1. Stabiliţi care dintre răspunsurile răspunsurile următoare sunt adevărate: a.valoarea plăţilor făcute de instituţiile instituţiile publice sub forma cheltuielilor curente reprezintă un consum definitiv de PIB. b.participarea statului statului la finanţarea formării formării brute de capital reprezintă reprezintă o avansare de PIB. c.cheltuielile publice fac parte din categoria instrumentelor instrumentelor specifice ale intervenţiei statului statului în economie. e conomie. d.cheltuielile publice consolidate consolidate se stabilesc prin adiţionarea la suma tuturor cheltuielilor realizate de administraţia publică centrală a transferurilor transferurilor între componentele sistemului de bugete. e.cheltuielile publice au o sferă de cuprindere mai mică decât cheltuielile publice bugetare. A a,b,c
B a,b,c,d.
C b,c,d,e
D a,b,c,d,e
2.Cheltuielile bugetare înglobează: a.cheltuielile administraţiei publice centrale b.cheltuielile colectivităţilor colectivităţilor locale. c.cheltuielile acoperite din bugetele asigurărilor sociale de stat d.cheltuielile făcute din bugetele fondurilor fondurilor extrabugetare. A a,b, B a,b,d,
C a,c,d
D a,b,c
3.Sunt adevărate enunţurile: enunţurile: a.cheltuielile bugetare sunt cuprinse în bugetele definite în cadrul sistemului de bugete, aprobate de parlament sub forma creditelor bugetare
b. cheltuielile publice publice sunt cuprinse cuprinse în bugetele definite definite în cadrul sistemului sistemului de bugete, bugete, aprobate de Parlament sub forma creditelor bugetare c. cheltuielile efectuate din bugetul trezoreriei publice fac parte din categoria cheltuielilor publice d.cheltuielile instituţiilor publice autonome fac parte din categoria cheltuielilor bugetare.
A a, d
B b,d,
C a,c,d
D b,c,d
4. Clasificaţia administrativă a cheltuielilor publice publice are la bază: a.criteriul instituţiilor care efectuează cheltuileile
b.criteriul cheltuielilor cheltuielilor curente c.criteriul ramurilor şi sectoarelor de activitate 1
d.criteriul momentului în care se efectuează cheltuielile publice. 5.Conform clasificaţiei funcţionale funcţionale cheltuielile publice se grupează în: a.cheltuieli definitive – temporare -virtuale b.cheltuieli cu contraprestaţie contraprestaţie – fără contraprestaţie contraprestaţie c.cheltuieli curente – cheltuoieli de capital. d.nici un raspuns nu este corect .
6.Cheltuielile curente: a.reprezintă un consum definitiv de PIB b.asigură buna întreţinere întreţinere a instituţiilor instituţiilor publice. publice. c.se concretizează în achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată. d.reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor publice. A a,b,d
B b,c,d
C a , c ,d
D b,c,d
7.Cheltuielile de transfer: a.sub aspect economic sunt reprezentate de subvenţiile acordate agenţilor economici pentru acoperirea unor cheltuieli de producţie sau pentru stimularea exportului. b.se prezintă sub aspect aspect sociale prin burse, burse, pensii sau alte categorii categorii de indemnizaţii. indemnizaţii. c. se prezintă sub forma cheltuielilor funcţionale. d.se pot prezenta sub forma unor părţi din cheltuielile curente ale unor agenţi economici. A a, d
B b,d,
C a,b
D b,c,d
8.Cheltuielile definitive. a.pot cuprinde atât cheltuieli curente cât şi cheltuieli de capital. b.se finalizează cu plăţi la scadenţe certe c.sunt cuprinse ca posturi distincte în bugetele publice.
d.sunt evidenţiate în conturile speciale de trezorerie A a ,b
B b,c,d
C a,b,c
D a,b,c,d
9.Cheltuielile fără contraprestaţie se prezintă sub forma. a.alocaţiilor bugetare.
b.comisioanelor b.comisioanelor la garanţiile guvernamentale guvernamentale ale împrumuturilor împrumuturilor publice. publice. c.dobânzilor la creditele acordate. 2
d.criteriul momentului în care se efectuează cheltuielile publice. 5.Conform clasificaţiei funcţionale funcţionale cheltuielile publice se grupează în: a.cheltuieli definitive – temporare -virtuale b.cheltuieli cu contraprestaţie contraprestaţie – fără contraprestaţie contraprestaţie c.cheltuieli curente – cheltuoieli de capital. d.nici un raspuns nu este corect .
