TEMA:
INSTRUIREA LUCRĂTORILOR ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA ÎN CADRUL S.C. „ AS DECOR ” S.R.L. Ploiesti
PLOIEŞTI
2008 1
CAP. I - INTRODUCERE Cap. II - INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL S.S.M. Cap. III - PROCEDURA PROCEDURA - INSTRUIREA ELECTRICIANULUI ELECTRICIANULUI IN DOMENIUL S.S.M. IN CADRUL S.C. AS DECOR S.R.L.
2
Cap. I INTRODUCERE 1. PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA a) CONSTITUŢIA ROMÂNIEI , statuează şi garantează dreptul la viaţă , integritate fizică şi psihică psihică , precum precum şi dreptul dreptul la protecţ protecţie ie socială socială al al tuturor tuturor cetăţeni cetăţenilor. lor. Constitutia dispune masuri de protectie care privesc securitatea si igiena muncii, instituirea salariului minim garantat in plata, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii speciale si deosebite, precum si protectia femeilor, a tinerilor si a unor persoane dezavantajate. dezavantajate. Acest lucru este prevazut in urmatoarele articole: Art. 22(1) „ Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritatea fizică şi psihică ale persoanelor sunt garantate.” Art. 41(1) „Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.” Art. 41(2) „Salariaţii au dreptul la masuri de protecţia socială. Acestea privesc securitatea şi sanatatea salariatilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.” Art. 41(3) „Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.” Art. 41(4) „La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.” Art. 41(5) „Dreptul „Dreptul la negocieri negocieri colective colective in materie materie de munca si caracterul caracterul obligatoriu obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.” b) CODUL MUNCII , Act legiui legiuitor tor care reglem reglement enteaz eazaa toate toate relati relatiile ile de mu munca nca;; C.M. C.M. cuprinde si norme de drept pentru relatiile sociale care trebuie sa se creeze in legatura cu prevenirea riscurilor pentru sanatatea, integritatea sau viata angajatilor. In Titlul V, referitor r eferitor la SSM, se stabilesc principii de baza in realizarea securitatii muncii: - import important antaa acorda acordata ta de Statu Statull Român Român proble problemat matici iciii SSM; SSM; - mo modu dull de de sta stabi bili lire re a ma masu suril rilor or de de SSM SSM;; - integrarea integrarea SSM SSM din din faza de de proiecta proiectare re si realizare realizare a constructi constructiilor ilor si echipa echipament mentelor elor de protectie protectie (E.P), la amplasarea acestora, precum pr ecum si la introducerea de noi tehnologii; - dre dreptul ptul la echi echipa pame ment nt indi indivi vidu dual al de prot proteectie ctie (E.I (E.I.P .P.) .) ade adecvat cvat cond condit itii iilo lorr de mu munc nca, a, la alimentatie speciala (alimentatie de protectie); - obliga obligatii tii princi principal palee ale condu conduce cerii rii unita unitatil tilor or si angaja angajatil tilor; or; - cine cine raspu raspunde nde pentru pentru realiz realizare areaa masur masurilo ilorr de SSM. SSM.
c) LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA , NR. 319/2006 Reprezinta actul normativ in baza caruia se desfasoara intreaga activitate de SSM in România. Ea indeplineste „Rolul de lege fundamentala pentru realizarea securitatii muncii” (element generator pentru pentru toate toate prevede prevederile rile normat normative ive cu cu caracte caracterr de SSM). SSM).
d) NORME METODOLOGICE METODOLOGICE Reglementeaza procedurile de aplicare a unor principii prevazute in legislatia primara si care sunt nominalizate expres in Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
e) STANDARDE DE SECURITATEA SECURITATEA MUNCII MUNCII 3
Standard - un document stabilit prin consens, aprobat de un organism recunoscut, care cuprinde linii directoare, terminologie sau caracteristici destinate unor utilizări comune, repetate şi care au drept scop să realizeze un maximum de ordine într-un context dat; Urmaresc alinierea la conventiile si organizatiile internationale ale muncii si Uniunii Europene cum ar fi: - realiz realizare areaa securi securitat tatii ii munci munciii cu costu costuril rilee cele cele mai redus reduse; e; - asigu asigurare rareaa compet competiti itivit vitati atiii produs produsel elor or pe piata piata inte interna rna;; - stabilire stabilireaa corecta corecta a raspund raspunderil erilor or intre cele cele doua doua niveluri niveluri,, producato producatorr si utilizat utilizator, or, impunandu impunandu-se -se delimitarea reglementarilor privind produsele, de cele referitoare la activitati. Un standard indeplineste in cea mai mare parte aceleasi functii ca si normele, dar cu referire la echipamente: - inst instru rume ment nt hota hotara rato torr in stab stabil ilir irea ea vino vinova vati tiei ei si a sanc sancti tiun unil ilor or core coresp spun unza zato toar aree in cazu cazull accidentelor de munca; - instru instrume ment nt al al contr controlu olului lui si auto autoco contro ntrolul lului ui de SSM; SSM; - instrument instrument folosit folosit in elabora elaborarea rea programel programelor or pentru pentru prevenirea prevenirea accide accidentelo ntelorr de munca munca la nivel nivelul ul agentilor economici.
Standardele care se elibereaza in Romania sunt: standarde romane (SR); stardarde profesionale (SP); stardarde de firma (SF).
Cap. II INSTRUIREA LUCRATORILOR 4
Instruirea lucrătorilor în domeniul S.S.M. reprezintă un ansamblu de activităţi organizate prin care se urmăreşte însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor în acest palier , fiind reglementata prin prevede prevederile rile art. 20 din din Legea Legea nr. 319 / 2006 2006 a SSM şi şi detaliat detaliat în CAPIT CAPITOLUL OLUL V al NORM NORMELOR ELOR METODOLOGICE METODOLOGICE de aplicare a actului normativ. Acest proces este parte a pregătirii profesionale şi are ca scop eliminarea sau micşorarea numărului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienţa cunoştinţelor de SSM . Conţinutul procesului de instruire este format din totalitatea informaţiilor aferente sferei SSM care , prin asimilare şi repetare , conduc la formarea comportamentului normal în muncă , dezvoltă deprinderile corecte faţă de riscuri şi stimulează capacitatea de mobilizare în raport cu acestea . Pregăt Pregătire ireaa în dom domeni eniul ul SSM se realiz realizeaz eazăă prin prin forme forme specif specifice ice în învăţă învăţămân mântul tul tehni tehnicc ( preuniversitar şi universitar ) , în timp ce instruirea în domeniul SSM se face la nivelul tuturor angajatorilor . Prin formele de învăţământ se urmăreşte asigurarea unei pregătiri generale privind SSM a populaţiei potenţial active , în timp ce instruirea în domeniul SSM asigură pregătirea specifică a populaţie populaţieii active active . Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii se efectuează în timpul programului de lucru. Perioada în care se desfăşoară instruirea este considerată timp de munca.
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca cuprinde 3 faze: 2.1 -instruirea introductiv-generală; 2.2 -instruirea la locul de munca; 2.3 -instruirea periodică. La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca vor fi folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistată de calculator. Fiecare angajator are obligaţia sa asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate si sa dispuna de un program de instruire-testare, pe meserii sau activitati Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii. Completarea fisei de instruire individuală, se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat după verificarea instruirii. După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. Fişa de instruire individuală va fi pastrata de către conducătorul locului de munca şi va fi însoţită de o copie a fisei de aptitudini, completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare. Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileşte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare, reguli privind instruirea şi insotirea acestora în întreprindere şi/sau unitate. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi pe baza de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire prevenire şi protecţie protecţie la la nivelul nivelul întrepri întreprinderi nderilor lor şi/sau şi/sau unităţi unităţii,i, în general. general. Instruirea prevăzută mai sus se consemnează în fişa de instruire colectivă. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în doua exemplare, din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi 5
un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiti sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului. Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în munca vor fi insotiti de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se întocmi fişa de instructaj.
