei= daca sar (i descoperit. 6m (ost adus la ei de a'ocatul <7raileanu de la %alati= 'ec"i le)ionar si 7un prieten cu Capitanul. Cu prileul acestei întlniri= in)inerii Cerc"ez si Capriel au pus la dispozitia miscarii o suma importanta de 7ani= care nea prins 7ine în acele timpuri critice. Tratati'ele sau des(asurat între noi patru? eu= Colonelul ra)omir= in)inerii Capriel si Cerc"ez. 6cestia din urma mau sustinut cu inteli)enta si tact= înct nu putin din succesul (inal al tratati'elor se datoreaza lor. e alta parte= am descoperit în Colonelul ra)omir un om de mare 7un simt= un spirit ponderat si= ceea ce era mai important= doritor din tot su(letul sa realizeze întele)erea dintre miscare si 6ntonescu. +u numai în acel moment= dar în toate împreurarile cnd= mai trziu= sau i'it neîntele)eri cu %eneralul= Colonelul ra)omir nea spriinit si a pledat cu caldura necesitatea sa ramnem uniti. Îsi dadea seama ce dezastre sar a7ate asupra tarii daca dusmanii ar reusi sa ne desparta. +eam întlnit zilnic în casa in)inerului Cerc"ez= de Luni * $eptem7rie= pna ;oi= 12 $eptem7rie= cnd practic= c"estiunile principale au (ost dez7atute în mare parte clari(icate. $istemul de lucru al )rupului era urmatorul? în reuniunea de patru= a7ordam pro7lemele la ordinea zilei. Colonelul ra)omir raporta %eneralului stadiul discutiilor si re'enea cu o7iectiile si contrapropunerile acestuia. Le eaminam si apoi se ducea din nou la %eneral cu raspunsurile noastre. În unele puncte cedam= în altele ramneam intransi)ent. În timpul cnd a'eau loc aceste reuniuni restrnse= nam întrerupt le)aturile cu 6ntonescu= care era tinut la curent de mersul tratati'elor prin Colonelul ra)omir. 0aralel= am a'ut dese cons(atuiri cu %eneralul în 0alatul Cantacuzino si multe c"estiuni ce pareau sa se împotmoleasca în con'ersatiile cu Colonelul ra)omir sau lamurit între noi doi. orul Le)ionar era mo7ilizat= în permanenta= în aceste zile de mare tensiune politica= si ne întlneam de o7icei seara în casa Colonelului /a'oianu. Le epuneam mem7rilor din or cum decur) tratati'ele cu Conducatorul $tatului= )reutatile ce le întmpin si luam a'izul lor. $priinul de care mam 7ucurat din partea acestui )rup de (runtasi ai Le)iunii mia (ost de mare (olos pentru a aparea interesele miscarii si a o7tine din partea %eneralului o usta distri7utie a puterilor în $tat.
13
În cursul tratati'elor= mam în)riit ca ordinea în tara sa (ie desa'rsita pentru a con'eni apelului dat de %eneralul 6ntonescu= cu putin înainte de pastrarea linistii interne. În 11 $eptem7rie am dat o circulara= prin care îi a'ertizam pe le)ionari sa nu pro'oace incidente? Circulara pentru pastrarea ordinii ”6'nd in(ormatia ca în tara sau întmplat anumite incidente= (ara importanta de alt(el= ca urmare sc"im7arii de re)im= pentru a le preîntmpina pe 'iitor= precizez urmatoarele? 1. Le)ionarii sa nu se amestece în nici un (el în atri7utiile de $tat= care apartin eclusi' )u'ernului. $er'iciul de ordine le)ionar tre7uie sa pastreze ordinea înlauntrul or)anizatiei le)ionare si nu inter'ine numai daca aparatul de $tat solicita inter'entia lui. 2. $a se pastreze o atitudine de înalta întele)ere (ata de aparatul de $tat= atitudine întemeiata pe spiritul de dreptate care de(ineste miscarea noastra. 3. 6numite )esturi de amenintari si pro'ocari= anumite atitudini care depasesc rezer'a unei tinute corecte le)ionare= nu apartin %arzii de ier= ci sunt opera unor elemente peri(erice= care acum cnd 7iruinta le)ionara se apropie de s(rsit= îsi în)aduie o tinuta dincolo de 7una cu'iinta. 8r)anizatiile noastre 'or cerceta toate cazurile i'ite. 4. 8rice (el de initiati'a= în a(ara de ordinele primite= si care an)aeaza raspunderea miscarii= tre7uie sa mi se comunice pentru a o apro7a sau respin)e. 5. +ici un ziar nu reprezinta pna acum punctul de 'edere le)ionar si A în a(ara de comunicatele noastre A nimic din ce se scrie despre Le)iune în aceste ziare= nu an)aeaza raspunderea miscarii. !. Ct pri'este or)anizarea= interzic orice (el de initiati'a locala. Le)ionarii sa ai7a ra7dare. 8rdinele de reor)anizare se 'or transmite pe cale ierar"ica. >8R<6 $<-6 9ucuresti= 11 $eptem7rie 1*4,
$. NOUA CONSTITUTIE 0rima c"estiune ceam dez7atuto în sedinta de Luni cu Colonelul ra)omir a (ost Constitutia noului $tat. +u cunosteam punctul de 'edere al %eneralului în ela7orarea le)ii (undamentale a $tatului si de aceea mi am permis sai prezint conceptia noastra su7 (orma unei alternati'e? A omnule Colonel= nu ne putem întoarce la Constitutia din 1*23= (iind depasita de e'enimente. 6ceasta Constitutie a (ost calcata în picioare c"iar de partidele care au )u'ernat tara= prin a7uzurile lor nes(rsite= si a (ost suspendata în 1*3& de Re)ele Carol. În ! $eptem7rie sa creat o situatie re'olutionara= care reclama o modelare a $tatului în spiritul acestei re'olutii si în con(ormitate cu aspiratiile poporului? -iscarea le)ionara ar (i (ost (oarte 7ucuroasa sa se procedeze în cel mai scurt timp la ale)eri. 0rocesul democratic din 1*3&= care ar (i adus miscarea pe cai le)ale la putere= a (ost întrerupt prin 'iolenta de Re)ele Carol. +u am 'rea sa cadem su7 aceeasi acuzatie= ca am cauta sa )u'ernam contra 'ointei poporului= prin metode dictatoriale. 6le)erile sunt necesare pentru a le)aliza re'olutia. e aceea propunem ale)eri li7ere= cu participarea tuturor partidelor. în a(ara de orice discutie ca 'om o7tine maoritati zdro7itoare în aceste ale)eri= 7atnd partidele pe propriul lor teren de lupta. +oul parlament ar a'ea si misiunea sa re'izuiasca Constitutia de la 1*23 sau sa o înlocuiasca cu alta noua. În ipoteza ca %eneralul 6ntonescu ar 'rea sa continue actualul re)im autoritar= considernd ale)erile inoportune în acest moment= atunci tre7uie sa i se acorde miscarii o pozitie pri'ile)iata în $tat si anume sa (ie încorporata în sistemul lui constitutional. Repet ca nu sunt partizanul acestei solutii= ci pre(er sa mer)em la ale)eri. ar daca %eneralul 6ntonescu 'rea sa conduca tara pe 7aza puterilor depline ce lea primit de la Re)ele -i"ai= si= în acelasi timp= sa o7tina si cola7orarea miscarii le)ionare= atunci tre7uie sa proclame $tatul Romn= $tat Le)ionar. 8(erindui omnului %eneral spriinul (ortei noastre politice= care e= în a(ara de orice discutie= cea mai puternica din tara= îi cerem în sc"im7 sa ne asocieze la zidirea noului $tat cu numele nostru propriu. -iscarea le)ionara tre7uie sa (i)ureze în Constitutia ce se pre)ateste. 0rincipiul democratic nu ar (i a7andonat nici în acest caz= ci doar eprimat întro alta (orma. -iscarea le)ionara reprezinta în acest moment imensa maoritate a poporului romnF e lo)ic atunci ca $tatul sai poarte em7lema. $tatul se 'a umple atunci de un continut= de o su7stanta spirituala si politica. 0oporul romn se 'a recunoaste în noul $tat si îl 'a spriini din toate puterile= pentru ca miscarea este purtatoarea idealurilor si aspiratiilor lui. %eneralul 6ntonescu nu ar a'ea dect de csti)at= caci ar dispune si de o 7aza populara. 0ozitia lui sar consolida. În a(ara de încrederea cea o7tinuto de la -aestatea $a Re)ele 14
-i"ai= prin acordarea puterilor depline= ar a'ea= deci= o du7la acoperire? sus= prin apro7area $u'eranului= iar os= prin 'ointa poporului. Colonelul ra)omir a luat nota cu multa atentie de declaratiile mele si a plecat la %eneral. La întlnirea urmatoare na 'enit nici un raspuns la aceasta c"estiune si nici cel putin na mai desc"iso. -iam dat seama ce sa întmplat. %eneralul 6ntonescu a (ost speriat de îndrazneala cererilor noastre si ia dat ordin Colonelului ra)omir sa lase c"estiunea constitutionala în suspensie. %eneralul 6ntonescu ar (i 'rut sa o7tina cola7orarea miscarii la )u'ern= dar (ara sai (aca concesiuni pe plan constitutional. 0uterile depline 'roia sa le pastreze eclusi' pentru sine= (ara sa accepte 'reo limitare a lor= prin introducerea miscarii în $tat. -iscarea putea participa la )u'ern împreuna cu alte (orte politice= cu care trata în acel moment= dar tre7uia tinuta în a(ara de cadrul constitutional= pentru ca pozitia lui de Conducator al $tatului sa nu (ie alterata. -iam dat seama de pericolul acestei com7inatii minore= în cadrul strict al )u'ernului= din care noi am (i putut (i oricnd epulzati= si nam înc"eiat acordul cu %eneralul pna ce nam o7tinut recunoasterea miscarii ca (actor constitutional al $tatului.
1%. ÎMPARTIREA MINISTERELOR În sedintele urmatoare cu Colonelul ra)omir= am tratat c"estiunea repartitiei -inisterelor. Ce retine %eneralul pentru oamenii lui si ce lasa miscarii@ %eneralul 6ntonescu= în a(ara de 0resedintia Consiliului= titlul separat deal Conducatorului $tatului= mai detinea si -inisterul 6pararii +ationale. Îl numise în ;ustitie pe -i"ai 6ntonescu= iar $u7secretar de $tat la
15
11. FORMULA TRIPARTITA 0lanul initial al %eneralului 6ntonescu era sa (ormeze )u'ernul pe o 7aza mai lar)a= incluznd si )ruparea lui %eor)e 9ratianu. e (apt paternitatea planului îi apartinea lui -i"ai 6ntonescu= care 'roia sai o(ere (ostului se( o satis(actie politica= dupa o pozitie sterila de peste sapte ani. 6(lnd de intentia %eneralului cu %eor)e 9ratianu= iam spus ca nu ma opun daca pretentiile acestuia se limiteaza la ministerele economice si nu reclama 'reun departament din lotul rezer'at noua. +u sa putut aun)e la nici o întele)ere cu %eor)e 9ratianu= pentru ca acesta cerea prea mult? Vice 0resedintia Consiliului de -inistri= -inisterul de terne si totalitatea ministerelor economice. aca am (i acceptat propunerea lui= miscarea le)ionara ar (i ucat rolul sters al unei anee )u'ernamentale. În zadar au încercat %eneralul si= în special -i"ai 6ntonescu= sal înduplece pe %eor)e 9ratianu sasi modeleze pretentiile. ie ca se considera indispensa7il pentru alcatuirea noului )u'ern= (ie ca nu 'roia sa intre= de teama sa nu se compromita alaturi de noi= %eor)e 9ratianu a tinut mortis la pretul sau. %eneralul a (ost pus în alternati'a de a ale)e între partidul li7eral )eor)ist si miscare. Cum Le)iunea= în acel moment= se a(la întro (aza de (ul)eratoare ascensiune= 6ntonescu a (ost silit sal sacri(ice pe %eor)e 9ratianu si sa renunte la proiectul tripartit. %eneralul 6ntonescu ducea tratati'e si cu
12. NUMIRILE +e)ocierile nu sau terminat cu repartitia ministerelor. Tot att de apri)a a (ost si discutia re(eritoare la cine le ocupa si ce persoane 'or (i titularii lor. La -inisterul de
În -inisterul de 0ropa)anda si oria Cosmo'ici. %eneralul 6ntonescu îl aprecia (oarte mult pentru ser'iciile ce lea adus cauzei comune în acele zile tul7uri= premer)atoare rasturnarii Re)elui Carol. +umirea era de(initi' sta7ilita= cnd cade ca o (urtuna de la 9erlin 6leandru Constant. $a z7atut ca un leu sa o7tina -inisterul 0ropa)andei= moti'nd ca el este cel mai indicat sa o7tina acest post= deoarece a ser'it su7 %H77els= la 9erlin= si cunoaste mecanismul propa)andei. 6 pledat cu atta (orta cauza lui= înct pna la urma= lam con'ocat pe Cosmo'ici= pentru ai cere parerea. 6cesta= no7il ca întotdeauna= (ara nici o so'aire= sa dat la o parte pentru ai (ace loc lui Constant. Ce sa întmplat mai departe@ %eneralul a re)retat despartirea de Cosmo'ici si pentru al pastra în )u'ern= a creat la 0resedintie un $u7secretariat de $tat pentru 0ro7lemele octrinare= post nou= în care la numit pe Cosmo'ici. -am 7ucurat din tot su(letul si iam laudat )enerozitatea %eneralului. La (inante= %eneralul la acceptat (ara discutie pe Constantin 0apanace ca $u7secretar de $tat= dupa ce i am eplicat cine este si ce rol a ucat în miscare. În a(ara de aceasta= mai poseda si pre)atirea corespunzatoare= pentru ca (usese administrator (inanciar. 0ro(esorul
13. ZIUA CAPITANULUI. PELERINA& LA CASA VERDE 0entru Vineri dimineata= 13 $eptem7rie= am con'ocat lumea le)ionara din 9ucuresti la Casa Verde= pentru a comemora 13 $eptem7rie= ziua de nastere a Capitanului si ziua numelui sau= $(. Corneliu $utasul. În 11 $eptem7rie= a aparut în ziare comunicatul meu prin care (aceam apel la le)ionari sa participe la ser'iciul reli)ios de la 9iserica $(.
0uterile raului au (ost pentru totdeauna în(rnte. Cu autorul destinului= cu în'ierea 0atriei a 'enit si 7iruinta 'oastra si a mea. În)enunc"eati si cinstiti cu pietate ziua Capitanului 'ostru de ieri. ;ert(a lui o merita cu prisosinta. Îndemnul meu este sa (aceti= odata cu aceasta înc"inare si le)amntul ca= prin ordine= prin disciplina= prin credinta nelimitata în destinele )lorioase ale 0atriei= si prin munca neso'aielnica= 'eti do'edi tarii si lumii între)i ca sunteti cu ade'arat pastratorii unei mari si neuitate mosteniri. ste datoria 'oastra de mine. Tara 'a cere sa începeti= alaturi de mine= (ara so'aire si (ara precupetire= în unire si iu7ire= munca de îndreptare si de reconstructie la care am pornit. ste îndemnul meu de astazi. 6scultatima si urmatima”. %eneral 6ntonescu esi cu'intele adresate de %eneral le)ionarilor cu prileul comemorarii de la „Casa Verde” au (ost 7ine primite de miile de camasi 'erzi adunate aici= totusi na scapat nimanui semni(icatia unei aluzii din mesaul acestuia? „În)enunc"eati si cinstiti cu pietate ziua Capitanului 'ostru de ieri. „0entru le)ionari= Corneliu Codreanu nu era „Capitanul 'ostru de ieri”= ci „Capitanul nostru de ieri= de azi si din totdeauna”. -am adresat apoi eu le)ionarilor= rostind urmatoarea cu'ntare? ”În ziua de 24
$u7 acest aspect= 'iata Capitanului= un lun) martira= cu trupul lui trt din înc"isoare= a (ost un eemplu cutremurator pentru toti. +ici o su(erinta na reusit sal înco'oaie pe CapitanF de aceea l a 7iruit. Cel mai )reu eroism= eroismul de durata= sin)urul care duce la 7iruinta= nu la parasit pe Capitan niciodata. l a (ost 'esnic la crma= (ara clipe de odi"na= mereu cu (ata la dusman si a 7iruit tocmai prin aceasta tenacitate supraomeneasca de a sta neclintit la postul de comanda. 6cum= cnd 7iruinta lui e deplina sa ne amintim de marile lui 'irtutii= de dra)ostea lui nes(rsita= prin care sai dezarmam pe ultimii ad'ersari ai -iscarii Le)ionare. l nea (iat liniile de dez'oltare ale poporului nostru pentru sute de ani înainte. +oi nu mai a'em nimic de adau)at dect sa aplicam cinstit )ndurile lui. 0ra7usirea teritoriala sa nu ne înspaimnte. 9iruinta de la ! $eptem7rie e mult mai însemnata dect tot trecutul istoric de pna acum= pentru ca poporul romn de'ine= pentru prima oara= stapn pe destinul lui. Capitanul e cu noi= camarazi. l 'e)"eaza ca drumul nostru sa nu se a7ata de la linia le)ionara si sa ne duca numai spre 7iruinta. 0entru Capitan si pentru 7iruinta le)ionara sa stri)am din toata inima= camarazi? Traiasca Le)iunea si CapitanulB”
14. CAD SI ULTIMELE ÎMPOTRIVIRI /iua de 13 $eptem7rie 1*4, na (ost numai un martor )lorios al renasterii unei miscari din propria ei cenusa= ci a adus cu sine si dezle)area necunoscutei în care oscilau pna atunci tratati'ele cu 6ntonescu. În aceasta zi 7inecu'ntata= ca si cum ar (i rasturnat trompeta în (ata zidurilor
A omnule %eneral= iam raspuns contrariat de iesirea lui= nu întele) de ce sunteti suparat. Raspunsul e la 'oastra. Conditiile noastre pentru cola7orare le cunoasteti si în mare parte leati apro7at. -ai ramne sa 'a pronuntati asupra (ormei de $tat. +oi cerem sa se proclame $tatul Romn= $tat Le)ionar. A 6ccept aceasta sc"im7are= dar neam epune la critici daca lam numi direct $tat Le)ionar. 0ropun sa (olosim epresia „$tat +ationalLe)ionar”. A 0er(ect= omnule %eneral. În de(initi'= cele doua atri7ute se completeaza= caci Le)iunea sa ridicat din national= iar Capitanul a numit miscarea le)ionara o miscare nationala. În modul acesta e'itam sa se spuna ca am (i rupt continuitatea $tatului Romn. ra de (ata si -i"ai 6ntonescu. 6dresnduse amndurora= ne spune? A Treceti întro alta odaie si redactati tetul constitutional= în termeni clari si concisi. $a (ie ct mai scurt. 6poi 'eniti din nou la mine ca sal eaminam împreuna. $cena sa petrecut la 0alatul Cantacuzino. 6m trecut întro alta încapere si neam apucat de trea7a. -i"ai 6ntonescu scria= iar eu dictam sau completam ideile lui. 8peratia de redactare a noului act constitutional na durat mai mult de un s(ert de ceas. 6rticolul 1. „$tatul Romn de'ine $tat +ationalLe)ionar”= na ridicat nici o pro7lema. 6rticolul 2. „-iscarea Le)ionara este sin)ura miscare recunoscuta în noul $tat= a'nd ca tel ridicarea morala si materiala a poporului romn si dez'oltarea puterilor creatoare”= a (ost conceput aproape în între)ime de -i"ai 6ntonescu= eu adau)nd numai s(rsitul si dez'oltarea puterilor lui creatoare”. 6rticolul 3. „omnul %eneral oria $ima este Comandantul -iscarii Le)ionare”= a (ost opera eclusi'a a lui -i"ai 6ntonescu= (ara nici o inter'entie din partea mea. u credeam ca articolul 3 înc"eie actul constitutional= cnd -i"ai 6ntonescu pune pe "rtie si articolul 4= în (orma de mai sus. 9ineînteles ca mi a con'enit sa (i)ureze ca $e( al Le)iunii în +oua Constitutie= deoarece îmi întarea pozitia mea în $tat si= în acelasi timp= limita puterile depline ale %eneralului 6ntonescu. usesem ridicat= (ara sa cer= la ran)ul de (actor constitutional= alaturi de Re)e si %eneral. +eam dus apoi amndoi cu ciorna +oii Constitutii la %eneral= care a apro7ato cu 'adita satis(actie. ata i se luminase. +a sc"im7at nici o 'ir)ula. 6 adau)at în sc"im7 un nou articol= 6rticolul 5. „Cu începere de la data acestui Înalt ecret= orice lupta între (rati înceteaza”= pentru a indica= spunea el= climatul de armonie si (ratietate care 'a domina de acum înainte în toate straturile poporului nostru. A ra)a
-iam dat seama ca cei doi 6ntonescu lau tinut în i)noranta= a7andonnd planul de al a'ea în )u'ern. Înaltul ecret= prin care $tatul Romn de'ine $tatul +ationalLe)ionar= a (ost semnat si a intrat în 'i)oare în 14 $eptem7rie 1*4,= data la care a aparut în -onitorul 8(icial. $c"im7area constitutionala a (ost anuntata si printrun comunicat al 0resedintiei Consiliului= din 1! $eptem7rie= cu urmatorul continut? Comunicat 1! $eptem7rie 1*4, 0resedintia Consiliului de -inistri comunica? <. omnul %eneral 6ntonescu= Conducatorul $tatului Romn si 0resedintele Consiliului de -inistri= a adresat Tarii si -iscarii Le)ionare o c"emare la unire si actiune pentru întarirea $tatului. <<. -iscarea Le)ionara a raspuns la acest apel prin urmatoarea declaratie? ”-iscarea Le)ionara raspunde cu toata însu(letirea si toata 7ucuria la c"emarea %eneralului 6ntonescu= (iind )ata sal urmeze în orice împreurare si sa se identi(ice cu (iinta noului $tat”. <<<. :rmator acestui le)amnt= si tinnd seama de ne'oia sc"im7arii asezamintelor romnesti= si a însusi temeliilor $tatului= pentru a asi)ura 'iitorul +eamului nostru= unitatea în li7ertatea si autoritatea cu consimtamntul tuturor= sa dat urmatorul Înalt ecret? ”-i"ai <= 0rin )ratia lui umnezeu si 'ointa nationala= Re)e al Romniei= la toti de (ata s i 'iitori sanatate. 6m decretat si decretam? 1. $tatul Romn de'ine $tat +ationalLe)ionar. 2. -iscarea Le)ionara este sin)ura miscare recunoscuta în noul $tat= a'nd ce tel ridicarea morala si materiala a poporului romn si dez'oltarea puterilor lui creatoare. 3. omnul %eneral oria $ima este Comandantul -iscarii Le)ionare. 5. Cu începere de la data acestui Înalt ecret= orice lupta între (rati înceteaza. at în 9ucuresti= la 14 $eptem7rie 1*4,”. -i"ai < Conducatorul $tatului Romn si 0resedintele Consiliului de -inistri %eneral
15. DEPUNEREA &URAMÂNTULUI $m7ata= 14 $eptem7rie= sa des(asurat la 0alatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei solemnitatea depunerii uramntului. Ceremonia a (ost simpla. -inistrii le)ionari= împreuna cu ceilalti care au 'enit îm7racati în "aine o7isnuite. upa ce= în ordinea importantei= au urat credinta Conducatorului $tatului si sau îndeplinit celelalte (ormalitati= %eneralul 6ntonescu a tinut o scurta cu'ntare în care a în(atisat situatia )rea a tarii dupa o )u'ernare ne(asta= cu "otarele sparte si cu economia ra'asita si a amintit de îndatoririle noilor ministri. 6 lipsit de la solemnitate Constantin 0apanace= care nu sosise înca din %ermania= dar al carui nume era trecut pe lista ministrilor. În continuare = noii ministri sau raspndit pentru a lua în primire departamentele lor. ecretele de institutie ale $tatului +ationalLe)ionar si de (ormare ale noului )u'ern (usesera di(uzate prin Radio si aparusera si în ziarele din 9ucuresti. Capitala era în sar7atoare. ntuziasmul are la culme în populatie. -ii de le)ionari= în camasi 'erzi= se 'edeau pe strazi comentnd cu aprindere e'enimentele sau= în (ormatiuni= intonnd cntecele noastre. 0na noaptea trziu au rasunat stri)atele lor de 7ucurie. +oul )u'ern a'ea urmatoarea componenta? 0resedintia Consiliului de -inistri A %eneral oria $ima. 6pararea +ationala A %eneral
-inistru de ;ustitie A -i"ai 6ntonescu. -inistrul conomiei +ationale A %"eor)"e Leon. -inistru de inante A %eor)e Cretianu. -inistrul Coordonarii conomice A Colonel +icolae ra)omir. -inistrul 6)riculturii si omeniilor A +icolae -ares. -inistrul Lucrarilor 0u7lice si Comunicatiilor A 0ompiliu +icolau. -inistrul ducatiei +ationale= Cultelor si 6rtelor A Traian 9raileanu. -inistrul $anatatii= -uncii si 8crotirii $ociale A Vasile oria Cosmo'ici. $u7secretar de $tat la
1. ÎNTOARCEREA DIN E'IL A REGINEI ( MAMA ELENA uminica 15 $eptem7rie= a (ost o zi memora7ila din aceasta perioada de sc"im7ari pro(unde din istoria neamului nostru. Re)ina-ama lena a re'enit în patrie de la lorenta= unde traia sur)"iunita de (ostul ei sot= Re)ele Carol al <<lea= pentru a nui tul7ura intimitatea cu lena Lupescu. %eneralul 6ntonescu= în tele)rama ce ia trimiso= prin care o in'ita sa se întoarca în tara= pu7licata în ziare= a a'ut indelicatetea sa o i)neasca din primul moment al relatiilor lor. Re)ina era rec"emata în tara „pentru a completa educatia (iului sau”. upa umilintele ce lea îndurat din partea Re)elui Carol= 6ntonescu na scapat nici un prile ca sai puna în 'edere ca statului ei nu 'a (i acela al unei Re)ine in(luente= ci 'a uca mai mult rolul unei )u'ernante pentru a îndruma educatia (iului sau. În aceeasi tele)rama= îi amintea si Re)elui -i"ai pozitia lui su7ordonata (ata de Conducatorul $tatului. -i"ai este nepre)atit pentru a(acerile $tatului si are ne'oie de o lun)a ucenicie su7 supra'e)"erea mamei lui si a %eneralului. Tele)rama a strnit comentarii de(a'ora7ile la adresa lui 6ntonescu în marele pu7lic si mai ales în cercurile le)ionare ale Capitalei= care cunosteau atitudinea 7ine'oitoare a Re)inei lena (ata de miscare. in strainatate a trimis autoare si cu'inte de încuraare= laudnd munca creatoare a le)ionarilor în ta7ere. 0entru a arata ca noi a'em o alta consideratie pentru Re)ina A -ama lena= 'aznd în ea un sim7ol al su(erintelor neamului între)= ostracizata nu numai pentru scandaloasa 'iata a (ostului re)e= dar si pentru atasamentul ei pro(und pentru tara ei adopti'a= am dat o circulara= prin care mo7ilizam le)ionarii din Capitala sa participe la primirea ei? L%<8+6R<= ”-ine= 15 $eptem7rie 1*4,= -aestatea $a Re)ina A -ama lena= dupa un lun) eil= se întoarce în capitala= în aclamatiile de 7ucurie ale între)ului popor. 8 'eti întmpina cu toata dra)ostea si 'eti lua parte la solemnitatile de mine ale primirii. La ora 1, dimineata= le)ionarii 'or (i înconurati= su7 aceeasi comanda si aceeasi ordine= între 9iserica 6l7a si 0iata Victoriei. +u 'or (i încadrati dect le)ionarii în camasi 'erzi. Ceilalti pot asista= dar nu 'or intra în rnduri. Cer tuturor o noua do'ada de tinuta= corectitudine si disciplina”. >oria $ima 9ucuresti= 14 $eptem7rie 1*4,. La sosirea trenului în %ara -o)osoaia= pe peron se a(lau= în a(ara de Re)e= %eneralul 6ntonescu si oamna -aresal 0rezan= care a o(erit (lori Re)inei. În aceeasi dimineata= a a'ut loc la 0atriar"ie un Teeum= la care au asistat -aestatile Lor si între) )u'ernul= în (runte cu %eneralul 6ntonescu. -inistrii le)ionari sau prezentat în camasi 'erzi. 6 ser'it 22
0atriar"ul +icodem= înconurat de un so7or de preoti. 6celasi 0atriar" care ma denuntase cu doua luni înaintea Re)elui Carol ca o mare primedie pentru el. 6 (ost un moment de neuitat. -itropolia= în care nu intrase pna atunci pentru a participa la atare ceremonii dect tristele (i)uri ale politicianismului romn= acum îi primea în snul ei pe ade'aratii (ii ai poporului. Re)ele= în uni(orma militara= era înalt si c"ipes. Re)ina= înalta si ea= era de o rara distinctie= care atra)ea atentia tuturor. În continuare= la 0alatul Re)al a a'ut loc o alta solemnitate= în prezenta între)ului )u'ern si a corpului diplomatic. 6ntonescu 'roia sa inau)ureze noul re)im cu un act impunator= care sa demonstreze solidaritatea conducerii lui= 7azata att pe consimtamntul Coroanei ct si pe adeziunea poporului. În sala mare a Tronului= au (ost asezati= (ata în (ata= pe o sin)ura linie= )u'ernul si corpul diplomatic. -ai înti au trecut Re)ele si Re)ina= însotiti de %eneralul 6ntonescu= pe la mem7rii )u'ernului pentru a se (ace prezentarile. 6poi $u'eranii iau salutat pe mem7rii corpului diplomatic. upa împlinirea protocolului= )rupurile sau amestecat si ministrii au con'ersat cu diplomatii. esti'itatea de la 0alat sa înc"eiat cu iesirea în 7alcon a Re)elui si Re)inei= pentru a primi oma)iul poporului. 8 mare multime de oameni se adunase în 0iata 0alatului= aclamnd pe -aestatile Lor. $tri)atele de „Traiasca Re)ele”= „Traiasca Re)ina” umpleau 'azdu"ul= rosto)olinduse ca 'alurile unei mari. 0rin aceasta eplozie de 7ucurie= poporul 'roia sa arate ca alun)area Re)elui Carol de pe Tron na alterat sentimentele lui de dra)oste si de'otament pentru inastie. Re)ele si Re)ina au raspuns entuziasmului multimii etrem de emotionati si (ericiti. La scurt inter'al= am aparut si eu si %eneralul alaturi de -aestatile Lor= caci ne 'roia poporul. 6clamatiile sau întetit si mai mult pna la apoteoza. Re)ele= %eneralul si cu mine= reprezentau noua ordine constitutionala si poporul saluta în noi= )arantii unui 'iitor mai 7un dupa attea calamitati care sau a7atut asupra tarii.
1". ÎNTOARCEREA GRUPULUI LEGIONAR DIN GERMANIA În aceeasi zi= uminica= 15 $eptem7rie= sa întors si )rupul le)ionar din %ermania= de su7 conducerea lui 0apanace. În dimineata de ! $eptem7rie= cnd a a(lat de rasturnarea Re)elui Carol= 0apanace na mai a'ut încotro si sa predat e'identei. +u stiu ce sa petrecut în su(letul lui în acel moment= dar presupun ca ia (ost )reu sa admita în (ata prietenilor sai ca sa înselat si ca doctrina lui a (ost in(irmata de e'enimente. Re'olutia le)ionara= ale carei ori)ini se tra)eau din pre)atirile noastre de la 9erlin= a trium(at contra tuturor o7stacolelor interne si eterne= calauzita de puterea ne'azuta a 6r"istrate)ului ostilor ceresti. Ca sa repare macar în ceasul al 11lea neînteleapta lui atitudine= în & $eptem7rie 1*4,= mia trimis o tele)rama de (elicitare cu urmatorul continut? Camaradului >oria $ima ”În numele camarazilor mei de aici= te îm7ratisez pentru 'ictoria le)ionara pe care ai în(aptuito cu tenacitatea ta si cu sn)ele martirilor nostri”. În aceeasi zi a epediat o tele)rama si 0ro(esorului Codreanu= în care spunea? omnului 0ro(esor
0apanace a so'ait sa paraseasca 9erlinul la primul semnal al 7iruintei din tara= de teama ca e'enimentele sa nu su(ere 'reo întorsatura= dar si pentru ca nu cunostea atitudinea mea (ata de el= dupa ciocnirile ce le am a'ut în 'ara. 0rin 11 $eptem7rie= sunt c"emat la tele(on de $tanicel= de la 9erlin= între7nduma din partea lui 0apanace= daca e oportun sa se întoarca între) )rupul în tara sau sa mai întrzie. <am raspuns ca situatia interna nu e clari(icata si este prudent sa mai ramna cte'a zile. <am transmis acest s(at (ara alta intentie dect de a pastra o rezer'a peste "otare= în e'entualitatea ca tratati'ele cu 6ntonescu nar duce la rezultatul dorit. +au za7o'it nici ei mult la 9erlin. 0este doua zile au plecat si ei spre tara= aun)nd la 9ucuresti la 15 $eptem7rie. Tocmai ieseam de la sediul din $tr. %uten7er)= în dupa amiaza acestei zile si co7oram scarile= cnd intra pe poarta 0apanace cu le)ionarii din )rupul sau? Vir)il -i"ailescu= $eitan= ra)omir A ;ila'a= $tanicel= Tri(a= >orodniceanu= $marandescu si ceilalti. Cum ma 'ede 0apanace= ordona pozitie de „drepti= pentru onor înainte” si îmi da raportul? ”omnule Comandant= )rupul le)ionar din %ermania= în numar de... este )ata si asteapta ordinul 'oastra”. +eam îm7ratisat cu e(uziune si apoi am strns mna tuturor. ram stapnit de emotia re'ederii unor 'ec"i camarazi intro Romnie eli7erata de su7 u)ul tiraniei carliste. -am retras apoi cu 0apanace si întro con'ersatie particulara iam eplicat ce sa întmplat cu -inisterul inantelor= cum sa (acut ca n am putut sal o7tin pentru miscare= tre7uind sa ma multumesc cu un $u7secretariat de $tat la acelasi -inister. $tin)"erit iam spus ca nu pot sai o(er un post de ministru plin. 0apanace a (ost miscat de cu'intele mele si mia raspuns ca întele)e situatia si accepta sa intre în )u'ern. $tarea mea su(leteasca (ata de 0apanace si )rupul lui nu a'ea nimic din aerul trium(al al unui în'in)ator= dimpotri'a mam apropiat de ei cu umilinta= aratndule aceeasi dra)oste= pentru a le risipi orice urma de suspiciune ca ar putea su(eri 'reo discriminare în raport cu le)ionarii din tara. $i ei erau c"emati= cu aceleasi drepturi si datorii= sa participe la (aurirea +oii Romnii. +u numai ca nu le purtam nici o um7ra de suparare= dar mas (i considerat nedemn de comanda miscarii daca ias (i i)nit cu cea mai usoara aluzie la trecut. 6m tras cortina peste cea (ost între mine si 0apanace si am pri'it numai spre 'iitor= spre marile sarcini ce ne asteapta. Tre7uie sa punem umarul cu totii pentru a urni neamul din nenorocirea în care se a(la de pe urma ne(astei domnii carliste. În de(initi'= 'ictoria era a tuturor. 6tt 0apanace ct si Voen sau Constant sau 0reotul 9orsa au contri7uit ca sa aun)em la acest rezultat splendid. Toti acesti (runtasi ai Le)iunii au reprezentat anumite momente din istoria ei= anumite etape= (ara de stra7aterea carora nam (i auns acolo unde suntem. eose7irea dintre mine si ei era de perspecti'a si tenacitate. În cursul luptei contra re)imului carlist= ei sau tul7urat la un moment dat= nau 'azut nici o iesire din în(rn)erile su(erite si au apucat alte cai= care se îndepartau de linia le)ionara. u mam împotri'it acestor tendinte de resemnare sau capitulare= sustinnd ca 7atalia nu este pierduta= ca sansele 'ictoriei au ramas intacte= cu toate pierderile îndurate. ar acum= cnd punctul meu de 'edere 7iruise= nui puteam trata de sus= cu aro)anta= ca si cum meritele ar (i ale mele= uitnd luptele si ert(ele lor= uitnd ca eu însumi am trecut prin momente de îndoiala si sla7iciune. i erau (ratii mei de încercari si su(erinta si leam desc"is lar) portile noului $tat= ca sa intre si ei încununati de laurii 'ictoriei. -am straduit sa reconstitui atmos(era le)ionara din timpul Capitanului= pentru ca nimeni sa nu se simta strain în casa unde nu mai este întemeietorul= dar unde )u'erneaza aceleasi norme si acelasi spirit. ra o c"estiune de etica le)ionara dar si de întelepciune politica de ai aduna pe toti (ii Le)iunii= risipiti în cursul luptelor= la snul ei. 8amenii cu care mam îm7ratisat a'eau un mare trecut le)ionar= au (ost promo'ati si siau pus 'iata pentru Le)iune. i tre7uiau considerati prin prisma între)ii lor personalitati= de la primele lor palpitatii spirituale= si nu udecati eclusi' prin atitudinea lor de ultima ora= determinata si de complicata panorama politica din tara cnd (ronturile sau întrepatruns. 6uns în 'r(ul piramidei le)ionare= )ndul meu se îndrepta acum la coe(icientul lor de presti)iu si competenta= cu care puteau contri7ui la reusita )u'ernarii noastre.
1#. APEL CATRE LEGIONARI Cu prileul proclamarii $tatului +ational A Le)ionar= %eneralul 6ntonescu a adresat un apel catre Romni= prin care ia îndemnat la unire= ordine si munca. La (el am (acut eu= în c"emarea catre le)ionari din 15 $eptem7rie= prin care îi con'ocam sa se puna în (runtea actiunii de re(acere a tarii= mo7iliznd toate 24
planurile creatoare ale natiei si aplicnd în opera de )u'ernare normele morale si educati'e în'atate de la Capitan. L%<8+6R<= ”upa 13 ani de la întemeierea -iscarii Le)ionare= dupa ert(e nenumarate si su(erinte cumplite= Romnia Le)ionara a de'enit o realitate. 0rin întelepciunea Conducatorului $tatului Romn si $e(ul Re)imului Le)ionar= %eneralul 6ntonescu= sin)urul care= prin su(erinta= lupta si idei comune= nea înteles adnca noastra iu7ire de 0atrie= pri)oana a încetat si tineretul Romniei a (ost c"emat sa asi)ure 'iitorul +eamului nostru. 6cest act al proclamarii Romniei Le)ionare înseamna totala eli7erare a 0oporului Romnesc din tirania unui trecut întunecat si realizarea destinului sau istoric dupa propria sa 'ointa si putere. 0rin actul sau istoric= %eneralul 6ntonescu a dat posi7ilitate su(letelor romnesti sa creasca în du"ul nou al 'remii= în spiritul le)ionar= a creat cadrul de reînnoire morala pentru întrea)a +atiune. ar se cere si din partea noastra a tuturora o mare putere de întele)ere= spre a ne da seama de sensul nou al acestei sc"im7ari ti a ne încadra în noua ordine morala pentru întrea)a +atiune. ar se cere si din partea noastra a tuturora o mare putere de întele)ere= spre a ne da seama de sensul nou al acestei sc"im7ari si a ne încadra în noua ordine morala. +umai cnd întrea)a +atiune romna 'a (i le)ionarizata se 'a putea 'or7i de 7iruinta deplina a miscarii. $pre acest scop suprem se îndreapta )ndul %eneralului 6ntonescu? o trans(ormare a su(letelor spre a se realiza o +atiune le)ata numai de interesele nepieritoare ale 0atriei. upa rasturnarea de la ! $eptem7rie= pe Tronul Romniei se a(la un Re)e Tnar= le)at de )eneratia noastra prin 'rsta= le)aturi su(letesti si înconurat de iu7irea unei -ame (ericite ca re'ine în 0atrie= dupa un lun) eil. Re)ele -i"ai este Re)ele )eneratiei tinere. În el întruc"ipam toate 7iruintele de mine ale poporului nostru si este asezat în inima noastra a tuturor. L%<8+6R<= $a (im 'rednici de cutremuratoarele ert(e ale martirilor si eroilor nostri= de nadedile îndurerate ale neamului între)= de încrederea -aestatii $ale Re)elui si a -arelui 8stas= %eneralul oria $ima 9ucuresti= 15 $eptem7rie 1*4,.
1$. NICOLAE PETRASCU LA SECRETARIATUL GENERAL AL MISCARII La $ecretariatul %eneral al -iscarii= lam numit= pe data de 2, $eptem7rie= pe 0ro(esorul +icolae 0etrascu= post ocupat su7 Capitan de %eor)e Clime= iar pe timpul cnd sediul miscarii era la
6m (acut aceasta denumire din necesitatea de a proceda la reor)anizarea miscarii. Le)ionarii au iesit din starea de amorteala si tacere= în care au (ost tinuti în perioada dictaturii carliste si acum se mani(estau cu putere. ar în aceasta enorma masa de oameni= trezita la 'iata= tre7uia sa se puna în ordine= de sus pna os= de la 9ucuresti pna la cel mai umil sat din pro'incie= caci altminteri puteam (i depasiti de initiati'ele locale necontrolate. +umirea lui 0etrascu nu am (acuto din prietenie sau din alte moti'e= ci pentru ca era cel mai indicat sa ocupe acest post în acel moment.
2%. DECLARATIILE PROFESORULUI CODREANU În timpul cnd constituirea )u'ernului era iminenta= 0ro(esorul
6sa (iind= eu nu stiu ce crede= ce 'rea astazi $e(ul $tatului Romn= în calitatea lui de primministru= dar parerea mea este ca el e anume trimis de umnezeu si de stapnul nostru $(ntul 6r"an)"el -i"ail ca sa pre)ateasca drumul pentru Romnia Le)ionara. 'ntrebare) $i în practica= cum credeti ca ar tre7ui sa procedeze %eneralul 6ntonescu la aceasta pre)atire@ (aspuns) u sunt un 'ec"i ostas de (ront si am o (oarte înalta idee despre )eniul strate)ic al %eneralul 6ntonescu. Îl cred cel putin de trei ori în aceasta materie cat -aresalul 6'erescu. $i cum lupta politica= cum zicea Corneliu= e (oarte asemanatoare cu lupta pe cmpul de raz7oi= sunt adnc con'ins ca )enialul %eneral 6ntonescu stie ca spre a mer)e la si)ura 7iruinta= nu el= ci +eamul nostru= pe care el astazi îl comanda= tre7uie sa ai7a o puternica rezer'a. 6plicat eu cred asa? %eneralul 6ntonescu sasi alcatuiasca un )u'ern de personalitati de cat mai mare eperienta= dar mai ales de înalt patriotism si totala dezinteresare= de oriunde sar )asi. in acest )u'ern= însa= sa nu (aca parte a7solut nici un le)ionarB 0entru ca rezer'a cu toate puterile ei tre7uie sa stea a7solut neatinsa. $a nu (ie utilizata dect în ceasul marii "otarri. 6ceasta nu înseamna ca Le)iunea nar putea lua c"iar acum întrea)a raspundere. 'ntrebare) Credeti ca în ceasul acela %eneralul 6ntonescu ar tre7ui= precum ar tre7ui= precum a si a(irmat o= sa se dea la o parte= spre a (ace loc Le)iunii@ (aspuns) Cred ca %eneralul 6ntonescu atta timp cat îl 'or slui puterile (izice si su(letesti= nu tre7uie nici dat la o parte= nici sa se dea la o parte. Caci datoria oricarui trimis de umnezeu este sa slueasca planurilor Lui= pna la ultima s u(lare. 'ntrebare) $ar putea concilia aceste doua puteri atunci@ (aspuns) Cred ca sar putea nu numai usor= dar în modul cel mai (ericit. %eneralul 6ntonescu ar ramne atunci $e(ul $tatului si %eneralisimul 6rmatei= iar Le)iunea ar crmui= supra'e)"eata de eperienta si patriotismul sau încercat= spre a îndeplini misiunea în (ata lui umnezeu= spre a (ace ca 0atria noastra sa aun)a a straluci du"o'niceste „ca $oarele $(nt de pe Cer”.
Cu aceste declaratii= 0ro(esorul în)reuna pozitia miscarii (ata de %eneral. le nu siau produs e(ectul politic= deoarece au aparut a7ia la. 15 $eptem7rie= cnd )u'ernul era (ormat. Lumea le)ionara lea citit ca o curiozitate politica= dndusi seama ca sunt mai mult re(leul nemultumirilor personale ale 0ro(esorului dect epresia unei udecati cumpanite si (olositoare miscarii.
21. PRIVIND ÎN URMA Volumul Sfârsitul unei domnii sângeroase lam înc"eiat cu Consideratii Finale= capitol în care am separat din noianul e'enimentelor acele ener)ii care au contri7uit în mod decisi' la (aurirea actului de la ! $eptem7rie. tapa !14 $eptem7rie nu e mai putin importanta pentru a nui consacra si ei aceeasi pri'ire )enerala. ara de întemeierea $tatului +ationalLe)ionar= 'ictoria o7tinuta contra Re)elui Carol nar (i (ost completa= asemannduse unei case începute si neterminate. Ce (olos de trium(ul Le)iunii daca nu ar (i a'ut urmare si pe plan politic= daca noul $tat nu ar (i purtat pecetea ei@ ara îndoiala= am o7tinut o mare satis(actie morala cu rasturnarea Re)elui Carol <<lea= dar (ara de cucerirea puterii= 7iruinta sar (i diluat si pna la urma sar (i pierdut în desisul tene7ros al politicianismului romn. 6m (i ramas în postura alnica a unor eterni începatori ai destinului romnesc= care nu stiu ce sa (aca cu el cnd au auns pe culmi si tre7uie sal realizeze. upa ce sa înc"eiat campania contra Re)elui Carol= în aceeasi clipita= (ara tranzitie= sa desc"is o alta 7atalie= al carei o7iecti' era patrunderea miscarii în $tat. aca neam (i culcat pe laurii 'ictoriei= rezultatele puteau (i altele. +u era neaparat necesar ca dupa rasturnarea Re)elui Carol sa urmeze= ca o consecinta ine'ita7ila= )u'ernarea le)ionara în (orma ei maora= a unui $tat cu acelasi nume. $e puteau întmpla multe. +u era eclusa o coalitie a %eneralului 6ntonescu cu alte partide= cum se si încercase de altminteri= în care com7inatie sa ni se rezer'e si noua un locsor mult in(erior (ortei pe care o reprezentam. 0utea ca %eneralul sa accepte cola7orarea cu noi= (ara sa admita proclamarea $tatului +ationalLe)ionar. $e mai putea întmpla ca Le)atia %ermana sasi eercite in(luenta în sensul de al consilia pe 6ntonescu sa nu permita ocuparea unor posturi A c"eie de catre le)ionari. Cte nu se puteau întmplaB Însasi rastimpul care sa scurs de la ! la 14 $eptem7rie do'edeste ca rezistentele nau lipsit si ca )estatia re)imului le)ionar na (ost usoara. În cele ce urmeaza 'oi trece în re'ista= cu eplicatiile necesare= acei (actori care au impus $tatul +ationalLe)ionar contra tuturor încercarilor de a ne (rusta de roadele 'ictoriei. 1. 6deziunea poporului. $uccesul nostru politic tre7uie atri7uit în primul rnd spriinului pe care lam o7tinut în aceste zile de la masele lar)i ale poporului. 0opularitatea miscarii crestea pe zi ce trece= lund aspectul unui (lu'iu maiestuos. Camasile 'erzi de(ilau pe strazi= a'nd în spatele lor milioane de romni dornici sa în)roase rndurile. 2. 8 re'olutie ordonata. $pre deose7ire de alte re'olutii care= odata 7iruitoare= se re'arsa în ecese si cruzimi= re'olutia le)ionara de la primele ceasuri sa canalizat în mani(estatii ordonate si controlate= (ara 'arsare de sn)e si (ara eecutii sumare. +u sau sa'rsit acte de raz7unare. +a (ost ucis nici un e'reu pentru crimele lenei Lupescu contra Le)iunii si nici un calau al (ostului re)im.
rasturnarea Re)elui Carol= sau (ormat trei curente în armata? )eneralii de'otati trup si su(let (ostului Re)e= cu autorul carora acesta a dominat armata. Cei mai notorii au (ost epulzati din armata de 6ntonescu= dar mai erau destui care nu sau compromis prea desc"is cu re)imul carlist si care nu asteptau dect ora re'anseiF eistau apoi o serie de )enerali care simpatizau miscarea si= în s(rsit= )enerali atasati de persoana %eneralului 6ntonescu= acestia (iind cei mai putini. %eneralul 6ntonescu nu a'ea nici în armata suportul masi' pe care îl 7anuia lumea. Ca o consecinta a izolarii lui în milocul poporului si c"iar în milocul armatei= 6ntonescu simtea ne'oia unei (orte complementare= cu autorul careia sasi consolideze conducerea aninata în aer. -iscarea Le)ionara îndeplinea aceasta conditie= o(erindui o 7aza populara ancorata în întrea)a natiune. În acelasi timp= prin cola7orarea cu miscarea= %eneralul acumula si simpatiile de care se 7ucura Le)iunea între militari= întarindusi autoritatea în armata si neutraliznd in(luenta restului de cadre carliste. 4. Teama de Re)ele Carol. C"iar iz)onit peste "otare= Re)ele Carol îi inspira o teroare sacra. $i dupa ! $eptem7rie traia întro teama continua ca oameni deai Re)elui Carol= ramasi în politie si armata= sa nu or)anizeze o contralo'itura si sal do7oare. 0rin cola7orarea cu miscarea= îsi procura= o pa'aza care îl 'a apara de o e'entuala primedie= daca elementele carliste ar încerca sa ridice capul. În aceasta pri'inta= 6ntonescu nu se însela... În (ata 7locului 6ntonescu-iscare= nu mai era posi7ila nici o conspiratie interna si conducerea lui era asi)urata. Le)iunea csti)ase un ascendent att de mare în 'iata politica a tarii înct 'ec"ile cadre politice si militare= cu care lucrase Re)ele Carol= se tineau la pamnt si nu se )ndeau dect la propria lor sal'are. 5.”$priinul 9erlinului”. %eneralul 6ntonescu nu desci(rase nici el eni)ma )ermana= re(eritor la spriinul de care neam 7ucura din partea lui >itler. Ca si Carol= traia în con(uzia ca miscarea este tare la 9erlin si nu se poate concepe noul $tat (ara de participarea ei. În aceste zile decisi'e= am 7ene(iciat de aceasta necunoastere a lui a starii de spirit de la Jil"elmsstrasse. În realitate= )u'ernul )erman (usese surprins de e'enimentele din Romnia si a7ia în ultima (aza a duelului cu Carol= cnd deznodamntul crizei se pre'edea= a optat pentru a7andonarea lui. 6ceasta credinta ia (ost întarita lui 6ntonescu cnd au aparut la sediu si la mani(estatiile noastre cti'a mem7ri de partid din 6uslandsor)anisation D68E din 9ucuresti. +ui in'itase nimeni. i= din proprie initiati'a= au crezut oportun sasi mani(este camaraderia (ata de miscare printro iesire pu7lica= a carei 'enire al putere li se parea iminenta. rau îm7racati în uni(orma $6 si aparitia lor a strnit o senzatie enorma. Li sa dat locul de onoare= (iind pusi în (runtea de(ilarilor si au (ost aclamati cu entuziasm de le)ionari si de pu7lic. !. 67senta Le)atiei %ermane. În tot cursul tratati'elor pentru (ormarea )u'ernului= de la ! la 14 $eptem7rie= marele a7sent a (ost Le)atia %ermana. +u am a'ut în acest timp nici o întlnire nici cu 'on Rit)en si nici cu 'reun alt mem7ru al Le)atiei. upa patania din noaptea de 31 6u)ust= am socotit ca este mai prudent sa e'it contactul cu ei în aceasta perioada delicata= stiind ca cei de la Le)atie nu ne poarta cele mai 7une sentimente. ara îndoiala= a7ricius primea in(ormatii de la %eneralul 6ntonescu= dar acestea erau (ra)mentare si (u)iti'e= caci Conducatorul era "artuit zi si noapte de zeci de pro7leme= înct Le)atia na putut sa urmareasca pas cu pas mersul tratati'elor si sasi dea seama de proportiile ce le 'a lua cola7orarea noastra cu %eneralul. #. coul mani(estatiei de la Casa Verde. %eneralul a(lase de tensiunea eistenta între mine si 0ro(esorul Codreanu si astepta ziua de 13 $eptem7rie ca sa 'ada care e raportul de (orte. $unt eu liderul necontestat al miscarii sau eista un puternic )rup opozitionist care îmi contesta conducerea@ $tirile ce lea primit dupa ceremonie lau con'ins ca sa (ormat un 7loc compact în urul meu= de sus pna os= si nu eista loc de mane'ra între di(erite )rupe le)ionare. &. Relatii cordiale. e la prima mea întlnire cu %eneralul= în
22. PENTRU NEAM SI LEGIUNE Cum am eplicat în articolul precedent= nu se poate tra)e o linie despartitoare între 7iruinta de la ! $eptem7rie si întmplarile care au urmat si care siau )asit epresia (inala în actul de la 14 $eptem7rie. 2*
Ca sa (im mai precisi= din seara de 3 $eptem7rie= cnd le)ionarii au intrat în actiune= si pna în 14 $eptem7rie= am trecut prin z)uduirile aceleiasi 7atalii= care sia )asit apoteoza în proclamarea $tatului +ationalLe)ionar. +u putem înc"eia aceasta parte din lucrare= (ara a (ace 7ilantul acestei perioade scurte= dar de mare intensitate istorica din 'iata neamului nostru= sta7ilind ce (oloase a tras din pra7usirea 'ec"iului re)im si inau)urarea erei le)ionare. 0e plan intern natiunea sia do7ndit încrederea în propriile ei (orte= putnduse recule)e= dupa amarul pierderilor teritoriale= si a în(runta pre)atita su(leteste (urtunile ce 'or 'eni? raz7oiul din rasarit si apoi in'azia comunista. Toata rezistenta natiunii= de atunci si pna astazi= îsi tra)e puterea din iz'orul limpede al acestei 7iruinte. +atiunea= descatusata din lanturile tiraniei carliste= sia luat un a'nt (ormida7il= ale carui ecouri spirituale nu sau stins nici pna astazi= mentinnd treaza speranta în în'ierea patriei noastre. 0e plan intern= Romnia= a(lata în primedie sa (ie trasa în lotul 7olse'ic= prin politica proso'ietica a Re)elui Carol= a (ost sal'ata în ultimul moment si readusa cu (ata spre uropa= pe atunci reprezentata de 0uterile 6ei. În s(rsit= prin 7iruinta le)ionara= am eliminat 'scul care îna7usea (unctiile naturale ale Coroanei= pe lena Lupescu si camarila ei iudeocomunista= si am desc"is drumul pentru ca Re)ele -i"ai sa poata domni în spiritul marilor sai înaintasi= Re)ele Carol < si Re)ele erdinand. ar Le)iunea cea csti)at prin sc"im7area de re)im din Romnia@ Ce 7ine(aceri sau re'arsat asupra or)anizatiei noastre@ -ai înti sau spul7erat planurile dusmanilor de a nimici miscarea le)ionara. $u7 tirania carlista= nu numai Capitanul a (ost ucis= dar si cadrele noastre principa1e au (ost lic"idate= în speranta ca= dupa aceste lo'ituri= miscarea nu se 'a mai ridica niciodata. -asele le)ionare= înspaimntate de aceste 'arsari de sn)e= nu mai cutezau sa se an)aeze în noi actiuni= iar poporul su(erea în tacere= (ara sasi= (i pierdut nadedea întro raz7unare a (aradele)ilor. 0rin 7iruinta de la ! $eptem7rie= nu numai ca iam recuperat pe mai toti le)ionarii care se risipisera în decursul pri)oanei carliste= dar sau creat si conditii psi"olo)ice o7iecti'e pentru a (ace noi recrutari din masele lar)i ale poporului. Rndurile noastre sau în)rosat în lunile urmatoare lund aspect de a'alansa. Cnd am (ost epulzati de la putere= în erta si sa retras la 'reme si din )u'ernul %i)urtu= care a acceptat dictatul de la Viena. 0rezenta celor trei ministri le)ionari în acest )u'ern= +o'eanu= 9idianu si 9udisteanu= sa redus la o actiune particulara a lor= (iind dezapro7ati de maoritatea miscarii. 0rin sn)ele 'arsat de le)ionari la 3 $eptem7rie si prin rasturnarea Re)elui Carol= sa pus capat oricarei interpretari rau'oitoare= do'edinduse= în marturia tarii între)i= ca miscarea le)ionara na apro7at politica eterna a Re)elui Carol 3,
si nu are nimic dea (ace cu )u'ernele care au patronat pierderile teritoriale din aceasta perioada. %ratie 7iruintei de la ! $eptem7rie= miscarea le)ionara se putea prezenta cu minile curate în (ata istoriei= neputnduise imputa nici cea mai usoara culpa în )ra'ele e'enimente din 'ara anului 1*4,= care au s(siat icoana Romniei -ari.
31
II. PRIMII PASI ÎN VIATA DE STAT *+istenta Statului National-Legionar poate fi asemanata cu desfasurarea unei drame! La #nceput se afirma cu vigoare pe scena istoriei% pentru ca mai târ"iu sa #ntâmpine tot mai multe obstacole #n calea lui% care-i #mpiedica deplina reali"are! Tensiunea dintre cele doua forte principale ale Statului creste pâna ce se produce ciocnirea! 'n aceasta parte a lucrarii% vom #nfatisa acea perioada din guvernarea legionara% când miscarea se afla #n fa"a de ascensiune% cucereste po"itie dupa po"itie si se impune #n toate ramurile vietii nationale!
1. DIFICULTATILE GUVERNARII LEGIONARE 6m socotit necesar sa încep istoricul )u'ernarii le)ionare cu cte'a consideratii initiale= pentru ca cititorul sasi dea seama din primul moment de )reutatile ce leam întmpinat în cursul ei. 6m (ost permanent "artuit ca sa împac o multime de tendinte= caractere si (orte care se încrucisau în acel moment în politica Romniei si daca nu am reusit sa mentin ec"ili7rul )u'ernarii si totul sa s(rsit pna la urma în con(lictul de la 21
6ntonescu era un patriot= dar un patriot care 'edea patria pe linie etensi'a= teritoriala= si nu ca epresie a unei natiuni care 'rea sasi a(irme personalitatea istorica pe acel teritoriu. %eneralul 6ntonescu pri'ea $tatul de sus în os= prin prisma structurilor eistente= militare= economice= administrati'e= politice= în timp ce noi 'roiam sa modi(icam acele structuri= pentru a (ace loc natiunii sa respire si sa creeze. 0entru noi= natiunea trecea pe primul plan al politicii= iar $tatul nu era dect un instrument de realizare al ei. -isiunea noastra era sa reparam nedreptatile su(erite de masele poporului în decursul 'eacurilor de împilare si sa cream un $tat care sa corespunda aspiratiilor de înnoire nationala. -entalitatea ciocoiasca în care a crescut %eneralul 6ntonescu si care nul deose7ea cu nimic de un 6rmand Calinescu= îl împiedica sa întelea)a sensul pro(und al re'olutiei le)ionare. 9iruinta le)ionara tre7uia sa (ie în primul rnd o 7iruinta a poporului= o descatusare a lui din lanturile eploatarii e'reo li7erale. Telul nostru era sa cream un $tat „national”= care sa nu (ie numai o simpla (irma cu acest nume= o „(orma (ara (ond”= cariat în interior. +ecesitatile 'itale ale natiunii tre7uiau sa ai7a precadere în construirea noului $tat. 0entru %eneral= Le)iunea era o (orta politica si nimic mai mult= incontesta7il (orta politica dominanta în tara în acel moment= de care sa ser'it pentru a se ridica la ran)ul suprem în $tat si pe care spera sa o domesticeasca si sa o în"ame la carul sau trium(al. 0ornirile tiranice ale %eneralului 6ntonescu ar (i putut (i (rnate întro anumita masura daca s(etnicii sai cei mai apropiati ar (i (ost oameni de caracter= înc"inati 7inelui patriei= doritori sa aute la realizarea unei per(ecte armonii în cola7orarea cu miscarea. in ne(ericire= cu eceptia Colonelului ra)omir= ceilalti prieteni intimi ai %eneralului= -i"ai 6ntonescu= Colonelul Rioseanu si +icolae -ares= nu 'edeau în le)ionari dect niste ri'ali cu care tre7uia sa împarta puterea si pe care 7ucuros iar (i dorit scosi din cadrul $tatului. rau rai si intri)anti (ara perec"e. Ca orientare politica= apartineau aceleiasi clase conducatoare care nea )u'ernat între cele doua raz7oaie si a carei „)lorioasa” cariera sa înc"eiat cu s(armarea Romniei -ari. -i"ai 6ntonescu (usese se( al tineretului li7eral )eor)ist= +icolae -ares era mosier= iar Colonelul Rioseanu= o(iter de ca'alerie. 6titudinea lor (ata de miscare su(erea 'ariatii dupa cum scadea sau se urca 7arometrul relatiilor noastre cu %eneralul. Cnd simteau ca 6ntonescu este nemultumit de le)ionari= si ei de'eneau a)resi'i= încurandul pe %eneral sa (ie ener)ic. Cnd 7unele noastre raporturi cu %eneralul se resta7ileau= se potoleau ca prin (armec= de'eneau ama7ili si surzatori. :neltirile lor le simteam zi de zi si nu putin au contri7uit ca sal determine pe 6ntonescu sa dea lo'itura de $tat de la 21
-iscarea Le)ionara a dat un stralucit eamen de eroism si sacri(iciu la 3 $eptem7rie= contri7uind în mod decisi' la darmarea dictaturii carliste. erseni a pu7licat tocmai în zilele acelea un articol intitulat ,entalitatea de Stat = în care el= ca sociolo)= atra)ea atentia le)ionarilor asupra neaunsurilor ce se pot i'i în )u'ernare din cauza lipsei lor de întele)ere pentru mecanismul $tatului. În $tat totul se des(asoara pe 'erticala. iecare (unctionar este încadrat întro ordine ierar"ica= a'ndul ca se( suprem= pe ministru. :n reprezentant al puterii în $tat nu se poate amesteca în atri7utiile speci(ice altui (unctionar si nici nu poate accepta amestecuri straine de ministerul caruia îi este su7ordonat. iecare se ocupa eclusi' de c"estiunile care cad în competenta o(iciului unde este numit si nu se poate întinde orizontal= pentru a rezol'a pro7leme care cad în s(era altui (unctionar. Încadrarea unei miscari re'olutionare în mentalitatea de $tat cere oarecare timp. În %ermania lui >itler= tul7urarile au durat multa 'reme dupa luarea puterii si a tre7uit sa se recur)a la masuri drastice. La noi= unde trecerea de la un re)im la altul sa des(asurat întro ordine uimitoare= nu era ne'oie dect de putina întele)ere si ra7dare din partea Conducatorului= pentru ca le)ionarii sasi însuseasca practica politico administrati'a si incidentele inerente primei perioade de )u'ernare sa dispara. aca în locul %eneralului 6ntonescu am (i a'ut un alt se(= care ar (i (ost în)aduitor cu le)ionarii si iar (i îndrumat sasi asimileze mentalitatea de $tat= aceste (rictiuni sar (i resor7it= (ara nici o pa)u7a pentru ordinea pu7lica. Cnd însa se urmareste altce'a= si anume eploatarea acestor iesiri din le)e pentru scopuri nemarturisite= atunci= e'ident= ile)alitati orict de ne'ino'ate luau proportii alarmante la Centru si ser'eau admira7il acelora care a'eau interesul sa creeze continue moti'e de tensiune între Conducator si miscare. Tre7uie sa ma eplic acum si asupra naturii „ile)alitatilor” sa'rsite de le)ionari. +au nici o asemanare cu acele a7uzuri tipice unei administratii corupte în care (unctionarii se (olosesc de puterea ce o au pentru asi rotuni 'eniturile sau a sa'rsi alte acte daunatoare interesului pu7lic. Le)ionarii na'eau preocupari de acest )en. +u se )ndeau la 7unastarea lor personala= ci la masele populare în su(erinta si atunci= în zelul lor de ai auta pe (ratii lor a(lati în mizerie= adeseori treceau peste cadrul le)al sau se amestecau în tre7urile altor (unctionari. Ca sa dau doua eemple= pentru mai 7una întele)ere. La Timisoara= se(ul or)anizatiei udetene se duce la o (a7rica si impune patronului marirea salariilor la muncitori= (ara a tine seama de or)anele competente. ra mnat de cele mai 7une intentii= îi iu7ea pe muncitori= dar procedura lui cadea în mar)inea le)ii. l tre7uia sa in(ormeze -inisterul -uncii de mizeria în care traiau acesti (unctionari= sa cerceteze cazul si sa se ia masuri în consecinta. La Tulcea= niste tineri le)ionari care (aceau de ser'iciu la 0re(ecturi= 'aznd întro zi pe strada niste copii de romni care um7lau cu picioarele )oale pe )er si zapada= sau dus la un ma)azin ido'esc de )"ete si iau cerut proprietarului sai încalte. i nu a'eau 7ani= traind în conditii )rele= dar au crezut= cu mentalitatea unui re'olutionar de 2, de ani= ca sa'rsesc o (apta 7una= scapnd de la moarte niste pui de romni. 'ident= (apta lor atenta la proprietatea particulara= dar udecata lor necon(ormista le spunea ca (ac un act de dreptate= ca e'reul care sa îm7o)atit din eploatarea maselor populare poate (i o7li)at sa se lipseasca de cte'a perec"i de )"ete din )alantar pentru a aduce alinare unor copii. upa 23
(ost tocmai dinamismul le)ionar. iecare le)ionar numit întro (unctie pu7lica se credea c"emat de destin sa (aca maimum de e(ort pentru a scoate poporul din starea de su(erinta în care se )asea. :n (el de (e7ra de a (ace 7inele pentru cel deaproape cuprinsese lumea le)ionara de la un capat la altul al tarii. +u erau acte care emanau dintro mentalitate anar"ica= ci dintro pasiune creatoare= dintrun zel de cruciat în ser'iciul neamului. enomene care ar (i putut (i usor stapnite= daca am (i a'ut timpul necesar sa le lamurim si daca în (runtea $tatului ar (i (ost un om ec"ili7rat si cu simtul raspunderii pentru 'iitorul neamului. 6rmonizarea relatiilor dintre $tat si -iscare era în)reunata si de (aptul ca eu nu a'eam controlul )u'ernului= %eneralul 6ntonescu era att Conducator al $tatului ct si 0resedinte al Consiliului de -inistri. În aceasta ultima calitate= el diria si coordona acti'itatea tuturor -inisterelor. -inistrii le)ionari= ca toti ceilalti ministri= nu se mi adresau mie pentru a rezol'a a(acerile departamentelor lor= ci lui 6ntonescu= sin)urul care a'ea putere de a decide. i tratau toate c"estiunile direct cu %eneralul. u eram în a(ara de circuitul principal al )u'ernarii. +ici o numire importanta nu se (acea= nici un decret nu iesea= nici o re(orma nu 'edea lumina zilei (ara apro7area %eneralului. Cel putin odata pe saptamna= (iecare ministru se prezenta la 0resedintie cu dosarul situatiei de la administratia sa= (acea propunerile ce le credea de cu'iinta si astepta sa se pronunte Conducatorul. u eram a7sent de la aceste audiente. 'ident= a'eam încredere deplina în ministrii le)ionari= în competenta si loialitatea lor. ram con'ins ca tot ce (ac ei este 7ine cu)etat si în interesul tarii. $turdza= 0etro'icescu= 9raileanu=
e la 7un început neau urmarit pas cu pas= pentru a o7ser'a cum ne comportam în $tat si daca politica miscarii nu tul7ura conceptia lor de or)anizare a spatiului european. $impatiile le)ionarilor mer)eau mai ales spre itler= (iind a'izat la autorul )erman= att în ceea ce pri'este raz7oiul necu)etat ce la pro'ocat în 9alcani ct si pentru a (ace (ata o(ensi'ei dezlantuite de en)lezi în Li7ia. În opozitie cu situatia militara precara a itler considera raz7oiul 'irtual csti)at. Înca din toamna anului 1*4,= îsi (aurise planul sa termine si cu Rusia. l a'ea certitudinea ca imperiul so'ietic se 'a pra7usi de la primele lo'ituri zdra'ene. 8 campanie de cte'a luni. 6ceasta conceptie ireala= a unei 'ictorii potentiale= a in(luentat dezastruos asupra relatiilor ce lea întretinut >itler cu popoarele uropei= indi(erent ca erau în'inse= prietene sau neutre. >itler se considera stapnul e(ecti' al uropei= putnd dispune= dupa 7unul sau plac de soarta continentului nostru. În loc de a coaliza în raz7oiul contra Rusiei ct mai multe (orte= asa cum cereau datele realitatii= el sia înstrainat simpatia multor popoare= prin 7rutalitatea cu care sia dez'aluit de la început si sia pus în aplicare planurile sale de "e)emonie )ermanica în uropa= înainte c"iar ca sa ai7a în mana sceptrul 'ictoriei (inale. În udecarea situatiei din Romnia= mentalitatea lui >itler nu di(erea. l nu cauta si nu suporta relatii de cola7orare= pentru a realiza un (ront comun contra inamicului comun= ci relatii de su7ordonare între o mare putere= stapna a uropei= si o mica tarisoara= care nici nu a'ea alta ale)ere dect sa se plece total 'ointei lui. 0entru a întele)e ce sa petrecut mai trziu în Romnia= tre7uie sa tinem seama de aceasta 7etie de putere a conducatorilor celui deal Treilea Reic". i îsi ima)inau ca puteau 7rusca realitatile impunnd în (iecare tara a(lata în s(era lor de in(luenta solutii care pre(i)urau politica lor epansionista= „noua ordine europeana”. Reic"ul )erman= pri'it din a(ara= era impunator. unctiona ca o masina de mare precizie. in toate mani(estarile lui respira sanatate= (orta si o încredere nelimitata în 'ictorie. ar în interior= constructia lui nu era c"iar att de solida. 8 lipsa importanta era în domeniul in(ormati'. +u eista un or)an central= care= din noianul de in(ormatii ce 'eneau pe di(erite canale= sa (aca o selectie si sa le 'alorizeze la usta lor 'aloare. >itler era 7om7ardat zilnic de in(ormatii pe care i le procurau numeroase ser'icii= adeseori în concurenta unele cu altele? armata a'ea 67Ke"rul= partidul dispunea prin 6uslandsor)anisation de o retea proprie= -inisterul de terne era alimentat de aparatul lui diplomatic= $$ul lui >immler îsi crease un ser'iciu propriu peste "otareF apoi mai erau a)entiile de presa din strainatate si or)anele care depindeau de -inisterul conomiei +ationale. >itler= ca orice se( de )u'ern= lua decizii pe 7aza in(ormatiilor ce le primea. ar dintre ele= dadea pre(erinta= cel putin în primii doi ani= acelora procurate de -inisterul de terne si de 6rmata= considerndule mai si)ure si mai o7iecti'e. 6ceasta multiplicitate de ser'icii in(ormati'e sa soldat în detrimentul miscarii= deoarece cei ce mnuiau aceste in(ormatii nu ne erau prieteni nici la 9ucuresti si nici la 9erlin. e la început asadar între noi si >itler sa interpus un ecran in(ormati' con(uz= care o(erea "rerului interpretari du7ioase asupra e'enimentelor din Romnia= (a'ora7ile lui 6ntonescu si rau'oitoare pentru miscare. În ceea ce pri'este personalul )erman detasat în Romnia= nici în snul lui nu se )aseau oameni ca sa întelea)a drama miscarii noastre si etraordinarul ei aport la cauza +oii urope prin 7iruinta de la ! $eptem7rie. Cei mai multi dintre reprezentantii Reic"ului la 9ucuresti erau un produs tipic al 7eamterului )erman= cu orizontul limitat la in(ormatiile zilnice= (ara a simti pulsul 'ietii romnesti si (ara a intui compleul de (orte care se a)itau în politica tarii. 'enimentele treceau peste capul lor= (ara a le descoperi importanta. -inistrul a7ricius nu nea 'rut niciodata 7inele. $u7 Re)ele Carol a ucat un rol du7ios= dnd permanent re(erinte (a'ora7ile acestuia= si= prin aceasta atitudine am7i)ua= a contri7uit la asasinarea lui Corneliu Codreanu. Consilierul 'on Rit)en= cu care am a'ut dese contacte= era un om cult= inteli)ent si mai apropiat de miscare= dar în momente decisi'e nusi lua nici o raspundere= ci urma linia lui a7ricius si asculta de ordinele acestuia. 3!
$e(ul -isiunii -ilitare %ermane= %eneralul >ansen= era un soldat din 'ec"ea scoala prusiana. ra ostil nationalsocialismului si îl respecta pe >itler numai ca $e( de $tat. Cu aceasta mentalitate= era (iresc sa se ataseze din primul moment de %eneralul 6ntonescu si sa 'ada în le)ionari niste (ormatiuni anar"ice= ca )rupurile $6 din %ermania= care au (ost decapitate c"iar de >itler pentru a impune ordinea în $tat. $in)urul om de mare presti)iu= al carui cu'nt a'ea )reutate la 9erlin= era +eu7ac"er= ministru însarcinat cu pro7lemele economice. ra un 7un cunoscator al situatiei din Romnia si lucid în tratarea oricarei pro7leme. ra o placere sa ai o con'ersatie cu el. 6ustriac din nastere Dpoate asa se eplica super7a lui inteli)entaE= a (ost sin)urul diplomat care a înteles importanta miscarii le)ionare pentru politica )ermana în sudestul european= ca (actor de sta7ilitate în acest spatiu si ca o )arantie a unei aliante loiale cu Reic"ul. +e 7ucuram de prietenia lui %eissler= se(ul %estapoului din Romnia= a lui 9olsc"Kin)= se(ul $ului= si a lui Conradi= se(ul lui 68 de la 9ucuresti. +ea sustinut si noua conducere a minoritatii )ermane= în (runte cu 6ndreas $c"midt. ar toti acestia erau prea mici si nu puteau compensa rapoartele de(a'ora7ile miscarii= trimise de a7ricius= de %eneralul >ansen si de dele)atul 67Ke"rului din Romnia.
2. GRABA DE A OCUPA LOCURILE În primele zile dupa (ormarea )u'ernului= am tratat cu un 6ntonescu nu numai dispus la o cola7orare leala= dar preocupat pna la isterie ca tranzitia de la $tatul dictaturii carliste la $tatul le)ionar sa se (aca ct mai repede. ra o7sedat de teama unei contralo'ituri din partea partizanilor Re)elui Carol. 8m curaos de alt(el= a'ea o (rica 7olna'icioasa sa nu (ie rasturnat peste noapte. esi lam asi)urat ca acest lucru nu se poate întmpla= caci tot poporul e de partea noastra= traia întro panica permanenta= care ma conta)iat si pe mine. A omnule $ima= mia spus adeseori în aceste zile= eu nu am oameni= eu nu am partid. ar $tatul tre7uie ocupat ct mai repede de le)ionari. Vec"ile (orte nu asteapta dect un moment de sla7iciune pentru a ne do7ori. 0re)ateste în cea mai mare )ra7a listele de pre(ecti le)ionari si alti demnitari ai $tatului pentru a (ace numirile. A omnule %eneral ma 'oi stradui sa întocmesc aceste liste ct mai în )ra7a= dar îmi tre7uie cte'a zile= caci oamenii sunt împrastiati. :nii sunt concentrati pe zona si 'a ro) sa dati ordin ca toti cei indicati de mine sa (ie imediat desconcentrati. În acest ritm trepidant am lucrat în primele zile. 6tt %eneralul cat si eu= nu a'eam dect o sin)ura )ria? sa înlocuim ct mai repede 'ec"ile cadre ale $tatului cu elemente le)ionare. +u stiu daca toate persoanele alese de mine au corespuns (unctiei ceo a'eau de îndeplinit= dar ceea ce interesa în acel moment era securitatea $tatului. un (enomen natural= speci(ic oricarei e'olutii. +u totdeauna cei mai pre)atiti aun) în primele locuri. upa aceea= daca re)imul iesit din re'olutie dureaza= se procedeaza la austari= la o mai atenta selectionare a cadrelor. 6deseori eram pus de 6ntonescu în (ata unor situatii ultimati'e? A omnule $ima= tre7uie sal sc"im7am pe cutare. $ami dai un om în cte'a ore. +u putem întrzia. Cnd relatiile dintre noi sau înrautatit= %eneralul a început sa ne prasca nemtilor= spunnd ca „nu a'em oameni= ca cei mai 7uni au murit”. ste ade'arat ca cei mai 7uni au murit= dar nu era mai putin ade'arat ca dispuneam înca o impresionanta masa de rezer'a. +umai la 9ucuresti= Corpul Razleti numara 4.,,, de intelectuali= a'ocati= in)ineri= medici= pro(esori= preoti= înalti (unctionari= scriitori= ziaristi. etc. 0uteam sa procuram oameni nu numai pentru (ormarea unui sin)ur )u'ern= ci a trei )arnituri )u'ernamentale= cu tot aparatul lor interior si eterior. 8 întrea)a )eneratie ne statea la dispozitie ca sa cola7oreze la crearea $tatului +ationalLe)ionar. +iciodata în Romnia 'reun partid= politic nu a a'ut o pleiada att de numeroasa de intelectuali si att de 7ine pre)atiti cum a a'ut miscarea le)ionara. 9ineînteles= ne tre7uia timp pna ce am (i descoperit talentele eistente si am (i asezat pe (iecare la locul potri'it. +iciodata= dupa o re'olutie= nu poate iesi o ordine per(ecta. +emtii a'eau o7iceiul sa compare starile de la noi cu situatia din $tatul si partidul lor. ar ei= saracii= )u'ernau de sapte ani si au trecut si printro 7aie de sn)e. +oua ne tre7uia un an ca $tatul sa (unctioneze per(ect si (ara sa 'arsam o picatura de sn)e.