6.Cheltuielile curente: a.reprezintă un consum definitiv de PIB b.asigură buna întreţinere întreţinere a instituţiilor instituţiilor publice. publice. c.se concretizează în achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată. d.reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor publice. A a,b,d
B b,c,d
C a , c ,d
D b,c,d
7.Cheltuielile de transfer: a.sub aspect economic sunt reprezentate de subvenţiile acordate agenţilor economici pentru acoperirea unor cheltuieli de producţie sau pentru stimularea exportului. b.se prezintă sub aspect aspect sociale prin burse, burse, pensii sau alte categorii categorii de indemnizaţii. indemnizaţii. c. se prezintă sub forma cheltuielilor funcţionale. d.se pot prezenta sub forma unor părţi din cheltuielile curente ale unor agenţi economici. A a, d
B b,d,
C a,b
D b,c,d
8.Cheltuielile definitive. a.pot cuprinde atât cheltuieli curente cât şi cheltuieli de capital. b.se finalizează cu plăţi la scadenţe certe c.sunt cuprinse ca posturi distincte în bugetele publice.
d.sunt evidenţiate în conturile speciale de trezorerie A a ,b
B b,c,d
C a,b,c
D a,b,c,d
9.Cheltuielile fără contraprestaţie se prezintă sub forma. a.alocaţiilor bugetare.
b.comisioanelor b.comisioanelor la garanţiile guvernamentale guvernamentale ale împrumuturilor împrumuturilor publice. publice. c.dobânzilor la creditele acordate. 2
d.plăţilor efectuate în condiţiile răscumpărărilor titlurilor titlurilor de stat ajunse la scadenţă. 10.În categoria cheltuielilor reale intră: a. plata anuităţilor anuităţilor b.plata dobânzilor dobânzilor la împrumuturile împrumuturile de stat c.cheltuielile pentru construirea de şcoli d.cheltuielile care produc valoare adăugată şi reprezintă o avansare de PIB. A a,b
B b,d,
C a,b,d
D b,c,d
11.Cheltuieli publice negative sunt: a.infiintarea de noi intreprinderi intreprinderi publice. b.cheltuielile cu întreţinerea aparatului de stat
c.construirea şi modernizarea infrastructurii d.construirea d.construirea de spitale 12.Subventiile 12.Subventiile pentru acoperirea cheltuielilor cheltuielilor de productie reprezinta: a.cheltuieli de transfer
b.au un caracter social c.sunt fara contraprestatie contraprestatie directa d.reprezinta un consum intermediar 13.Inscrierea cheltuielilor publice in buget se efectueaza conform principiului: a.cheltuielile sunt plafoane minime b.cheltuielile sunt plafoane maxime
c.cheltuielile sunt sunt plafoane posibile posibile sau virtuale virtuale d.nici un raspuns nu este corect 14.Sunt cheltuieli de transfer: a.primele acordate producătorilor agricoli b.plata indemnizatiilor de somaj c. primele pentru activitatea de export
d.plata dobânzilor aferente datoriei publice externe A a, d
B b,d,
C a , c ,d
D a,b,c
3
15.Garanţiile acordate de stat pentru împrumuturi externe contractate de întreprinderi întreprinderi publice în condiţiile neplăţii de către acestea a împrumuturilor împrumuturilor respective, respective, reprezintă: a.cheltuieli economice b.cheltuieli funcţionale funcţionale c.cheltuieli virtuale
d.cheltuieli de capital. 16.Nu fac parte din cheltuielile curente ale unei unităţi de învăţământ: a.cheltuielile pentru întreţinere b.cheltuielile pentru pentru gospodărire gospodărire c.achiziţionarea de licenţe
d.cheltuielile pentru personal. 17.Nivelul cheltuielilor cheltuielilor publice nu depinde de: a.structura populaţiei b.creşterea rolului intervenţion intervenţionist ist al statului c.factori militari d.nivelul cantităţii de bani din circulaţie.