2.1 INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA 2.1.1 Instruirea introductiv-generală se face : a) la angajarea lucrătorilor ; b) lucrătorilor detasati de la o întreprindere şi/sau unitate la alta; c) lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta; d) lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de munca temporar. Scop Scopul ul inst instru ruir irii ii intr introd oduc ucti tiv-g v-gen ener eral alee este este de a info inform rmaa despr despree acti activi vită tăţil ţilee spec specifi ifice ce întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general.
2.1.2 Instruirea introductiv-generală se face de către: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca; sau b) lucrătorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau d) serviciul extern de prevenire şi protecţie. Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţi şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii, în general. Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.
2.1.3 În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, următoarele probleme: a) legislaţia de securitate şi sănătate în munca; b) consecinţele posibile ale necunoasterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în munca; c) riscurile de accidentare şi imbolnavire profesională specifice unităţii; d) măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe baza de teste. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire. Lucratorii care nu au luat testarea nu vor fi angajati. 2.2 INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA 6
2.2.1 Instruirea la locul de munca se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentare prezentareaa riscurilor riscurilor pentru pentru securita securitate te şi sănătate sănătate în munca, munca, precum precum şi măsurile măsurile şi activităţ activităţile ile de prevenire prevenire şi protecţie protecţie la la nivelul nivelul fiecărui fiecărui loc de de munca, munca, post post de de lucru lucru şi/sau şi/sau fiecărei fiecărei funcţii funcţii exercitat exercitate. e. 2.2.2 Instruirea la locul de munca se face tuturor lucrătorilor , inclusiv la schimbarea locului de munca în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii. 2.2.3 Instruirea la locul de munca se face de către conducătorul direct al locului de munca, în grupe de maximum 20 de persoane. Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de munca. 2.2.4 Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru lucru şi/sau şi/sau fiecărei fiecărei funcţii funcţii exerci exercitate tate.. 2.2.5 Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de munca respectiv, împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca; sau b) lucrătorul desemnat, sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire şi protecţie, sau d) serviciul extern de prevenire şi protecţie. 2.2.6 Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angaja angajator torul ul care care şi-a asumat asumat atribu atribuţii ţiile le din dom domen eniul iul secur securită ităţii ţii şi sănătă sănătăţii ţii în mu munca nca/lu /lucră crător torul ul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruiri. 2.2.7 Instruirea la locul de munca va cuprinde: a) informaţii privind riscurile de accidentare şi imbolnavire profesională specifice locului de munca şi/sau postului de lucru; b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de munca şi/sau postul de lucru; c) măsuri la nivelul locului de munca şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor; d) prevederi prevederi ale reglementărilo reglementărilorr de securitat securitatee şi sănătate sănătate în munca privind activităţi activităţi specifice specifice ale locului de munca şi/sau postului de lucru; e) instruirea la locul de munca va include în mod obligatoriu demonstratii practice privind acti activi vita tate teaa pe care care perso persoan anaa resp respec ecti tiva va o va desfa desfasu sura ra şi exer exerci citi tiii pract practic icee priv privin indd util utiliz izar area ea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor. 2.2.8 Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de catre şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală. 2.3 INSTRUIREA PERIODICA 2.3.1 Instruirea Instruirea periodică periodică se face tuturor tuturor lucrătorilor lucrătorilor şi are drept scop reimprospat reimprospatarea area şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. 2.3.2 Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de munca. 2.3.3 Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, în funcţie de condiţiile locului de munca şi/sau postului de lucru, şi nu va fi mai mare de 6 luni. 2.3.4 Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. 2.3.5 Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instru instruire ireaa şi prin prin sondaj sondaj de către către angaja angajator tor/lu /lucrăt crătoru orull desem desemnat nat/se /servi rviciu ciull intern intern de preve prevenire nire şi protecţie/ protecţie/servic serviciile iile externe externe de prevenire şi protecţie, protecţie, care vor semna fişele fişele de instruire ale lucrătoril lucrătorilor, or, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzător. 2.3.6 Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstratii practice. 7
2.3.7 Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. 2.3.8 Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a) când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucrătoare de la locul de munca; b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în munca privind activităţi specifice ale locului de munca şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate; c) la reluarea activităţii după accident de munca; d) la executarea unor lucrări speciale; e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent; f) la modificarea tehnologiilor tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. 2.3.9 Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de munca respectiv, împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, sau b) lucrătorul desemnat, sau c) un lucrator al serviciului intern de protecţie şi prevenire, sau d) serviciul extern de protecţie şi prevenire. Instru Instruire ireaa period periodică ică suplim supliment entara ara se va efectu efectuaa pe baza baza temat tematici icilor lor întocm întocmite ite de către către angaja angajator torul ul care care şi-a asumat asumat atribu atribuţii ţiile le din dom domen eniul iul secur securită ităţii ţii şi sănătă sănătăţii ţii în mu munca nca/lu /lucră crător torul ul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. 2.3.10 Instruire speciala Instruirea speciala se efctueaza in cazul lucrarilor periculoase. Lucrările care fac obiectul unui astfel de instruiri se referă în principal la: a) executarea reviziilor si reparatiilor in industria petroliera. b) executar executarea ea reviziilor reviziilor si si reparatii reparatiilor lor din din industria industria chimica. chimica. c) distrugerea rezidiilor periculoase. d) executarea reviziilor si reparatiilor la centralele atomice. Instruirea se realizeaza de catre conducatorul lucrarii si se consemneaza prin semnatura de catre toti lucratori care executa aceste lucrari. Tematica de instruire va cuprinde procedura de interventie , compusa in mod obligatoriu din: 1. -proc -proced edur uraa de lucr lucru; u; 2. -proce -procedur duraa de sec securi uritat tatee si sana sanata. ta.
8
Cap. III PROCEDURA INSTRUIREA STRUNGARILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA IN CADRUL S.C. AS DECOR S.R.L. Destinatie: Instruirea electricianului din cadrul S.C. AS DECOR S.R.L. Ploiesti Domeniu: Procedura de securitate si sanatate in munca. Aplicabilitate : - Locurile de munca din cadrul societatii in care lucreaza electricianul . Emitent : Sbarna Alina - cursant, curs in domeniul S.S.M Data : 03.11.2008 Ed / Rev
Descrie rierea rea modific ficarii
1/0
Elaborarea procedurii
Apro probat ing. Stoica Constantin lector S.S.M. indrumator tema
Elaborat Sbarna Alina - Cursant curs SSM
ATENTIONARE : Aceasta procedura apartine Sbarna Alina. NOTA : Aceasta procedura se poate modifica ori de cate ori este necesar . 1.
SCOP
Prezenta procedura are ca scop, constientizarea stungarilor privind eliminarea sau diminuarea acţiunii factorilor de risc prezenţi la nivelul fiecărui element al sistemului de muncă ( executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă) .
2. DOMENIUL DE APLICARE 2.1. Prevederile prezentelor instrucţiuni proprii, se aplică electricianului din cadrul SC AS DECOR S.R.L. Ploiesti . 3. DOCUMENTE DE REFERINTA ISO 9001 OHSAS 18001 LEGEA 319/2006 HG 1425/2006 HG 1146/2006 HG 1091/2006 HG 1051/2006 HG 971/2006 HG 1048/2006 CURS SSM
Sisteme de management al calitatii; Cerinte. Sisteme de management de securitate si sanatate ocupationale ;Cerinte. Legea securitatii si sanatatii in munca. Norme metodolo metodologice gice de aplica aplicare re a Legi Legiii 319/2006 319/2006.. Privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. Privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de munca. Privind cerinte minime de securitate si sanatate la manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori. Privind cerintele minime de securitate si sanatate la semnalizarea de securitate la locul de munca. Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca Instruirea lucratorilor in domeniul SSM
NOTA : Documentele de mai sus sunt in vigoare la data redactarii procedurii.
