Piata Financiara Si Reforleme Agrare

Tema5:Piata financiara si reforleme agrare 1.Rolul reformelor agrare în combaterea sărăciei: experienţa Indiei

Reforma agrară - un set de schimbări implementat de către stat sau cu ajutorul lui care duce la schimbarea sistemul agrar prin realocarea terenurilor şi formarea f ormarea de noi unităţi de producţie. Fiecare reforma agrară implică două aspecte: 1. Exproprierea marilor proprietari această !nstrăinare poate "aria !n natura# domeniul de aplicare şi termenii de referinţă$ şi %. &rearea noii proprietăţi funciare şi noilor forme de teren. &ea mai mare parte a reformei agrare se referă la cea de a doua jumătate a secolului '' cu excepţia reformei mexicane# care a !nceput !n 1(1) şi a durat mai mult de *+ ani$. ,ntr-a ,ntr-ade" de"ăr ăr## lichid lichidare areaa latifu latifundi ndiilo ilorr moşier moşiereşt eştii inefic ineficien iente te desch deschide ide noi orio oriontu nturi ri spre spre creşte creşterea rea  producti"ităţii agricole. ar răm!ne !ntrebarea# !n ce măsura reforma agrară reduce dualismul# inegalităţile şi sărăcia/ 0ceastă problemă a fost obiectul unui studiu special a lui . 2esle3 şi R. 2urgess. &a obiect direct al studiului au ales cele 1* state majore din 4ndia din perioada 1(+5-1((%. 4ndia se carcaterieaă printr-o di"ersitate extraordinară de desfăşurarea a reformei agrare. &aua este că  britanicii au !ncercat să creee !ntr-un şir de state de exemplu# in 2engal$ ideologia marilor proprietari de  păm!nt ca şi !n statul lor. ,n alte state !n special !n partea de sud-est$# au !ncercat să de"olte un sistem de  proprietate ţărănească franceă. ,n cele din urmă# !n partea de nord- "est !n 6unjab$# au !ncercat să creee un sistem baat pe proprietatea comunală. 6rin urmare# !n cadrul de"oltării rurale din 4ndia se e"identiaa# de fapt# trei tipuri principale de e"oluţie agrara de la o economie tradiţionala la o economie de piaţă modernă. Fireşte# după eliberare era necesară transformarea acestui sisteme complex şi destul de complicat intr-un sistemul modern al proprietăţii pri"ate. 0nalia reformei agrare din 4ndia nu este o noutate: el a fost mult timp !n centrul atenţiei cercetătorilor străini şi autohtoni. &u toate acestea# atenţia principală a fost acordată influenţei reformei funciare asupra creşterii economice. . 2esle3 şi R. 2urgess erau dornici de a arăta reforma agrară !n  primul r!nd ca o formă de politici de redistribuire. ,n centrul atenţiei lor se afla procesul de reducere a inegalităţilor. &a idee nouă apare analia econometrică a impactului acestor reforme asupra reducerii sărăciei. . 2esle3 2esle3 şi R. 2urgess reduc multiplele schimbări !n sectorul agrar la patru elemente de baă: 7reforma arendaşilor8 7 eliminarea intermediarilor8 7 limitarea mărimii proprietăţii funciare8 7 măsuri de consolidare asupra terenurilor fragmentate.  Reforma arendaşilor include un set de măsuri ce duc la creşterea rolului arendaşilor şi asigurarea existenţei lor stabilirea de garanţii !mpotri"a alungării de pe teren# !nregistrarea dreptului asupra păm!ntului şi o definiţie clară a termenilor contractelor# etc$# precum şi aranjamentele p9u transferul de terenuri de la  proprietari la chiriaşi.  Eliminarea intermediarilor  ar  ar implica o reducere a "erigelor intermediare !ntre muncitori şi beneficiarii finali ai rentei subarendatorii$. Faptul este că !n 4ndia colonială !ntre proprietarii de terenuri şi cei care-l lucreaă# au apărut un număr mare de subchiriaşi şi cămătari. area majoritate a acestor legi au fost adoptate !nainte de 1(+5. &u toate acestea# !n cinci state ;ujarat# ttar 6radesh$# aceste reforme au apărut mai t!riu de exemplu# !n perioada analiată$.  Stabilirea unui plafon de teren deţinut  a  a fost un factor important !n redistribuirea surplusului de păm!nt !n fa"oarea celor lipsiţi de terenuri. încercări de a uni terenurile terenurile fragmentate moştenite ,n cele din urmă# a patra parte a reformei agrare - încercări de la societatea tradiţională# !ntr-un singur sistem de terenuri# pe baa căruia este mai uşor de a conduce o fermă modernă. esigur# aceste componente ale reformei agrare a a"ut rol diferit. &u toate acestea# este important ca autorii nu s-au limitat la conceptul abstract al reformei agrare# ci !ncearcă să identifice impactul diferitelor  componente ale reformei asupra de"oltării economice şi sociale. 0utorii folosesc doi indicatori ai sărăcie: 1$ cota populaţiei ce trăieşte sub limita sărăciei raportul dintre populaţia sub limita sărăciei şi polulaţia totală a ţării$ %$ ni"elul sărăcie - diferenţa dintre "enitul celor sub limita sărăciei şi "enitul ce determină limita sărăciei.