3#
3. ORIGINILE POLITIEI LEGIONARE -ulta lume sia înc"ipuit= si c"iar unii le)ionari A dupa cele scrise în e ,arginea rapastiei A ca politia le)ionara a (ost creata de mine= independent de Conducerea $tatului. +ici cel putin nu mia trecut prin )nd sa (ondez o politie paralela cu or)anele o(iciale. Cum era sa pro'oc tocmai în acele momente= cnd a7ia începuse )u'ernarea le)ionara= pe $e(ul $tatului= demonstrndui= prin or)anizarea unui corp de politie recrutat din snul miscarii= ca nu a'eam o e'entuala ra(uiala@ În realitate= %eneralul 6ntonescu este autorul politiei le)ionare= ca al multor altor actiuni ce lea patronat= pe care mai trziu lea rene)at si lea trans(ormat în capete de acuzatie contra noastra. l însusi mia cerut= îndata dupa (ormarea )u'ernului si cu mai mare insistenta= sa or)anizez o politie le)ionara. oria $ima in stilul si continutul acestei scrisori= rezulta cu claritate ca lucram su7 imperiul unei stari (e7rile= preocupat de a pune cat mai repede pe picioare politia le)ionara= ordonata de 6ntonescu. 6ceasta notita= )asita la -inisterul de
5. ZIUA EROILOR SI MARTIRILOR LEGIUNII Cedarea partii de nord a 6rdealului= cu intrndul din $ecuime= a a'ut ca urmare ca si (ostul la)ar de internare al le)ionarilor de la -iercurea Ciuc a cazut în lotul ma)"iar. ar la cte'a sute de metri de la)ar se a(la )roapa comuna= unde au (ost az'rlite trupurile ciuruite de )loante ale celor 43 de le)ionari asasinati= din ordinul 0alatului= în noaptea de 2122 $eptem7rie 1*3*. 0ro7lema era )ra'aF se apropia termenul de e'acuare al acestei zone si= în cte'a zile= trupele un)uresti ar (i întrat în -iercurea Ciuc= împiedicnd des"umarea lor. 6larmat de aceasta situatie= am or)anizat o epeditie le)ionara su7 conducerea lui Vasile
În 1* $eptem7rie am proclamat ziua de 22 $eptem7rie= /iua roilor si -artirilor Le)iunii= cu indicatia sa se comemoreze în (iecare an. .iua de // Septembrie decretata "iua eroilor si martirilor legionari! ”În ziua de 22 $eptem7rie 1*4,= ziua eroilor si martirilor le)ionari= se 'or (ace ru)aciuni la toate 7isericile din tara. La ora 1, dimineata= în Capitala= la 9iserica $(. oria $ima 9ucuresti= 1* $eptem7rie 1*4,. Lam însarcinat pe Vasile
. DEMNITARII LEGIONARI ÎN MINISTERE 6m aratat cum sa (ormat )u'ernul= ce ministere sau atri7uit le)ionarilor si care erau titularii lor. Ta7loul tre7uie completat pentru a cunoaste ce posturi au (ost ocupate de le)ionari la ni'elul personalului superior al -inisterelor? secretari )enerali= directori )enerali= presedinti de institutii autonome. La -inisterul de
de 5! $eptem7rie. ara inter'entia lui %"ica= 6ntonescu ar (i (ost arestat si e'enimentele ar (i luat un alt curs. 9ineînteles= eu mam asociat acestei propuneri cu caldura si am sustinut din toata inima candidatura lui 6lecu %"ica. upa numirea acestuia= în 1& $eptem7rie= %eneralul mia spus cu satis(actie. A erseni= cel mai 7un ele' al 0ro(esorului %ustiF directori )enerali în di(eritele ramuri ale în'atamntuluiF Vasile 9ancila= (iloso(ul noii )eneratii= si
La 0resedintie a luat conducerea cancelariei mele >oratiu Comaniciu= autat de
". NUMIREA PREFECTILOR upa (ormarea )u'ernului= prima c"estiune ce ni sa pus a (ost înlocuirea pre(ectilor militari= 'esti)ii ale 'ec"iului re)im carlist= cu pre(ecti le)ionari? 0re(ectii reprezentau autoritatea ce sa instalat la conducerea tarii. În aceasta pri'inta= na eistat nici o deose7ire de pareri între mine si %eneral. in moti'e de si)uranta interna= si el era tot att de interesat ca sa se procedeze repede la înlocuirea 'ec"ilor cadre administrati'e. În zilele urmatoare= am lucrat cu în(ri)urare la întocmirea listelor cu noii pre(ecti. Trea7a nu era deloc usoara= pentru ca nu cunosteam în toate partile cea mai ramas din 'ec"ile or)anizatii= dupa masacrele sa'rsite su7 dictatura carlista. Tre7uia sa ma consult cu alti camarazi si sa tin seama de recomandarile lor. În cte'a udete or)anizatia era asa de sla7a înct nu a'eam de unde sa ale) 'iitorii pre(ecti. În )eneral am (acut apel la (ortele locale si numai în mod eceptional am trimis elemente din alta parte. - am mai iz7it de di(icultatea ca unii le)ionari pusi pe lista sa (ie numiti pre(ecti erau concentrati si se a(lau pe zona. 0na cnd sa dat ordin din ca7inetul %eneralului 6ntonescu sa (ie desconcentrati si sa 'ina de ur)enta la 9ucuresti= a trecut iarasi timp= înct de la începerea acestor lucrari pna la terminarea lot sa scurs eact o saptamna de cnd sa (ormat )u'ernul. ecretul de numire al noilor pre(ecti a aparut în 2, $eptem7rie 1*4,= iar $m7ata= 21 $eptem7rie= au depus uramntul în (ata Conducatorului $tatului. În cte'a udete= 9uzau= 0ra"o'a si Vlasca= nau putut (i numiti le)ionari= deoarece %eneralul a rezer'at aceste pre(ecturi unor cunoscuti deai lui. În Bana ale)erea pre(ectilor a (ost usoara= a'nd dea (ace cu o re)iune pe care o cunosteam? Timis-Torontal = 0ro(esor unedoara= sia pus 'iata în primedie în lupta contra re)imului carlist din perioada 1*3&1*4,= participnd si la ultima epeditie de la 9erlin spre tara. 0unedoara% 6'ocat anu= cu reputatie 7ine sta7ilita= nu numai în lumea le)ionara= ci si în 'iata culturala a pro'inciei. Târnava-,are= la a'ut ca pre(ect pe 0ro(esorul
Gor2, 0ro(esorul 8cta'ian Tucu. (âmnicu-Vâlcea, 6'ocat Victor 9ar7ulescu= (ost se( de or)anizatie al acestui udet. &ol2= 6'ocatul +icolae Rosulescu. :n element de 'aloare= care a adus mari ser'icii miscarii în pri)oana din 1*3& 1*3*. (omanati, Li7ert Trno'eanu. 3lt = 6'ocat Victor %eor)escu. În M%n#nia, situatia pre(ectilor su7 re)imul le)ionar a (ost urmatoarea? $rges= r. -i"ail %eor)escu. ,uscel , 0ro(esorul 0aul %alasanu. &âmbovita, Colonelul de rezer'a= $te(an $pataru= acel o(iter care ma condus cu masina în dimineata de 3 $eptem7rie 1*4, spre 9raso'. ra1ova, -arin $tanescu= (ost ma)istrat. +umit de %eneral la recomandarea lui -i"ai 6ntonescu. 6 a'ut 7une sentimente (ata de miscare. Bu"au= manoil >a)i -oscu= om de încredere al %eneralului. (âmnicu-Sarat% oratiu Comaniciu. Vaslui= Colonel de rezer'a= 6leandru Costac"escu. În B%c&)ina, sudul pro'inciei= în cele trei udete ramase dupa ocuparea partii ei septentrionale de catre rusi= au (ost numiti pre(ecti le)ionari indicati de Vasile
Cu prileul depunerii uramntului= %eneralul 6ntonescu a tinut o cu'ntare= în care a dat îndrumari noilor pre(ecti cum sa se comporte în eercitiul (unctiei lor. Lea comunicat ca se 'or 7ucura de toata li7ertatea si initiati'a= caci nu li se poate cere raspundere completa daca nu au li7ertate? ”+oi tre7uie sal (acem raspunzator de toata administratia din udetul lui. l tre7uie sa se sesizeze de tot ceea ce se petrece în udet. D...E 6sa întele) eu? sai dam raspunderea completa= dar si li7ertatea si initiati'a completa. aca nu dai li7ertate si initiati'a totala cui'a= el nu poate sa raspunda total. 0rin urmare= principiul sa (ie acesta? 0re(ectul a'nd li7ertate si initiati'a totala= are s i raspundere totala. MMM ”iecare tre7uie sa ne luam raspunderi istorice astazi= nu numai raspunderi politice. $e poate întmpla sa )resim= dar sa raspundem. $a nu tinem tara în loc= de teama ca 'om raspunde mai trziu. aca suntem de 7una credinta în actele noastre= istoria nu ne 'a condamna. 0rin urmare= sa se accentueze ca 0re(ectul are toata initiati'a în cadrul le)al= însa el tre7uie sa utilizeze de aceasta initiati'a la maimum. 6ceasta este (raza pe care sa o trecem acolo”. 6m (ost surprinsi cu totii de lar)imea de 'ederi a %eneralului= în îndrumarile date noilor pre(ecti. În loc de a le încorseta acti'itatea= dupa sistemul disciplinei militare= le acorda toata li7ertatea si (acea apel la spiritul lor de initiati'a? „$a nu tinem tara în loc= de teama ca 'om raspunde mai trziu”. $tatul +ationalLe)ionar a'ea în (runtea lui un om de o conceptie re'olutionara= care se )ndea în primul rnd la repararea nedreptatilor su(erite de poporul romn su7 )u'ernarile anterioare. 0re(ectii= dupa ascultarea acestei cu'ntari= au plecat în udete cu su(letele înaripate= "otarti sasi înc"ine ridicarii materiale si morale a maselor populare toata puterea lor de munca
#. REFACEREA ORGANIZATIEI LEGIONARE Ceea ce a surprins pe toata lumea= nu a (ost numai multimea de camasi 'erzi care au iesit ca din pamnt în toate colturile tarii= ci si iuteala cu care sa (acut or)anizatia noastra. Ca si cum nar (i trecut o crncena pri)oana peste noi A cu Capitanul ucis si elita decimata A le)ionarii sau încadrat întro ordine per(ecta= su7 conducerea se(ilor de cui7= a se(ilor de )arnizoana= a se(ilor de plasa= a se(ilor de udet= pna la se(ii de re)iune. +a (ost ne'oie de un e(ort special. iecare îsi cunostea locul unde sa se încadreze. ulminanta reîn'iere a miscarii sa conu)at cu o tot att de )ra7nica reconstituire a (ormei ei de mani(estare. Lumea a 'azut ca masele le)ionare nu se a)ita în )ol= ca nu sunt niste 7ande dezor)anizate= care actioneaza (iecare pe socoteala proprie= ci raspund la o sin)ura comanda pe linia ierar"ica a sistemului (iat de Capitan. 0entru ce sa putut re(ace or)anizatia le)ionara (ara nici o )reutate si întrun timp record@ aE aptul se datoreaza în primul rnd ecelentei educatii primite de le)ionari în cui7= 7azata pe dra)oste= unitate si disciplina. 7E În cursul pri)oanei= na încetat o clipa sa eiste un em7rion de or)anizatie= care a (unctionat (ara întrerupere c"iar si în epocile cele mai )rele. +ici dupa marile masacre din $eptem7rie 1*3*= or)anizatia clandestina a miscarii na putut (i nimicita. cE 0roclamarea noului se(= la ! $eptem7rie= a împiedicat dez7inarile interne si a constituit un punct de re(erinta pentru toti le)ionarii. 6'eau oc"ii atintiti acum spre acea persoana care eercita comanda suprema. $i acum sa 'edem cum se prezenta miscarea le)ionara= dupa reor)anizarea ei din $eptem7rie 1*4,? $ecretarul %eneral 0etrascu sia luat ca autor pe 0reotul Vasile 9oldeanu= Comandant Le)ionar= caruia ia încredintat 7iroul or)anizarii. 0reotul 9oldeanu tinea le)atura cu or)anizatiile udetene= prin milocirea se(ilor de re)iuni. Ca secretar particular= 0etrascu si la ales pe 6leandru 0opo'ici= care îl însotea în toate deplasarile. Ca se(i de re)iuni au (ost numiti urmatorii? Re)iunea 9anat A 0reot Vir)il 0uscas. Re)iunea 6rdealului de $ud A 6'ocat +istor C"ioreanu. Re)iunea 9uco'inei A 6'ocat %ri)oras $uce'an. Re)iunea -oldo'ei A 6'ocat
Corpurile Le)ionare au a'ut urmatoarea conducere? $e(ul $tudentimii Le)ionare A Vasile 6ndrei. $e(ul Centrului $tudentesc Le)ionar 9ucuresti A +icolae -azilescu. $e(ul Corpului -uncitorilor Le)ionari A umitru %roza. Comandanta Cetatuilor de ete A Lucia Tranda(ir. 8r)anizatia oamnelor Le)ionare A -arietta Claudian Tell. $e(ul ratiilor de Cruce A orodniceanu A $e(ul 0atrimoniului le)ionar. 6leandru Ver)atti A Contenciosul Le)ionar. Cea mai mare parte a elementelor care au ocupat aceste (unctii au trecut prin pri)oana din 1*3& si au participat si la re'olutia de la 3! $eptem7rie. +u au (ost creatiile mele= ci sau impus prin (apta si sacri(iciile lor. Vasile 6ndrei= umitru %roza= Lucia Tranda(ir=
$. ÎNCADRAREA LEGIONARILOR ÎNTORSI DIN GERMANIA +am (acut nici o deose7ire între le)ionarii ramasi loiali „%rupului de 1#” s i ceilalti= care= (ie ca sau razletit (ie ca au adoptat o atitudine ostila actiunii mele. Toti au (ost încadrati în $tatul +ationalLe)ionar (ara alta opreliste dect pre)atirea lor si posi7ilitatile ce ni le o(erea cola7orarea noastra cu 6ntonescu. in )rupul opozitionist au (ost promo'ati trei ministri= Constantin 0apanace= 6leandru Constant si Victor Voen. in acelasi )rup au (acut parte urmatorii înalti demnitari? Viorel Tri(a= 0resedinte al :niunii +ationale a $tudentilor Crestini RomniF +icolae $marandescu= $ecretar %eneral al -inisterului 6)riculturii si omeniilorF +icolae >orodniceanu= $ecretar %eneral al 0atrimoniului Le)ionar si $e(ul Centrului Le)ionar de $tudii si ocumentareF $telian $tanicel= $ecretar la 0re(ectura 0olitiei CapitaleiF Vir)il -i"ailescu= $ecretar %eneral al „6utorului Le)ionar”F 0reotul $te(an 0ala)"ita= care (acuse si el parte din acelasi )rup ct'a timp=
$in)ur eidel7er) si era 7ine pre)atit în materie. Cioro)aru a (acut aceasta sectie si a început sa lucreze cu un )rup de cola7oratori. Cum citim întrun comunicat de la 1 8ctom7rie al sectiei economice= caresi a'ea sediul în strada Romei= Cioro)aru a împartit sectia în sapte )rupe= a)ricultura= industrie= comert= (inante7anca= cooperatie= transporturi si petrol= care au început sa lucreze. aca nu sar (i an)aat în actiunea 0ro(esorului Codreanu= lui iar (i re'enit postul de $u7secretar de $tat la conomie= pe care la ocupat mai trziu 0etra. În ceea cel pri'este pe 0arintele 9orsa= îi rezer'asem o misiune cum nu se poate mai (rumoasa. 6'eam de )nd sal trimit în $pania= în (runtea unei dele)atii le)ionare de ziaristi si scriitori= pentru a re(ace drumul pe care la stra7atut ec"ipa le)ionara în 1*3!1*3#= pna la ert(a de la -aada"onda= cu scopul de a cule)e de la supra'ietuitorii spanioli toate amintirile le)ate de luptele acestei ec"ipe si a le pu7lica apoi intrun 'olum oma)ial. +ici acest proiect na putut (i realizat= 0reotul 9orsa pre(ernd sa ia o atitudine de (ronda. 6 (ost unul dintre s(atuitorii 0ro(esorului Codreanu în atacul sediului din $trada %uten7er).
1%) A&UTORUL LEGIONAR
„6utorul Le)ionar” a luat în cursul )u'ernarii noastre o dez'oltare asa de mare înct putea (i ec"i'alat unui minister. În 3, $eptem7rie=
4#
11. REORGANIZAREA STUDENTIMII $tudentii le)ionari de la toate :ni'ersitatile din tara îsi a'eau or)anizatia lor aparte. rau constituiti în centre studentesti le)ionare= unul pentru (iecare oras uni'ersitar. La 9ucuresti eista Centrul $tudentesc Le)ionar 9ucuresti. 8r)anizatia o(iciala a studentilor era separata de or)anizatia le)ionara a studentilor. Înca din 1*22= studentimea din toata tara se inte)rase întrun or)anism unitar= care purta numele de „:niunea +ationala a $tudentilor Crestini Romni”. La (iecare :ni'ersitate= studentimea era reprezentata printrun Centru $tudentesc= care purta numele :ni'ersitatii respecti'e? Centrul $tudentesc 9ucuresti= Centrul $tudentesc Clu=
$tudentesc 9ucuresti. Reprezentnd cel mai puternic centru uni'ersitar din tara= îi re'enea prin traditie si conducerea :niunii. Cu acest prile= (ostul 0resedinte al :niunii= r. $er7an -ilco'eanu= a tinut un discurs memora7il= în care a e'ocat (aptele cele mai importante petrecute în decursul mandatului sau= care a coincis cu ororile pri)oanei carliste. Cuvântarea lui &r! Serban ,ilcoveanu „8norata asistenta si dra)i camarazi studenti= În Consiliul de asta seara comitetul nostru îsi depune mandatul si urmeaza sa se alea)a un nou comitet. Comitetul nostru= ales în +oiem7rie 1*3!= sia prelun)it mandatul peste limita o7isnuita= (iind constrns de împreurarile politice eceptionale sa pastreze mai departe c"iar din temnita si eil conducerea studentimii. Con(orm traditiei ar tre7ui sa (acem un 7ilant de acti'itate. Renuntam pentru ca întrea)a noastra ar"i'a nea (ost con(iscata de (osta $i)uranta %enerala. În cursul conducerii noastre sau petrecut urmatoarele e'enimente? 1. Con(undarea totala a 'ietii studentesti cu miscarea le)ionara= att ca atitudine cat mai ales ca su(let. 2. 0recizarea politicii eterne romnesti alaturi de 6a 9erlinRoma= în urma adeziunii spontane la memoriul Capitanului în +oiem7rie 1*3!. 3. 0recizarea politicii interne romnesti prin indicarea can)renei în persoana lui Carol al <<lea si initierea unei le)aturi cu l. -aniu= în 6prilie 1*3#. 4. Începerea marii pri)oane în 1*3&= care a lo'it mai înti studentimea si apoi miscarea le)ionara. 5. 6sasinarea în masa a presedintilor si conducatorilor studentesti în noaptea macelului= 2122 $eptem7rie 1*3*. !. În(rn)erea dusmanului si prima 7iruinta le)ionara din $eptem7rie 1*4,. e îndata ce 'om relua ar"i'a la $i)uranta= toate acestea 'or (i pu7licate= împreuna cu acti'itatea studentimii de la 1*34 încoace. 6st(el= în aceasta seara= )ndurile noastre se îndreapta înainte= spre 'iitor. În $eptem7rie 1*4,= studentimea romna înc"eie un capitol si desc"ide un nou capitol. Capitolul pe care îl înc"eiem este lupta contra 'ramasiei si dusmanilor din a(ara noastra= a studentimii si a miscarii le)ionare. 6ceasta lupta= începuta protestatar la 1*22= a (ost dusa în armata or)anizata începnd din 1*34= cnd la conducerea studentimii au 'enit marii presedinti martiri= Traian Coti)a si %"eor)"e urdui. in acest capitol pe care îl înc"eiem propunem sa se împartaseasca noilor )eneratii de studenti urmatoarele? 1. 0rimul numar din Cu'ntul $tudentesc sa reediteze 'ec"ile articole cu caracter de 'esnicieF al doilea numar sa pu7lice ceea ce a (ost oprit de cenzura în acti'itatea studentimii începnd de la 1*34 si al treilea numar sa cuprinda istoricul or)anizatiilor studentesti din pro'inciile pierdute si cele ramase. 2. Celelalte numere din Cu'ntul $tudentesc sa (ie înc"inate memoriei conducatorilor martiri ai studentimii? Traian Coti)a= %". urdui= 6l. Cantacuzino= <. Caratanase= <. 9ozntan= %ri)ore 0i"u= <. 6ntoniu= T". Tudose= V. ra)omirescu= 0. Craa= <. $pnu= -. %o)a etc.= si sa cuprinda 'iata si (apta lor ca întro ar"i'a. 3. $a se or)anizeze la Casa $tudenteasca un muzeu cuprinznd (oto)ra(iile= pu7licatiile si toate amintirile dra)i din 'iata studenteasca începnd din 1*22. 6st(el= tezaurul s(nt al studentimii 'a ramne prezent ca o radacina 'ie în su(letele tuturor )eneratiilor de studenti care ne 'or urma si 'or purta prin lupta stea)ul mai departe. 6ceasta= pentru ca 7atalia în istoria neamului nostru nu sa terminat înca. +u suntem aunsi la 9iruinta si nu ne este dat sa ne odi"nim. $a ne încordam pentru a putea udeca pri'ind departe în zari pe o linie lun)a. 0na acum nam (acut dect sa ne eli7eram drumul= dar nam în'ins. 6'em doar o 7iruinta 'irtuala si tre7uie sa csti)am marea 9iruinta le)ionara de mine. 0uterea su(letului le)ionar si a motorului sau acti'= studentimea romna crestina= sta tocmai în rezer'ele lor latente= în potentialul lor= în posi7ilitatile lor de de'enire= în elanul lor 'esnic înnoitor si creator. $untem an)aati pe linia re'olutionara a desa'rsirii= drum care rupe cu raul si cu trecutul. 0e linia indi'iduala tre7uie sa aun)em la eroul inte)rat în unitate. 0e linia colecti'a tre7uie sa realizam o tara tare si sanatoasa= iar pe linia dumnezeiasca tre7uie sa o7tinem mntuirea neamului romnesc. În luptele ce 'or 'eni si 'or (i multe pna la 9iruinta= noi cei 'ii nu suntem dect mandatarii celor ce 'or 'eni dupa noi se 'or rndui ca roadele s(intei radacini= care este ert(a lor. 4*
$a nu uitam= ade'arul din natura? a trai înseamna a lupta= cine nu lupta moare A sensul 7ar7atului este raz7oiul. +u 'in timpuri de odi"na. 6 ramas raul din noi si dintre noi= ceea ce este un dusman mai 'ramas= pentru ca este ascuns. +umai prin noi si prin taria noastra 'om putea reaun)e si (ace ceea ce ne a le)at
12. MAREA MANIFESTATIE DE LA OCTOMBRIE La începutul lunii 8ctom7rie= am dat un nou asalt ca sal con'in) pe %eneralul 6ntonescu sa (acem ale)eri li7ere. intro ast(el de discutie sa nascut marea mani(estatie le)ionara de la ! 8ctom7rie 1*4,. A omnule %eneral= re'in asupra pro7lemei ce 'am puso înca înainte de (ormarea )u'ernului. Tre7uie sa procedam neîntrziat la le)itimarea re'olutiei de la ! $eptem7rie= acceptnd sa mer)em la ale)eri. +u a'em nici un interes sa creada partidele 'ec"i si strainatatea ca am )u'erna contra 'ointei poporului= continund si lund ca model re)imul de dictatura al Re)elui Carol. +e 7ucuram de o popularitate imensa. Tre7uie sa ne (olosim de acest moment eceptional. Vom csti)a ale)erile cu 7rio= iar 'oastra 'eti a'ea satis(actia sa (iti con(irmat în pozitia de Conducator al $tatului nu numai de Re)e= dar si de +atiune= printrun 0arlament li7er ales. A omnule $ima= îmi dau seama de a'antaul unei consultari populare= dar oare 'om o7tine maoritatea în parlament@ +u 'reau sa desc"id un proces pe care sa nul putem stapni. A +a'eti nici o )ria= omnule %eneral. 0opularitatea noastra este asa de mare înct se apropie de limita unei unanimitati nationale. $i ca sa 'edeti ca nu spun 'or7e )oale= uitati= astazi este ;oi= 3 8ctom7rie. aca sunteti de acord= uminica putem or)aniza o mare mani(estatie le)ionara la 9ucuresti= ca sa 'a con'in)eti ct de tari suntem. ispunem de o 7aza populara att de puternica= cum na a'ut nici un partid 'reodata. 5,
A 9ine= omnule $ima= (ao. 6ceasta a (ost )eneza marii mani(estatii le)ionare de la ! 8ctom7rie. În acel moment nici nu mia trecut prin minte ca data aleasa de mine coincidea cu o luna de zile de la 7iruinta de la ! $eptem7rie. -am )ndit eclusi' sa (ac o demonstratie de (orta %eneralului= pentru a se con'in)e de popularitatea re)imului. Îmi luasem o sarcina )rea si supuneam or)anizatia= a7ia în(iripata= la o teri7ila încercare. +u dispuneam practic dect de doua zile li7ere= caci con'or7irea de mai sus a'usese loc ;oi. ar a'eam încredere în se(ii de re)iuni si de udete= în $ecretariatul %eneral= în capacitatea de mo7ilizare a miscarii= orientnduma dupa masele care au iesit ca din pamnt la lumina= dupa plecarea Re)elui Carol. /ecile de mii de le)ionari care sau mani(estat în toate satele si orasele tarii puteau (i aduse la 9ucuresti= pentru a se reuni la ! 8ctom7rie întrun (lu'iu impunator. e mare (olos nea (ost în acele momente secretarul particular al lui 0etrascu= 6leandru 0opo'ici. unctionar la caile (erate din Caranse7es= cu eperienta ceo a'ea= a întocmit cu precizie orarul trenurilor destinate sa aduca din pro'incie în Capitala masele le)ionare. 8peratia sa des(asurat impeca7il. Trenurile speciale sau 'a)oanele atasate trenurilor de circulatie normala au sosit la 9ucuresti (ara nici o întrziere= con(orm pro)ramului. 6m mai dispus un lucru care nu sa mai întmplat niciodata în istoria partidelor politice din Romnia= cnd detineau (rnele )u'ernarii. Toate c"eltuielile cu deplasarea le)ionarilor pe caile (erate 'or (i ac"itate din casa miscarii. Cnd sau înc"eiat socotelile= 0etrascu a platit prompt si constiincios cte'a milioane de lei. $i asa am procedat la toate mani(estatiile noastre. +ici Re)ia CR si nici $tatul nu au (ost pa)u7ite cu un leu. uminica= ! 8ctom7rie= ne daruise umnezeu o zi minunata. $oarele stralucea pe un cer limpede= iar aerul era caldut. Înca din zori= trenurile speciale de7arcau în %ara de +ord zeci de mii de le)ionari. ra un (reamat= o 'eselie si un entuziasm= cum rar a trait Capitala. Încadrati de se(ii respecti'i= le)ionarii se re)rupau în 0iata %arii de +ord si apoi încolonati se îndreptau cntnd si cu stea)urile des(asurate spre locul de adunare= 0iata +atiunii din (ata -itropoliei= care= mai trziu= în cinstea 7iruintei le)ionare= sa numit iata Septembrie. 6m încredintat or)anizarea mani(estatiei Comandantului 9unei Vestiri= Radu -irono'ici= care poseda arta= în'atata de la Capitan= de a pune în miscare mase mari de oameni. 0arada sa des(asurat în cea mai per(ecta ordine= (ara a se produce încurcaturi în (iarea locurilor la adunare sau în orarul de(ilarii. C"iar si (oile ad'ersarilor au recunoscut ca niciodata 9ucurestii nu au 'azut o mani(estatie de asa proportii= att de 7ine or)anizata si cu att simt al raspunderii pentru ordinea pu7lica. 0e atunci 0resedintia se a(la înca pe Calea Victoriei= în 0alatul Cantacuzino. Coloane nes(rsite de le)ionari 'eneau dinspre )ara si se îndreptau spre -itropolie= trecnd pe dinaintea 0resedintiei. Rapit de entuziasmul )eneral= %eneralul 6ntonescu sa decis sa îm7race camasa 'erde.
Generalul $ntonescu= se rosto)oleau ca talazurile unei mari= iesite din )ura a o suta de mii de le)ionari. Camasile 'erzi alternau cu mndrele straie taranesti= întrun spectacol )randios. +eam îndreptat apoi spre tri7una ridicata în milocul 0ietei= de unde se putea 'edea toata su(larea adunata. În spatele tri7unei= se construise un panou înalt de scnduri= îm7racat în draperie 'erde. 0e acest (undal= sus, se 'edeau de la mare distanta semnul %arzii de ier= iar su7 el portretul Capitanului= opera pictorului 9asara7. În tri7una= am luat loc numai eu cu %eneralul= iar la poalele ei erau locurile rezer'ate corpului diplomatic= mem7rilor )u'ernului si demnitarilor le)ionari. La dreapta tri7unei se a(la si o dele)atie a partidului nationalsocialist= în uni(orma $6. rumul care ducea $a tri7una era împodo7it cu drapele romnesti si cu drapelele 0uterilor 0actului Tripartit? )ermane= italiene si aponeze. -ai înti am 'or7it eu= reamintind pri)oana trecuta si eprimndumi 7ucuria pentru descatusarea natiunii din lanturile tiraniei. 6m adus oma)iu cu'enit %eneralului= care a înteles lupta noastra si menirea tineretului le)ionar în opera de re(acere a Romniei. Ca semn de recunostinta din partea noastra= am anuntat în(iintarea unui corp special de )arda al %eneralului= denumit „Corpul Le)ionar 6r"an)"elul -i"ail”= care 'a sta la dispozitia %eneralului= (iind le)at de el prin dra)oste si ert(a. 6 'or7it apoi %eneralul= cernd maselor le)ionare sa se adune în urul lui= pentru a mntui tara din dezastrul în care a (ost az'rlita de 'ec"iul re)im. in 0iata +atiunii= neam îndreptat apoi spre $tatuia lui -i"ai Viteazul din (ata uni'ersitatii ca sa primim de(ilarea. 6ici sa ridicat o alta tri7una de proportii mai mici= în care au (ost in'itati sa ia loc cu noi= -inistrul %ermaniei= a7ricius= -inistrul
con'ersatie între noi. Cum am a(lat pe alte cai= %eneralul 6ntonescu ia sondat imediat pe se(ii de partide= aratndule ca miscarea ar (i dispusa sa mear)a la ale)eri li7ere= dar acestia= speriati tocmai de amploarea mani(estatiei de la ! 8ctom7rie= lau s(atuit sa nu accepte= deoarece le)ionarii ar lua maoritati zdro7itoare= iar partidele ar (i nimicite. i nu cer re'enirea la 'ec"ea ordine constitutionala= iar pentru $tat este mai 7ine ca %eneralul sa pastreze puterea în conditiile în care o eercita acum. Ca sa ne dam seama de amploarea mani(estatiei de la ! 8ctom7rie si a entuziasmului cu care a raspuns toata tara= reproducem un articol scris de %eneralul -e"edinti= un ostas drept= care 'edea în miscare o (orta de renastere a poporului romnesc. 6rticolul a aparut în Buna Vestire din 1, 8ctom7rie 1*4,. ,inunea Legionara ”Capitanul a 'rut sasi treaca în re'ista Le)iunea= iar prin )ura Conducatorului -iscarii a comandat? „6dunarea”. Comanda dusa de 'nt a auns pe crestele Carpatilor= de unde ecoul ei sa propa)at din culme în culme= pna departe sus în Tara 8asului= a -aramuresului si a 9uco'inei. Le)ionarii Capitanului au recunoscut comanda Capitanului lor si au raspuns cu totii în cor „0rezent”. $i cu eceptia celor pe care silnicia 'ecinilor îi tin despartiti de (rati= ei au pornit la locul de adunare= spre acest 9ucuresti att de mult "ulit= desi în el rasare soarele romnismului. Ce a (ost uminica= în 0iata ! $eptem7rie si în (ata $tatuii lui -i"ai Viteazul= nu se poate reda prin cu'inte. 8 suta de mii de le)ionari= uruiti aceluiasi ideal si cu aceeasi drza "otarre de al realiza= o întele)ere completa în 'or7e si în )nd între Conducatorul $tatului A l %eneral 6ntonescu A si Conducatorul Le)iunii A l >oria $ima A aceasta este minunea pe care umnezeul +eamului nostru nea în'rednicit sa o 'edem. Cu'intele pline de demnitate daca si de mndrie romana ale Conducatorului $tatului? ca noi raspundem pretentiilor Coroanei $(ntului $te(an cu drepturile pe care ni le da coroana de lauri a -arelui Traian= sunt raspunsuri (ara posi7ilitate de replica= sentinta (ara drept de apel= care se da pretentiei un)urilor na'alitori de a silui o parte a poporului dacoroman si a încerca sal în)"ita în milocul uropei= 7a înca la milocul secolului al NNlea. +u se poate ca (reamatul cntecelor si ropotul nes(rsit al pasului cadentat al 7atalioanelor le)ionare= sa nu (i trezit din morminte marii nostri stramosi= care au luptat si sau ert(it în credinta reîn'ierii neamului lor. e(ilarea sa terminat trziu= caci 7atalioanele se scur)eau (ara întrerupere ca iz'orte din pamnt= iar cnd si ultima unitate trecuse= parea ca um7ra Capitanului întorcndusi (ata senina= plina de satis(actie catre mucenicii le)ionari cel înconurau= le spunea? ;ert(a nu a (ost zadarnicaB”
53
III. CRIMELE REGIMULUI CARLIST SI PROBLEMA SANCTIUNILOR 'n problema sanctiunilor% Generalul $ntonescu a urmat aceeasi linie ca a #ntregii lui guvernari! Câta vreme a fost loial miscarii% era decis sa-i pedepseasca cu severitate pe cei vinovati de asasinarea Capitanului% dar de #ndata ce si-a sc1imbat atitudinea fata de noi% urmarind alte planuri% a #nceput sa bata #n retragere% vrând sa salve"e viata celor #nc1isi la 6ilava!
1. CONCEPTIA DE BAZA A SANCTIUNILOR Cnd o re'olutie trium(a întro tara= asa cum demonstreaza attea antecedente istorice= masele populare îsi (ac sin)ure dreptate din primele zile= nimicindui (ara ale)ere pe asupritorii lor de pna atunci. „În acest caz= raspunderea nu cade asupra acelora care= s(armnd lanturile silniciei= se napustesc asupra pri)onitorilor lor= astmparndusi re'olta în sn)ele lor= ci asupra tiranilor care împin) oamenii la disperare”. Lasnd mna li7era le)ionarilor sa se raz7une contra uneltelor re)imului carlist= care au ucis attia oameni ne'ino'ati= re'olutia de la ! $eptem7rie sar (i des(asurat con(orm impulsurilor ei naturale. ra o reactiune usti(icata pe planul mare al istoriei si= ca urmare a ei= ar (i platit cu 'iata sute si c"iar mii de indi'izi implicati în crimele dictaturii carliste. ar aceasta re'arsare necontrolata a raz7unarii mia repu)nat din primul moment. „esi de nenumarate ori= în cursul luptei contra re)imului carlist= cnd attia prieteni si camarazi erau su)rumati în 7eciurile politiei sau arsi de 'ii în crematoriu urasem sa (iu (ara crutare în ziua 7iruintei= era ce'a care ma retinea si acest sentiment de rezer'a îl citeam în oc"ii tuturor acelora care ma înconurau în acel moment. ra linia crestina a miscarii noastre. Îmi spuneam ca am scadea din maretia sacri(iciilor noastre= daca am cauta o compensatie a pierderilor su(erite pe aceasta cale”. În Romnia= în $eptem7rie 1*4,= se întrunisera toate conditiile o7iecti'e si toate usti(icarile posi7ile ca sa se produca o represiune )eneralizata contra asasinilor mari si mici ai perioadei carliste. +am înclinat cursul re'olutiei în aceasta directie. În a(ara de orientarea crestina a miscarii noastre= noi a'eam si un alt sens de întele)ere a unei re'olutii nationale= care ne împiedica sa ne an)aam întro 7aie de sn)e. +u puteam urma nici eemplul re'olutiei (ranceze= care a s(rsit în teroare= si nici al dictaturilor comuniste. Comunistii nu se multumesc cu re'olutii de tip popular= care in'adeaza o natiune ca o apa de mare si apoi se retra)= ci urmaresc eterminarea sistematici a 'ec"ii clase conducatoare. Tratamentul ce ni la aplicat noua dictatura CarolCalinescu A eterminarea elitei le)ionare A sa inspirat din modelul so'ietic . 0entru noi= re'olutie nu înseamna distru)erea unei clase= ci instaurarea unei noi ordine= în cadrul careia ar (i putut ser'i si reprezentantii 'ec"ii clase conducatoare= ceea ce este cu totul altce'a. 6ceasta este deose7irea între o re'olutie nationala si o re'olutie internationala. ortele re'olutionare internationale nu se intereseaza de pierderile su(erite de o natiune întro re'olutie. impotri'a= cu ct pierderile sunt mai mari= mai sn)eroase= cu att scopurile re'olutiei internationale sunt mai 7ine ser'ite. Tocmai nationalismul nostru= tocmai )ria de 'iitorul natiunii= ne împiedica sa ne lasam calauziti eclusi' de sentimentul raz7unarii sau sa procedam la o lic"idare sistematica a (ostilor ad'ersari= dupa modelul o(erit de „marile” re'olutii sau de re)imul carlist . Calauzit de aceste con'in)eri= am (rnat în )ermene orice tendinte ca le)ionarii sa se su7stituie ustitiei= pedepsindui prin eecutii sumare pe asasinii camarazilor lor= si am impus o norma si o constiinta superioara în pro7lema sanctiunilor. $i în relatiile cu (ostii nostri dusmani= care neau (acut atta rau si care acuma zaceau neputinciosi la pamnt= neam purtat cu ec"itate si ponderatie. reptate= da= pedepsirea 'ino'atilor= da= dar nu dreptul (iecaruia de a administra dreptatea= c"iar daca cei lo'iti de ei siar (i meritat pe deplin soarta. +u acte de raz7unare= ci inter'entia ustitiei= pentru ca sanctiunile sa ai7a cu att mai mare )reutate att în popor ct si în lumina istoriei. ”+oi am optat pentru ustitie= pentru calea le)ala. -ani(estatii uriase= stri)ate de 7ucurie= cntece= aclamatii= dar toate întro per(ecta ordine. +ici un le)ionar na ridicat mna împotri'a 'reunui om al (ostului re)im. Cea mai mare 7iruinta a (ost aceea repurtata asupra noastra. 6 (ost o 7iruinta luminoasa= o 7iruinta a spiritului. 67ia iesiti din înc"isori= cu rani înca desc"ise= trupesti si su(letesti= cu )oluri înspaimntatoare în milocul nostru= am re(uzat sa ne (acem sin)uri dreptate”. C"estiunea aceasta am tratato pe lar) în Ca"ul 4orga-,adgearu. 0asaele cuprinse între semnele citatiei apartin acestei lucrari. 54
2. ARESTARI SPORADICE În primele zile ale )u'ernarii= nu sa luat nici o masura pentru arestarea slu7asilor re)imului carlist implicati în crimele contra le)ionarilor. 6cestia sau 7ucurat mai departe de li7ertate si este de mirare cum de nau pro(itat mai multi de acest timp mort pentru a disparea. $au (acut cte'a arestari în acest inter'al de catre politia le)ionara= dar nu din initiati'a ei= ci pro'ocate de (aptul ca unii complici ai Re)elui Carol au parasit domiciliul lor cautnd sa se sustra)a raspunderilor. Cei arestati au (ost surprinsi în tentati'a lor de a (u)i peste "otare= de a se ascunde în alte orase= dect locul lor de resedinta. :nul din marii criminali care nau mai putut (i )asiti a (ost irectorul 0re(ecturii de 0olitie= Vasile 0arisianu. 6cesta reusise sa treaca (rontiera în erculane= a (ost identi(icat de le)ionari si retinut. Comandantul Le)iunii de ;andarmi din Constanta= 0opescu-arinaru= care ucisese cu mna lui trei preoti le)ionari în cursul 7aii de sn)e din 2122 $eptem7rie 1*3*= disparuse din oras. Le)ionarii au rascolit toata o7ro)ea= (ara ai da de urma. În s(rsit unuia ia trecut prin minte sal caute la o mosie dea lui ceo a'ea prin sudul pro'inciei. Întrade'ar era aici... în "alat si papuci. ostul presedinte al Tri7unalului -ilitar Clu= Colonelul +e)ulescu= de)radase ustitia militara= ca si ne'rednicii sai cole)i de la 9ucuresti= la o simpla unealta a re)imului. $tudentimea romna a a'ut mult de patimit de pe urma lui. În a(ara de sentintele lui nedrepte= ordonate de camarila= îsi daduse consimtamntul ca unii le)ionari arestati în cursul unor atentate= sa (ie scosi de su7 urisdictia Tri7unalului -ilitar si eecutati sumar. La intrarea :n)urilor în 6rdealul de +ord= se re(u)iase de la Clu la $i7iu= unde statea ascuns. upa strn)erea mai multor in(ormatii= i sa descoperit domiciliul clandestin si a (ost retinut. Le)ionarii care au operat arestarile= au respectat ordinul meu. +u sau sa'rsit acte indi'iduale de raz7unare. +imeni na (ost omort. Cei retinuti au (ost trimisi su7 escorta la 9ucuresti= unde au (ost predati or)anelor competente= pentru a (i cercetati.
3. UN ARTICOL AL LUI GRIGORE MANOILESCU În ziarul Buna Vestire= %ri)ore -anoilescu= directorul acestei )azete= a pu7licat un aspru articol re(eritor la modul cum sunt tratati criminalii erei carliste= intitulat „Cu -anusi”. -anoilescu în'inuia )u'ernul ca se poarta prea 7lnd= prea tolerant= „prea cu manusi” cu uci)asii Capitanului si ai attor le)ionari. 6rticolul lui -anoilescu eprima o realitate. ram pe la s(rsitul lunii $eptem7rie si complicii Re)elui Carol înca nu (usesera deranati de ustitie. +u se sta7ilise înca nimic precis= pri'itor la anc"etarea lor si nu se daduse nici un ordin de detentie= desi 'ino'atii= în acest caz= erau prea 7ine cunoscuti. Lumea le)ionara era re'oltata si nu stia cum sa interpreteze atitudinea dilatorie a )u'ernului. Cnd a citit articolul= %eneralul 6ntonescu a a'ut o eplozie de mnie. „Cum se poate ca le)ionarii sal 7anuiasca tocmai pe el= care a su(erit alaturi de ei si ia scapat de teroarea carlista@” %eneralul a'ea dreptate sa (ie suparat.
Ca sal potolesc pe %eneral= iam cerut lui %ri)ore -anoilescu sa se retra)a de la directia )azetei Buna Vestire. $a o(erit atunci sa ia conducerea ziarului 6leandru Constant= -inistrul 0ropa)andei. %eneralul a (ost multumit cu aceasta numire= caci prezenta lui Constant în (runtea ziarului era o )arantie ca nu se 'or mai pu7lica articole care sai irite sensi7ilitatea. 6rticolul lui %ri)ore -anoilescu na ramas totusi (ara e(ect. În curnd a (ost numita o Comisie de 6nc"eta care sa instruiasca crimele din timpul dictaturii carliste si sa ordonat arestarea pre'enti'a a principalilor 'ino'ati.
4. &USTITIA INTRA ÎN ACTIUNE Conducatorul $tatului sa tinut de cu'nt. Ca urmare a inter'entiei lui= -i"ai 6ntonescu sa decis sa puna în miscare mecanismul udiciar de urmarire a 'ino'atilor. ste ade'arat ca înca de la 23 $eptem7rie 1*4,= pe cale de decretle)e= sa instituit o Comisie $peciala de 6nc"eta Criminala= su7 presedintia Consilierului de Curte de Casatie= u)eniu 9anescu= dar cum atri7utiile Comisiei nu erau clar de(inite= n a putut întra în (unctiune. Comisia nu era emanatia puterii udecatoresti= ci depindea direct de 0resedintia Consiliului. 6u mai trecut înca zece zile pna ce un alt decretle)e= din 3 8ctom7rie= a adus noi precizari si a sta7ilit normele ei de procedura. 67ia dupa aparitia acestui decret= Comisia de 6nc"eta sa putut constitui= în 4 8ctom7rie= si a început sa lucreze. În(iintarea Comisiei de 6nc"eta desc"idea o noua pro7lema? cine sa (ie dat în udecata@ Toti cei implicati în crimele carliste contra le)ionarilor@ aca am (i aplicat criteriul culpa7ilitatii cu ri)oare= atunci puteam aduce pe 7anca acuzatilor cte'a mii de persoane. În acest caz= nu ne puteam limita la (aptuitorii directi ai crimelor= ci tre7uia sa tra)em la raspundere pe complicii lor mari si mici= care (ormau o retea 'asta în toata tara. 6m meditat îndelun) asupra acestei c"estiuni în aceste zile= cnd tre7uia sa se întocmeasca lista celor ce urmau sa (ie retinuti si anc"etati. 6m auns la concluzia ca= din punct de 'edere al intereselor $tatului= tre7uia lic"idat trecutul cu ct mai putine capete cazute. 8 stare de nesi)uranta prelun)ita= din cauza numeroaselor procese= ar atrna ca o sa7ie a lui amocles asupra 'ec"ii clase conducatoare romnesti si ar a'ea e(ecte ne)ati'e A c"iar pentru propria noastra )u'ernare. Cum urmaream sa normalizam 'iata politica a tarii si c"iar sa procedam la ale)eri li7ere= era necesar sa adoptam un criteriu restricti' în (iarea responsa7ilitatilor. Cercul celor 'ino'ati tre7uia redus la cea mai concentrata epresie posi7ila. În primul rnd= am scos din cauza partidele politice= desi nu erau (ara pacat= caci participasera= în (orme si )rade di(erite= la dictatura carlista= acceptnd ideea de lic"idare a miscarii= (ie prin comisiune= prin oamenii c# iau pus la dispozitia Re)elui= (ie prin omisiune= adica prin apro7area tacita a a7omina7ilelor crime sa'rsite de acest re)im. 6m (acut un pas mai departe în aplicarea acestui criteriu restricti'. +u am cerut sa (ie implicati în 7loc A cum era normal A nici personalul politic de care sa sluit Re)ele Carol în di(eritele )u'ernari. 6m scos din cauza marea maoritate a ministrilor carlisti din )u'ernele crimei= separndui de acel )rup restrns care detinea e(ecti' puterea si care a ordonat masacrele. În )eneral am urmarit sa desprind cadrul politic al tarii de uneltele 7estiale ale re)imului. 6m tratat aceasta c"estiune în cartea Ca"ul 4orga- ,adgearu= unde cititorul 'a putea a(la epuse pe lar) moti'ele care mau determinat sa (iu att de indul)ent în actiunea de pedepsire a celor 'ino'ati de asasinarea le)ionarilor. Între altele= spuneam în acea 7rosura urmatoarele? ”Re)imul carlist= ca orice re)im de dictatura= poseda o in(rastructura. in tot aparatul de $tat si din toata lumea politica= 6rmand Calinescu selectionase o ec"ipa de de'otati= cu care opera contra le)ionarilor si contra tuturor acelora care se opuneau dictaturii. 0uterile $tatului (usesera smulse din mna or)anelor le)itime ale tarii si predate acestei ec"ipe de )an)steri= conduse de 6rmand Calinescu si patronata de Re)e. 6ceasta retea de asasini a'ea rami(icatii în ustitie= în armata= în politie= în andarmerie si în între) aparatul de $tat. 6cestia reprezentau= cum se spunea pe atunci= „permanentele $tatului”= în realitate era +OVul re)imului= care na'ea de dat socoteala dect centrului conspirati' de la 0alat. 6cest )rup era (oarte redus= nu trecea de o suta de oameni= dar dupa indicatiile lor decidea camarila. Tatarascu putea de'eni ministru sau putea (i concediat= dar structura de 7aza nu se sc"im7a. 6cest )rup restrns de oameni erau animatorii re)imului si eecutantii tuturor crimelor.
a'ere de milioane de lei din a( si crima. 0olitica propriu zisa era de resortul Re)elui= al lui :rdareanu= lena Lupescu si alti cti'a”. ”+oi am circumscris responsa7ilitatile la acest )rup de 7aza al dictaturii carliste. +am cerut nici capul partidelor= iam scos din cauza si pe aceia care au dat )irul politic dictaturii= cum au (ost consilierii re)ali= si am a'ut )enerozitatea ca sa nui implicam în 7loc pe toti acei care au ser'it ca ministri su7 Carol. 6m cerut ca sa (ie trimis în udecata eclusi' acest )rup restrns de criminali notorii= 9en)liu= %"ero'ici= 6r)eseanu= -aco'eanu= inulescu etc.” Tre7uie sa adau) ca limitarea acuzatiei noastre de a da (i dati în udecata numai principalii 'ino'ati nu se datoreaza 'reunei presiuni a Conducatorului $tatului. %eneralul 6ntonescu din acea 'reme nar (i a'ut nimic împotri'a daca am (i inclus în lista celor destinati a (i arestati si o serie de ministri ai dictaturii carliste= în a(ara de cei direct responsa7ili de or)anizarea crimelor. aca am (i introdus în aceasta lista pe un 0etre 6ndrei= peun -i"ail Ralea= pe %"elme)eanu sau Tatarascu= nar (i )asit nimic anormal si nu sar (i opus. $criam în 7rosura Ca"ul 4orga-,adgearu? ”%eneralul 6ntonescu a (ost surprins de moderatia cererilor noastre. l ar (i mers la arestari mult mai numeroase. l 'roia sa implice în proces si o parte din cadrul politic al dictat urii. -a re(er la atitudinea lui în aceasta c"estiune în primele doua luni de re)im nationalle)ionar. 6ntonescu de atunci era altul dect 6ntonescu de mai trziu. ra (urios pna la isterie contra (ostilor demnitari carlisti. 6ntonescu era un om raz7unator. În 'ara anului 1*4, (usese internat la -nastirea 9istrita si eli7erat cu trei zile înainte de iz7ucnirea re'olutiei le)ionare. Cnd a auns Conducator al $tatului= (ier7ea de mnie contra tuturor acelora pe care îi considera responsa7ili de pri)onirea lui”. MMM ”În aceasta (aza deci= noi nam a'ut ne'oie sal împin)em pe 6ntonescu la masuri contra uneltelor re)imului carlist. l era mult mai pornit dect noi. >otarrile lui erau alimentate de propriile lui su(erinte. usese el însusi o(ensat= 7ruscat= lo'it de cei ce iau asasinat pe camarazii nostri. Rolul meu= la început= a (ost mai de)ra7a sal temperez. 0rimele liste de detineri au (ost întocmite de %eneral= -i"ai 6ntonescu si Rioseanu. 0e ele (i)urau Tatarascu= %"elme)eanu= Radu Lo7e= duard -irto= u)en Titeanu= %eneralii
Tot din moti'ul de a nu tul7ura opinia pu7lica= nu iam inclus în lista arestarilor pe
5. COLONELUL ZAVOIANU LA PREFECTURA DE POLITIE În locul de 0re(ect al 0olitiei Capitalei= Conducatorul $tatului îl numise la început pe %eneralul Constantin ona= o aleasa (i)ura de o(iter romn= stimat în cercurile le)ionare pentru atitudinea lui dreapta în marele proces al miscarii din -artie 1*34. 6 (acut parte din (aimosul complet de udecata al Consiliului de Raz7oi din 9ucuresti= care= re(uznd sa se supuna att inonctiunilor )u'ernului ct si ordinelor 0alatului= a pronuntat o sentinta de ac"itare a Capitanului si a (runtasilor le)ionari dati în udecata împreuna cu el. %eneralul ona era un om 7ine intentionat= dar nu corespundea )relei misiuni ce incum7a 0olitiei în aceste 'remuri de tranzitie de la un re)im la altul. +u a'ea dispozitia su(leteasca sa procedeze cu toata ener)ia la arestarea asasinilor din timpul dictaturii carliste. Cum pro7lema sanctiunilor era acuta pe atunci si nu mai su(erea nici o întrziere= am cerut %eneralului 6ntonescu sal înlocuiasca pe %eneralul ona cu Colonelul /a'oianu= care a'ea o alta structura su(leteasca= (iind înzestrat cu spirit de decizie si cura. de semnalat (aptul ca sc"im7area de la 0re(ectura de 0olitie sa petrecut la scurta 'reme dupa intrarea în (unctie a Comisiei de 6nc"eta Criminala. 6ceasta Comisie sa constituit si a început sa lucreze în 4 8ctom7rie= iar în 5 8ctom7rie Colonelul /a'oianu sia luat în primire postul de 0re(ect al 0olitiei Capitalei. Coincidenta celor doua date se datoreaza unui 7rusc re'iriment de atitudine al %eneralului 6ntonescu în pro7lema sanctiunilor. 0na atunci %eneralul na apasat pe acceleratorul puterilor de care dispunea= iar anc"eta lncezea= su7 directia 7ine'oitoare a lui -i"ai 6ntonescu= -inistrul ;ustitiei. Tre7uie sa recunoastem ca numai datorita inter'entiei %eneralului sa trecut la (aza de urmarire penala a celor 'ino'ati de asasinarea le)ionarilor. Cu numirea Colonelului /a'oianu sa (acut un pas urias înainte pentru tra)erea la raspundere a complicilor Re)elui Carol în uciderea Capitanului si a sutelor de le)ionari? Colonelul /a'oianu a primit de la %eneralul 6ntonescu puteri depline în trei c"estiuni esentiale? 1. 6 (ost autorizat ca sa procedeze (ara întrziere la arestarea pre'enti'a a principalilor 'ino'ati din timpul dictaturii carliste= (ara sa mai astepte rezultatele Comisiei de 6nc"eta si emiterea mandatelor de arestare. ra de presupus ca multi din cei 'ino'ati 'or pro(ita de li7ertatea lor pro'izorie pentru a disparea cum sa întmplat în unele cazuri. 2. 6 o7tinut ca att cei a(lati cu domiciliul (ortat ct si inculpatii detinuti în celulele 0re(ecturii de 0olitie sa (ie încarcerati în înc"isoarea militara ;ila'a. 3. Ca o masura suplimentara de si)uranta= însusi %eneralul 6ntonescu ia cerut Colonelului ca sa du7leze paza militara de la ;ila'a cu o paza le)ionara= pentru ca nimeni sa nu poata (u)i= ama)ind 'reo santinela. etinutii au (ost ridicati din locurile unde se a(lau pna atunci si transportati la ;ila'a= unde au (ost înc"isi în ortul +r. 13= acelasi (ort care îi a'usese de attea ori ca oaspeti pe le)ionari= în mult c"inuita lor 'iata. ostii calai au (acut si ei cunostinta acum cu tristetea si umezeala acestei înc"isori= care a ser'it ca anticamera a mortii pentru multi le)ionari= în timp ce pri)onitorii credeau ca au trium(at pe mormintele lor. 0re(ectura de 0olitie or)aniza )arda le)ionara de paza= care se sc"im7a în (iecare zi= la orele noua seara. %arda se (orma din e(ecti'e le)ionare eterne= procurate de Corpurile Le)ionare din Capitala= Razleti= -uncitori si $tudenti. 0aza )enerala a înc"isorii ;ila'a a ramas tot pe seama militarilor si numai ortul +r. 13= unde erau înc"isi în 1* celule cei arestati= se a(la su7 supra'e)"erea )arzii le)ionare. 5&
'ident= pentru a duce la 7un s(rsit actiunea de arestare a celor 'ino'ati= Colonelul /a'oianu nu se putea 7aza pe 'ec"ile cadre politienesti= (iind ele însele implicate= în mare parte= în crimele carliste= dintre care unii comisari se a(lau c"iar su7 stare de arest în su7solul 0re(ecturii. +u e de mirare= deci= ca a (ost ne'oie sa munceasca la 0re(ectura un mare numar de le)ionari. 67ia dupa ce a dispus de noul personal= a putut sa (aca (ata raspunderilor ce i le încredintase %eneralul 6ntonescu si propria lui constiinta. La sc"im7area 'ec"iului personal= %eneralul 6ntonescu nu numai ca na ridicat nici o o7iectie= dar c"iar la încuraat si a apro7at si (ondurile suplimentare necesare pentru plata noilor (unctionari. +umirea Colonelului /a'oianu la 0re(ectura de 0olitie a'ea si o alta semni(icatie. $c"im7area se (acuse tocmai în aunul marii mani(estatii le)ionare din ! 8ctom7rie. ra un )est de prietenie cu care %eneralul 6ntonescu saluta aceasta mani(estatie= pentru ca sa nu mai eiste nici o um7ra de neîntele)ere între cele doua (orte constituti'e ale $tatului. Colonelul /a'oianu a (ost cel mai apri) si mai lucid „raz7unator” al Capitanului din perioada )u'ernarii noastre. Traise mult timp ln)a Capitan= îl cunostea ca putini le)ionari si a'ea un cult pentru el. Îl scapase pe Capitan de la moarte în 1*34= cnd era cautat de politie= cu ordinul de a (i suprimat. La tinut ascuns în casa lui si cnd 'enise ceasul sa se predea= la însotit= împreuna cu preotul pro(esor %ri)ore Cristescu= pna la Consiliul de Raz7oi. 6sasinarea Capitanului la z)uduit adnc si a ramas cu durere în su(let care nu se mai putea alina dect prin pedepsirea calailor care lau stran)ulat în noaptea de 2*3, +oiem7rie 1*3&. 6uns în (runtea 0re(ecturii de 0olitie= a a'ut o atitudine implaca7ila si sia pus toate (ortele su(letului sau pentru ai descoperi si ai aduce în (ata ustitiei pe cei 'ino'ati de înspaimntatoarea crima. 6ceasta îndatorire i sa parut a (i misiunea principala a 'ietii lui si cu împlinirea acestei misiuni sia înc"eiat si propria lui 'iata.
. DOUA SINUCIDERI În cursul cercetarilor contra demnitarilor carlisti= sau petrecut si doua cazuri de sinucidere= care nu au dect o le)atura mar)inala cu anc"eta propriuzisa. Cei ce siau pus sin)uri capat 'ietii au (ost -aiorul Teo(il $idoro'ici si 0ro(esorul 0etre 6ndrei. -aiorul Teo(il $idoro'ici a (ost Comandantul or)anizatiei o(iciale a tineretului romn $traa Tarii. 8m de încredere al 0alatului= misiunea ce i sa încredintat a (ost sa scoata tineretul din scolile secundare de su7 in(luenta Capitanului si sal atra)a su7 sceptrul Re)elui= care luase titlul pompos de „-arele $traer”. esi acti'itatea educati'a a -aiorului Teo(il $idoro'ici era îndreptata împotri'a Le)iunii= nimeni nu sa )ndit sal tra)a la raspundere= deoarece= con(orm criteriului sta7ilit= nu apartinea )rupului central de asasini= aceia care au eecutat ordinele sn)eroase ordonate de 0alat. -aiorul $idoro'ici cazuse su7 cercetarile altei Comisii. %eneralul 6ntonescu în(iintase si o Comisie de 6nc"eta a 7unurilor (ostilor demnitari ai tarii= înalti (unctionari= (ie su7 )u'ernarea partidelor= (ie su7 aceea a )u'ernarii carliste. 0resedintele acestei Comisii era Consilierul de Curte de Casatie= 0etit= un om etraordinar de corect si scrupulos. aminnd )estiunea de la Stra2a Tarii= Consilierul 0etit a )asit o suma de sase milioane de lei care nu putea (i usti(icata pe 7aza actelor= (rauda ce ia trecuto în sarcina lui Teo(il $idoro'ici= pentru nere)uli în mnuirea 7anului pu7lic= Consilierul 0etit a dat dispozitii 0re(ectului de 0olitie sai aplice (ostului Comandant al Stra2ii Tarii domiciliul (ortat pna ce 'a aparea în (ata ustitiei. 6sa se (ace ca= în acel moment= Teo(il $idoro'ici a (ost pazit în propria lui casa de a)enti ai 0re(ecturii de 0olitie= între care se a(lau si le)ionari. +a (ost 7ruscat sau amenintat= ci tratat cu toata de(erenta= în asteptarea deciziei ceo 'a lua Comisia de 6nc"eta a 9unurilor. În aceste împreurari= cnd se a(la în stare de arest domiciliar= -aiorul $idoro'ici sa sinucis în 23 +oiem7rie 1*4,. Comisia $peciala de 6nc"eta a dat un comunicat în care a eplicat cazul. 0ro7a7il la împins la acest act disperat un ultim sentiment de onoare. ra înositor pentru el= (ostul educator al tineretului romn= sa apara întrun proces acuzat de asi (i însusit 7ani pu7lici. Trecnd la al doilea caz de sinucidere= al 0ro(esorului 0etre 6ndrei= din toate cercetarile (acute c"iar în timpul )u'ernarii noastre= rezulta ca se datoreaza 7olii de care su(erea. ra neurastenic. 0etre 6ndrei (usese pro(esor uni'ersitar la
(acut acelasi 'ira si au ser'it ca ministri în succesi'ele )u'erne carliste. i)urile proeminente ale stn)ii taraniste care lau a7andonat pe -aniu si sau pus la dispozitia camarilei au (ost 6rmand Calinescu= -i"ail Ralea= -i"ail %"elme)eanu... si 0etre 6ndrei. În )u'ernul Tatarascu= din care am (acut parte si eu cte'a zile la s(rsitul lui
". „NU VREAU SA VARS SÂNGE” ra pe la începutul lunii +oiem7rie= înainte de marea mani(estatie de la
'iata attor tineri care astazi ar (i de (olos patriei@ +u uitati ca si 'oastra erati pe punctul sa cadeti 'ictima acestor asasini. 6duceti'a aminte de situatia din 'araB 6 mrit ce'a= 'adit nemultumit de atitudinea mea= si a trecut la alt su7iect. Ce se întmplase@ Cum de %eneralul 6ntonescu= (urios pna la isterie la început contra (ostelor cadre carliste si dispus (ara a clipi din oc"i sa le aplice pedeapsa capitala= acum 7atea în retra)ere= adoptnd criteriul de „a nu 'arsa sn)e”@ in 8ctom7rie pna în +oiem7rie= se eercitasera asupra lui puternice in(luente si presiuni= pentru al determina sa sal'eze 'iata celor înc"isi la ;ila'a. Cei a(lati su7 anc"eta dispuneau de numeroase le)aturi în lumea politica a Capitalei si= prin (amiliile lor= au întrat în contact cu anturaul lui 6ntonescu. +u tre7uie uitat apoi ca cei arestati dispuneau de mari miloace materiale= rod al (a'orurilor de care sau 7ucurat din partea re)elui Carol= ca rasplata pentru crimele sa'rsite= si cu 7anii cei a'eau nau a'ut nici o )reutate ca sa corupa persoanele din cercul intim al %eneralului= pentru ca acestia= la rndul lor= sal determine sa se poarte mai indul)ent cu cei înc"isi la ;ila'a. 6 mai inter'enit si o alta cauza? solidaritatea de corp între militari. -ulti din cei înc"isi erau o(iteri superiori= îl cunosteau pe 6ntonescu din timpul cnd au ser'it în armata împreuna= pna ceau auns la cele mai înalte )rade. 6cest trecut ostasesc comun lasase urme în su(letul Conducatorului si acum îi 'enea )reu sa 'erse sn)ele (ostilor cole)i de cariera= desi recunostea ca sau (acut 'ino'ati de cele mai a7omina7ile crime.
#. CUM A LUCRAT COMISIA DE ANC!ETA În lucrarile Comisiei de 6nc"eta tre7uie sa distin)em doua (aze. Cta 'reme Conducatorul $tatului parea (erm decis sai pedepseasca pe cei 'ino'ati= Comisia a aratat aceeasi ener)ie în cercetarile (acute. 6u (ost si cazuri cnd persoane culpa7ile de crime= neidenti(icate de le)ionari= au (ost descoperite si arestate din ordinul Comisiei de 6nc"eta. Cnd însa %eneralul a dat semne de so'aire= ne'rnd „sa 'erse sn)e”= cum mia spus= atunci si Comisia de 6nc"eta sia sc"im7at atitudinea. $imtind mem7rii ei ca %eneralul 'rea sai ocroteasca pe cei acuzati= au început si ei sa se poarte circumspect. Tendinta )enerala a Comisiei nu mai era din acel moment sa (aca lumina în c"estiunea ce li sa încredintat= ci mai de)ra7a sa usureze soarta celor înc"isi. În cursul lunii +oiem7rie= sau petrecut o serie de (apte nelinistitoare cu cei înc"isi la ;ila'a= care au pro'ocat= re'olta le)ionarilor. În special doua cazuri scandaloase= cnd criminalii notorii au (ost a7sol'iti de Comisie de orice acuzatie= „din lipsa de pro7e”= au contri7uit la tul7urarea spiritelor. $u7locotenentul de andarmi Cin)"ita= care a comandat plutonul de eecutie= de la Vaslui= unde au (ost ucisi 31 de le)ionari= a (ost declarat ne'ino'at de Comisia de 6nc"eta si sa ordonat punerea lui în li7ertate. Comisarul a'idescu= de la 0re(ectura de 0olitie= responsa7il de numeroase crime sa'rsite în 7eciurile ei= sa 7ucurat si el de un „non lieu”. În am7ele cazuri= Colonelul /a'oianu= 0re(ectul 0olitiei Capitalei= a re(uzat sa dea curs= si pe 7una dreptate= deciziei Comisiei de 6nc"eta. 6ceste decizii a7surde= care i)norau realitati elementare= au scos în e'identa 'iciul de constituire al Comisiei de 6nc"eta. În completul ei nu (i)ura nici un le)ionar= desi a (ost creata tocmai pentru a instrui crimele sa'rsite contra lor. ra (ormata din oameni care nu cunosteau deaproape întmplarile sn)eroase din timpul dictaturii carliste. $tiau ca sau sa'rsit anumite crime= dar att. Tesatura intima a pri)oanei contra le)ionarilor le era straina. $i atunci oricta 7una'ointa ar (i a'ut si orict zel ar (i des(asurat= puteau sa'rsi )reseli )ra'e. Le)ionarii îi cunosteau pe asasini din propriile lor patanii. Traisera su7 teroarea lor= îi 'azusera uci)ndui pe prietenii si camarazii lor. :nii le)ionari scapasera cu 'iata si puteau indica cu precizie cine a ucis le)ionarii de la Vaslui= de la -iercurea Ciuc= de la Rmnicu$arat. În mod normal= Comisia de 6nc"eta ar (i tre7uit sa cola7oreze cu ser'iciile miscarii la identi(icarea asasinilor. +u stiu daca aceasta a (ost o omisiune 'oita= sau numai o scapare din 'edere a %eneralului. Cert e ca daca Comisia ar (i cola7orat strns cu miscarea în cursul anc"etei= nu ar (i semnat acte de urmarire a unor indi'izi prea 7ine cunoscuti pentru (erocitatea cu care au eecutat ordinele camarilei. ar ama7ilitatile Comisiei de 6nc"eta cu detinutii de la ;ila'a nu se opresc aici. 0e la milocul lunii +oiem7rie= 0re(ectura de 0olitie primeste o adresa din partea Comisiei= prin care se cerea trans(erarea întrun sanatoriu a %eneralilor 9en)liu si -arinescu= pentru moti'e de 7oala. +ici acestei dispozitii nu i s a dat curs de catre Colonelul /a'oianu. $e urmarea crearea unui sistem (raudulos în relatiile cu detinutii= care sa duca la dezlnarea anc"etei si la su7tilizarea pro)resi'a a 'ino'atilor. !1
În acelasi timp am o7ser'at cu în)riorare o anumita inertie si c"iar indi(erenta a Conducatorului re(eritor la proces. +u se pre'azuse înca nimic= nici ce instanta ar urma sai udece pe detinutii de la ;ila'a si nici data aproimati'a a începerii procesului. Tot pe atunci= între7ndul pe -i"ai 6ntonescu cam ct timp ar mai dura lucrarile Comisiei de 6nc"eta= mia raspuns ca circa !# luni. l spunea ca tre7uie sa treaca prin (ata Comisiei toti (ostii pre(ecti militari= (ostii comandanti de le)iuni de andarmi si toti cei implicati într un mod oarecare în eecutiile le)ionare. 6ceasta însemna con'ocarea si audierea a înca cte'a sute de persoane. 6sa cum în(atisa -i"ai 6ntonescu acti'itatea Comisiei= parea ca depune un zel etraordinar pentru a nu scapa nici un 'ino'at nepedepsit. 6m (ost pur si simplu speriat. ”Lam a'ertizat pe -i"ai 6ntonescu ca cu aceasta metoda se aun)e la rezultate eact contrarii acelora dorite de noi. +oi urmarim o paci(icare )ra7nica a tarii. Ce 'edem însa@ 6nc"eta se prelun)este= ia proportii= cuprinde alte si alte cate)orii de 'ino'ati. 8data cu actiunea Comisiei de 6nc"eta= amenintarea creste= se )eneralizeaza= se etinde asupra tuturor culpa7ililor= mari si mici. +oi am con'enit ca sa nu (ie trasi la raspundere dect principalii 'ino'ati= dar în a(ara nu se stie acest lucru. Cred ca a sosit timpul sa se speci(ice intentiile )u'ernului? care din acei anc"etati 'or (i c"emati în (ata ustitiei= ce instanta este pre'azuta sai udece si cam cnd ar putea sa înceapa procesul. Cu aceste precizari= ar scadea tensiunea 7rusc în toate sectoarele.
!2
IV. BATALIA ECONOMICA 'n c1estiunea români"arii economiei 7 punctul de controversa al guvernarii legionare 7 noi n-am facut altceva decât sa e+ecutam legile si dispo"itiile emanate de la Seful Statului! Toate masurile luate #n acest domeniu apartin Generalului $ntonescu si s-au reali"at sub autoritatea lui directa!
1. REFACEREA TARII -utilarea teritoriala a Romniei a a'ut urmari dezastruoase si asupra economiei nationale. Toate ramurile de productie au (ost zdruncinate. 6)ricultura lncezea= 7u)etul $tatului se dezec"ili7rase= iar sutele de mii de re(u)iati din 9asara7ia= 9uco'ina si 6rdealul de +ord apasau )reu în 'iata natiunii. Comertul si industria erau în criza= )ra' a(ectate att de pierderea 7o)atului "interland reprezentat de pro'inciile pierdute= ct si din cauza nelinistii pro'ocate de sc"im7area de re)im= a carui orientare economica nu se cunostea. 'reii întrasera în panica si cautau sa se des(aca ct mai repede de întreprinderile lor pentru a putea parasi tara= în timp ce %ermanii= att cei din Reic" ct si localnicii= 'roiau sa pro(ite de noua conunctura politica pentru a acapara ct mai multe 7unuri e'reiesti. ar= desi titularii departamentelor economice erau straini de miscare si= în consecinta= nu a'eam raspunderea directa a acestui sector de )u'ernare= totusi %eneralul 6ntonescu= din prima zi a cola7orarii noastre= a (acut apel la miscare ca sal autam în opera de re(acere materiala a tarii. +u am (ost noi care neam îm7ulzit sa punem mna pe pozitii economice în domeniul pu7lic si pri'at= ci Conducatorul $tatului nea solicitat spriinul ca sa rezol'e pro7lemele materiale ale natiunii. 0entru miscare ar (i (ost mult mai con'ena7il ca sa ramnem un timp oarecare departe de aceste sarcini stri'itoare= pentru asi putea concentra toate (ortele disponi7ile în politica interna si eterna. %eneralul nea an)aat în economie nu din atasament pentru idealurile Le)iunii= ci pentru ca se )asea el însusi la strmtoare în acel moment. :n om sin)ur= (ara cola7oratori loiali= nu putea (ace (ata enormelor di(icultati de reor)anizare a economiei nationale. În acea perioada de tranzitie de la o tara în ruina la o tara 'ia7ila nu se cerea numai competenta specialistului în materie= ci si spiritul de sacri(iciu din partea tuturor cetatenilor. clusi' din dra)oste de tara neam an)aat alaturi de %eneral în actiunea de sal'are a patrimoniului (izic al natiunii. 6paritia le)ionarilor în di'ersele ramuri ale economiei nationale na (ost asadar un pri'ile)iu= o recompensa ce se cu'enea în'in)atorilor= ci un e(ort tra)ic pe care lam platit cu împrastierea (ortelor noastre si apoi cu 'alul de calomnii ce sa a7atut asupra miscarii dupa 23
2. OFENSIVA AGRICOLA 0ro7lema cea mai )ra'a ce se punea economiei nationale în momentul cnd am pasit pra)ul )u'ernarii= a (ost starea în)rioratoare din a)ricultura. Însamntarile erau întrziate si daca nu se luau masuri ener)ice din 'reme= tara era amenintata de (oamete în 'ara urmatoare. $ituatia se prezenta mai tra)ica în udetele de cmpie din -untenia= 8ltenia si -oldo'a= dea lun)ul 0rutului= adica tocmai în acele re)iuni cunoscute a (i )rnarul Romniei. 6u (ost mai multi (actori care au contri7uit la aceasta para)inire a o)orului romnesc? 1. -arile concentrari din anul 1*4, au sustras multe 7rate de munca din aria a)riculturii. 2. Lipseau nu numai oamenii= ci si carele= carutele= caii din cauza rec"izitiilor militare. 3. Vara (usese ploioasa si cmpul dospea de apa. Taranii asteptau sa se usuce pamntul ca sa poata iesi cu plu)urile. Tot din cauza ploilor= anul 1*4, (usese unul din cei mai rai ani a)ricoli de la raz7oi pna atunci. 4. Taranimea era a7atuta din cauza pierderilor teritoriale. +u stia unde se 'a opri dezastrul si daca potopul dusmanilor nu 'a cotropi si restul de tara. +estiind ce le 'a aduce ziua de mine= scla'ie sau 7eenie= plu)arilor nu le 'enea sa iasa la cmp. 5. Recolta de toamna aunsese la mai putin de umatate din media normala. 67ia trecusera cte'a zile de la (ormarea )u'ernului si ma c"eama %eneralul? !3
A omnule $ima= situatia a)ricola este rea si mai ales în udetele care dau cea mai mare recolta de cereale. ireste ca am dat ordin ca autoritatile sa supra'e)"eze mersul lucrarilor la cmp= înca înainte de (ormarea )u'ernului. ar nu aun)e. -unca tre7uie sa se (aca repede si intens= caci altminteri riscam ca anul 'iitor sa (ie un an de (oamete. Tre7uie sa inter'ina si le)ionarii. $tiu ca a'eti or)anizatii la sate. $a dai si ta dispozitii= prin $ecretariatul -iscarii= ca le)ionarii sai îndemne pe tarani sa iasa ct mai repede cu plu)urile pe o)oare pentru a pre)ati însamntarile. A omnule %eneral= pro7lema ce miati semnalato ne preocupa si pe noi= (iind poate sin)urii care putem inter'eni= prompt si e(icace= ca întrzierea muncilor a)ricole sa poata (i recuperata. Le)ionarii îsi 'or (ace datoria. Va asi)ur ca situatia precara din a)ricultura se 'a normaliza repede. În cte'a zile au pornit ordinele necesare si se(ii de or)anizatii= pna în cel mai îndepartat sat= iau adunat pe tarani si iau îndemnat sa iasa la cmp si sa nu lase nici un petec de pamnt neculti'at. 6m dat dispozitiei primite de la $e(ul $tatului caracterul unei mari 7atalii= destinate sa sal'eze poporul de la o catastro(a alimentara. Taranii au înteles si au pornit 'oios la munca. +u 'eneau ur)isitii de andarmi sai sileasca= cu 7aioneta la spate sa iasa la cmp= ci proprii lor (rati= tarani ca si ei= constituiti în cui7uri= îi s(atuiau sa ai7a mila de o)or. Le)ionarii care conduceau aceasta 7atalie erau )ospodari de (runte în sate dnd ei însisi eemplu celorlalti cu propria lor "arnicie. +ea (a'orizat si 'remea. upa ! $eptem7rie na mai plouat. 0amntul sa z'ntat= pastrnd totusi su(icienta umezeala ca semintele sa poata încolti. Timpul uscat a tinut pna pe la milocul lunii +oiem7rie= înct pro)ramul însamntarilor a putut (i eecutat în între)ime. În Consiliul de -inistri din 4 ecem7rie 1*4,= %eneralul 6ntonescu a putut anunta cu satis(actie= pe 7aza rapoartelor primite de la -inisterul 6)riculturii si de la pre(ecti= ca însamntarile au atins si pe alocuri au depasit supra(etele pre'azute în planul a)ricol= iar în cursul Consiliului de -inistri din 2, ecem7rie= comunicatul constata „ca însamntarile sau înc"eiat la un total de circa 2.4,,.,,, "ectare= depasind în multe parti ale tarii pre'ederile planului a)ricol”. Recolta anului urmator= 1*41= care a coincis cu începutul campaniei din rasarit= a (ost eceptional de 7una= înct a putut asi)ura att "rana populatiei ct si apro'izionarea (rontului. ar nicaieri nu sa mentionat de o(icialitate ca aceasta recolta îm7elsu)ata se datoreaza e(ortului (acut de zeci de mii de le)ionari tarani de pe între) cuprinsul tarii. 6 (ost o munca tacuta= anonima= nerecunoscuta dect de 7unul umnezeu= care sa re'arsat ca o 7inecu'ntare asupra poporului nostru= tocmai în anul înclestarii cu (iara 7olse'ica.