9
4. TERMENI SI DEFINITII 4.1. Lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii, în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice; 4.2. Angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii; 4.3. Alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiune permisiuneaa angajato angajatorului, rului, în perioada perioada de verificare verificare prealabilă prealabilă a aptitudini aptitudinilor lor profesionale profesionale în vederea vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum precum şi şomeri şomeri pe durata durata participări participăriii la o formă de pregătire pregătire profesional profesionalăă şi persoane persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă; 4.4. Reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă; 4.5. Prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesulu procesuluii de muncă muncă,, în scopul scopul evitării evitării sau sau diminuări diminuăriii riscurilo riscurilorr profesiona profesionale; le; 4.6. Eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angaja angajate, te, incide incidentu ntull pericu periculos los,, precum precum şi cazul cazul susce suscepti ptibil bil de boală boală profes profesion ională ală sau legat legatăă de profesiune; profesiune; 4.7. Accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesional profesională, ă, care au loc în timpul procesului procesului de muncă sau în îndeplinire îndeplinireaa îndatoririlor îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, INV ori deces; 4.8. Boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, profesii, cauzată cauzată de agenţ agenţii nocivi nocivi fizici, fizici, chimici chimici ori biolog biologici ici caracte caracteristic risticii locului locului de muncă, muncă, precum precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul p rocesul de muncă; 4.9. Echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă; 4.10. Echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv; 4.11 4.11.. Loc Loc de mu munc ncăă - locu locull dest destina inatt să cupri cuprind ndăă post postur urii de lucr lucru, u, situ situat at în clăd clădiri irile le întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii; 4.12. Pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment; 4.13. Stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi ş i şomerii în perioada de reconversie profesională; 4.14. Securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă; 4.15. Incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube pagube materia materiale; le;
10
4.16. Accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile; 4.17. Boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională; 4.18. Executant – Lucrătorul – Lucrătorul care realizează sarcina de muncă; 4.19. Factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională - Însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate în procesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale; cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesional profesionale; e; 4.20. Instruire - Măsură organizatorică de securitate şi sănătate în muncă reprezentând forma document documentată ată de instruire în domeniul domeniul securităţii securităţii şi sănătăţii în muncă având ca scop asigurare asigurareaa dobândirii de către lucrători a cunoştinţelor necesare. 4.21. Instrucţiuni proprii de securitate a muncii - Colecţie de prevederi de securitate şi sănătate în muncă elaborate în cadrul societăţii, a căror sferă de aplicare şi obligativitate este limitată la aceasta şi care detaliază şi particularizează toate reglementările din domeniul securităţii şi sănătăţii muncii mun cii la condi condiţii ţiile le concre concrete te ale activi activităţ tăţii ii desfăşu desfăşurat ratee de către către aceast aceasta, a, stabil stabilind indu-s u-see totoda totodată tă procedee procedeele le de lucru lucru neperic nepericuloa uloase; se; 4.22. Mijloace de protecţie - Mijloace prin intermediul cărora se realizează protecţia colectivă sau individuală a angajaţilor împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. 4.23. Prim ajutor - Totalitate a acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui accident, inclusiv de muncă, până la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate, cu scopul de a împiedica periclitarea vindecării bolnavului, fie prin apariţia unor complicaţii ce îngreunează actul terapeutic ulterior, fie printr-o evoluţie nefavorabilă urmată de instalarea unor infirmităţi definitive sau de deces. 4.24 4.24.. Risc Risc de accide accident ntar aree şi îmbol îmbolnă năvir viree prof profesi esion onal alăă - Combinaţie între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă. 5. DESCRIEREA PROCEDURII 5.1 Instruire introductiva generala 5.1.1 Tematica: - Legea 319/2006 ; Regulamentul intern; Codul muncii, Riscurile de accidentare la nivel de intreprindere. 5.1.2 Chestionar de testarea testarea cunostintelor in domeniul SSM – Anexa 1 5.1.3 Fisa de instruire – Anexa 2; 5.2 Instruire la locul de munca 5.2.1 Tematica: -instructiuni proprii – Anexa 3; - riscuri la locul de munca – sunt cuprinse in instructiuni proprii; -aplicatii practice privind: alarmarea, evacuarea lucratorilor, stingerea incendiilor, acordarea primului primului ajutor. ajutor. 5.2.2 Fisa de instruire – Anexa 2; 5.3. Instruire periodica 5.3.1 Tematica lunara – noiembrie 2008 5.3.2 Tematica generala: - Legea 319/2006; cap IV – Obligatiile lucratorilor in domeniul SSM. 5.3.3 Tematica specifica: - instructiuni proprii – Anexa 3; - semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca – Anexa 4; - acordarea primului ajutor in caz de electrocutare – Anexa 5; 11
5.3.4 Fisa de instruire – Anexa 2.
6. RESPONSABILITATILE ANGAJATILOR IN DOMENIUL S.S.M.
- Fiecare lucrător trebuie să-şi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă; - Să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele ; - Să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare; - Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special a masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive. - Să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă; despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum precum şi orice orice defici deficienţă enţă a sistemelo sistemelorr de protecţi protecţie; e; - Să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana; - Să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite permite angajato angajatorului rului să se asigure asigure că mediul mediul de muncă muncă şi condiţiil condiţiilee de lucru sunt sunt sigure sigure şi fără riscuri pentru pentru securita securitate te şi sănăta sănătate, te, în domeniul domeniul său de activitat activitate; e; - Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora; - Să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari;
7. PRESCURTARI PRESCURTARI 7.1 SSM – Securitate si sanatate in munca 7.2 EM – Echipament de munca 7.3 EIP – Echipament individual de protectie
8. ANEXE Anexa 1- Chestionar testare cunostinte in domeniul SSM , instruire introductiv generala . Anexa 2 - Fisa de instruire. Anexa 3- Instructiuni proprii Anexa 4- Semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca. Anexa 5- Acordarea pprimului ajutor in caz de electrocutare. Anexa 6- Fisa postului Anexa 7 – Fisa instruire colectiva.
