UNIVERSITATEA UNIVERSITATE A “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA : DREPT CENTRUL TUTORIAL BACAU
EDUCATIE FIZICA
REFERAT LEGEA SPONSORIZARII - ROLUL SI IMPORTANTA ACESTEIA IN DOMENIUL SPORTULUI
Conf.univ.dr. Iulian Stoian
Student : Ovidiu Ichim Anul : I
Legea sponsorizării in Romania (Legea 32/1994 cu completarile ulterioare) există de 22 ani fără să i se fi făcut suficientă publicitate, dar mai ales negandindu-se niciodata un set de masuri fiscale care sa vina in sprijinul sponsorilor si al beneficiarilor acestei legi. Aceasta lege, împreună cu Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal , permite societăţilor comerciale să ofere sponsorizări cluburilor sportive, federatiilor sportive nationale precum si alte structuri sportive sau organizatii nonguvernamentale, şi să beneficieze de facilități fiscale până la anumite limite. Cheltuiala cu s ponsorizarea nu este deductibilă dar poate genera un credit fiscal, care reduce impozitul de plată cu suma integrală a sponsorizării oferite, dacă această sumă este mai mică de: •0,5% din cifra de afaceri; •20% din impozitul pe profit de plată; Facilitatea fiscală acordată prin mecanismul de credit fiscal, permite practic sponsorului să plătească efectiv suma respectivă nu în contul impozitului pe profit, ci către o alta structura/organizaţie fără scop lucrativ sau chiar institutie publica din domeniul culturii, educatiei, sportului, sanatatii, etc.. Pentru a fi inclus în calculul impozitul pe profit de pe anul respectiv, contractul de sponsorizare trebuie încheiat înainte de sfârșitul anului calendaristic iar plata trebuie de asemenea efectuată până la finele termenului de plata a impozitului stabilit de legiuitor, respectiv pentru trimestrul IV al anului fiscal pana pe data de 25 ianuarie a anului urmator asa cum prevede legislatia. Activitățile eligibile: Sponsorizările pot fi acordate beneficiarilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul culturii, artelor, medicinei sau ştiinţei (mai exact: cultural, artistic, educativ, ştiinţific – cercetare fundamentală şi aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecţiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenţă şi servicii sociale, de protecţia mediului, social şi comunitar, de reprezentare a asociaţiilor profesionale, precum şi de întreţinere, restaurare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice). Beneficiarii potențiali: • Orice persoană juridică fără scop lucrativ care îşi desfăşoară activitatea în România sau îşi va desfăşura activitatea conform celor mentionate mai sus; • Instituţii şi autorităţi publice care desfăşoară activităţile mai sus prezentate; • Persoane fizice recunoscute pentru activităţile lor de către o persoana juridică fără scop lucrativ sau de către o instituţie publică, care sunt constant active în domeniul pentru care se cere sponsorizarea; • Persoane fizice pentru desfăşurarea anumitor activităţi în domeniul culturii, artelor, medicinii sau cercetării ştiinţifice fundamentale şi aplicate. Stimulentul nu va fi acordat in caz de: • Sponsorizare reciprocă între persoane fizice şi juridice; • Sponsorizare efectuată de către rude sau rude prin alianţă până la al 4-lea grad inclusiv; • Sponsorizarea unor persoane juridice fără scop lucrativ de către o altă persoană juridică, care administrează sau controlează direct persoana juridică pe care o sponsorizează. In contextul social- economic in care Romania se invarte de o buna perioada de timp, sponsorizarea este o parghie nelucrativa, care pune pe de o parte beneficiarul in postura
de ,,cersetor” iar pe sponsor in postura penibila de a nu refuza o ,,cunostinta” sau implicarea intro cauza sensibila. Daca discutam despre sport, sponsorii sunt foarte putini, interesul fiind scazut tomai ca urmare a faptului ca legislatia este ambigua si nimeni nu este interesat sa sprijine financiar aceasta activitate. Expunerea ca sponsor, atrage inerent multe alte solicitari si astfel, pentru a evita bataile de cap, multe companii cu profit refuza pur si simplu implicarea. Solutia ar fi crearea de facilitati fiscale care sa il determine pe sponsor sa se implice (o stimulare echivalenta cu o reducere procentuala a impozitului pe profit ramas de plata). Deasemenea, pragul de 0.5% din cifra de afaceri este o masura care reduce mult posibilitatea de implicare a companiilor care activeza pe teritoriul tarii noastre, fie ele autohtone, cu capital mixt sau strain. Mai mult decat atat, stim cu totii, ca multe dintre societatile comerciale, prin diverse mecanisme, incheie un exercitiu financiar fara