3. EVREIMEA ÎN PANICA. ORDIN DE LA SINAGOGA 6lun)area Re)elui Carol de pe tron si mai ales (aptul care a urmat= proclamarea $tatului +ational Le)ionar= au az'rlit e'reimea în panica. 'enimentele sau des(asurat cu atta repeziciune= înct e'reii s au trezit= asazicnd peste noapte= cu o situatie (undamental di(erita de cea precedenta= cnd tineau su7 control politica Romniei. 0na la ! $eptem7rie 1*4,= e'reii (usesera stapnii tarii= cu toate ca Re)ele Carol= silit de împreurari= a introdus elemente nationaliste în )u'ern si c"iar luase anumite masuri contra lor. „6ntisemitismul” Re)elui nui nelinistea= stiind ca are un caracter tactic si tranzitoriu. e îndata ce Re)ele 'a scapa de strnsoarea conuncturii eterne= dominata de puterile 6ei= le 'a re'oca. upa ! $eptem7rie= e'reii ramasesera în aer. lena Lupescu nu mai diria politica tarii din alco'ul ei. u)ise peste "otare= împreuna cu Re)ele ur)isit de toata natia. +ici partidele nui puteau auta în acel moment= deoarece nu erau la putere. e alta parte= situatia politica interna e'olua spre o cola7orare a %eneralului 6ntonescu cu Le)iunea= a'nd ne'oie de spriinul miscarii pentru consolidarea pozitiei lui în $tat. 6lt moti' de neliniste pentru e'rei. Care 'a (i soarta lor cu le)ionarii în )u'ern@ Cine îi 'a ocroti@ Le)aturile lor cu 0alatul si cu 0resedintia erau întrerupte. ara îndoiala în urul %eneralului 6ntonescu se )aseau destule persoane cu in(luenta= dispuse sa între în solda lor= dar operatia cerea timp si pericolul era iminent. În 11 $eptem7rie 1*4,= ziarele anuntau ca multi e'rei= din cei 7o)ati= din cei ce a'eau mari interese în industrie si comert= au parasit tara sta7ilinduse pro'izoriu la 6tena. >otelurile sunt pline de cetateni romni de reli)ie mozaica= în asteptarea 'izei pentru 6merica. În (ata acestei amenintari= mai marii sina)o)ii sau adunat pentru a ela7ora o noua strate)ie de aparare a intereselor lor= adaptata conditiilor di(icile în care se )aseau în acel moment. $i erau con'insi pe 'remea !4
aceea ca sc"im7area din Romnia se petrecuse cu autorul lui >itler Do eroareE= ceea ce le marea )roaza= creznd ca în spatele le)ionarilor sta um7ra amenintatoare a "rerului. $ituatia comunitatii e'reiesti din Romnia parea (runtasilor $ina)o)ii mai mult dect )ra'a= disperata= din cauza complicitatii lor la actele de )u'ernare din timpul dictaturii carliste. 0e constiinta lor apasau asasinarea lui Corneliu Codreanu si apoi masacrele din 21 $eptem7rie 1*3*. esi e'reii nu au participat direct la aceste eecutii= ser'induse de unelte recrutate dintre romni= totusi tara întrea)a stia cine a stat în spatele lor= cine a insti)at la omorul Capitanului si al cadrelor le)ionare? )u'ernul ocult al e'reilor din Romnia= dnd curs unor ordine primite de peste "otare= de la centrala iudeo7olse'ica de la -osco'a. 0entru a lamuri termenul între7uintat mai sus= pentru e'rei asasinarea lui Corneliu Codreanu nu era o pro7lema de constiinta= în sens etic. impotri'a= intri)a ce lea reusit si care a dus la disparitia Capitanului era considerata în (orul lor interior un succes al politicii lor milenare. Ceea ce îi apasa= erau raspunderile le)ate de aceasta crima. Cum participarea lor nu putea (i ne)ata= le era teama de consecinte= de raz7unarea le)ionarilor= pe care o pre'edeau )roaznica. aca în acele zile de rasturnari re'olutionare= le)ionarii= ecitati de amintirea sn)elui 'arsat contra camarazilor lor= se napustesc asupra lor= ce se 'a întmpla cu ei@ 'reii contau pe o reactie imediata si (ara mila contra lor= din primele zile ale 'ictoriei le)ionare. 0o)romurile ima)inate de e'rei nu sau întmplat. 6u ramas în ima)inatia lor= nu pentru ca nar (i (ost 'ino'ati de crimele sa'rsite su7 Re)ele Carol= ci pentru ca noi nu )ndeam dupa mentalitatea lor? oc"i pentru oc"i si dinte pentru dinte. +oi eram crestini. 'reii nau a'ut nimic de su(erit (izic în timpul )u'ernarii le)ionare. ireste= a'eam intentia ca= mai trziu= sa propunem %eneralule 6ntonescu o serie de masuri destinate sa sla7easca presiunea lor asupra romnilor în domeniul economic= unde ei detineau peste #, la suta din 7o)atiile tarii. -am re(erit la complicitatea lor cu re)imul carlist= nu pentru a relua 'ec"ile acuzatii contra e'reilor= ci pentru a eplica starea lor de spirit dupa instaurarea $tatului +ationalLe)ionar. -arii lor se(i siau (acut socoteala ca= în conditiile politice create dupa ! $eptem7rie= nu mai este loc pentru ei în Romnia si cea mai 7una solutie ar (i sa paraseasca tara. -ulti e'rei= de orientare comunista= mai ales din -oldo'a= nau mai asteptat acest îndemn= ci din primele zile au trecut 0rutul= în)rosnd rndul acelor conationali ai lor care operau din cadrul +OV contra populatiei romnesti a 9asara7iei. -ai marii sina)o)ii leau mai dat o porunca? sa nu 'nda întreprinderile la romni= ci sa caute cumparatori )ermani= de pre(erinta din Reic". Tranzactiile sa se (aca discret= pentru ca atunci cnd se 'a auzi în cercurile romnesti ca cutare sau cutare întreprindere a trecut în proprietatea )ermana= actele sa (ie dea înc"eiate. 1. Cointeresndui pe %ermani la acapararea proprietatilor lor= acestia se 'or comporta mai tolerant cu e'reii si 'or amna aplicarea le)ilor lor rasiale în Romnia. 2. at (iind enormul pro(it cel 'or realiza %ermanii din aceste tranzactii= la rndul lor= 'or (ace presiuni asupra le)ionarilor ca sasi modereze atitudinea (ata de e'rei= pentru a nu le tul7ura a(acerile. 3. $ina)o)a 'edea si mai departe lucrurile. În cazul unei 'ictorii aliate= de care ei nu se îndoiau= 7unurile 'ndute nemtilor 'or (i mai usor recuperate= (ie ca prada de raz7oi= (ie cu alte titluri Ddespa)u7iri= constrn)eri etc.E= dect daca ar (i 'ndute romnilor. 4. -ai sperau apoi ca din concurenta dintre nemti si le)ionari pentru acapararea întreprinderilor si pra'aliilor e'reiesti= sa se nasca tensiuni între cele doua )rupe= de care 'or pro(ita si ei întro (orma oarecare. Con(orm ordinului primit de la $ina)o)a= 'reii= si în special 7o)atasii lor= au început cu (e7rilitate sa se des(aca de 7unuri= cautnd aproape eclusi' cumparatori )ermani. În perspecti'a noastra de atunci= nu întra deloc ideea sa ne an)aam întrun proces de recuperare a unei parti din 7o)atia acumulata de e'rei. 6'eam lucruri mult mai importante si mai ur)ente de (acut? reor)anizarea miscarii si 7una administratie a ministerelor ce ni sau încredintat. +ici nu dispuneam de cadre su(iciente pentru a ne su7stitui e'reilor. 0ro7lema putea (i amnata. +ici )u'ernul nu a'ea aceasta preocupare. În primele mele con'ersatii economice cu 6ntonescu= nam a7ordat aceasta c"estiune. 0 entru simplul moti' ca nu eista. Cine a pro'ocat )u'ernul sa se ocupe de 7unurile e'reiesti au (ost e'reii însisi= care= prin precipitarea lor de asi lic"ida capitalurile ce le detineau= pentru a emi)ra= si eclusi' în pro(itul +emtilor= au trt )u'ernul întro actiune nepre'azuta în a)enda )u'ernarii si nedorita de noi. $i atunci s a an)aat o cursa între e'rei= care cautau cumparatori )ermani pentru proprietatile lor= si )u'ern= care !5
cauta sa (rneze aceasta tendinta daunatoare economiei nationale= pentru a retine ct mai multe 7unuri e'reiesti în patrimoniul national. 0anica în care au întrat e'reii dupa ! $eptem7rie= unita cu directi'a primita de la conducerea lor de ai pre(era pe )ermani la lic"idarea a'utiilor lor= au determinat )u'ernul sa ia o serie de masuri destinate sa împiedice o noua înstrainare masi'a a 7unurilor tarii.
4. CAZUL GALERIES LAFA*ETTE Cine na cunoscut marele ma)azin uni'ersal „%aleries Laaette” de pe Calea Victoriei din 9ucurestiP@ -a)azinul a ramas cu acelasi nume si su7 comunisti= (iind trans(ormat întro întreprindere a $tatului? în 1*#* a ars si în incendiul de acolo au murit sute de oameni. i 7ine= acest ma)azin merita sa (ie mentionat în aceasta lucrare= deoarece tensiunea pro'ocata de tentati'a e'reilor de al 'inde nemtilor a ucat un rol important în orientarea politicii economice a $tatului +ationalLe)ionar. 6 (ost ca o piatra= care= prin )reutatea ei= a pus în miscare masurile luate de )u'ern contra „înstrainarii” 7unurilor e'reiesti. 0roprietarul %aleriilor era un e'reu sau un consortiu e'reiesc. La sc"im7area re)imului= proprietarii= temnduse sa nu piarda a'erea= sau decis sa se des(aca ct mai repede de întreprindere si= con(orm ordinului primit de la $ina)o)a= au intrat în tratati'e cu cumparatorii )ermani. Tranzactia sa înc"eiat repede= deoarece e'reii erau )ra7iti sa puna mna pe 7ani si sa paraseasca tara. $emnarea contractului era iminenta. La începutul lui 8ctom7rie= 'ine la mine 0a'el $uru= proprietarul li7rariei cu acelasi nume de pe Calea Victoriei= si ma in(ormeaza ca %aleriile sunt pe punctul de a (i 'ndute unor oameni de a(aceri )ermani. Cum 0a'el $uru îi cunostea pe )ermanii care 'oiau sa ac"izitioneze ma)azinul= lam ru)at sai aduca la 0resedintie. $tnd cu ei de 'or7a= leam spus ca nam nimic împotri'a sa intre în posesia întreprinderii= dar iam s(atuit sasi caute si un asociat romn= sa (ie si capitalul romnesc reprezentat într o proportie oarecare= pentru ca lumea sa nu spuna ca su7 re)im nationalist noi patronam trecerea 7unurilor e'reiesti în mini straine. +u ma )ndeam la le)ionari= care nu a'eau 7ani= ci la orice alt romn= indi(erent de culoarea lui politica= dispus sa in'esteasca în aceasta a(acere. 6m (ost surprins de re(uzul )erman. -iau comunicat ca ei au mandat de la (irma lor sa cumpere întreprinderea în totalitatea ei. În acelasi timp= au sosit la 0resedintie= alte stiri alarmante. În a(ara de Galeries LaFayette= alte întreprinderi e'reiesti au intrat în discutii cu oameni de a(aceri )ermani= pentru a le 'inde acestora. +u ne a(lam în (ata unui caz izolat= ci a unui sistem= care= pro(itnd de panica e'reilor si de starea de tranzitie în care se )asea $tatul romn de la un re)im la altul= 'roia sa trans(orme economia romneasca întro anea a economiei )ermane. Tre7uie sa precizez ca in'azia de cumparatori )ermani de la începutul )u'ernarii noastre nu a'ea nimic dea (ace cu 'ec"ile acorduri economice înc"eiate su7 Re)ele Carol. ra un (enomen cu totul nou= care se datora eclusi' sc"im7arii de re)im din Romnia. ram contrariat nu numai de (aptul ca a7ia instalati la putere si cu attea pro7leme pe cap= dupa ce cu sn)ele nostru desc"isesem drumul 0uterilor 6ei în sudestul european= %ermanii din Reic" nu se )ndeau dect la acapararea 7unurilor e'reiesti= ci si de re(uzul lor de a accepta cola7orarea romnilor. Vroiau sa (ie sin)uri stapni pe toate 7unurile ac"izitionate de la e'rei. ”%aleries Laaette” a (ost semnalul o(ensi'ei economice )ermane= realizata cu scopul sa se su7stituie în Romnia locurilor parasite în comert si industrie de e'rei. ar si )u'ernul sa sesizat de intentiile )ermane si a reactionat cu „le)ea comisarilor de romnizare”.
5. LEGEA COMISARILOR DE ROMÂNIZARE :n Consiliu de -inistri= con'ocat la începutul lunii 8ctom7rie= sa ocupat în mod special cu pro7lema 7unurilor e'reiesti. Tema în discutie a (ost ce masuri tre7uiesc luate pentru ca marile întreprinderi comerciale si industriale e'reiesti sa nu su(ere o noua înstrainare= iar poporul romn sa piarda si acest unic prile pentru a se emancipa economiceste. În acest consiliu sau în(runtat doua teze? A eu am propus= sustinut de toti ministri le)ionari= ca sa se în(iinteze în cadrul -inisterului conomiei +ationale= o Comisie de Control a 7unurilor e'reiesti= destinata sasi dea a'izul în (iecare caz de trans(er de proprietate. +u se 'a putea înc"eia nici un act de 'nzare (ara apro7area acestei comisii. Comisia 'a a'ea minimum trei persoane si 'a (i constituita nu numai din specialisti în materie= dar si din persoane care sa reprezinte în acelasi timp si o )arantie de onestitate si corectitudineF !!
A a doua teza= prezentata de %. Leon= -inistrul conomiei +ationale= cerea sa se creeze institutia „Comisarii de romnizare”= care sa (ie numiti la toate întreprinderile e'reiesti mari si milocii. Rolul lor ar (i sa 'e)"eze att asupra componentei personalului an)aat= pentru a promo'a elementul etnic romnesc= cat si asupra titlurilor lor de proprietate= pentru a împiedica lezarea intereselor nationale. u sustineam ca in(init mai usor poate sa se eercite controlul asupra întreprinderilor e'reiesti printrun or)an central= dect sa se împrastie acest control pe toata supra(ata tarii. $i= apoi= e in(init mai usor sa )asesti 35 oameni competenti si de caracter dect sute de 7uni administratori= necesari pentru a ocupa locurile comisarilor de romnizare. În (iecare caz în parte= în (iecare întreprindere= tre7uie sa contam pe de(icientele umane ale comisarilor= care ar putea anula însasi intentia le)islatorului. -a )ndeam în sinea mea si la (aptul ca principalii nostri oponenti acum= în procesul de romnizare al economiei= erau )ermanii. În alti termeni si cu alta autoritate ar trata cu ei aceasta comisie de înalt ni'el= tinnd seama si de interesele lor= dect daca se 'or "roni comisarii de romnizare cu ei= pentru (iecare a(acere în parte. ez7aterile au durat mai 7ine de o ora si umatate. %eneralul nu se pronuntase înca. $tatea la îndoiala sa adopte un punct de 'edere sau celalalt. 6tunci a inter'enit Leon cu un ar)ument care la determinat pe %eneral sa treaca de partea acestuia. În 6rdealul de +ord= spunea Leon= )u'ernul ma)"iar a numit comisari la toate întreprinderile romnesti= cu scopul e'ident al lic"idarii lor. Tre7uie sa raspundem pro'ocarii ma)"iare= adoptnd aceeasi masura. Cum în 6rdealul li7er sunt multe întreprinderi cu capital 7udapestan= tre7uie sa procedam la (el= aducndule su7 controlul $tatului si cea mai e(icace masura este tot (ormula comisarilor de romnizare.
. CUM S-A APLICAT LEGEA 0rin le)ea comisarilor de romnizare sa pus o (rna acapararii întreprinderilor e'reiesti de catre )ermani sau alti straini de peste "otare= dar mai departe nu sa pre'azut nimic. Ce urmeaza dupa aceea@ 0rocesul economic nu poate (i 7locat. $a pus o sta'ila concurentei )ermane= dar cum aun) romnii în posesia întreprinderilor e'reiesti= )u'ernate de acum înainte de comisarii de romnizare@ 0rin ce mecanism (inanciar se asi)ura primatul elementului romnesc în economie@ aca un e'reu 'rea sasi 'nda întreprinderea sau partea lui sau actiunile lui= de unde ia romnul 7anii ca sal poata plati pe e'reu@ Le)ea nu pre'edea nimic si nici nu a (ost completata mai trziu cu 'reun instrument de credit= destinat sa înlesneasca elementului romnesc cumpararea 7unurilor e'reiesti. Concurenta )ermana a'ea la dispozitie att capitaluri lic"ide ct si credite din a7undenta. În tara= numai marile 7anci li7erale puteau contri7ui la dezle)area pro7lemei. ar= li7eralii= desi au (ost staruitor in'itati de mine= prin Cretianu= -inistrul !#
inantelor= sa participe la cumpararea de întreprinderi e'reiesti= au re(uzat. Le)ea comisarilor de romnizare a ramas suspendata în aer= ca o cladire începuta= dar neterminata. $a procedat tot att de )resit si în ceea ce pri'este ale)erea personalului destinat sa de'ina comisari de romnizare. Ceea ce pre'azusem cnd am cerut un control central= se întmplase întocmai. $au numit comisari de romnizare (ara sa se (i sta7ilit în preala7il criteriile dupa care tre7uia sa se (aca aceste numiri. 6 (i cine'a a'ocat= pro(esor= medic= (unctionar superior= nu era o indicatie su(icienta ca 'a (i si un 7un administrator al unei întreprinderi. Tre7uia si o oarecare rutina în materie economica= du7lata de o corectitudine ireprosa7ila= caci nu 'or lipsi tentati'ele de coruptie din partea e'reilor. Tre7uie sa precizez ca numirea comisarilor de romnizare era de resortul eclusi' al -inisterului conomiei +ationale. Toate numirile au (ost (acute de Leon si de urmasul acestuia= Cancico'. apt ce se poate 'eri(ica din -onitorul 8(icial si din )azetele timpului. -iscarea le)ionara nici prin mine si nici prin $ecretariat nu a a'ut o raspundere directa. +am (acut dect o sin)ura inter'entie la -inisterul conomiei +ationale pentru a (i numit comisar de romnizare pro(esorul
". E'ORBITANTE PRETENTII GERMANE Tot în aceasta perioada= prima umatate a lunii 8ctom7rie= sau perindat în audienta pe la mine o multime de oameni de a(aceri )ermani si emisari la di'erse întreprinderi din Reic"= care 'oiau sa o7tina concesiuni economice în Romnia. ireste ca iam primit cu toata 7una'ointa= considerndui si pe ei un (el de camarazi de ideolo)ie. ar cnd iam ascultat si am auzit cu ce mandat 'in= am ramas înmarmurit de enormitatea pretentiilor lor. i nu 'roiau sa cola7oreze cu romnii la re(acerea economiei nationale= ci pur si simplu= pro(itnd de noua conunctura= sa acapareze principalele iz'oare de 7o)atie ale tarii. Ca sa întele)em cum de siau în)aduit sa 'ina la mine cu ast(el de propuneri= tre7uie sa cunoastem mentalitatea de atunci a oamenilor de a(aceri )ermani. conomia Reic"ului era stnenita în acel moment de o serie de restrictii impuse de necesitatile raz7oiului. +u putea nici eporta din cauza 7locusului si nici nu )aseau spatiu su(icient de dez'oltare în uropa a(lata su7 dominatia lor. Cnd Romnia a trecut= dupa ! $eptem7rie= de partea 0uterilor 6ei= întreprinderile particulare din Reic" siau îndreptat atentia spre tara noastra= considernd ca aici li se desc"id de7useuri promitatoare. +u era un teritoriu ocupat de Reic"= cu economia de'astata si aser'it le)ilor raz7oiului= ci o tara de economie li7era= unde puteau (ace in'estitii. Romnia mai a'ea si a'antaul ca detinatorii de pna atunci ai puterii economice= e'reii= se pre)ateau sa a7andoneze pozitiile lor din cauza re)imului le)ionar. 6cest (apt ar (i creat un )ol economic !&
în tara noastra= în care ar (i putut patrunde )ermanii cu usurinta= înarmati cu eperienta lor industriala si cu capitalurile lor. e alta parte= în toamna anului 1*4,= Reic"ul se a(la în culmea puterii lui militare si (e7ra 'ictoriilor îi cuprinse si pe oamenii de a(aceri )ermani. Cine li sar (i putut împotri'i@ Cu att mai putin miscarea le)ionara= pe care o considerau un (el de anea a nationalsocialismului. Romnia li se desc"idea ca o arie potentiala de eploatare în uropa= unde întreprinderea pri'ata putea sasi )aseasca compensatii pentru pierderile su(erite în alte parti. În cursul con'ersatiilor a'ute cu acesti reprezentanti ai di(eritelor (irme )ermane= am a'ut prileul sa ascult cele mai stranii si cele mai a7surde proiecte de in'estitii )ermane în economia romneasca= care a'eau si deza'antaul ca nu se puteau realiza dect cu apro7area si spriinul $tatului. $tatul romn= în conceptia lor= tre7uia sa ser'easca drept instrument de eecutie al planurilor lor de acaparare a principalelor ramuri ale economiei nationale. $a însir cte'a din propunerile ce ni sau (acut în aceste zile= de care îmi aduc aminte per(ect de 7ine si pe care le epun (ara cea mai mica ea)erare? A unii preopinenti miau cerut A de o7icei 'eneau doi= trei A sa se în(iinteze un monopol al )rnelor= institutie sin)ura îndreptatita sa le cumpere de la producator si apoi sa le comercializeze. 6cest monopol sa (ie încredintat unui )rup (inanciar )ermanF A altii miau propus sa se acorde (irmei ceo reprezentau monopolul pescariilor din unare si -area +ea)ra. irectia %enerala a 0escariilor $tatului tre7uia sa treaca atri7utiile ei noii societati )ermane ce se 'a creaF A o mare li7rarie de pe Calea Victoriei era r'nita de o (irma de aceeasi specialitate ca sa treaca în proprietatea ei? A C.6.-. DCasa 6utonoma a -onopolurilorE a trezit interesul unui )rup care a'ea (a7rici de ti)ari în %ermaniaF A o 7atalie )rea sa dat în urul petrolului= unde )ermanii nu se multumeau cu apro'izionarile curente= ci 'roiau sa aun)a si în stapnirea societatilor petroli(ere. În pri'inta monopolurilor pretinse de ei= leam dat raspunsuri cate)orice? tot ce apartine patrimoniului national )eneral= cum ar (i )rul= nu poate (i concesionat unor straini. Re(eritor la întreprinderile particulare cei interesau= am repetat declaratia (acuta în cazul Galeries LaFayette? sasi caute parteneri romni cu care sa intre în to'arasie si 'or a'ea toate înlesnirile. Tre7uie sa adau) ca oamenii de a(aceri )ermani care au in'adat în aceasta epoca Romnia nu erau trimisi directi ai )u'ernului de la 9erlin. +au aparut niciodata însotiti de +eu7ac"er sau cu 'reo recomandare din partea acestuia. rau reprezentanti la di'erse întreprinderi particulare= care= din proprie initiati'a= îsi cautau norocul în Romnia= unde li se desc"isese pe neasteptate un cmp promitator de in'estitie. Ca urmare a acestei situatii peni7ile= sa cerut pe cale o(iciala= c"iar în timpul )u'ernarii noastre= )u'ernului )erman= ca acesta sa potoleasca ecesele de zel ale ne)ustorilor din Reic"= ceea ce a a'ut un anumit e(ect. Cum aproape toti emisarii care au luat contact cu mine sau întors cu minile )oale din Romnia= sau plns cercurilor o(iciale de la 9erlin de „so'inismul” miscarii le)ionare= care se opune cola7orarii cu )ermanii= a7surdelor lor pretentii= care= daca ar (i acceptate= elementul romnesc ar (i (ost eclus în proportie de 1,,Q din tranzactiile cu e'reii si sectoarele cele mai importante de productie ar (i trecut su7 controlul )erman.
#. MAGAZINELE EVREILOR În timp ce ac"izitionarea marilor întreprinderi e'reiesti de catre )ermani parea 7locata prin le)ea comisarilor de romnizare= cu toate de(ectele ei= sa i'it o noua pro7lema în raz7oiul economic trian)ular= care pri'ea sutele de ma)azine a(late în posesia e'reilor. :rmnd si la acest sector s(atul dat de $ina)o)a= e'reii iau e'itat pe romni si au pre(erat sa 'nda )ermanilor pra'aliile lor. e asta data erau mai putin interesati )ermanii din Reic" sa cumpere micile întreprinderi comerciale ale e'reilor= ct mai ales compatriotii nostri sasi si s'a7i. -inoritatea )ermana a intrat si ea în (e7ra ac"izitiilor pentru asi mari reteaua comerciala de care dispunea. Vestile ce le primeam din 6rdeal si 9anat erau nelinistitoare. La 9raso'= la $i7iu= la Timisoara= mem7ri ai )rupului etnic )erman acaparasera sau erau pe punctul sa intre în stapnirea a numeroase 7unuri e'reiesti= iar romnii ramneau eternii pacaliti ai tuturor sc"im7arilor politice. 0re(ectii din aceste re)iuni au raportat ce se întmpla în udetele lor si c"estiunea a auns sa se discute în Consiliul de -inistri= dar (ara !*
ca )u'ernul sa ia 'reo masura. $ituatia a ramas în suspensie= pna cnd întro zi am (ost c"emat de %eneralul 6ntonescu. Cu o (ata posomorta mia spus ct este de în)riorat de actiunea minoritatii )ermane. omnule $ima= dupa rapoartele pre(ectilor= sasii si s'a7ii cumpara pe capete case de comert e'reiesti. enomenul a luat proportii în)rioratoare. 6r tre7ui sa inter'ii ta= cu le)ionarii tale. A omnule %eneral= miscarea nu are (onduri dect acelea care se aduna din cotizatii si care sunt strict necesare pentru administratia ei. Le)ionari particulari= detinatori de capitaluri= nu cunosc. 6m a'ut pna în prima'ara anului 1*3& un comert în(loritor= pe care ni la suprimat Re)ele Carol= la insti)atia e'reilor. -ai a'em ce'a sume strnse la „6utorul Le)ionar”= dar acestea nu pot (i utilizate dect pentru scopurile pentru care au (ost adunate si anume pentru autorarea populatiei. 6ici este ne'oie de o actiune de $tat. Va ro) sa dispuneti sa se desc"ida credite romnilor care 'or sa cumpere pra'alii e'reiesti= indi(erent ca sunt sau nu le)ionari. A omnule $ima= în acest moment nu pot sa 7loc"ez sume mari de 7ani= pentru a crea acest (ond. 8 'oi (ace mai trziu. 0na atunci ca o masura pro'izorie= întreprindeti 'oastra ce'a= cu miloacele ce le a'eti. A omnule %eneral= sin)urii 7ani de care dispunem sunt cei dati de 'oastra miscarii de la Stra2a Tarii, 'reo !,#, de milioane. ar acesti 7ani sunt destinati educatiei tineretului. 6r (i o deturnare de (onduri. ar daca 'oastra ne dati dezle)are= am putea (ace ce'a cu ei= ca o masura pro'izorie. A 9ine= omnule $ima= (oloseste acest (ond pna ce $tatul 'a inter'eni cu miloacele lui... 6sa sa (acut ca= în urma acestei con'or7iri cu $e(ul $tatului si 7aznduma pe cu'ntul lui= am utilizat (ondul ramas de la Stra2a Tarii, pentru ai auta pe romnii dornici sa se an)aeze în comert= lund locul e'reilor în ma)azinele pe care acestia le o(ereau spre 'nzare. ondul Stra2a Tarii era administrat de „0atrimoniul Le)ionar”= institutie nou creata= su7 conducerea in)inerului +icolae >orodniceanu. $e( al in'estitiilor acestui (ond si autor al lui >orodniceanu a (ost in)inerul uiliu $(intescu= un element priceput în materie= care a realizat o serie de operatii 7ancare si comerciale ecelente= în per(ecta ordine si (ara a (i 7ruscati posesorii e'rei. Cum procedam@ 0e 7aza cererilor primite de la or)anizatiile noastre din pro'incie= dadeam dispozitii lui >orodniceanu sa de7loc"eze cutare sau cutare suma în 7ene(iciul acestor or)anizatii. $e trans(erau sumele în mod )lo7al= în cutare sau cutare punct al tarii= 5= 1,= 15 sau c"iar 2, de milioane de lei= iar repartitia (ondului A di'ersilor aspiranti la pra'aliile e'reiesti se (acea su7 supra'e)"erea se(ilor locali. 9ineînteles ca eistau romni mai înstariti si nu a'eau ne'oie dect de un împrumut suplimentar. 6sa se eplica (aptul ca sa putut (ace (ata ne'oilor imediate cu att de putini 7ani. istau si resurse locale= iar (ondul de la Centru ser'ea ca un (el de credit 7ancar. Cea mai mare parte a (ondului a mers în 6rdeal si 9anat= pentru ca acolo se dadea 7atalia cu concurenta )ermana.
”0rintrun ;urnal al Consiliului de -inistri= întocmit de l. -inistru +icolae ra)omir= sa decis ca (ondurile rezultate din di(erentele de pret pre'azute de articole & si * din decretulle)e +r. 23*3 din 1*4, 'or (i puse la dispozitia administratiei 0atrimoniului -iscarii Le)ionare= pe masura încasarilor e(ectuate= în con(ormitate cu dispozitiile art. * din susnumitul decretle)e= urmnd a (i utilizate pentru lucrari de utilitate sociala”. *+punerea de motive ”.+. ra)omir= ministrul coordonarii= a prezentat Consiliului de -inistri acest urnal= cu urmatoarea epunere de moti'e? -iscarea le)ionara a luat initiati'a unor importante lucrari de utilitate sociala. În împreurarile de azi= aceasta 7ine'enita initiati'a cauta sa (ie spriinita pe toate caile. -iloacele o7tinute prin contri7utie pu7lica (iind în mod e'ident insu(iciente= ar (i nimerit ca $tatul sa inter'ina în spriinul acestei actiuni. În acest scop sar putea destina (ondul rezultat din di(erentele de pret sta7ilite prin decretulle)e +r. 23*3 din 1*4,= a carei destinatie urmeaza a (i data de )u'ern”. in moti'e lesne de înteles= ;urnalul nu pomeneste de (olosirea acestor sume pentru ac"izitii de 7unuri e'reiesti= dar destinatia acestor 7ani a (ost cea sta7ilita în Consiliul de -inistri= cnd sa semnat acest ;urnal. $umele o7tinute din di(erenta de pret a )rului au (acut în total alte #, de milioane de lei si au (ost repartizate or)anizatiilor pro'inciale= precumpanitor în 6rdeal si 9anat. 67ia trziu de tot= în luna ecem7rie= 9anca +ationala a desc"is un credit de 3,, de milioane de lei= pentru autorarea ne)ustorilor romni. 6cest credit a (ost utilizat în primul rnd la întarirea comertului romnesc din Capitala= care se )asea în stare (alimentara la 'enirea noastra si nu mai putea (ace (ata concurentei e'reiesti. În aceste conditii minore am dat 7atalia comertului romnesc su7 re)imul nationalle)ionar. %eneralul 6ntonescu nea trimis sa luptam pe (rontul economic (ara arme si (ara munitie su(icienta= ca soldatii romni în primul raz7oi mondial. Repet ca miscarea le)ionara nu a'ea nici un interes în acel moment sasi an)aeze (ortele în sectorul economic. La momentul oportun= am (i reluat 7atalia comertului le)ionar dupa principiile (iate de Capitan si cu eperienta ac"izitionata atunci. $uccesul întreprinderilor ce leam creat= de orice natura ar (i (ost ele= era asi)urat de la început prin enorma masa a cumparatorilor de care dispuneam. Cu o umatate de milion de le)ionari si cu milioane de simpatizanti= nimeni nar (i putut rezista concurentei le)ionare. 0entru a preîntmpina a7uzuri= ca persoane care au ac"izitionat 7unuri e'reiesti cu titlul particular sa le numeasca „le)ionare”= în 1! +oiem7rie am dat o circulara prin care interziceam utilizarea numelui Le)iunii (ara de apro7area mea directa? „+u se poate utiliza numele -iscarii Le)ionare în comert sau industrie (ara de apro7are preala7ila. +imeni nu are dreptul sa utilizeze numele -iscarii Le)ionare în întreprinderi de comert sau industrie= (ara apro7area mea directa. Calitatea de le)ionar nui acorda dreptul nimanui sasi intituleze întreprinderea carei apartine cu titlul particular drept le)ionara. +ici o or)anizatie din Capitala sau pro'incie nu are dreptul sa înceapa 'reo actiune în comert sau industrie= (ara apro7area mea preala7ila. 8r)anizatiile care au început pna acum asemenea întreprinderi 'or raporta imediat situatia eacta si 'or cere apro7area”. 9ucuresti= 1! +oiem7rie 1*4, >8R<6 $<-6 -ai trziu= c"iar Conducatorul $tatului= din aceasta lupta dezinteresata= care sa dat su7 patronaul sau= nea (acut un cap de acuzatie= sustinnd ca neam (i repezit la pra'aliile ido'esti= ca o 7anda de tl"ari= lundule su7 amenintare= pe preturi mult in(erioare 'alorii lor. Cartea e ,arginea rapastiei sau alte carti care sau inspirat din ea= sunt pline de de(aimari si neade'aruri. 6utorii acestor carti uita sau nu 'or sa ia act de un lucru? e'reii erau în panica în timpul )u'ernarii noastre si= su7 imperiul panicii= cautau sa 'nda cat mai repede 7unurile ce le a'eau. +u puteau tine la pret. ra lo)ic ca întreprinderile lor sa se 'nda su7 pretul lor real. (ectul psi"olo)ic A e un (enomen cunoscut de cnd lumea A in(luenteaza asupra pretului. 6ceasta acuzatie cade de la sine. #1
-area maoritate a întreprinderilor si ma)azinelor e'reiesti ac"izitionate în timpul )u'ernarii noastre au (ost cumparate în conditii corecte= prin 7una în'oire si prin înc"eiere de acte. 67ia din a doua umatate a lunii ecem7rie sau produs incidente re)reta7ile. 6u (ost cazuri de pra'alii luate su7 presiune de ctre elemente iresponsa7ile. 6ceasta se datoreaza starii de ner'ozitate )enerala care domnea pe atunci în tara. $e multiplicau semnele ca 6ntonescu pre)ateste ce'a contra Le)iunii. Tre7uie apoi a'ut în 'edere ca aceste (enomene de dezordine si anar"ie sunt caracteristice oricarei re'olutii si tre7uie sa treaca oarecare timp pna ce 'alurile ei se inte)reaza în $tat. upa 23
$. UN SC!IMB DE SCRISORI CU GENERALUL $tirile care 'eneau din sectorul economic erau din ce în ce mai rele. Începeau sa lipseasca de pe piata articole de prima necesitate. Recolta (usese sla7a si se luasera masuri pentru limitarea consumului de pine. 0returile urcau în)riorator din cauza speculantilor care îsi (aceau aparitia în ast(el de momente. -ai erau alte simptome= tot att de nelinistitoare. 6tt e'reii ct si oamenii de a(aceri ai 'ec"ilor partide sa7otau re(acerea tarii= pentru a pune re)imul în di(icultate. e alta parte= masurile luate de %eneral si de Leon pentru a împiedica o noua înstrainare a 7unurilor tarii erau insu(iciente. Începuse numirea comisarilor de. romnizare= dar ce urma dupa aceea@ +imeni nu stia. Comisarii de romnizare tre7uiau înzestrati cu miloacele necesare ca sasi poata îndeplini mandatul. i reprezentau o (unctie pro'izorie= care nu se putea eterniza. C"estiunea e'reiasca tre7uia tratata nu cu miloacele primiti'e ale comisarilor de romnizare= ci în cadrul unui plan care sa (ieze etapele si limitele rezol'arii ei. %u'ernul nusi (iase pozitia nici (ata de asaltul întreprinzatorilor )ermani de a acapara ct mai multe 7unuri e'reiesti= pro(itnd de conunctura creata de rasturnarea re)imului carlist. În alti termeni= lipsea o politica economica. +u stiam unde mer)em. +u se de(inise nimic precis în orientarea economica a tarii. 0ro7lemele se rezol'au de la caz la caz= dar (ara sa eiste o îndrumare )enerala. esi miscarea nu a'ea conducerea directa a economiei nationale= totusi (iind coraspunzatoare la )u'ernare= am crezut de datoria mea sa atra) atentia %eneralului asupra lipsei de coerenta si unitate în acest sector. 0lecam de la ideea ca $tatul tre7uie sa inter'ina întro (orma )lo7ala în economie= armoniznd toate (ortele producti'e. 6'eam ne'oie de un plan economic= asa cum se procedase în
6daptarea la noua structura a $tatului tre7uie sa se (aca repede si ener)ic. 8rice zi de întrziere este (atala. trist ca orice 'a semnalez în acest domeniu= pri'iti cu oarecare neîncredere. Cei din lumea 'ec"e c"iar daca sunt sinceri nu pot sa (aca 7inele= pentru ca nu stiu sa )ndeasca în spiritul economiei diriate de $tat. 6ici e centrul ne'ral)ic al pro7lemei si nicaieri în alta parte. Cu aceleasi sentimente de de'otament= 1! 8ctom7rie 1*4,”. >8R<6 $<-6 Cititorul poate sasi dea seama ca eu puneam în aceasta scrisoare o pro7lema )enerala= care pri'ea structura economica a +oii Romnii. Care e politica $tatului +ationalLe)ionar în economie= cum proiectam sa se des(asoare ansam7lul productiei nationale@ +u se poate )u'erna pe doua linii? în politica sa proclamam $tatul +ationalLe)ionar= iar în economie sa crpim „pe ici= pe colo= prin partile esentiale”= dupa nemuritoarea (ormula a lui Cara)iale= 'ec"ea economie. 6m 'or7it în aceasta scrisoare de „economia diriata”= pentru ca aceasta era epresia la moda pe atunci= împrumutata din lim7aul $tatelor re'olutiilor nationale= economie aplicata cu succes att în %ermania ct si în
+u stiu daca în
+u darmnd= nu lo'ind în (iecare zi, nu 7locnd prin masuri usuratice acti'itatea economica a întreprinderilor darmate= nu asa se re(ace ordinea economica. Cu att mai mult cu ct aceasta ordine este le)ata pe planul international de alte elemente= pe care eu tre7uie sa le tin în seama si sa le or)anizez cola7orarea cu noi= pentru ca sa maresc interesul lor politic pentru Tara noastra= si deci sa asi)ur si spriinul lor. 6st(el (iind si udecnd cu calm= cred ca în alta parte tre7uiesc 'azute cauzele si miloacele. Rezistenta unora= neîncrederea multora si insu(icienta elementelor recomandate de ta. Rezistenta= nedreapta si nepatriotica a unora= o putem com7ate prin pedepsirea sa7otaului. $i stiti masurile ce leam luat în aceasta pri'inta. ar neîncrederea multora nu poate (i com7atuta numai prin represiune. Vam atras atentia ca în Tara cresc nemultumirile în pri'inta re)imului. Ca în (iecare zi= de la politia numita c"iar de 'oastra= primesc in(ormatii de starea de nemultumire pro'ocata în Tara de prea desele incidente. 0na si în armata= care mia dat toata încrederea ei A care mie scumpa A si pentru care am (acut si (ac zilnic e(orturi de îndreptare si de ridicare= pna si aici se prinde neîncrederea si cresc nemultumirile pentru ca le)ionarii cred ca pot aresta si maltrata o(iterii. ste ultima cauza care a)ra'eaza criza si îi pre)ateste „(alimentul”. 0erc"ezitii nedrepte= arestari insultatoare în contra o(iterilor= straini de orice actiune politica= con(iscari de 7unuri sau îndemnuri la dezordine= ca acel al Bunei Vestiri, iata ce mareste neîncrederea.
$au îmi dati toata li7ertatea si toata autoritatea în conducerea Tarii= ale)erea oamenilor si perimarea tuturor )reselilor si tuturor dezordinilor. u îmi iau raspunderea sa ridic un re)im daca sunt ascultatF nu pot însa consimti sa (iu prizonierul lui si sa ma pra7usesc cu el= daca nu ma urmeaza. $titi ca nu am oameni de capatuit. 6ccept orice su)estii de persoane. Tre7uie sa am li7ertatea= (ara a (i mereu suspectat în a le numi si înlocui cnd se 'or do'edi a nu (i la înaltime= cu pricepere si ordine. La (el am cerut si pentru conducerea 6rmatei în 1*34 si în 1*3&. +u am (ost ascultat si rezultatul se simte. Con'ocati'a prietenii si "otartiB Cu doua capete nu se poate duce un corp dect la dezastru. 6stept raspunsul 'oastra si 'a ro) sa nu întrzie= (iindca nu pot paraliza conducerea $tatului de aceste neîntele)eri si al epune la ocupare straina= în caz cnd ele se 'or a)ra'a. iti si)ur însa ca %eneralul 6ntonescu nu are ne'oie de depline puteri si de deplina li7ertate în conducere si actiune pentru a (a'oriza elemente plutocratice si a su)ruma -iscarea Le)ionara= ci= din= contra= pentru a (olosi si a o ridica pe culmile pe care doreste sincer sa o 'ada urcnd. 0entru aceasta am ne'oie de autoritate.
li7eralii în doua rnduri= în cursul carierei lui politice? în 1*2!= în timpul )u'ernarii %eneralului 6'erescu= si în 1*311*32= în timpul )u'ernarii
1,. Între autorii acestor incidente îl amesteca si pe -i"ail $turdza= -inistrul de terne= care ar (i patronat maltratarea unor supusi en)lezi pe Valea 0ra"o'ei. ste 'or7a de un )rup de a)enti en)lezi= descoperiti la 0loiesti de politia le)ionara= dupa sc"im7area re)imului. 6cestia au (ost trimisi în Romnia ca sa prepare az'rlirea în aer a sondelor si incendierea ra(inariilor de petrol A operatie pe care ei o pre)ateau cu consimtamntul Re)elui Carol. Tolerati de or)anele (ostului re)im= au (ost prinsi cu tot stocul de aparate si eplozi'e= destinat sa scoata din circulatie pentru multa 'reme productia noastra petroli(era. 11. Ce concluzii tra)e %eneralul din acest rec"izitoriu împotri'a miscarii@ +u se poate )u'erna un corp cu doua capeteB ”$au 'a luati sin)ur raspunderea în (ata Tarii si a
1%. AL DOILEA SC!IMB DE SCRISORI Raspunsul %eneralului ma surprins att prin 'iolenta lim7aului ct si prin acuzatiile adnc nedrepte ce le az'rlea asupra miscarii. -ai a'usesem pna atunci nepotri'iri de 'ederi cu %eneralul= dar întotdeauna se rezol'au pe cale amicala= (ara nici o urma de suparare. $imteam din raspunsul lui de acum ca (usesem prelucrat de cercuri ostile noua= care începusera sa se )rupeze în urul persoanei lui. 6 continua pe acelasi ton= aratndui ca e nedrept= ca acuzatiile lui= luate 7o7 cu 7o7= sunt neîntemeiate= ar (i însemnat sa maresc tensiunea la maimum. Cum tot rec"izitoriul lui contra Le)iunii culmina în cererea lui de a (i proclamat si se(ul miscarii= am e'itat aceasta c"estiune= ca si cum nas (i înteles despre ce este 'or7a. :nitatea de comanda în $tat nu era de (apt primeduita= deoarece %eneralul detinea toate pr)"iile lui de comanda. +ici o numire si nici o le)e nu se puteau (ace (ara semnatura Conducatorului. -iscarea era altce'a. a a'ea spiritul si structura ei= pe care %eneralul nu le asimilase. l a'ea o mentalitate cazona. În miscare nu e destul sa dai ordine= ca în armata= ci tre7uie sa te 7ucuri în preala7il de dra)ostea le)ionarilor= sin)ura 'irtute care )aranteaza eecutarea lor. 6 doua scrisoare a mea= la o saptamna dupa raspunsul %eneralului= a'ea o semni(icatie mai lar)a etinznduse asupra politicii )lo7ale a re)imului. 6m reluat c"estiunea economica= dar nu ca su7iect principal de discutie= ci ca una din pro7lemele tratate în ansam7lul situatiei )enerale. Ce constatam în decursul scurtei noastre )u'ernari= cnd a7ia trecuse o luna de zile de la intrarea noastra în ministere@ Înainte de (ormarea )u'ernului= iam o(erit %eneralului= cum am scris în prima parte a lucrarii= alternati'a sa (acem ale)eri li7ere= cu participarea tuturor partidelor= propunere pe care iam repetato mai trziu si care a (ost moti'ul principal al con'ocarii marii mani(estatii le)ionare de la ! 8ctom7rie= al carei o7iecti' era tocmai sa demonstreze popularitatea miscarii. %eneralul a pre(erat sa ramna în cadrul deplinelor puteri primite la ! $eptem7rie 1*4,= de la Re)ele -i"ai= si a re(uzat solutia ale)erilor. 67ia dupa ce %eneralul sa decis sa pastreze deplinelor puteri= (ara consultarea poporului= am cerut= pentru realizarea cola7orarii noastre= ca miscarea sa (ie proclamata or)an unic de )u'ernare= ceea ce sa si în(aptuit prin 6ctul Constitutional de la 14 $eptem7rie 1*4,. i 7ine= între timp ce am constatat@ C"iar %eneralul nu respecta clauzele ecretuluiLe)e din 14 $eptem7rie si= pe su7 mna= încuraa celelalte (ormatiuni politice sa tina întruniri si sa se or)anizezeB 6cest procedeu neloial contra'enea 6ctului Constitutional= pe care %eneralul îl semnase. +imic nul silise la aceasta solutie. -iscarii nui era teama de celelalte partide si 7ucuros sar (i în(runtat cu ele întro #&
competitie electorala= dar de 'reme ce însusi %eneralul a optat pentru re)imul autoritar= tre7uia sa se tina de el= tre7uia sa (ie consec'ent cu propria lui iscalitura. 6 doua scrisoare a mea a (ost determinata de in(ormatiile ce le primisem din di(erite puncte ale tarii ca partidele începusera sa se miste= încuraate c"iar din ca7inetul %eneralului si cu apro7area lui tacita. 0entru a lamuri aceasta stranie situatie a politicii re)imului= iam trimis %eneralului a doua scrisoare= care a'ea urmatorul continut? omnule %eneral= „Va marturisesc ca intentia mea este ca astazi sa lic"idam de(initi' orice urma de neîntele)ere si sa patim pe un drum limpede si istoric. Toata neîntele)erea= omnule %eneral= pro'ine de la spirit= de la o conceptie= de la o atmos(era su(leteasca si nu de la oameni. Re)imul le)ionar cere )u'ernare în spirit le)ionar= )u'ernare totalitara. %u'ernare totalitara înseamna monopolul politic al unei miscari= aceea care a 7iruit= eclusi'itate daca 'reti? asa e în
l. :n mare asalt al lumii 'ec"i= al plutocratiei si iudeomasoneriei= ca sa 'a in(iltreze idei si oameni straini de spiritul le)ionar. 2. 8amenii acestia speculeaza 7unatatea si spiritul de dreptate al 'oastra. 3. 'oastra sunteti însu(letit de cele mai 7une intentii care sunt contracarate de in(luente ne(aste. 4. -ulti dintre asa zisii prieteni ai 'oastra 'a (ac cel mai cumplit rau= sapnd treptat si metodic raporturile de încredere cu miscarea le)ionara. 5. $in)urii spriinitori leali si sinceri ai %eneralului 6ntonescu sunt le)ionarii. !. +umai cu le)ionarii= %eneralul 6ntonescu poate sa duca Tara spre un destin mare. #. %eneralul 6ntonescu are în (ata cel mai mare moment din 'iata 'reunui om de $tat. &. %eneralul 6ntonescu= daca 'rea sa mear)a la 7iruinta= tre7uie sa conduca tara în spirit le)ionar si cu le)ionari. *. -iscarea Le)ionara nu se poate retra)e de la crma Tarii= pentru ca ea a 'enit cu 'oastra= 7iruind o lume 'ec"e. u"ul ei ne depaseste pe toti. l tre7uie sa se împlineasca. 1,. 8rice împiedecare a re'olutiei le)ionare este (atala tarii. 11. e aceea 'a imploram sa mer)em înainte pe drumul Capitanului= sa ne dati li7ertatea sa ne realizam pro)ramul le)ionar= care înca nu a început= pentru ca noi pna acum am (ost prizonieri ai propriului nostru %u'ern= situatie pe care am suportato numai din dra)oste si respect (ata de 'oastra. Vreau lucrul acesta= pentru ca raspunderea cade nu numai asupra 'oastra si a mea= ci asupra între)ii miscari le)ionare= cu toti martirii ei si cu toti anii de su(erinte. Cu aceleasi sentimente de de'otament= D>oria $imaE 9ucuresti 2& 8ctom7rie 1*4,” Tetul scrisorii mele are ne'oie de cte'a eplicatii. e asta data ma ridicam peste c"estiunea economica si puneam o pro7lema de ordin )eneral? al spiritului în care tre7uie sa (unctioneze re)imul le)ionar. aca miscarea a (ost proclamata or)an politic al $tatului= atunci alaturi de ea nu se mai pot mani(esta alte (ormatiuni. %eneralul însusi optase pentru aceasta (ormula. În cursul scrisorii mele= am (olosit de cte'a ori termenul „totalitar”. Tre7uie lamurit ce întele)eam eu la 'remea aceea prin aceasta 'oca7ula. Termenul era la moda pe atunci= ca si „economia diriata”= si întrase în lim7aul tuturor miscarilor nationaliste din uropa. ar eista di'erse specii de totalitarism. Totalitarism= în sensul pur al cu'ntului= dus pna la ultimele consecinte= pna la ani"ilarea persoanei umane= nu eista dect în Rusia 7olse'ica= unde sistemul marist in'adeaza si s(era 'ietii indi'iduale. În %ermania nationalsocialista= totalitarismul a acaparat $tatul= dar nu a 'iolentat s(era (amiliei si a indi'idului. În
aminte %eneralului de usurinta cu care el ia în considerare toate reclamatiile ce aun) la el= (ara sa dea su(icienta atentie iz'orului de unde 'in si intentiilor cu care este 7om7ardat zi de zi cu aceste reclamatii. ”Constat ca toti oamenii acestia din lumea 'ec"e )asesc o lar)a întele)ere în su(letul 'oastra= pe care îl speculeaza acesti nemernici în detrimentul re)imului”. În partea a doua a scrisorii (aceam un patetic apel la întele)erea su(leteasca a %eneralului= de ostas si patriot= ca sasi îndrepte )ria parinteasca în primul rnd catre le)ionari= care au su(erit o crncena pri)oana timp de doi ani. +u întrzie nici raspunsul %eneralului= care= tre7uie recunoscut= este ce'a mai ponderat dect în prima scrisoare? omnule $ima= +u este timp de polemica între ta si mine. aca continuam= raporturile dintre noi= dintre mine si -iscare= se 'or înrautati. e aceasta situatie 'or pro(ita dusmanii si 'or pierde Tara= Tara= Le)iunea si noi doi. Constient de aceasta perspecti'a= nu 'oi aluneca= în ceea ce ma pri'este= pe aceasta panta.
i tre7uie sa asculte si sa eecute. i nu pot impune se(ilor lor metode si atitudini. 0ot însa su)era= s u)era= ca orice su7altern= orice idee 7una. Cu sistemul care tinde sa se )eneralizeze= anar"izam aparatul de $tat. +u întru în precizii. +u este timp. Cunoasteti însa destule cazuri. cazuri. Cunosc si eu (oarte multe. +u uitati ca sau strecurat intentionat în re)im si aparatul economic economic elemente 'rte ca sa ne încurce. 0na la puri(icarea Le)iunii= ele pot (ace ra'a)ii mari. %eneralul 6ntonescu nu poate lasa sai cada 'ictima lor si el= si Le)iunea si Tara. În consecinta= ce 'a cere %eneralul 6ntonescu în interesul Tarii Tarii si în interesul 'oastra@ l 'a cere sa declarati? aE Ca= con(orm <.. +r... care este actul unic si de 7aza al constituirii politice a $tatului Romn= %eneralul 6ntonescu este $e(ul Re)imului Le)ionar si $e(ul %u'ernului. 6'nd aceasta du7la calitate= se întele)e de la sine ca si %u'ernul si Re)imul asculta de %eneralul 6ntonescu. 7E Ca este separatie si nu imitiune între partid si )u'ernF )u'ernF cE Ca liniile liniile princi principal palee de )u' )u'ern ernare are se "otara "otarasc sc în (oruri (orurile le politic politicee con conduc ducato atoare are ale Re)imu Re)imului lui 6ntonescu= care "otaraste în ultima instanta în pri'inta dezideratelor= succesiunii si ritmul aplicarii lorF dE Ca= plecnd de la liniile mari directoare sta7ilite cum am aratat mai sus= )u'ernul a'nd raspunderea totala= tre7uie sa ai7a si li7ertatea totala de )u'ernareF eE 0ersoanele de toate cate)oriile= din Le)iune= care sunt indicate= prin pricepere= puterea lor de munca si trecutul trecutul lor onest si curat= curat= sa ocupe locuri locuri în administrat administratiile iile pu7lice de orice cate)orie= cate)orie= sa (ie desemnate desemnate numai de (orul de conducere politica al Re)imului Le)ionar= si sami (ie prezentate în scris mie= pentru raspun raspunder deri= i= numai numai prin prin l. >oria >oria $ima= $ima= care care este si ramne ramne== su7 irect irectia ia sup suprem remaa a %en %enera eralul lului ui 6ntonescu= Comandantul -iscarii Le)ionare. În consecinta= este sin)urul în drept sa prezinte %eneralului 6ntonescu si deziderate politice si economice si recomandari de persoane pentru completarea si puri(icarea 6paratului de $tat= de sus si pna os. (E Ca odata pe saptamna sau de doua ori pe luna= %eneralul %eneralul 6ntonescu 6ntonescu 'a prezida prezida orul de Condu Conducere cere 0olitica al Re)imului. Cu aceasta ocazie= se 'or discuta toate pro7lemele care pri'esc si actiunea Re)imului si aceea a %u'ernului= pentru a (ace si acordul per(ect si sudura totala între %u'ern si Re)im= între %eneralul 6ntonescu si 'oastra”. 6naliznd a doua scrisoare a %eneralului= constatam un amestec de idei rezona7ile si de atacuri tot att de nedrepte contra Le)iunii. ar tema centrala ramne aceeasi? 'rea sa smul)a si se(ia Le)iunii= întro (orma mai 'oalata= mai putin directa. <. %eneratul recunoaste recunoaste ca )reselile )reselile sunt inerente )relei mosteniri mosteniri ceam primito. primito. Ca nam a'ut timpul necesar ca sa se pre)ateasca pro)ramul= cadrele si cola7orarea. În s(rsit= un ade'ar. Ceea ce iam spus de attea ori. 8 re'olutie 7iruitoare= mai ales dupa teri7ilele pierderi su(erite= nu poate „stante pede” sa se încadreze „(ara murmur si so'aire” în ordinea de $tat. <<.
A ca ar eista doua ustitii. +u stiu de unde a scos aceasta enormitate. ista o sin)ura ustitie= su7 conducerea lui -i"ai 6ntonescu= unde noi nu a'eam nici un accesF A doua conduceri politice. 6lta a7surditate= caci %eneralul detinea toate pr)"iile $tatului si noi nu ne puteam pln)e ca suntem prizonierii lui. u nu a'eam nici o putere= nici sa numesc pe cine'a si s i nici sa întocmesc o le)eF A doua conduceri economice. Tot Tot att de )resit. $e(ul economiei era omul pus de 6ntonescu= 0ro(esorul Leon. Le)ea comisarilor de romnizare nu ne apartinea. 6 (ost întocmita împotri'a opozitiei ministrilor le)ionari. +oi ne puteam pln)e ca lucrurile nu mer) 7ine în economie= lipsind o idee directoare= un plan. V<. $trecoara si per(ida insinuatie ca sunt in(iltratii în $tat= „elemente 'rte ca sa ne încurce. 0na la puri(icarea Le)iunii ele pot (ace ra'a)ii ra'a)ii mari”. 8 acuzatie tot att de neîntemeiata. +ici timpul material material nu permitea sa se produca ast(el de in(iltratii. ra aceasta insinuatie o pre)atire a ceea ce a'ea de )nd sa (aca %eneralul mai trziu@ upa îndepartarea noastra de la putere= %eneralul a utilizat pe scara lar)a aceste ar)umente= a(irmnd ca în miscare sar (i produs puternice in(iltratii comuniste. V<<. -ereu re'ine la realitatea cel doare? ca )u'ernul si partidul sa asculte de acelasi om. V<<<. Întro (orma camu(lata cere din nou $e(ia Le)iunii. l cere o declaratie prin care sa se spuna= ca= în con(ormitate cu decretul de constituire a $tatului +ationalLe)ionar= %eneralul 6ntonescu este si se(ul re)imului si se(ul )u'ernului. $ituatie pe care nu io contesta nimeni. ar mer)e mai departe= sustinnd ca am7ele entitati= )u'ern si re)im= asculta de el. +ici asta nu io contesta nimeni. 0na cnd spune ca l. >oria. $ima ramne su7 conducerea suprema a %eneralului 6ntonescu= Comandantul -iscarii Le)ionare. eci el 'roia sa se ridice peste mine= ca un (el de supercomandant. $i de asta data= am i)norat aceasta cerere si am retinut din ta7loul dorintelor o idee poziti'a? ca odata pe saptamna sau de doua ori pe luna %eneralul sa prezideze sedintele orului Le)ionar= „în care sa se trateze toate pro7lemele care pri'esc actiunea re)imului si aceea a )u'ernului= pentru a se (ace acordul per(ect si sudura totala între %u'ern si Re)im”. Re)im”. 6ceasta su)estie am puso imediat în aplicare. %eneralul= din acest moment= a (ost in'itat sa prezideze sedintele orului Le)ionar= ceea ce sa realizat (ara întrerupere pna în aunul lo'iturii lui de $tat contra noastra. $i ca înc"eiere= o o7ser'atie care caracterizeaza mentalitatea lipsita de orice omenie a scri7ilor care au redactat (aimosul e (aimosul e ,arginea ,arginea rapastiei. rapastiei. $c"im7ul meu de scrisori cu %eneralul 6ntonescu este intitulat în aceasta carte „>oria $ima în (runtea (aradele)ilorB „.
11. CUM REZOLVA ANTONESCU PROBLEMELE ECONOMICE +u sunt cel mai c"emat sa apreciez competenta cui'a în materie economica= dar %eneralul= care nu iesise toata 'iata lui din mediul militar= a'ea pretentia ca e in(aili7il si în acest domeniu. +u rareori am (ost martor la masurile ce lea luat cu )reutatea omului atotstiutor= dar care= în (ond= nu se potri'eau cu realitatile si pro'ocau ilaritate între cola7oratori. l îsi ima)ina ca si economia se supune ordinelor= cum ai comanda o trupa la cazarma. +u era ne'oie sa (ii doctor în economie ca sati dai seama daca o dispozitie este aplica7ila sau nu= iar daca nu cunosti su(icient pro7lema= te adresezi oamenilor de specialitate ca sa te lamureasca. $a dam cte'a cazuri ca sa ne con'in)em de usurinta cu care se pronunta în acest domeniu )in)as si contradictiile la care aun)ea. ortocalele. ortocalele. În cadrul masurilor luate pentru ec"ili7rarea 7alantei de plati cu strainatatea= sa discutat într un Consiliu de -inistri ce anume articole din comertul nostru cu
”Tot ”Tot ne) ne)ust ustori oriii scump scumpesc esc aceste aceste mar(u mar(uri. ri. Cum proced procedeaz eaza@ a@ -ie mia mia spu spuss ne' ne'ast asta. a. Cnd Cnd trece trece controlorul= preturile a(isate de ne)ustor sunt cele (iate de autoritati= 15 lei= 1# lei= 2, de lei= la (iecare (el de mar(a. upa ce trece controlorul= ne)ustorul sc"im7a imediat preturile si pune 2, lei= 25 lei= 3, de lei, în locul celorlalte. Celor care protesteaza= li se pune între7area daca le place sau nu”. +u odata %eneralul aducea în discutia Consiliului c"estiuni ce le auzea de la sotia lui sau de la anturaul sau (eminin= nelipsit din casa lui. În realitate= 'iata se scumpea pentru ca se împutinase mar(a si atunci era normal sa creasca preturile si= alaturi de ele= sa în(loreasca si specula. %eneralul ordona masuri ur)ente pentru reprimarea speculei. Între altele= cere o întarire a controlului mer)nd pna a admite o propunere a lui Leon ca sa se înc"ida pra'aliile ne)ustorilor 'ino'ati. ar cu ast(el de masuri= %eneralul aluneca= (ara sasi dea seama= în sistemul economiei diriate= cu deose7irea ca nul aplica dect incoerent si insu(icient= pe ici= pe colea= dupa cum se i'eau cazurile= si nu a'ea în 'edere ansam7lul economiei nationale. $provi"ionarea $provi"ionarea.. 6pro'izionarea populatiei cu articole de prima necesitate mer)ea att de )reu= att din cauza pierderilor teritoriale su(erite ct si pentru 7oicotul ad'ersarilor= dupa propriile declaratii ale %eneralului= din 14 8ctom7rie 1*4,? „Va atra) atentia în )eneral asupra apro'izionarilor= caci suntem 7oicotati. ste în aceasta pri'inta o mentalitate de ordin )eneral? masurile noastre sunt 7oicotate att de e'rei= contra carora am luat cascada de masuri ce leam luat= ct si de anumite cercuri ale re)imurilor care au murit= si 'oastra tre7uie sa com7ateti aceasta mentalitate printro acti'itate si printro supra'e)"ere (oarte intensa. 8c"ii si urec"ile 'oastra tre7uie sa simta totul. +u tre7uie sa lasati ca aceasta su7minare sa (aca pro)rese= si aceasta nu se poate com7ate dect prin acti'itate= prin întelepciune si ener)ia 'oastra”. Ca urmare a acestor declaratii= în sedinta din 24 8ctom7rie= re'ine asupra pro7lemei si propune ca samsarii sa (ie iz)oniti si miscarea sasi asume raspunderea apro'izionarii în (iecare udet. ”omnule $ima= ia dispozitii ca în toate udetele= în locul samsarilor= sa (ie numit un= le)ionar”. Ca urmare a deciziei luate de conducatorul $tatului= am acceptat ca sa (ie numit un se( al apro'izionarii în (iecare udet. $i aceasta masura= cum poate o7ser'a oricine= (ace parte mai mult din sistemul economiei diriate dect acel al economiei li7ere. %eneralul se contrazicea. În cazuri concrete= specula= apro'izionare= cerea inter'entia $tatului= dar re(uza sa aplice acest criteriu între)ii economii +ationale. $olutia %eneralului= cu se(ii de apro'izionare= a dat rezultate mediocre. 6cestia nu a'eau alt rol dect sa descopere stocurile ascunse de cereale si alimente= pentru a le restitui pietei. $au petrecut si inter'entii )resite= eces de zel= care au a'ut ca urmare pln)eri la 0resedintie... +a'eam nici noi de unde sa scoatem personal specializat pentru attea (unctii economice ce le crea peste noapte %eneralul. (idicarea salariilor salariilor . În sedinta din 11 8ctom7rie 1*4,= %eneralul se ocupa de pro7lema muncitorilor. ”-inimul de salariu pe carel pre'ad eu= nu este acela care asi)ura eistenta muncitorului= ci acela care da posi7ilitatea sa ai7a un standard de 'iata mai ridicat= pentru ca= prin ridicarea standardului de 'iata al lucratorilor de la sate si orase= ei sa poata a'ea posi7ilitatea sa cumpere produse (a7ricateF ca sa poata (i o circulatie 'ie si acti'a= cum spuneti 'oastra în economia politica”. 0e drept cu'nt= Leon îi raspunde? ”Cnd posi7ilitatile de apro'izionare cu materii prime nu sunt normale si cnd nu sunt normale si o întrea)a serie de conditii care determina productia= eu ma între7 daca nu cum'a o ridicare a salariilor aduce si ridicarea de preturi= pe care noi 'rem sa le comprimam@ La care îi raspunde Conducatorul $tatului? ”6cest lucru nul 'oi lasa sa se produca. 6ici este rolul de diriare al $tatuluiF aici inter'enim noi. u ridic salariul lucratorului de os= dar pe (a7ricant nul las sa mareasca pla(onul preturilor”. e asta data= %eneralul (olosea direct cu'ntul „diriare” si 'or7ea tot att de clar de „inter'entia $tatului”. Cnd iam cerut eu cu o saptamna mai trziu acelasi lucru= în scrisoarea ce iam trimiso= a a'ut o reactie (urioasa. %eneralul era în (ond partizan al economiei diriate dar nu întele)ea eact ce înseamna. „iria” economia "aotic= dezordonat= dupa lipsurile si ne'oile ce se i'eau= în loc sa ceara specialistilor ela7orarea unui plan economic. ireste ca se putea aun)e la un ec"ili7ru între salarii si preturi= cum cerea %eneralul= dar nu prin masurile lui sacadate= ci printro reor)anizare )enerala a economiei.
&4
12. O ÎNTÂLNIRE CU CLODIUS Relatiile miscarii cu r. >ermann +eu7ac"erF ministru însarcinat cu c"estiunile= economice pentru Romnia DSonderbeauftrager f8r 9irtsc1fatsfragenE= erau cordiale. Cum am scris în 'olumul Sfârsitul unei domnii sângeroase= lam cunoscut în 'ara anului 1*4, si am a'ut cu el dese întlniri în casa lui %receanu. +eu7ac"er a sustinut întotdeauna cauza miscarii att pe ln)a a7ricius ct si la Jil"elmstrasse. $impatia lui pentru miscare na scazut nici dupa incidentele a'ute cu oamenii de a(aceri )ermani sau cu mem7rii minoritatii )ermane. 9ineînteles= nui con'enea nici lui sa auda mereu pln)eri din partea conationalilor sai ca le)ionarii sunt „so'inisti” si ca împiedica sistematic penetratia economica a Reic"ului în Romnia. ar= cu spiritul sau lar) si )eneros= întele)ea con'ulsiile unei re'olutii aunse la putere si necesitatea ca sa se lase timp miscarii pna ce se 'a inte)ra în structura $tatului. ar si ra7darea lui a'ea o limita. Ca orice înalt (unctionar= +eu7ac"er tre7uia sa anunte si el „succese” la 9erlin= Cea o7tinut din cola7orarea cu re)imul le)ionar@ Ce 7ene(icii materiale pentru Reic"@ Ce întreprinderi au întrat su7 controlul )erman@ Toate 'r(urile "itleriste se întreceau în a o7tine a'antae pentru Reic" din postul cel ocupau= caci cu= ele îsi usti(icau situatia. ara succese în cariera= riscau sa (ie înlocuiti. e alta parte= culti'nd relatiile cu noi= +ea7ac"er se epunea criticilor lui a7ricius. -inistrul Reic"ului la 9ucuresti acceptase 'ictoria le)ionara pentru ca nu a'ea încotro= depasit de su'oiul e'enimentelor= dar în sinea sa niciodata nu pe împacase cu ea= deoarece îi rasturnase toate tezele si pre'ederile ce le sustinuse ani de zile la 9erlin. upa constituirea noului )u'ern= sa le)at trup si su(let de 6ntonescu= 'aznd în el nu numai un protector= dar si un aliat posi7il= cu care ar putea sasi ia re'ansa contra noastra. 0e +eu7ac"er îl tac"ina mereu pentru prietenia aratata miscarii. „i= sa 'edem ceo sa o7tii de la le)ionari”. $i rdea de el cu rautate cnd i se= aducea la cunostinta 'reo noua „ispra'a” a comisarilor de romnizare. ar nici contactele cu +eu7ac"er nu mer)eau cum tre7uia. e cte ori ne întlneam= 'enea cu c"estiuni minore. 0leda cazul întreprinderilor e'reiesti= unde erau interese )ermane în oc. Ceea ce asteptam de la el= era ceea cei propusesem si lui 6ntonescu= ca ei sa ne aute cu eperienta lor ca sa ne întocmim si noi propriul nostru plan economic= întrnd si noi în era economiei diriate= )ratie careia %ermania poarta cu succes )reutatea raz7oiului. +iciodata na desc"is acest su7iect în discutiile noastre. $i atunci am tras concluzia ca nici %ermanii nu erau interesati în re(acerea economiei romnesti pe 7aze plani(icate= ci doar sa mear)a 7ine li'rarile de petrol si cereale si sa acapareze ct mai multe întreprinderi din mna e'reilor. -a )ndeam ca un plan ela7orat de acord cu ei= eo ipso (ia si limitele lor de penetratie. $tiam atunci de ce sa ne tinem= ce sectoare îi intereseaza si cum se poate aun)e la o armonizare a intereselor comune. 6tt +emtilor ct si lui 6ntonescu nu le con'enea o economie ordonata= plani(icata= impusa de necesitatile raz7oiului= ci o economie desc"isa= de stil 'ec"i= unde îsi puteau continua a(acerile lor nestin)"eriti e'reii si li7eralii= iar= paralel= sa acapareze si oamenii de a(aceri )ermani ct mai multe 7unuri din Romnia. ste ade'arat ca la începutul lui ecem7rie sa semnat la 9erlin un acord de cola7orare economica romno)ermana pentru zece ani= dar acest acord nu pri'ea or)anizarea economiei romnesti= în sensul preconizat de noi= ci se re(erea mai mult la autorul cel da %ermania Romniei= pentru întarirea ei economica= o(erind un împrumut si consilieri. 6cord= de alt(el= care nu sa aplicat niciodata= caznd repede în desuetudine. :n plan economic presupunea un stat maor de specialisti= care= dupa luni de zile de studiu= sa prezinte )u'ernului concluziile lor. În (ata lui +eu7ac"er si a între)ului personal diplomatic )erman= eram pus în stare de in(erioritate si prin (aptul ca nu puteam dez'alui „secrete de $tat”. +ui puteam in(orma ca Leon si %eneratul erau autorii le)ii comisarilor de romnizare= ca 6ntonescu nea cerut sa oprim a'alansa de cumparatori )ermani a 7unurilor e'reiesti= ca incidentele= unde si cnd se întmplau= stau su7 patronaul Conducatorului= ca noi nu suntem dect eecutantii unor ordine. +u puteam sal prasc „su7limei porti” pe $e(ul $tatului. +iciodata si în nici o con'ersatie cu reprezentati ai Reic"ului nam az'rlit raspunderea unei actiuni asupra %eneralului. ra mult mai pro(ita7il din punct de 'edere politic pentru noi= dar nu era nici loial si nici demn de un romn. Vai= din ne(ericire= %eneralul nu a'ea aceeasi conceptie a onoarei romnesti. +u a'ea scrupule de constiinta ca sa ne înne)reasca= ori de cte ori reprezentantii Reic"ului protestau pentru atitudinea „intransi)enta” a le)ionarilor. +u se solidariza cu noi= zicnd „sunt eecutantii politicii mele”. +u se 'a &5
)asi în nici un document )erman 'reun cu'nt de critica la adresa %eneralului= rostit de mine sau de cola7oratorii mei cei mai apropiati. ra în a doua umatate a lunii 8ctom7rie= nu mai retin eact ziua cnd am (ost a'izat de %receanu ca Clodius 'rea sa ma cunoasca si pentru a înlesni aceasta întlnire= a aranat o cina la el acasa= la care 'a participa si +eu7ac"er. 6m7asadorul Clodius era superiorul lui +eu7ac"er= înalt (unctionar la -inisterul de terne :Stellvertreterleiter der 9irtsc1aftpolitisc1en $bteilung E. 'ident= ma interesat mult sa cunosc acest important persona din anturaul lui Ri77entrop= care detinea o pozitiec"eie în relatiile economice ale %ermaniei cu tarile europene. $peram ca= în cursul acestei întlniri= sa am cu el o con'ersatie lamuritoare de înalt ni'el. Îmi dadeam seama ca (usese si el copios in(ormat despre „eperimentele economice le)ionare” din Romnia si asteptam sa desc"ida discutia asupra acestei c"estiuni pentru a pune lucrurile la punct si pentru ai sonda opinia asupra ideii mele de a or)aniza economia tarii noastre dupa principiile economiei diriate. u urmaream sa se aun)a la o cola7orare de (ond cu ei= în care (iecare partener sasi cunoasca eact limitele si o7li)atiile luate. e la economia con'ulsi'a= 7azata pe acaparare si a(= sa se aun)a la o economie ordonata. %receanu si sotia lui= care era de ori)ine )ermana= erau niste am(itrioni admira7ili. $tiau sa creeze în casa lor o atmos(era calda si prieteneasca= în care (iecare se simtea 7ine. În cursul mesei= nau a'ut loc dect con'ersatii 7anale= o7isnuite la mesele diplomatilor= dar nu sa a7ordat nici o pro7lema serioasa. -a asteptam ca dupa masa= dupa ce neam retras întrun salonas la ca(ea= ca discutia sa (ie desc"isa de Clodius. ar nici atunci= nici Clodius si nici +eu7ac"er= nu au ridicat 'reo pro7lema le)ata de misiunea lor în Romnia. Vaznd rezer'a lor= am crezut inoportun sai pro'oc eu la discutie. +am înteles prea 7ine pentru ce sa or)anizat aceasta întlnire. 0ro7a7il Clodius 'roia sa ma cunoasca= pentru a raporta la 9erlin impresiile lui. În orice caz= sa pierdut prileul poate unic= sa ne lamurim reciproc pozitiile.
13. DOUA LEGI CONTRA EVREILOR În 'reme ce în(iintarea comisarilor de romnizare si toate celelalte actiuni întreprinse pentru sta'ilirea acapararii comertului e'reiesc de catre )ermani nu ne apartineau direct= ci am (ost trti în ele prin (orta împreurarilor= în urma unui proces economic cesi are ori)inea în $ina)o)a si în care am întrat prin dispozitiile date de Conducatorul $tatului= cu o7iecti'ul de a sal'a patrimoniul national= cele doua le)i din timpul )u'ernarii noastre= de epropriere a 7unurilor rurale e'reiesti= sunt de inspiratie le)ionara.
taranimii. Coruptia clasei conducatoare era prea mare pentru a da ascultare stri)atului de ale care se ridica de pe o)oarele romnesti. Cel dinti decret de epropriere rurala a 7unurilor e'reiesti a aparut în ,onitorul 3ficial din 5 8ctom7rie 1*4, si se re(erea precumpanitor la terenurile a)ricole. tra)em din acest decret dispozitiile lui principale? „'reii de orice cate)orie nu mai pot stapni= do7ndi sau detine= su7 nici un titlu si nici o calitate? proprietari= uzu(ructari= asociati sau administratori= proprietati rurale= adica terenuri ara7ile= (nete= islazuri= terenuri neproducti'e= 7alti= iazuri= 'ii= conacuri= parcuri= li'ezi cu pomi (ructi(eri= pepiniere= crescatorii de animale si pasari= stuparii= )radini de (lori= indi(erent daca acestea sunt situate în perimetrul municipiilor= comunelor ur7ane= su7ur7ane sau rurale. Toate acestea trec în patrimoniul $tatului= împreuna cu între)ul in'entar 'iu sau mort= stocurile de cereale si nutreturi= a(late pe aceste proprietati sau oriunde= daca sunt destinate eploatarii acestora. $e declara nule de plin drept toate contractele de arendare= asociatie si administrare între un proprietar nee'reu si un arendas= asociat sau administrator e'reu”. 6rticolele decretului se re(ereau în continuare la modalitatile lui de aplicare si de despa)u7ire a e'reilor epropriati. 6rticolul ultim din decret era deose7it de important= caci elimina din circuitul rural pla)a arendasului e'reu. În -oldo'a= mai ales= multi proprietari de mosii nusi culti'au sin)uri pamntul= ci pre(erau sa traiasca la oras cu 7anii luati de la arendasii e'rei= iar acestia= la rndul lor= eploatau pna la sn)e taranii care lucrau pe mosiile arendate. 6l doilea decret poarta data de 1# +oiem7rie 1*4, si îl completeaza pe cel dinti= dispunnd eproprierea padurilor= a industriilor (orestiere= a (a7ricilor de spirt= a morilor= plus alte întreprinderi mai mici? ”$e epropriaza de la e'rei A persoane (izice sau societati. 0adurile împreuna cu toate constructiile= uneltele= liniile (erate etc. -orile de orice (el= situate c"iar în orase. 0i'ele si teascurile taranesti în ulei. 0i'ele taranesti de posta'= în comunele rurale si su7ur7ane= împreuna cu terenul= in'entarul 'iu si mort si toate stocurile de produse si materii prime.