Anexa 1
CHESTIONAR TESTARE CUNOSTINTE IN DOMENIUL S.S.M. 12
1. Care este actul normative in baza caruia se desfasoara intreaga activitate de securitate si sanatate in Romania? a. Codul muncii b. Legea Legea 319/20 319/2006 06 c. Constitutia Romaniei; 2.Care din urmatoarele masuri de securitate, se vor lua imediat la constatarea starii de pericol grav si iminent? a. oprirea echipamentului echipamentului de munca si/sau activitatii; b. evacua evacuarea rea personal personalului ului din zona zona pericul periculoasa; oasa; c. anuntarea serviciilor specializat sp ecializate; e; d. anuntarea conducatorilor ierarhici; e.eliminarea cauzelor care au dus la aparitia starii de pericol grav si eminent; 3. Care sunt elementele sistemului de munca , in acceptiunea S.S.M. ? a._____________________ b.________ b._____________ _________ ________ ____ c._____________________ d._____________________ 4. Regulamentul intern cuprinde: a. reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca; b. reguli reguli privind privind respectare respectareaa principiul principiului ui nedesc nedescrimina riminarii rii si a inlaturari inlaturariii oricarei oricarei forme forme de de incalcare a demnitatii; c. reguli de disciplina a muncii in unitate; 5. Ce obligatii care revin lucratorilor, in ceea ce priveste asigurarea securitatii si sanatatii in munca: a. sa verifice echipamentul individual de munca si sa-l poarte b. sa utilizeze utilizeze corect corect echipam echipamente entele le de munca munca c. sa verifice sistemele de securitate ale EM inainte de inceperea lucrului; d. sa respecte semnalizarea de securitate la locul de munca; 6. Prevederile Legii 319/2006 se aplica: a. angajatorilor; b. lucrato lucratorilor; rilor; c. reprezentantilor lucratorilor ; 7. Supravegherea sanatatii lucratorilor, trebuie sa fie asigurata prin: a. medicul de medicina muncii; b. medicul medicul de familie. familie. c. medicul de familie si medicul de medicina muncii . 8. Accidentul de munca in acceptiunea legii 319/2006, este? a. vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoriilor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calenderistice, invaliditate ori deces; b. vatamarea vatamarea violenta violenta a organismu organismului lui uman care are loc in timpul timpul procesului procesului de munca munca sau in ideplinirea sarcinilor de serciu, indiferent de natura juridica a raporturilor de munca, in baza caruia se desfa desfaso soar araa acti activi vita tate teaa si care care prov provoa oaca ca inca incapa paci cita tate te tempo tempora rara ra de mu munc ncaa de cel cel puti putinn 3 zile zile calanderistice, calanderistice, invalididate ori deces; c. vatama vatamarea rea violen violenta ta a organi organismu smului lui si inboln inbolnavi avirea rea acuta acuta profes profesion ionala ala care care provoa provoaca ca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calanderistice, calanderistice, invaliditate ori deces; 13
9. Care din urmatoarele evenimente se pot incadra ca accidente de munca? a. accident suferit de personae, aflate in vizita in intreprindere si/sau unitati, cu permisiunea angajatorului; b. accident accident suferit suferit de personae personae care indepline indeplinesc sc activitat activitatii culturale culturale,, sportive sportive , in tara sau strinatate in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini; c. accid accident ent suferi suferitt de orice orice persoa persoana, na, ca urmare urmare a unei unei activi activitat tatii intrep intreprin rinse se din din proprie proprie initiative, pentru salvarea de vieti omenesti; 10. Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza : a. numai ca boala profesionala; b. numai numai ca ca accide accident nt de munca; munca; c. atat ca accident de munca, cat si ca boala profesionala; 11. Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, are ca domeniul de aplicare sectoarele de activitate: a. publice; b. private private;; 12. Ce obligatii au angajatorii in domeniul securitatii si sanatatii in munca? a. asigura securitatea si protectia sanatatii lucratorilor; b. ia masuri masuri de prevenire prevenire a riscurilor riscurilor profes profesional ionale; e; c. asigura informarea si instruirea lucratorilor; 13. Mentionati care este ordinea in care actionati, in cazul producerii unui pericol grav si iminent ? a. anuntarea conducerii societatii; b. evacua evacuarea rea lucratori lucratorilor; lor; c. oprirea echipamentului de munca; NUME NUME SI PRENU PRENUME ME - POPESCU POPESCU ION ION FUNCTIA - electrician SEMNATURA DATA- 03.11.2008
GRILA DE EVALUARE: FOARTE BINE = 13 intrebari corecte; BINE = 10-12 intrebari corecte; SATISFACATOR= 7-9 intrebari corecte; NESASTIFACATOR < 6 intrebari corecte REZULTATUL REZULTATUL TESTULUI = BINE PERSOANA CARE A EVALUAT CUNOSTINTELE NUME NUME SI PRENU PRENUME ME – ing.Ionescu ing.Ionescu Ion SEMNATURA DATA 03.11.2008
14
ANEXA 2
FIŞĂ DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ
privind securitatea securitatea şi sănătatea sănătatea în în muncă NUMELE NUMELE ŞI ŞI PRENUM PRENUMELE ELE – Popescu Ion LEGITIMAŢIA, MARCA - 192/ 2004 GRUPA SANGUINĂ - A II DOMICILIUL - Ploiesti , str. Traian , nr.5 Data şi locul naşterii – 12.02.1976 , Ploieşti Calificarea - Strungar Funcţia - electrician Locul de muncă Autorizaţii (ISCIR, ş.a.) Traseul de deplasare la/de la serviciu Ploieşti – sediu firma durata deplasarii : 60 min.
Instruirea la angajare Instruirea introductiv generală, a fost efectuată la data de 21.03.2008 timp de 8 ore, de către ing. Ionescu Ion , având funcţia , Inspector SSM -Conţinutul instruirii : Legea 319/2006; Codul muncii; Regulamentul intern; Riscurile de accidentare in intreprindere. Semnătura celui instruit Popescu Ion
Semnătura celui care a efectuat instruirea Sbarna Alina
Semnătura celui care a verificat însuşirea cunoştinţelor ing. Dan Grecu- Adm.
Instruirea la locul de muncă, a fost efectuată la data 22.03.2008 -loc de muncă/post de lucru – electrician - timp de 8 ore, de către ing. Chirila Ion având funcţia de Sef Atelier Conţinutul instruirii : Riscuri de accidentare si imbolnaviri profesionale la locul de munca, Instruc Instructiun tiunii Proprii Proprii S.S.M. S.S.M.,, Aplica Aplicatii tii privin privindd alarma alarmarea rea,, evacua evacuarea rea lucrato lucratorilo rilor, r, stingere stingereaa incendiilor, acordarea primului ajutor, Instructiuni utilizare E.I.P. , Cod rutier Semnătura celui instruit Popescu Ion
Semnătura celui care a efectuat instruirea ing. Chirila Ion
Semnătura celui care a verificat însuşirea cunoştinţelor ing. Ionescu Ion
Admis la lucru Numele Numele şi prenu prenumele mele - ing. Georgescu Ion Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) - sef Sectie Scularie Data şi semnătura: 23.03.2008
15
Instruirea periodică
Semnătura celui
Data instruirii
22.04. 2008
) a h i ( ţ a a t p a u r c u D O
4
Materialul predat
t i u r t s n i a e r a c
t i u r t s n i
Legea 319/2006. cap 4; r Instructiuni Proprii de SSM a g ptr. strungari; Semnalizarea n u r de securitate la locul de t s munca; Acordarea primului ajutor in caz de electrocutare;
t a c i f i r e v a e r a c a e r i u r t s n i
Popescu Popescu I.
Sbarna A.
Instruire periodică suplimentară Semnătura celui Data efectuă rii
) a h i ( ţ a a t p a u r c u D O
Materialul predat
16
t i u r t s n i
t i u r t s n i a e r a c
t a c i f i r e v a e r a c a e r i u r t s n i
Rezultatele testărilor
Data
Materialul examinat
Calificativ
Examinator
21.03.2007
Chestionar testare
Bine
ing. Dan Grecu
Accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale suferite Data produceri produceriii evenimentului
Diagnosticul medical
Nr. şi data data PV de cercetare a evenimentului
Nr. zile ITM
Sancţiuni aplicate pentru nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă Sancţiunea administrativă
Abaterea săvârşită
17
Nr. şi data deciziei
CONTROL MEDICAL PERIODIC Observaţii de specialitate
Semnătura şi parafa medicului de medicina muncii
Observaţii de specialitate
Data vizei
Semnătura şi parafa medicului medicului de medicina muncii
Observaţii de specialitate
Semnătura şi parafa mediculu mediculuii de medicina muncii
Data vizei vizei
Observaţii de specialitate
Data vizei vizei
Semnătura şi parafa medicului medicului de medicina muncii
Observaţii de specialitate
Data vizei vizei
Observaţii de specialitate
Semnătura şi Data parafa medicului vizei de medicina muncii ..