18.Nu reprezintă ajutor (financiar) direct acordat întreprinderilor de către stat: a.avansurile nerambursabile nerambursabile b.plata contribuţiei pentru asigurări sociale
c.subvenţiile d.împrumuturile d.împrumuturile cu dobândă subvenţionată. subvenţionată. 19.Sunt surse de finanţare ale cheltuielilor pentru învăţământ: învăţământ: a.bugetul local b.fondurile societăţilor comerciale
c.bugetul asigurărilor sociale d.sumele provenind de la persoanele juridice.
A a, b
B b,d,
C a,b,d
D b,c,d
20.Care din următoarele mecanisme financiare nu reprezintă subvenţii: a.reduceri personale la impozitele pe veniturile persoanelor fizice.
4
b.primele de export c.transferul direc de resurse băneşti de la bugetul de stat la bugetele locale
d.acoperirea diferenţei dintre costurile mai mari ale unui produs şi preţul de vânzare mai mic al acestuia. A a,c
B b,d,
C a,c,d
D b,c,d
21.Printre formele de participare la constituirea fondurilor publicede resurse financiare enumerăm: a.impozitele b.taxele
c.cheltuielile socio culturale d.amenzile
A a,d
B b,d,
C a,b,d
D b,c,d
22.Printre formele de redistribuire ale resurselor financiare la nivel internaţional se pot întâlni: a.împrumuturile publice interne b.achitarea cotizaţiilor la organismele financiare internaţionale c.acordarea de împrumuturi externe. d.primirea de ajutoare externe.
A a,d
B b,c,d
C a,c,d
D b,c
23.Elasticitatea cheltuielilor publice măsoară: a.modificarea cheltuielilor publice la modificarea PIB.
b.modificarea PIB ca umare a modificării cheltuielilor publice. c.modificarea cheltuielilor publice curente la modificarea PIB. d.modificarea cheltuielilor publice de capital la modificarea PIB 24.Între principiile asigurărilor sociale din Romania putem identifica: a.cuprinderea obligatorie a tuturor cetăţenilor în cadrul sistemului.
b.prestarea în favoarea asiguraţilor a unui pachet nedefinit de servicii medico-sanitare c.solidaritatea socială. d.finanţarea autonomă.
A a,b,d
B b,d,
C a,c,d
D b,c,d
25.Prin caracterul obligatoriu al impozitului se înţelege că: a.plata acestora către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice. 5
b.plata acestora se face cu titlu definitiv c.plata acestora se face cu titlu nerambursabil. d.nici una din variante nu este corecta
26.Care din următoarele tendinţe este caracteristică pentru evoluţia impozitelor în perioada postbelică: a.creşterea acestora în mărime absolută şi relativă
b.scăderea acestora atât în mărime absolută şi relativă. c. scăderea numărului de plătitori. d.diminuarea bazei de impunere. 27.Prin asietă fiscală se înţelege: a.materia supusă impunerii b.distincţia între destinatarul impozitului şi subiectul impozitului c.modul de aşezare a impozitului
d.unitatea de impunere. 28.Pentru prima dată principiile impunerii au fost enunţate de: a. Adam Smith
b.David Ricardo c.J.B.Say d.J.M.Keynes 29.Pentru a putea vorbi de echitate fiscală sunt necesare: a.impunerea nediferenţiată a averii şi a veniturilor. b.scutirea de la plata impozitelor a persoanelor cu venituri mici. c.generalizarea impunerii.. d.stabilirea minimului neimpozabil. A a,b,d
B b,d,
C a,c,d
D b,c,d
30.Dintre sistemele de impunere utilizate în practica internaţională fiscală cel care permite în mai mare măsură respectarea echităţii fiscale este: a.capitaţia. b.sistemul pe baza cotelor progresive compuse.