&#
14. CONSILIUL DE ADMINISTRATIE LEGIONAR LA MALA'A 6ni scris în 'olumul precedent de întlnirea mea cu industriasul -alaa= la 'ila lui de la sosea. upa (ormarea )u'ernului= lam 'izitat la 7iroul lui de la (a7rica ceo a'ea la mar)inea 9ucurestilor= cu scopul de a trata cu el anumite cereri ale muncitorilor de la întreprinderea lui. La uzinele -alaa se (ormase înca din timpul Capitanului un puternic )rup le)ionar= constituit din in)ineri= su7in)ineri= maistri si muncitori. -alaa îi pri'ea cu oc"i 7ine'oitori= pe le)ionarii an)aati la el= nu numai pentru ca îl ocrotea de acti'itati su7'ersi'e= dar si pentru prietenia cel le)a de anumite persoane atasate miscarii= cum erau pro(esorul +ae orodniceanu si anica 6nastasescu. 6m (ost si surprins si suparat= caci noul Consiliu luase (iinta (ara cunostinta mea. +u stiam cine a tratat cu -alaa aceasta c"estiune si daca a (ost o initiati'a le)ionara. ar mam linistit cnd am a(lat ca -alaa însusi propusese aceasta sc"im7are în Consiliul de 6dministratie. Care era calculul industriasului@ Cta 'reme traia Re)ele Carol= se a(la su7 înalta protectie a acestuia= (acnd parte dintre intimii lui= nu cei mai in(luenti. C"eltuia sume enorme ca sasi mentina (a'orurile camarilei= în sperturi si oc de carti. -alaa lupta cu armele ce i le o(erea mediul politic corupt în care traia= pentru a supra'ietui. 0lecarea Re)elui Carol la lasat descoperit la 'r(. Toata industria lui era amenintata. 8data cu luarea conducerii lui 6ntonescu= puterea economica a $tatului re'enise în minile li7eralilor= care dominau la 9anca +ationala si la ministerele economice. e la li7erali -alaa nu se putea astepta la nimic 7un= deoarece acestia îl detestau pentru trecerea ceo a'usese pe timpul lui Carol. În aceasta situatie= sin)ura sal'are i se parea a (i miscarea= att prin întrarea ei în )u'ern ct si prin (aptul ca a'usese prileul sa ma cunoasca personal înainte de rasturnarea de la ! $eptem7rie. Cu o )ra7a în(ri)urata si (ara a ma in(orma cel putin= a recurs la solutia unui Consiliu de 6dministratie le)ionar= socotind ca sa pus la adapost de intri)ile li7eralilor si trea7a o sa mear)a ca înainte. %eneralul 6ntonescu nu mia (acut nici o o7ser'atie cnd a a(lat de episodul de la -alaa= doar az'rlea uneori cte o aluzie rautacioasa la adresa (ostului mem7ru al camarilei „caresi )asise ocrotire la noi”. 0na întro zi cnd= din cauza acestui Consiliu= am (ost pus întro situatie peni7ila (ata de Conducatorul $tatului. Cam la o luna de la intrarea în (unctie a acestui Consiliu= se prezinta la mine mai mulsi mem7ri ai lui= ru)nduma ca sa inter'in pentru o7tinerea de (onduri de la 9anca +ationala. 67ia atunci am a(lat pe ce 7aze (unctiona sistemul (inanciar al (a7ricilor -alaa si de ce sa )ra7it sa impro'izeze un Consiliu de 6dministratie le)ionar. -alaa nu lucra cu 7anii proprii= ci cu 7anii $tatului. 8ri de cte ori lua comenzi de la $tat pentru (a7ricarea de locomoti'e= 'a)oane= automotoare= tu7uri destinate industriei= primea nu credite= caci nu platea do7nzi pentru ele= ci a'ansuri. 6sa lucra -alaa de cnd a luat (iinta întreprinderea lui. ra un a7uz perpetuu= pe care tre7uia sal onoreze cu marile sume de 7ani pe care le împartea )eneros la toti potentatii re)imului= în (runte cu Re)ele Carol. 8 însemnata parte din 7ene(iciile lui se duceau pe aceste cadouri. 67ia instalat Consiliul de 6dministratie le)ionar= si se i'este acest moment (atidic= cnd casa lui -alaa era )oala. 9anca +ationala nu mai era dispusa sai procure (ondurile necesare= con(orm traditiei sta7ilite pna atunci su7 Re)ele Carol. %eneralul= la presiunea li7eralilor= ordonase 9ancii +ationale sa nui mai anticipeze nici un 7an. $ituatia era )ra'a= caci întreprinderea se su(oca. În acest moment critic= 'in la mine consilierii le)ionari ca sa ma roa)e sa inter'in pe ln)a %eneral ea sa dispuna de7locarea sumelor necesare pentru continuarea lucrului. -am dus la %eneral cu sentimentul ca c"estiunea se 'a rezol'a usor. ar na (ost asa. 67ia am desc"is )ura si %eneralul= mnios= a iz7ucnit întro tirada contra lui -alaa. +ici nu 'roia sa auda de el. <am eplicat cum am putut ca nu putem rezol'a a7uzurile (inanciare ale lui -alaa de azi pe mine= cp ele dateaza de ani de zile si sunt o mostenire a 'ec"iului re)im. aca îi luam acum oi)enul (inanciar= e silit &&
sa înc"ida (a7rica= ceea ce ar (i o pierdere mare pentru industria nationala= pentru $tat si pentru miile de muncitori= care ar ramne (ara lucru. 6 (ost o discutie destul de tare= caci a'eam si eu ar)umente puternice. În s(rsit %eneralul a cedat si a dat dispozitii 9ancii +ationale sai anticipeze milioanele de care a'ea ne'oie în contul comenzilor contractate de $tat. 6m descoperit cu acest prile ca pe %eneral si mai ales pe -i"ai 6ntonescu nui suparau att de mult incorectitudinea lui -alaa în relatiile cu $tatul= ct mai ales (aptul ca alesese un Consiliu de 6dministratie de maoritate le)ionara. -alaa poseda un miniimperiu industrial. Controla si „Resita” si alte (a7rici importante din tara. 0atrunderea le)ionarilor la -alaa trezea )elozii în cercurile li7erale si )ermane= caci miscarea ar (i csti)at o anumita )reutate în economia tarii. 'ident= nici eu nici camarazii de acolo nu se )ndeau la o preponderenta economica= ci doar sai aute pe muncitori si sa ser'easca tarii din posturile ce le ocupau.
15. IMPRIMERIA DIN SARINDAR %azetele &imineata% $devarul = controlate de e'rei= cta 'reme au aparut= caci (usesera suprimate de )u'ernul %o)a în
1. CANCICOV) MINISTRUL ECONOMIEI. PETRA) SUBSECRETAR DE STAT. În 1, +oiem7rie 1*4,= %"eor)"e Leon= -inistrul conomiei +ationale= este înlocuit cu -ircea Cancio'. $c"im7area nu a'ea nici o semni(icatie politica= nici interna si nici eterna. $i unul si altul erau li7eraliF si unul si altul ser'isera si în ca7inetele Re)elui Carol <
8mul cel mai potri'it pentru aceasta (unctie ar (i (ost %"eor)"e Cioro)aru= octor în conomie de la >eidel7er)= ar (i (ost un partener cu autoritate al lui Cancio'. in ne(ericire= a(lasem despre el în ultimul timp lucruri nelinistitoare. upa cum am scris întrun articol anterior= dupa întoarcerea lui Cioro)aru de la 9erlin= îl ru)asem sa creeze o sectie de studii si cercetari economice în cadrul miscarii= de care a'eam atta ne'oie. 6 primit si sa pus pe trea7a cu un )rup de cola7oratori= instalndusi 7iroul în $trada Romei. 6 lucrat ct a lucrat= dar 'aznd ca timpul trece= (ara sa i se dea atentia cu'enita= sia pierdut ra7darea= a a7andonat studiul si a început sal (rec'enteze pe 0ro(esorul Codreanu. Împreuna cu 0reotul 9orsa= îi propuneau 0ro(esorul tot (elul de planuri pentru rasturnarea mea= care sau descarcat apoi în lo'itura de la sediu. Re)retnd ca tre7uia sa ma lipsesc de ser'iciul acestui specialist în economie= tocmai cnd era mai mare ne'oie de el= e'ident numirea lui nu mai putea (i luata în considerare. -am interesat atunci daca printre (unctionarii superiori ai -inisterului conomiei nu ar (i un camarad apt sa ocupe acest post. -i sau dat cte'a nume= dar Cancio' mia atras atentia ca uzantele nu permit sa (ie numit ministru o persoana care pna atunci (i)urase ca (unctionar al aceluiasi -inister. În aceasta situatie= 'ine la mine 0etrascu= cu pro7leme deale $ecretariatului. Îi s pun ce ma (ramnta. A 6m eu pe cine'a la $i7iu= îmi spune 0etrascu. A 0e cine@ A 0e +icolae 0etra. A Cine e acest 0etra@ +am auzit de el. A :n le)ionar de nadede. +ecazul este ca e cumnat al lui 9idianu si nu stiu daca 'a con'ine. A Îmi con'ine daca e un om priceput pentru acest minister. A director de 7anca. A 6 (i director de 7anca în pro'incie= nu înseamna a (i un 7un ministru. A un om pre)atit. e 'ederi lar)i= ponderat si modest. +a (ost de acord cu atitudinea lui 9idianu din 'ara. A 9ine= c"emal la 9ucuresti sa stau de 'or7a cu el. Lam 'azut pe 0etra. < lam prezentat lui Cancio'. 6 (acut impresie 7una. $i asa a de'enit 0etra ministru= pe atunci un persona necunoscut în politica tarii ct si în miscare. În timpul ct a (ost 0etra $u7secretar de $tat la conomie= sa ocupat si de c"estiunea comisarilor de romnizare. +ui placeau cum mer) tre7urile în acest sector. Constatase anumite a7uzuri. -iemi con'ine sa se readuca în dez7atere aceasta c"estiune= caci se do'edea (ra)ilitatea le)ii si de aceea lam încuraat sa continue anc"eta. upa ce a studiat dosarul comisarilor de romnizare= c"estiunea sa tratat în reuniunea Consiliului de -inistri din 13 ecem7rie 1*4,. Conducatorul $tatului (usese in(ormat si a cerut eplicatii lui Cancio'. 6cesta ia raspuns? ”6m auzit ca sau (acut a7uzuri= însa nu mi sau adus nume. Cnd mam întors de la 9erlin= cola7oratorul meu= l. 0etra= mia (acut un rezumat al pro7lemei. <am cerut sa mil (aca în scris. 6poi mia spus ? „+e curatam daca mer)em înainte cu comisarii. $au (acut o multime de "otii si patam re)imul. Tre7uie sa re)lementam aceasta c"estiune. Lam ru)at pe l. 0etra so puna în studiu si iam cerut opinia lui. +ume= cazuri concrete nu mia adus. -ia aratat numai ca sunt unii care (ac santa= altii care sau dat cu patronii în de(a'oarea $tatului. 6m cerut lui 0etra ca împreuna cu l. Crisan sa (aca un control discret si sa mear)a ct mai adnc. 6ceasta c"estiune tre7uie adusa la o solutie. $a se )aseasca o procedura mai 7una= dar (ara sa deser'easca ideea controlului si a romnizarii întreprinderilor”. La eplicatiile lui Cancio'= raspunde %eneralul= dnd urmatoarele instructiuni. ”$unt si eu in(ormat ca ser'iciul acesta= a carui idee a (ost minunata= ca eecutie poate sa duca la catastro(a. $i atunci nu putem sa continuam pe calea aceasta= din cauza persoanelor. 0rin urmare= c"estiunea comisarilor tre7uie pri'ita su7 trei laturi. -ai înti tre7uie sa (acem ceea ce na (acut Leon? instructii= în raport cu cate)oriile de a(aceri si de actiuni= care cad în atri7utiile lor. În al doilea rnd= tre7uie sa ne asi)uram ca instructiunile acestea= care tre7uie (acute ct mai repede= nu ramn litera moarta. Tre7uie ca -inistrul conomiei +ationale sa or)anizeze un sistem de controlori pe re)iuni sau pe cate)orii de industrie= carora comisarii de romnizare si patronii sa (ie o7li)ati sa le dea toate relatiile de care au ne'oie. 6 treia latura a pro7lemei este sc"im7area tuturor acelora care nu sunt de acord cu noi. +u ne uitam la persoane si la cine lea recomandat. 6m con'enit cu l. >oria $ima ca tot ce este rau plasat în *,
administratia $tatului si în industrie sa (ie înlocuit. +u este o piedica în aceasta pri'inta. $i e mai 7ine ca sa sesizat l. 0etra de c"estiunea comisarilor= ca sa (acem puri(icare acolo printrun om dea lor. C"estiunea aceasta tre7uie tratata cu ener)ie si cu repeziciune= pentru ca se petrec lucruri neplacute? unii comisari= în loc sai tina în loc pe idani= sau pus de acord cu ei”. ez7aterile acestui Consiliu de -inistri con(irma cu cea mai mare e'identa pre'ederile mele. 1. %eneralul 6ntonescu recunoaste ca paternitatea le)ii comisarilor de romnizare îi apartine= cnd spune „$unt si eu in(ormat ca ser'iciul acesta= a carui idee a (ost minunata= ca eecutie poate sa duca la catastro(a”. 2. Recunoaste ca le)ea a (ost de(ectuos întocmita. Îi lipsea complementul necesar ca sa (ie o 7una le)e. 0artea ei de aplicare (usese lasata în aer. Ce tre7uie sa (aca comisarii de romnizare@ Cum sa dirieze procesul de romnizare al întreprinderilor@ Ce scopuri se urmaresc si ce rec"izite le)ale si miloace materiale li se pun la dispozitie ca sasi îndeplineasca misiunea lor@ 6'eau puteri discretionare în )u'ernarea întreprinderilor= dar nu li se indica cum sa se (oloseasca de ele. Ceea ce recunoaste %eneralul? ”-ai înti tre7uie sa (acem ceea ce na (acut l Leon? instructiuni în raport cu cate)oriile de a(aceri si de actiuni care cad în atri7utiile lor”. 3. Recunoaste necesitatea unui control central= ceea ce eu propusesem de la început= pentru a nu lasa soarta întreprinderilor la discretia (iecarui comisar de romnizare. l însusi propune instituirea unui (el de supracontrol? ”Tre7uie ca -inisterul conomiei +ationale sa or)anizeze un sistem de control pe re)iuni sau pe cate)orii de industrie= carora comisarii de romnizare si patronii sa (ie o7li)ati sa le dea toate relatiile de care au ne'oie”. 4. %eneralul nu 'edea sau nu 'roia sa 'ada ca toate a7uzurile semnalate pro'in dintro conceptie )resita a le)ii. ste imposi7il sa )asesti cte'a sute de persoane competente si corecte. 0ropunerea mea= cu crearea unei comisii centrale la 9ucuresti= care sa cerceteze (iecare caz de trans(er de proprietate e'reiasca= ar (i dat rezultate mult mai 7une. upa aceasta dez7atere= sau (acut cte'a sc"im7ari de personal si sau dat anumite instructiuni= dar 'iciul or)anic al le)ii na putut (i remediat.
1". C!ESTIUNEA PETROLULUI În c"estiunea petrolului tre7uie sa a'em în 'edere doua aspecte ale ei? A li'rarile de petrol ale Romniei spre %ermania. A proprietatea societatilor petroli(ere care eploatau su7solul romnesc. Cu iz7ucnirea raz7oiului= %ermania era a'izata întro masura crescnda la importul de petrol romnesc. În iarna anului 1*3* 1*4,= Re)ele Carol spernd înca întro 'ictorie aliata pe (rontul de 'est= ca în primul raz7oi mondial= a sa7otat eportul de petrol spre %ermania= înct li'rarile au ramas mult în urma dorintelor )ermane. Ca sa remedieze aceasta situatie= în ermann= „ministrul însarcinat special cu c"estiunile economice pe ln)a Le)atia %ermana la 9ucuresti”. +ici +eu7ac"er na a'ut mai mult succes în primele luni ale anului 1*4,= din cauza atitudinii de epectati'a a Re)elui Carol= care astepta sa se repete „minunea de pe -arna”. upa 'ictoria %ermaniei contra rantei= li'rarile de petrol spre Reic" nau mai (ost epuse nici unei piedici. În ziua cnd Re)ele Carol sa decis sa sc"im7e politica eterna a Romniei= orientnduse spre 6a= sa semnalat la 9ucuresti si un pact al petrolului= în care cotele de eport au (ost sta7ilite la un ni'el satis(acator pentru ne'oile %ermaniei. upa 7iruinta le)ionara de la ! $eptem7rie= eportul de petrol spre %ermania na mai constituit o pro7lema= deoarece la 9ucuresti 'enise la putere un )u'ern prieten al 0uterilor 6ei. Totul depindea acum numai de miloacele de transport= destul de precare pna atunci= pentru ca petrolul romnesc sa aun)a din a7undenta în %ermania. -ai di(icila era c"estiunea a doua= a apartenentei întreprinderilor petroli(ere. upa primul raz7oi mondial= capitalul )erman a (ost epulzat din industria petrolului romnesc si posesiile )ermane au (ost împartite între (rancezi= en)lezi si 7el)ieni. Ca urmare= principalele societati de petrol din Romnia se a(lau în mna )rupurilor de interese occidentale? 6mericani= n)lezi= 8landezi= rancezi= 9el)ieni. %ermanii au încercat *1
în perioada 1*3&1*4, sa reocupe pozitii în petrolul romnesc= dar (ara rezultate aprecia7ile. Cte'a întreprinderi neînsemnate au trecut su7 controlul lor. 67ia dupa instaurarea re)imului le)ionar= %ermanii au reluat o(ensi'a de patrundere a lor în industria petroli(era a tarii. i sperau ca tocmai prin le)ionari interesele lor în acest domeniu sa (ie (a'orizate. ar în acest moment= care li se parea lor etrem de prielnic pentru epansiunea lor în petrol= sau iz7it de le)ea comisarilor de romnizare= a lui Leon si 6ntonescu. 0e 7aza acestei le)i= Leon a numit comisari de romnizare la toate societatile petroli(ere. Cei numiti nu erau le)ionari= ci tineri in)ineri care lucrau în petrol si (aceau parte c"iar din cadrul de conducere al acestor întreprinderi. Cunoscnd 7ine pro7lema= (iind martori ai sal7aticei eploatari a acestei 7o)atii romnesti în pro(itul capitalului strain= din care poporului romn nui ramneau dect (irimituri= acesti tineri in)ineri= însu(letiti de elan patriotic= la aceasta mare cotitura a istoriei= socoteau sosit momentul ca= cu puterile cele a'eau sa readuca în patrimoniul national= cel putin partial= societatile înstrainate. 67ia siau luat în primire (unctiile= au si (ost asaltati de emisari )ermani= care le cereau sa le desc"ida portile întreprinderilor pe care le a'eau în supra'e)"ere. Capitalul )erman se or)anizase= dupa îndrumarile )u'ernului Reic"ului= în 'ederea unor ac"izitii masi'e de actiuni ale 'ec"ilor societati. Comisarii de romnizare sau opus pretentiilor )ermane= crend de aici o noua sursa de con(lict cu reprezentantii Reic"ului în Romnia. i staruiau ca sa apere aceasta 7o)atie romneasca pentru a nu cadea în mna altor straini. %rupul comisarilor de romnizare din ramura petrolului au 'enit de cte'a ori pe la mine= pentru ami epune nelinistea lor si pentru ami cere s(atul. u leam spus ca nu ne putem opune (rontal penetratiei capitalului )erman în petrol= dar sa ceara reprezentantilor Reic"ului o cola7orare cu capitalul romnesc. +imic mai natural. +u putem admite ca societatile en)leze= (ranceze= 7el)iene etc.= presupunnd ca ar (i sc"im7ate de stapn= sa (ie acaparate de alti straini. Tre7uie luate în considerare în 7loc toate interesele? ale 'ec"ilor actionari= cele )ermane= dar si cele romnesti. În aceasta pri'inta= un moti' de con(lict cu +eu7ac"er sa i'it cnd ministrul a pretins ca societatea $stra (omâna= care apartinea )rupului olandez „$"ell”= sa treaca su7 control )erman. 0e ce îsi 7aza aceasta cerere@ Trupele )ermane= cnd au ocupat 8landa= au capturat actiunile societatii $stra (omâna din Romnia= de la sediul societatii „$"el<”. Considernd aceste actiuni o prada de raz7oi= pe 7aza posesiei lor= pretindea cedarea imediata a $strei în mna unui om de încredere al lor. Consultndul pe in)inerul Caleia= unul dintre acesti comisari= acesta mia eplicat ca )ermanii nu poseda actiunile propriuzise= ci numai cotoarele lor= care nu sunt ec"i'alentele titlurilor de proprietate. 6ctiunile au (ost transportate peste 8cean odata cu mutarea sediului lui „$"ell”. În timpul )u'ernarii noastre= )ermanii nau putut patrunde în industria petroli(era= iz7induse de 'i)ilenta comisarilor de romnizare= care= con(orm le)ii= dispuneau de puteri discretionare. +eîntele)ere cu +eu7ac"er am mai a'ut si pe c"estiunea -inistrului imitriuc= care (usese numit „$u7secretar de $tat pentru pro7lemele petrolului”. iind o creatura a re)imului carlist= am încercat sal dislocam= pentru ca ocupa o pozitiec"eie în economia nationala. 6ntonescu era dispus sal concedieze= dar neam iz7it de opozitia în'ersunata a lui +eu7ac"er. 6cesta a 'enit att la Conducator ct si la mine= cerndune cu cea mai mare ener)ie sal pastram pe imitriuc= deoarece cola7orarea cu el mer)e ecelent. imitriuc a ramas mai departe la conomia +ationala= unde eercita un (el de pasalc= neascultndui dect pe +emti= stiinduse proteat de ei. 6 ucat un rol important în tratati'ele economice cu %ermania= în care su7iectul principal de discutie în sc"im7urile comerciale era petrolul.
1#. CURSUL MARCII GERMANE r. +eu7ac"er= -inistrul Reic"ului pentru a(acerile economice la 9ucuresti= sa prezentat -inistrul de inante= %eor)e Cretianu si dupa aceea $u7secretarului de $tat la acelasi epartament= Constantin 0apanace= cam pe la începutul lunii +oiem7rie= pentru a le cere sa consimta la (iarea unui nou curs al marcii= ridicndul de la 5, lei= cat era pe atunci= la !, de lei. 0apanace a cautat sal con'in)a pe +eu7ac"er ca nu e momentul cel mai potri'it ca sa pretinda aceasta de'alorizare a leului în raport cu marca= deoarece economia romneasca a su(erit mult de pe urma pierderilor teritoriale si înca nu sa întremat. impotri'a= ar tre7ui ca -arele Reic" sa tina seama de aceasta situatie precara si sa aute Romniei sasi însanatoseasca 7aza materiala de eistenta= (apt care 'a a'ea repercusiuni (a'ora7ile si în sc"im7urile cu %ermania. *2
C"estiunea a (ost tratata si în urmatorul Consiliu de -inistri. Cretianu si 0apanace au epus teza lui +eu7ac"er si raspunsul lor. i au eplicat împuternicitului Reic"ului pentru c"estiunile economice ca sta7ilirea unui nou curs al marcii= superior celui 'ec"i= ar însemna o )rea lo'itura pentru economia nationala. %eneralul 6ntonescu a apro7at atitudinea lor si li sa cerut sa nu cedeze. -are mia (ost mirarea ca dupa acest Consiliu= în care %eneralul sustinuse (erm si cate)oric punctul de 'edere al -inisterului inantelor= în cursul 'izitei lui la 9erlin= 22 24 +oiem7rie 1*4,= sia sc"im7at opinia si= în con'ersatiile economice a'ute cu acest prile= a acceptat cererea lui +eu7ac"er= adica urcarea marcii de la 5, la !, de lei. La prima discutie a'uta cu %eneralul= dupa întoarcerea lui din %ermania= mia marturisit= (ara a ma pri'i în oc"i= ci unde'a pe pereti= ca a tre7uit sa admita noul curs al marcii pentru a o7tine împrumutul. Conducatorul $tatului ne administrase o noua lo'itura oasa= între multe altele. 0e deo parte= ne cerea sa rezistam pretentiilor )ermane= caci cel mai apri) oponent al propunerilor lui +eu7ac"er era ministrul le)ionar 0apanace. 0e de alta parte= auns la 9erlin= îsi rene)a propria lui atitudine= anuleaza ordinul dat în Consiliul de -inistri si se supune ei)entelor )ermane. 'ident= noi am ramas descoperiti= niste nai'i care nu ne pricepem „sa (acem politica”. Ridicarea cursului marcii nu era nici cel putin usti(icata din punct de 'edere al sc"im7urilor dintre cele doua tari. Romnia= în acea conunctura europeana= a'ea mult mai mult de o(erit dect %ermania de dat. 0etrolul romnesc era 'ital pentru soarta raz7oiului si 'aloarea lui cntarea )reu în acordurile dintre cele doua $tate. e alta parte= )ratie ne(ericitei politici )ermane de întele)ere cu Rusia= noi am iesit cu )ranitele ciuntite si cu o economie zdruncinata. ra de datoria Reic"ului= ca noul nostru aliat= sa aute la re(acerea economiei romnesti si nu sa o încarce cu un nou tri7ut. Ridicarea cursului marcii anula apoi întro oarecare masura însasi 'aloarea împrumutului contractat de !,, de milioane de marci= deoarece pentru restituirea lui a'eam la dispozitie un instrument de sc"im7 mult mai sla7. portul Romniei tre7uia sa creasca considera7il pentru a compensa noua scadere a monedei= pe 7aza unui curs arti(icial (iat. %eneralul 6ntonescu la 9erlin a a7andonat interesele economiei romnesti pentru a capta 7una'ointa lui >itler. În 'reme ce miscarea aparea în oc"ii potentatilor celui deal Treilea Reic"= dupa aceasta incali(ica7ila concesiune= ca o or)anizatie so'inista= care se opunea sistematic tuturor planurilor de cola7orare cu %ermania= %eneralul se înalta în oc"ii lor ca un om politic realist si loial= sin)urul capa7il sa inte)reze Romnia în marele spatiu economic )erman.
1$. CONFLICTUL DE LA MEDIAS Con(orm ordinului primit de la $ina)o)a= e'reii din 6rdeal si 9anat 'indeau pra'aliile lor sasilor= e'itndui pe romni. 6m eplicat întrun capitol moti'ele acestei politici. ireste= minoritatea )ermana era satis(acuta ca întretine relatii pri'ile)iate cu e'reii în cumpararea 7unurilor lor. ara sa (aca e(orturi mari= îsi puteau mari reteaua lor de ma)azine si 'olumul lor de a(aceri. 0entru a nu (i tul7urati de romni în aceste operatii= sasii si e'reii sau pus de acord ca sa trateze în secret 'nzarea pra'aliilor= pentru ca autoritatile sa nu a(le dect în momentul cnd actele erau înc"eiate si nu se mai putea re'eni asupra tranzactiilor. enomenul (usese semnalat în între) 6rdealul si 9anatul. La -edias= con(lictul între romni si sasi pe aceasta tema luase aspecte mai aspre= care a pus att )u'ernul ct si miscarea întro situatie neplacuta.
0usi în (ata acestui atac prin surpriza si pentru a nu da loc la con(licte cu minoritatea saseasca si dupa ce= prin inter'entia -iscarii Le)ionare sau procurat creditele necesare= sa început si de -iscarea Le)ionara 7atalia cumpararii imo7ilelor idanesti= care au mai ramas în $i)"isoara= -edias si în restul udetului. La operatia aceasta de cumparare de imo7ile= se cauta a se respecta în totul dispozitiile le)ale în 'i)oare. aptul ca romnii 'or sa aun)a în aceasta re)iune în proprietatea pra'aliilor si al imo7ilelor idanesti= eplica toata nemultumirea si a)itatia sasilor= care sau eriat acum în (er'enti aparatori ai idanilor de pretinsele 7rutalitati la care e'reii ai (i supusi din partea autoritatilor romnesti. În realitate= ei urmaresc sai înlature pe romni de la orice cumparari de 7unuri care apartin e'reilor. 0rin lumina acestor date este a se 'edea si incidentul din noaptea de 34 ecem7rie 1*4, de la -edias. 8r)anele de control ale
2%. APOTEOZA MUNCITORIMII 0atura sociala care a simtit mai mult 7ine(acerile )u'ernarii le)ionare a (ost muncitorimea. 0entru taranime nam putut (ace prea mult din cauza timpului prea scurt al )u'ernarii noastre. $in)ura ei multumire a (ost ca nu mai era terorizata si 7atocorita de odiosii de andarmi. ar taranimea era cu noi stiind ca ne 'om în)rii si de soarta ei. În planul cel a'eam= ne )ndeam în primul rnd sa punem la dispozitia plu)arilor credite ie(tine= esalonate pe mai multi ani= ca sa scape de împrumuturi oneroase la 7anci si de uzura e'reilor. În re'ista ,uncitorul Legionar = care aparuse în 1, +oiem7rie= su7 conducerea lui %eor)e -acrin= scriam urmatoarele? ”8data cu Romnia Le)ionara= începe pentru muncitorul romn o era de dreptate si de omenie. %ria de soarta lui nea lasato însusi Capitanul= care a (ost 'esnic (ramntat de icoana celor c"inuiti si napastuiti. -uncitorul Romn paseste astazi mndru si senin pe drumul 7iruitor al %arzii de ier. l stie ca o 'iata noua începe pentru el. l stie ca în curnd su(erintele lui 'or apune si munca lui 'a (i rasplatita”. >oria $ima 0ro7lema muncitorilor era mai la îndemna de rezol'at= caci nu tre7uia dect sa le impunem întreprinderilor sa se poarte mai omeneste cu ei= re'izuindule scara de salarizare. În aceasta pri'inta= n am cunoscut un moment de liniste= inter'enind oriunde era ne'oie pentru a usura 'iata muncitorului. 6m po'estit cum mam dus la -alaa si acesta a apro7at caietul de re'endicari al personalului an)aat la el= muncitori si (unctionari. ra o prima 'ictorie pe (rontul social al +oii Romnii. 6 doua „descalecare” a mea în lumea muncitorilor a (ost la 9rad= în udetul >unedoara= unde erau minele de aur ale societatii „-ica”. usesem pro(esor în aceasta localitate si cunosteam starea de mizerie a muncitorilor care lucrau su7 pamnt ca sa scoata aurul din maruntaiele lui. La societatea „-ica” stapnea= pana la 'enirea noastra la conducere=
:n al treilea episod din 'iata muncitorimii romne su7 re)imul le)ionar sa petrecut la minele de car7uni de 0etrosani. Întro zi 'ine la mine la 0resedintie o dele)atie a minerilor de pe Valea ;iului= pentru a ma anunta ca sunt decisi sa recur)a la )re'a daca nu li se apro7a maririle de salarii cerute de ei. A 9ine= leam spus. $a 'edem despre ce este 'or7a. Ce cereti@ Îmi epun doleantele lor. 8 ridicare de salarii între &12 procente= dupa natura muncii prestate. Cererile lor nu numai ca erau rezona7ile= ci modeste= în comparatie cu salariile mici pe care le primeau. A $i pentru atta lucru 'reti sa declarati )re'a@ A omnule -inistru= alta data cnd am încercat sa o7tinem îm7unatatiri si am (acut )re'a= am (ost împuscati. A 6cum 'remurile sau sc"im7at= dra)ii mei. 6cum sunteti 'oi stapni pe tara= cu alti romni= cu toti romnii. 6 încetat eploatarea. +u mai e ne'oie sa (aceti )re'a. Voi da dispozitii comisarului de romnizare ca sa 'a împlineasca îndata cererile= pe 7aza ta7loului pre)atit de 'oi. 8amenii nu stiau cum sami multumeasca. 6sa ce'a nu mai 'azusera. La „Resita”= controlata de -alaa= la >unedoara= la uzinele +adra)= Calan si Titan= în industria petroli(era= prin acelasi procedeu epediti'= sa ridicat simtitor ni'elul de 'iata al muncitorului. Întro 'izita la <6R9raso'= am ascultat cererile muncitorilor= prezentate de o dele)atie le)ionara= si lam ru)at pe 0opescu9otosani= directorul întreprinderii= sa le ia imediat în considerare. 0aralel= Vasile
am scapat tara de 7olse'ism= ideolo)ia comunista pierzndusi mediul unde sa se implanteze= mizeria maselor populare.
21. CINCI MILIARDE SAPTE SUTE SAPTEZECI SI PATRU MILIOANE DE LEI La aceasta ci(ra impresionanta= comparnd cu 7u)etul $tatului de atunci= sau ridicat economiile realizate su7 re)imul le)ionar= în perioada $eptem7rieecem7rie 1*4,. 9ani disponi7ili pentru alte scopuri si alte ne'oi ale natiunii. /iarul Buna Vestire din 3
3. 6paratul -inisterului de inante= administratori (inanciari= controlori= perceptori= de'enise mai e(icace la încasarea impozitelor= temnduse de sanctiuni. 0na la )u'ernarea noastra si cel mai mic (unctionar de la inante îsi rotunea 'eniturile cu 7acsisurile ce le primea de la contri7ua7ili= pentru a le trece cu 'ederea impozitele reale A sume ce se pierdeau pentru $tat. acnd uz de aceste economii= care se datorau stradaniei între)ului popor= %eneralul sa aratat )eneros (ata de o sin)ura cate)orie? militarii. intro trasatura de condei= în aunul Craciunului= a sters toate datoriile ce le a'eau o(iterii la „Casa 8stirii” A datorii care urcau la 5,, de milioane lei. 0entru alte cate)orii de slu7asi ai statului na aratat aceeasi marinimie. +u sa )ndit sa suprime cur7ele de sacri(iciu introduse su7 )u'ernul
SE GÂNDEA SA FACA DIN NOU APEL LA EA CA INSTRUMENT CONTRA LEGIUNII SI CONTRA NATIEI. 22. CRESTEREA DEPUNERILOR BANCARE Începnd din luna -artie 1*3*= depunerile 7ancare au început sa scada din cauza nesi)urantei politicii noastre eterne. În prima'ara acestui an se (ac mari concentrari de trupe la )ranita de 'est= dupa ocuparea Ce"oslo'aciei de catre di'iziile )ermane. Teama de un e'entual raz7oi= în care ar putea intra si Romnia= a determinat populatia sasi retra)a 7anii cei a'ea depusi att la Casa de conomii ct si la 7ancile particulare. 6ceasta scadere continua a depunerilor 7ancare sa oprit a7ia la în $eptem7rie 1*4,= dupa instalarea $tatului +ationalLe)ionar. in acest moment a început un (enomen in'ers= de sporire a economiilor particulare la 7anci. Tendinta sa accentuat în lunile urmatoare= înct= în ecem7rie 1*4,= Casa +ationala de conomii si Cecuri a adus la cunostinta pu7licului 'estea îm7ucuratoare ca în ultimele trei luni cuantumul depunerilor la aceasta institutie a crescut aproape cu un miliard de leiB ar nu numai Casa +ationala ci= paralel= toate 7ancile de reputatie 7ine sta7ilita au înre)istrat sporuri importante la sectia depunerilor. Contrar pro'ocarilor de panica= ce spuneau ca lunduse masuri contra e'reilor se 'a produce un "aos economic= pu7licul a reactionat în sens poziti'= acordnd încredere politicii economice a )u'ernului le)ionar. Cum se eplica aceasta încredere@ a are un (undament real. -ai înti= cu 'enirea Le)iunii la putere= lumea care a'ea 7ani lic"izi în pastrare= stia cai poate încredinta acum (ara )ria institutelor de credit ale $tatului= deoarece eista )arantia unor oameni corecti si priceputi în posturile de raspundere. În al doilea rnd= încrederea a re'enit si din cauza risipirii necunoscutei eterne. Cu încadrarea Romniei în 6a si certitudinea )ranitelor ce neau ramas= Romnii au început sa pri'easca cu optimism 'iitorul= spernd în 'remuri mai 7une. În al treilea rnd= mersul )eneral al economiei romnesti promitea o crestere a prosperitatii. Însamntarile de toamna au depasit cu mult cota anilor precedenti= înct se astepta o recolta 7o)ata la 'ara 'iitoare. e7useurile pentru cereale erau asi)urate prin con'entia cu %ermania= care se mai an)aase ca la prima'ara sa trimita si un numar important de tractoare si masini a)ricole. Toti acesti (actori conu)asi au creat e(ectul psi"olo)ic necesar pentru restaurarea încrederii maselor populare în economia nationala. 6(luenta depunerilor la 7anci era o do'ada a în'iorarii si întaririi (ortelor de productie ale natiei.
23. PROTESTUL LUI NEUBAC!ER ra dupa 6nul +ou. 0rin &*
nota= a (ost o recenta întmplare de la 9raso'. :n )rup )erman 'rnd sa ac"izitioneze marele ma)azin tetil al e'reului +eumann= sa iz7it de re(uzul comisarului de romnizare= spriinit= de autoritatile locale. Contractul nu sa putut înc"eia. <am raspuns ca 'oi cerceta cazul de la 9raso' si daca sa sa'rsit 'reo ile)alitate= )rupul )erman 'a primi satis(actie. În ceea ce pri'este nota de protest= iam eprimat nedumerirea si amaraciunea mea. +u ma asteptam la acest demers tocmai din partea lui= cunoscut ca prieten si sustinator al miscarii. Cum suntem camarazi si luptatori pentru acelasi ideal= cnd se i'esc incidente de acest )en= eplica7ile prin compleitatea pro7lemelor ce se pun )u'ernarii noastre= ele ar tre7ui rezol'ate prin 7una întele)ere= (ara a crea tensiuni inutile si daunatoare. În acel moment= ma (ramnta )ndul sai spun ade'arul= aratndui ca în toata actiunea de romnizare a întreprinderilor e'reiesti= noi suntem eecutantii unui ordin care 'ine de la Conducatorul $tatului si cel mai nimerit lucru ar (i sa i se adreseze lui pentru asi clari(ica politica (ata de %ermania. ar iarasi ma retinea sentimentul= ca de attea ori= sa nu apar în postura mizera7ila a unui intri)ant caresi praste se(ul= pentru cine stie ce 7ene(icii personale. $i am tacut din nou= lund asupra noastra o raspundere pe care nu o a'eam. În ceea ce pri'este incidentul de la 9raso'= nam mai a'ut timp sal lamuresc. 'enimentele sau precipitat= prinzndune pe toti în "ora lor (atala.
24. DESFIINTAREA COMISARILOR DE ROMÂNIZARE Cu cte'a zile înainte de lo'itura de $tat a %eneralului 6ntonescu= ma a)raieste -i"ai 6ntonescu= între7nduma ce (acem cu le)ea comisarilor de romnizare= caci 'in tot mai multe pln)eri. A upa mine= iam spus= poate (i des(iintata. +u e o le)e inspirata de miscare. ste creatia (ostului ministru al economiei= Leon= si de la început miam dat seama de di(icultatile ce le 'om a'ea în aplicarea ei. $unt satul si eu de reclamatiile ce 'in= caci toate se spar) în capul miscarii= ca si cum noi am (i raspunzatori de (aurirea acestei le)i. Ca urmare a acestei con'or7iri= Cancico' si -i"ai 6ntonescu au întocmit decretulle)e de des(iintare al comisarilor de romnizare= care a aparut în ,onitorul 3ficial din 1*
25. PERFIDIA GENERALULUI ANTONESCU În trei luni si umatate de re)im le)ionar sau realizat mari îm7unatatiri în administratia pu7lica= (apt cu att mai 'rednic de remarcat cu ct am )u'ernat în împreurarile catastro(ale pe care leam mostenit de la (ostul re)im. Cu )ranitele pra7usite= cu o treime din teritoriul national pierdut= cu sute de mii de re(u)iati= cu un an a)ricol sarac= )u'ernul nostru= întrun timprecord= a reusit nu numai sa normalizeze situatia economica a tarii= dar sa si prezinte la s(rsitul anului un 7ilant ecedentar= care întrecea toate asteptarile. 0entru a 'eri(ica acest (apt= a'em la dispozitie c"iar darea de seama a %eneralului 6ntonescu de la s(rsitul anului 1*4,= pu7licata su7 numele de „În(aptuirile )u'ernului de la ! $eptem7rie la 31 ecem7rie 1*4,”. 6ceasta declaratie o(iciala nu mai lasa nici un du7iu asupra rolului (ecund si creator al le)ionarismului în 'iata de $tat. Vom etra)e din acest document numai acele parti= 'om selectiona numai **
acele realizari sociale si economice= numai acele „în(aptuiri” în care rolul miscarii a (ost determinant în pro)resul realizat. <. (efacerea agricola a tarii. $emanaturile de toamna sau realizat pe o supra(ata de 2.3&*.555 "ectare= (ata de numai 1.!!,.,,, în anul 1*3*. i(erenta este enorma= caci înseamna un spor de 3* la suta. 0re)atirea o)oarelor pentru însamntarile de prima'ara însumeaza alte 1.3,,.,,, "ectare. 6cest rezultat eceptional în a)ricultura se datoreaza pre(ectilor le)ionari si or)anizatiilor noastre= care a'eau rami(icatii pna în ultimul catun. Cui7urile de le)ionari iau îndemnat si încuraat pe tarani sa iasa la cmp cu plu)urile si sa lucreze din toate puterile pentru a nu lasa nici un petec de pamnt neculti'at. ara acest urias e(ort de ultima ora= tara ar (i cazut prada (oametei în anul 'iitor. <<. (idicarea nivelului de trai al muncitorimii. În darea de seama a %eneralului se recunoaste ca salariile muncitorilor sau marit su7 re)imul le)ionar= dupa re)iuni= între 3, si #, la suta. $i aceasta „în(aptuire” este opera eclusi'a a miscarii. 6m aratat în capitolele anterioare cum am inter'enit personal la marile întreprinderi pentru protectia muncitorimii si cum= paralel= Vasile >?!@@@!@@@. Cum de sa auns la aceste economii (a7uloase întrun timp att de scurt@ Cum de sa realizat acest miracol economic@ plicatia neo da tot comunicatul %eneralului. Încasarile $tatului au crescut considera7il= eact imediat dupa instaurarea )u'ernului le)ionar.
eclusi'a= i)nornd munca si sacri(iciile miscarii. 8rice om cu mintea sanatoasa tre7uie sa se între7e cum se poate ca o tara a(lata „în con'ulsiunile anar"iei” sau pe „mar)inea prapastiei”= dupa termenul predilect de mai trziu al )eneralului= sa poata prezenta= întrun inter'al att de scurt= un 7ilant economic att de îm7ucurator@ Tre7uie sa presupunem ca cola7orarea miscarii la )u'ernare a reprezentat un coe(icient de munca intensi'a= de sacri(iciu zilnic si de patriotism curat= pentru ca sa poata (ace acest salt impresionant în economie. aca acest ritm de )u'ernare ar (i continuat= sar (i creat din Romnia o oaza de prosperitate în uropa= cu toata calamitatea raz7oiului. În loc de a recunoaste si rasplati munca noastra dezinteresata si rodnica pentru neam %eneralul 6ntonescu= dupa ce a auns sin)urul stapn al tarii= nea coplesit de cele mai in(ame acuzatii= care do'edesc osnicul sau caracter. +oi am (ost ca niste soldati care am (ost trimisi de $e(ul $tatului pentru a ocupa niste pozitii economice înaintate= cu scopul de a (eri patrimoniul national sa nu cada în mna altor straini. esi înzestrati cu miloace precare= neam (acut datoria cum am putut= (iind con'insi ca %eneralul 6ntonescu împartaseste aceleasi în)riorari pentru soarta economiei nationale. +u ne puteam ima)ina ca mai trziu= rene)ndusi propriile lui idei si decizii= sa ne deza'ueze si sa ne acuze de sa'rsirea unor (apte pe care el însusi le ordonase. 8 asemenea miselie era peste putinta noastra sa concepem. La întrecut c"iar si pe Re)ele Carol= care ne era cel putin dusman declarat. %eneralul sa ridicat pe mormintele noastre= nea in'itat sa participam la laurii 'ictoriei întro )u'ernare comuna= nea solicitat ca su7 patronaul sau sa dam 7atalia de romnizare a comertului si industriei= pentru ca apoi sa (aca stn)a împreur si sa apuce un alt drum= desolidariznduse de noi si de tot ceam (acut împreuna în domeniul romnizarii= su7 propria lui conducere. 0entru a (ace pe placul e'reilor si pentru a capta 7una'ointa %ermanilor= nea az'rlit în rndurile celei mai osnice spete de delic'enti= acuzndune de (urturi= 'iolente si însusiri de 7unuri straine= desi stia prea 7ine ca nau nici un (undament= cu circumstanta a)ra'anta ca aceste presupuse „delicte” au (ost acte care au emanat din tronul propriei lui autoritati de $e( de $tat. 6ceasta conduita dementa= aceasta lipsa elementara de omenie (ata de niste cola7oratori loiali= nu putea duce dect la catastro(a. 6u (ost o(ensate toate 'alorile morale si politice ale natiei noastre.
2. ...SI PERFIDIA LAMENTATIILOR EVREIESTI În di'erse pu7licatii 7elice si post7elice= e'reii se pln) copios de „a(urile” ce leau su(erit su7 re)imul le)ionar. Lucrurile tre7uie puse la punct= caci e'reii pun în acelasi cntar si e'alueaza la acelasi ni'el pierderile lor materiale su(erite în aceasta perioada= (ara sa (aca nici o distinctie asupra pro'enientei lor= asupra cauzelor care leau pro'ocat. Toate le atri7uie în 7loc „a7uzurilor”= „amenintarilor”= „a(urilor” si „'iolentelor” le)ionare. Toate pa)u7ele lor îsi au ori)inea în aceasta dezlantuire de ura a „instinctelor primare” ale le)ionarilor. aca citesti incriminarile lor= atunci ai impresia ca în timpul )u'ernarii noastre 7ande de le)ionari cutreierau tara de la un capat la altul= îi terorizaupe e'rei si îi o7li)au sa le 'nda pe preturi de nimic pra'aliile sau casele lor. un ta7lou (antezist= total îndepartat de realitate. ar asa e o7iceiul lor. 0entru orice presupusa nedreptate su(erita întro tara= umplu mapamondul cu pln)erile lor. $e spunea pe la noi? „daca tra)i pe un o'reiu de perciuni la >rlau= se cutremura +eK orIul de „7estialitatile” su(erite de ei în Romnia”. +oi nu contestam ca sau petrecut si ile)alitati= ca au (ost si cazuri de pra'alii luate su7 amenintare= a7uzuri sa'rsite de elemente care nu sau inte)rat în mentalitatea de $tat= dar a a(irma ca toate pierderile de 7unuri e'reiesti din perioada )u'ernarii le)ionare se datoreaza unor acte de „'andalism” le)ionar= este un 7asm. 'reii sunt eperti în arta de a ampli(ica la in(init nedreptatile ce leau su(erit. 0entru a resta7ili ade'arul= tre7uie sa eaminam (actorii care au a(ectat 7unurile e'reiesti în perioada )u'ernarii le)ionare= tre7uie sa disociem ceea ce sa sa'rsit le)al si cu o împuternicire le)ala= de aceea ce a putut constitui un delict contra proprietatii pri'ate= tre7uie sa de(alcam din 7locul lamentatiilor partea care nu poate (i atri7uita unei trans)resiuni a le)ii. 0entru a aprecia la usta lor 'aloare pierderile e'reiesti din aceasta epoca= tre7uie sa le trecem prin mai multe site si numai ceea ce 'a ramne din aceste epertize succesi'e= poate întra în cate)oria „a7uzului” si a „delictelor”. 1. Bunuri ca"ute sub legile de e+propriere a proprietatilor rurale evreiesti! 'reii nau (ost alun)ati din aceste proprietati prin amenintari= nau (ost e(uiti de ele= ci aceste 7unuri au întrat în proprietatea $tatului în 'irtutea unei le)i= ramnnd sa se dispuna mai trziu de (olosirea lor. Le)ionarii nau de'enit stapnii acestor 7unuri= ci leau luat în primire= unde era cazul= în calitatea lor de (unctionari ai $tatului. 1,1
6 (ost acest procedeu le)al@ 6 (ost un atentat la sacrosanta proprietate pri'ata si au e'reii dreptul sa se pln)a@ +u e pentru prima oara cnd $tatul Romn purcede la eproprieri de (olos o7stesc. $u7 omnitorul Cuza= au (ost epropriate mosiile mnastiresti si pamntul împartit la tarani. upa primul raz7oi mondial= )u'ernele de atunci au întocmit le)i care au epropriat mosiile marii 7oierimi. $a 'or7it atunci de acte de 'iolenta= de a7uzuri= de deposedare ile)ala@ 8 serie de cetateni ai tarii au su(erit pa)u7e uriase de pe urma acestor eproprieri= dar (iind o le)e de interes o7stesc= sau resemnat. e ce e'reii sa (aca eceptie@ +umai pentru ca sunt e'rei@ $tatul era în dreptul lui sa eproprieze 7unurile lor rurale= constatnd ca de'enisera un 7alast social= care ameninta sanatatea (izica si inte)ritatea morala a taranimii. 6 (ost o le)e de ocrotire a paturii taranesti. În consecinta= din capitolul lamentatiilor e'reiesti tre7uie sa scoatem acele 7unuri pe care leau pierdut în 'irtutea unei le)i. 2. Legea comisarilor de români"are. 6ceasta le)e= cum am aratat în capitolul respecti'= este o le)e de pro'enienta strict antonesciana. e repercusiunile ei asupra a'erilor= e'reii îi pot acuza cel mult pe autorii acestei le)i= în speta %eneralul= Leon si -i"ai 6ntonescu. +u tre7uie uitat apoi ca aceasta le)e a (ost pro'ocata tocmai de )ra7a lor de a se des(ace de marile lor întreprinderi= cautnd de predilectie sa le 'nda nemtilor. Le)ea nu era îndreptata att împotri'a lor ct sa împiedice coproprietatile e'reiesti sa cada în mna altor straini. e altminteri= e'reii nau a'ut prea mult de su(erit de pe urma acestei le)i= deoarece în cazurile în care au înc"eiat tranzactii cu )ermanii= )ermanii însisi sau în)riit ca sa inter'ina la -inisterul conomiei= prin +eu7ac"er= pentru a anula numirea comisarilor de romnizare de la acele întreprinderi. În alte cazuri= destul de numeroase= patronii e'rei au corupt comisarii de romnizare si acestia= în loc sa apere interesele $tatului= au trecut de partea e'reilor si sau (acut a'ocatii lor. aptul acesta scandalos a (ost remarcat c"iar de %eneralul 6ntonescu întrun Consiliu de -inistri. 3. $nularea debitelor de bauturi spirtoase si a debitelor de tutun detinute de evrei. 0rin decretele)i semnate de %. Cretianu= -inistrul inantelorF -i"ai 6ntonescu= -inistrul ;ustitiei= si %eneralul 6ntonescu= se ridica e'reilor toate autorizatiilor de 'nzare a tutunului si a 7auturilor spirtoase. +u se pot pln)e ca au (ost „e(uiti” în acest )en de a(aceri= caci li sau anulat licentele pe 7aza unei le)i. 4. *vreii nu mai pot fi proprietari de cinematografe si case de filme. 0rintrun decret al %eneralului 6ntonescu din 2, +oiem7rie 1*4,= li se retra) e'reilor autorizatiile ce le a'eau pna atunci de a a'ea cinemato)ra(e si case de (ilme. 5. 4nitiativa evreilor #n vinderea propriilor lor bunuri! Îndata dupa instaurarea re)imului le)ionar= e'reii= cuprinsi de panica= au început sa 'nda cu duiumul pra'aliile lor dnd pre(erinta cumparatorilor )ermani. Toate aceste tranzactii= din care nau lipsit nici romnii= nu pot (i trecute în contul „a7uzurilor” le)ionare. 'reii siau eercitat m mod li7er dreptul de asi 'inde pra'aliile= iar actele de 'nzare leau înc"eiat (ara nici o constrn)ere= (ie )ermanilor (ie romnilor. !. ierderi suferite de evrei #n cursul ciocnirilor din 4anuarie. un (apt neta)aduit ca în cursul asa zisei re7eliuni= în realitate lo'itura de $tat a %eneralului 6ntonescu= o multime de ma)azine e'reiesti= mai ales în Capitala= au (ost sparte si e(uite. ar cine poarta raspunderea acestor a(uri@ 6cela care nea atacat= a)resorul= %eneralul 6ntonescu si nu 'ictimele a)resiunii lui= care am (ost noi= le)ionarii. ar în dezlantuirea lo'iturii de $tat= 6ntonescu a (ost insti)at si de capeteniile comunitatii e'reiesti din Romnia= cum recunosc ei însisi. 0rin urmare= raspunderea pierderilor materiale su(erite de e'rei în
$au (acut cercetari si sa constatat ca au (ost 7locate con(orm le)ii numai cereale pro'enind de pe mosiile epropriate. e alt(el= toti au dreptul le)al de a (ace contestatie în (ata usti tiei. Tot l. ilderman a mai reclamat ca la Raducaneni DalciuE au (ost înc"ise ma)azinele e'reiestiF si aceasta in(ormatie este ineacta. $a "otart ca pe 'iitor cei care (ac reclamatii de aceasta natura sa (ie dusi= împreuna cu or)anele anc"etatoare= la (ata locului si daca se 'a constata netemeinicia reclamatiilor lor= sa (ie trimisi în udecata= pentru raspndire de stiri (alse si tendentioase”. $i atunci eliminnd acest cuantum? „important de pa)u7e ce se datoreaza unor (actori de natura politica si istorica si nicidecum unor acte anar"ice stimulate de miscare= ce mai ramne din (aimoasele lor reclamatii@ :n numar (oarte limitat de cazuri care pot (i atri7uite le)ionarilor= a7uzuri sa'rsite de elemente care nau a'ut timp sasi însuseasca mentalitatea $tatului si care au crezut ca se poate (ace dreptate Romnului prin miloace epediti'e= trecnd peste le)ile în 'i)oare.
2". EVREII SI COMERTUL LEGIONAR Lamentatiile e'reilor= ca sa (ie ust apreciate= tre7uie puse (ata în (ata cu ceau (acut ei contra le)ionarilor= în perioada cnd erau mari si tari în Romnia= su7 domnia carlistolupesciana. Ce omenie au aratat ei= ce respect (ata de munca si sacri(iciile tineretului le)ionar= care a îndraznit sa se masoare cu ei în domeniul comertului= (ara sa calce nici un milimetru le)ile în 'i)oare@ upa cum e 7ine cunoscut= comertul le)ionar iesise în anul 1*3# din (aza primelor începuturi si se dez'olta 'erti)inos. e la modesta cooperati'a de consum din $trada %uten7er) se trecuse la restaurante si pra'alii de coloniale= pentru ca sa se orienteze în (inal si spre comertul de tetile= care cerea in'estitii mai importante. Tocmai în toamna acelui an se inau)urase un mare ma)azin de sto(e la 9acau= în inima unui centru dominat (ara ri'al de e'rei. esc"iderea altor ma)azine din aceeasi 7ransa erau pre'azute la 9raso'= Timisoara si 6rad. u însumi cerusem apro7area Capitanului pentru un ma)azin de sto(e la Lu)o. aca nu ar (i inter'enit pri)oana din 1*3&= miscarea ar (i dispus în scurta 'reme de o puternica retea comerciala în întrea)a tara. Ceea ce îi nelinistea mai mult pe e'rei= era 7atalia (ierului 'ec"i. 0rintro circulara= Capitanul mo7ilizeaza toate )arnizoanele le)ionare= mari si mici= ca sa înceapa strn)erea (ierului 'ec"i si a altor metale care zaceau az'rlite prin curtile )ospodarilor sau c"iar în pul7erea drumului. La c"emarea Capitanului= a raspuns cu entuziasm întrea)a populatie. 0na si copiii de scoala primara socoteau ca o mndrie ca sasi adune )ramaoara lor de (ier= ca sa o o(ere Capitanului. În cte'a luni sau adunat cantitati imense de (ier 'ec"i= care nu asteptau dect sa (ie ridicate= încarcate în 'a)oane si apoi trimise turnatoriilor din tara. ra lesne de înteles ca 'nzarea (ierului 'ec"i ar (i procurat miscarii milioane de lei= acel capital de care a'ea ne'oie pentru a continua 7atalia comertului le)ionar= întro proportie capa7ila sa sla7easca preponderenta iudaica în economie. $e raspndise (alsa credinta în popor ca „romnul nu e 7un în comert” si nu se poate masura cu e'reul. 6ceasta conceptie era rezultatul unei educatii )resite a paturii conducatoare. Înstrainarea romnului de comert se datoreaza unor împreurari istorice= care încep odata cu întemeierea $tatului Romn modem. +oua clasa diri)uitoare (usese crescuta întrun mediu re(ractar muncii producti'e= lundusi o7iceiul rau sa traiasca din „politica” si din eploatarea maselor populare. $e crease mentalitatea ca prin politica se aun)e cel mai usor la „crean)a 'erde”. Tinerii cu carte= dupa cesi luau diploma= întrau întrun partid „pentru a (ace cariera”= în loc de asi pune creierul si ener)ia la contri7utie pentru a se a(irma în comert si industrie. 0osesorii pamntului= marii mosieri= în loc sasi culti'e sin)uri mosiile= le a7andonau pe seama administratorilor= iar ei îsi tocau a'erile în strainatate. 0aralel cu aceasta e'olutie nesanatoasa a societatii romnesti în secolul al N
numai de capitaluri si le)aturi internationale= )ratie (ratilor lor din 8ccident= ci se prezentau în (ata ne)ustorilor romni ca o oaste= care înainta dupa re)ulile raz7oiului? încercuirea ad'ersarului= izolarea lui si apoi dislocarea lui. +e)ustorul romn= atacat de acest inamic reduta7il= era condamnat sa 'nda si sa dispara. 6sa au cazut unul dupa altul= mndrele asezaminte de comert romnesti= lasnd strazi între)i )oale de orice nume 7astinas. +u era 'or7a de pricepere= caci orict de îndemnatici ar (i (ost ne)ustorii romni nu puteau rezista asediului concentric al unei acti'itati or)anizate= ale carei planuri= pentru (iecare caz în parte= porneau de la $ina)o)a. Rationamentul Capitanului a (ost simplu si e(icace. aca e'reii (ormeaza o armata economica= si numai prin actiunea ei se eplica succesele lor spectaculare în comert= atunci noi tre7uie sa procedam la (el= unindune (ortele si or)anizndune. În acest caz e'reii nu ar mai lupta cu indi'izi izolati în o(ensi'a lor economica= ci sar iz7i de o alta armata= constituita dupa aceleasi principii. +e)ustorul romn= în (ata acestei comunitati a)resi'e= nu ar mai (i sin)ur= ci sar apara încadrat si sustinut de (rontul compatriotilor lui. eci colecti'itate contra colecti'itate= oaste contra oaste= (ront romnesc contra (rontului comercial e'reiesc. În trei ani de comert le)ionar= 1*35 1*3#= Capitanul a (acut demonstratia ct e de (alsa conceptie ca „romnul nu e 7un de ne)ustorie”. Începnd de la mic la mare= concentrnd în aceasta 7atalie alte sacri(icii )rele impuse le)ionarilor= a iz7utit sa se ridice pna la liziera marelui comert= pro'ocnd în)riorare între (runtasii $ina)o)ii.
+i se pune pro7lema (alimentului. ste o (ormula= dar nu e onora7ila si îi pune în discutie pe oamenii care au încredere în onoarea noastra si neau acordat creditul lor. e aceea noi tre7uie sa (acem toate s(ortarile pentru a iesi cu o7razul curat si cu onoarea nepatata. +u 'rem sa ramnem datori la nimeni cu nici un 7an. ac apel la toti prietenii nostri sa (aca o ultima s(ortare su7scriind dupa putere pentru a ne ac"ita o7li)atiile si a înc"ide onora7il usile comertului nostru. $u7scrierile se (ac la orodniceanu”. 9ucuresti= 23 e7ruarie 1*3&. Corneliu /elea Codreanu Rezulta din aceasta circulara ca Corneliu Codreanu luase toate masurile necesare ca sa lic"ideze comertul le)ionar= în asa (el înct sa nu pa)u7easca pe nimeni. l spera ca )u'ernul sa ai7a atta omenie ca sai lase ra)azul necesar de a se retra)e onora7il din a(acerile miscarii. ar na (ost asa. +ici acel minimum de timp necesar nu i sa acordat ca sa poata pune ordine în socoteli= platind (urnizorii. Cu o )ra7a si cu o 7rutalitate care nu pre'estea nimic 7un= )u'ernul a procedat la lic"idarea comertului le)ionar pe cale politieneasca= (ara sa tina seama de pa)u7ele (acute miscarii si de soarta personalului an)aat. 0aralel cu planurile )u'ernului si în întele)ere cu el= +icolae
Întreprinderea „87or” sa desc"is la data de 3 8ctom7rie 1*3#= (acnduse numai c"eltuieli de in'estitii în reparatia localului în 'aloare de 4,,.,,, lei cu o c"irie de 2,,.,,,lei. Restaurantul „Lazar” sa desc"is în +oiem7rie 1*3#= cu o c"irie de 2&,.,,, lei. În am7ele localuri= mar(uri= 'esela si 'inuri în pi'nita= în cea mai mare parte pe credit= peste 2 milioane umatate. Tot ce am adunat prin cea mai mare economie si munca se a(la aici. 6cum 15 ani în urma= cnd tineretul mani(esta z)omotos împotri'a cuceririi iudaice Dnu mai z)omotos dect l.
1,!
V. POLITICA E'TERNA 'n politica e+terna am avut de luptat atât cu duplicitatea diplomatiei germane cât si cu duplicitatea lui $ntonescu! âna la urma s-a a2uns la un acord #ntre guvernul german si conducatorul statului casa ne elimine de la putere!
1. UMBRE ÎN RELATIILE CU A'A În timp ce în interior 7iruinta le)ionara se cristalizase în $tatul +ational A Le)ionar= nu tot asa de clare erau relatiile noastre cu 0uterile 6ei. Contrar aparentelor= nici la Roma si nici la 9erlin pozitia miscarii nu se prezenta su7 auspicii (a'ora7ile. Ca sa întele)em strmtoarea în care am auns mai trziu în raporturile noastre cu aceste puteri= tre7uie sa recapitulam în cte'a cu'inte= politica 6ei (ata de Romnia în aceasta perioada de tranzitie= de la s(rsitul lui 6u)ust pna la 14 septem7rie 1*4,. upa ce dictatul de la Viena (usese acceptat la 9ucuresti= att 9erlinul ct si Roma erau dispuse sa cola7oreze cu Re)ele Carol= i)nornd att sentimentele de re'olta ale populatiei ct si sacri(iciile miscarii le)ionare. Toate rapoartele anterioare ale lui a7ricius erau concepute în (a'oarea (ostului su'eran= în sensul ca cu toate repetatele lui acte de duplicitate (ata de 6a si cu toate represiunile sn)eroase contra %arzii de ier= ramne sin)urul (actor capa7il sa )aranteze sta7ilitatea interna si inte)rarea paci(ica a Romniei în sistemul 0uterilor 6ei. e aceea Le)atia )ermana nea cerut noua= a doua zi dupa dictatul de la Viena= sa pastram liniste= deoarece asa cer interesele %ermaniei. 6ceasta a (ost prima (aza a politicii )ermane (ata de Romnia= care umple inter'alul de la 31 6u)ust la 4 $eptem7rie 1*4,. Cnd însa e'enimentele au luat alt curs= )ratie re'olutiei le)ionare= si 6ntonescu a (ost c"emat la 0alat a7ricius a luat în considerare si e'entualitatea a7dicarii Re)elui Carol si su7stituirii lui cu %eneralul= tocmai atunci numit 0resedinte de Consiliu. itler. $e 7aza pe predominanta Reic"ului= cu ecluderea nu numai a oricarui ri'al= dar si a oricarei concurente pe 1,#
continent. +ationalismul romnesc= ca oricare alt nationalism= nu era 'azut cu oc"i 7uni la 9erlin= caci reprezenta o piedica în calea realizarii planurilor )ermane de "e)emonie în uropa. Cu aceste perspecti'e ne(a'ora7ile pe plan etern a început )u'ernarea le)ionara. La început am putut sa ne strecuram pro(itnd de con(uzia ce domnea att la 9ucuresti ct si la 9erlin re(eritor la spriinul de care ne 7ucuram din partea Reic"ului. %eneralul îsi ima)ina ca miscarea este un (actor sine Gua non al politicii )ermane în Romnia si numai prin cola7orarea cu ea îsi poate consolida conducerea $tatului. La rndul lor )ermanii nu stiau ct de le)at este %eneralul de miscare si nu cutezau sa (aca 'reun pas )resit= eprimndusi îndoieli asupra cola7orarii cu noi. 0e masura ce aceasta cortina de con(uzii sa clari(icat= pe masura ce a7ricius sa con'ins ca %eneralul nu este att de atasat de noi si ca= în realitate= nu urmareste altce'a dect sa dispuna de puteri a7solute în $tat= iar pe masura ce si 6ntonescu a a(lat ca pozitia noastra la 9erlin nu este tocmai att de solida cum îsi ima)inase la început= în aceiasi masura sa tesut si sa adncit conspiratia antile)ionara= care a dus= în (inal la lo'itura de la 21
2. AUDIENTA LUI FABRICIUS 67ia se instalase noul )u'ern si a7ricius= -inistrul Reic"ului la 9ucuresti= îmi solicita o audienta. Cine'a de la Le)atia )ermana tele(onase la 0resedintie si cine'a din urul meu îmi comunicase cererea lui a7ricius.