1

-

,n modelul său matematic 2esli şi 2urghes !ncearcă să ia !n consideraţie lagul temporal# deoarece realiatrea unei reforme nu este instantanee# este necesară o perioadă de timp !n care reforma !si "a manifesta influenţa sa poiti"ă. Ei consideră că acestă perioadă se egaleaă cu ? ani. 0nali!nd influenta reformelor agrare asupra asupra saraciei au ajuns la concluia ca aceasta micsoreaa ni"elul saraciei la sate. 0naliind si mai detaliat situatia acestia au concluionat ca cea mai mare importanta in micsorarea saraciei o au: @egislatia pri"itor la arendasi si @egislatia intermediarilor. 0cesti factori duc la miscorarea decalajului saraciei dintre sat si oras. &onform analiei efectuate s-a demonstrat ca in 4ndia ca urmare a reformelor agrare# cota populatie ce exista sub ni"elul saraciei s-a micsorat de la ++ A la ?BA# iar ni"elul saraciei de la 1(A la 1BA. 2.re!terea producti"ităţii muncii în re#ultatul reformelor drepturilor de proprietate asupra pămîntului $India%

• • • •

,n articolul sau# Ebidhita 2anerjee# 6aul ;ertler şi e3trisha ;hataC %BBB$ arată cum consolidarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor contribuie la creşterea producti"ităţii !n agricultură. ,n special# se analieaă efectul reformei de stabilire a drepturilor de arendă a terenurilor# care se propune securitate termenului de arendă şi se regleaă cota producţiei pe care arendaşii o "or achitata proprietarului terenului p9u utiliarea acestuia. upă declararea independenţei# 4ndia a căutat să !mbunătăţească standardele de "iaţă ale arendasilor prin intermediul reformei arendei. 0ctul Reformei funciare 1(++$ şi modificările ulterioare includ in sine două propuneri principale: D arendasii trebuie să aibă drepturi permanente şi de mostenire# care sunt !nregistrate !n numele lor# cu condiţia ca aceştia plătesc# proprietarilor de pamint# cota stabilita prin lege# nelăs!nd p!rloagă# şi să nu dea !n subarendă. ,n ca contrar# locatarul "a pierde dreptul la utiliarea terenului !n caul !n care proprietarul doreşte să utiliee terenurile p9u u personal. 0ceste drepturi pot fi mostenite# dar nu pot fi transmise. D cota-parte# pe care proprietarul o poate cere de la arendaş nu trebuie să depăşească %+A. &ei care au "enit la putere !n ;u"ernul din st!nga 2engalul de est au adoptat un nou act de teren !n 1(. 6otri"it acestui act: s-au limitat semnificati" drepturile proprietarilor de terenuri8 au definit mai clar din punct de "edere juridic conceptele de baă8 a fost introdus un program p9u a informa publicul cu pri"ire la drepturile de proprietate8 şi au fost introduse drepturile de asigurare a proprietatii asupra terenurilor. &!nd au creat acest model# autorii pornesc de la premisa că la crearea "alorii participă doar utiliatorul de terenuri# !n scopul de a creşte producţia# !n timp ce eforturile proprietarului nu este luată !n considerare. odelul era preconiat de a analia modificarea modificarea producti"itatii muncii ca urmare a reformelor. Divizarea castă a societăţii Puterea a fost distribuit în  împărțirea teritorială