c.impunerea în cote progresive simple 6
d.impunerea în cote proporţionale regresive. 31.Impunerea în cote regresive este caracteristică mai ales impozitelor: a.indirecte
b.impozitelor directe c.impozitelor reale d.impozitelor pe sporul de avere. 32.Pentru ca impozitele să aibă un randament fiscal ridicat trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii. a. impozitul să aibă un caracter universal. b.să nu existe posibilităţi de sustragere de la impunere. c.să fie elastic d.să fie stabil A a,b
B b,d,
C a,c,d
D b,c,d
33.Prin elasticitate a impozitului înţelegem: a.posibilitatea de a fi adaptat în permanenţă nevoilor de venituri ale statului.
b.capacitatea acestuia de a fi stabil. c.posibilitatea acestuia de a creşte odată cu creşterea PIB d.scăderea acestuia la scăderea PIB cu un procent. 34.Sunt caracteristici adevărate în privinţa impozitelor directe: a.reprezintă cea mai veche formă de impunere. b.sunt impozite nominative c.sunt neindividualizate d.sunt reprezentate şi de impozitele reale. B b,d,
A a,b,d
C a,c,d
D b,c,d
35.Impozitele personale se întâlnesc sub forma: a.impozitelor pe venit b.impozitelor pe avere c.impozitul pe clădiri d.impozitul pe capitalul bănesc individual A a,b
B b,d,
C a,b,c
D b,c,d 7
36.În calitate de subiecte ale impozitului pe venit întâlnim: a.persoanele fizice b.persoanele juridice c.consumatorul final d.societăţile de capital A a,b,c
B b,d,
D a,b,c,d
C a,b,d
37.În cazul impozitului pe veniturile persoanelor fizice obiectul impozabil îl formează veniturile obţinute din: a.industrie b.comerţ c.bănci d.toate veniturile obţinute din activităţile de mai sus.
38.Sunt enunţuri adevărate în privinţa impozitului pe veniturile persoanelor fizice: a.reprezintă o formă de impunere individuală b.poate fi întâlnit sub forma sistemului impuneri separate. c.este întâlnit şi sub forma impunerii globale. d. ermite tratarea diferenţiată a veniturilor. A a,b,c
B b,d,
C a,b,d
D a,b,c,d
39.Impunerea veniturilor realizate de societăţile de capital se poate realiza prin: a.impunerea mai întîi a profitului total obţinut de societatea de capital şi apoi separat a profitului repartizat acţionarilor sub formă de dividende. b.impunerea numai a dividendelor c.impunerea numai a părţii de profit rămase la dispoziţia societăţii de capital d.toate variantele de mai sus.
40.Sunt adevărate enunţurile: a.impozitul asupra activului net are ca obiect întreaga avere mobilă şi imobilă pe care o deţine un contribuabil. b.în cazul impozitului pe succesiuni obiectul impunerii îl constituie averea primită drept moştenire de o persoană fizică. 8
c.în cazul impozitului pe donaţiuni obiectul impozitului îl constituie averea primită drept moştenire de către o persoană. d.impozitul pe creşterea valorii averii are ca obiect sporul de valoare pe care l-au înregistrat unele bunuri în cursul unei perioade de timp. A a,b,c
B b,d,
D b,d
C a,b,d
41.Baza de calcul a TVA o reprezintă: a.preţul de vânzare al mărfurilor
b.perioada de impunere c.profitul brut al firmei d.costul producţiei 42.Prelevările prin impozite se fac: a.cu titlu definitiv
b.cu titlu provizoriu c.în proporţii egale pentru fiecare contribuabil d.cu posibilitatea rambursrii lor ulterioare 43.Componentele sistemului financiar public sunt: a.bugetul de stat şi bugetele locale.
b.asigurările sociale private c.fondurile speciale extrabugetare d.creditul bancar
A a,b,d
B b,d,
C a,c,d
D b,c,d
44.Execuţia de casă a bugetelor asigurărilor sociale de stat are loc la: a.orice bancă comercială b.Ministerul Finanţelor c.guvern d. Trezoreria finanţelor statului.