3. RETEAUA DE SABOTORI ENGLEZI DE PE VALEA PRA!OVEI 8 prima c"estiune de politica eterna de care neam iz7it c"iar la începutul )u'ernarii noastre a (ost arestarea de catre le)ionari a unor supusi en)lezi cesi a'eau resedinta pe Valea 0ra"o'ei. Cine erau acestia@ Cu în)aduinta )u'ernelor din timpul dictaturii carliste= îndata dupa iz7ucnirea raz7oiului= în $eptem7rie 1*3*= ser'iciile en)leze au or)anizat o retea de sa7otori pe Valea 0ra"o'ei= cu misiunea sa repete operatia din primul raz7oi mondial= az'rlind în aer sondele de petrol si incendiind ra(inariile. aca sar (i realizat acest plan= ar (i a'ut )ra'e urmari pentru operatiile militare ale 0uterilor 6ei= a'izate în mare parte la apro'izionarea cu petrol romnesc. 0aralel )ermanii= pentru a preîntmpina e'entualele acte de sa7ota ale a)entilor en)lezi= au implantat un ser'iciu propriu de securitate pe Valea 0ra"o'ei= însarcinat sa supra'e)"eze acti'itatea acestora si sa comunice orice (apt suspect. %u'ernul Reic"ului= pe 7aza rapoartelor primite din Romnia= inter'enea la 9ucuresti= ori de cte ori li se parea situatia )ra'a= denuntnd acti'itatea a)entilor en)lezi si (acnd presiuni ca sa (ie împiedicati. Re)ele Carol =desi era initiat în planurile en)leze de paralizare a industriei 1,&
petroliere romnesti= totusi nui con'enea sa se în(runte direct cu Reic"ul de teama represaliilor. l lasa en)lezilor toata li7ertatea sasi pre)ateasca actele lor de sa7ota= dar ori de cte ori primea 'reun a'ertisment dur de la 9erlin= se )ra7ea sa inter'ina pentru a opri eecutarea lor. Retelele en)leze se a7tineau pentru moment de la actiune= dar nu erau dezradacinate. le ramneau mai departe în (unctie= su7 7ine'oitoare protectie a )u'ernului romn= pndind un moment (a'ora7il= cnd ar putea sa duca la 7un s(rsit misiunea lor. În cadrul politicii de duplicitate ceo ducea Re)ele Carol (ata de aa= -oruzo'= se(ul ser'iciului secret= a'ea o pozitie aparte. Îsi a'ea ocul lui propriu= independent deal $u'eranului. l stia de eistenta sa7otorilor en)lezi si era responsa7il de si)uranta lor= con(orm ordinelor primite de la Re)e= care= în acelasi timp a'ea )ria sai comunice lui Canaris sa7otaele ce pre)atesc en)lezii în Romnia= pentru ca pe 7aza acestor ser'icii aduse Reic"ului= în cazul unei 'ictorii )ermane sasi poata pastra postul si in(luenta lui în Romnia. În modul acesta= )u'ernul Reic"ului dispunea de o du7la sursa de in(ormatii? a propriilor lui a)enti de pe Valea 0ra"o'ei= dar si de rapoartele lui Canaris= întocmite pe 7aza a ceea ce primea de la -oruzo'= înct atunci cnd dispunea sa se inter'ina la 9ucuresti prin Le)atia )ermana= Re)ele ramne perple= att erau de precise si amanuntite datele ser'ite de a7ricius. +ui mai ramnea altce'a de (acut dect sa se plece în (ata e'identei= ordonnd „sa7otarea” actelor de sa7ota pre)atite de en)lezi. upa 7iruinta le)ionara de la ! $eptem7rie= ser'iciile en)leze care operau pe Valea 0ra"o'ei au ramas descoperite= lipsindule înalta protectie de care se 7ucurau pna atunci. $er'iciul )erman de securitate a socotit momentul oportun pentru a elimina reteaua de sa7otori din re)iunea petroli(era= att de periculoasa pentru interesele militare ale %ermaniei= (olosinduse în acest scop de atasamentul cel aratau le)ionarii 0uterilor 6ei. r. Luptar= se(ul ser'iciului )erman de securitate de pe Valea 0ra"o'ei= a luat contact cu or)anizatia le)ionara din acest udet= care a7ia se în(iripase su7 conducerea pro(esorului -i"ail Tase= dez'aluindui eistenta retelei de sa7otori en)lezi si pericolul cel reprezenta att pentru Romnia ct si pentru %ermania. r. Luptar a cerut ca le)ionarii sa inter'ina ct mai repede= pentru ai (ace ino(ensi'i pe a)entii en)lezi= înainte ca acestia sa poata întreprinde ce'a= pro(itnd de starea de tranzitie în care se )aseste tara. -i"ail Tase= se(ul udetului 0ra"o'a= si %"eor)"e Crciumaru= de'enit mai trziu se(ul politiei le)ionare din acelasi udet= au adus un nepretuit ser'iciu tarii= împiedicnd reteaua de sa7otori sa treaca la actiune. 0ericolul era iminent= caci %eneralul 6ntonescu= ocupat cu ocuparea teritoriilor cedate si cu multe alte pro7leme )ra'e= nar (i putut lua contamasuri e(icace= cu att mai mult cu ct noul )u'ern nu se constituise înca= iar aparatul $tatului era tot cel 'ec"i= mostenit de la re)imul precedent. Le)ionarii locali au înteles importanta dez'aluirilor (acute de r. Luptar si siau asumat raspunderea de eliminare a acestei primedii potentiale= c"iar (ara sa ai7a o acoperire le)ala. Întrade'ar= (acnd o descindere la domiciliul unui oarecare supus en)lez 0erc ClarI= directorul unei (a7rici de srma= si sediul presupusilor sa7otori= au descoperit un arsenal de unelte de distru)ere? mari cantitati de eplozi'e= pre)atite pentru a (i utilizate= 7om7e incendiare si alte arme. 0ro7ele erau e'idente. $upusii en)lezi implicati în a(acere= 9razier= orin)= 6ndersen= Treac si altii= au (ost sec"estrati si= se pare= maltratati= un (apt re)reta7il= sau în(atisat cu lu de amanunte= ca în a'enturile lui ;ules Verne= peripetiile= su(erintele si pericolele prin care au trecut mem7rii
%eneralul 6ntonescu a redus toata c"estiunea la un „a7uz al camasilor 'erzi”= (ara sa se între7e macar ce sar (i petrecut cu tara daca sa7otorii en)lezi ar (i intrat în actiune. $in)urul lui )nd era atunci sa nui supere pe en)lezi= sa nai7a neplaceri cu ei= si a dat ordin ca sec"estratii sa (ie eli7erati= (ara sa se mai (aca cercetarile de ri)oare de catre or)anele udiciare militare. U+u 'reau sa am di(icultati cu en)lezii= spunea în sedinta Consiliului de -inistri din 22 $eptem7rie 1*4,. <au ridicat pe en)leziB Ceau cautat@U 8 a(acere de spiona si sa7ota a tratato ca un „incident diplomatic”. u iam aparat pe le)ionarii din 0ra"o'a= spunnd ca „autoritatile de acolo nu siau (acut datoria”. -a re(eram la 'ec"ile autoritati= la acele ramase de pe timpul lui Carol= care= cu stirea 0alatului= au tolerat constituirea retelelor en)leze de sa7ota. ar ma între7 cum ar (i procedat en)lezii daca pe teritoriul -arii 9ritanii sar (i descoperit o retea de sa7otori. 6r (i (ost dati în udecata si pro7a7il condamnati la moarteB
4. ATROCITATILE MAG!IARE DIN ARDEALUL CEDAT. DISCURSUL DE LA BRASOV ictatul de la Viena daduse doua )arantii Romniei? )arantarea noilor (rontiere reduse la 2S3 din 'ec"iul teritoriu si )arantarea e)alitatii de tratament a populatiei romnesti ramasa în 6rdealul de +ord= cu ceilalti cetateni ma)"iari. 6rticolul 5 al sentintei de la Viena sta7ileste acest principiu? „%u'ernul Re)al -a)"iar îsi asuma o7li)atia solemna de a ec"i'ala inte)ral celorlalti ma)"iari persoanele care= pe 7aza prezentei decizii ar7itrale= do7ndesc cetatenia ma)"iara= dar sunt de nationalitate romna. %u'ernul Re)al Romn îsi asuma în mod solemn o7li)atia analo)a pentru cetatenii romni de nationalitate ma)"iara care ramn pe teritoriul $tatului Romn”. 6ceasta clauza era cu att mai necesar sa (ie introdusa în tetul dictatului cu ct maoritatea populatiei din Transil'ania cedata era de ori)ine etnica romna? dintro populatie de 2.!,3.5&* locuitori= erau 1.3,4.&*& romni si numai *!&.5#1 ma)"iari. +edreptatea ce ni se (acuse la Viena era e'identa? re)iuni între)i de deasa si stra'ec"e populatie romneasca (usesera predate 9udapestei. %u'ernul romn a eecutat constiincios si în timpul pre'azut dictatul de la Viena= dnd ordin armatei sa se retra)a din teritoriul cedat pe noua linie de demarcatie a celor doua tari. 8peratiile de e'acuare a 6rdealului de +ord au început la 5 $eptem7rie 1*4, si sau înc"eiat la 15 septem7rie 1*4,= (ara cel mai mic incident= respectnd întru totul articolul 2 din tratat? „%u'ernul Re)al Romn si %u'ernul Re)al -a)"iar se 'or în)rii ca e'acuarea si ocupatia sa se des(asoare în per(ecta liniste si ordine”. +u tot asa au înteles un)urii o7li)atiile luate. Romnii= amintindusi de su(erintele îndurate de (ratii lor de su7 u)ul ma)"iar se temeau= pe 7una dreptate= ca 'or re'eni acele 'remuri cumplite de teroare si deznationalizare (ortata în teritoriul cedat= dar se mn)iau cu speranta ca 0uterile 6ei= care au patronat dictatul= nu 'or tolera iz7ucnirile de ura ale 'ecinilor nostri= o7li)ndui sa se comporte ci'ilizat. Romnii se mai )ndeau la tratamentul 7lnd si uman de care sa 7ucurat minoritatea ma)"iara în perioada Romniei -ari= ceea ce ar putea a'ea ce urmare o purtare asemanatoare si din partea un)urilor. La unirea 6rdealului cu patriamama nu sa înre)istrat dincolo de munti nici un act de 'arsare de sn)e contra populatiei ma)"iare. Caracterul tolerant al poporului nostru nu putea concepe sa 'erse sn)ele unor oameni (ara aparare= c"iar daca (aceau parte dintro natie care nea asuprit o mie de ani. $u7 stapnire romneasca= un)urii sau 7ucurat de drepturi e)ale cu romniiF au a'ut deputatii lor în 0arlament= ziarele lor= scolile lor si au putut sa se eprime (ara restrictie în lim7a lor materna. upa semnarea dictatului de la Viena= c"iar în aceeasi zi= ministrii de eterne ai celor doua puteri ar7itrare au (acut declaratii clare si cate)orice asupra sensului si spiritului în care concep ei sentinta de la Viena= ceea ce a întarit încrederea poporului romn ca nu se 'a întmpla nimic )ra' la intrarea trupelor ma)"iare în 6rdealul cedat. Von Ri77entrop a declarat cu acest prile? „6stazi sa o7tinut= în aceasta parte a uropei= o paci(icare de(initi'a= în (a'oarea tuturor celor interesati. $unt con'ins ca în modul acesta sa creat o 7aza sanatoasa pentru relatii dura7ile si amicale între :n)aria si Romnia”. Ciano= ministrul de eterne al
7una'ointa si ustitie”. „9una'ointa si ustitia” se cereau respectate de am7ele parti. :n)urii contractasera aceleasi o7li)atii prin dictatul de la Viena= sa nu pro'oace acte irepara7ile în relatiile cu romnii. Toate aceste )arantii si declaratii cuprinse în actul de la Viena îi (aceau pe romni sa presupuna ca ocupatia ma)"iara 'a decur)e în conditii ci'ilizate= (ara 7rutalitati sau 'arsari de sn)e= respectnduse clauza nediscriminarii populatiei romnesti în raport cu populatia ma)"iara. ar= din ne(ericire= na (ost asa. 8cupatia sa con'ertit în tra)edie. e la primul pas (acut de trupele ma)"iare peste )ranita de apus a tarii= un 'al de atrocitati si crime inima)ina7ile c"iar si pentru cei mai pesimisti romni sa a7atut asupra Transil'aniei cedate. +u sau petrecut niste acte izolate= care puteau (i interpretate ca opera unor elemente necontrolate= ci sa etins pro)resi' cu înaintarea trupelor ma)"iare o actiune concertata= sistematica= de terorizare a populatiei romnesti= realizata de 7ande or)anizate= cu spriinul si încuraarea noilor autoritati. 8 (urie de'astatoare contra a tot ce este romnesc sa re'arsat întrun crescendo înspaimntator= 7a)nd )roaza pna si în copiii de scoala. $copul acestor 'iolente= sc"in)iuiri si 'arsari de sn)e era ca= su7 imperiul panicii= sa pro'oace o (u)a în masa a populatiei romnesti din teritoriul încorporat :n)ariei= cautndusi re(u)iu în tara li7era= pentru a sla7i (orta etnica a romnismului din 6rdealul de +ord. 0lanul ma)"iar a reusit partial. 6proape 2,,.,,, de romni care îsi a'eau locuintele statornice în aceasta partea tarii siau cautat sal'area peste noua (rontiera= lasnd în urma tot ceau a)onisit întro 'iata de om. uria ma)"iara sa dezlantuit cu deose7ita intensitate asupra paturii intelectuale romnesti? preoti= pro(esori= în'atatori= a'ocati= medici au (ost ridicati de acasa cu ce a'eau pe ei= încarcati apoi în 'a)oane de mar(a si epediati (ara nici o eplicatie în punctele de intrare ale noii (rontiere. ireste= asa sa petrecut din totdeauna în trecutul 'i(oros al neamului nostru= taranimea na putu (i clintita de pe locurile ei stra7une= pre(ernd sa îndure toate c"inurile si umilintele din partea noilor stapnitori dect sasi paraseasca 'atra stra7una. $ocoteala )u'ernului ma)"iar era ca taranimea romna= lipsita de îndrumatorii ei (iresti= preoti si în'atatori= 'a de'eni o masa accesi7ila asimilarii= neputnd rezista multa 'reme se'erelor metode de ma)"iarizare. coul atrocitatilor ma)"iare iz7ea în tara li7era ca 'alurile unei mari dezlantuite. +u era zi în care sa nu se a(le o noua 'este )roza'a. 67ia îsi re'enise poporul nostru dupa catastro(a teritoriala= si o noua durere îl încerca si tul7ura. În timp ce în Romnia li7era poporul respira usurat dupa alun)area tiranului de pe tron si îsi le)a ranile cu o noua încredere în 'iitorul lui= din 6rdealul de +ord nu se auzeau dect )emetele 'ictimelor cazute prada represiunii ma)"iare. :n)urii nu intrau în ordine în teritoriul ocupat= ca o armata ci'ilizata= ci semannd pretutindeni numai sn)e li moarte. 0areau mai de)ra7a o "oarda de na'alitori= amintind cum au 'enit în uropa din (undurile asiatice= înainte de a se (i crestinat. $ituatia )u'ernului romn era di(icila= deoarece= prin noua noastra politica eterna= atasndune puterilor 6ei= nu puteam inter'eni cu ener)ia cu'enita pentru a pune capat acestor sal7aticii= o7li)ndui pe un)uri sasi respecte propria semnatura. 67ia se terminase marea mani(estatie le)ionara de la ! 8ctom7rie = unde 1,,.,,, de oameni au aclamat noua conducere= cnd am (ost pus în (ata acestei pro7leme de o )ra'itate eceptionala. 0oporul astepta de la )u'ernul le)ionar un )est= un semn de putere si a(irmare= care sa în(iereze (uria nimicitoare a un)urilor contra populatiei romnesti (ara aparare. La 0resedintie eram asaltati din ora în ora de stirile deprimante care 'eneau din 6rdealul de +ord. +u mai era timp de pierdut. Tre7uia (acut ce'a= tre7uia data o replica )u'ernului de la 9udapesta= tre7uiau denuntate si (acute iresponsa7ile autoritatile ma)"iare pentru sn)ele 'arsat. În acele clipe de adnca în)riorare= mam decis sa tin acel discurs de la 9raso'= care a (ost primit cu o imensa satis(actie de întrea)a populatie romneasca= deo parte si de alta a noii (rontiere. -am dus la )eneralul 6ntonescu si iam spus de intentia mea de a 'or7i în numele )u'ernului= pentru a denunta si condamna (aradele)ile sa'rsite de un)uri în 6rdealul cedat. %eneralul= re'oltat si el de cele întmplate= ma apro7at din toata inima. -am pus imediat pe trea7a pentru a redacta cu'ntarea. 6m ales 9raso'ul ca oras unde sa 'or7esc= att pentru traditiile lui culturale romnesti ct si pentru asezarea lui în apropierea noii )ranite cu :n)aria. În dupa masa de * 8ctom7rie am pornit spre 9raso' cu mai multe masini= în care luasera loc si însotitori mei. 6dunarea era (iata pentru orele * seara= în aula Liceului 6ndrei $a)una. 0e drum= la intrarea în $inaia= la o cur7a= so(erul primei masini nu sia dat seama= din cauza înserarii= de o cotitura si a intrat în santul soselei. Celelalte masini= ca niste oi= creznd ca este drumul cel mai 7un= au luat aceeasi directie si neam trezit cu toate masinile în sant= iz7induse una de alta. $per norocul nostru= santul nu era adnc= iar 'iteza prea mica. ram cu sotia mea si= dupa lo'itura= neam uitat unul la altul sa 'edem daca mai suntem 111
între)i. În a(ara de o iz7itura la un de)et= care mi sa înco'oiat putin= nu neam ales dect cu sperietura. 0na cnd sau ridicat iar masinile de pe sosea= a trecut timpul si am auns cu întrziere la 9raso'. În (ata liceului 6ndrei $a)una era o mare de oameni. $e instalasera me)a(oane= caci aula era neîncapatoare. 6m intrat în sala si mam urcat la tri7una= unde era totul pre)atit. 6laturi de mine au luat loc autoritatile 9raso'ului= primarul orasului= uedin= ln)a Clu= populatia un)ara la ars de 'iu pe ru)= în piata orasului= pe protopopul 6urel -unteanu= dupa cel maltratasera în mod în)rozitor rupndui 7ratele. În aceeasi localitate= locuitorul Vasile 0opa a (ost spnzurat de picioare si i sa turnat 'ar nestins peste ranile ce le a'ea pe cap. În comuna 9erlin= udetul Trei $caune= populatia ma)"iara a masacrat zece romni. În ziua de # $eptem7rie= locotenentul -i"ail 0arau= comandantul unui pluton de )raniceri= a (ost ranit si asasinat de trupele ma)"iare. Locuitorul Vasile %urzau= (ost primar al comunei -uresenii de Cmp din udetul Clu= a declarat ca în ziua de 22 $eptem7rie un detasament de soldati un)uri a masacrat în aceasta comuna trei (amilii de romni? preotul 6ndrei 9uor= împreuna cu sotia= doua (iice si un (iu= precum si ser'itoare luiF în'atatorul %"eor)"e 0etrea= împreuna cu sotia= mama si (etita lui în etate de patru aniF locuitorul
În ziua de 1# $eptem7rie= la Clu= un preot a (ost împuscat de 7andele ma)"iare în (ata catedralei )reco catolice. Tot la Clu un)urii au macelarit & ser)enti de strada romni. upa ce leau scos lim7ile= au purtat cada'rele prin oras pentru ai intimida pe romni. 6u mai (ost asasinati )ardianul pu7lic Vasile amian= locuitorii Vasile 6l7u= uedin= sau )asit 24 de cada're de romni= printre care erau (emei si copiiF în comuna $eredei= udetul $ala= un)urii au împuscat 1! romni= printre care si un preot romn. +otarul Victor 9art= din comuna 0opesti= udetul 9i"or= a (ost pedepsit în modul urmator pentru crima de a (i 'or7it romneste. < sau taiat 7ucati de carne din corp= punnduise sare pe rani. În comuna ra)u= udetul Clu= autoritatile un)are au împuscat 14 soldati romni desconcentrati. La 8radea= în ziua de * $eptem7rie= un)urii au eecutat în curtea cazarmii re)ale erdinand 2, de romni= a caror identitate nu sa putut sta7ili. La Clu= un taran romn= asupra caruia sa )asit un drapel romnesc. :n)urii au incendiat 7iserica romneasca din comuna Comalau= udetul Trei $caune. 0rimarul comunei 8dor"eiu= udetul 7i"or= a (ost maltratat în mod în)rozitor de un)uri. Între altele= i sa tintuit cu cuie un tricolor romnesc pe spate. Reusind sa (u)a în Romnia= a (ost internat în spitalul din 9eius. În dupa amiaza zilei de 23 $eptem7rie= la orele 5= au (ost eecutati la 8radea 35 de romni= în maoritate le)ionari. La eecutie ar (i asistat si pu7licul= platind o taa de spectacol de 1 pen)o. La Tr)u -ures= autoritatile ma)"iare lau eecutat pe studentul 6leandru Lupu din comuna $n)eor)iu de -ures. -em7rii %arzii de ier sunt persecutati în mod special. 6st(el= le)ionarul uedin sau )asit cada'rele a trei tarani romni. Guvernul mag1iar #n slu2ba dusmanilor *uropei Noi e ca sa dezlantuit acest masacru@ În numele carei ci'ilizatii se sa'rsesc aceste crime@ $au coroana $(. $te(an nu poate )asi alt spriin în inima popoarelor ro7ite dect 'iolenta si asuprirea@ %u'ernul ma)"iar a cutezat sa a(irme la început= pentru asi usti(ica ororile îndreptate contra populatiei romnesti si recunoscute în parte de o(icialitatea ma)"iara= ca ele sunt masuri de represiune împotri'a unor elemente raz'ratite ale populatiei romnesti si care opuneau rezistenta înaintarii ma)"iare. 6(irmatia )u'ernului ma)"iar este total lipsita de 'aloare= pentru ca este de neînc"ipuit ca niste oameni ramasi (ara aparare= neînarmati si neor)anizati sa opuna rezistenta trupelor ma)"iare de ocupatie. ste o metoda 7inecunoscuta= la care au recurs un)urii întotdeauna= de a arunca 'ino'atia asupra 'ictimelor. upa ce ocupatia ma)"iara sa terminat si 'ec"iul sistem de usti(icare a atrocitatilor nu mai putea sa dureze= )u'ernul ma)"iar sia cautat un nou instrument de acoperire a terorii= care creste zi de zi în intensitate si a încercat sa arunce raspunderea asupra Romniei. 113
%u'ernul romn este acuzat ca a ordonat masuri de pri)onire a populatiei ma)"iare ramasa la noi= iar ceea ce se întmpla în :n)aria nu sunt dect represalii pentru tratamentul aplicat un)urilor din Romnia. 6ceasta scuza se spul7era la cea dinti con(runtare cu realitatea. +u numai ca la noi nu a (ost ucis nici un un)ur= dar nu se pot înre)istra nici cazuri de maltratare a populatiei ma)"iare de la noi. impotri'a= autoritatile au primit ordin de la )u'ern sa 'e)"eze ca a'utul si 'iata cetatenilor de ori)ine ma)"iara sa (ie aparate si ocrotite. 6m impus c"iar presei o atitudine moderate în raporturile noastre cu :n)aria= pentru ca= de la su(letele noastre încarcate si tul7urate de ecourile durerilor din 6rdealul ocupat= sa nu alunecam si noi pe drumul 'arsarilor de sn)e. $i do'ada cea mai pretioasa a no7letei atitudinii noastre este ca su7 re)imul le)ionar= lucratorii un)uri= care în primul moment sau re(u)iat în teritoriul ocupat= dupa ct'a timp sau reîntors în Romnia= pre(ernd sa traiasca în atmos(era de dreptate sociala care se creeaza su7 oc"ii nostri. ictatul de la Viena noi lam eecutat (ara so'aire si cu pretul unui imens sacri(iciu am înlaturat orice posi7ilitate de con(lict în 7azinul dunarean. Cu toate ca poporul nostru a (ost )reu încercat de pe urma "otarrii de la Viena= totusi nu sia îndreptat dusmania contra 0uterilor 6ei= ci= printro intuitie superioara= sia dat seama de unde i se tra)e nenorocirea si= în milocul celei mai )rele crize eterne= a reactionat cu toata puterea si a reusit sasi resta7ileasca unitatea si ec"ili7rul interior. Cu ener)ia "otarrilor decisi'e= poporul romn a darmat un re)im care purta raspunderea pra7usirii "otarelor si= încadrat întro noua disciplina= sa alipit puterilor care lupta astazi pentru a instaura în uropa o mentalitate si o conceptie noua de 'iata. :n)urii= dupa ce ieri au cerut 0uterilor 6ei sa li se satis(aca pretentiile lor pentru ca pacea în 7azinul dunarean sa se aseze de(initi' si dupa ce li sa acordat= dincolo de asteptarile lor= astazi în loc sa se respecte an)aamentele luate la Viena= pro'oaca din nou neliniste în aceasta parte a uropei si tul7ura interese care le depasesc pe cele strict nationale ale am7elor popoare si se încadreaza pe un plan european. 6tunci cnd poporul romn a7ia recules dupa marile pierderi su(erite si cnd= su7 noul re)im le)ionar= a pornit la actiune de re(acere a tarii= cnd credea ca sia recsti)at cel putin pacea la "otare= dintro data este pus în (ata unor împreurari cumplite= pe care nu leam dorit si nu leam pro'ocat noi. Ce ia determinat pe un)uri sa re'ina la 'ec"ea lor politica de teroare si asuprire@ În ordine interna a Romniei nu sa petrecut nici un (apt care sa usti(ice actiunea ma)"iara în 6rdealul ocupat. 0opulatia ma)"iara continua sa se 7ucure de un tratament 7lnd si omenos= iar în cei 2, de ani de stapnire romneasca acest tratament a (ost asa de în)aduitor înct a mers pna la sla7irea atri7utului de su'eranitate al poporului nostru. +eam în(rnt durerea unei umiliri de o mie de ani pentru a se înlesni aproprierea dintre cele doua popoare= iar acum cnd stri)atele de durere ale (ratilor nostri de sn)e întemnitati= iz)oniti si ucisi neau rascolit su(letul= am oprit dezlantuirea de patimi. În aceasta situatie= daca nici un (apt intern din Romnia nu corespunde actiunii ma)"iare de represiune= cui ser'esc aceste pro'ocari= a caror intensitate creste pe zi ce trece si care iau aspecte tot mai tra)ice@ le sunt straine de interesele am7elor popoare= sunt straine de interesele uropei +oi= deci atunci nu este cazul sa 'edem mai departe si sa identi(icam în pro'ocarile ma)"iare actiunea politica a acelor puteri care siau 7azat întotdeauna dominatia lumii pe intri)a= pe crearea de con(licte si pe specularea animozitatilor dintre popoare. *+ista o limita a rabdarii si demnitatii unui neam URomnia Le)ionara re(uza sa se lase trta pe drumul desc"is de pro'ocarile ma)"iare si reactia asa cum 'rea 9udapesta nu 'a 'eni D'ii si prelun)ite aplauzeE= pentru ca a'em constiinta înalta a misiunii noastre de a lua parte la crearea unei lumi noi= întemeiata pe dreptate si ordine Daplauze prelun)ite si repetateE. $tim= pe de alta parte= ca pri)oana ma)"iara sa dezlantuit mai cu seama contra le)ionarilor. Cu'ntul de ordine care sa az'rlit în multime a (ost „ ucidetii pe le)ionari”. 0ri'im nedumeriti si nu putem întele)e ca o tara le)ata de 0uterile 6ei sa caute nimicirea tocmai a acelor elemente care reprezinta spiritul nou 7iruitor în uropa. +oi am 'rut o spiritualitate a (rontierelor care astazi si mai ales mine 'or (i dominate de ideea etnicului DaplauzeEF am 'rut o cola7orare pasnica pentru a realiza în 7azinul dunarean o con'ietuire eli7erata de orice dusmanii. Însa aceasta ostilitate declarata contra elementului le)ionar arata ca la 9udapesta domneste o pro(unda neîntele)ere a ideii +oii urope= care peste toate împotri'irile 'a de'eni mine o realitate. D6plauze prelun)iteE. 114
:n)aria a cerut ca re'endicarile ei sa (ie satis(acute pentru a se realiza o pace dura7ila între cele doua popoare. 6stazi :n)aria calca an)aamentele de la Viena si creeaza o stare de neliniste si tensiune= iar pacea este din nou amenintata tocmai de aceea care au cerut= în numele ei= re'endicarile teritoriale. Romnia Le)ionara nu se pln)e si nu raspunde pro'ocarilor= dar eista o limita a demnitatii unui neam Daplauze prelun)ite si îndelun) repetate= uraleE. +u dam a'ertismente= dar credem ca cei 1.4,,.,,, de romni din 6rdealul ocupat au dreptul la 'iata si la un trai omenesc Daplauze prelun)iteE. Con'insi de dreptatea noastra= stapni pe 'ointa noastra= nimeni nu ne 'a putea opri sa (aurim poporului nostru 'iitorul pe care îl merita D'ii aplauze= îndelun) repetate= o'atiiE.U atele re(eritoare la persecutiile ma)"iare miau (ost puse la dispozitie -inisterul 6(acerilor $traine= dar= cum timpul numi permitea= nam (olosit dect o parte din ele. 8 lista mai completa a atrocitatilor ma)"iare se )aseste în 7rosura pre)atita de -inisterul 0ropa)andei. $i acum epilo)ul epeditiei de la 9raso'. upa s(rsitul mani(estatiei= am plecat cu toate autoritatile la restaurantul „Coroana”= unde ni sa ser'it o )ustare. În aceeasi noapte am plecat mai departe pe soseaua 9raso' A a)aras A $i7iu= cu intentia de a (i a doua zi la 9rad= unde eram asteptat pentru a rezol'a c"estiunea salariilor muncitorilor de la $ocietatea „ -ica”. Cnd am iesit din Codlea= am a'ut o alta întmplare neplacuta cu masina. În plina 'iteza= usa masinii sa desc"is si sotia mea= care tinea mna pe mner= a (ost trasa cu putere în a(ara. Cu mare )reutate am retinuto= (iind amndoi amenintati sa (im supti de 'rteul 'itezei= pna a o7ser'at so(erul si a oprit. Lam între7at atunci pe so(er= care apartinea personalului 0resedintiei Consiliului= a cui masina a (ost aceasta înainte. $pre surprinderea mea= îmi spune ca era masina cu care circula 6rmand Calinescu si daca nu se însela era c"iar aceea în care (usese împuscatB ara sami comunice nimic= %eneralul îmi rezer'ase mie aceasta masina= iar el îsi luase alta. Întors la 9ucuresti= am sc"im7at masina= iar automo7ilul lui Calinescu a ramas în )ara.
5. MANIFESTATIA TINERETULUI EUROPEAN DE LA PADUA. UN DETASAMENT LEGIONAR DEFILEAZA ÎN FATA DUCELUI La începutul lunii 8ctom7rie 1*4,= 2&.,,, de tineri (ascisti= în urul 'rstei de 1& ani= din or)anizatia %io'entu
$eara= pe la orele != trenul soseste la 0ado'a. Le)ionarii sau co7ort din 'a)oane si sau încolonat în (ormatie de mars. În (runtea coloanei luase loc o )arda de onoare italiana= care purta drapele italian si romn. Coinciznd la sosire cu )ermanii= detasamentul le)ionar a (ost precedat de un )rup mai mare de tineri nationalsocialisti= (ormat precumpanitor din o(iteri raniti pe (ront si care se a(lau în con'alescenta. Coloana italo A )ermano A romna a stra7atut strazile 'ec"iului oras în cntece si în aplauzele a mii de oameni= care îi salutau cu 7ratul în sus de pe trotuare si 7alcoane. În „0iazza del r7e” marsul se înc"eie= coloana se rupe si oaspetii straini sunt condusi la auto7uze pentru a (i transportati la locurile de încartiruire. ar )rupul romnesc mai întrzie= caci este înconurat de multime= care îi îm7ratiseaza pe tineri= stri)nd „Vi'a la %uardia di erro”= „Vi'a Codreanu”. Victor $ila)"i se 7ucura de atentii speciale. 0entru prima oara= marturiseste $ila)"i unui corespondent= în 'iata lui este primit cu (lori si nu cu )loante. Cu mare )reutate le)ionarii sau desprins de multime si sau urcat în auto7uze. $unt condusi la $coala /anela= unde sunt încartiruiti. În (ata edi(iciului= pe 7alconul caruia (lutura stea)urile italian si romn= o alta mani(estatie. 8amenii adunati îi aclama si intra în 'or7a cu ei= cernd insi)ne le)ionare. 6 doua zi= * 8ctom7rie= toate unitatile de tineri europeni participa la o repetitie )enerala a de(ilarii= care 'a a'ea loca doua zi= în (ata ucelui. etasamentului le)ionar i sa (iat locul între )rupul national socialist si (alan)isti. Romnii au trezit multa simpatie în populatie prin tinuta si disciplina lor. În 'ederea de(ilarii si a 'izitei ucelui= 0adua luase aspect de sar7atoare. 8rasul a (ost pa'oazat cu drapele tuturor natiunilor participante. $osirea ucelui era asteptata ca un mare e'eniment. Coloana celor 2&.,,, de a'an)ardisti aunsese în 0adua si (acea eercitii de de(ilare. În dimineata de 1, 8ctom7rie a început marea mani(estatie de în(ratire a tineretului european cu camarazii italieni= )ata sa primeasca 7otezul sn)elui. 0rin (ata tri7unei ucelui= înconurat de mari demnitari ai statului si ai partidului= au de(ilat în primul rnd detasamentele oaspetilor= urmate de (ormatiile compacte ale tineretului (ascist. ucele a urmarit de(ilarea tineretului le)ionar cu oc"ii pironiti= ca si cum resurectia %arzii de ier în Romnia iar (i produs o imensa satis(actie. ar cei mai multumiti ca au trait aceasta zi etraordinara= cnd au putut aduce oma)iul lor ucelui= au (ost= desi)ur= le)ionarii. 6 trecut timpul întunecat cnd relatiile dintre tineretul romn si tineretul italian erau monopolizate de "i7rida Stra2a Tarii= or)anizatie creata pe su(erintele si mormintele )eneratiei de sacri(iciu a Romniei. in neant= întrun act de eroism pur= reîn'iase -iscarea Le)ionara= în al carei destin nu mia credeau nici 0uterile 6ei. upa mani(estatia de la 0adua= )rupul le)ionar sia continuat calatoria la 0redappio= pentru a 'izita lea)anul re'olutiei (asciste. Cu prileul acestui act de oma)iu= Victor $ila)"i= conducatorul )rupului le)ionar= a trimis o tele)rama ucelui. ucele ia raspuns prin intermediul ministrului
. SOSIREA MISIUNII MILITARE GERMANE LA BUCURESTI -isiunea militara )ermana= sosita la 9ucuresti în 12 8ctom7rie 1*4,= are o istorie mai 'ec"e. 0entru prima oara sa 'or7it de acest proiect în audienta mea la Re)ele Carol al <<lea din 2
a7ricius a transmis cererea Re)elui Carol la 9erlin= dar raspunsul a (ost ne)ati'= deoarece re)ele propunea concomitent doua lucruri? )arantarea (rontierelor eistente= dupa rapirea 9asara7iei si a 9uco'inei de +ord= ct si prezenta unei misiuni militare în Romnia. Reic"ul nu 'roia sasi le)e minile cu o )arantie teritoriala= înainte de a se (i satis(acut re'endicarile :n)ariei si 9ul)ariei. În scrisoarea lui >itler catre Re)ele Carol din ansen= se(ul misiunii armatei de uscat sipe )eneralul Jil"elm $peidel= se(ul misiunii aeriene. upa înc"eierea ceremoniei= o(iterii )ermani însotiti de 0antazi sau îndreptat spre >otelul 6m7asador unde au (ost încartiruiti= iar noi neam retras la sediu= comentnd e'enimentele. %eneralul 6ntonescu a(lase de la 0antazi de iruptia mea nedorita în %ara -o)osoaia= dar na su(lat o 'or7a si nu sia mani(estat în nici o (orma nemultumirea. Reaua lui 'ointa era prea e'identa ca sa (aca tot el pe suparatul= dupa ce se ade'erise clar intentia lui de a ne elimina din relatiile cu militarii )ermani= tocmai pe noi care am cerut înca din 1*35 alaturarea Romniei de statele re'olutiilor nationale. La scurt inter'al= conducatorul statului a dat un 7anc"et la „Cercul -ilitar” în cinstea misiunii militare )ermane. În a(ara de mem7rii misiunii= în (runte cu )enerali >ansen si $peidel= au participat si un mare numar de o(iteri romni din )arnizoana 9ucuresti= începnd de la )enerali pna la su7locotenenti= 11#
împreuna cu ministrii le)ionari= (runtasi ai Le)iunii de la $ecretariatul miscarii si de la comandamentele le)ionare din capitala. 6tmos(era a (ost (oarte cordiala. %eneralul 6ntonescu si )eneralul >ansen au ridicat toasturi pentru cele doua tari si pentru capeteniile lor. %eneralul 6ntonescu se )asea si el întrun moment de eu(orie= 7ine dispus si c"iar a(ectuos cu toti in'itatii. Catre miezul noptii= )eneralul se retra)e. Lumea se amestecase= o(iterii )ermani= cu o(iterii romni si cu le)ionarii= (acnd cercuricercuri si discutnd (el de (el de pro7leme. La un moment dat se ridica )eneralul oria $ima= >oria $ima”. $e auzea pna în strada. 6 (ost un moment de neuitat din 'iata mea. +u att pentru mine= caci nu ma credeam 'rednic sa primesc aceste aplauze= care ar (i tre7uit sa se adreseze Capitanului= ci pentru ca erau un test= eprimnd pulsul armatei= care nu ne era ostila= ci dimpotri'a= (raterniza cu noi în acelasi patriotism 'i7rant. -ai ales o(iterii tineri erau de un entuziasm de7ordant= simtinduse solidari cu noi prin apartenenta la aceeasi )eneratie. ara îndoiala= i sa raportat lui 6ntonescu eplozia de simpatie a corpului o(iteresc (ata de mine= caci de atunci a e'itat cu )ria ca sai mai adune împreuna la mani(estatii pe o(iteri cu le)ionarii. 0e o(iteri îi tinea cu )elozie la o parte= pentru a nu se contamina de spiritul le)ionar.
". REACTIA LUI MUSSOLINI -ussolini na (ost in(ormat de tratati'ele în curs dintre 9erlin si 9ucuresti pentru trimiterea unei misiuni militare în Romnia. Cnd a a(lat= la 12 8ctom7rie= de sosirea ei la 9ucuresti= a a'ut un acces de re'olta. ra con'ins ca >itler în mod intentionat la lasat în necunostinta de cauza de eistenta acestor tratati'e pentru al pune în (ata unor (apte întlnite= considernd Romnia o tara încadrata ariei imperialiste )ermane= din care itler= platindui cu aceeasi moneda. 6 dat ordin ministrului sau la 9ucuresti casa inter'ina cu toata ener)ia pe ln)a )u'ernul romn pentru a o7tine din partea acestuia un acord identic cu cel per(ectat cu %ermania? trimiterea unei misiuni militare italiene= (ormata precumpanitor din trupe alpine= care ar ser'i la instruirea 'natorilor nostri de munte. %"i)i la 'azut pe 6ntonescu si ia epus cererea ucelui= dar (ara sa (i o7tinut rezultate aprecia7ile. Conducatorul statului sa mentinut întro rezer'a eni)matica. %"i)i a 'enit si la mine si ma ru)at staruitor sal înduplec pe )eneralul 6ntonescu ca sa apro7e trimiterea unei misiuni militare italiene în Romnia. ste o dorinta (ier7inte a ucelui. 0entru mine= c"estiunea era clara. 0rezenta unor trupe italiene în Romnia nu putea dect sa întareasca dispoziti'ul nostru de aparare (ata de Rusia. ar mai puteam 7ene(icia si de un alt a'anta important= din punct de 'edere al politicii eterne. $e crea o stare de ec"ili7ru în relatiile noastre cu itler= care îl 7ruscase pe -ussolini prin "otarrea lui unilaterala de a trimite trupe în Romnia. >itler considera raz7oiul 'irtual csti)at si= stapn pe destinele uropei= îl trata pe -ussolini ca pe un aliat secundar. Romnia cadea în lotul )erman de epansiune si= în consecinta= -ussolini nu a'ea ce sa caute în aceasta parte a uropei. 6ntonescu= la rndul lui= preocupat eclusi' sasi consolideze puterea în Romnia cu autorul 9erlinului= sia în)aduit sa i)nore si el 'eleitatile lui -ussolini= (ara a tine seama de coordonatele )enerale ale raz7oiului. :rmnd s(aturile lui a7ricius= a admis doar 'enirea unui numar de o(iteri italieni de a'iatie= care nici nu meritau macar numele de misiune militara. 11&
-ussolini= easperat de putinul succes ce la a'ut inter'entia lui de la 9ucuresti= sa decis sasi ia re'ansa în alta parte si= în 2& 8ctom7rie= a luat (atala "otarre de a ataca %recia. Rationamentul lui era urmatorul? „aca >itler nu ma consultat cnd sia trimis trupele lui Romnia= 'oi proceda la (el= ocupnd %recia= pentru a tine pas cu cuceririle )ermane în 9alcani. 8 compensatie indispensa7ila pentru a mentine itler= dar cu un pret care a rasturnat premisele (a'ora7ile ale raz7oiului. 6rmata )ermana a zdro7it toate aceste rezistente cu usurinta si cu pierderi relati' mici. ar cea mai mare pierdere a (ost timpul pierdut. Campania din rasarita început cu o luna mai trziu de cum (usese pre'azuta= acea luna care ar (i (oste necesara pentru ocuparea -osco'ei= înainte de caderea teri7ilei ierni rusesti. itler în tratarea pro7lemei romnesti= du7lata de me)alomania 7olna'icioasa a lui 6ntonescu= preocupat eclusi' sasi consolideze puterea cu autorul )erman= a pro'ocat ne(ericita reactie a lui -ussolini. Con(la)ratia din 9alcani ar (i putut (i e'itata (ara de cumulul de )reseli al tuturor acestor prota)onisti ai raz7oiului.
#. O INTRIGA ÎN TREI ACTE Re)ele Carol= dupa trecerea (rontierei în
e (apt %roza (usese atras întro cursa. 0rintese Cara)ea nu era acea (er'enta le)ionara care se mani(esta= ci o (iinta mult mai prozaica= lucrnd de multa 'reme cu $er'iciul $ecret al 6rmatei. upa arestarea lui -oruzo' -oruzo'== $er'iciul $ecret al 6rmatei trecuse su7 controlul controlul colonelului colonelului Rioseanu= Rioseanu= su7secretar su7secretar de stat la
$. DOAMNA !IMMLER LA BUCURESTI Întro dimineata= pe la s(rsitul lui 8ctom7rie= a(lnduma la 0resedintie= îmi tele(oneaza 0apanace= comunicndumi stirea ca doamna >immler se a(la la 9ucuresti= 'enita întro 'izita pri'ata. 6sta nar (i (ost nimic= dar adau)a ca doamna >immler se )aseste c"iar în 7iroul lui si ar dori sa ma cunoasca. -a roa)a sa trec pe la el= pentru a o saluta pe sotia Reci"s("rerului. ara a întrzia o clipa= mam urcat în masina si= în cte'a minute= am (ost la -inisterul de inante= putin contrariat de aceasta con'ocare 7rusca. immler. ra un (el de decoratie din partea miscarii. Înc"eiata cu aceasta ceremonie= nu stiam daca 0apanace a (acut un pro)ram în continuare. 8 'izita la conducatorul statului sau o masa data de miscare în onoarea ilustrei doamne. +imic. +eam uitat unii la altii ct'a timp= am sc"im7at cte'a între7ari de politete si mam despartit= lasndo pe doamna >immler cu 0apanace. +am înteles cum dea auns doamna >immler >immler la 0apanace= cnd normal era sa (ie condusa la 0resedintie= sa ma 'ada înti pe mine ca maim reprezentant al miscarii si= apoi= e'entual= pe Conducator. Tre7uia apoi sa le cunoasca pe doamnele le)ionare= sa se (aca un cerc în urul ei= sa i se arate o suma de lucruri de ale noastre. :nei doamne de talia ei= tre7uia sa i se acorde toata atentia cu'enita ct timp sedea la 9ucuresti= ca si unui persona o(icial= desi 'enise în 'izita particulara.
12,
+am mai auzit nimic de doamna >immler dupa aceasta între'edere(ul)er= în care 0apanace (acea pe am(itrionul. $a pierdut un prile ca doamna >immler sa cunoasca mai 7ine miscarea= transmitnd sotului ei impresiile culese la 9ucuresti. 6paritia doamnei >immler în 7iroul lui 0apanace= rasturnnd toate re)ulile protocolului= nu era c"iar asa de ne'ino'ata. Îsi a'ea tlcul ei. Cine a aranat aceasta între'edere a a'ut inspiratia sau c"iar ordinul de unde'a sa scoata în e'identa persoana lui 0apanace. 0rin prezenta oamnei >immler= i se acorda acestuia o anumita )reutate= o anumita pre(erinta= indicndul ca o „personna )rata” în (ata )u'ernului )erman. +umai asa miam eplicat strania întlnire. ste stiut ca )u'ernul )erman în toate tarile ocupate sau aliate a'ea o7iceiul sa aplice o tactica de con(runtari si alternati'e între conducatorii lor= pentru a le putea controla mai 7ine. +u e unul= a'em o rezer'a= este altul care ne poate ser'i interesele. Cine stie ce ser'iciu )erman a descoperit în 0apanace punctul sla7 al miscarii 'ictorioase= un ri'al potential al meu Dpoate din timpul eilului eilului la 9erlinE si îi culti'au ima)inea
1%. TINERETUL FASCIST SI TINERETUL NATIONAL-SOCIALIST LA SERBARILE DE LA IASI 6r"an)"elul -i"ail a (ost ales de Capitan patronul Le)iunii. La ori)ine c"iar= în momentul întemeierii ei= miscarea sa numit Le)iunea 6r"an)"elul -i"ail. În (iecare an= la c"emarea Capitanului= în ziua de & +oiem7rie cnd cade sar7atoarea 6r"an)"elului= toata su(larea le)ionara tinea post= mer)ea la 9iserica 9is erica si se înc"ina cu e'la'ie 8crotitorului ceresc al miscarii. :rmnd aceasta traditie= am con'ocat si eu masele le)ionare sa se adune la itleru)end” a(latori în Capitala= am auns la o solutie de compromis? noi sa trimitem mai înti o dele)atie care sa se întoarca acasa= însotita de dele)atia tineretului )erman= destinata sa participe la ser7arile de la orst Jessel. Jessel. 6 doua doua zi au plecat la Jeimar= unde au (ost primiti de Reic"sstat"alterul pro'inciei. 8aspetii romni au 'izitat institutiile culturale= uzinele Jil"elm %ustlo(( si di(erite aseza minte nationalsocialiste. upa aceasta scurta sedere în %ermania= dele)atia romneasca a luat drumul înapoi spre tara tot cu a'ionu a'ionul= l= de asta data data însotit însotitaa de o dele)a dele)atie tie )erman )ermana= a= (orma (ormata ta din se(ii se(ii sup superi eriori ori ai or)ani or)anizat zatiei iei „>itleru)end”. -asa participantilor= un detasament de 15, tineri nationalsocialisti= tre7uia sa soseasca cu trenul în aceeasi zi. La co7orrea din a'ion pe aeroportul 9aneasa= în dupa masa zilei de ! +oiem7rie 1*4,= cele doua dele)atii au (ost salutate sal utate de Comandantul Le)ionar= 0reot Vasile Vasile 9oldeanu= se(ul 7iroului or)anizarii de la $ecretariatul %eneral al -iscarii= care= întro scurta cu'ntare= lea urat 7un sosit? U$cumpi prieteni si dra)i camarazi= 6m 'enit sa aducem salutul de „7ine 'ati întors acasa”= salutul se(ului re)imului le)ionar= al lui Comandant al -iscarii Le)ionare si îm7ratisarea (rateasca a tuturor le)ionarilor. 0rietenilor= pentru dra)ostea cu care 'au primit= iar 'oua= dra)i camarazi= pentru cinstea si demnitatea cu care ati purtat camasa 'erde pe pamntul -arelui Reic". Traiasca Le)iunea si CapitanulBU 121
%arda le)ionara de onoare= prezenta la aeroport= a intonat „$(nta Tinerete Le)ionara”= dupa care a luat cu'ntul r. incI= în numele or)anizatiei centrale a tineretului )erman= aducnd salutul sa lutul "rerului? UVa aduc salutul si marea dra)oste a "rerului si a -arelui Reic" %erman. Traiasca Le)iunea si CapitanulBU Cum a'ionul aterizase la orele 2=3, dupa masa= iar trenul special cu detasamentul )erman era pre'azut sa aun)a la orele 3=5,= cele doua dele)atii sau îndreptat în )ra7a spre %ara de +ord= pentru a nu scapa momentul sosirii lui. 0rimirea oaspetilor )ermani a luat aspectul unei mani(estatii impresionante de (raternizare între cele doua miscari= de o amploare neo7isnuita. %ara era (rumos pa'oazata cu drapele romnesti= )ermane= italiene= spaniole si aponeze. La iesirea din )ara= pe peretele de deasupra= (usese (iata (iata (oto)ra(ia (oto)ra(ia Capitanului= Capitanului= în (ormat (ormat mare= mare= împodo7ita împodo7ita cu cetina de 7rad. 0eronul 0eronul )arii era întesat de le)ionari= le)ionari= care= întro întro ordine desa'rsita= desa'rsita= su7 comanda comanda oria Cosmo'ici= $u7secretar de $tat la 0resedintie. in partea Le)atiei )ermane era prezent Consilierul de Le)atie= $teltzer. La oprirea trenului= co7oara co7oara mai înti r. 9lomGuist= 9lomGuist= se(ul detasamentului detasamentului )erman= cu statul sau maor. maor. ste salutat de Vasile itleru)end”= care a spus urmatoarele? ”omnule Comandant= +oi toti stim de lupta miscarii 'oastra. 6m urmarit din presa si am (ost cu su(letul mereu alaturi de 'oastra. Cunoastem ert(ele 'oastre de sn)e. 0rin ele ati aratat 'ointa 'oastra le)ionara de a 7irui. 6ti stiut prin prudenta= lupta si întele)erea datoriei= prin sacri(icii mai ales= sa sta7iliti le)atura cu marea idee a nationalismului noii urope. 6m 'enit sa punem temelie acestei camaraderii si suntem con'insi ca în milocul 'ostru ne 'om )asi )ata pentru 'iitoarele 7atalii”. ele)atia tineretului )erman a trecut apoi în sala (esti'a a 0resedintiei= unde a (ost primita de %eneralul 6ntonescu. Conducatorul $tatului= întrun moment de sinceritate si 7una dispozitie= cum rar îi erau proprii= lea (acut o declaratie de solidaritate solidaritate deplina cu Le)iunea ? ”$unt (ericit sa 'a salut în numele )u'ernului nationalle)ionar. e la mine= pna la ultimul le)ionar= sunteti primiti cu toata camaraderia si (ratia. $per ca 'eti ramne cu amintiri (rumoase si 7une impresii din Romnia. -ultumindu'a= doresc sa ne 'edem la
aparitia lor. $e cnta de întrea)a asistenta imnurile celor doua tari si apoi= (iind ora înaintata= tinerii (ascisti sunt condusi la masini= de unde pleaca spre caminele unde sunt încartiruiti. În ziua de # +oiem7rie= cele doua detasamente= )erman si italian= au pornit spre
La cu'ntarea mea= a raspuns duardo +atoli= Comandant ederal al %.<.L. si se(ul detasamentului de tineri (ascisti= cu urmatoarele cu'inte? ”omnule Comandant= 0ro(it de împreurarea (ericita de acum pentru a da epresie celor mai adnci multumiri pentru camaradereasca primire pe care ati rezer'ato tinerilor lui -ussolini. 6m 'izitat cimitirul de la 0redeal= în semn de oma)iu pentru )loriosii 'ostri camarazi= cazuti pentru un nou re)im= de ordine europeana. În)aduitimi= le Comandant= sa 'a o(er acest pumnal= ce reprezinta un sim7ol pentru %arda 6rmata a Re'olutiei asciste. În numele tineretului italian al Lictorului= care încadreaza în rndurile lui noua milioane de tineri= însu(letiti de o sin)ura credinta si în'atati sa Creada= sa 6sculte si sa Lupte= eprim salutul si urarea lui cu stri)atul nostru de 7atalie”. În cursul cu'ntarii= duardo +atoli mia o(erit 7aioneta de Comandant al %.<.L. si insi)na or)anizatiei. -asa de în(ratire cu tinerii italieni sa înc"eiat în milocul unui mare entuziasm= în cntece si stri)ate pentru uce. upa terminarea (esti'itatilor de la ermann T"eil si r. Oromer= de la VlDisc1er Beobac1ter . in partea romaneasca au participat r. Victor 9iris= Constantin $toicanescu= Victor -edrea si Victor $ila)"i. Întro atmos(era de mare entuziasm= la s(rsitul mesei= am rostit cte'a cu'inte= în care am ealtat camaraderia dintre camasile 'erzi si camasile 7rune? ”Camarazi= $unt (ericit ca înainte de reîntoarcerea 'oastra în -area %ermanie= am prileul sa stau în milocul camarazilor din >itleru)end. +u 'am considerat o sin)ura clipa straini= iar 'oi prin tinuta (rumoasa care ati a'uto cu prileul marilor ser7ari de la itleru)end si tineretul le)ionar este o realitate. -iscarea le)ionara 'a urmarit cu atentie si dra)oste si 'a multumeste prin mine. -ine parasiti 9ucurestiul= care cunoaste înca durerile marilor pre(aceri. uceti cu 'oi impresii si amintiri despre un tineret le)ionar iesit din marea scoala a su(erintei= despre un popor care aici în sudest îsi cere dreptul la 'iata= anuntnd totodata zorii unei +oi urope= propo'aduita de )eniul lui 6dol( >itler si realizata de )lorioasa armata )ermana= în rndurile careia multi dintre 'oi ati sn)erat. Camarazi= iti acasa= în marea 'oastra patrie= solii sentimentelor noastre de camaraderie pentru conducatorii >itleru)end= interpretii sentimentelor noastre pentru -area 6rmata %ermana si interpretii sentimentelor noastre de dra)oste pentru marele 'oastra "rer= caruia îi uram din tot su(letul marea 7iruinta (inala”. 6 raspuns Comandantul detasamentul )erman= 9lomGuist? ”+u neam simtit nici o clipa straini în minunata 'oastra patrieF acest lucru sporeste (ericirea pe care am a'uto 'enind în tara în care au 7iruit credinte asemanatoare cu ale noastre= dupa o lupta nespus de )rea= lupta pe care noi o cunoastem att de 7ine si despre care sa scris att de mult la noi= unde a (ost urmarita cu cea mai mare atentie si dra)oste”. Înc"eind cu'ntarea sa= 9lomGuist a adau)at? ”Le)iunea su7 >oria $ima 'a impune poruncile Capitanului= caci el este c"ezasia marelui testament lasat le)ionarilor spre împlinire. În numele între)ului tineret )erman (ac cele mai calde urari no7ililor luptatori le)ionari si înc"in un )nd pios marii ert(e le)ionare”. upa sederea în Capitala= dele)atia tineretului )erman= în drumul spre patrie= sa oprit la 9raso'= pentru a cunoaste acest stra'ec"i oras= întemeiat de ca'alerii teutoni. În 12 +oiem7rie= detasamentul )erman a (ost primit în )ara 9raso' de autoritatile locale= în (runte cu pre(ectul Traian Tri(an si primarul
zi= 13 +oiem7rie= )rupul )erman a (acut o ecursie la 9ran= unde a 'izitat castelul= iar dupa amiaza (an(ara tineretului nationalsocialist a dat un concert în 0iata $(atului= colectnd cu acest prile 7ani pentru autorarea sinistratilor cutremurului. $eara= la plecarea din )ara 9raso'= dele)atia )ermana a (ost salutata de Traian 9raileanu= -inistrul ducatiei= care lea tinut cu'ntul de despartire în lim7a )ermana. În rezumat= Traian 9raileanu lea spus urmatoarele? ”În numele )u'ernului si al lui Comandant >oria $ima= am 'enit la 9raso' sa 'a spun un cu'nt de despartire. 6ti 'enit sa ne cunoasteti tara. +eam straduit sa 'a aratam si su(letul nostru care 'a dorea de mult. 6m sar7atorit împreuna ziua 0atronului Le)iunii la oria $ima si catre toti camarazii din %arda de ier , de care îi lea)a o strnsa prietenie. În uralele le)ionarilor a(lati în mare numar pe peron= trenul sa pus în
MISCARE. 11. PERSONALUL DIPLOMATIC LEGIONAR În cadrul etern al diplomatiei romnesti iam cerut %eneralului 6ntonescu sa numeasca ministri le)ionari în $tatele re'olutiilor nationale= %ermania=
momentul lui= cnd cu relatiile ce le a'ea= putea aspira sa oace un rol de prima linie la re(acerea tarii. ra o ipoteza= care nu putea (i eclusa= dar care= din (ericire pentru tara= nu sa realizat. 'ident am re(uzat cate)oric propunerea lui= comunicndui ca iam rezer'at Le)atia de la Roma. ar cum Voen anuntase dea pe la prietenii lui de la 9erlin ca se 'a întoarce am7asador= acum se considera diminuat în oc"ii acestora. $i atunci= 'aznd ca eu nu cedez= i sa adresat lui 6ntonescu= spernd sai smul)a acestuia consimtamntul pentru numirea la 9erlin. ra un act de inad'ertenta (ata de mine= care nici na dus la rezultatul dorit= caci %eneralul nu se putea arata in)rat cu un om pe carel aprecia si care a contri7uit la 'ictoria comuna. upa mai multe asalturi zadarnice= Voen sa resemnat si a acceptat sa mear)a la Roma. 0entru miscare= aceasta capitala era tot att de importanta ca si 9erlinul. +e alipisem de 0uterile 6ei si
12!
12. CALVARUL MINISTRULUI DE E'TERNE )reu de precizat momentul cnd %eneralul 6ntonescu= împins de anturaul sau ne(ast= carei culti'a or)oliul 7olna'icios= sa decis= în (orul lui interior= sa ne elimine de la putere. upa toate pro7a7ilitatile= întia oara ia 'enit acest )nd dupa mani(estatia de la ! 8ctom7rie= cnd nadaduia sa (ie proclamat $e( al Le)iunii si na primit aceasta satis(actie. ar de la )nd la realizare= e o distanta. %eneralul nu putea pierde din 'edere anumiti (actori? marea popularitate a miscarii dupa 7iruinta de la ! $eptem7rie si necunoscuta ceo reprezenta Reic"ul %erman în calculele lui. aca ne 7ucuram la 9erlin de acel spriin neconditionat= cum crezuse Re)ele Carol si cum îsi înc"ipuise si el la început= niciodata nar (i îndraznit sa ne lo'easca= deoarece pe plan intern eram prea tari si orice încercare a lui de a ne disloca din $tat ar (i (ost sortita esecului. Toate sperantele si lea pus asadar în captarea 7una'ointei lui >itler= în con'ertirea acestuia întrun aliat al sau= (apt care sai permita= la caz de ne'oie= sa ai7a spatele acoperit de armata )ermana din Romnia. Tre7uie sa distin)em asadar între acest )nd= nedeslusit la început si preliminariile lo'iturii antonesciene= care sau dez'oltat pe masura ce )ermanii sau aratat dispusi sa între în ocul lui. În planul lui 6ntonescu de eliminare a noastra de la putere= un prim o7stacol= sa parut a (i titularul -inisterului de terne= -i"ail $turdza= un om dintro 7ucata= incapa7il sa sa'rseasca un act de neloialitate. Loial (ata de Conducatorul $tatului= dar loial si (ata de miscare. Controlul -inisterului de terne de catre miscare îl supara pe %eneral= deoarece nul putea (olosi pentru a transmite pe calea lui prile lui nedrepte contra le)ionarilor. 0entru a e'ita sa corespondeze cu )u'ernul )erman prin -inisterul de terne= sia creat o a)entie de comunicatie paralela cu cea o(iciala= (olosindu se de strnsa lui prietenie cu a7ricius. $e(ul Le)atiei )ermane la 9ucuresti de'enise con(identul Conducatorului si prin rapoartele ce le trimitea la 9erlin= luate direct din )ura lui 6ntonescu= se con'ertise în al doilea -inistru de terne al Romniei= cel putin în ce pri'este relatiile cu %ermania. Toate c"estiunile importante cu )u'ernul )erman 6ntonescu le trata direct cu a7ricius= tinndul în i)noranta pe -inistrul sau de terne= -i"ail $turdza= procedeu anormal si a7surd în orice $tat de ordine. %eneralul a dat prioritate liniei a7ricius nu pentru a asi)ura maima pastrare a secretului= ci pentru ca putea transmite la 9erlin nemultumirile lui pri'itor la cola7orarea cu miscare= (ara ca sa se a(le ce'a în cercurile le)ionare. %eneralul se (erea de noi= nu de a)entii care roiau în urul lui. Rapoartele trimise de a7ricius a'eau a'antaul ca nu 'eneau direct de la Conducator= pentru a (i 7anuit de partinire= ci de la instanta suprema a diplomatiei )ermane la 9ucuresti= purtnd pecetea autoritatii si a credi7ilitatii acesteia. Între ei doi se sta7ilise o per(ecta sincronizare în actiunea lor comuna de a diminua si c"iar contesta capacitatea miscarii de a )u'erna. a7ricius era oaspetele pre(erat al %eneralului în 'ila lui de la 0redeal= nelipsind mai niciodata uminica si sar7atorile. Totusi %eneralul nu era multumit nici cu du7lura a7ricius. 0rezenta lui $turdza îl incomoda= nu numai pentru ca era un le)ionar de credinta= ci si pentru ca îsi cunostea la per(ectie meseria. +u era un ministru de eterne impro'izat= ci un diplomat de cariera= care a ser'it c"iar înainte de primul raz7oi mondial în di(erite capitale europene. În a(ara de per(ecta dominatie a te"nicii relatiilor internationale= a (ost unul dintre marii nostri diplomati care sa opus politicii titulesciene de apropiere de Rusia= care ar (i a'ut ca rezultat trans(ormarea Romniei întro 7aza de atac a $o'ietelor contra %ermaniei. 0e 7aza in(ormatiilor lui $turdza= au reactionat în anii 1*35l*3! %eor)e 9ratianu= 8cta'ian %o)a= Corneliu Codreanu= 0am(il $eicaru= com7atnd proiectul Titulescu. 6ntiso'ietismul intransi)ent al lui $turdza îl desi)na de la sine ca un tot att de apri) adept al 0uterilor 6ei= înct 9erlinul si Roma a'eau în (runtea -inisterului de terne al Romniei un aliat de talie= pe care nau stiut sal aprecieze. ar tocmai aceasta adeziune sincera a lui $turdza la 6a derana anturaul lui 6ntonescu si pe nenumaratii a)enti in(iltrati la terne= caci le stnenea li7ertatea de mane'ra pentru o alta e'entualitatea= cnd 'a re'eni la politica titulesciana. $turdza nu putea (i manipulat nici contra Le)iunii si nici în atasamentul lui (ata de 0uterile 6ei= doua moti'e puternice care lau determinat pe 6ntonescu= prizonier al unui antura suspect= sa caute sa se de7araseze de el. 6cceptat la început din cauza con'entiei cu miscarea= $turdza de'enise mai trziu un persona odios în oc"ii lui 6ntonescu si tinta principala a atacurilor lui. 0entru ai (ace 'iata insuporta7ila si al determina sa plece sin)ur= 6ntonescu a recurs la metoda torturarii ner'ilor ministrului= cu (el de (el de c"estiuni straine de (unctia lui sau intentionat de(ormate. +u era audienta de ser'iciu în care sa nui descopere 'reo lipsa în lucrarile acestuia si sa nui (aca o7ser'atii. +imic din ceea ce (acea $turdza= nu era 7un. Totdeauna )asea 'reo o7iectie de ridicat= c"iar atunci cnd 12#
acti'itatea ministrului sau îl putea multumi pe cel mai ei)ent se( al )u'ernului. +u ma pot etinde asupra nenumaratelor o(ense cea tre7uit sa le îndure -inistrul $turdza. l însusi lea po'estit în cartea lui de amintiri (omânia si Sfârsitul *uropei= cu toate amanuntele posi7ile. Cititorul 'a )asi acolo o completare indispensa7ila a acestui capitol. %eneralul nu cunostea sau se pre(acea ca nu cunoaste protocolul ce )u'erneaza -inisterul de terne. e aceea îi cerea sa îndeplineasca misiuni care nu cadrau cu (unctiile si presti)iul unui ministru de eterne. 6ceasta imitiune continua întrun domeniu pe carel cunostea mai 7ine un diplomat de cariera= constituia o materie de permanent con(lict între %eneral si $turdza. ar 6ntonescu nu se multumea cu o7ser'atii cu'iincioase în di(erendele cu ministrul sau= ci pro(era insulte= 7rusca si umilea. Cte )rosolanii si moicii a tre7uit sa suporte acest descendent al uneia din cele mai 'ec"i (amilii romnesti= ale carei ori)ini sunt semnalate înca din secolul al N<<<leaB 6nturaul %eneralului îl atta pe acesta pna la delir ca sal scoata pe $turdza de la terne. Întro zi îmi spune speriat %eneralul? „:ite= omnule $ima= ceam a(lat= ca oamna $turdza pre)ateste un complot ca sa ma omoare”. A Vai= omnule %eneral= cum puteti crede asa ce'a@ oamna $turdza este o (iinta de o rara )in)asie. +u poate omorî o )aza= necum sa se )ndeasca la o asemenea )roza'ie. $tirea este (alsa si ar merita sa (ie cercetata= pentru a descoperi de unde a 'enit. 6(acerea „complotului” a (ost înmormntata= caci oamna %o)a era autoarea acestei in'entii criminale si persoana ei era „ta7u” în anturaul %eneralului. Între Conducatorul $tatului si -inistrul sau de terne se crease o atmos(era de )uerrila permanenta. $turdza era (ara încetare tras la raspundere pentru in'entiile a7surde ale %eneralului sau ale camarilei lui. $copul acestor a)resiuni continue era sal determine pe $turdza sa reactioneze asa cum îi dicta demnitatea lui de om si sasi prezinte demisia. 6 suportat acest cal'ar= cum spune în cartea lui de amintiri= ca sa apuce ziua cnd= în calitate de -inistru al Romniei= 'a înmna :niunii $o'ietice= ultimatumul de e'acuare al 9asara7iei si 9uco'inei. Recunosc ca -i"ail $turdza a sa'rsit anumite imprudente în relatiile cu %eneralul= care au (ost copios eploatate de acesta. /ic „imprudente”= nu erori de politica eterna= imprudente în raport cu acest persona primedios= dupa ce stia prea 7ine ca 6ntonescu îl pndea la cotitura ca sal scoata din (unctie. 1. La s(rsitul lunii 8ctom7rie= $o'ietele ataca un ostro' lipit de partea romneasca a 7ratului C"ilia si= dupa ce macelareste si captureaza )arnizoana locala= se instaleaza în ostro'= ca si cum ar (i pamntul lor. 6ntonescu se a(la în momentul atacului la 0redeal si atunci un )rup de )enerali= în (runte cu $e(ul $tatului -aor= în lipsa Conducatorului= lau cautat în )ra7a pe -inistrul de terne= pentru al între7a cum sa reactioneze. C"estiunea era )ra'a si ur)enta. $turdza= asa a si (acut= nu putea da dect un sin)ur raspuns? sa contraatace= sai alun)e pe rusi si sa reocupe ostro'ul. +u se putea tolera aceasta noua penetratie so'ietica în teritoriul romnesc= caci se creau precedente periculoase= c"iar daca mai trziu= întrun e'entual raz7oi= ostro'ul ar (i (ost reîncorporat Romniei. ste cazul teritoriului >erta= pe care ticalosul de Re)e Carol la lasat în mna rusilor= desi nu (i)ura în ultimatumul dat si na apartinut niciodata imperiului rusesc. Cnd $o'ietele au in'adat din nou 9asara7ia si 9uco'ina în 1*44= au considerat teritoriul >erta parte inte)ranta a $tatului lor= pe 7aza precedentului creat în 1*4, si au ramas cu el. $turdza recomandnd reactia imediata= nu se )ndea numai la (rontierele de atunci ale tarii noastre= ci si la 'iitoarele consecinte ale unor asemenea noi încalcari. C"estiunea era prea )ra'a pentru a (i tratata de alta maniera dect pe calea armelor. $turdza a'ea dreptate în (ond= dar a (acut imprudenta sa nui trimita imediat la Conducator= pentru a cere ordinul acestuia. 6cum= în realitate= tot acolo se aun)ea= c"iar daca nu lear (i indicat $turdza datoria lor de a se adresa lui 6ntonescu. 8 actiune militara= de tipul celei preconizate de el= nu se putea eecuta (ara apro7area $e(ului $tatului. %eneralii nar (i dat ordinul de contraatac (ara autorizatia lui 6ntonescu. eci= nu sar (i produs nici o inter(erenta de atri7utii= cum mia spus %eneralul dupa aceea? „$turdza era sa ma 7a)e în raz7oi cu Rusia”= la proima întlnire. 6ceasta e'entualitate era eclusa= caci 6ntonscu detinea controlul ultim al comenzii. $turdza na )resit în consultul dat %eneralilor. 6)resiunea so'ietica i se parea att de )ra'a înct orice întrziere în respin)erea ei ar (i încuraat Rusia $o'ietica sa comita noi a)resiuni. Cum a reactionat %eneralul@ 'ident sa consultat cu ministrul sau de eterne secund= a7ricius= si acesta lund a'izul 9erlinului= ia recomandat liniste. %ermania mu era pre)atita de raz7oi si nu putea sa se an)aeze în acel moment întrun con(lict cu Rusia $o'ietica pentru apararea Romniei. %eneralul 12&
6ntonescu se supune acestui 'erdict= desi leza interesele natiunii. 0olitica noastra eterna era orientata spre 6a= dar nu era identica cu 6a. +oi a'eam interese proprii de aparat= independent de atitudinea %ermaniei si a erta. $i apoi un contraatac romnesc pentru reocuparea ostro'ului nu ar (i dus neaparat la raz7oi. +ici Rusia nu era dispusa în acel moment sa se în(runte cu %ermania din cauza Romniei= care se a(la su7 protectia 0uterilor 6ei. %eneralul sa ocupat prea putin de acest „incident” de (rontiera si mai mult de modul cum sal eploateze contra lui $turdza. itler. a7ricius a a'ut )ria sa transmita la 9erlin 'ersiunea %eneralului= din care rezulta maturitatea de )ndire politica a Conducatorului. a7ricius tra)ea concluzia ca $turdza este „total nepotri'it” sa conduca politica eterna a Romniei= pre)atind terenul pentru e'entuala lui înlocuire. 2. 8 alta imprudenta a lui $turdza (ata de %eneral sa petrecut dupa 'izita la 9erlin. 6larmat de con'ersatia a'uta la $tatul -aor )erman= unde (acnduse o estimatie a (ortei so'ietice= Oeitel si 6ntonescu coincideau în parerea lor ca Rusia nu dispune de un sistem de aparare în adncime= ca dincolo de linia 8desaRi)a se întinde un 'acuum militar= $turdza sia pus în )nd sa mai ramna doua zile la 9erlin= pentru a a'ea o noua între'edere cu Ri77entrop= în care sasi epuna temerile lui. 6ceste erori )rosolane în aprecierea capacitatii militare a Rusiei nu puteau par'eni dect din surse inamice. $turdza a mai ramas doua zile la 9erlin= (ara sal poata 'edea pe Ri77entrop= care sa esc"i'at sal primeasca= pentru a nul supara pe 6ntonescu. Cine stie daca aceasta întlnire nu ar (i sc"im7at cursul raz7oiuluiB $a întmplat însa ca= la 'reo doua saptamni dupa 'izita la 9erlin= a7ricius sa (ie rec"emat. 6ntonescu a (ost pro(und a(ectat de aceasta sc"im7are= 'aznd în ea o lo'itura contra lui. l atri7uia inter'entiei lui $turdza rec"emarea lui a7ricius si ramnerea -inistrului de terne la 9erlin= dupa terminarea 'izitei o(iciale= îl întarea în aceasta con'in)ere= desi acesta întrziase pentru alte cauze si na'ea nici o raspundere în decizia de la Jil"elmstrasse. „
13. CALATORIA GENERALULUI ANTONESCU LA ROMA Îndata dupa marea mani(estatie de la
interim. Cu aceasta atitudine pocaita 'roia sami arate casi preda soarta loialitatii mele si ca sami capteze 7una'ointa= îmi lasa toata li7ertatea de a ale)e personalul din suita lui. upa ce mam consultat cu camarazii mei= dintre ministri mam oprit la doua persoane care mi sau parut cele mai indicate= sa mear)a la Roma pentru a spriini actiunea politica si diplomatica a %eneralului. :nul era 6leandru Constant= -inistrul 0resei si al propa)andei= care prin însasi (unctia ceo îndeplinea nu putea lipsi din anturaul %eneralului= iar al doilea= Constantin 0apanace= care= prin ori)inile lui armnesti= era cel mai indicat sa in(ormeze )u'ernul italian asupra minoritatii romnesti din 9alcani. În campania de cucerire a acestei tari= armata italiana 'a intra si în tinuturile populate de Romni si atunci ucele 'a tre7ui sa (ie in(ormai cine sunt acestia= care e atitudinea lor (ata de italieni= pentru a sti ce tratament sa le aplice. esi na'ea ran) de ministru= la pus pe lista si pe Vladimir umitrescu= $ecretar %eneral al Cultelor si 6rtelor= care conducea de (apt acest minister la ordinele 0ro(esorului Traian 9raileanu= a)lomerat cu pro7lemele -inisterului ducatiei. Vladimir umitrescu era con(erentiar uni'ersitar si un om de o 'asta cultura= 7ucurnduse de o înalta apreciere în cercurile intelectuale ale Capitalei. În ec"ipa însotitoare a %eneralului= lam adau)at pe +elu -anzatti= directorul )eneral al Radiodi(uziunii= si pe 6leandru Randa se(ul presei le)ionare. 6poi= un )rup de ziaristicola7oratori la )azetele le)ionare? $te(an
doua ore= în cursul careia au (ost a7ordate pro7lemele de (ond dintre cele doua tari= între care si c"estiunea 6rdealului. 0rima zi de sedere a dele)atiei romne la Roma sa înc"eiat cu un mare dineu de )ala= o(erit de Contesa si Contele Ciano. imineata celei dea doua zi= 15 +oiem7rie= a (ost consacrata 'izitarii monumentelor istorice ale Romei. La ora 1= ucele a o(erit un deun în onoarea %eneralului 6ntonescu si a însotitorilor lui în saloanele (ortelor militare. În aceeasi zi= dupa amiaza= sau întlnit pentru a doua oara ucele cu %eneralul= cu asistenta celor doi ministri de eterne= audienta în care sa continuat cu eaminarea pro7lemelor tratate în reuniunea anterioara. /iua a doua la Roma sa înc"eiat cu un dineu o(erit de %eneralul 6ntonescu în onoarea Contelui Ciano= în saloanele Le)atiei Romne de la Roma. $m7ata 1! +oiem7rie= am7asada romna în (runte cu %eneralul 6ntonescu a (ost primita în audienta de $anctitatea $a= 0apa 0ius al N<<= si= în aceeasi seara= oaspetii romni au luat drumul înapoi spre tara= în trenul special cu care sosisera. În a(ara de pro)ramul principal= care sa des(asurat la cel mai înalt ni'el între cele doua )u'erne= au a'ut loc o serie de mani(estatii paralele de ordin politic= cultural si )azetaresc. %eneralul 6ntonescu a 'izitat $coala Romna din Roma= unde a (ost primit de 0ro(esorul %azdaru= directorul $colii= de mem7rii
Constantin 0apanace a su7liniat apoi aportul de sacri(iciu al tineretului romn din 9alcani miscarii le)ionare? ”-ai mult dect oricnd este rele'ant (aptul ca tineretul aromn a dat miscarii camasilor 'erzi un puternic si pretios aport de oameni si sacri(icii. În ultimii doi ani au cazut pentru cauza noastra nu mai putin dect 2! de capetenii le)ionare ori)inare din -acedonia”. %rupul de ziaristi romni= în (runte cu 6leandru Constant= -inistrul 0ropa)andei= au (ost primiti în audienta de 6lessandro 0a'olini= -inistrul Culturii 0opulare. Cu acest prile= 0a'olini a adresat un mesa "iarului Buna Vestire= cu urmatorul continut? ”În timp ce stea)urile Lictorului îl saluta în Romamama pe )loriosul Conducator al noului $tat le)ionar romn= sunt (ericit sa trimit bataioasei Buna Vestire= condusa de eminentul meu prieten si camarad 6leandru Constant= cordialul meu salut de (ascist si )azetar”. Roma= 1! +oiem7rie 1*4, La întoarcerea în tara= %eneralului si însotitorilor lui li sa (acut o primire entuziasta în toate )arile unde s a oprit trenul special= culminnd cu mani(estatia trium(ala de la 9ucuresti. Trenul special a intrat în )ara -o)osoaia= luni dimineata 1& +oiem7rie= unde %eneralul a (ost asteptat de )u'ernul in corpore si de mii de le)ionari. $osirea Conducatorului sa realizat întrun cadru de ade'arata sar7atoare. 0e tot parcursul= de la )ara la presedintie= %eneralul a (ost salutat cu însu(letire de mase mari de oameni= pe strazile (rumos pa'oazate cu stea)uri nationale. aca trecem acum la e'aluarea politica a 'izitei %eneralului la Roma= ea na dus la rezultatele asteptate de poporul nostru. aca dam la o parte (astul cu care a (ost primit Conducatorul= na ramas nimic sau aproape nimic din sperantele ce ni leam pus cu totii în aceasta întlnire. +ici ucele si cu att mai putin Ciano nu erau accesi7ili cererilor romnesti în acel moment= care sau concentrat eclusi' pe c"estiunea nedreptatii ce ni sa (acut cu dictatul de la Viena si a atrocitatilor ce le su(era populatia romneasca din partea un)urilor. $unt doua cate)orii de cauze care eplica putinul interes ce la trezit interesul %eneralului la Roma în cercurile )u'ernului italian. -ai înti raz7oiul dezlantuit de itler pentru a resta7ili situatia militara. e unde pna atunci -ussolini trata la e)alitate cu >itler= acum aunsese în situatia incomoda de partener de7il al 6ei. n)lezii= încuraati de esecul o(ensi'ei italiene= de7arcasera în Creta si se pre)ateau sa ocupe pozitii si în %recia continentala. Trecnd la relatiile italoromne= 6ntonescu 'enise de la Roma cu minile )oale. Re(uzase sai acorde lui -ussolini satis(actia de a trimite si el o misiune militara italiana în Romnia pentru a ec"ili7ra eistenta unui acord asemanator cu %ermania. 0rin trimiterea acestei misiuni= -ussolini ar (i primit o compensatie de mare putere= în or)oliul lui ranit de întmplarile din 9alcani. 6ntonescu nu sia dat seama de importanta ce a'ea în acele momente de sin)uratate si amaraciune pentru -ussolini împlinirea acestei cereri. 87sedat de teama de a nu pierde (a'oarea 9erlinului= de care depindea 'ictoria lui în e'entualitatea unei dispute (inale cu %arda de ier= 6ntonescu a tratat mar)inal c"estiunea italiana si= în modul acesta= toata pledoaria lui proTransil'ania a cazut pe un teren arid.
Raportul comisiei de anc"eta )ermanoitaliana a (ost remis )u'ernului romn cu putin timp înainte de plecarea %eneralului la Roma. l di(erea (undamental de asi)urarile date de cei doi anc"etatori si de in(ormatiile ce le primise )u'ernul roman de la Le)atiile noastre de la 9erlin si Roma. Raportul o(icial= asa cum iesise din mna lui Ciano= era de o partialitate re'oltatoare în (a'oarea un)urilor si nu mai a'ea nici o asemanare cu tetul ori)inal al celor doi anc"etatori. În atitudinea proma)"iara a lui Ciano au inter'enit doua elemente? 7inecunoscuta lui simpatie pentru 9udapesta= dar si amaraciunea lui si a lui -ussolini ca )u'ernul nostru nu a raspuns la cererea )u'ernului italian de a trimite o misiune militara în Romnia. Ciano platea polita re(uzului )u'ernului roman de ai in'ita si pe italieni sa (ie prezenti militareste în Romnia. 0ledoaria %eneralului în c"estiunea dictatului de la Viena si a atrocitatilor ma)"iare= secundat ener)ic de $turdza= a (ost eemplara= 7ine documentata= (ier7inte= (anatica c"iar= dar sa iz7it de impasi7ilitatea celor doi interlocutori= preocupati în acel moment mai putin de c"estiunea 6rdealului si mai mult de ceea ce se întmpla cu operatiile en)leze din -editerana. %eneralul sa cantonat în c"estiunea ma)"iara si na'ea 'iziunea )lo7ala a raz7oiului. ireste ca nu era momentul potri'it sa se ceara o re'izuire a dictatului de la Viena. 67ia dupa un raz7oi 'ictorios= sar (i putut redesc"ide aceasta pro7lema pentru 0uterile 6ei. ar 7ruscndul pe -ussolini în c"estiunea misiunii militare= %eneralul na putut o7tine nici acel minimum ce se putea spera de la Roma? încetarea persecutiilor contra populatiei romnesti din 6rdealul cedat. 0oporul roman sia pus mari sperante în 'izita %eneralului la Roma= creznd ca în curnd ne... 'om întoarce în 'ec"ile (rontiere. În realitate na o7tinut nici ceea ce în mod rezona7il ar (i putut sa ceara de la -ussolini A o inter'entie ener)ica la 9udapesta ca sa înceteze 'alul de persecutii din 6rdealul de +ord A daca politica eterna a %eneralului ar (i (ost mai lucida si mai coerenta. Lui 6ntonescu ia placut sa culti'e "imera ca el este omul predestinat sa re(aca ima)inea Romniei -ari= recupernd si 6rdealul cedat= ceea ce a creat )ra'e daune Romniei în cursul raz7oiului.