Prezența de bariere administrative p/u  înregistrarea drepturilor de proprietate

Ca consecință, are lo c scăderea bruscă a productivității

Fig.2 Divizarea castă a societăţii ca un factor în eşecul reformelor agrare din !ndia. 2

Ge e"idenţiaa două "ariante de contracte de arendă: fără e"acuări şi cu e"acuări.  "n cazul #ontractului de arendă fără evacuare arendasul nu este amenintat cu e"acuarea# deaceea el mareste efortul de munca si ca urmare creste producti"itatea muncii. 0stfel si proprietarul de pamint "a primi surplusul de la arendas la o producti"itate crescuta a acestuia.  "n cazul #ontractului de arenda cu evacuare arendasul este amenintat de e"acuare si stimulul de munca scade. eci# cresterea fiabilitatii sigurantei$ arendasului constituie un stimulent p9u in"estitii si !n consecinţă# are loc o creştere a producţiei. 0ceste stimulent constituie urmare a consolidarii drepturilor de a prelungi contractul de arenda si excluderii posibilitatii de a fi e"acuati de pe terenuri# cu condiţia că "or fi in"estite# at!t mijloace personale c!t şi mijloace din resursele proprietarilor. 0nalia a arătat că legile de !nchiriere a terenurilor au condus la creşterea producti"itatii agricole# şi la !mbunătăţirea siguranţei arendei terenurilor. Reforma a dus la creşterea producti"itaţii medii de culti"are a oreului !n 4ndia de est cu %B A. oate acestea indică faptul că consolidarea drepturilor de proprietate a arendasilor asupra terenurilor este un factor important !n creşterea producti"ităţii muncii şi creşterea  producti"ităţii agricole !n general. &.apitalul uman !i a"ansarea te'nologică în condiţiile (re"oluţiei "er#i)

6rocesul de !n"ăţare se referă nu numai la !n"ăţăm!ntul primar# mediu sau superior. ,n realitate# fiecare  persoană !n"aţă pe tot parcursul "ieţii. Este bine cunoscut faptul că oamenii !n"aţă ce"a nou de la rude# prieteni şi cunoscuţi# "ecini şi chiar trecători. 0ceastă ipoteă# după cum au au demonstrat modelul lui @ucas şi modelul anCiH-Rome -Ieil# constituie un factor care contribuie semnificati" la creşterea economică. &u toate acestea# importanţă practică o au nu doar studiile# dar si aplicarea acestora !n practica reală. >n rol important p9u cresterea producti"itatii !n ţările !n curs de de"oltare o are obţinerea cunoştinţelor !n procesul de muncă. G-a iniţiat o cercetare# scopul căreia era de a testa aplicarea modelului care combină !n"ăţarea prin  practică şi efectele externe care apar !n timpul acestui studiu. 0cest lucru capătă o importanţă foarte mare mai ales atunci c!nd are loc introducerea noilor tehnologii# cum a fost# de ex: la inceputul J re"oluţiei "eriJ. odelul Jresursa-scop J de E. Foster şi . RosenHeig este baat pe exemplul de a introduce noi culturi de mare randament !n agricultura din 4ndia. >tiliarea optimă a factorilor de producţie este# de fapt esenţială p9u aplicarea de noi tehnologii. = nouă tehnologie necesită o nouă organiare a producţiei# dar cunoştinţele despre utiliarea acesteia nu apar imediat. 0jută !n"ăţarea şi practica "ecinilor. 0cest factor !şi atinge scopul !n momentul c!nd succesul "ecinilor !n utiliarea noilor tehnologii este e"ident după cum obser"ăm in figura de ma jos$: noua tehnologie

Reacțiafermieri lor

Creșterea beneciilor în

Educația pe exemplul altor

,n modelul construit au fost luate ca baă c!te"a puncte. eci# principalele caracteristici ale modelului Iilson 1(+$# Ko"ano"ic şi L3arCo 1((?$ sunt reduse la următoarele puncte: 7@ipsa cunoştinţelor in domeniul tehnologic atunci c!nd se iau deciii cu pri"ire la introducerea de noi soiuri# 7 2eneficiile sunt reduse prin creşterea diferenţei dintre ni"elul planificat de utiliarea factorilor noisi cel efecti". 7Fiecare indi"id ştie "olumel planificat de introducere a tehnologiilor noi si asfel ia deciia de a utilia culturi noi. 6remisele p9u maximiarea profiturilor !ntr-un mediu nou nu este doar o soluţie p9u a creşte noi soiuri de culture !nalte. esigur# se baeaă foarte mult pe aşteptările fermierilor# lu!nd !n considerare experienţa acumulată# de "ecini şi de disponibilitatea de informaţii cu pri"ire la planurile lor de "iitor fig. de mai jos$: Max prot al agricultorilor