Semnătura şi parafa medicului medicului de medicina muncii
Data vizei vizei
Nota: La fisa de instruire se vor anexa, copie dupa Fisa de expuneri la riscuri profesionale si Fisa medicala de aptitudini.
18
ANEXA 3
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA pentru manipularea , transportul prin purtare şi mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor
1. SCOP Prezenta instructiune proprie are are ca scop, eliminarea sau diminuarea diminuarea acţiunii factorilor de risc prezenţi prezenţi la nivelul nivelul fiecărui fiecărui eleme element nt al sistem sistemului ului de de muncă muncă ( execu executant tant – sarcină sarcină de muncă muncă – mijloac mijloacee de producţie – mediu de muncă) .
2. DOMENIUL DE APLICARE 2.2 Prezenta instructiune proprie serveste in cadrul societatii ca: - principalu principalull material material de instrui instruire re specifica specifica a lucrato lucratorilor, rilor, prevaz prevazuta uta de de legislat legislatia ia in vigoare vigoare in domeniul securitatii si sanatatii in munca, alaturi de celelalte materiale cuprinse in tematica; - instruirea interna privind securitatea si sanatatea in munca, pe baza careia se desfasoara activitatile cuprinse in sarcinile de munca ale lucratorului; - indrum indrumare areaa respec respectar tarii ii si imple impleme menta ntarii rii masuri masurilor lor de securi securitat tatea ea mun muncii cii stabil stabilite ite prin prin evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavirii profesionale, planului de prevenire si protectie; - instrument cu ajutorul caruia lucratorul verifica masurile cu caracter obligatoriu, ocazionale, speciale si repetitive, care ii asigura securitatea la locul de munca si permite controlul sistematic, prin verificarea punctuala a fiecarei instructiuni; - act juridic cu ajutorul caruia se poate determina cauzele producerii evenimentelor ; 3. DESCRIEREA INSTRUCTIUNII A. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor Art. 1 Prin manipularea şi transportul prin purtare sau manipularea manuală se înţelege orice operaţie de transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai multi salariaţi , inclusiv ridicarea , coborârea , impingerea , tragerea , purtarea sau deplasarea unei mase , care din cauza caracteristicilor sale sale sau a condiţ condiţiil iilor or ergono ergonomic micee nefavo nefavorab rabile ile , implic implicăă riscuri riscuri de accide accidenta ntare re sau îmbol îmbolnăvi năvire re profesional profesionalăă . Art. 2 La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor , se vor repartiza numai lucrători care corespund din punct de vedere fizic . Art. 3 În timpul manipulării manuale a maselor , lucrătorul sau lucrătorii trebuie să aibă vizibilitate . Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedică vizibilitatea . Art. 4 Conducătorul locului de muncă , va stabili numărul de lucrători care vor executa manipularea şi transportul maselor cu centrul de greutate excentric . Se interzice manipularea de către un singur lucrător a maselor cu centrul de greutate excentric , care pot genera dezechilibrări . Art. 5 Se inte interz rzic icee tran transp spor ortu tull prin prin purt purtar aree a ma mase selo lorr care care nu au sist sistem emee de prind prinder eree corespunzătoare . Art. 6 Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte , se va face numai dacă sunt fixate între ele corespunzător . Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a maselor care sunt instabile între ele . 19
Art. 7 Obiectele ambalate în cutii , lăzi etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor . Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii , lăzi etc. Art. 8 Se interzice utilizarea lucrătorilor la manipularea şi transportul manual al maselor , dacă nu au echipament individual de protecţie corespunzător şi în stare bună . Art. 9 Traseul pe care îl parcurge lucrătorul în timpul transportului prin purtare , nu trebuie să fie cu obstacole , instabil sau alunecos . Manipularea sau transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete tăioase sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor , se vor face numai cu palmare . Art. 10 Se interzice manipularea manuală a maselor în / din locuri în care nu există spaţiu corespunzător , pe verticală sau orizontală , pentru realizarea acestei activităţi . În caz contrar , se vor lua măsuri suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională . B. Transportul cu mijloace nemecanizate Art. 11 Aleger Alegerea ea mijloa mijloace celor lor de transp transport ort nemec nemecani anizat zatee pentr pentruu operaţ operaţiil iilee de încărc încărcare are , descărcare şi transport (tărgi , carucioare etc.) se va face în funcţie de felul şi greutatea mate-rialului care se manipulează , de natura terenului precum şi de dotarea cu astfel de mijloace . Art. 12 Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese încât , să reziste condiţiilor de exploatare şi se vor utiliza numai pentru operaţiile pentru care au fost destinate Art. 13 Înainte de a se trece la încărcarea unui mijloc de transport nemecanizat , se va controla starea lui , insistandu-se asupra platformei pe care se aşează sarcina . Art. 14 Înainte de încărcare se vor examina ambalajele materialelor de către conducatorul formaţiei de lucru . Pentru evitarea rănirilor la mâini , cuiele ieşite şi capetele parâmelor trebuie să fie îndoite . Nu se vor încărca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate . Art. 15 Înainte de a începe operaţiile de încărcare sau descărcare a vehiculelor la rampă , între aceasta şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere pentru preluarea denivelărilor existente . Art. 16 Podeţele orizontale sau înclinate , destinate circulaţiei şi operaţiei de transport manual , vor fi rezistente , astfel încât să nu se arcuiască vizibil sub greutatea sarcinii . Ele pot fi sprijinite şi dedesubt . Acestea nu vor fi alunecoase şi vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure , pentru pentru evitarea evitarea deplsării deplsării în timpul timpul lucrul lucrului ui . Art. 17 Panta podeţelor înclinate va fi de maxim 20% , iar lăţimea de min. 1 m (pentru circulaţia într-un singur sens ) . Podeţele orizontale sau înclinate , situate la înălţimi mai mari de 0,7 m faţă de sol sau nivelul imediat inferior şi unde există pericol de cădere laterală , vor fi prevăzute cu parapeţi parapeţi de de protecţie protecţie . Art. 18 În cazul în care operaţiile de încărcare sau descărcare se execută manual , fără mijloace ajutătoare ajutătoare ( roabe , cărucioare cărucioare etc. ) , podeţele podeţele înclinate înclinate vor fi prevăzute prevăzute cu şipci ( nervuri nervuri ) transversale , fixate la o distanţă de 300 – 400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor . Art. 19 Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezintă defecţiuni . Art. 20 Locurile destinate permanent pentru operaţiile de încărcare , descărcare şi depozitare, precum precum şi căile căile de acce access la aceste aceste locuri locuri vor vor fi nivelate nivelate şi amenajat amenajatee pentru pentru scurgerea scurgerea apelor apelor . Ele Ele vor fi pavate pavate sau podite . Iarna vor fi curăţate de zăpadă şi vor fi menţinute menţinute în stare nealunecoas nealunecoasăă . În cazul cazul lucrului pe timp de noapte , aceste locuri vor fi iluminate corespunzător . Art. 21 Înainte de începerea operaţiilor de încărcare sau descărcare dintr-un mijloc de transport nemecanizat , acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate , prin frânare prin mecanismul de frânare propriu pe teren orizontal şi prin frânare cu mecanism propriu de frânare şi cu saboţi de oprire pe teren în pantă pantă . Se interzice interzice deplasarea deplasarea vehiculel vehiculelor or în timpul timpul efectuării efectuării operaţiilor operaţiilor de încărcare încărcare sau descărcare . C. Depozitarea , stivuirea , încărcarea şi descărcarea materialelor în bucăţi Art. 22 Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare, incendii şi explozii . 20
Art. 23 Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă căderea lor .