14. STATUTUL GRUPULUI ETNIC GERMAN DIN ROMÂNIA La începutul lunii +oiem7rie 1*4,= 'ine la mine la 0resedintie 6ndreas $c"midt= noul conducator al minoritatii )ermane din Romnia= simi prezinta din partea )ruparii lor un proiect de $tatut destinat sa re)lementeze relatiile acestei comunitati cu $tatul Romn= dupa sc"im7area constitutionala ce a su(erito prin instaurarea re)imului le)ionar. in perspecti'a noii situatii politice din Romnia= el cerea ca $tatutul minoritatilor )ermane sa se clari(ice si sa se precizeze= pentru a de'eni un instrument uridic capa7il sa )aranteze li7era ei dez'oltare etnica. 0roiectul de $tatut adus de 6ndreas $c"midt nu 7rusca e'olutia constitutionala de pna atunci a $tatului Romn= ci se 7aza pe anumite antecedente admise su7 )u'ernarile anterioare. ra cunoscut (aptul ca înca su7 re)imul dictaturii carliste= )rupul )erman din Romnia o7tinuse recunoasterea lui= ca entitate etnica= su7 numele de „Comunitatea nationala a %ermanilor din Romnia” D &ie VolDsgemeinsc1aft der &eutsc1en #n (umEnienE. 6ceasta or)anizatie= în(iintata su7 re)imul carlist= era o(icial îndreptatita sa reprezinte interesele %ermanilor din Romnia (ata de )u'ernul romn. Comunitatea %ermana din Romnia= înzestrata cu pri'ile)iul de a controla acti'itatea culturala si politica a tuturor mem7rilor ei din Romnia= a intrat în 7loc în „rontul Renasterii +ationale”= la în(iintarea acestuia= (ormnd o sectie aparte= si o7tinnd 12 deputati în +oul 0arlament. 'ident= cel interesa pe Re)ele Carol în acel moment= era sa capteze 7una'ointa acestei minoritati= pentru ca aceasta= la rndul ei= prin le)aturile ei cu Reic"ul= sa contri7uie la împacarea lui cu )u'ernul )erman= dupa încordarea cea inter'enit prin asasinarea lui Corneliu Codreanu. 6ndreas $c"midt a in'ocat si „ictatul de la Viena” în spriinul $tatutului sau. Întrade'ar= în cadrul acestui acord= -inistrul de terne al Romniei= -anoilescu= a semnat cu Ri77entrop un protocol aditional= prin care )u'ernul romn se o7li)a „sa trateze la e)alitate în orice pri'inta pe mem7rii %rupului tnic %erman cu mem7rii comunitatii etnice romnesti si pozitia )rupului )erman sa o întareasca= în sensul „>otarrilor de la 6l7a
politica reprezentati'a a tuturor )ermanilor din Romnia= cu care )u'ernul romn tre7uia sa trateze în 'iitor= acordndui toate înlesnirile pentru asi mentine speci(icul sau )erman. Ce continea în plus proiectul lui 6ndreas $c"midt@ 1. +imic în esenta care sa nu (i (ost apro7at înainte de )u'ernele anterioare ale dictaturii carliste. 0roclamarea %rupului tnic %erman ca or)anizatie unica a )ermanilor din Romnia se sa'rsise înca su7 Carol si cu acest titlu participa la 'iata politica a tarii= intrnd în „rontul Renasterii” si apoi în 0arlamentulemanatie a partidului unic. 0rin „ictatul de la Viena”= pozitia csti)ata de acest )rup (usese con(irmata printrun acord aditional. 2. lementul nou pe carel introdusese 6ndreas $c"midt în proiectul sau nu se re(erea asadar la recunoasterea acestui )rup ca or)an reprezentati' al totalitatii )ermanilor din Romnia= ci la natura acti'itatii lui politice. $e autoriza crearea si (unctionarea unui partid nationalsocialist al %rupului tnic %erman din Romnia= în cadrul caruia se 'or mani(esta politic mem7rii acestui )rup. %rupul etnic o7tinea si dreptul ca alaturi de drapelul romnesc= sa poata ar7ora si drapelul )erman. +ici apro7area pe care o cerea %rupului tnic %erman de a crea un partid nationalsocialist în Romnia= nu era ce'a necunoscut în Romnia si în uropa. C"iar în tara noastra se în(iripase un partid national socialist= dupa 'enirea lui >itler la putere. +u a'ea audienta mare= dar eista. 6poi= în uropa= în tari de re)im democratic traditional= se întemeiasera partide nationalsocialiste? în l'etia= 8landa= anemarca= +or'e)ia= $uedia= 9el)ia= 6ustria. +imic mai natural ca si )ermanii din Romnia sa ceara li7ertate de a se mani(esta politic în con(ormitate cu doctrina nationalsocialista= întro perioada cnd %ermania "itlerista era stapna uropei. curios ca acei ceau dezapro7at autorizatia data de )u'ernul romn le)ionar unui partid national socialist în Romnia= nu sau simtit niciodata incomodati de (aptul ca în tarile democratice (unctionau partide comuniste= care nu numai ca a'eau o ideolo)ie totalitara= dar erau si total aser'ite -osco'ei= capitala :R$$ului= care nu sia ascuns niciodata telurile ei imperialiste de dominatie a lumii între)i. +u se masura cu doua masuri@ :nde e consec'enta si lo)ica@ C"iar daca sar (i constatat ca proiectul de $tatut al lui 6ndreas $c"midt ar contine anumite elemente suscepti7ile sa lezeze su'eranitatea nationala= Romnia nu a'ea nici un miloc sa se opuna= (iind total a'izata în acele momente decisi'e pentru eistenta noastra ca $tat= la spriinul si la protectia -arelui Reic" %erman= în (ata teri7ilei amenintari 7olse'ice. $i mai dispuneam de un ar)ument puternic= pe care cercetatorii super(iciali ai acelor timpuri )rele îl trec cu 'ederea. +e a(lam în perioada cnd o crncena pri)oana se dezlantuise în 6rdealul de +ord contra populatiei romnesti. Tre7uia sai csti)am pe sasi si pe s'a7i ca aliatii nostri contra terorii ma)"iare si= mine= pentru o e'entuala re'izuire a ictatului de la Viena. Tratndui cu )enerozitate= îi 'om a'ea de partea noastra în procesul nostru cu 9udapesta. La s(rsitul audientei= iam comunicat lui 6ndreas $c"midt ca sunt total de acord cu $tatutul propus de el si ma 'oi duce imediat la %eneral pentru ai epune cauza si ai solicita apro7area lui. 6m trecut în ca7inetul lui 6ntonescu si dupa ce iam (acut un rezumat al discutiei a'ute cu 6ndreas $c"midt= iam prezentat proiectul de $tatut adau)nd cal consider accepta7il si (olositor pentru interesele tarii. Le)i(erarea lui 'a (i si o 7una introducere la proima lui 'izita la 9erlin. 6ntonescu ma ascultat= a citit proiectul= dar na a'ut nici un semn de 'iata. $e 'ede ca )ndurile lui erau în alta parte. A 9ine= am sa il trec lui
drept pu7lic si se putea or)aniza pe plan politic ca partid nationalsocialist= putnd ar7ora alaturi de culorile romnesti si culorile Reic"ului )erman. Toata nemultumirea %eneralului= cu $tatutul prezentat de 6ndreas $c"midt= se datora (aptului ca acesta mi se adresase înti mie pentru a o7tine apro7area lui. În lupta pentru acapararea puterii totale în $tat= %eneralul 'edea în 6ndreas $c"midt un aliat deal nostru si un o7stacol potential în calea am7itiei lui nemar)inite. -ai trziu= dupa eliminarea noastra de la putere= %eneralul 6ntonescu si cu
15. VIZITA LA BERLIN. SEMNAREA PACTULUI TRIPARTIT La cte'a zile dupa întoarcerea de la Roma= %eneralul 6ntonescu a plecat în 'izita la 9erlin= în urma unei in'itatii a "rerului. -oti'ul pentru care (usese in'itat la 9erlin (aurise alte planuri si plecase cu alte intentii= care lasau în um7ra pro7lemele de politica eterna ale Romniei. l 'roia sal 'ada pe >itler pentru a a(la care este opinia acestuia despre miscare si daca nar putea o7tine din partea lui un (el de „ (8cDversic1erung ” în cazul unui con(lict cu le)ionarii asupra metodelor de )u'ernare. Ca si în cazul precedent= al 'izitei la Roma= %eneralul a repetat în (ata mea scena cu sin)uratatea lui politica. l „nu are oameni”= „nu are partid” si cu un aer neputincios ma ru)at din nou pe mine sai întocmesc lista persoanelor care sal însoteasca= adau)nd ca tre7uie sa (ie o suita numeroasa. -am 7ucurat de starea lui de spirit= de atentia ceo acorda miscarii= de dorinta lui de a aparea la 9erlin înconurat de demnitari le)ionari si am introdus pe lista numai elemente ri)uros selectionate pentru a (ace impresie 7una în mediul politic al celui deal Treilea Reic"= unde credeam ca se 'a des(asura o mare 7atalie pentru destinele Romniei. În a(ara de $turdza= -inistrul de terne= care mer)ea din o(iciu= am ales sa (aca parte din suita )eneralului pe Vasile itler. ste astazi prima data cnd Conducatorul Romniei (ace o 'izita o(iciala în -area %ermanie nationalsocialista. +iciodata calatoria unui 7ar7at de $tat na (ost urmarita de un între) popor cu atta dra)oste si cu attea nadedi de mai 7ine. omnule %eneral= În %ermania nationalsocialista a -arelui "rer 6dol( >itler 'eti )asi multi prieteni? prieteni din totdeauna ai -iscarii Le)ionare= prietenii 'oastra si ai neamului nostru. ra)ostea noastra pentru "rer si încrederea în 'iitorul $tatului Le)ionar= caresi 'a )asi un loc de onoare în +oua uropa a dreptatii= 'or (i c"ezasia reusitei actiunii 'oastra. 13!
omnule %eneral= În numele %u'ernului Romn si în numele -iscarii Le)ionare 'a urez din tot su(letul un drum 7un si o întoarcere de 7iruitor. $a traiti= omnule %eneralB Traiasca "rerul 6dol( >itler si %ermania +ational$ocialistaB”. %eneral 6ntonescu mia multumit pentru urarile de 7ine si sia eprimat în acelasi timp satis(actia de a pleca în %ermania spriinit de încrederea între)ului popor romnesc. ”0lec cu încrederea poporului romnesc si sper sa ma întorc cu încrederea poporului= )erman”= au (ost ultimele cu'inte ale Conducatorului înainte de a se urca în tren. 67ia în aunul calatoriei la 9erlin= tetul 0actului Tripartit= care urma sa (ie semnat si de Romnia= a (ost înmnat de a7ricius %eneralului si -inistrului de terne. aminndul= $turdza a descoperit în redactarea lui )ra'e erori= care compromiteau att pozitia Romniei în relatiile internationale ct si întrea)a strate)ie a raz7oiului. 0actul= cum in(ormeaza $turdza în cartea lui (omânia si Sfârsitul *uropei= nu pre'edea o7li)atia ;aponiei de a participa la un raz7oi al celorlalte doua puteri $emnatare= %ermania si itler remedierea lui= printrun protocol aditional= c"iar si secret= în care sa se precizeze si o7li)atia paralela a ;aponiei de a declara raz7oi Rusiei în cazul unui con(lict )ermanoso'ietic. Cnd a început campania din rasarit= ;aponia ne(iind le)ata prin 0actul Tripartit asa cum a pre'azut $turdza= sa a7tinut de asi trimite trupele contra Rusiei $o'ietice în tremul 8rient. În sc"im7= cnd ;aponia a atacat $tatele :nite= în ecem7rie 1*41= semnatarii 0actului Tripartit= între care si Romnia= automat siau îndeplinit o7li)atia lor înscrisa în 0act de a se considera în raz7oi cu aceasta putere. $i atunci sa auns la paradoala situatie ca Romnia sa (ie aliata %ermaniei= itler= sa apara în oc"ii acestuia ca soldatul „ sans peur et sans reproc1e”= pe care %ermania sa se poata 7aza în orice împreurare. Cum relateaza $turdza= au a'ut loc între'ederi „clandestine” între %eneral si Ri77entrop= la care el na (ost in'itat. Ce sa putut discuta în acest „ tete a tete” cu Ri77entrop= nau a'ut pro7leme de politica eterna= caci, în acest caz= nu a'ea nici un rost sal ecluda pe $turdza. $u7iectul acestor întlniri paralele i sa dez'aluit lui $turdza cnd Ri77entrop la apostro(at cu urmatoarele cu'inte? „+u 'a puneti niciodata în con(lict cu armata. 6r (i o ne7unie. Întro ast(el de ciocnire miscarea ar (i distrusa”. $turdza= consternat= sia dat seama de intri)ile ce sau tesut contra Le)iunii si a protestat cu ener)ie= spunndui ca dra)ostea si respectul pentru armata este o traditie în miscare si ca asezndul pe %eneral în (runtea noastra= am dat o noua do'ada a acestei dra)oste si a acestui respect”. 13#
eclaratia lui $turdza na a'ut e(ectul dorit. Ri77entrop a de'enit complicele lui 6ntonescu în între'ederea acestuia cu >itler. Cu prileul audientei a'ute cu "rerul= sa petrecut o scena rar întlnita în analele diplomatiei. -inistrul de terne al Romniei a (ost lasat la usa si a intrat la >itler numai 6ntonescu. upa aproape o ora de asteptare= a (ost in'itat si $turdza sa intre în 7iroul "rerului= unde= spre marea lui mirare= la )asit si pe Ri77entrop. +u i sa comunicat lui $turdza ce sa tratat în prima parte a audientei= ca sa poata (ace le)atura. În prezenta -inistrului de terne= a atacat eclusi' c"estiunea dictatului de la Viena. Cu un atlas în mna= a aratat nedreptatea ce ni sa (acut. 6 (ost o pledoarie documentata si eloc'enta= cum recunoaste $turdza. 6 doua zi= în cursul 7anc"etului dat de >itler= acesta adresnduse lui $turdza= ia repetat pe un ton aspru a'ertismentul auzit mai înainte din )ura lui Ri77entrop? „'oastra nu stiti poate cine este %eneralul 6ntonescu. +u ati putea )asi mai mare patriot pentru a apara interesele tarii 'oastra”. A 8 stim (oarte 7ine= a raspuns $turdza= caci altminteri nu lam (i ales sa (ie capul nostru. 6cest sc"im7 de cu'inte a (ost su(icient ca sal lamureasca pe $turdza asupra celor discutate în prima parte a audientei si pentru ce a (ost lasat a(ara? punerea su7 acuzatie a -iscarii Le)ionare. 6ntonescu i sa plns lui >itler de )reutatile ce le întmpina în )u'ernare din cauza )enerozitatii lui. l ia adus la putere pe le)ionari si acum îi rastoarna $tatul. >itler= aducndusi aminte de propria lui eperienta cu partidul= în anul 1*34= cnd a (ost ne'oit sa recur)a la represalii sn)eroase contra propriilor lui camarazi pentru a resta7ili ordinea= ia dat dreptate lui 6ntonescu si la încuraat sa (aca acelasi lucru în snul miscarii. 6pro7ndul pe 6ntonescu= >itler sa'rsea o )reseala enorma. 6ntonescu nu era se(ul partidului le)ionar= cum era >itler se(ul partidului nationalsocialist. 6ntonescu era mai de)ra7a un (el de %eneral $c"leic"er pentru -iscare= care urmarise= cnd a (ost cancelar= lic"idarea miscarii nationalsocialiste. Tre7uie sa sti)matizam mizera7ila atitudine a %eneralului= caresi cauta spriin la „$u7lima 0oarta %ermana”= pentru a epulza miscarea de la putere si a ramne sin)urul stapn în Romnia. aca -inistrul de terne a (ost tratat cu atta desconsiderare de ctre (orurile )ermane= la cererea lui 6ntonescu= ne putem ima)ina ce sa putut întmpla cu restul dele)atiei le)ionare. $pre deose7ire de 'izita în orst Jessel. +imic mai (iresc dect ca o miscare sai onoreze pe mortii unei alte miscari= cazuti pentru idealuri comune. Hrn7er) lea satis(acut dorinta= dar 'adit contrariat= ca si cum -inistrului de terne )erman nu iar (i con'enit acest act. 9ilantul politic al 'izitei %eneralului 6ntonescu la 9erlin sa înc"eiat cu rezultate ne)ati'e. <. 6deziunea Romniei la 0actul Tripartit sa realizat în cele mai ne(ericite conditii. +u eram aliati cu )ermanii si celelalte puteri semnatare întrun e'entual raz7oi contra Rusiei. În sc"im7 contractasem o7li)atia= prin semnarea acestui pact= sa (im alaturi de ;aponia= %ermania si itler sa accepte re'izuirea dictatului de la Viena. ra de asteptat= caci (aptul se consumase si nu se mai putea re'eni asupra lui în acele împreurari. >itler era în aunul unor noi operatii militare= în 9alcani si în Rusia= si atunci nu mai a'ea li7ertatea de miscare= c"iar daca ar (i 'rut sa tul7ure „noua ordine europeana” sta7ilita în 7azinul dunarean. 6ntonescu o7tinuse o 'ictorie morala. $e pare ca >itler a (ost con'ins de nedreptatea ce ni se (acuse la Viena si c"iar îi (acuse promisiunea ca lucrurile nu 'or ramne asa la s(rsitul raz7oiului= dar= din punct de 'edere politic= relatiile romnoma)"iare au ramas eact în situatia lor anterioara= cu 6rdealul de +ord ocupat. <<<. Ceea ce nu i se poate ierta lui 6ntonescu= este ca na o7tinut de la >itler nici cel putin promisiunea ca 'a (ace presiunile necesare la 9udapesta de a înceta sn)eroasa pri)oana contra populatiei romnesti din 6rdealul cedat. $i dupa 'izita la 9erlin si mai trziu= în tot cursul raz7oiului= un)urii sau purtat cu aceeasi sal7aticie= urmarind deznationalizarea romnilor= prin teroare si prin masuri economice restricti'e. 13&
ar daca rezultatele de politica eterna au (ost ineistente= în sc"im7 %eneralul sa întors cu 7ene(icii copioase pentru propria lui cauza. 0e 6ntonescu nul interesau att „interesele Romniei” în acel moment= ci cum sa csti)e încrederea lui >itler în dauna -iscarii Le)ionare. Titlul cel do7ndise de „Conducator al $tatului Romn” nu era amenintat de nimeni= dar el nu putea su(eri nici cel putin limitarea puterii lui prin cola7orarea cu miscarea. Lui >itler ia placut caracterul lui (erm= in(lei7il= de soldat (anatic= c"iar atunci cnd apara cauza Transil'aniei. Între cei doi eista o înrudire de temperament. $i unul si altul= erau oameni ai deciziilor repezi= dar= din ne(ericire= nu totdeauna 7ine )ndite= ceea ce în (inal nu puteau duce dect la catastro(a. ar sa nu credem ca 6ntonescu la captat pe >itler numai prin prestanta lui (izica. 8(erise în sc"im7ul certitudinii ca 'a (i spriinit= în cazul unei crize interne= concesiuni su7stantiale= pe plan militar= economic si diplomatic. 0ractic o(erise totul= tot potentialul Romniei în raz7oiul cel purta %ermania= (ara sa o7tina în sc"im7 nici cel putin un tratat secret de alianta= contra Rusiei= asa cum procedase 9ratianu în primul raz7oi mondial. Romnia a intrat în raz7oiul din rasarit (ara sa (i primit nici cel putin „un petec de "rtie”. La întoarcere= iam or)anizat %eneralului din nou o primire trium(ala. 0e peronul )arii -o)osoaia lau întmpinat între) )u'ernul cu toate înaltele autoritati ale $tatului. 0iata din (ata )arii= era plina de le)ionari. 2,.,,, de camasi 'erzi din toate corpurile le)ionare din Capitala au iz7ucnit în urale nes(rsite= cnd %eneralul a trecut în re'ista (ormatiile lor. $tri)atele de „Conducator= Conducator” se rosto)oleau ca un ura)an în 'azdu"ul Capitalei. ea lun)ul traseului parcurs de %eneral= pna la 0resedintie= alte zeci de mii de oameni asteptau trecerea coloanei de masini ca sal salute. $e raspndise 'estea ca %eneralul a o7tinut re'izuirea dictatului de la Viena= înct multimea scanda entuziasta? „Vrem 6rdealul= 'rem 6rdealul”. +u stiu ce sa petrecut în su(letul %eneralului cnd a 'azut si a ascultat uriasa mani(estare de simpatie a tineretului le)ionar. +u a simtit oare ca are remuscari cnd a con(runtat starea de spirit a tarii cu întunecatele lui )nduri @
1. FUNERALIILE CAPITANULUI. BALDUR VON SC!IRAC! SI VON BO!LE LA BUCURESTI %u'ernul )erman si partidul nationalsocialist au (ost reprezentate la înmormntarea Capitanului de doua personalitati însemnate ale Reic"ului? 9aldur 'on $c"irac"= se(ul tineretului )erman si rnst Jil"elm 'on 9o"le= se(ul or)anizatiei eterne a partidului D6uslandsor)anisationE= si $ecretarul de $tat în -inisterul de terne. 9aldur 'on $c"irac" era trimisul lui >itler= iar 'on 9o"le îl reprezenta pe Rudol( >ess= loctiitorul "rerului la conducerea partidului. i au sosit cu a'ionul în dupa amiaza zilei de 2* +oiem7rie 1*4, si cum nu (usesem anuntat dect în ultimul moment= mia ramas putin timp ca sa pre)atesc primirea lor. 6ntonescu considernd ca oaspetii reprezinta mai mult partidul dect $tatul= na 'enit la aeroport= cedndumi mie întietatea de ai saluta pe pamntul Romniei. În cte'a ore am mo7ilizat corpurile le)ionare din Capitala si în momentul aterizarii a'ionului= (ormatiile noastre= în camasi 'erzi si cu drapele= se a(lau pe aeroportul 9aneasa. Însotit de Victor -edrea= pe carel numisem între timp se( al protocolului le)ionar= iam întmpinat pe dele)atii Reic"ului la co7orrea lor din a'ion si dupa prezentarile de ri)oare= am ascultat imnurile celor doua tari în pozitie de drepti. upa s(rsitul acestei ceremonii= am trecut în re'ista compania de onoare= cu muzica si drapel= si apoi detasamentele le)ionare= care neau salutat= pe masura ce înaintam= cu 7ratul în sus. În (ata stea)urilor= 9aldur 'on $c"irac" si 'on 9o"le se înclinau si salutau. +eam urcat apoi în masini= eu cu 9aldur 'on $c"irac" si Victor -edrea= care îmi ser'ea de interpret= si iam condus pna la 6t"enee 0alace= unde li se rezer'asera camere. În dimineata de 3, +oiem7rie= 9aldur 'on $c"irac" si 'on 9o"le au asistat la slu7a înmormntarii la 9iserica $(. itler”. upa s(rsitul (uneraliilor= seara= Le)atia )ermana a dat o receptie în onoarea reprezentatilor Reic"ului= la care au (ost in'itati= în a(ara de %eneralul 6ntonescu si de mine= alti ministri si demnitari le)ionari. e partea )ermana= au asistat toti se(ii de misiuni= militari si ci'ili= de la 9ucuresti= împreuna cu personalul Le)atiei )ermane. -ai era prezenta si o dele)atie a armatei )ermane din Romnia= (ormata din o(iteri= su7o(iteri si soldati. 13*
Cu prileul acestei receptii= 9aldur 'on $c"irac"= care statea ln)a mine la masa= mia transmis din partea lui Rudol( >ess in'itatia de al 'izita la 9erlin= comunicndumi si ziua (iata pentru primirea mea= 15 ess multumirile mele pentru in'itatie si pentru marea 7ucurie ce mio (ace de al putea cunoaste si saluta personal la data sta7ilita. În cursul con'ersatiei care a urmat cu 9aldur 'on $c"irac"= acesta ma s(atuit sa întretin cele mai 7une raporturi cu se(ul $tatului= pentru a se putea consolida re)imul le)ionar. <am raspuns= oarecum nedumerit= ca loialitatea noastra (ata de %eneral este o do)ma si ca relatiile noastre au (ost 7une pna la tensiunile ce sau i'it în ultimele zile din cauza eecutarii la ;ila'a a asasinilor Capitanului de catre un )rup de le)ionari. <am eplicat starea su(leteasca a acestor oameni care au lucrat la des"umarea osemintelor Capitanului si re'olta care ia cuprins cnd au descoperit trupul Capitanului ars de 'itriol si cu strean)ul la )t. 9aldur 'on $c"irac" parea ca ma înteles= desi comportamentul lui era rece= rezer'at= protocolar= spre deose7ire de 'on 9o"le= în care simteai ca 7ate o inima de camarad. ra cald= a(ectuos si desc"is în toate mani(estarile lui. upa 'enirea lui 9aldur 'on $c"irac" si 'on 9o"le la 9ucuresti pentru a participa la înmormntarea Capitanului= dupa ce au depus coroana de (lori din partea "rerului= ca un oma)iu adus întemeietorului miscarii= dupa ce sa a(lat de in'itatia mea la Rudol( >ess= toate aceste (apte au produs o puternica impresie asupra %eneralului 6ntonescu= determinndul sa re'ina la o atitudine mai moderata. -niile lui din aun sau risipit ca prin (armec. +ul mai recunosteam. Vor7ea pe un ton 7lnd si împaciuitor= ca si cum nu ar (i (ost nimic între noi cu doua zile înainte= cnd îmi cerea sai cedez se(ia miscarii. Re'enisem la atmos(era 7una din primele zile ale )u'ernarii noastre. Îsi daduse seama ca )u'ernul Reic"ului nu era dispus sal sustina întro actiune de desprindere 'iolenta de miscare. -ai erau rezistente de în(rnt la 9erlin si tre7uia sa astepte o alta oportunitate= pna ce si acestea erau înlaturate.
1". O SCRISOARE A LUI !IMMLER La cte'a zile dupa înapoierea celor doi dele)ati )ermani la 9erlin= 9aldur 'on $c"irac" si 'on 9o"le= primesc o scrisoarea din partea Reic"s("rerului $$ >immler= care mi se adresa pe un ton (oarte prietenos= cu cu'intele ;Lieber amerad 0oria Sima”. +u stiu daca e 'reo le)atura între con'or7irile a'ute cu înaltele personalitati )ermane la 9ucuresti si acest mesa. u nu lam pro'ocat si nam cerut inter'entia nimanui dintre demnitarii Reic"ului în a(acerile noastre interne. În orice caz scrisoarea lui >immler a (ost 7ine'enita= contri7uind la resta7ilirea ec"ili7rului )u'ernarii noastre= )ra' zdruncinat dupa întmplarile de la ;ila'a. 6ceasta scrisoare mia dat si)uranta ca Reic"ul nu este dispus sal spriine pe 6ntonescu= daca ar încerca o actiune de (orta contra miscarii. Ce spunea >immler în scrisoarea lui@ 8 serie de consideratii udicioase si care coincideau per(ect si cu punctul nostru de 'edere? <. 6pro7a eecutarea sumara a asasinilor Capitanului de la ;ila'a= a(irmnd ca „o asemenea masura este usta”. :n ast(el de act nu se poate realiza în cadrul ustitiei le)ale= care întotdeauna 'a (i împiedicata sa se pronunte cu se'eritate= (iind în)radita de para)ra(ele pe care tre7uie sa le consulte. ar= îmi atra)ea atentia ca actiuni de acest )en nu tre7uie sa se produca dect o sin)ura data= caci altminteri „ordinea de $tat ar su(eri si sar zdruncina în (inal însasi structura lui”. <<. ndumi ca eemplu cola7orarea dintre >inden7ur)= 0resedintele Reic"ului= si Cancelarul >itler= >immler ma s(atuia sa apuc acelasi drum în relatiile cu %eneralul 6ntonescu? „7inele si 'iitorul Romniei depind de unirea strnsa si plina de încredere între -iscarea Le)ionara si Conducatorul $tatului Romn”. +u se poate ima)ina= continua >immler= ca -iscarea Le)ionara sa poata reconstitui Romnia (ara de %eneralul 6ntonescu= dupa cum era si)ur ca= urmnd eemplul oria $ima= care ati preluat mostenirea Capitanului Codreanu= si (ara autorul le)ionarilor”. <<<. >immler apro7a masura ceam luato de a des(iinta politia le)ionara= caci în modul acesta se e'ita primedia „de a se naste un dualism în puterea politieneasca”. Recomanda ca un numar ct mai mare de mem7ri sa (ie încadrati în 0olitia de $tat= unde sasi însuseasca ct mai repede cunostinte pro(esionale. essE sal caut si pe el pentru a trata att pro7lema reor)anizarii politiei ct si alte pro7leme de interes comun dintre cele doua tari. upa cum se poate con'in)e oricine= scrisoarea lui >immler nu continea nici un element suscepti7il sa (ie interpretat ca o attare la re'olta contra $e(ului $tatului. impotri'a= >immler îmi recomanda „sa csti) 14,
si inima lui 6ntonescu”= pentru ca= „în modul acesta= între Conducerea de $tat si -iscarea Le)ionara 'a lua nastere o unitate indisolu7ila...”. +am dat scrisoarea so citeasca si %eneralul= considerndo de natura particulara= o transmisiune de )nduri si preocupari de la un camarad la altul. Totusi sa a(lat de eistenta scrisorii si dupa epulzarea noastra de la putere= 23 immler si ser'iciul lui din Romnia ca nar (i straini de „re7eliunea” contra lui. 0entru a risipi aceasta acuzatie= >immler ia trimis %eneralului o copie a scrisorii adresate mie în 5 ecem7rie 1*4, si asa se (ace ca documentul a ramas si în 6r"i'a -inisterului de terne de la 9ucuresti.
1#. ACORDUL ECONOMIE GERMANO-ROMÂN În urma sc"im7ului meu de scrisori cu %eneralul din 8ctom7rie= prin care îi propuneam adoptarea unui pro)ram de economie diriata= Conducatorul $tatului desi mia raspuns aspru si pe nedrept= com7atnd conceptia mea= totusi= în cursul între'ederii lui cu >itler= a anuntat "otarrea )u'ernului romn de a întocmi un plan decenal pentru re(acerea economica a Romniei. ste e'ident ca plani(icarile economice apartin mai de)ra7a sistemului de economie diriata dect economiei li7erale= înct %eneralul 6ntonescu îsi însusise în (inal ideea mea= desi ma atacase cu 'e"ementa cnd am cerut o sc"im7are de perspecti'a în or)anizarea economiei nationale. %eneralul sa dus direct la "rer cu planul decenal= (ara sami spuna mie nimic si (ara sa trateze c"estiunea în preala7il în Consiliul de -inistri= cum ar (i (ost normal. Cnd $e(ul $tatului ia 'or7it lui >itler de planul decenal= na'ea nimic pre)atit= nici un studiu din partea unui )rup de specialisti= ci la scos din tol7a nounout= eclusi' ca sal impresioneze pe >itler= aratndui ca mer)e în or)anizarea economiei romnesti pe urmele eperientei )ermane= care a dat rezultate att de stralucite. 0entru realizarea acestui plan= %eneralul a solicitat spriinul %ermaniei= în (orma unor credite de lun)a durata. >itler a apro7at cererea lui 6ntonescu si a trecuto (orurilor economice competente pentru a (i eaminata si pusa în aplicare. Ca urmare a acestei întele)eri= Cancico'= -inistrul conomiei +ationale= a dus tratati'e intense cu persoanele acreditate de )u'ernul )erman si= ca rezultat al lor= sa auns la înc"eierea unui nou acord economic romno)erman. 0rotocolul noului acord a (ost semnat în 4 ecem7rie 1*4,= din partea Romniei de catre Constantin %receanu= -inistrul nostru la 9erlin si de r. imitriuc= $u7secretar de $tat pentru 0ro7lemele 0etrolului= iar din partea %ermaniei de catre r. Clodius. 0entru a cunoaste esenta acestui acord si al putea 'aloriza din punct de 'edere al intereselor romnesti nu a'em alta sursa mai 7una dect însasi declaratiile (acute de Cancico'= -inistrul care a dus tratati'ele= presei romnesti= dupa întoarcerea lui de la 9erlin= în 13 ecem7rie 1*4,. Reproducem din aceste declaratii tetul acordului= însotit de eplicatiile si comentariile ministrului. ”Cred necesar sa se lamureasca pe întelesul tuturor paturilor sociale= att natura ct si însemnatatea acestor aranamente. :nele din aceste acorduri reprezinta normala si periodica re'izuire si punere la punct a con'entiei de sc"im7uri si plati în curs= în lumina eperientei anului ce se termina si a necesitatilor anului ce începe. În acest scop sunt pre'azute sesiunile anuale ale Comisiilor %u'ernamentale= romna si )ermana= compuse din cei mai distinsi te"nicieni= care sau întrunit si anul acesta si au re)lementat= prin protocoalele respecti'e= întrun spirit de lar)a întele)ere mutuala= att tra(icul de mar(uri si plati cu %ermania si 0rotectoratul 9oemiei si -ora'iei ct si cu tarile ocupate de %ermania= 8landa= 9el)ia= +or'e)ia si %u'ernamntul %eneral. e data aceasta însa= în a(ara de aceste aranamente periodice de natura speciala si de o te"nica necesara în cadrul noului spatiu european= sa mai semnat un protocol pri'itor la cola7orarea )ermanoromna pentru realizarea unui 'ast plan romnesc de 1, ani= în 'ederea reconstructiei tarii= prin re(acerea si completarea utilaului national în toate domeniile economiei pu7lice si pri'ate a Re)atului Romn. 6supra acestui acord 'reau sa insist în mod deose7it pentru a eplica împreurarile în care sa ela7orat si a (ia cadrul sau uridic si economic= de o 'aloare epocala si (ara precedent în tara noastra. upa e'enimentele z)uduitoare pentru constiinta nationala= care au început la (inele lunii
noul re)im al re'olutiei le)ionare erau din cele mai )rele ce sau pus 'reodata pentru un Conducator de $tat si un re)im politic. $i totusi= pentru a ma limita numai la discutia laturii economice a pro7lemei= iata= Romnia +oua= desi mutilata si redusa în posi7ilitatile sale materiale momentane= înc"eie= pe plan international= un act uridic de cola7orare economica si (inanciara= în conditii pe care niciodata nu lea o7tinut Romnia 'ec"e”. Te+tul acordului economic ”$a amintim tetul acordului= pentru a (ace comentarii ct mai su7stantiale. Cu scopul ca sa realizeze printrun plan decenal reconstructia economica a Romniei= %u'ernul Re)al Romn a luat contact cu %u'ernul Reic"ului pentru a o7tine spriinul si cola7orarea acestuia la realizarea acestui plan. %u'ernul %erman se declara )ata sa acorde spriinul sau (inanciar si te"nic= în toate domeniile economiei pentru reconstructia Romniei. 0entru eecutarea practica a acestui 6cord= cele doua )u'erne au con'enit= în primul rnd= urmatoarele? 1. %ermania acorda= pe timpul ct 'a dura planul decenal= credite importante= pe termen lun)= în conditii speciale= necesare pentru realizarea planului. 2. Cola7orarea ce eista actualmente în domeniul a)ricol si (orestier pentru intensi(icarea si sporirea productiei= 'a (i continuata în acest scop si în cadrul creditelor acordate. %ermania 'a dispune li'rari considera7ile de unelte si masini pentru dez'oltarea a)riculturii romnesti si 'a pune la dispozitie instalatiile necesare pentru asanarea mlastinilor si iri)area re)iunilor a)ricole. 3. 0entru a promo'a metodic productia industriala a Romniei în cadrul noii ordini economice a uropei= %ermania= în cola7orare cu industria romna si în con(ormitate cu planul de 1, ani= 'a pune la dispozitie spriinul ei (inanciar si te"nic. 4. În cadrul planului ei decenal= Romnia 'a dez'olta caile ei de comunicatie si anume att reteaua de cai (erate si de sosele ct si conductele de petrol= potri'it de7useelor (iresti ale economiei romnesti= în cadrul noii ordini europene. %ermania 'a e(ectua li'rarile considerate necesare pentru eecutarea acestui plan în cadrul creditelor planuite. 5. %ermania se declara )ata ca= în a(ara de creditele pe termene lun)i= dupa o întele)ere preala7ila cu %u'ernul Romn si în conditiile sta7ilite în aceasta întele)ere= pri'itoare la cola7orarea capitalului romn cu cel )erman= sa puna la dispozitie capitalul si pentru dez'oltarea industriei romnesti si a sistemului ei 7ancar si de credit pe 7aza cola7orarii cola7orarii în domeniul economiei pri'ate. !. %u'ernul %erman pune la dispozitie %u'ernului Romn A la cererea acestuia A specialisti a)ricoli= industriali si altii. #. Cele doua )u'erne 'or a'ea )ria la sta7ilirea raporturilor de politica comerciala dintre cele doua tari ca piata )ermana sa ramna asi)urata ca de7useu si)ur pentru produsele romnesti= cu preturi potri'ite si independente de crizele economice si ca importanta pietei romnesti în sc"im7urile comerciale cu %ermania sa continue a (i sporita. &. Cele doua )u'erne constata cu satis(actie ca cola7orarea romno)ermana a si început în toate domeniile. le sunt "otarte sa asi)ure continuitatea rodnica a acestei cola7orari= în interesul celor doua popoare. upa ce a (acut tetul acordului= Cancico' la completat cu o serie de comentarii= destinate sa scoata în e'identa importanta si a'antaele lui pentru Romnia. 1. Romnia îsi întocmeste sin)ura= asa cum interesele ei o cer= planul decenal al re(acerii economice... 2. 0entru dez'oltarea metodica a industriei romnesti în cadrul planului de 1, ani= %ermania 'a pune la dispozitie spriinul ei te"nic si (inanciar. 3. Cola7orarea capitalului )erman cu cel romn= în cadrul economiei pri'ate= în industrie si în sistemul 7ancar= se 'a 'a (ace în 7aza si în cadrul unei întele)eri de la $tat la $tat. 4. Cele doua )u'erne se an)aeaza ca= în sta7ilirea raporturilor de politica comerciala= piata )ermana sa (ie un de7 de7use useuu si)ur si)ur pen pentru tru produs produsele ele romne romnesti= sti= cu pretur preturii po potri' tri'ite ite si indepe independe ndente nte de crizel crizelee economice. 5. %ermania= pentru eecutarea planului de 1, ani= pune la dispozitie A pe termen lun) si cu procente mici în conditii speciale A credite necesare= considera7ile= adica att ct 'or (i necesare dupa amploarea planului romanesc. upa ce su7liniaza principiile acordului economic= adau)a Cancico' si aceste comentarii= pentru a demons demonstra tra atmos(e atmos(era ra „de per(ec per(ecta ta recipro reciprocita citate te în încred încredere ereaa sincer sinceritat itatii ii cu' cu'nt ntulu uluii dat de $tatul $tatul Le)ionar”? 142
aE +u se înstraineaza nici (ondul= nici eploatarea 7unurilor tarii= nici 'eniturile speciale Dca de pilda alta data= c"i7riturile= tele(oanele= C.6.-.E. 7E +u se (ace control strain Dca de pilda alta alta data= cu ocazia împrumutului sta7ilizariiE. cE 0la(onul creditelor pentru împrumut nu sunt impuse= ci (iate de noi dupa necesitatile ce le 'om sta7ili prin planul de 1, ani. dE Re)imul cola7orarii capitalului strain= în domeniul economiei pri'ate= 'a (i sta7ilit în cadrul le)al al unei întele)eri de la $tat la stat. În continuare Cancico' arata ca împrumuturile ce le 'om primi de la %ermania se 'or realiza în natura= adica nu 'om primi de'ize= ci o7iecte si di'erse materiale pe care le 'om ac"izitiona în contul sumelor puse la dispozitie în cadrul acestor împrumuturi. Raspunznd criticilor acelora care ar putea o7iecta ca împrumuturile ar putea (i ani"ilate prin preturi mari necontrolate cu care ar putea (i (acturate cumpararile din %ermania”= spune ca acest lucru ar (i posi7il în principiu „numai în cadrul economiei li7erale= a preturilor 'aria7ile su7 le)ea cererii si a o(ertei o(ertei sau a unor (actori conuncturali. În cazul împrumutului de (ata= însa= nu tre7uie sa se uite ca realizarea lui se (ace pe piata )ermana= adica a acelei acelei tari în care a reusit= reusit= spre uimirea între)ii între)ii lumi= conceptia conceptia inte)rala inte)rala a economiei economiei diriate= diriate= 7azata pe sta7ilitatea celor trei (actori su7stantiali? moneda A salarii A preturi. +otiunea pret= în economia )ermana= este concreta si sta7ila”. 0artea cea mai delicata a epunerii lui si unde ministrul nu sa simtit tocmai în lar)ul tui= a (ost usti(icarea ridicarii marcii de la 5, la !, lei= caci în timp ce acordul economic le)at de planul decenal= reprezenta o promisiune= un proiect le)at de 'iitor= noua re)lementare a cursului marcii constituia o realitate actuala= apasnd )reu asupra economiei romnesti= care a7ia îsi reluase respiratia. e (apt nu este Cancico' responsa7il de noul curs al marcii= ci 6ntonescu. Ca sa csti)e încrederea cercurilor economice )ermane= stiind ct de )reu atrna opinia lor în deciziile lui >itler= a consimtit la ridicarea cursului marcii= în timpul 'izitei lui la 9erlin= dupa ce noua ne daduse ordin mai înainte sa ne opunem cu toata ener)ia lui +eu7ac"er= cnd acesta adresase aceasta cerere -inisterului de inante= Cancico'= în declaratia lui= nu putea dect sal acopere pe Conducatorul $tatului în (ata tarii= cu autoritatea lui de specialist.
de reconstructie a $tatului= pe 7aza cola7orarii de capital si te"nica în conditiile principale enumerate mai sus. Cnd Cnd omnul omnul %en %enera erall 6n 6nton tonesc escuu mia mia (acut (acut ono onoare areaa sami sami solici solicite te cola7o cola7orar rarea ea la %u' %u'ern ern pen pentru tru eecutarea planului sau economic si cnd omnul $ima mia aratat încredere si ma asi)urat de tot spriinul sau= nu am a'ut nici un moment de ezitare pentru a primi aceasta sarcina”. Ca un (apt de mare importanta din declaratiile lui Cancico' si necesar de a (i rele'at din punct de 'edere al miscarii le)ionare= caci nu 'ine de la un prieten al ei= ci de la un (ost ad'ersar= este recunoasterea contri7utiei re'olutiei le)ionare la procesul de însanatosire al economiei romnesti întrun timprecord. upa ce enumera z)uduitoarele e'enimente ceau a'ut loc din itler de un plan economic care nu eista dect în ima)inatia lui. ar nu posi7ilitatea realizarii acestui plan (antezist îl interesa pe %eneral= ci sa se ser'easca de el ca de o piesa politica pentru a capta 7una'ointa lui >itler= supralicitnd miscarea. 3. %eneralul 6ntonescu nu a'ea de )nd sa aplice planul propus de el= caci realizarea lui ar (i însemnat= ceea ce eu propusesem= adoptarea sistemului de economie diriata. Ramnnd în cadrul economiei li7erale în tot cursul raz7oiului= implicit cadea si pretentia lui de a or)aniza economia romaneasca pe 7aza acestui plan. 4. 0rin lo'itura de $tat din ansen ca >itler nu este dispus dispus pentru moment sa (urnizeze armament armament de calitate Romniei. Romnia dispunea în acel moment de ar)umentele puternice în (ata )u'ernului )erman= petrolul= )rnele si admira7ila ei pozitie strate)ica= ca sa poata cere în sc"im7ul lor arme. 6ntonescu a sacri(icat pro7lema înarmarii pentru a nul supara pe >itler= (iind preocupat în primul rnd sasi consolideze pozitia lui politica la 9erlin în detrimentul miscarii. *. Ridicarea cursului marcii de la 5, la !, de lei nu era usti(icata. Romnia= la data înc"eierii acordului= iesise din (aza dezec"ili7rului economic si dadea semne 'adite de însanatosire= c"iar (ara autorul Reic"ului. plicatia lui Cancico' ca marca a tre7uit sa (ie urcata ca o rezultata a încadrarii noastre în 144
marele spatiu economic )erman era (ortata si necon'in)atoare. Ridicarea marcii a (ost un act politic al %eneralului= o concesiune (inanciara (acuta eclusi' cu scopul de a intra în )ratiile lui >itler. Cine a platit urcarea cursului marcii a (ost taranimea= ale carei produse sau de'alorizat pe piata )ermana= în timp ce petrolul= 7ancile si industria au (ost scutite de pa)u7e prin acorduri suplimentare între cele doua )u'erne. 1,. 6rticolele 3 si 5 ale acordului erau daunatoare economiei nationale. 6cestea se re(ereau la cola7orarea capitalului )erman în domeniul economiei pri'ate= pentru dez'oltarea industriei romnesti si a sistemului ei 7ancar. Cu aceste doua articole= )ermanii îsi asi)urau penetratia în petrol= în metalur)ie si 7anci= (ara a aduce o contri7utie proprie la pro)resul economic al tarii. i urmareau doar sa patrunda în întreprinderile eistente= (ara sa se an)aeze si creeze ei însisi însis i noi întreprinderi. upa epulzarea noastra de la putere si ca o recompensa pentru autorul dat de armata )ermana în e'enimentele din
1$. O LOVITURA DE LA BERLIN. REC!EMAREA LUI FABRICIUS upa criza pro'ocata de întmplarile de la ;ila'a= din noaptea de 2!S2# +oiem7rie= iz7utisem sa resta7ilesc ec"ili7rul )u'ernarii. Totul parea ca mer)e spre o normalizare a raporturilor cu %eneralul 6ntonescu. esi)ur ca= în su(letul lui= %eneralul nu era deloc multumit cu matc"ul nul la care sa auns= dupa încercarea de a uzurpa si conducerea Le)iunii= dar atitudinea )u'ernului )erman nui lasa alta ale)ere dect sa respecte acordul cu miscarea. La aplanarea con(lictului a contri7uit puternic inter'entia lui +eu7ac"er din ziua de 2# +oiem7rie si= tre7uie sa recunosc= ca nici a7ricius na a'ut o alta atitudine în acel moment= pro7a7il în urma unor indicatii de la 9erlin. $i -inistrul Reic"ului la 9ucuresti ia comunicat lui 6ntonescu ca eecutiile de la ;ila'a nu sunt un moti' ca sa se puna în primedie eistenta $tatului +ationalLe)ionar. 0articiparea lui 9aldur 'on $c"irac" si a lui 'on 9o"le la (uneraliile Capitanului= precum si mesaele ce mi leau adus= au a'ut darul sal potoleasca pe %eneral= indicndui acestuia ca )u'ernul Reic"ul nu doreste o sc"im7are a sistemului de )u'ernare. În aceste împreurari satis(acatoare= cnd cola7orarea cu 6ntonescu îsi reluase cursul normal= cade ca un trasnet 'estea rec"emarii lui a7ricius în 13 ecem7rie si înlocuirea lui cu -an(red 'on Oillin)er.
secretara în ca7inetul ministrului %"elme)eanu= le scotea din cosul de "rtii al acestuia= unde le arunca= dupa ce le citea si le rupea= si apoi pe (iliera noastra aun)eau pna la Comandamentul Le)ionar. În )eneral materialul in(ormati' din aceste (oi se re(erea precumpanitor la miscare în acea 'reme= cule)ea comentariile le)ionarilor li7eri asupra arestarii si procesul Capitanului si z'onurile ce circulau în mediul lor în le)atura cu stramutarea Capitanului dintro înc"isoare întralta. in cnd în cnd aparea si cte o notita senzationala= care dez'aluia ce'a din acti'itatea clandestina a miscarii si care ne nelinistea= caci (aptul relatat nu putea (i cunoscut si transmis dect de cine'a care a'ea atin)ere cu Comandamentul Le)ionar din Capitala. 0rin $eptem7rie 1*3&= tre7uia sa plece 6lecu Cantacuzino de la 9raso'= unde statea ascuns dupa e'adare= si sa 'ina la 9ucuresti. $e (iase si data plecarii= cu o masina si cu însotitorii lui. ar c"iar în preziua cnd tre7uia sa se puna epeditia în mars= îmi cad din nou în mna aceste (oi= aduse în )ra7a de la (ata care le lua din cosul de "rtii al lui %"elme)eanu. În ele s# scris ne)ru pe al7 ca în ziua cutare= 6lecu Cantacuzino 'a 'eni cu o masina de la 9raso' la 9ucuresti. Cum sa putut a(la arest lucru= cnd doar cti'a stiau de deplasarea lui în acea zi@ În )ra7a am trimis un curier la 9raso' si am contramandat plecarea. În ziua anuntata de (oile in(ormati'e= soseaua 9raso' A 9ucuresti era întrade'ar întesata de controale... Ce spuneau aceste (oi despre su7stituirea lui a7ricius cu -an(red 'on Oillin)er@ Reproduceau o declaratie culeasa din )ura lui -aniu? ”9aronul -an(red 'on Oillin)er 'ine la 9ucuresti ca sa (aca în Romnia cea (acut în $lo'acia= unde a eliminat din )u'ern partidul „%arzile >linIa”= dnd puterea -onseniorului Tiso= 0resedintele $tatului. Oillin)er 'ine la 9ucuresti ca sa lic"ideze %arda de ier”. 6m rs cu po(ta cnd am citit declaratia lui -aniu. Cum o sai elimine de la putere tocmai pe prietenii lui cei mai loiali@ 6r (i o dementa. 0oate a'ea 6ntonescu moti'e de în)riorare= dar nu noi. Întrade'ar= cnd a auzit de rec"emarea lui a7ricius= %eneralul a a'ut un acces de (urie. < sa parut ca politica Reic"ului sa înclinat de(init spre miscare si ca însasi pozitia lui de Conducator al $tatului este amenintata. Lo'iturile 'enisera una dupa alta= con(irmnd întarirea pozitiei le)ionare la 9erlin? drastica inter'entie a lui +eu7ac"er dupa e'enimentele de la ;ila'a= participarea lui 9aldur 'on $c"irac" si 'on 9o"le la (uneraliile Capitanului= in'itatia mea la >ess= scrisoarea lui >immler... $i acum îl pierdea si pe spriinitorul sau cel mai si)ur în relatiile cu )u'ernul )erman. $e întelesese per(ect cu a7ricius= care i se atasase att de strns înct adeseori uita ca este -inistrul Reic"ului= con'ertinduse în purtatorul de cu'nt al Conducatorului pe ln)a Ri77entrop. ara sa mai eamineze si alte ipoteze= %eneralul na stat nici o clipa la îndoiala sa atri7uie rec"emarea lui a7ricius unei intri)i a miscarii le)ionare la 9erlin. În realitate= noi nam a'ut nici cel mai mic amestec în aceasta a(acere. +ici nu miar (i trecut prin cap sa întreprind un asemenea pas. C"iar daca a'eam moti'e de nemultumire cu a7ricius= cum era sa ne amestecam noi în a(acerile interne ale pu7licului Reic" %erman@ ra o necu'iinta si o operatie primedioasa. e la mine nu a pornit nici cea mai usoara incitatie de a determina sc"im7area lui a7ricius si dupa cte stiu si ceilalti demnitari sau a7tinut sa întreprinda 'reo actiune în acest sens. 6ntonescu a'ea însa un moti' puternic sa creada ca le)ionarii „iau (acut (i)ura” cu a7ricius? ramnerea lui $turdza înca doua zile la 9erlin= dupa înc"eierea 'izitei o(iciale. e ce a ramas $turdza daca nu pentru a cere rec"emarea lui a7ricius@ Rezultatele se 'ad. $turdza este responsa7il de plecarea lui a7ricius. „ o lo'itura ce mia dato mie= lipsinduma de cel mai 7un s(atuitor cel a'eam în relatiile mele cu )u'ernul )erman”. e (apt $turdza era ne'ino'at. Cum eplica în amintirile lui= ramasese la 9erlin pentru cu totul alte moti'e= care na'eau nimic dea (ace cu o intri)a diplomatica. ra în)riorat de super(icialitatea in(ormatilor )ermane asupra capacitatilor militare ale :R$$ului si 'roia sai epuna lui Ri77entrop nelinistile lui. $a înapoiat (ara sa 'ada pe nimeni de la Jil"elmstrasse= înct nu sia putut realiza planul pentru care a ramas. În sc"im7= din dorinta de a (ace 7ine %ermaniei= sia atras suspiciunea si ura lui 6ntonescu= care din acel moment pndea un prile prielnic ca sal scoata de la terne. $c"im7area -inistrului %ermaniei la 9ucuresti a'ea si un alt aspect= un dedesu7t mult mai adnc= pe care la 'remea aceea nul pricepusem= si care ni sa dez'aluit mult mai trziu si treptat= în eil din %ermania= pe masura ceam o7ser'at politica )enerala a Reic"ului= orientata spre o dominatie totala în uropa. +ationalsocialismul se impusese în uropa= dar nu 'roia ca alte miscari nationaliste= c"iar prietene ale Reic"ului= sa aun)a la putere în alte tari= pentru ca iar (i în)reunat realizarea politicii lui imperialiste. 8rice miscare nationalista= prin natura ei= cauta sa apere patria contra oricaror tendinte de su7u)are sau 14!
în(eudare ale altor puteri. +ationalismul %arzii de ier nu putea con'eni politicii )enerale a Reic"ului= care urmarea în (inal sa trans(orme uropa întrun nou imperiu )ermanoroman. -an(red 'on Oillin)er primise mandatul de a „pune Romnia la pas” cu politica )lo7ala a Reic"ului= care începuse sa se aplice înainte ca raz7oiul sa (i (ost csti)at. -iscarea Le)ionara tre7uia eliminata sau redusa la o epresie politica su7ordonata= dupa cum se procedase în $lo'acia cu „%arda >linIa”. 6tt pentru raz7oiul din rasarit ce se apropia ct si pentru a inte)ra Romnia în „noua ordine europeana”= Oillin)er era ;t1e rig1t man #n t1e rig1t place”. eclaratia lui -aniu nu era att de a7surda cum ni se paruse noua atunci. 6'ea dreptate.
2%. CADEREA LUI STURDZA. O NOUA CRIZA ÎN RELATIILE CU ANTONESCU in momentul rec"emarii lui a7ricius= soarta lui $turdza era pecetluita. %eneralul 6ntonescu era decis sal scoata de la terne. ra numai o c"estiune de timp pna cel 'a elimina din )u'ern. +u putea sai ceara demisia imediat= deoarece nu 'roia sa se descopere cal concediaza din cauza lui a7ricius. +u putea usti(ica plecarea lui $turdza cu plecarea lui a7ricius. Rec"emarea unui ministru plenipotentiar al unei puteri straine nu putea ser'i ca moti' pentru sc"im7area propriului sau -inistru de terne. %eneralul sa "otart sa amne ra(uiala (inala cu $turdza cte'a zile= cautnd alte pretete pentru al de7arca. +a'ea nici un moti' serios sa se lipseasca de ser'iciile lui $turdza= dar ima)inatia lui= iritata de pierderea lui a7ricius= de'enise (ertila în a descoperi (el de (el de )reseli în sarcina -inistrului de terne= (acndui zile amare. Tactica între7uintata de %eneral contra lui $turdza era de al coplesi de în'inuiri nedrepte= ori de cte ori acesta tre7uia sa raspunda în 'reo pro7lema de politica eterna. În cartea lui de memorii= $turdza a epus pe lar) nedreptele o7ser'atii ce i le (acea %eneralul pe mar)inea notelor lui. Ceea ce la easperat mai mult pe -inistrul de terne= era tonul necu'iincios= 7rutal= ordinar= în care îsi 'arsa 'eninul %eneralul= cnd i se adresa lui $turdza= (ie în scris (ie în discutii. 6cest= duel= în care si $turdza sa aparat cu demnitate de o(ensele ce le primea din partea %eneralului= a mers crescendo= pna ce -inistrul de terne nemaiputnd ra7da= ia scris %eneralului sa alea)a între demisia lui sau promisiunea ca nu 'a mai (i "artuit în conducerea -inisterului. Conducatorul $tatului a (ost prea 7ucuros de acest deznodamnt. ara sami comunice nimic nici macar mie= care a'eam dreptul sa (iu in(ormat primul= deoarece ternele apartineau lotului de ministere atri7uit miscarii= anunta încetarea din (unctie a lui $turdza pe data de 1* ecem7rie 1*4,. 8 noua criza iz7ucnise în relatiile cu %eneralul 6ntonescu. ar= spre deose7ire de criza precedenta= de ori)ine interna= pro'ocata de eecutiile de la ;ila'a= criza aceasta îsi a'ea centrul de )reutate peste "otare. emiterea lui $turdza era e(ectul rec"emarii lui a7ricius= un act de politica eterna a Reic"ului= care se repercuta în politica interna a Romniei= amenintnd din nou ec"ili7rul )u'ernarii= cu mare )reutate resta7ilit dupa ;ila'a. 6ntonescu se raz7unase pentru rec"emarea lui a7ricius= înlaturndul la rndul lui pe $turdza (ara ca acesta sau miscarea sa ai7a 'reo raspundere sau cel putin 'reun amestec ct de neînsemnat în decizia luata de Ri77entrop. ra stranie si neînteleasa atitudinea )u'ernului )erman= care= dupa ce a contri7uit puternic la aplanarea con(lictului cu 6ntonescu= dupa e'enimentele de la ;ila'a= acum crea el însusi un moti' de ciocnire între miscare si Conducator= prin sc"im7area neasteptata si inoportuna a reprezentantului sau la 9ucuresti. 0ro7a7il 7iruise între timp alte in(luente pe ln)a >itler= care nu 'edeau cu oc"i 7uni ascensiunea %arzii de ier la putere în Romnia si care insti)au ca neîntele)erile cu %eneralul sa se perpetueze= pna ce se 'a aun)e la con(lict desc"is. Cert este ca de aici încolo= de la epulzarea lui $turdza= 'om trai întrun climat permanent de tensiune. %eneralul 'a de'eni tot mai pretentios= tot mai îndraznet si autoritar= stiinduse tare la 9erlin= de unde îi 'eneau nu numai spriinul= dar si încuraarile sa se desprinda de miscare.
21. GRECEANU) MINISTRU DE E'TERNE 6larmat si m"nit de plecarea lui $turdza din )u'ern= mam dus imediat la %eneral pentru ai cere eplicatii. A omnule %eneral= a(lu ca $turdza nu mai este ministru. 6'eam dreptul sa (iu între7at si eu înainte de a se (i luat o ast(el de masura= pentru ca stiti prea 7ine ca -inisterul de terne apartine )rupului de ministere atri7uit miscarii prin acordul ce lam sta7ilit la constituirea )u'ernului. Cu niste pri'iri piezise care nu pre'edeau nimic 7un= %eneralul numi da alta eplicatie dect aceasta? 14#
A omnule $ima= nu ma pot întele)e cu el si asta e totul. ara îndoiala ca ternele apartin miscarii= dar am mai con'enit ca daca 'reunul din ec"ipa 'oastra nu corespunde= poate (i înlocuit. A ste ade'arat ceea cemi spuneti= dar înainte de a (ace aceasta sc"im7are= era de datoria 'oastra sa ma între7ati si pe mine. :nde aun)em daca procedati ast(el= i)nornd întele)erea noastra de 7aza@ Va ro) sa mi comunicati moti'ele pentru care 'a lipsiti de ser'iciile lui $turdza. A omnule $ima= nam nimic de adau)at mai mult dect ca nu ma pot întele)e cu el. in aceasta 'or7a nu lam mai putut scoate= cu toate insistentele mele. 6sa a trecut o umatate de ori de discutii sterile. A 9ine= îi spun= daca 'reti cu orice pret sa 'a despartiti de $turdza= atunci 'a propun sal numiti în locul lui pe Constantin %receanu= -inistrul nostru de la 9erlin. un om cu care stiu ca 'a întele)eti per(ect. +u am auzit dect 'or7e de lauda despre el din partea 'oastra. 6 ucat un rol mare în 7iruinta de la ! $eptem7rie= un moti' în plus sai (im recunoscatori. Vor7este lim7a )ermana= sotia lui este de ori)ine )ermana= iar în cursul sederii lui la 9erlin= a (acut o ecelenta impresie att lui >itler ct si în cercurile -inisterului de terne. %eneralul sa tul7urat cnd iam cerut numirea lui %receanu. +u pentru ca %receanu nu ar (i corespuns acestui post si nu sar (i 7ucurat de aprecierea lui= ci pentru ca a'ea alte intentii cu ternele? sal sustra)a de la miscare si sal retina pentru sine. A a= e o idee= sa ma mai )ndesc. A omnule %eneral= tre7uie sa 'a decideti acum. Lumea se întrea7a= e nelinistita în urma acestei demisii. Criza tre7uie rezol'ata repede în interesul )u'ernarii noastre. Vaznd ca nu da nici un raspuns= oc"ii um7lndui încoace si încolo pentru a scapa pri'irilor mele= am trecut la atac cu o alta solutie= stiind ca îi 'a con'eni si mai putin. A omnule %eneral= daca nu 'a con'ine %receanu= 'a ro) sami treceti mie -inisterul de terne. 'oastra a'eti 6rmata. +imic mai (iresc sa am si eu un minister care sa corespunda ran)ului meu în )u'ern? ternele. 6ntonescu sa uitat la mine speriat si a 7atut în retra)ere? A +u= omnule $ima= nu cred ca este 7ine= pentru Rusia $o'ietica. Ramnem la %receanu. A e acord. Cnd îi (aceti decretul de numire@ A e îndata ce 'ine de la 9erlin. A ar= pna cnd 'ine= îmi în)aduiti sa anunt numirea lui prin ziare si la radio@ A 0oti sa anunti= omnule $ima. 6sa se (ace ca= dupa aceasta discutie peni7ila= în care am reusit sai smul) apro7area pentru numirea lui %receanu= presa si postul nostru de radio au transmis stirea ca noul nostru -inistru de terne este Constantin %receanu.
14&
VI. ÎN CENTRUL GUVERNARII 'n scurtul timp de guvernare ce ne-a stat la dispo"itie% miscarea legionara a dat un stralucit e+amen de energie creatoare #n toate domeniile! oporul a fost smuls din starea de disperare #n care #l lasase regimul anterior si a prins noi puteri pentru a #nfrunta cu #ncredere "iua de mâine!
1. REALIZARILE REGIMULUI LEGIONAR SI ÎNTÂMPLARI MEMORABILE Re)imul le)ionar se caracterizeaza printro 'ulcanica acti'itate în toate domeniile= printrun ritm trepidant de realizari. ca si cum ener)iile încatusate ale neamului de zeci si poate de sute de ani „ar (i iz7ucnit na'alnic spre lumina”. usmanii nau notat în perioada )u'ernarii noastre dect de(ectele si petele ei? in(ractiuni= delicte= nere)uli= a7uzuri= inerente oricarei re'olutii. Comparata cu oricare alta re'olutie= )u'ernarea le)ionara a (ost etrem de 7lnda c"iar si cu aceia care iau cauzat miscarii su(erinte atroce. upa stran)ularea Capitanului= dupa masacrarea elitei le)ionare= nar (i (ost de mirare sa se produca raz7unari care sa e)aleze cel putin aceste crime monstruoase. În loc de a ne repezi pentru a nimici si „samnta acestor netre7nici”= cum spunea 6r)etoianu= cnd a luat puterea dupa 6r)eseanu= neam limitat la principalii 'ino'ati si c"iar si pe acestia era sai scapam din mna= ocrotiti de 6ntonescu= (ara (ul)eratoarea reactie a le)ionarilor din noaptea de 2!2# +oiem7rie= în (ata )ropii de la ;ila'a. Ceea ce nusi dau osteneala sa eamineze inamicii nostri= este partea poziti'a a )u'ernarii noastre= una din cele mai (ecunde etape din istoria contemporana a Romniei. Întrun timprecord= $tatul sa consolidat= arca lui sa umplut de 7ani si o (renetica acti'itate constructi'a sa notat în toate domeniile. 8= daca am (i a'ut numai doi ani de )u'ernare= am (i sc"im7at (ata RomnieiB e unde 'enea aceasta 'italitate creatoare a re)imului le)ionar@ in z'cnirile între)ii natiuni. +oi nu eram dect epresia din adncuri a maselor populare= care de 'eacuri asteptau sa se re'erse în istorie= pentru a o plamadi dupa )eniul neamului nostru. Re)imul le)ionar era totalitatea nationala inte)rata în $tat. ra 'ointa nationala aunsa la maturitate politica. aca sar (i (acut ale)eri= am (i luat maoritati zdro7itoare= c"iar (ara a recur)e la autorul (aimoasei „prime maoritare”= prin care )u'erna tara= în era partidelor= o minoritate. În partea aceasta 'oi trata despre în(aptuirile -iscarii Le)ionare în scurta ei trecere prin $tat= ce a realizat în di'ersele sectoare ale 'ietii nationale si cum a reactionat in (ata )relelor pro7leme ce se puneau poporului nostru= a7ia iesit dintro teri7ila încercare. Tot aici 'or (i consemnate momentele de durere si de doliu ale Le)iunii= petrecute în aceasta perioada= pentru ca (ac parte inte)ranta din aceeasi tonica )enerala a re)imului= (iind împartasite si sustinute de participarea masi'a a natiunii. ie în acte creatoare (ie în zile de întristare= simteam cum inima neamului 7ate alaturi de noi. 'ident= nu tot cea creat miscarea în scurta ei )u'ernare se )aseste adunat în pa)inile care urmeaza. În alte parti= cum e 9atalia conomica= cititorul a (acut cunostinta cu e(ortul nostru pentru a sal'a patrimoniul material al natiunii. upa cum nam introdus în aceasta parte nici es"umarea Capitanului= care= prin proportiile si consecintele ei= reprezinta o tema de sine statatoare. 6m concentrat în (eali"arile (egimului si 'ntâmplari ,emorabile piese istorice razlete= de o ordine sau alta= care nusi )aseau locul nici în despartamintele precedente si nici în cele ce 'or urma. În aceasta parte se )aseste miezul )u'ernarii noastre= în(atisat în actele lui culminante= cunoscute de toata tara. Calomniile si minciunile care sau az'rlit asupra )u'ernarii le)ionare= ca un torent neîntrerupt de peste 4, de ani= nu 'or putea niciodata sai anuleze sensul ei creator= 7azat pe iu7ire adnca de neam si calauzit de dorinta unei împliniri drepte a misiunii lui în lume.
2. 13 OCTOMBRIE. REAPARITIA „LIBERTATII” $u)rumata în timpul dictaturii carliste= în rnd cu toate pu7licatiile le)ionare= Libertatea îsi reia aparitia în 13 8ctom7rie 1*4,. Libertatea era sin)ura mostenire cea lasato -ota (amiliei sale. +u a'ea nici o a'ere. in munca lui de a'ocat na a)onisit nimic pentru ai sai. Tot cea csti)at= în a(ara de strictul necesar pentru eistenta= era 14*
pentru Le)iune. În Testamentul lui a adresat o sin)ura ru)aminte personala Capitanului? „+u lasati Libertatea sa moara”= socotind ca 'enitul (oii 'a aun)e sotiei si copiilor lui pentru trai. -ota= cu apro7area parintelui sau= stramuta Libertatea de la 8rastie la 9ucuresti= unde îsi reia aparitia de la 1 $eptem7rie 1*3!= su7 directa lui conducere. +a a'ut dect cte'a luni ra)az ca sa o reor)anizeze= pentru a o adapta luptei le)ionare= caci în 24 +oiem7rie ia drumul spre $pania. În scrisoarea testamentara adresata Capitanului= cere ca „totul sa ramna pe loc si sa continue ca si înainte de plecarea mea”. ”Cu concursul sau si lasnd Libertatii sectorul operei ziaristice pe care o împlinea pna acum în Le)iune= (oaia e asi)urata si (amilia mea are din ce trai. Te ro) deci= auta Libertatea sa traiasca”. de dorit ca= cu timpul= sa (ie crescut si un element redactor. Va (i salariat= 'a (ace cariera aici...” 6cestea sunt dispozitiile testamentare ale lui
15,
În plina era le)ionara= a'eam ne'oie si de un or)an de pu7licitate= care sa eprime si sa comenteze momentul istoric pe carel (auream. Cuvântul poseda toate titlurile necesare ca sa de'ina „/iar al -iscarii Le)ionare”. ondat în 1*24 de Titus naco'ici= umpluse un )ol în ziaristica romneasca de dupa raz7oi= în'iornd constiinta nationala= care începuse sa se clatine su7 actiunea (ortelor su7'ersi'e. Cei mai temuti polemisti ai timpului si cei mai alesi oameni de cultura au cola7orat în pa)inile acestui ziar= ridicndul la un presti)iu intelectual nee)alat. e la 1*33= linia ziarului sa împletit cu destinul Le)iunii= culminnd cu moartea de martir a directorului si animatorului sau= +ae
4. BATALIA FIERULUI VEC!I. COMANDAMENTUL MATERIILOR PRIME :rmnd deaproape conceptia si planul de lucru al Capitanului= din circulara lui din 15 $eptem7rie 1*3#= am reluat „9atalia (ierului 'ec"i” trei ani mai trziu. $e stia ce succes imens a a'ut campania desc"isa de Corneliu Codreanu pentru strn)erea (ierului 'ec"i. upa un prim raport ce i sa adresat în 15 ecem7rie 1*3#= deci= a7ia la trei luni de la lansarea apelului sau= toate or)anizatiile udetene dispuneau de cantitati enorme de (ier si alte metale= care nu asteptau dect sa (ie încarcate în 'a)oane si trimise la destinatie. ar a 'enit 'i(orul pri)oanei carliste si aceste uriase )ramezi de (ier= adunate de mini "arnice de le)ionari= au (ost con(iscate de autoritati. La o luna de la proclamarea $tatului +ationalLe)ionar= am redesc"is 7atalia (ierului 'ec"i printro circulara data în 14 8ctom7rie 1*4,. e asta data am etins aria de colectare la toate deseurile si resturile de materii prime care puteau lua din nou drumul (a7ricii= re'enind su7 (orma de 7unuri în consumul )eneral. 6m creat un „Comandament al -ateriilor 0rime”= care tre7uia sa strn)a= prin milocirea or)anizatiilor udetene= în a(ara de (ier si metale ne(eroase= o serie de produse naturale sau ramasite de articole casnice= az'rlite dupa între7uintare? A )"inda si ir A turte olea)inoase A crpe de lna sau de 7um7ac A par de porc A (oite de staniol A resturi de "rtie. 6m încredintat conducerea Comandamentului -ateriilor 0rime Comandantului Le)ionar Constantin ;oroaia. -am orientat în aceasta noua perspecti'a de an)aare a 7ataliei (ierului 'ec"i dupa situatia di(icila a Romniei în ansam7lul economiei europene. in cauza raz7oiului= eram taiati de o multime de surse de apro'izionare din strainatate si eram a'izati din ce în ce mai mult la resursele proprii ale tarii. 8rice materie prima care putea (i în timpuri normale i)norata si a7andonata= reprezenta acum o 'aloare nepretuita si tre7uia recuperata si reintrodusa în circuitul national al economiei. Ca si în timpul Capitanului= 7atalia (ierului 'ec"i si a altor materii prime a dat în scurta 'reme rezultate spectaculare. La începutul lunii
5. UN DISPENSAR AL IUBIRII DE OAMENI Între în(aptuirile re)imului le)ionar a trecut aproape neo7ser'at si sa scris prea putin despre eistenta lui c"iar si în presa= a dispensarului din $trada Co7alcescu= care merita sa (ie asezat la loc de onoare. 6 (ost o institutiemodel= care a alinat multe su(erinte si a carei acti'itate 7ine(acatoare sa des(asurat în tacere= cu discretie si modestie= desi participau la aceasta opera dezinteresata somitati medicale. e (apt dispensarul din $trada Co7alcescu nu era ce'a nou în istoria Le)iunii. Ca multe alte institutii create din timpul Capitanului= a a'ut un precursor= în dispensarul care a luat (iinta pe Calea %ri'itei= în (ata 6telierelor Cailor erate cu acelasi nume= în toamna anului 1*3#. $e înc"iriase un apartament cu cinci camere= dintre care patru ser'eau pentru consultatii= iar a cincea era sala de asteptare. C"iria se platea din cotizatiile medicilor le)ionari. ispensarul din Calea %ri'itei era condus de oamna 6na -aria -arin= sotia Comandantului Le)ionar= Vasile -arin= cazut în $pania= si umplea un )ol în 'iata medicala a Capitalei= (iind asezat inima acestui cartier muncitoresc. -aoritatea 7olna'ilor= consultati si tratati )ratuit= 'eneau din lumea muncitoreasca. upa dezlantuirea pri)oanei din 1*3&= dispensarul a mai (unctionat cte'a luni pna ce a (ost înc"is de autoritati= (iind considerat o o(icina su7'ersi'a= iar directoarea lui= oamna -arin= internata în -nastirea $uzana. „in ce )reseala a (ost arestata”= se între7a oamna -arin în cartea ei recent aparuta= caci nu contra'enise cu nimic le)ilor dictaturii carliste@ „0oate nu din )reseala. 0oliclinica unde lucra acum a'ea succes? în)riea )ratuit 7olna'ii din contri7utia medicilor. 0oliclinica (usese socotita de autoritati loc de propa)anda si nu loc de autor (ratesc= iar initiatoarea ei a (ost pusa pe lista nea)ra”. În timpul )u'ernarii noastre= 'ec"iul proiect a (ost reluat de ec"ipa medicilor le)ionari si realizat cu autorul $tatului. -inisterul $anatatii= prin r. 6leandru 0opo'ici= lea pus la dispozitie o casa încapatoare pe $trada Co7alcescu= unde noul dispensar a început sa (unctioneze din luna 8ctom7rie 1*4,. Toti doctorii le)ionari din Capitala si alti prieteni deai lor= medici= dadeau consultatii )ratuite în di(erite specialitati. $e (aceau si mici operatii= iar medicamentele= în masura posi7ilitatilor= erau o(erite tot )ratuit. 6u lucrat la acest dispensar surori diplomate de spital= precum si surori impro'izate= recrutate dintre le)ionare. -arieta
. ASOCIATIA „PRIETENII LEGIONARILOR” SE ÎNCADREAZA ÎN MISCARE În ! +oiem7rie 1*3!= a luat (iinta 6sociatia rietenii Legionarilor .
de multe )reutati în meseriile lor= pentru ca sunt în asa (el construiti su(leteste înct nu sau putut inte)ra complet în spiritualitatea se'era a acestei miscari. Totusi sunt o 7una parte de Romni din aceasta tara= care recunosc ca tinerilor acestora merita sa li se trimita o mna de autor pe (rontul pe care ei în)"eata luptnd pentru tara”. MMM ”6ceste )nduri neau (acut sa ne orientam catre un (el de asociatie discreta de autorare a tineretului= denumita rietenii Legionarilor! %rupului de initiati'a= Capitanul iea dat urmatorul raspuns? ”0rimim cu multa 7ucurie propunerea 'oastra. a ne 'a (i de un real autor pentru 7iruinta. 6ceasta propunere însa rezol'a si o alta pro7lema. În urul nostru a'em prieteni= indi(erenti si dusmani. 6m considera un dezastru= daca mine= cnd )oarna 7iruintei 'a suna peste pamntul romnesc= cei ce au (ost prietenii ade'arati ai neamului= ar (i sa (ie aruncati cu dispret în laturi= iar cei ce neau în'ramasit sau au stat indi(erenti pna în preama 7iruintei= ar (i sa (ie încarcati cu rasplati nemeritate ca eroi de ultima ora. 6cest ta7lou ne urmareste de multa 'reme. Caci daca a doua zi dupa 'ictorie sar întmpla acest lucru= întrea)a opera le)ionara sar s(arma. e aceea propunerea d'. este sal'atoare? pe 7aza ei îi 'om putea cunoaste pe cei care neau (ost prieteni în ceasuri aspre= pe cei ceau stat indi(erenti la toate încercarile acestui neam si pe cei ce neau dusmanit= dusmanindui 'iitorul. +u urmarim raz7unare= ci simtim necesitatea de a crea un sentiment al raspunderii în milocul acestei natii romnesti. iecare 'a tre7ui sa stie ca pentru atitudinea sa 'a raspunde. +u poate trai pe lume o natie dispusa la toate parerile= la toate atitudinile= la toate sc"im7arile si la toate compromisurile”. În urma acestui raspuns= sa (iat= de acord cu Capitanul= $tatutul 6sociatiei rietenii Legionarilor în urmatoarele puncte? <. rietenii Legionarilor îi auta pe le)ionari material si moral= dupa puteri= lunar si anual. <<. i sunt cu totul în a(ara or)anizatiei le)ionare= ale carei le)i de primire sunt cu mult mai se'ere. <<<. i nu se cunosc între ei si nu se întrunesc niciodata.
”0este cte'a zile se împlinesc patru ani de cnd drept raspuns la propunerea unui comitet de initiati'a= Capitanul a "otart în(iintarea $sociatiei rietenii Legionarilor . Care era rostul acestei 6sociatii@ $a dea putinta acelora care prin 'rsta lor= prin situatia lor în or)anismul de $tat= potri'nic -iscarii Le)ionare= sau prin conditia lor de 'iata nu putea sasi mani(este (atis sentimentele lor (ata de Le)iune si sa acti'eze ca le)ionari încadrati în cui7uri. Cu acelasi prile= Capitanul a sta7ilit criteriile dupa care cererile de înscriere în 6sociatie puteau (i primite sau respinse si a pus 7azele de (unctionare ale 6sociatiei. $crisoarea Capitanului= adresata Comitetului la ! +oiem7rie 1*3!= a (ost actul de nastere al 6sociatiei si le)ea ei (undamentala. -ai mult dect oricare altul dintre or)anele create de )eniul Capitanului pentru încadrarea multimilor romnesti în slu7a ideii le)ionare= rietenii Legionarilor = care nu (i)urau dect ca niste simple numere= au reprezentat aportul maselor anonime la cladirea edi(iciului le)ionar. $e cu'ine sa punem întro lumina deose7ita rolul pe care (emeile lau a'ut în 6sociatia noastra. 9ine reprezentate în Comitet prin doua doamne= prietenele le)ionarilor au (ost cele mai 7une propa)andiste ale 6sociatiei= ducnd cu'ntul iz7a'itor de la casa la casa= s(armnd cu r'na staruitoare de al7ine preudecatile 7ar7atilor= sosind 7rat la 7rat cu dnsii sau lundule adeseori locul cnd acestia so'aiau sa si ia raspunderea de a aparea c"iar su7 aceasta (orma întro or)anizatie le)ionara. -ulti dintre prieteni au adus admira7ile ser'icii miscarii în timpul pri)oanei. %ratie (aptului ca relatiile lor cu Le)iunea erau necunoscute 0olitiei si $i)urantei= dar cunoscute capeteniilor le)ionare= ei au putut (i (olositi ca a)enti de le)atura si casele lor au ser'it ca locuri de întlnire sau de adapost pentru camarazii urmariti ca (iarele sal7atice. 6stazi dupa 7iruinta si dupa înscaunarea re)imului le)ionar= anonimii de ieri pot iesi cu mndrie în lumina zilei= aducnd prinosul lor de recunostinta si de munca rodnica la picioarele Romniei le)ionare. ar mai presus de toate sa ne aducem aminte de ert(a suprema a celor doi eroi ai credintei le)ionare= (osti mem7ri ai comitetului nostru= 0arintele uminica
Cu ce a )resit -iscarea Le)ionara@ ”Ce )reseli a (acut -iscarea Le)ionara în (ata neamului ca sa (ie att de cumplit lo'ita= sa (ie att de aspru pedepsita@ 6de'arata 'ino'atie a %arzii de ier a (ost prea marea ei iu7ire de neam. ra un climat politic care se crea treptat prin puterea de ert(a a le)ionarilor si pe care nul puteau tolera tradatorii de tara= si toti care au trait din eploatarea si în)enunc"erea poporului nostru. Capetele cuminti care neau asi)urat de douazeci de ani ca politica lor e cea mai înteleapta= iar noi nu suntem dect a)itatori 'nduti strainilor= contra carora orice miloc de distru)ere si pedepsire este usti(icat= pentru ca asa cer interesele superioare ale tarii= astazi pot sasi pri'easca opera? sute de 'ieti tinere sacri(icate pentru ca le)iunea ucisa sa nu le mai tul7ure 7anc"etul permanent al 'ietii lor= sute de 'ieti tinere sacri(icate= pentru ca sa apere nu o tara= cum spuneau ei= (iindca din trupul tarii cur) siroaie de sn)e= ci o clica solidara prin a(= coruptie si 'nzare de patrie”. DE 'ncadrarea #n Legiune ”În numele Capitanului= 'a multumesc 'oua= prieteni ai Le)iunii= pentru autorul ce ni lati dat miscarii în 'remuri )rele pentru eaF ca recunostinta pentru ert(a 'oastra= -iscarea Le)ionara 'a scuteste pe toti aceia care 'reti sa 'a încadrati= de sta)iul de pre)atire de trei luni. Calitatea 'oastra de prieteni ai Le)iunii a încetat= de azi= dar puterea 'oastra de ert(a tre7uie sa continue su7 o alta (orma în milocul Le)iunii. Înc"e)ati întrun re)im puternic= întemeiat pe dreptate si omenie= stapn pe 'ointa si destinul 'ostru= a'eti toata li7ertatea sa participati la munca de re(acere a tarii si sa de'eniti le)ionari”. upa înc"eierea (esti'itatii= noii încadrati în miscare= pro'eniti din (ostii prieteni ai le)ionarilor= au (acut un pelerina la locul unde au (ost epuse trupurile martirizate ale celor noua le)ionari care lau pedepsit pe 6rmand Calinescu.
". LEGIONARII UCISI LA VASLUI SUNT REÎN!UMATI LA PREDEAL În seara de 23 8ctom7rie= un )rup de calatori urca în acceleratul de -oldo'a cu destinatia Vaslui. $unt (amiliile le)ionarilor asasinati în noaptea de 21S22 $eptem7rie 1*3* în la)arul din aceasta localitate= însotite de camarazii lor ramasi în 'iata= care mer) sa aute la lucrarile de dez)ropare si identi(icare. În %ara Vaslui oaspetii durerii sunt întmpinati de un detasament de camasi 'erzi= su7 comanda se(ului )arnizoanei locale. upa ce li se da onorul= se îndreapta spre cimitirul orasului= în mar)inea caruia se a(la mormntul comun al celor 32 le)ionari ucisi din ordinul Re)elui Carol. La ora # dimineata= cnd a7ia se desprindeau zorii zilei= o ec"ipa de 2, de le)ionari localnici încep sapaturile pentru a ridica stratul de pamnt ce zacea peste trupurile lor. e aici înainte= 'om urmari reportaul ziaristului <. iaconescu= trimis special al ziarului Buna Vestire= care a (ost de (ata la z)uduitoarea scena a dez)roparii? ”0amntul este umed si cleiosF se prinde de unelteB Lucrul mer)e ane'oie. 6laturi de mormntul comun= stau (amiliile mortilorB $e aud suspine= )emete= îm7ar7atari. :n camarad po'esteste la un colt al mormntului? „<a împuscat pe la 5 dimineata. 6poi autoritatile au adunat idanii din Vaslui= ducndui in corpore la locul asasinatului ca sa se 7ucure de pri'eliste. 6u (ost adusi si cti'a romni care au pri'it încremeniti= (acndusi cruce. 0e la ora ! seara= 3, de le)ionari 'asluieni din arestul andarmeriei au (ost adusi între 7aionete sa sape )roapa comuna a camarazilor lor. La ora *=3, )roapa era )ata. 6 doua zi dimineata= camionul idanului %aller= depozitar de alcooluri din Vaslui= a adus trupurile celor ucisi în cimitir. 0rimele sase au (ost asezate în )roapa= unul ln)a celalalt. ar comisarul era pro7a7il )ra7it si a dat ordinul ca sa se arunce claie peste )ramada= pentru ca lucrurile sa se termine mai repede. 6lt(el 'a în)rop si pe 'oi= a spus el camarazilor care au sapat )roapa. upa aceasta sa turnat 'ar. 8 parte din 'esminte leau (ost ridicate si împartite de politie”. DE ”În timp ce se lucreaza sr)uincios la scoaterea pamntului= corul le)ionar intoneaza 4mnul Legionarilor Ca"uti. 155
0e mar)inea mormntului ard lumnari s(ioase= picura lacrimi din toti oc"ii. 6sistenta de'ine (oarte numeroasa. În a(ara de camasile 'erzi= care se aduna neîncetat din toata -oldo'a= 'in tarani din satele din ur si orasenii din Vaslui. La ora 11=3, la un capat al )ropii= se descopera primele ramasite mortuare. $unt cte'a 7ucati de sto(a si par. $e sapa în continuare cu precautie. $e aduc (ase= 7andae= acid (enicF camaradul doctor Valer +ea)oe începe sa despresoare cu mistria oseminte din stratul ultim de pamnt. l este depus pe paiste si acoperit. ste /osim anielescu din 0loiestiF îl recunoaste mama sa. :rmeaza dez)roparea celorlalti”. $i asa= rnd pe rnd= pe masura ce sunt scoase din (undul )ropii si întinse pe iar7a= se trece la identi(icarea lor= dupa anumite caracteristice (izice= recunoscute de rudeniile lor= sau= cnd sunt prea des(i)urati= dupa anumite o7iecte personale ce le pastreaza în "aine. Cei 32 le)ionari ucisi la Vaslui= în ordinea des"umarii= sunt urmatorii? 1. /osim anielescu 2. -ircea -otoc 3. Vasile 0opescu 4. %"eor)"e +icolicescu 5. orin Constantinescu !. Vir)il 9orzea #. Tucan 9oris &. Locot. -aricari +icolae *. Constantin 9o7oc 1,. %"eor)"e Volocanu 11.