decizia de a dezolta noi !oiuri cu randament ridicat experiența din trecut a ecinilor

așteptare p"u fermieri

di!ponibilitatea informațiilor cu priire la deciziile iitoare a

3

 Factorii care contribuie la maximizarea profitului fermierului într-o "revoluţie verde”

− − − − −

− −

− − −

&oncluia generală este că fermierii care cresc soiuri tradiţionale nu primesc niciun beneficiu de la utiliarea de noi soiuri de alţi agricultori. &reşterea beneficiilor de la utiliarea de noi soiuri pot fi reumate după cum urmeaă: M e-a lungul timpului# beneficiile noilor soiuri depăşesc beneficiile de la culti"area de soiuri tradiţionale indiferent de orice J experienţă J$ M 4ncaulculti"ării soiurilor noi ritmul de creştere a "eniturilor !nutiliareaexperienţei este mai mare dec!t fără ea. Mfermierul primeste un profit mai mare de la culti"area noilor soiuri# !n caul !n care este folosită at!t experienţa proprie cit şi a "ecinilorJ.  4n concluie putem menţiona ca cunoştinţele imperfecte cu pri"ire la punerea !n aplicare a noilor  tehnologii acţioneaă ca un obstacol major p9u utiliarea lor. 0ceasta bariera scade pe măsură ce creşte experienţa fermierilor. Experienţa proprie şi experienţa "ecinilor ajută la creşterea !n mod semnificati" a  beneficiilor de la culti"area soiurilor noi. ..................................................................................................................................................... 6roblema de asigurare a ţărilor slab de"oltate cu produse alimentare nu a apărut ieri şi răm!ne a fi nereol"ată p!nă !n preent. ,ncercări de a o soluţiona au fost !ntreprinse !n permanenţă la diferite ni"eluri. ,n anii N?B ai secolului '' !n 0merica @atină a !nceput procesul de transformare# ce trebuia să ducă la randamente mai mari# şi astfel să le permită acestor ţări să obţină produse agricole suficiente p9u a satisface ne"oile  populaţiei sale. 0ceste transformări au fost denumite ca JRe"oluţia erdeJ proces ce presupune efectuarea unui ansamblu de practici agricole moderne care au dus la o sporire spectaculoasă a producţiilor. Gchimbările ce au a"ut loc !n urma acesteia au fost cu ade"ărat semnificati"e. ar au constituit oare aceste shimbări un a"antaj sau au agra"at şi mai mult situaţia ţărilor ne"oiaşe/ 0cestă problemă "a fi de"ăluită !n continuare. ,ncep!nd cu anii *B-B Re"oluţia "erde pătrunde !n ţările !n curs de de"oltare# mai ales !n exic# 4ndia# 6aCistan# Filipine# 4ndoneia etc. Re"oluţia erde cuprinde următorii componenţi principali: re"oluţia !n tehnica şi tehnologiile agricole8 !nestrarea chimică a agriculturii8  progresul irigaţiilor8 sporirea energiei consumate !n agricultură8 noile realiări !n domeniul selecţiei plantelor# animalelor şi metodelor de creştere a lor. Re"oluţia !n tehnica şi tehnologiile agricole a adus la folosirea pe larg a maşinilor şi a permis mecaniarea tuturor lucrărilor solului şi recoltării. racţiunea animală a fost !nlocuită de cea a tractoarelor. &a reultat: au scăut cheltuielile şi a sporit producti"itatea muncii !n agricultură8 furajele utiliate la !ntreţinerea animalelor de tracţiune au !nceput să fie utiliate p9u !ntreţiunerea animalelor de  producţie8 s-a redus durata executării lucrărilor agricole şi a permis lărgirea suprafeţelor prelucrate8 au fost eliberate un număr important de braţe de muncă# care au putut fi folosite !n alte ramuri ale economiei8 a crescut contribuţia capitalului fix la obţinerea produselor agricole şi a făcut necesară sporirea in"estiţiilor şi schimbarea sistemelor agrotehnice.

#

$