profit sau cu un profit cat mai mic, de notorietate fiind modul in care companiile multinationale isi ,,cara” profitul in tara de origine. Ce se poate face? Avem exemple de buna practica in alte state care au si manifesta o continua preocupare pentru crearea de parghii astfel incat, educatia, sanatatea, cultura, sportul dar si alte domenii sa beneficieze de sponsorizare. Propunerile pentru ca legea sponsorizarii sa fie functionala trebuie sa urmareasca un obiectiv dublu: 1. legea sa devina stimulativa si functionala; 2. masurile sa contribuie la consolidarea industriei sportului si transferul intr-o perioada de 4-5 ani a sarcinii financiare de pe umerii statului pe umerii privatului; Propuneri: eliminarea pragului de 0,5% din cifra de afaceri; introducerea unui sistem care sa stimuleze sponsorizarea cu un procent intre 15-30% din impozitul pe profit (exemplu: pentru o sponsorizare cu 15% din impozitul pe profit sa se acorde o scutire de 2% din impozitul ramas la plata, pentru 20% o scutire de 3% si pentru 25% o scutire de 4% iar pentru 30% o scutire de 5%); introducerea unei taxe anuale pentru sport pentru toate societatile comerciale din Romania care nu inregistreaza profit si nu efectueaza sponsorizari; Nota: Aceste trei masuri vor conduce in timp la un fenomen absolut normal. Daca discutam de sport, cele mai profitabile companii se vor bate sa sponsorizeze ,,varfurile” valorice din toate ramurile de sport, piata va deveni una conpetitiva iar managerii sportivi nu vor mai fi ,,cersetori”. Deasemenea, structurile sportive, vor fi mai atente la politicile de marketing astfel incat sa fie capabile sa le propuna sponsorilor pachete cat mai atractive si multumitoare. Vom asista la o dezvoltare! O alta categorie de masuri ar trebui sa reglementeze finantarea sportului scolar si universitar. In multe state, s-a instituit o taxa de 5% din cifra de afaceri pentru toate hipermarcheturilor care comercializeaza alimente. Impreuna cu cei din sanatate, sunt gandite programe de promovare a unei alimentatii sanatoase si combatere a obezitatii. Aceeasi metoda poate fi aplicata: firmelor cu obiect de activitate junk food, companiilor de telefonie
mobila, institutiilor financiar-bancare, companiilor multinationale cu domenii de afaceri monopol (petrol, gaze, minerit, etc), companiilor producatoare de bauturi carbogazoase, companiilor producatoare de bauturi alcoolice, etc. Daca va duceti in Republica Dominicana o sa vedeti pe toti peretii de la hipermarcheturi ca ,,5% din banii cheltuiti de dvs aici sunt alocati sportului in scoala!”. Frumos, nu?! Un alt pachet de masuri stimulative ar fi pentru construirea si intretinerea bazelor sportive precum si a productiei si comertului cu echipament sportiv. Aceste doua domenii au nevoie sa fie incurajate. Una din propuneri ar fi scutirea de TVA pentru materialele de constructie si echipamentul sportiv. O alta propunere interesanta (parghie utilizata si in alte state) ar fi o taxa de 5% din bugetul necesar construirii unui hipermarchet sau a unui complex de tip mall, care sa fie alocat unui fond financiar national pentru construirea si intretinerea bazelor sportive. Foarte multi straini, sunt mirati de numarul deosebit de mare a acestor constructii in mediul urban in Romania. Una din variante ar fi construirea simultana a unor arene sportive (sali de sport multifunctionale, patinoare, bazine de inot si sarituri, etc) pe langa aceste constructii (cu parcari si acces comun), la care sa contribuie si statul roman cu un fond de 30% din fondul special mai sus mentionat, dar restul de 70% din costuri (inclusiv a terenului) sa fie a dezvoltatorului care se asteapta la mari profituri pentru o perioada de 15-20 de ani. Aceste masuri, trebuie gandite si inglobate intr-o strategie nationala de dezvoltare a sportului pentru cel putin 20 de ani (5 cicluri olimpice). Pentru a iesi insa din cercul vicios in care sportul romanesc se invarte de 26 de ani, statul roman, trebuie sa resusciteze acest sistem muribund si sa aloce 1% din PIB pentru sport. Repartizarea acestui fond financiar am propus-o in Strategia Nationala pentru Sport si Tineret in Romania pentru perioada 2016_2032. Resuscitarea sistemului si consolidarea a ceea ce am numit ,,industria sportului in Romania” trebuie facuta in paralel cu implementarea masurilor propuse, astfel incat, intr-o perioada de maxim 5 ani, eforturile financiare ale statului roman sa fie ,,transferate” pe umerii privatului acordandu-i parghii si facilitati. Vom avea marea surpriza, sa observam ca vom avea aproximativ 350-400.000 de noi locuri de munca, ca