Corte)iul stra7ate strada principala a orasului= dea lun)ul careia se 'ad ar7orate stea)uri tricolore îndoliate. erestrele caselor crestinesti sunt desc"ise si pe per'azul lor ard lumnari. in 7alcoane atrna scoarte romnesti. le'ii si ele'ele din localitate= împreuna cu o mare multime de oameni= ocupa am7ele trotuare= tinnd lumnari în mna. Clopotele tuturor 7isericilor rasuna întrun dan)at trist. ”0luteste în tot orasul un du" de smerenie= recule)ere si reli)iozitate. 8c"ii tuturor sunt umezi. Vasluiul lui $te(an cel -are= att de înstrainat= astazi se întoarce cu )ndul la 'remurile stra'ec"i cnd romnul era stapn la el acasa”. Coloana de care si oameni se apropie de %ara Vaslui. 6ici sicriele sunt co7orte si apoi purtate pe umerii le)ionarilor pna la 'a)oanele pre)atite pentru transportul lor. -ine dimineata= Vineri= 25 8ctom7rie= un tren special îi 'a duce pe martirii Le)iunii si ai +eamului pe ultimul drum= pna la 0redeal= unde sunt asteptati pentru a primi crestineasca înmormntare în cimitirul din localitate. amiliile lor îndoliate si multi camarazi de su(erinta din la)are pleaca cu acelasi tren al destinului tra)ic al miscarii pentru a le da ultimul salut cnd îsi 'or )asi locul de 'eci alaturi de alti (rati deai lor. În timp ce se des(asura la Vaslui actul de des"umare al celor 32 de le)ionari= o alta ceremonie tot att de cernita= se petrecea la 9ucuresti= a'nd ca decor crematoriul „Cenusa”. În urma unor in(ormatii primite ca la crematoriul din ealul $pirei sar )asi osemintele calcinate ale mai multor le)ionari= arsi în cuptorul de aici= o ec"ipa le)ionara= su7 conducerea lui 9artolomeu Li'ezeanu= (ace o descindere aici si începe cercetarile. Întrade'ar= îndrumasi de mecanicul crematoriului si de preotul care sluea= au a(lat cenusa celor ucisi în pri)oana din 1*3*? Vasile C"ristescu= Locot. +icolae umitrescu= +icoleta +icolescu= Victor ra)omirescu= )rupul +adoleanu si )rupul -iti umitrescu. $u7 titlul „%roza'iile de nedescris petrecute în "ru7ele crematoriului”= ziarul Buna Vestire din 2# 8ctom7rie 1*4,= pu7lica cutremuratoarea marturisire a mecanicului
6lte relatii nu mai cunosc”. eclaratia este semnata
#) IASIUL PROCLAMAT ORAS AL MISCARII LEGIONARE. MAREA MANIFESTATIE DE LA # NOIEMBRIE $ar7atoarea 6r"an)"elului -i"ail si %a'ril are o însemnatate deose7ita pentru miscare= prin (aptul ca la ales Capitanul pe 6r"an)"elul -i"ail 0atron al Le)iunii si c"iar ia dat numele lui la întemeiere. /iua de & +oiem7rie reprezinta pentru -iscare un moment culminant al eistentei ei= în care le)ionarii de pretutindeni se îndreapta spre altare pentru asi aduce prinosul lor de recunostinta si multumire 6r"istrate)ului ostilor ceresti. 8crotirea de care neam 7ucurat din partea 6r"an)"elului sa do'edit att în taria si permanenta operei Capitanului ct si în spriinul de care neam 7ucurat din partea lui la ! $eptem7rie 1*4,. aca 6r"an)"elul nea autat ca sa alun)am ostile întunericului care se cui7arise c"iar în incinta 0alatului= tot la picioarele lui tre7uie sa aler)am ca sai multumim si sal ru)am sa ne acorde si mai departe protectia în încercarile ce ne mai asteapta. +u puteam trece peste aceasta sar7atoare= în plina era le)ionara= (ara sai (i acordat importanta cu'enita= ca piatra din capul un)"iului a Le)iunii noastre. ar unde puteau sa se adune le)ionarii din toate colturile tarii sa se înc"ine 6r"an)"elului= dect la oria $ima 15&
La cte'a zile de la pu7licarea acestui comunicat în presa= %eneralul 6ntonescu (ara sa ma consulte= anunta ca ziua onomastica a -aestatii $ale Re)ele se 'a sar7atori la 9ucuresti în ziua de & +oiem7rie= cu asistenta Conducatorului $tatului= a )u'ernului si a armatei. În aceasta zi= ar (i a'ut loc asadar= dupa dispozitia lui 6ntonescu= doua sar7atori cu doua semni(icatii di(erite? una la ansen si $peidel= mem7rii coloniei )ermane si italiene din Romnia= precum si un )rup numeros de reprezentanti ai presei interne si eterne. La ora &=3, soseste al doilea tren o(icial= cu %eneralul 6ntonescu= împreuna cu mine si cu (amiliile le)ionarilor cazuti. 0eronul este împodo7it cu ramuri de 7rad si cu un mare numar de stea)uri tricolore= care dau cladirii un aspect maiestuos. %eneralul= în camasa 'erde= primeste raportul %eneralului Raco'ita si apoi trece în re'ista compania de onoare. $e îndreapta spre )arda le)ionara în (runtea careia se a(la Comandantul Ventonic= care îi da raportul si îl conduce sa treaca în re'ista camasile 'erzi. :rmeaza (ormalitatile prezentarii personalitatilor locale? 0rimarul 8rasului= 0re(ectul ;udetului= Comandantul de 6rmata= Comandantul %arnizoanei locale= 0rim0resedintele Curtii de 6pel= 0rocurorul %eneral si Rectorul :ni'ersitatii. Înca din zorii zilei sosesc necontenit trenurile încarcate cu le)ionari. o re'arsare de mase le)ionare cum na 'azut niciodata
îndrept si eu catre -aestatile Lor= urndule 7un sosit. 0rimarul orasului $piridon 0oleacu= o(era Re)elui si Re)inei traditionala pine cu sare= în timp ce $u'eranul trece în re'ista compania de onoare= Re)ina lena se îndreapta spre oamna lena Codreanu si oamna 6ntonescu= cu care se întretine. 8 le)ionara îi o(era un 7uc"et de (lori. e la compania de onoare= Re)ele se îndreapta spre (ormatia le)ionara= unde primeste raportul Comandantului 6leandru Ventonic si apoi trece în re'ista coloana camasilor 'erzi. upa terminarea (ormalitatilor de prezentare a autoritatilor locale= se (ormeaza corte)iul re)al pentru a se îndrepta spre -itropolie. În (ata= automo7ilul -aestatilor Lor= urmat de un escadron de ca'alerie. 6poi 'in masinile Conducatorului $tatului= masina mea= automo7ilul oamnei 6ntonescu si al oamnei Codreanu. :n escadron înc"ide corte)iul. Corte)iul urca spre -itropolie prin milocul a doua ziduri de 7rate le)ionare= pe am7ele trotuare ale parcursului. :rale nes(rsite îi înto'arasesc pe -aestatile Lor pna cnd corte)iul aun)e la -itropolie. 6ici o companie de onoare prezinta armele. 0e treptele 0alatului -etropolitan= -aestatile Lor sunt întmpinate de <.0.$.$. -i"ailescu= -itropolitul -oldo'ei. La intrarea în 9iserica= îi asteapta un so7or de preoti cu $(. 'an)"elie. Îndata începe ser'iciul reli)ios= pentru preamarirea 6r"an)"elului -i"ail= patronul Le)iunii si a -aestatii $ale Re)elui. upa $er'iciul i'in= ilustrii oaspeti= în (runte cu Re)ele= se îndreapta pe os= spre 0alatul 6dministrati'= în (ata caruia 'a a'ea loc actul comemorarii.
Traiasca Le)iunea si CapitanulB” Cu'ntarea lui Corneliu %eor)escu a (ost întrerupta de urale prelun)ite cnd i sa adresat Re)elui= Re)inei-ama lena= %eneralului 6ntonescu si 0ro(esorului Codreanu. -am urcat apoi eu la tri7una= spunnd urmatoarele cu'inte? ”-aria Ta= -aestate= omnule %eneral= Camarazi Capitala -oldo'ei traieste astazi o îndoita sar7atoare? a re)elui nostru -i"ai < si a +atiunii Romne= întruc"ipata în acest ceas al istoriei si pentru totdeauna= în -iscarea Le)ionara. un moment de adnca semni(icatie pentru poporul nostru co7orrea Re)elui -i"ai de ziua Lui în milocul le)ionarilor= în orasul în care sa întemeiat miscarea noastra si de unde au pornit cele dinti c"emari la lupta ale Capitanului. 6stazi inastia si 0oporul Romnesc (ormeaza o unitate desa'rsita= iar Re)ele -i"ai= care se a(la la 'rsta cnd în Le)iune porti orice po'ara si csti)i 7ataliile= se 7ucura de încrederea nemar)inita a între)ului popor= desa'rsind ast(el armonia su(letului le)ionar= crescut de Capitan în dra)oste si de'otament pentru Coroana.
clipa în care toate miscarile nationaliste sa sar7atoreasca împreuna ziua marii 'ictorii= apoteoza )lorioasa a celei mai îndraznete lupte din istoria omenirii. Traiasca -aestatea $a Re)ele -i"ai
-ultumim domnilor )enerali ai prea )lorioasei armate )ermane care au 'enit la noi ca sa se în(rateasca cu ostasii nostri. 6poi multumesc din toata inima 'iteilor reprezentanti ai tineretului nationalsocialist )erman= 'a multumesc 'oua= camarazi din acest tineret= si multumesc %ermaniei nationalsocialiste între)i= pentru onoarea si 7ucuria ce nea (acuto de a asista la aceasta mareata sedinta de cui7uri a noastra. Întorcndu'a în %ermania= camarazi= spuneti %ermaniei nationalsocialiste ca +eamul nostru între) este alaturi de aceasta mare %ermanie si sa spuneti ca pri'im cu admiratie la marea 'oastra armata. Camarazi (ascisti italieni= din toata inima 'a multumesc= eil %ott %esandtem "rer 6dol( >itler D$tri)ate prelun)ite de „>eil= >eil”E. Victoria e )loria al nostro uce 9enito -ussolini Durale prelun)iteE. $i acum= camarazi= sa scurtam sedinta noastra de cui7uri. 6stazi îl sar7atorim pe stapnul nostru cel 'esnic= pe $(ntul 6r"an)"el -i"ail. +oi= ca o 9iserica= caci Le)iunea este ca si o 9iserica= a'em doi patroni= doua "ramuri? înti pe $(ntul 6r"an)"el -i"ail si în al doilea rnd pe $(ntul -are -ucenic %"eor)"e= purtatorul de 7iruinta= care a um7rit tot pamntul romanesc de pe stea)urile lui $te(an cel -are. ste o deose7ire între acesti doi $(inti? $(ntul 6r"an)"el -i"ail nea c"emat el pe noi la el A 'a 'oi spune altadata prin ce minune= pe cnd eram înc"isi la Vacaresti în 1*23F iar pe s(ntul -are -ucenic %"eor)"e lam luat noi. (idicarea ,ânastirii de la redeal Camarazi= sla'irea $(ntului 6r"an)"el -i"ail se poate (ace numai întrun sin)ur (el? îndeplinind înainte de toate uramintele pe care noi leam luat. $i asa zic uramintele Capitanului? la 0redeal= tre7uie sa se înalte o mare -nastire= cu "ramul $(ntului 6r"an)"el -i"ail si cu al doilea "ram= acela al $(ntului -are -ucenic %"eor)"e. $i în acea -nastire sa (ie adapostite moastele s(inte ale tuturor le)ionarilor cazuti. 6ceasta este o dorinta 'ec"e a Capitanului. Îndeplinirea ei 'a (i multumirea noastra în (ata stapnului nostru ceresc. În iarna aceasta se 'a (ace totul pentru ca în prima'ara= daca ne da umnezeu liniste= sa se poata începe cladirea acestei s(inte -nastiri.
domneasca. 6ici= l a de'enit Re)ele cel -are= (iindca a stiut sasi rezeme tronul pe su(erinta si încercarile neamului. Va doresc= $ire= sa 'a "arazeasca umnezeu o domnie tot att de 'rednica. iindca Re)ii mari sunt aceia care spala treptele tronului cu lacrimile su(erintei întelese si care se înalta pe ele= ducnd în spate po'erile împlinite ale neamului. 6 'rut omnul= $ire= ca ziua -aestatii $ale sa (ie însasi ziua de prosla'ire a 7iruintei Le)iunii 6r"an)"elul -i"ail. ste în acest semn= care ne 'ine de dincolo de noi= o împletire de destine. $a ne le)am credinta în -aestatea Ta de însasi credinta în 7iruinta le)ionara= pentru ca 7iruinta Le)iunii tre7uie sa (ie 7iruinta -aestatii Tale= tre7uie sa (ie dea pururi ziua Le)iunii. 6ici în oria $ima. Cu sn)ele lor= au spalat toate în(rn)erile ceasurilor din urma. $u7 semnul lor= 'om duce 7iruinta ceasurilor ce 'or sa 'ina. Le)ionariB :n )nd de sla'a si de ru)aciune catre 6r"an)"elul -i"ail= patronul Le)iunii= prote)uitorul luptei le)ionare si al noii Romnii. :n )nd de pietate si de înc"inaciune în memoria Capitanului. Le)ionariB :n )nd în
Re)ina pri'este necontenit în ur= cautnd sa 'ada ct mai departe. /m7este încontinuu= multumind dra)ostei mari cei arata poporul. e peste tot se arunca (lori. in departare se aude „$te(an Voda al -oldo'ei”. :ralele iz7ucnesc în 'aluri din ce în ce mai puternice. upa 'izitarea Caminului= corte)iul se îndreapta la :ni'ersitate= unde 'a a'ea loc de(ilarea. Ln)a $tatuia lui -i"ail Oo)alniceanu sau ridicat tri7unele (rumos împodo7ite în 'erde. C"ipul Capitanului= întrun desen de proportii uriase= patroneaza solemnitatea. 6laturi de Capitan strauieste c"ipul 6r"an)"elului -i"ail. În tri7una principala iau loc Re)ele -i"ai si Re)ina-ama lena= %eneralul 6ntonescu= Conducatorul $tatului= Comandantul -iscarii Le)ionare= oamna %eneral uedin. istantele sau topit la
$. DESC!IDEREA UNIVERSITATII TRANSILVANE LA SIBIU Ca urmare a cedarii Transil'aniei de +ord :n)ariei= :ni'ersitatea romneasca de la Clu na mai putut (unctiona si între) corpul pro(esoral sa retras în 6rdealul li7er= în cautarea unui oras unde sa se aseze si sasi poata continua acti'itatea. Îndata dupa (ormarea )u'ernului= sa discutat între ministri unde ar (i mai 7ine sa (ie mutata :ni'ersitatea de la Clu. rau patru orase în perspecti'a? 9raso'= Timisoara= $i7iu si 6l7a
A a repartizat ec"ita7il (ortele didactice pentru a nu su(eri calitatea în'atamntuluiF A a (iat tinerea re)ulata a eamenelor= pentru ca studentii sa nu piarda anul scolar. Redesc"iderea :ni'ersitatii de la Clu la $i7iu a (ost si o replica data de intelectualitatea romna si de (orta creatoare a $tatului +ationalLe)ionar 7ar7ariei ma)"iare= care a urmarit din primul moment ca= în teritoriul ocupat= sa distru)a orice urma de cultura romneasca. Romnii re(u)iati nu sau descuraat= ci= întrun e(ort suprem= pro(esori si studenti= au aprins la $i7iu (aclia stinsa la Clu. aIe= reprezentantul -isiunii -ilitare %ermane= 0rotopop :nit r. 9adilu= reprezentantul Cultului 'an)"elic= Vicarul r. -ller si presedintii centrelor studentesti cu drapele. $olemnitatea inau)urarii sa des(asurat în 6ula +oii :ni'ersitati. +u au 'or7it dect Rectorul :ni'ersitatii $etil 0uscariu si Conducatorul $tatului= %eneralul 6ntonescu. $etil 0uscariu în cu'ntarea sa nu sa limitat la traditionala dare de seama a acti'itatii des(asurate de :ni'ersitate în anul precedent= ci a'nd în 'edere consecintele ocupatiei ma)"iare= a (acut un scurt istoric al :ni'ersitatii aciei $uperioare= epunnd realizarile ei în cursul a doua decenii de stapnire romneasca= de la 1*2, la 1*3*. ”omnule %eneral= 6m onoarea a 'a raporta ca azi= 1, +oiem7rie= am desc"is la $i7iu :ni'ersitatea din Clu Re)ele erdinand <. Ca în toti anii A ca si cnd nimic neo7isnuit nu sar (i întmplat A sau tinut eamene în 8ctom7rie si începerea cursurilor în prima umatate a lui +oiem7rie. Traditia :ni'ersitatii noastre cere ca la inau)urarea unui nou an uni'ersitar= Rectorul sa dea seama în pu7lic despre acti'itatea din anul epirat. atimi 'oie sa trec repede peste aceasta parte a discursului meu. 6s 'rea sa arat înainte de toate ct de adnc simtita a (ost durerea ceam îndurato pierznd pe iu7itul nostru cole) +icolae ra)anu= unul dintre stlpii :ni'ersitatii noastre de la întemeierea ei= pe care a sluito ca rector= ca prorector= decan si pro(esor cu toata iu7irea si cu adnca sa eruditie. in cauza limitei de 'rsta= au iesit din rndurile noastre pro(esorii Valer -oldo'an si 9o)dan
1!!
În acesti douazeci de ani :ni'ersitatea acica $uperioara= pri'ita la început cu putina încredere la noi în tara si mult "ulita de dusmanii nostri peste "otare= a iz7utit sa se impuna ca un (actor cultural de prim ran) si sa dez'olte o acti'itate aprecia7ila. a poate (i ilustrata prin urmatoarele ci(re? 6u (ost înscrisi în anii 1*2,l*3*= !5.!52 studenti= dintre care 4.,!& licentiati si 5,5 de doctori au împnzit tara si cu deose7ire Transil'ania cu tineretea lor creatoare= întemeiata pe o solida pre)atire pro(esionala. 0ro(esorii nostri au tiparit o serie de manuale pretioase pentru studenti= iar asupra cercetarilor (acute în institutele si la7oratoarele noastre marturisesc cele 2, de pu7licatii periodice= în 2,1 tomuri cu !5.,21 pa)ini= tiparite în romneste si în lim7i straine. :nele din aceste studii au o importanta deose7ita prin (aptul ca dau un su7strat din cele mai solide re'endicarilor noastre nationale. 'nfratirea daco-latina ”6nalizele san)uine întreprinse în la7oratoarele noastre au do'edit ca= din punct de 'edere rasial= sn)ele ce cur)e prin 'inele noastre e ca 'inul no7il= ale carui calitati cresc cu 'ec"imea lui si care înno7ileaza 'inul nou cu care se amesteca. +eamurile straine= care de 7una 'oie sau lasat a7sor7ite de noi= nu au alterat calitatea superioara a sn)elui nostru traco)etodac= lamurit cu sn)e latin= iar indicele san)uin= în Carpatii estici= do'edeste ori)inea romana a celor ce siau însusit în mare parte )raiul secuiesc. $utele de "arti ale 6tlasului Lin)'istic Romn do'edesc o admira7ila solidaritate nationala ce nu tine seama de o7stacole )eo)ra(ice si de 'remelnice "otare politice si pe care nimic nu o poate zdruncina. ez)roparile (acute de ar"eolo)ii nostri dau la i'eala asezari ale stramosilor din cele mai 'ec"i timpuri. În cimitire acoperite cu straturi )roase de pamnt= oasele na'alitorilor 7ar7ari sunt asezate dupa ornduirile conlocuitorilor lor romni. 6un)e sa rci pamntul pe am7ele 'ersante ale muntilor pentru ca sa te con'in)i de auto"tonia si continuitatea noastra. Cununa de lauri a împaratului Traian= pe care nu de mult ati e'ocato= omnule %eneral= nu e la noi o piesa= ci un sim7ol. +oi nu suntem 'enetici= ci suntem în(ipti cu radacini de multe ori milenare în solul tarii noastre= pe care n am cucerito prin norocul sc"im7ator al armelor= ci prin calitatile noastre de rasa. +oi nu neam lar)it "otarele etnice printro conunctura politica (a'ora7ila= ci prin calitatile cu care nea înzestrat (irea= cu (rumusetea noastra (izica si su(leteasca= cu omenia si inima noastra de (rumusete si dreptate. Cu asemenea calitati am trecut 7iruitori prin (urtuni si asupriri= asimilndui pe cei ce au r'nit la 7o)atiile pamntului care nu era al lor= ci noua nea (ost prieten= caci noi lam muncit cu credinta si iam încredintat din 7atrni pe mortii nostri iu7iti”. Cetatea Sibiului ”$i7iul= din care %"eor)"e Lazar= proteatul 7aronului 9rucIent"al= a descins în Tara Romneasca= în care= la începutul secolului trecut= editorii sasi raspndeau temeiuri de 'eci 7isericii noastre stramosesti= în care se tineau adunarile nationale si aparea Tribuna= din care Consiliul iri)ent a condus destinele aciei $uperioare= a primit trei acultati ale :ni'ersitatii noastre între zidurile lui= iar Timisoara= capitala ospitaliera a 9anatului= 7inecu'ntat de 7o)atii materiale si spirituale= adaposteste acultatea noastra de $tiinte. Tuturor celor ce în zilele )rele neau întins o mna de autor= le eprim cele mai 'ii multumiri. $entimentele noastre de )ratitudine se îndreapta înainte de toate catre 'oastra= omnule %eneral= att în calitate de Conducator al $tatului ct si de -inistru al 6rmatei. +eati pus la dispozitie cu )enerozitate sumele mari de care a'eam ne'oie= iar acum în urma ati donat= din economiile realizate la presedintia Consiliului de -inistri= cinci milioane pentru procurarea unui camin pentru studentii nostri. 6rmata a adus sacri(icii )rele= cedndune doua din cladirile de care a'ea ne'oie pentru pre)atirea o(iterilor de in(anterie. -ultumirile noastre se adreseaza de asemenea lui -inistru al ducatiei +ationale= care cu su(let lar) a dat ascultare cererilor noastre= a caror dreptate nimeni nu o putea mai 7ine udeca dect acest distins pro(esor uni'ersitar. Toata întele)erea si toata 7una'ointa de a ne auta am )asito si la l -inistru al $anatatii= care nea pus la dispozitie spitale pentru instalarea unor clinici si nea (a)aduit material sanitar. $i autoritatile si7iene sau )ra7it sa ne aute dupa posi7ilitatile= pe care leau conceput întrun mod mai lar) dect altele. Tin în deose7i sa multumesc cu acest prile Comitetului scolar al liceului de (ete „omnita
-ultumim tuturor celor ce neau înlesnit mutarea de la Clu la $i7iu si Timisoara. Tin sa accentuez ca aceasta mutare no întele)em in sens )eo)ra(ic= ci istoric. +oi nu sc"im7am numai un oras ardelean cu altele din Transil'ania si 9anat= ci parasim o mentalitate spre a ne încadra în noul curs politic pe care la impus marea re'olutie la care asistam”. $postolatul rofesorilor ”aca în 1*1*= cnd mi sa (acut cinstea sa or)anizez :ni'ersitatea din Clu= ceream pro(esorilor sa (aca apostolat de dascali si de cercetatori stiinti(ici= (erinduse de c"emarile ademenitoare ale partidelor politice= azi le spun? 'oi= conducatorii spiritualitatii din 6rdeal sunteti datori sa de'eniti cei mai apri)i propa)andisti ai marii primeniri politice prin care trece tara= sa cautati sa creati aceasta noua forma mentis de care Romnia are ne'oie. $tiinta si politica de partid nu se puteau (ace în acelasi timp. 0artidele politice au sterilizat nenumarate talente. ar stiinta si politica nationala nu se eclud= ci se între)esc. +oi care nam înteles la timp ca ceea ce ni se parea= la ele'ii nostri= raz'ratire= era de (apt entuziasm= tre7uie sa în)riim ca prapastia= pe care un 7irocratism academic o sapase între pro(esori si studenti= sa înceteze. Cei ce 'or iz7uti sa cladeasca poduri ct mai multe si ct mai solide de la su(letele )eneratiei tinere la su(letele )eneratiei 7atrne= 'or a'ea mai mare merit dect cei ce 'or scrie= în izolarea camerei sau a la7oratorului lor= o carte mai mult sau 'or (ace un curs 7azat pe o 7io)ra(ie mai 7o)ata. 8 spune cole)ilor= la s(rsitul carierei lui= unul care= în tot cursul acti'itatii sale de pro(esor si cercetator= sia impus si a cerut ele'ilor sai o ct mai ri)uroasa documentare stiinti(ica si a considerat orice contri7utie noua a stiintei romnesti ca o 'ictorie nationala. $unt con'ins însa ca mai mult dect o carte scrisa 'aloreaza în (ata studentilor= care se îndreapta cu toata încrederea 'rstei lor spre dascal= pilda unei 'ieti curate si a unei tinute demne si intransi)ente”. $scultatii e Batrânii Cu Suflet Tânar ”
e aceea= ca ostas= ca romn si Conducator al $tatului= socotesc ca numi pot cinsti raspunderile= 'enind aici= dect îndreptnd cel dinti )nd al meu si al tuturor= spre toti (iii Transil'aniei z7uciumate. 6rdeleni= rati dra)i si încercati= Cu)ete risipite= Vetre stinse si tradate= Romni smulsi din )lia s(intita de sudoarea muncii stramosesti. Voua= 'a înc"in azi toata durerea si toata nadedea mea. Întele)etima= întele)etima. În tacerea noastra masurata= ca si în actiunea noastra sincera= demna si drza... $a nu 'edeti nici uitare= sa nu a(lati nici o îndoiala. $i 'oi= 8stasi 6rdeleni= care 'ati parasit tindele= tradnd le)ea stramoseasca a $armise)etuzei= sa nu 'a zdro7iti inimile= pentru a lasa sa cur)a 'eninul deznadedii. Toti tre7uie sa a'eti încredere. %eneralul 6ntonescu= în numele tuturor constiintelor= 'a cere încredere. Tre7uie sa io dati. +ici eu= nici Le)ionarii nam dat pna acum o lupta de dreptate si redesteptare= pentru ca sa ne tradam azi Tara si +eamul. +oi platim azi )reu si aspru )reselile trecutului. :n ostas= care am luptat pentru )ranite si pentru înaltarea 6rmatei A care am primit pri)oana si umilirea înc"isorii= (iindca ma îndrisem sa apar onoarea si ostirea tarii A stau azi cu (runtea sus în (ata 'oastra= 6rdeleni= si azi stau cu (runtea în (ata acelora care pndesc din um7ra si cu per(idie= 'ino'atii de ieri= 'ino'atii de totdeauna. 8data cu mine si Le)ionarii 'a pot pri'i cu mndrie= ardeleni= (iindca= ani dea rndul= au stri)at ca +eamul se pra'aleste si siau dat 'iata în lupta nee)ala= primind 7otezul mortii în (runte cu Comandantul -iscarii= 6rdeleanul >oria $ima. Vina nu e a noastra. Vina e toata numai a acelora= de la 'oi si de la noi= care au primit ca Tara sa se pra7useasca sau au duso la pra7usire.
:n neam poate (i redesteptat prin 'i(orul entuziasmului= dar nu poate (i înaltat dect prin do)oarea muncii si patima raspunderii. +eamul Romanesc a pierdut si alta data )ranitele= el a primit si alta data ropotul cotropitorilor. $u(letul si constiinta lui nu au putut (i însa cotropite de nimeni= (iindca 'eac de 'eac= nenumarate 'eacuri= el a zidit pe mintea romneasca a )eneratiilor care pe pamntul 6rdealului si pretutindeni au primit toate împilarile si toate umilirile= dar au stiut sa duca nestinsa lumina culturii si credintei romnesti. ;ert(a lor 'a este straa. apta lor de ieri este în minile 'oastre de azi. Cinstitio. Întemeiati romneste si le)ionareste o traditie studenteasca si romneasca si urati'a sa înc"ideti oc"ii cu acelasi su(let tnar de studenti si de Romni”. $ensi7il la ar)umentele or)anizatiilor le)ionare din 6rdeal ca 6l7a
1%. CUTREMURUL ram în drum spre $i7iu= în dimineata de 1, +oiem7rie= cnd %eneralul 6ntonescu mia comunicat stirea ceo primise prin teletip ca la 9ucuresti si în alte localitati din tara sa petrecut un mare cutremur. 6lte amanunte nu a'ea. Vizita de la $i7iu a (ost întunecata de aceasta 'este. Tot în cursul sederii la $i7iu am a(lat de pra7usirea 7locului Carlton si ne între7am daca alte cladiri cu mai multe etae nau a'ut aceeasi soarta. Ce proportii a a'ut cataclismul@ Vom )asi Capitala o mare de ruine@ Cnd neam întors= am a(lat cu usurare ca pa)u7ele materiale si 'ictimele omenesti au (ost mult mai mici dect ne ima)inam la început. În a(ara de caderea spectaculara a 7locului Carlton= nici o alta cladire de caracteristici asemanatoare nu sa darmat. +umarul 'ictimelor în alte cartiere ale Capitalei era redus. Cti'a morti si acestia din cauza cosurilor sau a acoperisurilor care sau pra7usit. Caramizi sau 7ucati de zid leau cazut în cap omorndui= precum si peste 3,, de raniti. c"ipele le)ionare au identi(icat 'reo 2,, de imo7ile cu zidurile crapate= în primedie de a se darma si pentru pre'enirea accidentelor= locatarii din ele au (ost e'acuasi în alte case. Toate e(orturile de autorare sau concentrat asupra 7locului Carlton. Cladirea a'ea la su7sol o sala de cinemato)ra(= înct sa pra7usit în sine= a(ara de partea superioara= care a (ost proiectata pe 9ule'ardul 9ratianu= întrerupnd circulatia. 8 imensa )ramada de moloz si (iare zaceau pe 9ule'ard. $au putut sal'a putini si numai din cei ce locuiau la etaele de sus. $e cunosc cte'a cazuri miraculoase de sal'are. :n tata sa înc"is cu copilul în si(onier= si sotia lui na mai a'ut 'reme sa intre. e su7 darmaturi a (ost scos si(onierul= iar tatal cu copilul au (ost )asiti în 'iata= în timp ce mama zacea alaturi zdro7ita su7 moloz. :n soldatpompier= care (acea de paza la postul de o7ser'atie al 7locului= a (ost az'rlit de la etaul al N<<lea în strada= iar= în urma lui= se întindea marea zidarie )ata sal prinda din urma. 1#,
in primul moment= le)ionarii din toate corpurile au aler)at la locul nenorocirii= pentru a auta la dez)roparea 'ictimelor. 6u mai participat la lucrarile de sal'are unitati ale armatei= soldati )ermani si c"iar tineri (ascisti care se întorceau de la ser7area de la itler a trimis un autor în medicamente si articole de prima necesitate în 'aloare de 1, milioane.
1#1
”6utorul Le)ionar” a intrat în (unctiune cu toate miloacele de care dispunea= pentru a alina durerile si lipsurile populatiei lo'ita de cutremur. În acest scop a adresat si o c"emare de solidarizare a poporului cu cei cazuti în nenorocire. Catre toti Romnii= umnezeu a încercat amarnic poporul nostru. l nea trimis semne cutremuratoare si 'rea sa ne mntuiasca încercndune. -ulti (rati siau pierdut 'iata= iar altii adapostul si a)oniseala. Cei care a'eti putin si cei care a'eti mult= daruiti din prinosul 'ostru ca si din prinosul nostru. iecare poate darui A toti ne putem darui. +ici un roman sa nu lipseasca de la aceasta 7atalie )rea. aruiti 7ani= material de constructie= 7rate. Tre7uie sa csti)am 7atalia. Vrem ca 7iruinta sa (ie a natiei între)i”. /iarele le)ionare Buna Vestire si Cuvântul au desc"is liste de su7scriptie. 8r)anizatia „-unca Le)ionara”= creata la cte'a zile dupa cutremur= su7 conducerea 0ro(esorului Constantin $toicanescu= sia (iat ca prim o7iecti' reconstruirea oraselului 0anciu. În cadrul „Razletilor” sau (ormat ec"ipe de in)ineri si ar"itecti care um7lau pe strazile Capitalei si unde descopereau imo7ile a'ariate= o(ereau proprietarilor lor planuri de reparatie în mod )ratuit. -iscarea Le)ionara= prin di(eritele ei or)anizatii= a mo7ilizat toata tara în autorul sinistratilor. 6 (ost un eemplu impresionant de solidaritate nationala cu cei lo'iti de acest cataclism. -inistrul ;aponiei= impresionat de e(icacitatea ec"ipelor le)ionare în actiunea de sal'are a sinistratilor= a 'enit la 0resedintie si mia prezentat personal (elicitarile calduroase.
11. ORGANIZATIA „MUNCA LEGIONARA” 6 doua zi dupa cutremur= în 11 +oiem7rie= a aparut circulara mea prin care anuntam în(iintarea 8r)anizatiei „-unca Le)ionara” su7 conducerea 0ro(esorului Constantin $toicanescu. 6ceasta or)anizatie a'ea menirea si continue opera ta7erelor de munca= începuta de Capitan în 1*24. În împreurarile de atunci= cnd a'eam raspunderi de )u'ernare= acti'itatea ta7erelor de munca tre7uia sa (ie conceputa pe alte 7aze= mai lar)i= pentru a putea contri7ui la re(acerea economica a Romniei. $copul „-uncii Le)ionare”= în noua perspecti'a= era de a realiza lucrari pu7lice si particulare în con(ormitate cu planurile sta7ilite de la Centru si cu miloacele masi'e de care dispunea miscarea în acea 'reme. +u se mai lasau ta7erele de munca la discretia initiati'elor locale= ci se (iau o7iecti'ele de realizat în (unctie de necesitatile )enerale ale tarii. Ta7erele de munca= în cadrul= $tatului +ationalLe)ionar= mai a'eau rostul sa com7ata somaul. +u numai le)ionarii puteau sa lucreze în ele= ci oricare romn care 'roia sasi csti)e onora7il eistenta= (iind platit con(orm tari(elor în 'i)oare. Lucrarile proiectate erau asa de mari înct ar (i (ost ne'oie de zeci de mii de oameni pentru îndeplinirea lor. 6m încredintat conducerea noii or)anizatii 0ro(esorului Constantin $toicanescu= (ost se( al udetului Timis. +umirea lui era o )arantie ca „-unca Le)ionara” 'a de'eni în scurta 'reme o (orta creatoare în $tatul +ationalLe)ionar. ra o personalitate dinamica= de o inteli)enta rara= înzestrat cu o mare putere de con'in)ere= (iind capa7il sa trezeasca entuziasm între le)ionari pentru actiunile proiectate. ra= cum spunea Capitanul= nu un om ci „o (orta omeneasca”. În 15 +oiem7rie= Constantin $toicanescu= anuntnd crearea noii or)anizatii= preciza scopurile ce le urmareste si modul ei de (unctionare? Comandantul nostru= >oria $ima= mia încredintat comanda muncii de sal'are si re(acere ur)enta a tarii. upa un lant de alte su(erinte= prin cutremurul din noaptea de * +oiem7rie= o noua încercare a sur'enit naprasnic în 'iata noastra. $u(erinta ne încearca pe toti si indi(erenta în (ata ei ar (i cutremuratoare. 6cum e 'remea cnd tre7uie sa înceapa în(ratirea si re(acerea prin elanul muncii. Încercarile sortii si lipsurile sunt dintre cele mai mari pe care le cunoaste istoria. ar nu tre7uie sa ne lasam prada descuraarii= ci= în (ata su(erintelor mari= 'ointa de sal'are sa (ie si mai mare. $i sal'area nu poate (i împlinita dect prin munca”. upa ce da îndrumari asupra modului de (unctionare al noii or)anizatii= $toicanescu înc"eie apelul sau cu urmatoarele cu'inte? 1#2
”Reîncepem ta7erele de munca le)ionara= pastrnd în inimi si în oc"i ima)inea îndemnatoarea a Capitanului= care nea (aurit pentru 'remurile acestea )rele. $u7 îndemnurile lui= simtind alaturi de noi= în(ri)urati= pe toti cei dusi din rndurile noastre= pentru acelasi dureros ideal= 'om îndeplini "otarrea omnului %eneral 6ntonescu si ordinul Comandantului nostru= >oria $ima”. 9irourile „-uncii Le)ionare” sau desc"is în $trada Co7alcescu +r. 1= (iind conduse de un )rup de tineri din elita Capitalei. $e(ul $tatului -aorTe"nic a (ost in)inerul 6leandru 6'ram. $au creat mai multe sectii= cu personal cali(icat si competent? studii si proiecte= or)anizarea economico(inanciara= educatia le)ionara= inspectoratul de control al eecutiei lucrarilor= economatul= transporturile= secretariatul si propa)anda. 0ornind la drum pe un plan 7ine conceput= întocmit înainte de aparitia ei pu7lica= „-unca Le)ionara” a (ost ne'oita sa renunte pentru moment la ideea ei initiala de autorare a sinistratilor. Realizarile or)anizatiei au (ost a7sor7ite total= din ceasul în(iintarii ei= de pro7lemele create de cutremur. Constantin $toicanescu a (acut apel la toate or)anizatiile din udetele neatinse de cutremur ca sa îndrume spre 9ucuresti mestesu)ari si muncitori= pentru ca de aici sa (ie repartizati la locurile unde tre7uia sa se (aca reparatii la casele a'ariate. 3rgani"atia ;,unca Legionara< catre meseriasi si muncitori ”0entru a se 'eni în mod or)anizat si intens în autorul sinistratilor= 8r)anizatia „-unca Le)ionara” a (acut apel la or)anizatiile le)ionare din udetele nesinistrate sai trimita meseriasi si muncitori. 6pelul a (ost înteles. /ilnic sosesc muncitori din toate partile tarii. Cum însa ne'oile sunt mari= 8r)anizatia „-unca Le)ionara” continua apelul catre toti meseriasii si muncitorii sa se prezinte la or)anizatiile le)ionare cele mai apropiate pentru a (i îndrumati în re)iunile administrati'e. 6dapostirea si plata sunt asi)urate de -iscarea Le)ionara= 8r)anizatia „-unca Le)ionara”= iar transporturile se 'or (ace cu (oi de drum eli7erate de 8r)anizatia „-unca Le)ionara”= prin or)anizatiile udetene sau pre(ecturile locale”. Comandantul 8.-.L. 0ro(. C. $toicanescu În 25 +oiem7rie= C. $toicanescu anunta ca un lot de 5,, de zidari= ti)lari si so7ari au sosit în Capitala pentru a participa la repararea imo7ilelor. i au (ost repartizati la cele 11 sedii ale or)anizatiei „Razletilor”= pentru ca de aici sa (ie pusi la dispozitia cetatenilor din cartierele respecti'e care a'eau ne'oie de 7rate de munca. Totodata $toicanescu (ace apel la cadrele te"nice din 9ucuresti= in)ineri= ar"itecti= conductori te"nici= pro(esionisti li7eri= ca sa sacri(ice cte'a ore din timpul lor pentru a supra'e)"ea si îndruma santierele de reparatie în di'erse puncte ale Capitalei. -unca de autorare a sinistratilor a (ost or)anizata de la Centru în asa (el înct sa dea rezultate imediate. Întrun inter'al de 1, zile de la catastro(a= „-unca Le)ionara” a transportat pe tren dispensare= scoli primare si un spital capa7il sa adaposteasca 1,, de 7olna'i. 6u (ost reparate mai înti casele mai putin lo'ite de cutremur= ramnnd ca acele ce nu mai puteau (i locuite sa (ie cladite din nou. ar cum 'or putea (i autati oamenii care au ramas (ara adapost în pra)ul iernii= casele lor (iind darmate@ $toicanescu a )asit o solutie in)enioasa. $e 'or construi case de lemn demonta7ile= din panouri mari= care pot (i transportate la (ata locului= oriunde este ne'oie= si acolo 'or (i reconstruite. $toicanescu a întemeiat la 9ucuresti un santier= pentru construirea acestor case care sa ser'easca de prim adapost sinistratilor. upa planul 6r"itectului ;oa= se(ul 7iroului de proiectare al or)anizatiei= sa început construirea de case de lemn de mai multe tipuri= dupa numarul mem7rilor unei (amilii. Ta7ara sa desc"is la o (a7rica de c"erestea de la mar)inea 9ucurestilor= $trada -ieilor= al carei proprietar era un iscusit mester= C"irto= el însusi mem7ru al miscarii. La aceasta (a7rica sau concentrat peste 3,, de le)ionari= maoritatea tmplari= care au lucrat zi si noapte la (acerea locuintelor. „-unca Le)ionara” anunta= la o luna de zile de la în(iintarea acestei ta7ere= ca sau construit 3,, de case de lemn care nu asteptau dect sa (ie transportate si montate unde era ne'oie. 6ceste case= care costau între 35 si 1,, de mii de lei (iecare= dupa marimea lor= se puneau complet )ratuit la dispozitia sinistratilor. ra o solutie pro'izorie pentru ca lumea sa ai7a un adapost pentru iarna. „-unca Le)ionara” anuntase ca la prima'ara 'a începe construirea de case solide de caramida= iar cele de lemn 'or (i ridicate si (olosite la adapostirea le)ionarilor în ta7erele de munca. În comuna 0atrla)ele9uzau o ec"ipa de studenti= su7 conducerea le)ionarului Tomescu= în cadrul „-uncii Le)ionare”= a construit 1# locuinte pentru sinistrati. La inau)urarea si s(intirea acestor case am luat si eu parte la s(rsitul lunii ecem7rie. 1#3
La %alati= ocsani= Tecuci si alte localitati lo'ite de cutremur= „-unca Le)ionara” a în(iintat ta7ere de munca locale= care au început sa lucreze la transportul darmaturilor si la recladirea )ospodariilor distruse. În 12 ecem7rie 1*4,= „-unca Le)ionara” anunta= printrun comunicat pu7licat în ziare= ca au început lucrarile de reconstruire ale orasului 0anciu= total distrus de cutremur? ”Realizarile santierului 0anciu= în(iintat în 1& +oiem7rie 1*4,? Construirea si amenaarea unor 7arcamente demonta7ile= construirea de camere de lemn cu pereti du7li= umpluti cu rume)us de lemn. Ridicarea sc"eletului de lemn pentru un ma)azin le)ionar. Ridicarea unor ma)azii si depozite pentru materiale si alimente. armarea caselor si a tuturor constructiilor care amenintau cu pra7usirea. e asemenea sa dat o deose7ita atentie or)anizarii asistentei medicale= deparazitarea cu etu'e= dezin(ectarea locuintelor= consultatii= pansamente etc. Lucrarile continua în acelasi ritm si primele necesitati sunt pe cale de a (i satis(acute= ceea ce însemna rezol'area uneia din cele mai di(icile pro7leme= pro7lema locuintelor. 0lanul de reconstructie al orasului 0anciu este în studiu si $tatul -aor Te"nic al 8r)anizatiei „-unca Le)ionara” cauta (ormula unui stil unitar. esi)ur ca odata cu 'enirea prima'erii= ceea ce acum este numai un proiect= 'a (i o realitate= caci 8r)anizatia „-unca Le)ionara” a do'edit ca stie sa duca= le)ionareste= la 7un s(rsit= "otarrile luate”. 0ro(esorul $toicanescu era adnc preocupat si de pro7lema -otilor= napastuiti su7 toate re)imurile. 8 ec"ipa de in)ineri le)ionari au plecat în re)iunea lor pentru a studia modalitatea de a (i scosi din mizerie prin lucrarile eecutate c"iar în satele lor= scutindui de a mai um7la în toata tara pentru un sac de malai. Întrun timp record= de altminteri ca toate institutiile „-unca Le)ionara” a o(erit primul autor sinistratilor. 8amenii lo'iti de cutremur au 'azut ca su7 re)imul le)ionar nu sunt parasiti în 'oia sortii= în acest ceas de restriste= ci întrea)a natiune îi cerceteaza si cauta sa le aline su(erintele si ne'oile lor.
12. EMISIUNILE DE TIMBRE LEGIONARE Traian 0opescu= se( de cui7 din (amilia „-i"ai Viteazul”= era Vice0resedintele 6sociatiei ilatelice din Romnia. l însusi (ilatelist pasionat= a (ost primul care a 'or7it superiorilor lui din (amilia „-i"ai Viteazul” de o emisiune de tim7re care sa comemoreze eistenta $tatului +ationalLe)ionar. $e(ii lui ierar"ici= in)inerul $tancescu si Vica +e)ulescu= au (ost entuziasmati de idee si sau alaturat initiati'ei lui. 8data a'nd asentimentul (amiliei lui= Traian 0opescu sa adresat „6utorului Le)ionar”= pentru ai cere patronaul.
circulatie la
13. OFENSIVA „A&UTORULUI LEGIONAR”. SEMNIFICATIA SPIRITUALA SI NATIONALA A ACESTEI OPERE 0na la s(rsitul anului 1*4,= „6utorul Le)ionar” luase o dez'oltare etraordinara= comparnd cu timpul scurt de cnd intrase în (unctiune. În trei luni prezenta si e(icacitatea acestui or)anism sa raspndit în toata tara= patrunznd în cele mai umile paturi ale populatiei. Ca sa întele)em (ul)eratoarea ascensiune a acestui asezamnt le)ionar= tre7uie sa pornim de la starea de spirit a populatiei dupa 7iruinta de la ! $eptem7rie= dispusa la toate sacri(iciile. Reproducem aici comentariul unui ilustru )azetar=
Cu aceste atri7ute= „6utorul Le)ionar” poarta pecetea în sensul spiritual al cu'ntului. $i aceasta cu att mai mult întro tara= în care solidaritatea nationala era (oarte precara si e(emera. Rezultatele o7tinute de „6utorul Le)ionar”= în a7ia trei luni de acti'itate= sunt o do'ada incontesta7ila asupra capacitatii o)orului su(letesc al natiei= de a primi si (ecunda samnta re'olutiei spirituale le)ionare. 6u daruit „6utorului Le)ionar” daruri de 7ani sau în natura= aproape un milion de romni= sau daca socotim pe capete de (amilie= cam unul din trei. 0rin urmare= a treia parte din natie sa solidarizat cu opera urmarita de „6utorul Le)ionar”= în scurtul timp de trei luni de zile. :n asemenea rezultat a întrecut cele mai optimiste asteptari. În su(letul neamului nostru= zac nestiute si ne(olosite= 'irtuti împaratesti cu care se pot (ace minuni. ste rostul Le)iunii de a trezi la 'iata aceste 'irtuti si a le 'alori(ica întru edi(icarea celui mai stralucit 'iitor. În presa timpului= întlnim numeroase in(ormatii re(eritor la actele de caritate ale „6utorului Le)ionar”= si acestea= desi)ur= nu reprezinta dect o mica parte din acelea ce sau în(aptuit. Le)ionarii= an)aati în acti'itatile „6utorului Le)ionar”= nu erau preocupati de propa)anda si a(isa personal= ci se a(lau zi si noapte pe teren= pna la epuizare= 7atnd la casele celor ne'oiasi= pentru a le asculta pasurile si a le da o mna de autor. 6proape nu era saptamna sa nu se anunte desc"iderea unei noi cantine sau a unui nou sediu al or)anizatiei= în di(eritele cartiere ale Capitalei. În 23 8ctom7rie= întro sin)ura zi= „6utorul Le)ionar” anunta ca sau distri7uit în 9ucuresti 3,#1 mese. În acel moment (unctionau la 9ucuresti 11 cantine scolare= în care sau ser'it 1525 mese. Copiii saraci sau 7ucurat de masa în mod )ratuit. La cantina „Voie'odul -i"ai”= se ospatau împreuna re(u)iati= intelectuali si muncitori= cu o capacitate zilnica de 13*! de mese. +u tre7uie uitat ca aceste ospatarii populare erau în (unctiune a7ia la o luna de la întemeierea „6utorului Le)ionar”. ”6utorul Le)ionar” a luat su7 ocrotire de la primele saptamni de acti'itate (amiliile le)ionarilor cazuti. În scopul )ra7nicei autorari=
În (ise se pre'ede nationalitatea si reli)ia celor cercetati= cauzele saraciei= ne'oile imediate si posi7ilitatile de plasare a celor (ara lucru. 6nc"eta nu se termina cu promisiuni= ci de îndata (amiliile 'izitate primeau un autor minim? asistenta medicala= internari în spitale= alimente= lemne de (oc= o mica suma de 7ani etc. c"ipele „6utorului Le)ionar” îsi îndeplineau aceasta misiune cu so7rietate si demnitate= dar si cu inima. 0rezenta lor în ma"alalele Capitalei a (ost cea mai 7una propa)anda ce se putea (ace în )relele împreurari de astazi”. ”6utorul Le)ionar” a întreprins o 'asta actiune de autorare a sinistratilor din zonele atinse de cutremur.
14. O MANIFESTATIE COMUNISTA În ziua de 3 +oiem7rie= partidul comunist a or)anizat o mani(estatie de protest a ceea ce numeau ei „re)imul (ascist” si contra prezentei armatelor )ermane în Romnia= pe care le denuntau ca „armate de ocupatie”. $e(ii lor au ales ca loc de mani(estatie >alele 87or si au (iato întro uminica dimineata= cnd o multime de locuitori din cartier 'eneau sa se apro'izioneze la aceasta piata. $ocoteala lor era clara. Cum putini ar (i raspuns c"emarii partidului= numarul lor anemic sar (i amestecat cu masa precupetilor si a cumparatorilor si= în modul acesta= ar (i dat impresia unei „mari” adunari de protest. 0re(ectura de 0olitie (usese in(ormata de planurile comunistilor prin lorin 9ecescu= care conducea= su7 -oruzo'= sectia anticomunista din $er'iciul $ecret si ramasese în acest post si su7 noi= (iind un specialist în materie. 6m a'ut prileul sa 'or7esc cu lorin 9ecescu dupa mani(estatia de la 87or= (iindumi prezentat de catre -ile Le(ter. -am întretinut ct'a timp cu el asupra pro7lemei comuniste. -a asi)urat ca or)anizatia lor clandestina din Capitala nu prezinta nici un pericol real pentru $tat= (iind constituita din cte'a zeci de persoane. 6poi si acest aparat minuscul= umatate este in(iltrat de a)enti ai $er'iciului $ecret= înct toate miscarile lor sunt per(ect controlate. $in)ura lor posi7ilitate de mani(estare este sa az'rle din cnd în cnd mani(este prin curtile oamenilor= pna ce se descopera (iliera lor si multiplicatorul. Ca si alte dati= in(ormatia primita de la lorin 9ecescu sa ade'erit întocmai. 0re(ectura de 0olitie a concentrat în dimineata de uminica= la 87or= un contin)ent puternic de comisari si a)enti= care au ocupat punctele strate)ice ale pietei= pentru a putea taia (u)a mani(estantilor. Cnd au aparut a)itatorii comunisti= sa 'azut ca des(asurarea de (orte era prea mare. +u erau mai multi dect 15 2,. $au urcat pe niste scaune sau scnduri si unii dintre ei au început sa 'or7easca multimii= în timp ce altii împrastiau mani(este. ar na trecut dect cte'a minute= pna ce au putut sa se strecoare prin multime si sa (u)a. În )oana dupa ei= sa întmplat un tra)ic accident= care a costat 'iata unui le)ionar. unctionarul de la 0re(ectura de 0olitie= C"irica +ita= aler)a dupa un mani(estant comunist pe carel credea o capetenie a lor= 'roind sal captureze. Ceilalti care 'eneau din urma lau con(undat pe C"irica cu unul dintre comunistii care (u)eau si= dupa mai multe somatii= au tras în directia lor. +ita C"irica sa pra7usit întrun lac de sn)e= ranit mortal= în timp ce comunistul urmarit de el se pare ca a scapat. -ani(estatia comunista planuita la 87or sa dizol'at înainte c"iar ca sa (i prins corp si lumea adunata în piata sa stie despre ce este 'or7a. +a a'ut nici un rasunet si nici nu sa 'or7it de ea în Capitala. 0unctul ei ne)ru a (ost tocmai moartea accidentala a acestui 7ra' le)ionar= cazut la datorie în com7aterea inamicilor patriei. Le)ionarul C"irica +ita a (ost înmormntat la 0redeal în ! +oiem7rie 1*4,. $a sa'rsit mai înti slu7a înmormntarii la 9iserica $(.
0re(ectul 0olitiei Capitalei. 6u mai asistat la slu7a -aiorul 8rasanu= $ecretarul%eneral al 0re(ecturii=
PRINSI PE CÂND RASPÂNDEAU MANIFESTE. MAREA MA&ORITATE A CELOR ARESTATI ERAU EVREI. 15. „A'A” :n )rup de intelectuali din Le)iune considernd ca tre7uie sa se accentueze cu mai mare ener)ie coordonatele doctrinare ale -iscarii în presa re)imului si ca )azetele ce le a'em nu raspund deplin acestui deziderat= miau cerut apro7area ca sa scoata un nou ziar= al carui nume sa (ie $+a. 6le)nd acest titlu= mem7rii acestui cerc 'roiau sa arate ca sunt continuatorii 'ec"ii pu7licatii a -iscarii= $+a= aparuta în anul 1*3!= iar de alta parte sa su7linieze ca Romnia apartine sistemului de alianta al 0uterilor 6ei= iar ei 'or sustine= prin scrisul lor= noua orientare de politica eterna a tarii noastre. $+a a aparut în 2 ecem7rie 1*4,= purtnd su7titlul „ziar de lupta politica si doctrinara le)ionara”. ra un cotidian de seara= a'ndul ca director pe 0a'el Costin eleanu= iar ca primredactor pe Crisan 6ente. 6cesta era cunoscut în lumea le)ionara su7 (orma prescurtata a numelui sau de 7otez= Crisu 6ente. 0aul Costin eleanu era un 'ec"i cola7orator al re'istei $+a= si îsi (acuse un nume în pu7licistica romneasca. 6'ea o solida (ormatie (ilozo(ica= iar cola7orarea lui= alaturi de Vasile -arin si -i"ai 0oli"roniade la $+a, = era o )arantie ca noua )azeta nu se 'a îndeparta de la linia de )ndire le)ionara. Crisu 6ente era octor în rept de la 0aris si se tra)ea din istorica (amilie a tri7unului 6ente= care a ucat un mare rol= su7 conducerea lui 6'ram oria Cosmo'ici= au luat initiati'a de a crea o uni'ersitate Li7era de /iaristica. :ni'ersitatea de /iaristica a (ost inau)urata în 1# ecem7rie în $ala $tudentilor în Litere si iloso(ie= în prezenta ministrului si a înaltilor (unctionari de la epartamentul sau. 6u luat cu'ntul 6leandru Constant= 0.0. 0anaitescu si la urma >oria Cosmo'ici sia des(asurat con(erinta de desc"idere= a'nd ca su7iect „Rolul presei si propa)andei în $tatul national le)ionar”.
1. REÎNVIEREA CARTII LEGIONARE o norma constanta pri)onitorilor -iscarii ca odata cu uciderea capeteniilor ei= sa urmareasca si sa distru)a si )ndul lor transmis prin cartile ce leau scris. ie ca acesti opresori au (ost Carol sau 6ntonescu sau natia straina a comunistilor= procesul a ramas acelasi. $e asasineaza le)ionarul= dar se 1#&
cauta si asasinarea spiritului lui= temnduse ca din aluatul lui sa nu rasara alti le)ionari. e aceea= prima )ria a supra'ietuitorilor din aceste pri)oane a (ost sa sal'eze de la disparitie )ndurile acestor oameni care sau sacri(icat pentru idealul de marire nationala. Trupurile lor se trans(ormasera în tarna= dar ramne cartea= ca marturie suprema a 'ietii lor eroice. Cu toata (uria distructi'a a tiranilor= nau putut (i )asite si arse toate eemplarele din cartile lor= pu7licate în perioada anterioara. În anumite locuri nestiute= sa mai pastrat ce'a în su(lete pioase. 6cest patrimoniu cultural ascuns a constituit 7aza de plecare pentru a re(ace 7i7lioteca Le)iunii si a o împrastia iarasi în lume. 8data cu 7iruinta de la ! $eptem7rie si s(armarea catuselor care tineau neamul (erecat= a reîn'iat si )ndul ctitorilor -iscarii de su7 lespedea )rea a tiraniei carliste. În acelasi ritm 'erti)inos în care sa des(asurat toate acti'itatile noastre si în perioada )u'ernarii= „a iz7ucnit na'alnic spre lumina” si cartea le)ionara. În cte'a saptamni= putinele eemplare sal'ate de la distru)ere au luat calea tipariturii si slo'a le)ionara a patruns cu iuteala unui (ul)er în toate colturile tarii. Vasile 0osteuca= conducatorul „$er'iciului de 0ropa)anda scrisa” al -iscarii= sa pus pe trea7a cu o ener)ie titanica pentru a reedita tezaurul doctrinar si istoric al -iscarii. -unca lui a (ost considera7il înlesnita de (aptul ca dispuneam atunci de imprimeria moderna a Cuvântului si alte tiparnite în Capitala si în pro'incie. +u tre7uia sa ne mai ascundem de nimeni si nici pro7leme materiale nu a'eam= caci cartea le)ionara se 'indea atunci în zeci de mii de eemplare. 0asiunea de a reedita cartea le)ionara a'ea si o alta eplicatie. -area maoritate a autorilor acestor carti nu mai erau în 'iata. Cazuse 'ictima terorii carliste. i nu mai erau (iziceste între noi. Trupeste nu mai eistau= dar (aceam e(ortul ca prin opera lor= sai mentinem 'ii în milocul nostru. 0u7licam scrierile lor nu numai dintrun act de pietate= ca o aducere aminte a ert(ei lor= ci pentru ca simteam ne'oia sai încorporam luptei= noastre= sa le simtim îndrumarea lor 7ine(acatoare în crearea $tatului +ationalLe)ionar= sa trium(e conceptia lor în tiparele noi ale 'remii. /7uciumul si caldura lor spirituala sa ne ocroteasca si sa ne calauzeasca si pe noi care purtam po'erile )rele ale re(acerii tarii. Cum era si (iresc= 0osteuca a acordat prioritate în acti'itatea pu7licistica a ser'iciului sau reeditarii scrierilor ramase de la Capitan? entru Legionari= Carticica Sefului de Cuib si Circulari si ,anifeste. 'nsemnarile de la 6ilava nu (usesera înca descoperite. În acelasi lot de ur)enta au aparut cartile le)ionarilor cazuti în $pania= Cranii de Lemn a lui erseniF Suflet si Gând Legionar de
3menesti. -erita sa (ie semnalate si cele doua eseuri politice ale lui >oria Cosmo'ici= (omânia Legionara si $+a si Statul si *lita Legionara. -area maoritate a acestor carti au (ost tiparite su7 auspiciile „$er'iciile de 0ropa)anda $crisa” al miscarii= dar= în anumite cazuri= au (ost alte edituri= straine de miscare= care sau însarcinat cu pu7licarea lor. 6st(el Cre" de generatie si Sociologia si $rta Guvernarii au aparut la „Cartea Romneasca”= iar Teoria Comunitatii 3menesti= la „%eor)escuela(ras”.
1". CONFERINTE LA RADIO upa proclamarea $tatului +ationalLe)ionar= 0resedinte al Consiliului de 6dministratie al $ocietatii de Radioi(uziune a (ost numit pro(esorul +ic"i(or Crainic= (ostul -inistru al 0resei si 0ropa)andei din )u'ernul precedent= în timp ce +elu -anzatti îndeplinea (unctia de director. Întro zi 'ine la mine +ic"i(or Crainic simi su)ereaza ca la postul nostru de radio sa înceapa un ciclu de con(erinte saptamnale= a'nd ca tema )enerala momente din trecutul -iscarii. 0ropunerea lui Crainic mi sa parut (oarte potri'ita si am puso îndata în aplicare. 8 serie de personalitati le)ionare au (ost in'itate sa 'or7easca la Radio= ale)ndusi li7er su7iectul. În modul acesta sau perindat prin (ata micro(onului de la postul nostru de radio o serie de (runtasi le)ionari care au tratat (ie episoade din istoria -iscarii (ie pro7leme doctrinare. $iau dat contri7utia lor la acest ciclu de con(erinte le)ionare pro(esorii uni'ersitari Traian 9raileanu si
1#. GARZILE LEGIONARE MOTORIZATE $u7 impulsul lui Radu -irono'ici= auns mai trziu 0re(ect al 0olitiei Capitalei= sa creat o scoala de motomecanizare= al carei scop era sai în'ete pe tineri sa conduca motociclete= masini si tractoare.
predea cursuri eclusi' pentru conducerea tractoarelor. $coala sa desc"is la (erma 6cademiei de 6)ricultura de la 9aneasa= cu autorul parcului de tractoare eistent aici. În urma întele)erii cu ministerele respecti'e si cu apro7area Conducatorului= sau realizat comenzi importante de motociclete= masini si camioane în strainatate= si mai ales în %ermania. /iaristul %"eor)"e %anea= de la Buna Vestire= semneaza un reporta în 12 ecem7rie 1*4,= în care eplica însemnatatea acestei scoli le)ionare= capa7ile= în scurta 'reme= sa înzestreze natiunea cu mii de te"nicieni si conducatori de masini? ”-iscarea le)ionara este astazi în masura sa înzestreze tara cu toate cele necesare spre a da un impuls puternic 'ietii noastre economice si apararii teritoriale. Tineretul tre7uie pre)atit în spiritul 'remii= masina tre7uie sai (ie principalul auiliar= sa luam eemple de la tarile ceau realizat ade'arate minuni prin te"nica si înteleapta între7uintare a masinilor. În masura în care 'a reusi (ormarea acestui corp de elita al conducatorilor de masini= actiunea de motorizare 'a (i etinsa în întrea)a tara. in acest corp de elita 'or (i recrutati 'iitorii te"nicieni si instructori ce 'or (i trimisi la tara= unde 'or (orma centre în )enul celor care (unctioneaza actualmente în Capitala. 8r)anizatiile le)ionare re)ionale 'or imita eemplul or)anizatiei din Capitala= procurndusi masinile de care au ne'oie= pentru o 7una reusita a actiunii”. $coala de tractoare de la 9aneasa si %arzile motorizate le)ionare au de'enit piese de acuzatie contra miscarii dupa 23
1$. MOARTEA PARINTELUI MOTA. FUNERALII NATIONALE În 2, +oiem7rie= -iercuri= orele # seara= sa stins din 'iata la $pitalul „6sezamintele $(nta lena” din Capitala= 0arintele
În marea înclestare dintre cele doua lumi= 0arintele -ota a (ost unul dintre cei putini din 'ec"ea )eneratie care a înteles s(ortarile de înnoire ale tineretului= care lea urmarit cu dra)oste de parinte si pe care lea ocrotit si aparat. 0arintele -ota a trait= zi de zi= (ramntarile )eneratiei noastre= pna cnd umnezeu la încercat cu cea mai mare durere? ert(a de la -aada"onda. upa pierderea (iului sau pe cmpiile însn)erate ale $paniei= o sin)ura mn)iere a putut sai aline durerea de 0arinte? 98R<6 $<-6 Comandantul -iscarii Le)ionare În cursul acestei zile= zeci de mii de cetateni al Capitalei sau înc"inat în (ata sicriului în care zacea 0arintele -ota îm7racat în s(intele odadii. $au adus sute de 7uc"ete de (lori care au în'aluit de ur împreur cata(alcul. eo parte si de alta stateau de straa le)ionari= (acnd cu sc"im7ul= în pozitie neclintita. 6(ara= cordoane de le)ionari mentineau ordinea si conduceau pu7licul spre intrarea în 9iserica= su7 comanda studentului 9artolomeu Li'ezeanu. Ceremonia o(iciala a înmormntarii sa des(asurat Vineri= 22 +oiem7rie= tot la 9iserica $(. erseni= Radu %r. $indicatul 0resei din 6rdeal si 9anat la trimis pe pro(esorul Costea= iar 6sociatia „Transil'ania” din 9ucuresti pe in)inerul 6rdeleanu si a'ocatul -acarie. 1&2
6 (acut o pro(unda impresie în asistenta prezenta unui )rup de tarani din 8rastie= îm7racati în traditionalele lor costume al7e= din dimie si itari. upa s(rsitul slu7ei= la ora 1= sicriul a (ost ridicat pe umeri de preoti= purtat a(ara din 9iserica si asezat pe un a(et de tun tras de # cai al7i. În acest moment muzicile militare reunite= ale unui 9atalion= din Re)imentul de %arda al 0alatului= si al Re)imentului 3, erseni= $ecretar %eneral la ducatie= si +icolae 0etrascu= $ecretar %eneral al -iscarii. În )arile principale pe acest parcurs= 0loiesti= 0redeal= 9raso'= Teius= 6l7a
0e peronul )arii asteptau autoritatile locale= reprezentate de ristos. La orele 3 dupa masa= corte)iul sa re(acut si sa îndreptat spre cimitirul orasului. 6un)nd aici= sicriul a (ost co7ort si purtat pna în (ata mormntului desc"is. 8 companie de ostasi din )arnizoana locala a dat onorul= 0arintele -ota (iind decorat si cu ordinul erdinand <. e ur împreur sau strns mem7rii (amiliei= o(icialitatile si o mare multime de oameni. lo)iul de(unctului a (ost (acut de Corneliu %eor)escu= Comandant al 9unei Vestiri= care a în(atisat drzenia de luptator a 0arintelui -ota= pentru împlinirea idealului national al :nirii. „l na dorit= a spus Corneliu %eor)escu= nici marimi si nici demnitati dupa ce sia 'azut 'isul cu oc"ii. upa în(aptuirea Romniei -ari= 0arintele -ota sa retras în milocul credinciosilor lui din 8rastie. 6ici sia crescut (iul în ideea crestina si nationala= în'atndul sa se ert(easca pentru dreptatea lui umnezeu”. ”%u'ernul si Le)iunea se înc"ina în (ata ert(ei 0arintelui -ota si se roa)a pentru 'esnica sa odi"na”. 6 luat apoi cu'ntul +icolae 0etrascu= secretarul )eneral al -iscarii= care a e'ocat sacri(iciile (acute de (amilia -ota pentru iz7nda Le)iunii. 6u mai adus tri7utul lor de recunostinta amintirii si operei 0arintelui -ota= itler...
1&4
2%. 1% DECEMBRIE 1, ecem7rie a (ost ultima mare mani(estatie le)ionara su7 )u'ernarea noastra. upa 1, ecem7rie= încordarea între Conducatorul $tatului si Le)iune a crescut în asa masura înct nu nea mai permis sa con'ocam le)ionarii pentru comemorarile noastre. În a doua parte a acestei lucrari= la capitolul (eorgani"area (eorgani"area Studentimii= Studentimii= am aratat ca= în 2# $eptem7rie= Consiliul $uprem al $tudentimii la ales pe Viorel Tri(a ca 0resedinte al :niunii +ationale a $tudentilor Crestini Romni. +oul presedinte era cunoscut pna acum ca un 7un orator= dar sa do'edit a (i si un ecelent or)anizator. 0unnduse îndata „pe trea7a”= cum ma anuntat în tele)rama ce mia trimiso dupa ale)ere= ale)ere= în scurta 'reme a reor)anizat reor)anizat :niunea :niunea si centrele studentesti studentesti din tara si sa în)riit paralel si de îm7unatatirea conditiilor de 'iata ale tineretului uni'ersitar. Caminele si cantinele studentesti au trecut su7 administratia autonoma a :niunii si su7 noua conducere siau sc"im7at în(atisarea= de'enind oaze de sanatate si de 'oie 7una. -inisterul ducatiei +ationale= prin decretul le)e din 15 8ctom7rie= dispune reor)anizarea :niunii pe noi 7aze. În competenta a or)anizatiei cad toate pro7lemele de asistenta= 7urse= sport= raporturi eterne. Înainte de dictatura carlista= studentimea romna din Capitala îsi a'ea sediul ei la „Casa $tudenteasca= de pe Calea 0le'nei +r. !1. 8data cu începerea pri)oanei= studentii au (ost alun)ati de la sediul lor= iar localul înc"is si si)ilat. upa ! $eptem7rie= studentimea a reintrat în posesia „casei” si în aceasta cladire sau mutat att 7irourile :niunii ct si ale Centrului $tudentesc 9ucuresti= condus de r. Valer +ea)oe. Tot la „Casa $tudenteasca” de pe Calea 0le'nei sa redesc"is la 1 +oiem7rie 1*4, cantina studenteasca= care (unctionase mai înainte si care a (ost suprimata odata cu toate or)anizatiile studentesti. Tot :niunea +ationala a $tudentilor a primit si însarcinarea sa distri7uie= dupa criterii de ec"itate= 7ursele studentesti= începnd din luna 8ctom7rie. Cu aceasta decizie= -inistrul ducatiei +ationale întarea autonomia administrati'a a corpului studentesc. 0rintrun decret semnat de Conducatorul $tatului= în urma propunerii -inistrului ducatiei +ationale= Traian 9raileanu= în 4 +oiem7rie= Viorel Tri(a a (ost con(irmat pe trei ani în (unctia de 0resedinte al :niunii +ationale a $tudentilor Crestini Romni. În modul acesta= Tri(a primise o îndoita recunoastere în (runtea studentimii? din partea Consiliului $uprem al $tudentimii si a $tatului +ationalLe)ionar. Ca se( al studentimii le)ionare pe întrea)a tara îl numisem pe Vasile 6ndrei si în circulara data la 1, 8ctom7rie îi recomandam sa lucreze în armonie cu noul 0resedinte al :niunii +ationale. in cola7orarea celor doi se(i sa auns la cele mai 7une rezultate= realiznduse opere însemnate în 7ene(iciul între)ii studentimi. %eneralul 6ntonescu= impresionat de acti'itatea rodnica a :niunii +ationale a $tudentilor Crestini Romni= a inter'enit cu un autor su7stantial din partea $tatului= pentru a ameliora conditiile de 'iata materiala ale studentimii. În acest scop a alocat din 7u)etul $tatului suma s uma de 1,, de milioane de lei pentru repararea si amenaarea caminelor eistente si pentru a asi)ura o "rana satis(acatoare noilor )eneratii de cartur carturari ari.. otarrea lui %eneral
în 9iserica drapelele tuturor societatilor studentesti= st udentesti= începnd de la :niune pna la cele ale acultatilor. În continuare sa rostit si un Teeum pentru 'iata si sanatatea Re)elui= a Re)inei-ama= a Conducatorului= a %u'ernului= a 6rmatei si a corpului pro(esoral. Ceremonia se înc"eie cu „-ulti 6ni Traiasca”= dupa care 0arintele dineti stropeste cu apa s(intita drapelele. in 0iata Carol= studentimea Capitalei= încolonata si în ordine per(ecta= se îndreapta spre „Casa”P de pe Calea 0le'nei. 6ici 'a a'ea loc (esti'itatea împlinirii î mplinirii a 1& ani de la actul epocal de la 1, ecem7rie 1*22. $ala mare de la parter= în care se 'a des(asura comemorarea= este tapetata în 'erde= iar în (und= unde e tri7una= un urias portret al Capitanului domina 'ederea. La masa oratorilor= deo parte si de alta= se însiruie tricolorul romnesc= (lancat de drapelele )erman= italian= spaniol si aponez. La ceremonie au participat Traian 9raileanu= -inistrul ducatiei +ationale= -i"ai 6ntonescu= -inistrul ;ustitiei= %eneralul 0antazi= $u7secretar de $tat la 6rmata= Constantin 0apanace= $u7secretar la 0resa si 0ropa)anda= Comandantii 9unei Vestiri= Vestiri= Corneliu %eor)escu= Radu -irono'ici=
$tudentul romn a (ost antisemit nu pentru ca a citit întro carte ca tre7uie sa (ie împotri'a idanilor= ci pentru ca a simtit ca nu mai poate trai în tara lui. aca de la 1*22 încoace au (ost studentii nostri antisemiti= aceasta a (ost cauza acestei tra)edii romnesti= ca atunci cnd plecati de la sate= ecmaniti de idani= sau )asit la orase din nou ecmaniti de idani. $i a tre7uit atunci sa se ridice si sa spunaF „6ceasta nu se mai poate”. 6ceasta a însemnat antisemitismul nostru. ar= mai mult= studentimea nu sa mar)init sa stri)e pe strazi „;os ;idanii” ci studentimea sa )ndit în acelasi timp cum se poate crea o soarta mai 7una +eamului Romnesc. $i a'ea si dreptul sa o (aca= caci noi eram mereu lo'iti. -ulti dintre ai nostri cadeau rapusi de )loante= $i atunci sia zis? ce are sa iasa= tre7uie sa (ie o Romnie mai 7una= asa cum au 'isato stramosii nostri. ar cu timpul ei au (ost ne'oiti sa constate ca tre7urile în $tat mer) tot mai rau si atunci a început lupta împotri'a clasei conducatoare= care na'ea nimic în comun cu poporul. 6cesta este du"ul sanatos de la tara= care 'enea sa imprime -iscarii $tudentesti $ tudentesti din Romnia o nota noua= o nota re'olutionara. ar nici aceasta nu era destul. aca aceasta lupta împotri'a paturii conducatoare a'ea sa reuseasca sau nu= eu nu stiuF a aparut în istorie Capitanul si nea dat o linie noua? pe aicea tre7uie sa mer)eti= împreuna= ca sa puteti realiza totul. e aceea al treilea caracter al -iscarii tineretului a (ost adeziunea totala pentru Capitan. -ndria 'ietii noastre este ca neam atasat total Capitanului= si cnd a (ost în înc"isoare si cnd a (ost omort= în permanenta am ramas pe linia trasata de el. 6deziuni cu rezer'e nu au (ost în 'iata noastra. Camasile umatate 'erzi= umatate de alta culoare= nu au (ost (ost în 'iata studentimii. +oi am (ost 'esnic aceiasi. esi)ur ca lucrul acesta nea atras ura clasei conducatoare. esi)ur ca lucrul acesta nea adus în situatia ca noi sa 'edem în propria noastra tara dusmani ai acestei tari A asa cum nimeni dintre 'oastra na putut sa o creada. $i au început (el de (el de sisteme= mai înti în mod direct= apoi indirect. +eau dat conducatorii tarii o educatie (alsa. %eneratia dinaintea noastra nea dat de multe ori cartea= dar Romnia a'ea ne'oie si de caractere. Întrade'ar noi am 'rut sa cladim si altce'aF ori clasa conducatoare de atunci 'roia sa (aca din noi niste oameni simpli "rto)ari. e aceea noi am cautat sa 'enim cu un tip de om nou= care sa poata apoi sa conduca aceasta tara. -ai mult înca= aceasta clasa conducatoare a 'rut sa ne cumpereF dar nici aceasta nu sa putut= pentru ca linia Capitanului= în a(ara de propria noastra 'ointa= ne tinea acolo unde tre7uia sa ramnem. 6u trecut atunci la etirparea etirparea noastra si lau omort mai înti pe Capitan= apoi pe cei mai 7uni dintre ai nostri. intre conducatorii studentimii nu mai traieste azi nimeni. Toti au (ost omorti. 6ti auzit citinduse lista ctor'a camaraziF nu sunt c"iar toti= sunt si mai multi= caci sa 'rut ca prin moarte sa distru)a ideea. Trebuie sa fim permanenta revolutionara a neamului ”RezultatulB Rezultatul este ca noi sar7atorim astazi /ece ecem7rie în $tatul Le)ionar. Rezultatul este ca ei nu mai sunt aici= iar noi am auns unde suntemF si nu suntem prin 'rerea lor= ci prin necesitatea istorica si prin 'ointa noastra de a (i. 6m auns întrun $tat Le)ionar= întro situatie att de tra)ica= cum nimeni nu sia putut înc"ipui. +oi= studentii= nu mai a'em se(i= noi studentii sa ne (acem astazi totulF nimic nu am mai )asit din tot ce a'eam dupa pri)oana din anii 1*3&= 1*3* si 1*4,F nimic din or)anizatiile studentestiF totul a (ost distrus. Caminele înc"ise= drapele arse= totul a (ost înc"is si si)ilat. ar un lucru nu sa putut si)ila? credinta noastra în 7iruinta. 6m auns întrade'ar în $tatul Le)ionar= dar (ara Capitan. Capitan. +iciodata +iciodata nu sau )ndit dnii acestia ca +eamul +eamul Romnesc Romnesc este capa7il capa7il sa dea mereu alti Capitani.