Art. 24 Pe rafturi şi stelaje , unde sunt depozitate materialele , trebuie scris la loc vizibil sarcina maximă admisă , care nu trebuie depaşită .
Art. 25 La stivuirea materialelor în încăperi , greutatea stivelor nu va depăşi sarcina maximă admisă a planşeului şi / sau pardoseli . Art. 26 Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului . Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje din acelaşi tip şi dimensiuni . Art. 27 Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă . Art. 28 În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii , lăzi , butoaie sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate , cănd suprapunerea se face direct pe ambalaje , pereţii ambalajelor trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupră , să nu prezinte deformări sau deteriorări iar înălţimea de stivuire va fi determinată de rezistenţa mecanică a ambalajelor , stabilită prin standarde sau norme interne de fabricaţie . Art. 29 Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare , se vor face verificări după fiecare folosire , pentru stabilirea oportunităţii folosirii în continuare a acestora în condiţii de siguranţă . Art. 30 Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea stivei . Art. 31 Când încărcarea , descărcarea şi transportul materialelor se efectuează de doi sau mai mulţi lucrători , efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depaşească limitele admise . Totodată , se va asigura ca obiectele respective , să se poată prinde bine cu uneltele de apucare sau cu mâinile . Art. 32 În cazul în care o sarcină este încărcată , descărcată sau transportată , prin purtare , conc concom omit iten entt de ma maii mu mulţ lţii lucr lucrăt ători ori , aceş aceşti tiaa vor vor ridi ridica ca şi cobo coborâ râ sarc sarcin inaa numa numaii la coma comand ndaa conducătorului operaţiei . Art. Art. 33 Încărc Încărcătu ăturile rile stivui stivuite te pe mijlo mijloac acele ele de transp transport ort nem nemec ecani anizat zatee trebui trebuiee asigur asigurate ate împotriva deplasării , răsturnării sau căderii . Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul mijlocului de transport nemecanizat să poată supraveghea drumul parcurs . Art. 34 Încărc Încărcătu ătura ra stivui stivuită tă nu va depăşi depăşi capac capacita itatea tea max maximă imă a mijloc mijloculu uluii de transpo transport rt nemecanizat iar în cazul transportului de materiale lungi , acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului . Art. 35 La încărcarea şi descărcarea vehiculelor , lucrătorii trebuie să fie astfel aşezaţi încât să nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează . Art. 36 Distanţa între doi incărcători manuali care lucrează în acelaşi timp la încărcare/ descărcare , trebuie să fie de cel puţin 3 m . Art. 37 Locurile periculoase , precum şi locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare sănătăţii lucrătorilor , vor fi semnalizate prin plăci indicatoare de securitate . Art. 38 Se interzice accesul la locurile de încărcare / descărcare manuală a persoanelor care nu au nici o atribuţie la aceste operaţii . 4. RESPONSABILITATEA LUCRATORULUI IN DOMENIUL SSM 4.1 Responsabilitatea lucratorilor cu privire la competente si comportamente. - Verificati masurile de securitate inainte de a incepe lucru; - Nu veniti veniti la la lucru lucru sub influenta influenta alcool alcoolului ului ; - Cereti si purtati intotdeauna E.I.P - Pastrati caile de acces si de siguranta libere; - Montati placute avertizoare atunci cand reparati EM; 4.2 Responsabilitatea lucratorilor cu privire la incidente si accidente 4.2.1 Actiuni / practici nesigure - Operarea unui echipament fara autorizatie; - Avertizare si securizare defectoasa; - Operare cu o viteza neadecvata; 21
- Aducerea in stare de nefunctionalitate a echipamentelor echipamentelor si dispozitivelor dispozitivelor de securizare; - Demontarea echipamentelor si dispozitivelor de securitate; utilizarea echipamente defecte; - Deficiente in utilizarea echipamentului individual de protectie; - Incarcare, plasare, ridicare defectoasa, pozitie inadecvata pentru sarcina; - Interventie aupra unui echipament aflat in functiune; 4.2.2 Conditii nesigure (favorizante) - Echipament de protectie inadecvat, sau defect; - Scule, echipamente, sau materiale defecte; - Ordine si curatenie precara, locuri de munca dezordonate, expunere la zgomot; - Iluminare neadecvata; neadecvata;
4.2.3 Responsabilitatea lucratorilor in caz de accident sau incident Daca esti martorul unui accident : - Acordati imediat ajutor, fara a-ti pune viata in pericol; - Contactati imediat pe superiorul dumneavoastra; - In cazul in care observati ca in preajma locului unui accident se afla si alti oameni care ar putea putea fi acfectati acfectati de catre catre accident accident sau urmarile urmarile lui, avertizat avertizati-i i-i si tineti-i tineti-i la distanta distanta de zona periculoa periculoasa; sa; - Atunci cand sunteti martorul unui incident care nu a produs nici o pirdere sunteti obligat sa-l raportati imediat, acest lucru ar putea sa-l salveze in viitor, pe un coleg sau chiar pe dumneavoastra.
Daca esti intervievat: Povestiti numai faptele si spuneti intregul adevar;
Descrieti ce ati vazut, auzit sau simtit. Nu ascund ascundeti eti faptel faptele. e.
22
ANEXA 4 SEMNALIZAREA SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA 1. Semnalizare de securitate a) semnalizare de securitate şi/sau de sănătate - semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz; b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un pericol; c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizează asupra unui risc sau unui pericol; d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indică adoptarea unui comportament specific; e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de urgenţă ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare; f) semnal de indicare - semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât cele prevăzute la lit. b)-e); g) panou - semnalul semnalul care, care, prin combinare combinareaa unei forme geometric geometrice, e, a unor culori culori şi a unui simbol sau a unei pictograme, furnizează o indicaţie specifică, a cărui vizibilitate este asigurată prin iluminare de intensitate suficientă; h) panou supliment suplimentar ar - panoul panoul utilizat utilizat împreună cu un panou panou descris la lit. g), care furnizează furnizează informaţii suplimentare; i) culoare de securitate - culoarea căreia îi este atribuită o semnificaţie specifică; j) simbol sau pictogramă - imaginea care descrie o situaţie sau indică un comportament specific şi care este utilizată pe un panou ori pe o suprafaţă luminoasă; k) semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel încât să se creeze o suprafaţă luminoasă; l) semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest scop, fără folosirea vocii umane sau artificiale; m) comun comunica icare re verbal verbalăă - me mesaj sajul ul verba verball predet predeterm ermina inat,t, com comuni unicat cat prin prin voce voce uma umană nă sau sau artificială; Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să fie informaţi referitor la toate măsurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă. Lucrătorilor trebuie să li se asigure o instruire corespunzătoare în ceea ce priveşte semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, în special sub forma unor instrucţiuni precise, fără a aduce atingere art. 20 şi 21 din Legea nr. 319/2006. Instruirea prevăzută trebuie să cuprindă semnificaţia semnificaţia semnalizării, mai ales ales a celei care conţine conţine cuvinte, precum şi comportamentul general şi specific ce trebuie tr ebuie adoptat.