vom fi martorii unei dezvoltari a subdomeniilor economice care graviteaza in jurul sportului, ca vom avea mult mai multi practicanti, spectacole sportive in adevaratul sens al cuvantului si arene sportive moderne pline, iar industria sportului va contribui la PIB ul romanesc cu un procent intre 5-7% in urmatorii 20 de ani. Pentru a rezolva o problema, trebuie mai intai sa recunoastem ca natiune ca avem aceasta problema, sa ridicam capul sus si sa gasim solutii. Pentru resuscitarea sportului romanesc avem nevoie de vointa politica. Sponsorizarea reprezinta o activitate de relaţii publice, strategie comercială de susţinere materială, logistică şi/sau financiară a unui beneficiar (persoană fizică, persoană juridică fără scop lucrativ, instituţie, autoritate publică, emisiune sau program audiovizual, o marcă, o expoziţie sau un eveniment s.a.), de un sponsor. Este un act juridic prin care părţile convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale şi/sau mijloace financiare, în vederea susţinerii unor activităţi fără scop lucrativ desfăşurate de beneficiar (Ordonanţa Guvernului nr. 36/1998 privind modificarea şi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea – republicată în M.O. 43/30 ianuarie 1998). Sponsorizarea urmăreşte obţinerea unui câştig direct şi rapid în termeni de imagine şi notorietate pentru firmă (spre deosebire de mecenat – o acţiune mai discretă şi dezinteresată, cu efecte pe termen lung pentru sponsor), prin:
- Sporirea audienţei directe – persoanele prezente fizic la locul desfăşurării evenimentului sponsorizat (pe stadion, la concert sau în cadrul expozitiei – numele şi logo-ul mărcii inscripţionat pe vestimentaţia sportivilor, pe autoturismele de concurs sau pe panourile publicitare amplasate pe stadion, obiecte promoţionale personalizate oferite publicului etc); - Sporirea audienţei indirecte – obţinerea unui capital de imagine şi notorietate prin reflectarea evenimentului în mass-media (creşterea numărului persoanelor care asistă la eveniment prin intermediul spoturilor radio sau TV, al ştirilor, al anunţurilor în presa scrisă, al caravanelor publicitare ş.a.); În scopul obţinerii unei comunicaţii eficiente şi valorizarii mărcii, evenimentul sponsorizat trebuie să se afle în strânsă legătură cu poziţionarea instituţională şi a portofoliului de produse al firmei. Forme principale: - Sponsorizare creativă – atunci când sponsorul creează în exclusivitate evenimentul, în scopul promovării numelui instituţional şi recunoaşterii prestigiului firmei; - Sponsorizare participativă – când acesta este unul dintre participanţii la eveniment. Sponsorizarea este specifică, îndeosebi, domeniului sportiv (susţinerea unei echipe/unei fed eraţii sportive, unui sportiv sau eveniment/turneu sportiv) – cu circa 80% din totalul sponsorizărilor – şi artistic (susţinerea unui eveniment artistic, unui artist, unei emisiuni culturale TV ş.a.). Exemplu: Ursus – sponsor al Campionatul Naţional de Fotbal al României, Marlboro – sponsor al F1, Coca-Cola – sponsor oficial al JO (1996). În ultimii ani foarte multe companii au devenit spo nsori sportivi. Chiar şi companiile ce nu considerau marketingul sportiv drept sursă viabilă, acum îl folosesc pentru a -şi transmite mesajul: UPS, Viagra, McDonalds, Pepsi, Coca-Cola, şi multe altele au învăţat că azi, sponsorizarea sportului le pot plasa în centrul atenţiei consumatorilor. Televiziunile acoperă majoritatea marilor competiţii astfel, un sportiv câştigător este intervievat adeseori, oferă sponsorului principal expunere media gratuită Multe companii aleg să işi bazeze planurile de marketing în jurul acestor acoperiri media, ştiind că este şansa lor să cucerească supremaţia în piaţă. Acest lucru este valabil mai ales în cazul competiţiilor internaţionale, unde multinaţionalele ajung la publicul lor foarte rapid şi eficient. În general sportivii reprezintă figuri îndrazneţe şi curajoase (în cazul curselor de maşini, motociclete, etc). Nu doar faptul că au abilităţi fizice impresionante dar fanii iubesc carisma şi spiritul pozitiv ce aceştia îl emană. Tinerii vor să fie ca ei, fetele vor să îi scoată la întâlniri, bătrânii ar fi cu adevărat onoraţi să îi cunoască iar directorii vor să făcă afaceri cu ei. Comentatorii şi scriitorii vor să îi citeze în cărţile şi articolele lor pe când organizatorii concursurilor vor să fie siguri că vor fi prezenţi, astfel încât publicul atras să fie cât mai mare. Putem clasifica tipurile de sponsorizare în mai multe categorii si pe mai multe cristerii. De asemenea, sponsorizarea are atât avantaje cât şi dezavantaje.