6ceasta si pentru un alt moti'= pentru moti'ul ca noi a'em aici o misiune de îndeplinit. În spatele nostru stau siruri multe de morti= care au murit în credinta ca 'om realiza ce'a din ceea ce au 'isat ei. +oi a'em un testament peste care nu putem trece nici cu 'rerea noastra= nici a altora. +oi a'em un testament de la mortii nostri scumpi din care nu cedam nici o iota. -isiunea noastra a celor de astazi= este sa mer)em "otarti pe aceasta linie a înaintasilor nostri. $a (im noi mai departe permanenta re'olutionara a Romniei. -isiunea noastra este sa cream din acest corp studentesc un corp de elita= sa (acem ca aici sa se pre)ateasca conducatorii de mine= sa (acem ca din 7i7lioteca si de pe terenul de lupta sa iasa conducatorii ade'arati ai Romniei. oria $ima si su7 conducerea %eneralului nostru= omnul oria $ima. Camarazi= În acest prim 1, ecem7rie al 7iruintei noastre sa uram ca unirea noastra este indestructi7ila si 'esnica= asemenea u"ului Capitanului si du"urilor tuturor studentilor si muncitorilor morti pentru Le)iune si în credinta le)ionara. $a uram si sa pornim cntnd la munca= la lupta si la 'ictorie. Traiasca Le)iunea si CapitanulB Traiasca Comandantul nostru >oria $imaB Traiasca Romnia Le)ionaraB $olemnitatea de la „Casa studenteasca” sa înc"eiat cu discursul meu? ”Camarazi= 6cest 1, ecem7rie îl sar7atoreste studentimea întrun cadru si o atmos(era cu totul deose7ite de cele anterioare. 1&&
6ltadata= )u'erne straine de su(letul poporului nostru împiedicau prin miloace 7inecunoscute li7era mani(estare a studentilor= aducnd ca usti(icare ne'oia de a apara o ordine de nimeni amenintata si un $tat care de douazeci de ani a (ost întrun raz7oi continuu cu natia. 6ceasta ostilitate împotri'a studentimii sa înasprit în ultimii ani si a culminat cu pri)oana din 1*3&= cnd numele de student a (ost asimilat= în conceptia de )u'ernare a re)imului disparut= cu acela de in(ractor permanent al $tatului= pentru ca studentimea a re(uzat sa se încadreze întro ordine impusa de sus si pentru ca a participat cu toate (ortele= pna la epuizare= în lupta în care se a(la an)aata= pe 'iata si pe moarte= -iscarea Le)ionara. 6stazi studentimea comemoreaza în li7ertate împlinirea unui ideal care ia an)aat de douazeci de ani puterile ei creatoare si care înc"eie în acelasi timp o etapa )lorioasa de lupta pe linia destinului le)ionar. +atiunea întrea)a recunoaste acum= dupa un lun) drum de rataciri= în lupta studentimii= propriile ei aspiratii spre o lume de dreptate si omenie= iar tineretul care ani dea rndul a (ost considerat neserios= lipsit de simt politic si usor in(luenta7il= astazi capata o stralucita con(irmare a conceptiei lui politice si spirituale= pentru care a su(erit si sa ert(it. Îndata dupa raz7oi= în plin entuziasmul Romniei -ari= numai su(letul studentimii a întrezarit primediile care amenintau 'iitorul 0atriei si a 'i7rat îndurerata în (ata (enomenului de descompunere morala a natiei romnesti= su7 actiunea iudeomasoneriei= care prin adncire nu putea duce dect la un deznodamnt (atal pentru tara. 1*1& nea adus unitatea teritoriala. 8data cu aceasta unitate= idealul care a însu(letit attea )eneratii= a disparut si a intrat în istorie. 8 (alsa conceptie care sa i'it= îndata dupa raz7oi= predica= în locul idealului auns= o atitudine de(ensi'a a unor oameni cumintiF care nu mai au nimic de re'endicat si a caror misiune se limiteaza la pastrarea unei situatii csti)ate. $a uitat însa de cei care tineau asemenea lectii de nationalism ino(ensi'= ca unitatea teritoriala nu atra)e dupa sine si unitatea spirituala a unui popor= sin)ura "otartoare pentru destinul lui istoric. Însa aceasta unitate spirituala nu se poate realiza dect prin proiectarea= în departarile 'eacului nostru= al unui nou ideal= destul de luminos si de mare= ca sa poata înmanunc"ea toate e(orturile natiunii noastre. Slabiciunea si decadenta clasei conducatoare Tocmai în acel moment critic al istoriei romnesti= cnd se consumase un ideal= clasa conducatoare nu a (ost capa7ila sa inter'ina si= prin a7senta ei= sia do'edit sla7iciunea si decadenta. aca si înainte de raz7oi au eistat masoni si masonerie= patura conducatoare a tarii= constienta si nationalista= a utilizat aceste (orte= care dominau atunci în lume= în conunctura internationala= pentru interesele tarii. e la raz7oi încoace= sa petrecut însa un (enomen de su7plantare a paturii noastre conducatoare= o înlaturare pe nesimtite a elementelor le)ate de pamnt si de su(letul 0atriei= si înlocuirea lor cu alte elemente de structura cosmopolita= care au ser'it si utilizat $tatul romnesc= cu toate resursele lui= pentru puterea mondiala a iudeomasoneriei. +umai asa se eplica (aptul ca= la un moment dat= a putut sa se ridice si sa domine aceasta ecrescenta a7omina7ila a )enului uman= aceasta întrupare a tot ce poate (i mai odios si criminal în omenire= 6rmand Calinescu. 3amenii din lumea vec1e n-au avut un ideal Între7am oamenii din lumea 'ec"e ? unde mer)eati si care era idealul 'ostru politic si spiritual@ $i 'a raspund (oarte simplu? +a'eati nici un ideal= pentru ca o anumita te"nica a îm7o)atirilor rapide nu poate constitui un ideal= iar drumul 'ostru era (ara orizont. e attea ori am (ost îndoctrinati ca idealul Romniei sa împlinit si ca acum na'em dect sa ne aparam (rontierele= (ara sa stim ca un popor= care nu doreste nimic nou= care se multumeste sa consume din ceea ce a csti)at= e condamnat mortii. rontierele unei tari se mentin prin (orta launtrica a unui popor si cnd aceasta (orta lipseste= ele se pra7usesc. La noi a eistat aceasta putere a su(letului romnesc= dar 'oi 'ati pus dea curmezisul ei si ati încercat prin toate miloacele= de la persuasiune pna la asasinat sa o nimiciti. 6ti reusit sa darmati (rontierele tarii= dar nati reusit sa nimiciti aceasta (orta= -iscarea Le)ionara. Tot atacul concentric al iudeomasoneriei na putut atin)e (lacara unei credinte= mare att prin puterea ei o(ensi'a ct si prin puterea ei de rezistenta. 1&*
+ati a'ut nici un ideal atunci si 'a repet între7area= daca a'eti un ideal acum= sau 'ati (acut un ideal din disparitia re)imului le)ionar@ ade'arat ca e pe cale sa dispara lumea consiliilor de administratie= a a(ului din a'erea $tatului= a (ondurilor secrete= a eploatarii taranilor= muncitorilor si intelectualilor= e pe cale sa dispara lumea "ru7elor masonice= lumea acelora care se simteau att de 7ine în to'arasia renta7ila a iudeilor. Însa aceia care pro(etizeaza pra7usirea tarii su7 conducerea re)imului le)ionar le raspundem ca nu se poate pra7usi= pentru ca astazi însasi tara conduce. 87ser'atorul o7iecti' poate sa constate apoi în lumea aceasta 'ec"e o suscepti7ilitate aproape maladi'a= ori de cte ori se întmpla c"iar si cea mai însemnata calcare a unui tet de re)ulament. e unde a aparut acest simt ecesi' de le)alitate si dreptate@ $a (ie succesul re)imului le)ionar care ia sc"im7at att de repede@ e ce nu sa mani(estat înainte cnd trupurile le)ionarilor zaceau az'rlite pe strada@ ”8amenii miilor de ile)alitati si crime cer de la le)ionari sa (ie s(inti si zei= dupa ce neau ucis Capitanul= care sin)ur putea sai ierte= si dupa ce douazeci de ani acest tineret a (ost umilit si rasti)nit. $tim ca si acum sunt multi dintre aceia care re)reta ca nau (ost împuscati zeci de mii în loc de o mie si ca în adncul constiintei lor mai nadaduiesc întro re'enire a 'remii= în care sa per(ectioneze opera de nimicire a tineretului si sa trans(orme din nou o tara li7era întro tara de iloti si un neam mndru întrun neam umilit”. 6ici ma opresc cu reproducerea discursului meu= deoarece se )aseste mai sus acel pasa care a (ost comentat dupa epulzarea noastra de la putere= ca o do'ada de apro7are a „asasinatelor de la ;ila'a” din noaptea de //> +oiem7rie 1*4,. În realitate cu aceste cu'inte eplicam procesul su(letesc al le)ionarilor care iau sanctionat pe criminalii erei carliste= cnd au descoperit în (undul )ropii de la ;ila'a osemintele Capitanului. În continuare= ealtam lupta studentimii= de la iz7ucnirea miscarii studentesti în 1*22= pna astazi= si îi indicam noul ideal ce tre7uie sai a7soar7a ener)iile= pe linia spiritualitatii le)ionare.
1*,
VII. CONSIDERATII ASUPRA REGIMULUI. DIFICULTATI) INCIDENTE SI TULBURARI Situatia mea #n cadrul regimului legionar nu era de invidiat! *ram prins #ntre un Conducator rau si perfid% persecutat de ideea dominatiei totale% si o miscare #n plina efervescenta revolutionara% care aspira sa-si croiasca drumul ei propriu #n istorie!
1. PARADO'UL GUVERNARII
numai ca oprea orice protest din partea noastra= dar orice rnd (a'ora7il Le)iunii era interzis si c"iar pedepsit în. În tara eram cu minile le)ate si nici în strainatate situatia noastra nu era mai 7una. În %ermania= o con'entie înc"eiata între )u'ernul )erman si cel romn interzicea le)ionarilor orice acti'itate politica= cu amenintarea de etradare în Romnia. În tarile a(late su7 controlul sau in(luenta %ermaniei= ne iz7eam de acelasi zid de oprelisti. %u'ernul )erman 'e)"ea ca în nici o tara din uropa sa nu patrunda )lasul nostru= pentru a nul „supara” pe -aresal. Cnd 'rem sa cercetam o7iecti' )u'ernarea le)ionara= tre7uie sa luam în considerare nu numai ce sa întmplat e(ecti' în Romnia între 14 $eptem7rie 1*4, si 21
2. MINISTERE FARA PROBLEME 6u eistat patru ministere „(ara pro7leme”= în sensul ca nam primit contra titularilor acestor departamente „pln)eri” din partea %eneralului? -inisterul de inante= -inisterul 0resei si 0ropa)andei= -inisterul Colonizarilor si al 0opulatiei 'acuate si -inisterul Lucrarilor 0u7lice si al Comunicatiilor. -inistrul de inante era %eor)e Cretianu= (ratele lui 6leandru Cretianu= $ecretar A %eneral la terne în timpul )u'ernarii noastre. ar spre deose7ire de (ratele lui= %eor)e Cretianu nu era numai un om priceput în (inantele pu7lice= ci si un cole) loial. $u7secretar de $tat la inante era Constantin 0apanace si relatiile dintre ei au (ost ecelente. Cretianu de la inante nu 'enea la 6ntonescu sasi denunte cola7oratorul= cum se îndeletnicea cel de la terne= caresi spiona superiorul pentru al prî %eneralului. Con(orm liniei de conduita ce mio (iasem= nu mam amestecat în tre7urile acestui minister. 8 sin)ura data am încercat sa inter'in= si anume în c"estiunea pretului za"arului. -area masa a taranimii nu putea cumpara za"ar dect în cantitati mici= caci se 'indea la preturi pro"i7ite pentru pun)a ei. -iaduc aminte ca în satul de o7rsie= în -ndra= tarancile mer)eau „la 7olta” sa cumpere za"ar de „un leu sau doi”= cte'a 7ucatele. 6m a'ut o con(erinta la inante cu Cretianu si 0apanace pe aceasta tema= eaminnd în comun cum sar putea scadea pretul za"arului. -am interesat mai înti daca nu sar putea o7tine o reducere a pretului de 'nzare a acestui articol la iesirea din (a7rica. -i sa eplicat ca (a7ricile de za"ar lucreaza cu o limita de csti) minima= peste care nu se poate trece. 6m propus apoi suprimarea taei pe care o încasa $tatul la (iecare Iilo)ram de za"ar= 'reo zece lei. ra inuman ca $tatul sa încarce acest aliment esential pentru "rana si cresterea copiilor cu o taa att de mare. Cretianu si 0apanace= solidari= miau eplicat ca )olul ce se 'a naste în (inantele pu7lice= 'reo 3,, de milioane pe an= ar (i prea mare si ar dezec"ili7ra 7u)etul= )reu de suportat în di(icultatile economice în care se z7atea tara. 6m renuntat si la aceasta propunere= întristat ca nu se poate (ace nimic. La -inisterul 0resei si 0ropa)andei= de (apt redus de 6ntonescu unui $u7secretariat atasat 0resedintiei Consiliului= 6leandru Constant a (acut (ata cu competenta si autoritate. Contrar resentimentului ce lam a'ut la început contra lui= pentru modul a)resi' în care sia cerut „dreptul” sa (ie ministru= a tre7uit sa recunosc mai trziu ca sa ac"itat în mod stralucit de sarcina lui. $ia ales cola7oratori 'alorosi= a secundat cu tact si inteli)enta politica noastra eterna= scotnd si o serie de 7rosuri în ser'iciul propa)andei romnesti peste "otare= si a reprezentat cu demnitate $tatul Romn în relatiile cu strainii= )azetari si oameni politici. +ici în contul acestui minister nu mi sau prezentat „pln)eri” din partea lui 6ntonescu. La $u7secretariatul de $tat al Colonizarilor si 0opulatiei 'acuate= su7 conducerea lui Corneliu %eor)escu= tre7urile sau des(asurat normal. Corneliu %eor)escu a (ost un 7un administrator si a ucat un mare rol în autorarea re(u)iatilor din 9asara7ia= 9uco'ina de +ord= 6rdealul de +ord si o7ro)ea cedata. +ici o o7ser'atie din partea lui 6ntonescu. intrun comunicat dat de Corneliu %eor)escu= în 23 8ctom7rie= rezulta ca opera de plasare a re(u)iatilor este aproape terminata. unctionarii pu7lici au (ost plasati în (unctii de -inisterele carora apartineau= muncitorii au (ost plasati la întreprinderi= iar a)ricultorii sunt asezati prin )ospodarii”. 1*2
0rimul titular al -inisterului Lucrarilor 0u7lice si al Comunicatiilor a (ost 0ro(esorul 0ompiliu +icolau= (ost Rector al $colii 0olite"nice din Timisoara. Cum (usese numit 0ompiliu +icolau ministru@ 6cesta scrisese o carte asupra pro7lemei romnesti dupa în(iintarea Romniei -ari= în care critica )u'ernarile de pna atunci si cerea mai multa seriozitate din partea paturii conducatoare. Cartea a (acut oarecare 'l'a. %eneralul 6ntonescu (ie ca a citit cartea= (ie ca ia atras cine'a atentia asupra ei= cert este ca atunci cnd eu lam propus pe 0ro(esorul 0rotopopescu sa ia conducerea acestui minister= el mia raspuns „am eu un om 7un sil 'oi numi pe acesta”. $upararea lui 0rotopopescu era cu att mai mare cu ct +icolau era ri'alul lui de la $coala 0olite"nica din Timisoara. Între ei era o 'ec"e cearta si mi se pare ca nici nusi 'or7eau. 0ompiliu +icolau na stat mult la acest minister. ra un om scrupulos si cerceta toate rotitele ministerului pentru a pune ordine în administratia lui= în con(ormitate cu ideile eprimate în cartea lui. 0entru se'eritatea cu care )u'erna a intrat repede în con(lict cu (unctionarii superiori ai -inisterului si= în primul rnd= cu Colonelul 8raseanu= irectorul Re)iei 6utonome a Cailor erate= a)reatul %eneralului.
3. MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE Cum am 'azut la începutul lucrarii= cele doua ministere= al ducatiei +ationale si al Cultelor= au (ost contopite de 6ntonescu întrun sin)ur minister= care a (ost încredintat 0ro(esorului Traian 9raileanu. -inisterul ducatiei +ationale na (ost un minister „(ara pro7leme”= ci un teren de permanente ciocniri între titularul lui si Conducatorul $tatului. 0ro(esorul 9raileanu a întreprins o re(orma a în'atamntului superior si aceasta încercare de a însanatosi mediul :ni'ersitatii romnesti ia atras ostilitatea anturaului antonescian. Ca sa întele)em spiritul si 'aloarea acestei re(orme= tre7uie sa eplicam în cte'a cu'inte care era starea în'atamntului uni'ersitar la înscaunarea re)imului le)ionar. În 'reme ce în Romnia -ica :ni'ersitatea atinsese un înalt ni'el stiinti(ic= ri'aliznd cu uni'ersitatile apusene= în Romnia Între)ita si aceasta institutie de)enerase= su7 in(luenta ne(asta a partidelor. +ormele de selectie ale personalului uni'ersitar au (ost pro)resi' i)norate= pentru a (ace loc la catedra unor pretinsi sa'anti= care nu a'eau alt merit dect acela de a (i în )ratiile unor partide aunse la putere. $u7 Re)ele Carol= aceasta anomalie sa accentuat= de'enind o re)ula de selectare a pro(esorilor uni'ersitari. 0entru a ocupa cine'a o catedra= tre7uia în preala7il sa treaca prin cenzura lenei Lupescu= care îi cntarea pe pretendenti dupa simpatiile lor (ilosemite. În perioada terorii CarolCalinescu= au (ost numerosi pro(esori uni'ersitari care au (acut parte din )u'ernele care au masacrat (loarea tineretului romnesc sau au spriinit actele criminale ale acestora cu autoritatea lor „ecat"edra”. ra normal ca= în cadrul noului $tat= studentimea= care a su(erit cele mai 1*3
mari pierderi de 'ieti omenesti= sa ceara epurarea :ni'ersitatii de acele elemente care din parinti su(letesti ai tineretului se de)radasera la rolul odios de a)enti ai unui re)im 7estial. 0ro(esorul Traian 9raileanu a'ea o înalta conceptie despre rolul :ni'ersitatii în societatea romneasca. l însusi un sa'ant consacrat= cel mai mare sociolo) al tarii= autor de lucrari care (aceau onoare culturii nationale= auns în (runtea -inisterului ducatiei +ationale= sia pus din primul moment pro7lema unei re(orme a în'atamntului superior= pentru ai reda stralucirea de odinioara. ar aceasta re(orma nu se putea realiza (ara o re'izuire a cadrelor uni'ersitare eistente= pentru ai putea elimina pe cei neapti de a împlini rolul de educatori ai noilor )eneratii. 0ro(esorul 9raileanu a întocmit un proiect de le)e în con(ormitate cu aceste consideratii si la supus apro7arii Conducatorului $tatului. %eneralul 6ntonescu a înteles sensul si necesitatea acestei re(orme si a semnat ecretulLe)e din 2 +oiem7rie 1*4,= cunoscut su7 numele de „6daptarea În'atamntului $uperior la $tructura $tatului +ationalLe)ionar”. 0e 7aza acestui decret= sa constituit apoi „Comisia de re'izuire pentru :ni'ersitatii si scoli speciale”= prezidata de 0ro(esorul :ni'ersitar 0.0. 0anaitescu= care a'ea misiunea sa eamineze situatia „ Corpul didactic din în'atamntul superior”. Comisia sa orientat dupa urmatoarele norme în lucrarile ei de epurare a :ni'ersitatilor romnesti de elemente necali(icate sau daunatoare pentru (ormatia intelectuala a studentimii? 1. 0ro(esori care au participat la )u'ernele asasine sau au spriinit aceste )u'erne. 2. 0ro(esori masoni. 3. 0ro(esori ile)al numiti sau numiti prin in(luenta lenei Lupescu. 4. 0ro(esori (ara lucrari stiinti(ice. :ltimul punct era per(ect usti(icat= (iind acceptat c"iar de acei pro(esori uni'ersitari care au (ost însarcinati mai trziu de %eneral sa anc"eteze lucrarile „Comisiei de re'izuire”. +u puteau (i)ura ca pro(esori uni'ersitari aceia ce na'eau lucrari de specialitate= care se multumeau sa repete in'aria7il= an de an= aceleasi cursuri în'ec"ite= ramase mult în urma pro)reselor stiinti(ice. e asemenea nu mai încapea nici o discutie asupra criteriului penultim de selectie. 0ro(esori ile)al numiti= cei mai multi )ratie inter'entiei lenei Lupescu= nu a'eau ce sa caute în snul acestei institutii de înalta cultura. 0unctul 1 a strnit oarecare contro'erse. ar cum mai putea studentimea sa (rec'enteze cursurile asasinilor sau dintre pri)onitorii lor= cola7ornd cu or)anele de represiune@ -ai puteau $te(anescu %oan)a sau Ralea sa mai tina lectii în (ata studentilor@ Ramne un sin)ur punct discuta7il= acela al apartenentei unui pro(esor la masonerie= a'nd toate titlurile si cali(icarile stiinti(ice în re)ula. iarea acestei norme era ca o reactie le)ata de timpul de atunci. -asoneria romneasca era diriata din strainatate si era în(eudata oria >ulu7ei si $carlat Lam7rino si rezultatele la care au auns au (ost pu7licate în 'olumul e ,arginea rapastiei= cu rezolutia pusa de %eneral? 1*4
”$unt de acord cu concluziile la care a auns comisia. ste rusinos si tra)ic. Rusinos ca sau )asit pro(esori uni'ersitari si un ministru= uni'ersitar si el= sa conceapa sau sa se preteze la ast(el de in(amii. $i este tra)ic ca= corpul uni'ersitar nu a reactionat cum tre7uia si pe loc la aceste in(amii. aca eram uni'ersitar nu as (i acceptat sa ma prezint în (ata unei ast(el de instructii odioase sau daca ma duceam ma trans(ormam în acuzator. ste în special dureros ca sa )asit o comisie de uni'ersitari care sa se preteze la ast(el de anc"ete. ste e'ident ca în :ni'ersitate tre7uie o puri(icare= tre7uie o reparare a trecutului= tre7uie înlaturat tot ce a patruns ile)al si tot ce dauneaza”. Ce stranie aparitie în istoria Romniei %eneralul 6ntonescuB upa ce semneaza decretul de re'izuire a cadrelor didactice din în'atamntul superior si dupa ce Comisia începe sa lucreze în con(ormitate cu pre'ederile acestui decret= tot el 'ine sai condamne pe acei pro(esori an)aati de -inister sa epureze :ni'ersitatea de elemente indezira7ile= asa cum credeau ca îndeplinesc din înaltul lui ordin. upa a'alansa de indi)nari si re'olte contra 'ec"ii Comisii= totusi %eneralul mai are o lucire de constiinta recunoscnd ca nu e strain de procesul de re'izuire a cadrelor uni'ersitare= cnd adau)a la urma? ”ste e'ident ca în :ni'ersitate tre7uie o puri(icare= tre7uie o reparare a trecutului= tre7uie înlaturat tot ce a patruns ile)al si tot ce dauneaza”. ar acest deziderat nu la în(aptuit niciodata. Cu cine era sa elimine „tot ce a patruns ile)al si dauneaza :ni'ersitatii@” Cu (ostii asasini ai tineretului= cu elementele introduse de lena Lupescu= cu indi'izi care nu posedau nici cel putin diplomele cerute la concursurile pentru ocuparea unei catedre@ În perioada de )u'ernare a lui 6ntonescu= toti cei din cate)oriile (iate de Comisia de Re'izuire sa (ie eliminati siau pastrat posturile= de'enind cei mai entuziasti partizani ai %eneralului. În sc"im7 0ro(esorul 9raileanu a (ost arestat si a patimit sase luni în celulele $er'iciului $ecret de la -almaison= pentru 'ina de asi (i îndeplinit datoria de ministru si pro(esor su7 înalta o7laduire a $e(ului $tatului. u nam a'ut nici un amestec în conceperea acestei re(orme. 0ro(esorul 9raileanu era în oc"ii mei prea mare ca sa ma amestec în a(acerile departamentului sau. Toate c"estiunile pendinte de acest minister sau rezol'at între el si %eneral. $i)ur ca pri'ind mai trziu în urma= miam dat seama ca re(orma 9raileanu era 7una si necesara în esenta= dar era prematura în acel moment politic. -iscarea nu era stapna în $tat ca sa poata duce la 7un s(rsit opera de însanatosire a în'atamntului uni'ersitar. 0e masura ce Comisia de Re'izuire= prezidata de 0ro(esorul 0.0. 0anaitescu= înainta cu lucrarile= în aceeasi masura se or)aniza rezistenta celor amenintati sa (ie eliminati. Re(orma 9raileanu sa iz7it de „interesele create”= care (ormau o puternica retea= cu audienta si simpatie în anturaul lui 6ntonescu. :n prile 7ine'enit pentru „(amilia lui politica” sal atte pe Conducator contra -inistrului ducatiei +ationale. În ultimele doua luni= 0ro(esorul 9raileanu iesea amart de la audientele de lucru de la %eneral= caci nu auzeau dect reprosuri si amenintari. $u(letul lui curat nu putea concepe atta miselie ca dupa ce 6ntonescu însusi apro7ase proiectul de re(orma si îl încuraase în aplicarea unor norme se'ere în în'atamntul superior= tot el sal în'inuiasca pentru ceea ce i se în)aduise mai înainte. 6titudinea 7izara a lui 6ntonescu în relatiile cu 9raileanu re(lecta în (ond sc"im7area lui de atitudine în relatiile cu -iscarea. La începutul lui +oiem7rie 1*4, )u'erna cu noiF în ecem7rie si
4. MINISTERUL CULTELOR SI ARTELOR La -inisterul Cultelor sa produs o criza în relatiile cu 9iserica 8rtodoa din cauza actiunii necu)etate a 0reotului $te(an 0ala)"ita= care (usese numit
si mia aratat o multime de piese acuzatoare= între care si declaratii de martori. osarele erau 7ine întocmite si contineau su(iciente do'ezi de ai pune su7 acuzatie pe episcopi. upa ce sia terminat rec"izitoriul= am început sai eplic care este pozitia -iscarii (ata de 9iserica ? A +u ne amestecam în a(acerile interne ale 9isericii. +u tre7uie sa cadem în eroarea partidelor sau a Re)elui Carol= care au de)radat 9iserica la un instrument al intereselor lor particulare. $tatul tre7uie sa aute 9iserica= dar (ara sai ceara nici un ser'iciu în sc"im7. 9iserica este mult deasupra noastra= cum spunea si Capitanul. orul care poate decide asupra conduitei piscopilor este eclusi' $(. $inod= care nu tre7uie supus la presiuni politice. $(. $inod tre7uie sa ramna su'eran pe initiati'ele si deciziile lui”. <am spus în continuare ca atunci cnd %eneralul 6ntonescu ma între7at la începutul )u'ernarii „ce (acem cu 0atriar"ul +icodem”= iam raspuns ca „tre7uie lasat unde e”. -iscarea nu cere nici o satis(actie pentru (aptul ca în timpul )u'ernarii carliste 0atriar"ul a usti(icat si a 7inecu'ntat crimele re)imului. < am amintit ca în declaratia mea din 4
5. MINISTERUL SANATATII) MUNCII SI AL OCROTIRILOR SOCIALE -inisterul $anatatii si al -uncii= mai înainte despartite= au a'ut aceeasi soarta ca si -inisterul ducatiei si al Cultelor= (iind reunite de 6ntonescu întrun sin)ur minister= a'ndul ca titular pe Vasile
ordona o anc"eta= punnd urmatoarea rezolutie= pe care o reproducem= pentru ca cititorul sasi dea seama de anomaliile ei= de contradictiile ei si con(uziile acumulate în cte'a linii? ”*
Înlocuirile decise de
. MINISTERUL DE INTERNE În (runtea -inisterului de
stapn deplin la -inisterul de
3. 4mi+tiuni la vami. -ulti e'rei paraseau tara prin punctele de (rontiera %alati si Constanta. 'ident= ei cautau sa scoata ct mai multi 7ani si o7iecte de 'aloare= pro(itnd de coruptia a)entilor 'amali. 6(lnd de aceste complezente ale 'amesilor= or)anele politienesti din aceste orase au du7lat (unctionarii de la 'ama cu proprii lor inspectori= pentru a împiedica e'aziunea de capitaluri. La perc"ezitiile (acute de (unctionarii le)ionari de la politie sau descoperit mari (raude. C"estiunea amestecului le)ionar la 'ami a (ost ridicata întrun Consiliu de -inistri c"iar de %eor)e Cretianu= -inistrul inantelor. 6tunci a inter'enit %eneralul 0etro'icescu= aratnd ca daca nu era acest supracontrol le)ionar= e'reul >urti) ar (i parasit tara cu multe milioane. ;ean >urti)= (ost administrator al ziarelor Timpul si $rgus= a (ost arestat la Constanta de politia le)ionara= pe cnd 'roia sa se îm7arce si sa (u)a din tara cu 7iuterii si de'ize în 'aloare de peste patru milioane de lei. 0na la urma a con'enit si 6ntonescu ca masurile luate de c"esturile politiei de la %alati si Constanta sunt 7une si a apro7at ca (unctionarii 'amali sa (ie du7lati de (unctionarii le)ionari de la politie. 4. $bu"uri ale refectilor!
". DIRECTIA GENERALA A SIGURANTEI SI A POLITIEI irectia %enerala a $i)urantei si a 0olitiei a'ea în su7ordine toate politiile din tara= în a(ara de 0re(ectura 0olitiei Capitalei= care era autonoma= a'nd le)atura directa cu -inisterul de
primele luni ale )u'ernarii= traia su7 o7sesia unei posi7ile contralo'ituri or)anizate de elementele carliste ramase în $tat. Cnd numirile (acute de %"ica nu corespundeau postului ocupat= se(i de politie sau comisari= 6leandru %"ica na ezitat sa ia masuri de re'ocare a elementelor care siau depasit atri7utiile lor le)ale= c"iar daca erau le)ionari si c"iar daca erau (runtasi ai or)anizatiilor din acele udete. Citim în ziarul Buna Vestire din * +oiem7rie 1*4, urmatorul comunicat al irectiei %enerale a 0olitiei? ”6leandru %"ica a aplicat sanctiunea destituirii din (unctie a urmatorilor? $tanescu 9ucur= dele)atse( la 0olitiei orasului Turnu-a)ureleF -arinescu +icolae si $tanoiu umitru= se(idele)ati ai comisariatelor de politie din RosioriideVede si 6leandria= pentru (aptul de a (i luat si tolerat masuri a7uzi'e= care au dus la discreditarea $tatului Le)ionar”. 6ceste a7uzuri au (ost niste 7atai aplicate în pu7lic unor ad'ersari politici= care= su7 re)imul anterior= sau distins si ei prin a7uzurile ce leau sa'rsit contra le)ionarilor= insultndui si lo'indui. 6ntonescu a eploatat cu mare tamtam „a7uzurile” le)ionare din Teleorman= dar na 7ine'oit sa adau)e ca 6lecu %"ica= îndata cea a(lat de aceste ile)alitati= a destituit (ulminant toata seria de se(i de politie din udet= recrutati dintre le)ionari. Tot 6lecu %"ica= în
#. PREFECTURA POLITIEI CAPITALEI În contrast cu irectia %enerala a $i)urantei $tatului si a 0olitiilor= unde a domnit linistea si ordinea= 0re(ectura de 0olitie a tinut )u'ernul întro permanenta încordare din cauza iesirilor necu)etate si nepermise ale unora dintre noii (unctionari. 0utem atri7ui 'ino'atia principala a dezordinilor de la 0re(ectura Cololelului /a'oianu= asa cum a (acut 6ntonescu= în procesul ce i la intentat si care sa înc"eiat cu condamnarea lui la moarte@ 6cuzatia nu este dreapta= pentru ca tre7uie sa tineam seama de împreurarile etraordinar de )rele în care sia eercitat (unctia de 0re(ect al 0olitiei. Colonelul /a'oianu a a'ut cea mai in)rata sarcina dintre (unctionarii noului $tat. Înainte de a pronunta o udecata asupra )estiunii lui= tre7uie sa ne aducem aminte 2,1
de momentul dramatic cnd a luat în primire 0re(ectura de 0olitie si pro7lemele ce tre7uiau sa se rezol'e în cel mai scurt timp posi7il. Ce însarcinari primise Colonelul /a'oianu de la Conducatorul $tatului si cum lea îndeplinit@ l. Înlocuirea )ra7nica a 'ec"ilor cadre ale 0re(ecturii de 0olitie= o primenire de sus pana în os= deoarece= cu rare eceptii= nu se putea a'ea încredere în comisarii si a)entii acestei institutii. +u numai pentru trecutul lor sn)eros= caci participasera la toate crimele si ticalosiile dictaturii CarolCalinescu= dar si pentru si)uranta noului re)im. 2. 6'nd ca 7aza de actiune Capitala= tot Colonelului /a'oianu îi re'enea o7li)atia de a proceda la arestarea celor 'ino'ati de crime în perioada carlista. Comisia de 6nc"eta Criminala începuse sa lucreze concomitent cu numirea Colonelului /a'oianu si aceasta institutie eceptionala a'ea ne'oie de concursul (ortei eecuti'e pentru ai aduce în (ata ei pe culpa7ili. ra mai mult dect e'ident ca urmarirea si arestarea asasinilor le)ionarilor nu se putea realiza cu 'ec"ile cadre politienesti= compromise ele însele în aceste crime. -ulti dintre (ostii (unctionari ai 0re(ecturii de 0olitie au trecut prin (ata Comisiei de 6nc"eta si au primit mandate de arestare. Cum a procedat Colonelul /a'oianu pentru a îndeplini ordinele Conducatorului@ $pre deose7ire de irectia %enerala a $i)urantei= unde personalul central era restrns= 0re(ectura de 0olitie a'ea un e(ecti' numeros= cte'a sute de persoane= de la c"estori= comisari si pna la a)enti si in(ormatori. in cauza aceasta= nu se putem (ace su7stituiri pro)resi'e si partiale= ci cu cea mai mare iuteala epuratia tre7uia sa cuprinda nu numai 'r(urile= ci si un mare numar de (unctionari in(eriori. +icaieri ca la 0re(ectura de 0olitie nu sa o7ser'at mai clar ruptura cu 'ec"iul re)im. Colonelul /a'oianu a introdus la 0re(ectura un mare numar de le)ionari= adeseori trecnd peste pre)atirea si cali(icati'ele lor= dnd prioritate necesitatii= su7 presiunea impusa c"iar de Conducerea $tatului= de a trans(orma 0re(ectura= în cel mai scurt timp posi7il= întrun instrument loial $tatului +ationalLe)ionar. 0aralel cu acest or)anism reconstituit din temelii= a mai realizat si per(ormanta sa eecute si mandatul Comisiei de 6nc"eta= arestnd principalii responsa7ili de crimele contra le)ionarilor= pentru a (i anc"etati si apoi de(eriti ustitiei. Tot Colonelul /a'oianu a mai o7tinut de la Conducator si apro7area ca lotul de acuzati a(lati la început în stare de arest în su7solul 0re(ecturii de 0olitie sa (ie trans(erat la ;ila'a si acolo sa (ie pazit în interiorul înc"isorii de o )arda le)ionara. Considernd acti'itatea Colonelului /a'oianu ca 0re(ect de 0olitie din perspecti'a istoriei le)ionare= el a (ost omul predestinat sa (ie unul din „raz7unatorii” Capitanului= continund seria eroica a lui -iti umitrescu si Lucian Caramlau= care au luptat si au cazut pentru a desc"ide drumul 7iruintei le)ionare de la ! $eptem7rie. ac parte din acea pleiada a le)ionarilor „care au încins sa7iile neamului”= pentru ai pedepsi pe cei ce iau (acut rau= caci uci)ndul pe Corneliu Codreanu= au desc"is drumul cioprtirii tarii si apoi al in'aziei 7olse'ice. :ra mortala ce sia atraso Colonelul /a'oianu din partea (ortelor care se )rupasera în spatele lui 6ntonescu= pna al aduce în (ata plutonului de eecutie= nu a (ost dect consecinta luciditatii lui implaca7ile ca datoria primordiala a re)imului le)ionar este de a pedepsi slea"ta de asasini care au distrus 'iitorul neamului. l sa identi(icat cu aceasta misiune= ca un mistic= ca un iluminat= eecutnd o porunca ce 'enea de dincolo= de la Capitan= lasata supra'ietuitorilor în testamentul întemeietorului -iscarii. În momentul cnd= la începutul lunii +oiem7rie= %eneralul 6ntonescu sia sc"im7at politica (ata de asasinii le)ionarilor= 'rnd sai pedepseasca= dar „(ara sa 'erse sn)e”= tot Colonelul /a'oianu sa remarcat prin 'i)ilenta si re(uzul lui de a se supune deciziilor suspecte ale Comisiei de 6nc"eta= care= încuraata de atitudinea so'aielnica a lui 6ntonescu= 'roia sai scoata de la ;ila'a su7 (el de (el de pretete= trecndui su7 paza= (ie la Vacaresti= (ie la di'erse spitale sau sanatorii. Colonelul /a'oianu na eecutat aceste mandate= dndusi seama ca se urmareste scoaterea marilor criminali de su7 paza le)ionarilor= ca un prim pas pentru a (i mai trziu eli7erati. 0entru aceasta intransi)enta sa epus urii antonesciene si a platit cu 'iata (idelitatea (ata de Capitan. %ra7a cu care Colonelul /a'oianu a sc"im7at personalul politienesc de la 0re(ectura a a'ut si deza'antaele ei= care neau creat mai trziu mari )reutati. Responsa7ili= care au lucrat su7 conducerea lui /a'oianu= au (ost urmatorii? $er'iciul $ocial? C"estor
$ecretar %eneral? -aiorul 8rasianu. $ecretarul Ca7inetului 0re(ectului? $telian $tanicel. Cea mai ne(ericita ale)ere a Colonelului /a'oianu a (ost a lui
$. TACTICA LUI ANTONESCU Tre7uie sa întele)em A ca premisa (undamentala a acestui capitol A ideea ce la calauzit pe 6ntonescu= în timpul )u'ernarii cu le)ionarii. +ul interesau nici $tatul si nici 7unastarea natiunii= ci cum sasi întareasca pozitia lui personala în detrimentul celorlalte (orte. 0atriotismul lui= pe carel a(isa z)omotos în toate împreurarile= era (luid= identi(icnduse cu propria persoana. Încuraa tot ce contri7uia la cresterea autoritatii si presti)iului sau= de oriunde 'enea= si com7atea toate simptomele politice ce iar (i putut de7ilita puterea. aca împlinea uneori si 'oia natiunii= o (acea tot pentru a'antaele care i le putea aduce momentan. +a'ea o credinta= un ideal caruia sai su7ordoneze toate actele 'ietii lui= si era )ata sa se împreuneze cu oricine iar (i putut asi)ura o mai lar)a portiune din $tat. Lipsa de scrupule sia do'edito si la instaurarea dictaturii carliste= (iind arte(icele ei principal. $ilit de împreurari= a pactat si cu miscarea= pentru asi putea consolida conducerea $tatului= care la început era (ra)ila= dar nu cu intentia de a (i un partener loial al miscarii. l nadaduia sa poata aser'i si miscarea am7itiilor lui dictatoriale si a7ia cnd a 'azut ca întmpina rezistenta= sa înclinat pentru o solutie de (orta. 0entru a ramne sin)urul stapnitor= %eneralul 6ntonescu a utilizat (ata de noi= c"iar din capul locului= metoda lui predilecta de care se ser'ea în armata si care ia atras porecla de „cinele rosu”. 8rice nere)ula ar (i descoperit în aria administrati'a condusa de le)ionari= o con'ertea întro demonstratie a incapacitatii noastre de a ne acomoda cerintelor $tatului. +u limita incidentele= de cele mai multe ori de natura minora= la proportiile lor reale= ci le ea)era= le um(la= le da dimensiuni colosale= ca si cum din cauza lor întrea)a cladire a $tatului ar (i )ata sa se pra7useasca. Cu aceasta interpretare anormala si a7surda a oricarui incident= 6ntonescu urmarea sa ne creeze noua un comple de in(erioritate si culpa7ilitate= iar el sa apara ca paladin al ordinii în $tat. e cte ori nu lam auzit 'aicarinduse? A omnule $ima= cu ast(el de metode ne pra7usim $tatul se duce de rpa= armata se re'olta si opinia pu7lica ne sare în cap. A omnule %eneral= îi raspundeam= nu ne sare nimeni în cap. +u eista actualmente în tara o (orta capa7ila sa se atin)a de actuala asezare. 9inomul 6ntonescu-iscare este prea puternic ca sa (ie s(armat.
se pretindea= siar (i dat= seama ca -iscarea e o re'olutie si ca sa treaca de la (ier7erea re'olutionara la asezarea statala= se cere timp= 7un simt si educatie. ar %eneralului 6ntonescu nui con'enea linistea si ordinea care domnea în cea mai mare parte a tarii= ci tocmai aceste incidente inerente oricarei noi eperiente politice= tocmai dezordinile= pentru a le putea apoi specula în 7ene(iciul sau. ara îndoiala ca unii le)ionari nu întele)eau situatia delicata în care ne a(lam si= prin actele lor nesa7uite= c"iar de 7una credinta (iind= (urnizau Conducatorului ar)umente împotri'a -iscarii. +u întele)eau ca nu suntem la putere= ca detinem o parte din putere întrun ec"ili7ru precar. 8data aunsi la putere prin )i)anticul e(ort ce lam (acut cu totii în 'ara anului 1*4,= tre7uia sa (iu autat pentru a trece cu succes si (aza de consolidare a puterii. $i aceasta nu se putea (ace dect prin prudenta la (iecare pas în administratia tarii= (ara a cadea în tentatia de a ne arata cine suntem noi si ct suntem de tari= cum au (acut din ne(ericire unii.
1%. CORPURILE AU'ILIARE 0rin „Corpuri 6uiliare” întele) acele (ormatii le)ionare care a'eau misiunea sa stea întrautorul or)anelor politienesti ale $tatului= în perioada de trecere de la 'ec"iul re)im carlist la noul re)im le)ionar. Tot su7 aceasta denumire tre7uie sa introducem si acele unitati le)ionare care 'e)"eau la pastrarea ordinii si disciplinei în interiorul -iscarii. 6. olitia Legionara 6m eplicat în partea a doua a lucrarii cum a luat nastere olitia Legionara= din ce îndemnuri sa constituit si ce rol iam rezer'at în raport cu politia o(iciala.
$er'iciul de 8rdine putea coopera cu 8r)anele $tatului= cnd descoperea ce'a suspect= dar nu întreprindea nici o operatie de politie pe cont propriu. (ecti'ul $er'iciului de 8rdine nu trecea de 5, si era (ormat numai din personal selectat. in (osta 0olitie Le)ionara= 9oian a retinut anumite elemente= iar restul la completat cu recrutari noi= mai ales dintre studenti.
11. CONSILIUL DE PATRONA& AL OPERELOR SOCIALE +ici nu trecuse o saptamna de la circulara mea cu în(iintarea „6utorului Le)ionar” si apare un ecret al %eneralului prin care se anunta crearea unui „Consiliu de 0atrona al 8perelor $ociale”= su7 presedintia propriei lui sotii= oamna -aria %eneral 6ntonescu. 6sa cum era întocmit ecretul= noua institutie se suprapunea si în)lo7a toate operele caritati'e ale tarii= inclusi' „6utorul Le)ionar”. Consiliul de 0atrona a (ost urzit în anturaul (eminin al %eneralului 6ntonescu= cu scopul de a o(eri doamnelor din suita lui o posi7ilitate le)ala sa se a(irme în noul $tat. ar urmarea si alte scopuri. ra o lo'itura cu du7lu e(ect? att contra miscarii= pentru a tine su7 control acti'itatea „6utorului Le)ionar”= ct si contra Re)inei-ame= careia în mod normal iar (i re'enit patronaul operelor sociale din tara. oamna -aria 6ntonescu era autata în or)anizarea si conducerea Consiliului de 0atrona de intimele ei prietene? oamnele Veturia %o)a= Veturia 9ar7u si Veturia -anuila. 6ceasta din urma a (ost luata în Consiliu ca „eperta”= pentru nu stiu ce studii socioeconomice ce lear (i (acut în $tatele :nite. În realitate= oamna -anuila= ca si sotul ei $a7in -anuila= erau în slu7a en)lezilor. Veturia %o)a= 'ioara +r. 1 a spionaului en)lez în Romnia= a introduso si pe oamna -anuila în apropierea %eneralului su7 aceasta etic"eta= pentru a putea cule)e si transmite mai 7ine in(ormatiile. 2,!
0entru a nu crea rezer'e si suspiciuni din partea miscarii= -i"ai 6ntonescu a staruit pe ln)a mine ca sa accept sa (i)ureze si sotia mea în Consiliul de 0atrona= ca a doua personalitate a noii institutii. -am opus la început= eplicndui ca sotia mea nu este pentru trea7a asta= a7ia a descins la 9ucuresti din creierii muntilor= din Tara -otilor= si nu cunoaste mediul Capitalei si nici nu 'reau sa o amestec în c"estiuni politice. 6 su(erit prea mult su7 'ec"iul re)im= desi nu (acea parte din miscare. Cu toata împotri'irea mea= -i"ai 6ntonescu a insistat att de mult înct în cele din urma am consimtit sa intre si sotia mea în Consiliul de 0atrona. 6r)umentul lui
si niste 7iuterii. +u era 'or7a de 'alori importante.
12. TULBURARI ÎN MISCARE 6m a'ut si tul7urari în miscare. În arii (oarte restrnse= dar au eistat. ar orict de putine ar (i (ost= oc"iul 7olna' al lui 6ntonescu nu descoperea maiestuoasa des(asurare a miscarii= cu ordinea ei impeca7ila= ci aceste rare dezordini si din ele nea (acut un permanent cap de acuzatie. Cum se eplica aceste iesiri din rnduri= putine la numar de altminteri= întro miscare 7azata pe disciplina si ierar"ie@ 1. Le)ionarii au trecut= aproape (ara pauza si re(leie= din pri)oana si înc"isori la )u'ernare. 6ceasta trecere sa realizat (ara incidente în imensa maoritate a (unctiilor unde au (ost an)aati= dar ad'ersarii nu remarcau unitatea noastra de 7aza= ci acele cte'a elemente razlete care (aceau rau -iscarii. 0e acestia îi aratau cu de)etul= la acestia se re(ereau cnd udecau miscarea si o acuzau de dezordine si anar"ie. 2. Cresterea na'alnica a -iscarii. La s(rsitul lui ecem7rie 1*4,= or)anizatia le)ionara= cu toate ramurile ei= numara o umatate de milion de oameni. +umarul mem7rilor ei depasea numarul 'oturilor o7tinute de 0artidul= Totul pentru Tara în ale)erile din ecem7rie 1*3#? 4#,.,,,. aca adau)am si (aptul ca supra(ata tarii se redusese la 2S3= dupa amputarea teritoriului national de 9asara7ia= 9uco'ina de +ord= 6rdealul de +ord si o7ro)ea de $ud= ne dam seama si mai 7ine de ni'elul a(luentei spre miscare. ra (iresc ca între elementele intrate în Le)iune su7 iuresul 'ictoriei de la ! $eptem7rie sa se )aseasca si indi'izi care sa nu corespunda normelor de selectie (iate de Capitan. ar puteam noi oare opri aceasta a'alansa de oameni spre or)anizatia noastra@ Cine erau noii intrati@ rau oameni straini de miscare= simpli oportunisti= împinsi de perspecti'a unor 7ene(icii= asa cum se întmpla cu orice partid cnd aun)e la putere@ +icidecum. rau prietenii si simpatizantii miscarii= acei romni care neau dat 'otul în 1*3#F erau masele populare eploatate de toate re)imurile si care acum îsi )aseau un liman mntuitorF erau (ratii nostri de credinta si idealuri= care nau mai apucat sa se încadreze în 1*3&= din cauza climatului politic ostil= si care acum (raternizau cu 7iruitorii acelorasi credinte si idealuri. 3. 8rice re'olutie= cnd trium(a= trece printro (aza de tul7urari. un (apt 'eri(icat în istorie. +ici noi nu puteam scapa acestor z)uduiri= inerente oricarui început. Tre7uia sa treaca un timp oarecare pna ce apele re'olutionare se potoleau si intrau în matca $tatului. 2,&
4. ecimarea cadrelor. +oi nam (ost o re'olutie care sa (i trium(at întro (orma plenara= cum au (ost (ascismul sau nationalsocialismul= caci cei mai 7uni dintre noi lipseau. -area maoritate a elitei le)ionare a (ost masacrata de re)imul carlist. Cu totul alta ar (i (ost situatia daca am (i început )u'ernarea noastra cu inteli)enta si pre)atirea celor ucisi la Vaslui= -iercureaCiuc= 9raso' si Rmnicu$arat. 0ierderile su(erite siau aratat e(ectele ne)ati'e mai ales în or)anizatia -iscarii. În timp ce dispuneam de multe talente si ener)ii pentru tre7urile $tatului= cum am aratat si în alta parte= lipseau marii or)anizatori= cum erau Clime= 9anea sau 9el)ea. Tre7uia sa treaca timp pna ce am (i descoperit si 'alorizat noi elemente. 5. +u eram stapn pe )u'ern= pentru a a'ea si)uranta mane'rei. +u puteam proceda cu li7ertatea unui se( care nare pe nimeni deasupra lui. Tre7uia sa tin permanent seama nu numai de „pln)erile” lui 6ntonescu= de cele mai multe ori ne(ondate sau iau intentionate= ci si de starea de spirit a miscarii. 6'eam si o7li)atia sa apar miscarea pentru a numi înstraina atasamentul maselor le)ionare. !. +u eram se(ul unei armate= în care disciplina se 7azeaza eclusi' pe ordin. ram se(ul unei miscari= în care disciplina emana din dra)ostea care îi lea)a pe toti le)ionarii= c"iar si pe acei care prin actele lor necu)etate îmi (aceau )reutati. Le întele)eam su(erintele lor= ra7u(nirea lor de re'olta= )ndinduma la c"inurile prin care au trecut acesti oameni care au (ost de attea ori la doi pasi de moarte si au luptat apoi eroic pe 7aricade. Capitanul spunea? „cea mai trista zi din 'iata mea 'a (i aceea cnd 'a tre7ui sa condamn la moarte un le)ionar”. Tot asa nici eu nui puteam lasa pe acesti= camarazi= c"iar cnd )reseau= la discretia acelora= in(init mai rai si mai odiosi= care neau c"inuit si neau omort. #. 6ceste dezordini sar (i resor7it în cte'a luni= (ara a (i recurs la masuri drastice= prin simplul e(ect al îndrumarilor si sc"im7arilor de personal= daca as (i a'ut timpul necesar sa procedez la reor)anizarea -iscarii si daca A conditie si mai importanta A am (i a'ut alaturi de noi un Conducator ec"ili7rat mental= 7un la su(let= întele)ator= mai putin a"tiat dupa putere si mai mult preocupat de sal'area patriei.
13. PRIME&DIOASA EVOLUTIE A PROFESORULUI CODREANU 0entru a întele)e atitudinea ne)ati'a a 0ro(esorului Codreanu dupa ! $eptem7rie= este necesar sa (acem o recapitulare )enerala a relatiilor dintre mine si 0ro(esor în ultimele luni. 1. În 'ara anului 1*4,= cola7orarea noastra a (ost per(ecta. -a consultam aproape zilnic cu 0ro(esorul asupra e'enimentelor politice în curs si totdeauna a sarit în autorul meu cnd ma a(lam întro situatie )rea. 2. 6 apro7at planul de actiune de la 3 $eptem7rie si a acceptat ca de la 9raso'= în noaptea acestei zile= sa adreseze un apel tarii= prin Radio9od= cernd a7dicarea Re)elui. 3. În apropierea lo'iturii sa raz)ndit= (acnd o întoarcere de 1&, de )rade. atorita nu stiu carei in(luente= mia comunicat ca Luni= 2 $eptem7rie= este c"emat în audienta la Re)e si e "otart sa se duca. 4. Cu mare )reutate am reusit sal împiedic sa (aca acest pas= con'in)ndul sa astepte rezultatul actiunii întreprinse de mine în seara de 3 $eptem7rie. 5. În ziua de ! $eptem7rie= dupa renuntarea la tron a Re)elui Carol= lam )asit la sediu= unde ma întmpinat cu 7ratele desc"ise= spunndumi ca în acea zi 9iserica praznuieste „-inunea 6r"an)"elului -i"ail” si caderea Re)elui se datoreaza unei inter'entii supranaturale. !. upa acest moment de 7ucurie= comentnd împreuna aceasta coincidenta= a sc"im7at tonul si ma a'ertizat ca „pe scaunul Capitanului 'a sedea el si nimeni altul”. +am reactionat la aceasta declaratie= deoarece= în acel ceas= c"estiunea conducerii miscarii nu era lamurita= iar eu nam mani(estat nimanui ast(el de 'eleitati. #. e a doua zi= 0ro(esoral a început sa dea ordine= numind o serie de persoane putin cunoscute la di(erite posturi de conducere în miscare. +ici na (ost ne'oie sa anulez ordinele 0ro(esorului= caci= prin natura lor= erau inoperante. &. Totusi= a(isndusi pretentia de a lua conducerea miscarii= a întrziat (ormarea )u'ernului. %eneralul 6ntonescu astepta sa 'ada cum se 'a rezol'a contro'ersa din miscare. *. În mod pu7lic= discrepanta dintre mine si 0ro(esor a iz7ucnit la 13 $eptem7rie= cnd a re(uzat sa participe la sar7atorirea zilei de nastere a Capitanului= desi lam in'itat staruitor sa 'ina la „Casa Verde”. 2,*
1,. in acest moment sa a7tinut sistematic sa participe la orice mani(estatie le)ionara? nici la în"umarea eroilor la 0redeal= nici la 22 $eptem7rie la 9ucuresti= nici la ! 8ctom7rie nici la adunarea or)anizatiei „0rietenii Le)ionarilor”. Re(uzul 0ro(esorului Codreanu de a participa (ie în )u'ernare Dputea (i numit oricnd ministruE (ie la actele de a(irmare ale Le)iunii= numi crea pro7leme în miscare= pozitia mea (iind consolidata. -a durea a7senta lui= pentru ca era tatal Capitanului si nici nu ma puteam în(runta desc"is cu el= eplicnd ce sa petrecut între noi. e (apt eu eram 'ictima= eu eram cel neîndreptatit= care nam (acut altce'a dect sami (ac datoria în mod permanent (ata de Le)iune si memoria Capitanului. 6m pre(erat sa tac= spernd sal îm7unez= readucndul pe linia cola7orarii noastre din 'ara. 0ro(esorul sin)ur se lasase antrenat întro z7atere sterila= care nu (acea dect rau miscarii si îi 7ucura pe dusmani= care nu asteptau dect un moment de ruptura în interiorul ei= ca sa sara iar pe noi. $ituatia aceasta de tensiune a ramas stationara si pro7a7il sar (i auns la o solutie accepta7ila pentru am7ele parti= daca nar (i intrat pe (ir 0reotul umitrescu9orsa si %"eor)"e Cioro)aru. 6m aratat în 'olumul „$(rsitul unei domnii sn)eroase” cum sau comportat acesti le)ionari la 9erlin. Îsi pierdusera orice încredere în 'iitorul Le)iunii. 0reotul 9orsa a dezertat de la conducerea )rupului le)ionar din %ermania si împreuna cu Cioro)aru se pre)atea sa se întoarca în tara. Cnd mam întlnit cu ei la 9ucuresti= dupa ! $eptem7rie= nu leam (acut nici o aluzie la )reselile lor de interpretare a liniei l e)ionare= ci iam primit cu toata dra)ostea= )ndinduma la o (ormula de încadrare a lor în $tatul +ational Le)ionar. Cioro)aru ar (i auns $u7secretar de $tat la conomie în locul ocupat de 0etra mai trziu= iar pe 0arintele umitrescu9orsa ma )ndeam sal trimit în $pania= în (runtea unei dele)atii= pentru a relua drumul parcurs de epeditia le)ionara si a strn)e toate testimoniile (aptelor ei eroice= de la supra'ietuitorii spanioli ai raz7oiului. +ici pe Cioro)aru si nici pe 0arintele 9orsa nui puteam încadra din primul moment în o(icialitatea noului $tat= deoarece ei (ormau un caz aparte. 6mndoi sau despartit de întrea)a comunitate le)ionara din 9erlin si iam ru)at sa astepte ct'a timp pna= ce ranile trecutului se 'or 'indeca. +u stiu ce sa petrecut în mintea lor= nu stiu la ce concluzii au auns= pro7a7il siau pierdut ra7darea= considernd ca sunt lasati deo parte= cert este ca de la un timp au început sal (rec'enteze pe 0ro(esorul Codreanu spriinind atitudinea lui de (ronda. i îsi ima)inau ca nu mai pot sa oace nici un rol în miscare din cauza mea= întlninduse în aceleasi rnduri cu 0ro(esorul Codreanu= care 'edea acelasi o7stacol pentru a lua conducerea miscarii. eci= daca 0ro(esorul ar iz7uti sa smul)a conducerea -iscarii din mna lui >oria $ima= implicit si pozitia lor în miscare ar re'eni la ceea ce a (ost înainte si poate c"iar mai mult. $pre deose7ire de comportamentul de pna atunci al 0ro(esorului= care se limitase sasi eprime nemultumirea prin a7senta lui ostentati'a de la toate actele de a(irmare ale Le)iunii= 0reotul umitrescu 9orsa si Cioro)aru lau con'ins pe 0ro(esor ca nu e destul sa stea la >usi= ci tre7uie sa (orteze nota= tre7uie sa treaca la actiune= (ormnd un )rup de presiune înauntrul miscarii= care sal constrn)a pe >oria $ima sa renunte la conducere. În prima (aza= împuternicitii 0ro(esorului au aplicat „noua strate)ie” pentru cucerirea puterii= di(uznd z'onuri de la om la om ca ar eista o „criza a se(iei” si ca sar duce tratati'e pentru rezol'area ei între >oria $ima si 0ro(esorul Codreanu. 6cest raz7oi 'er7al na dat roadele asteptate si atunci consilierii 0ro(esorului au trecut la atac pu7lic= dnd sa se pu7lice o senzationala notita în ziarele le)ionare din Capitala. Buna Vestire din 23 8ctom7rie scria urmatoarele? ”l >oria $ima= însotit de 0arintele umitrescu9orsa= comandant le)ionar= a (acut zilele trecute o 'izita la >usi lui 0ro(esor usi= (iind oaspetii 'enera7ilului parinte al Capitanului= dupa care sau înapoiat în Capitala”. $tirea era pe deantre)ul in'entata. +am (ost la >usi la data indicata de acest comunicat= nici cu 0reotul 9orsa= nici însotit de altcine'a si nici sin)ur. 0ur si simplu nam (ost. 6m cerut socoteala )azetelor care au pu7licat stirea si mi sa raspuns ca notita lea (ost adusa de 0reotul 9orsa si personalul de la redactie nu se putea îndoi de 7una credinta a acestuia. 0u7licnd aceasta in(ormatie= cei doi s(atuitori ai 0ro(esorului Codreanu 'roiau sa acrediteze z'onul în masa le)ionarilor ca ar eista o „criza de se(ie” în miscare si= în al doilea rnd ca= în dezle)area acestei 21,
crize= 0reotul 9orsa= însotinduma la >usi= la întlnirea cu 0ro(esorul= ar (i un elementc"eie. +otita era în asa (el redactata înct 0reotul umitrescu9orsa aparea la e)alitate cu mine? „cei doi se(i le)ionari au ramas noaptea la >usi...= dupa care sau înapoiat în Capitala”. În)riorat de drumul prapastios pe care a apucat 0ro(esorul Codreanu si (iindumi teama ca= su7 attarile lui Cioro)aru si 0reotul 9orsa= sa nu întreprinda acte de natura sa tul7ure ordinea din miscare= iam ru)at pe usi= pentru al con'in)e pe 0ro(esor sa iasa din atitudinea protestatara. Înapoinduse= nu miau adus nici o stire îm7ucuratoare. $e pare ca 0ro(esorul sa (olosit de 'izita lor pentru a ma prezenta ca uzurpator la se(ia -iscarii= iar ei= impresionati de 'e"ementa (ilipicei 0ro(esorului= nau (acut nici un )est ca sa ma apere= multuminduse sal asculte si înapoinduse „plouati” la 9ucuresti. Cum în acelasi timp= în a doua umatate a lunii 8ctom7rie= oamnele lena Codreanu= sotia Capitanului= si usi= care ar (i dispus la o întele)ere. upa esecul misiunii usi în 5 +oiem7rie= pe la amiaza= cu oamna Codreanu si sotia mea= în masina 0resedintiei= condusa de credinciosul usi. 6m (ost întmpinati cu multa 7una'ointa de 7atrna oamna Codreanu si de 0ro(esor= în pra)ul casei. Ct îmi mai aduc aminte= locuinta 0ro(esorului era o casa încapatoare= în milocul unei )radini. În centru era o su(ra)erie spatioasa= iar de ur împreur odai. În casa domnea acea ti"na pro'inciala= descrisa de attea ori de romancierii nostri. iind trziu= neam asezat la masa. Curnd dupa sosirea noastra= a aparut si 0re(ectul udetului alciu= a'ocatul Victor Cor7utiu. oamna Codreanu nea ser'it 7ucate alese si un 'in moldo'enesc= daca nu c"iar din 'ia proprie. 6tmos(era a (ost calda= desi plutea peste toti um7ra tra)icelor întmplari. Îl 'edeam pe Capitan stnd la aceeasi masa= su7 a7aur= urmarit de dra)ostea mamei= dar si de în)riorarea ce se 'a întmpla mine cu acest 'ultur al neamului. -a simteam umilit )ndindu ma la Capitan= a carui prezenta pare ca io simteam aie'ea= si la putinatatea mea de ai continua opera. upa masa= oamna Codreanu si sotia mea sau retras în dormitoarele ce leau (ost rezer'ate= iar 0ro(esorul ma in'itat pe mine sa trec în dormitorul lui pentru a începe discutia. -i se spusese din partea oamnelor Codreanu si -ota ca 0ro(esorul siar (i re'izuit pozitia si este dispus la întele)ere si cola7orare= înct iam lasat dnsului sa înceapa 'or7a. e la primele cu'inte ce lea rostit= am a'ut o crunta dezama)ire. Re(uza orice discutie= orice tratare a pro7lemei= si din capul locului mia spus ca o conditie ultimati'a a întele)erii= sai predau se(ia miscarii? „Te duci la 9ucuresti= con'oci toate cui7urile din Capitala si la aceasta mare adunare= cnd 'in eu= ta îmi dai raportul? omnule 0ro(esor Codreanu= $e( al Re'olutiei Le)ionare si Loctiitor 0amntesc al Capitanului= le)ionarii din )arnizoana 9ucuresti în numar de... sunt )ata si asteapta ordinele 'oastra. Traiasca Le)iunea si CapitanulB”. 6m ramas înmarmurit. +u numai ca nu era dispus la o împacare= dar îmi cerea sa ma dau la o parte= sa predau comanda Le)iunii= în 'azul între)ii tari= trecnd peste decizia orului Le)iunii care ma in'estise cu cea mai înalta ma)istratura din -iscare= si sa renunt si la pre'ederile 6ctului Constitutional din 14 $eptem7rie= în care (i)uram drept Comandant al -iscarii Le)ionare. Toata ordinea le)ionara si constitutionala= cladita cu attea ert(e= sarea în aer. 0ro(esorul nu se )ndea la cear (i urmat dupa aceea= "aosul )eneral în -iscare= de care ar (i pro(itat din plin dusmanii. ormula cu care 'roia sa (ie in'estit de mine era (antezista si ne'ia7ila. Cum era sa (ie proclamat $e( al unei Re'olutii pe care nu o (acuse@ $i cum sa ia titulatura de „Loctiitor pamntesc al Capitanului”@ -iscarea putea a'ea un alt se(= un urmas al Capitanului= dar nu un „loctiitor” al sau. Înainte de a 'eni la >usi= oamna Codreanu mia aratat Testamentul Capitanului= care cuprindea în a(ara de lasamintele de ordin (amilial= si un testament politic= care era eprimat în doua propozitii? A $e(ul Le)iunii iese din lupta. A Îi eclud de la conducerea -iscarii pe mem7rii (amiliei Codreanu. 211
Testamentul Capitanului era o)linda (idela a conceptiei lui politice. În prima pozitie= era rea(irmat principiul selectiei. $e(ul Le)iunii iese din lupta= ca întrea)a elita le)ionara. În a doua propozitie= era eclusa (amilia Codreanu de la conducere= pentru ca= în acest caz= sar (i aplicat principiul ereditatii= pe care la respins Capitanul= socotindul neapt sa asi)ure o succesiune 'ala7ila. eci= nici electie si nici ereditate= ci selectie de la se(ul $uprem pna la ultimul se( de cui7. 6m încercat în (el si c"ip sai eplic situatia (ra)ila în care ne a(lam= ca noi nu suntem stapni în $tat= ci suntem la umatatea drumului= ca dnsul= cu autoritatea si presti)iul cel are= tre7uia sa ma aute sa consolidam cucerirea (acuta= ca solutia propusa de el ar (i (atala miscarii= sarind în aer tot ceam o7tinut pna atunci. -ia (ost imposi7il sal urnesc din pozitia lui ri)ida. Toate ar)umentele mele se iz7esc ca de un zid de intransi)enta. Totul sau nimic. „$a con'oc adunarea de cui7uri la 9ucuresti si sal proclam se(”. 6m discutat cu 0ro(esorul de la 11 seara pna la ! dimineata. e la un timp sa asezat pe pat= iar eu am ramas pe scaun ln)a el. 6 repetat tot timpul (ormula ar"iconsacrata. :n zid de incompre"ensiune ne separa. Îsi crease o lume a lui= straina de realitati. ra în a(ara de pro7lema. ram speriat de lipsa lui de întele)ere a momentului politic în care ne a(lam si ceea ce era mai ru= se considera stapn pe situatie= înct îmi putea dicta decizia lui. ra intrata7il. 0ro7a7il ca Cioro)aru si 0reotul 9orsa lau con'ins ca la cel mai mic semnal al 0ro(esorului= toata miscarea se 'a alinia în spatele lui. ram o7osit de moarte. 0ro(esorul ma pri'ea (i si milosti'= iar eu= cu oc"ii împaieneniti= a7ia ma mai tineam pe scaun de o7oseala. Toata peroratia mea a (ost zadarnica. 6 (ost o noapte de cosmar... în casa Capitanului. În s(rsit= la ! dimineata= neam despartit. Vaznd ca nul pot con'in)e= lam ru)at sa întrerupa con'ersatia si sa o reluam cu alt prile. Lam in'itat sa participe la mani(estatia de la & +oiem7rie la usi si sa mer)em împreuna la
14. ATACUL DE LA SEDIU 6sa cum îi (a)aduisem 0ro(esorului Codreanu= tre7uia sa trec mai înti cu masina pe la >usi si împreuna sa (acem calatoria spre usi si de aici= lundul pe 0ro(esor= sa continuam drumul spre usi si cine stie daca nas (i pierit în acelasi accident= caci am (i mnat cu 'iteza mare pentru a aun)e la >usi si de acolo la usi? intentionat nam trecut pe la el ca sa nu mai aparem împreuna la
Cu'ntarea tinuta de 0ro(esor la usi= ci a co7ort în )ra7a la 9ucuresti pentru a se consulta cu consilierii sai. Tre7uie presupus ca att 0reotul 9orsa ct si Cioro)aru lau s(atuit sa nu mai întrzie o clipa. Tre7uie sa ocupe sediul din $trada %uten7er) 3= însotit de un )rup de le)ionari si= odata în stapnirea lui= sa dea o proclamatie catre tara ca sia asumat comanda Le)iunii= si apoi= în 'irtutea noii (unctii= sa sc"im7e cadrele actuale= de'otate lui >oria $ima. În )ra7a în care sa or)anizat lo'itura= a mai ucat un rol si (aptul ca %eneralul 6ntonescu pleca în
le)ionari= nestiind eact ce sa întmplat= dar toti cu )ndul sa sara în autorul celor din interior. În realitate= în acel moment cnd sa alarmat populatia le)ionara a Capitalei= 0olitia Le)ionara rezol'ase pro7lema. Ramasese sin)ur 0ro(esorul la sediu= în timp ce )rupul cu care 'enise se )asea arestat la su7sol. 0rimele contin)ente de le)ionari care au patruns în curtea sediului (aceau de paza la poarta si la )rilaul de (ier care înconura casa. %rupele care au 'enit mai trziu creznd ca cei dinauntru sunt „(orta inamica”= care au pus stapnire pe sediu= 'roiau sa patrunda si ei= pentru ai epulza. În aceasta în'almaseala sau tras si (ocuri de re'ol'er. Cei dea(ara= ca sai intimideze pe ocupanti si sai o7li)e sa paraseasca sediul= iar ceilalti ca sal apere de presupusii atacanti= cnd în realitate si unii si altii erau trupe loiale. În acest sc"im7 nenorocit de (ocuri au cazut lo'iti mortal doi le)ionari? Carol Cazanescu din 0ra"o'a= un element cunoscut de mine= care (acea parte din 'estita (alan)a de luptatori din acest udet= si %"eor)"e Tarau din 6rdeal= recrutat pentru 0olitia Le)ionara. intro prea mare des(asurare de (orte= le)ionarii apartinnd di(eritelor corpuri nu sau recunoscut între ei si au tras unii întraltii. 0na la urma lucrurile sau lamurit. $e(ii de )rupe au controlat situatia= dar curtea sediului si caldarmul dea(ara erau înrosite de sn)ele ne'ino'at al acestor tineri. În timpul acestei 7usculade= 0ro(esorul na parasit camera unde se a(la si nimeni nu la suparat cu 'reun cu'nt. 6 mai stat ct'a timp si apoi= 'aznd ca lo'itura a dat )res= sa resemnat si a plecat spre casa. Cioro)aru si umitrescu9orsa= desi lau împins pe 0ro(esor sa atace sediul= nu lau însotit în cursul operatiei= ci au pre(erat sa astepte rezultatul actiunii. 0reotul 9orsa a (ost recunoscut de le)ionari plim7nduse pe C"eiul m7o'itei. umitrescu/apada= initiat si el în complot= 'aznd ce curs iau e'enimentele= sa )ra7it sa anunte le)ionarii pe care îi întlnea în cale= de atacul de la sediu= cu scopul sa si creeze un ali7i. Consecintele atacului de la sediu puteau (i mai )ra'e= pro'ocnd lic"idarea între)ii aripi opozitioniste din interiorul miscarii. În cursul anc"etei (acute cu le)ionarii arestati= se sta7ilise clar= din declaratiile acestora= ca se(ii re7eliunii erau umitrescu9orsa si Cioro)aru. Întrun 7uzunar al lui Cioro)aru= anc"etat în localul %arzilor Încazarmate= sa )asit o "rtie= în care era notat= cu propria lui mna= pe puncte= între) planul lo'iturii de la sediu. +u mai putea ta)adui. +u stiu ce rol a ucat umitrescu /apada. 6cesta se re(u)iase la 9erlin cnd a început pri)oana din 1*3& si îl înto'arasea ca o um7ra pe Cioro)aru= de'enind un (el de a)"iotant al lui. e la un timp= /apada sa plictisit de eil= sa întors în tara= punnduse su7 ocrotirea re)imului carlist. 6 (ost primul le)ionar din )rupul 9erlin care a a7dicat de la lupta. upa ! $eptem7rie= cnd Cioro)aru sa înapoiat în tara= umitrescu/apada a re'enit în or7ita lui si asa se eplica ca cunostea si actiunea întreprinsa de 0ro(esor la sediu. 0resupunnd ca ar (i amestecat în lo'itura si >oria Codreanu= un )rup numeros de Razleti= su7 comanda lui oria Codreanu a consimtit sa iasa a(ara= a dat o declaratie si a (ost pus în li7ertate. 6m a(lat mai trziu de acest „asediu” al casei 0ro(esorului si mam suparat rau. C"iar daca >oria Codreanu stia ce'a de lo'itura= tre7uia respectata persoana 0ro(esorului. u nu iam trimis si iam doenit aspru cnd am a(lat. ar aceste triste întmplari nu erau dect consecintele impre'izi7ile ale actiunii necu)etate de la sediu. ar cu aceasta nu sa terminat. În dupa amiaza aceleiasi zile au 'enit la mine mai multe capetenii le)ionare din Capitala si din 0ra"o'a= a(ectati de moartea celor doi le)ionari= si miau cerut dezle)are ca sa termine nu numai cu umitrescu9orsa si Cioro)aru= dar si cu toti aceia care din 1*3& si pna astazi au a'ut o atitudine contrara liniei le)ionare sau sau (acut uneltele re)imului carlist. 6r (i momentul propice al unei epurari )enerale în -iscare= raz7unnd si sn)ele 'arsat al camarazilor cazuti la sediu. -am în)rozit de aceasta propunere. -au cuprins sudorile mortii. Ca un (ul)er mia trecut prin minte cear (i însemnat sa cada 0reotul umitrescu9orsa= ultimul supra'ietuitor al ec"ipei din $pania si toti ceilalti. Cear (i zis lumea= ca noi îi ucidem pe le)ionari în timp ce nu (acuseram dreptate Capitanului si asasinii lui se a(lau înca în 'iata la ;ila'a@ 6m a'ut un moment de panica si disperare. <am ru)at sa nu se atin)a de nici un (ir de par din capul lor si pentru ai (eri de o actiune necu)etata pe cei mai amenintati dintre ei= 9orsa si Cioro)aru= lam c"emat pe 9oian si iam ordonat sai ia su7 paza lui? „Vei plati cu capul daca li se întmpla ce'a”= iam spus lui 9oian la despartire.
împuste. Cu mare )reutate a scapat din minile lui. +enorocirea putea sa se întmple= caci ra)omir ;ila'a actiona de unul sin)ur= si nas (i putut inter'eni. in acest moment relatiile dintre Vir)il oria $ima ra minimum ce puteam sa (ac cu aceste elemente iresponsa7ile. 6 doua zi a 'enit la mine 0rocurorul %eneral al Tri7unalului
6sta nul împiedica ca în timp ce mii de le)ionari populau înc"isorile= iar altii mureau în (ata plutoanelor de eecutie= 0reotul 9orsa sa se asocieze cu 6ntonescu în actiunea de deni)rare a miscarii= usti(icnd crimele lui. În comunicatul dat presei na (ost pomenit 0ro(esorul Codreanu tot din consideratie pentru persoana lui. 6s (i înmormntat în mine aceste triste întmplari= daca 0ro(esorul= dupa 23
15. CONFLICT CU ION MI!ALAC!E
Cu acest prile= am a'ut un sc"im7 de opinii cu Vicepresedintele partidului nationaltaranesc asupra recentei tra)edii ce sa a7atut asupra Romniei. l credea ca ultimatumul so'ietic pentru cedarea 9asara7iei a (ost pro'ocat de în(iintarea 0artidului +atiunii în
1. O MISTERIOASA POLITIE LEGIONARA La 0resedintie sau primit mai multe scrisori= pe la începutul lui +oiem7rie= în care unii e'reii din 9ucuresti se pln)eau ca li sau (acut perc"ezitii din partea politiei le)ionare si în cursul ei li sau con(iscat o7iecte de 'aloare din case. %eneralul mi lea trecut mie ca sa cercetez cazul. Cum era normal= mam adresat mai înti se(ilor de resort= %eneralul 0etro'icescu= Colonelul /a'oianu si 6lecu %"ica= între7ndui daca stiu ce'a de aceste perc"ezitii. +ici unul na'ea 'reo cunostinta de ele. +ici 0re(ectura si nici $i)uranta nu ordonasera descinderi în casele e'reilor care i se plnsesera lui 6ntonescu. Cum reclamantii e'rei A care îsi dadeau si adresele lor A pretindeau ca politia le)ionara lea calcat casele= lam între7at pe Victor 6postolescu= se(ul politiei le)ionare din Capitala= daca nu cum'a ordinele au pornit de la el si sunt oamenii lui care au (acut descinderi la acesti e'rei. +ici 6postolescu nu stia nimic. 6tunci lam ru)at A dat (iindca indi'izii care de'alizau casele acestor e'rei pretindeau ca sunt politie le)ionara si îi uzurpau autoritatea lui A ca în cel mai scurt timp posi7il sa dea de urmele acestor rau(acatori si sai aresteze. 6m asteptat o zi= doua= trei. e la 6postolescu nici un rezultat= iar actele de a( continuau. Îmi ima)inam ca niste der7edei= îm7racati în camasa 'erde= spar)eau casele e'reilor pentru asi asi)ura o sursa usoara de csti). Între timp= 6ntonescu ma îm7ulzea sa curm cu aceste atentate contra proprietatii pri'ate= (ie ea c"iar e'reiasca. 6m (ost ne'oit atunci= cu mult re)ret= sai ridic comanda lui 6postolescu de la 0olitia Le)ionara a Capitalei= parndumise ca nu depune destul zel= si sa io încredintez lui oria $ima. Cu mare )reutate iam potolit= eplicndule pentru ce am 'enit si ru)ndui sa ne dea indicatii asupra persoanelor care sau prezentat ca politie le)ionara si leau rascolit casa. upa mai multe con(runtari= misterul sa lamurit. umitru %roza= se(ul Corpului -uncitorilor Le)ionari= a a'ut nastrusnica idee sa în(iinteze si el o politie le)ionara a Corpului -uncitoresc= su7 conducerea unui oarecare +icolae Tudose= (ara sa ceara apro7are si (ara sa ne in(ormeze cel putin. -ai a'ea un sens initiati'a lui= daca sar (i (olosit de aceasta politie pentru tre7urile interne ale corpului= pentru a descoperi= niscai'a in(iltratii. 6tunci ec"i'ala cu un ser'iciu de ordine al casei. +am înteles nici pna astazi ce rost 21#
a'ea sasi trimita %roza oamenii sa spar)a casele e'reilor si sa ridice o7iecte de 'aloare. +u era modul cel mai indicat de a rezol'a pro7lema ido'easca= ci doar de a crea necazuri re)imului le)ionar. În al doilea rnd= Corpul -uncitorilor Le)ionari dispunea de considera7ile miloace materiale A caci cotizau zece mii de mem7ri A înct nu era a'izat la acest )en ilicit de operatii. Ceea ce ma surprins si mai mult a (ost (aptul ca în casele 'izitate locuiau (amilii modeste de e'rei= la care nu se puteau )asi cine stie de 7o)atii. Leam cerut scuze în numele )u'ernului si leam asi)urat ca persoanele care leau tul7urat pacea nu apartin or)anelor o(iciale de $tat= ci sunt niste elemente iresponsa7ile= care 'or (i împiedicate în 'iitor sa mai (aca rau. $e 'or lua masuri ca ast(el de acte sa nu se mai repete si 7unurile con(iscate sa (ie restituite.
1". STÂLPUL INFAMIEI ”$tlpul rso'a pentru cercetari. 8peratia a (ost realizata de rso'a= care na'ea nici o îndrituire sa (aca anc"ete politienesti= cu att mai mult cu ct politia le)ionara era des(iintata de multa 'reme. upa intero)atoriu= 21&
cei 'ino'ati= patru persoane= au (ost le)ati împreuna la „stlpul in(amiei”= pe un timp )eros= în
1#. RAPORTURILE CU ARMATA. ORIGINEA UNEI CIRCULARI Cam la începutul lunii ecem7rie= am dat o circulara prin care sta7ileam raporturile dintre Le)iune si 6rmata. $puneam în acea circulara ca 6rmata este de resortul eclusi' al %eneralului 6ntonescu si interziceam le)ionarilor sa se amestece= su7 orice (orma= în tre7urile militare. Circulara a creat oarecare nedumerire în lumea le)ionara= iar mai trziu sau )asit unii care sa ma în'inuiasca pentru ordinul dat= considernd ca daca noi am (i culti'at mai intens relatiile eu corpul o(iteresc= am (i putut împiedica lo'itura de $tat a %eneralului 6ntonescu din 21
1$. SOCOTEALA FINALA În acest ultim capitol 'oi (ace o analiza a tul7urarilor din -iscare si din or)anele $tatului conduse de le)ionari= pentru a cntari în ce masura au in(luentat ele cursul e'enimentelor din )u'ernarea noastra. În primul rnd tre7uie separate (ocarele permanente de neliniste din -iscare de acele actiuni sporadice de dezordine= care apareau în di'erse puncte ale tarii= dar (ara sa ai7a continuitate= stin)nduse repede. 6u eistat trei centre de a)itatie permanenta în -iscare= care nu neau dat pace aproape în tot timpul )u'ernarii? 1. 0re(ectura de 0olitie 2. Corpul -uncitorilor Le)ionari 3. 8r)anizatia de 0ra"o'a. 6supra 0re(ecturii de 0olitie nu mai re'in= caci am eplicat cauzele dezordinii de acolo în capitolul dedicat -inisterului de
conducerii de(icitare. umitru %roza= se(ul acestui corp= îsi pierdusecapul a(lnduse în (runtea a mii de oameni= (acnd un (el de delir de )randoare. +u mai tinea seama de cadrul în care tre7uia sa lucreze= de respiratia )enerala a -iscarii si de ierar"ia sta7ilita. Lua initiati'e ecentrice= crea or)ane cate depaseau rostul acestui corp= cum a (ost si ne(asta politie le)ionara a corpului= care nea (acut att rau. %roza a auns în (runtea acestui corp printrun proces re'olutionar. usese înc"is la C"isinau în timpul pri)oanei carliste= unde su(erise mult= iar dupa eli7erare reconstituise în clandestinitate= cu mici e(ecti'e= corpul muncitoresc. La 3 $eptem7rie= ec"ipele ce mi lea pus la dispozitie au ucat un rol important în luptele de la 9raso' si 9ucuresti. upa ! $eptem7rie= conducerea corpului ia re'enit= asa zicnd în mod natural= (iind produs al re'olutiei. ar odata auns pe culmi= purtat de iuresul maselor populare= na a'ut 7unul simt sasi masoare posi7ilitatile si sa se încadreze în ordinea noului $tat. $a înconurat de elemente mediocre= care lau încuraat si mai mult în tendintele lui anar"ice. Corpul -uncitoresc în sine era splendid= mostenitor al educatiei si traditiilor din timpul cnd era condus de