Modalităţi de semnalizare 1. Semnalizare permanentă
23
1.1 Semna Semnaliz lizare areaa referi referitoa toare re la o interd interdicţ icţie, ie, un averti avertisme sment nt sau sau o obliga obligaţie ţie,, precum precum şi semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie să se realizeze prin utilizarea panourilor permanente. Trebuie să se folosească panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanentă destinată localizării şi identificării materialelor şi echipamentelor echipamentelor de prevenire p revenire şi stingere a incendiilor. 1.2 Semnalizarea de pe recipiente şi de pe conducte. 1.3 Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor trebuie să fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri. 1.4 Căile de circulaţie trebuie să fie marcate permanent cu o culoare de securitate. 2. Semnalizarea ocazională 2.1 Când împrejurările o impun, trebuie să se folosească semnale luminoase, semnale acustice şi/sau comunicare verbală, ţinându-se seama de interşanjabilitatea şi combinaţiile prevăzute prevăzute la pct. 3, pentru pentru
semnal semnaliza izarea rea perico pericole lelor lor,, mob mobili iliza zarea rea persoa persoanel nelor or pentru pentru o acţiun acţiunee specif specifică ică,, precum precum şi pentru pentru evacuarea de urgenţă a persoanelor. p ersoanelor. 2.2Orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie să se realizeze, în funcţie de împrejurări, printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare verbală.
3. Interşanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor 3.1. Dacă eficienţa este aceeaşi, se poate alege între următoarele: a)-o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelări; b)-semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbală; c)-gesturi-semnal, sau comunicare verbală. 4. Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplică tuturor mijloacelor de semnalizare care conţin o culoare de securitate: Culoare
Roşu
Galben sau galben-oranj Albastru Verde
Semnificaţie sau scop
Indicaţii şi precizări
Semnal de interdicţie
Atitudini periculoase
Pericol-alarmă
Stop, Stop, oprire oprire,, dispoz dispoziti itivv de oprire oprire de urgenţă Evacuare
Materiale şi echipamente de prevenire şi Identificare şi localizare stingere a incendiilor Atenţie, precauţie Semnal de avertizare Verificare Comportament sau acţiune specifică Semnal de obligaţie Obli Ob liga gaţi ţiaa purt purtăr ării ii echip echipam amen entu tulu luii individual de protecţie Uşi, ieşiri, căi de acces, echipamente, Semnal de salvare sau de prim ajutor posturi, posturi, încăpe încăperi ri Situaţie de securitate Revenire la normal
5. Eficienţa semnalizării nu trebuie să fie afectată de: 5.1.Prezenţa unei alte semnalizări sau a unei alte surse de emisie de acelaşi tip care afectează vizibilitatea ori audibilitatea, audibilitatea, ceea ce implică, mai ales, următoarele: 24
a)-evitarea amplasării unui număr excesiv de panouri la o distanţă prea mică unul faţă de celălalt; b)-a nu se utiliza concomitent două semnale luminoase care pot fi f i confundate; c)-a nu se utiliza un semnal luminos în apropierea altei surse luminoase asemănătoare; d)-a nu se folosi f olosi două semnale sonore concomitent; e)-a nu se utiliza un semnal sonor dacă zgomotul din mediu este prea puternic; 6. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie, după caz, să fie curăţate, întreţinute, verificate, reparate periodic şi, dacă este necesar, înlocuite astfel încât să se asigure menţinerea calităţilor lor intrinseci şi/sau funcţionale. f uncţionale. 7. Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate i nstalate se stabilesc în funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită. 8. Semnalizările care necesită o sursă de energie pentru funcţionare trebuie să fie prevăzute cu alimentare de rezervă, pentru cazul întreruperii alimentării cu energie, cu excepţia situaţiei în care riscul dispare odată cu întreruperea acesteia. 9. Un semnal luminos şi/sau sonor trebuie să indice, prin declanşarea sa, începutul acţiunii respective; durata semnalului trebuie să fie atât cât o impune acţiunea. Semnalul luminos sau acustic trebuie să fie reconectat imediat după fiecare utilizare. 10. Semna Semnale lele le lumino luminoase ase şi acusti acustice ce trebui trebuiee să facă facă obiec obiectul tul unei unei verific verificări ări a bunei bunei lor funcţionări şi a eficienţei lor reale, înainte de punerea în funcţiune şi, ulterior, prin verificări periodice. PANOURI DE SEMNALIZARE 1. Forma şi culorile panourilor sunt în funcţie de obiectul lor specific, respectiv panouri de interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum şi panouri privind materiale şi echipamente de stingere a incendiilor. 2. Pictogramele trebuie să fie cât mai simple posibil şi trebuie evitate detaliile inutile. 3. Pictogramele utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate decât cele prezentate la pct.3, cu condiţia ca semnificaţia lor să rămână neschimbată şi nici o diferenţă, sau adaptare să nu provoace confuzie asupra semnificaţiei. 4. Panourile trebuie confecţionate dintr-un material cât mai rezistent la şocuri, intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant. 5. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor trebuie să asigure o bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora
Condiţii de utilizare a panourilor 1. Panourile trebuie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare, orientate în funcţie de unghiul de vedere, ţinându-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea într-o zonă în cazul unui risc general, fie în imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului ce trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat, uşor accesibil şi vizibil. În cazul în care condiţiile de iluminare naturală sunt precare, trebuie utilizate culori fosforescente, materi materiale ale reflect reflectori orizan zante te,, sau ilumin iluminare are artific artificial ială, ă, fără a aduce aduce atinge atingere re preved prevederi erilor lor legisl legislaţi aţiei ei naţionale care transpun Directiva 89/654/CEE. 2. Panoul trebuie înlăturat când situaţia care îl justifică nu mai există. 1. Panouri de interdicţie
Panouri utilizate
25
Caracteristici intrinseci: a)-formă rotundă; pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşii (partea roşie trebuie să ocupe cel b)- pictogramă puţin 35% din suprafaţa panoului). panoului).
A nu se atinge
Accesul interzis persoanelor neautorizate
2. Panouri de avertizare Caracteristici intrinseci: a)-formă triunghiulară b)- pictogram pictogramăă neagră neagră pe fond galben, galben, margine margine neagră neagră (partea (partea galbenă galbenă trebuie trebuie să acopere acopere cel puţin 50 % din suprafa suprafaţa ţa panoul panoului). ui).
Pericol electric
Cadere cu denivelare
Pericol de impiedicare
3.3 Panouri de obligativitate Caracteristici intrinseci: a)-formă rotundă; pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa b)- pictogramă panoului).
Protectie obligatorie a picioarelor
Protectie obligatorie a corpului
26
protectie obligatorie a urechilor
3.4 Panouri de salvare şi acordarea acordarea primului ajutor Caracteristici intrinseci: a)-formă dreptunghiulară sau pătrată
b)- pictogram pictogramăă albă pe fond verde verde (partea (partea verde verde trebuie trebuie să acopere acopere cel cel puţin 50 % din din suprafaţa suprafaţa panoului). panoului).
Directii de urmat
Cai / iesiri de salvare
3.5 3.5 Pa Pano nour urii priv privin indd mater materia ialel lelee sau sau echip echipam ament entele ele necesa necesare re pent pentru ru preve preveni nirea rea şi stingerea incendiilor Caracteristici intrinseci: a)-formă dreptunghiulară sau pătrată; b)- pictogram pictogramăă albă pe fond roşu (partea roşie trebuie să acopere cel puţin 50 % din suprafaţa suprafaţa panoului). panoului).
Extinctor
Furtun de incendiu
27
ANEXA 5 PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE În electrocutări, primul ajutor urmăreşte scoaterea victimei de sub influenţa curentului electric şi menţinerea funcţiilor vitale, în cazul în care acestea au avut de suferit. Acţiunea curentului electric asupra organismului, are efecte diferite de la individ la individ, precum precum şi în funcţie funcţie de intensita intensitatea, tea, tensiunea tensiunea şi frecvenţa frecvenţa curentului. curentului. Periculo Periculozitat zitatea ea creşte începând începând de la intensitatea de 15–30 de miliamperi şi de la tensiunea de 25 de volţi. Curentul menajer (110–220 volţi) poate provoca electrocutări, iar curentul alternativ este de patru ori mai periculos periculos decât decât curentul continuu. continuu. Curenţii Curenţii de joasă tensiune tensiune (350–500 (350–500 volţi), datorită datorită şi utilizării lor pe scară largă, dau cele mai frecvente f recvente accidente mortale. Efectele curentului electric sunt mai intense la cei suferinzi de boli care slăbesc rezistenţa organismului (anemii, debilitate, hipertiroidie, cardiopatii ş.a.) şi, de asemenea, oboseala, emoţiile, frigul sau umezeala pielii sau a îmbrăcămintei măresc măr esc efectele nocive ale curentului electric. Totodată, traseul curentului electric prin organism are o mare importanţă. Cele mai grave electrocutări se produc atunci când victima apucă conductorul electric cu ambele mâini, caz în care , curentul trecând prin inimă , poate provoca fibrilaţia sau oprirea acesteia. Trecând prin creier, curentul elec electr tric ic poat poatee dete determi rmina na pier pierde dere reaa inst instan anta tane neee a cuno cunoşt ştin inţe ţei, i, cu căde cădere reaa la pode podea. a. De acee aceea, a, electrocutările pot fi însoţite şi de fracturi, dintre care cele mai frecvente interesează oasele craniului, bazinul bazinul şi colul colul femural. femural. Dacă Dacă firul firul electri electricc este apucat apucat cu două două degete degete,, curentul curentul are o acţiune acţiune mai puţin puţin dăunătoare, deoarece, scurgerea sa se face numai prin degetele respective. Pericolul major al electrocutărilor este reprezentat de oprirea reflexă a respiraţiei şi a inimii. În astfel de situaţii, respiraţia artificială şi masajul cardiac extern apar ca măsuri de mare urgenţă. Primul gest al celui care acordă primul ajutor este eliberarea victimei de contactul cu sursa electrică. Această acţiune este destul de dificilă, accidentatul putând strânge în mod reflex conductorul electric. Salvatorul se poate expune şi el la electrocutare dacă nu ia unele un ele măsuri de protecţie. Procedeul cel mai simplu şi eficace este oprirea curentului de la întrerupător sau deşurubarea contactelor de la tabloul electric. Dacă acest lucru nu este posibil, se va încerca ruperea conductorului cu un băţ, cu un topor sau cu o lopată cu mâner de lemn. În caz că nu se reuşeşte întreruperea curentului electric, se va trece la desprinderea accidentatului de conductorul electric. Pentru a nu risca să fie electrocutat, salvatorul trebuie să stea pe o scândură sau alt material izolant şi să nu atingă nici o parte neacoperită a victimei. El va folosi mănuşi de cauciuc sau îşi va înfăşura mâna şi braţul într-o haină. În cazu cazull în care care elec electro trocu cuta tatu tull şi-a şi-a pier pierdu dutt cuno cunoşt ştin inţa ţa,, însă însă cont contin inuă uă să resp respir ire, e, se va supraveghea libertatea căilor respiratorii, prin evitarea căderii limbii, menţinând capul accidentatului în extensie şi împingându-i înainte maxilarul inferior. Dacă electrocutatul este conştient, i se va da să bea un pahar cu apă în care s-a dizolvat o linguriţă de bicarbona bicarbonat.t. In cazul opririi funcţiilor vitale se vor lua măsuri de reanimare. 28
De instituirea măsurilor de prim ajutor în primele minute depinde în mare măsură salvarea vieţii electrocutatului. electrocutatului. Dacă instituirea acestor măsuri se face în primul minut de la producerea electrocutării (în cazul curenţilor de joasă tensiune) se obţin rezultate bune în 90% din cazuri
Anexa 6
FISA POSTULUI
Numele si prenumele titularului de post: Ionescu Ion Postul : strungar Compartimentul : Atelier mecanic Data intocmirii : 23.03.2007 pregatire profesionala : Scoala profesionala Relatii ierarhice: de subo subord rdon onar aree – Seful Sefului ui de atel atelie ier r de colabo colaborare rare – cu cu ceil ceilalt altii lucra lucrator torii din din atelie atelier r Sarcinile postului : Executa lucrarile distribuite de seful de atelier, conform necesitatilor; Respecta procedurile de lucru pentru fiecare piesa executata; Mentine la standardele unei bune functionary echipamentul de munca si anunta orice defectiune; Raspunde de erorile din lucrarile executate si pentru prejudiciu creat ca urmare a activitatii sale; Executa urmatoarele tipuri de lucrari: a) strunjirea de degrosare dupa trasaj b) frezarea frezarea suprafe suprafetelo telorr plane c) strunjirea de gauri cilindrice; d)prelucrarea prin frezare si strunjire interioara a pieselor; e)gaurirea longitudinal, strunjirea de gauri cilindrice cu mai multe trepte la cote de rulmenti; f) strunjirea frontala, f rontala, gaurirea si alezarea pieselor g) alezarea si frezarea de finisare; h) prelucrarea suprafetelor concave, convexe,conice cu ajutorul dispozitivelor speciale ; i) centrarea pieselor dupa principalele axe de simetrie; 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
8. Resp Respon onsa sabi bilit litati atile le post postulu uluii Respecta programul de activitate a atelierului; Preocuparea pentru ingrijirea si pastrarea in conditii optime a echipamentului de munca si a dispozitivelor dispozitivelor folosite la operatia de strunjire; Verificarea inaintea fiecarei operatii a starii echipamentelor de munca si a echipamentului individual de protectie; Prezentarea la programul de activiutate zilnic, stability in unitate,in plenitudinea fortelor fizice si psihice. psihice. Respectarea prevederilor legale cu privire la PSI si regulamentul de ordine interioara. 9. Obigatile strungarului in domeniul securitatii si san sanatatii atatii in miunca - Fiecare lucrător trebuie să-şi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de 29
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă; - Să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele ; - Să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare; -Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special a masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive.
- Să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă; despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum precum şi orice orice defici deficienţă enţă a sistemelo sistemelorr de protecţi protecţie; e; - Să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana; - Să coopereze, atât timp cât este necesar, n ecesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru p entru a permite permite angajato angajatorului rului să se asigure asigure că mediul mediul de muncă muncă şi condiţi condiţiile ile de lucru sunt sigure sigure şi fără fără riscuri riscuri pentru pentru securita securitate te şi sănăta sănătate, te, în domeniul domeniul său de activitat activitate; e; - Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora; - Să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari ;
30
Anexa 7 FIŞĂ DE INSTRUIRE INSTRUIRE COLECTIV COLECTIVĂ Ă
privind securitatea şi sănătatea în muncă întocmită azi __________________ __________________ Subsemnatul ........................…...................................................................., având funcţia de .... ….……………, am procedat la instruirea unui număr de ...… persoane de la ………………………………, conform tabelului nominal de pe verso, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru vizita (prezenţa) în întreprindere/unitate în zilele ……………………… În cadrul instruirii s-au s- au prelucrat următoarele materiale: ………………………………………………………………………………………………… Prezenta fişă de instructaj se va păstra la …............................................................…………… ……..…………………………......................................................................................................... Verificat,
Semnătura celui care a efectuat instruirea
TABEL NOMINAL cu persoanele participante la instruire Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişa de instruire colectivă privind securitatea şi sănătatea în muncă şi ne obligăm să le respectăm întocmai.
Nr. crt.
Act identitate/grupa sanguină
Numele Numele şi prenu prenumele mele
Semnătura
Numele Numele şi prenu prenumele mele persoanei persoanei care a primit primit un exempl exemplar ar _______ ____________ _________ _________ _______ __ Semnătura ______________________________ _______________________________ _
Nota - fisa se completeaza completeaza in doua exemplare 31