45.Prelevările publice cu titlu nerambursabil pot fi: a.impozitele b.taxele 9
c.depunerile la instituţii de credit ale statului d.donaţiile şi veniturile din participaţiile statului. A a,b
B a,b,d
C a,c,d
D b,c,d
46.Prelevările publice cu titlu definitiv sunt reprezentate de: a.taxe şi impozite.
b.subscrierile la împrumuturile de stat. c.ajutoare d.depunerile la bănci de stat. 47.Participarea statului la formarea brută a capitalului reprezintă: a.un consum definitiv de produs intern brut b.o avansare de produs intern brut
c.atât a cât şi b d.nici una din variante nu este corectă. 48. Resursele unei naţiuni sunt reprezentate de: a.PIB b.importuri
c.exporturi d.formarea brută a capitalului fix. A a,b
B a,b,d
C a,c,d
D b,c,d
49.Sporirea volumului încasărilor din impozite se poate realiza: a.prin creşterea numărului plătitorilor. b.prin extinderea bazei de impunere c.prin majorarea cotelor de impunere
d.prin diminuarea celor trei elemente mai sus menţionate A a,b,c
B a,b,d
C a,c,d
D b,c,d
50.Sursa impozitului se referă la: a.persoana fizică şi juridcă desemnată să-l plătească b.materia supusă impunerii c.destinatarul impozitului 10
d.din ce anume se plăteşte impozitul.
51.Între principiile impunerii figurează: a.echitatea fiscală b.certitudinea impunerii c.cheltuielile minime la încasare d.comoditatea perceperii A a,b
B a,b,d
C a,c,d
D a,b,c,d
52.Între principiile echităţii fiscale întâlnim: a.stabilirea minimului neimpozabil b.stabilirea sarcinii fiscale în funcţie de puterea contributivă a plătitorului c.generalizarea impunerii
d.stabilirea impozitului sub forma capitaţiei A a,b
B a,b,d
C a,b,c
D b,c,d
53.Pentru ca impozitul să aibă un randament fiscal ridicat atunci: a.trebuie să aibă un caracter universal b.să nu apară sustrageri de la impunere c.volumul cheltuielilor privind materia impozabilă, calcularea şi perceperea impozitului să fie cât mai redus posibil.
d.nici una din condiţiile de mai sus nu reprezintă o condiţie a principiului randamentului fiscal ridicat. A a,b,c
B b,c
C a,b
D a,c
54. Care din enunţurile următoare apreciaţi că sunt adevărate: a.impozitele indirecte afectează în general pe cei cu venituri mici. b.impozitele asupra consumului nu ţin seama de principiul echităţii fiscale c.impozele indirecte au un caracter regresiv d.impozitele indirecte sunt suportate de comercianţi A a,b,c
B a,b C b.d. D a,b,c,d
55.După forma pe care o îmbracă impozitele indirecte se pot grupa în: a.taxe de consumaţie b.taxe vamale c.venituri de la monopolurile fiscale.
11
d.impozite pe profit A a,b,c
B b,c
C a,b
D a,c
56.Impozitele personale se mai numesc: a.impozite obiective. b.impozite subiective
c.impozite reale d.impozite indirecte 57.Impozitele directe: a.se stabilesc nominal
b.se stabilesc indirect c.se percep doar din vânzarea unor bunuri d.se stabilesc doar pentru persoanele juridice. 58.După scopul urmărit impozitele se calsifică în : a.impozite financiare-impozite de ordine
b.impozite permanente-impozite incidentale c.impozite pe venit-impozite pe avere d.impozite directe-impozite indirecte. 59.Impozitele personale se împart în: a.impozite pe venit-impozite pe avere
b.taxe de consumaţie-taxe vamale c.impozit funciar-impozit pe clădiri d.impozite pe activităţi industriale-impozite pe capitalul mobiliar. 60.De regulă, în ţările în curs de dezvoltare: a.ponderea impozitelor directe o depăşeşte pe cea a celor indirecte b.ponderea impozitelor indirecte o depăşeşte pe cea a celor directe
c.impozitele indirecte sunt mai greu de colectat. d.veniturile din capital le depăşesc pe cele fiscale. 61.În ţările dezvoltate cel mai important impozit indirect este reprezentat de: 12
a.taxele de consumaţie
b.taxele vamale c.taxele de timbru d.monoplolurile fiscale 62.Opţiunea statelor în curs de dezvoltare dar şi a celor dezvotate pentru utilizarea impozitelor indirecte ca principală sursă a veniturilor fiscale are următoarele explicaţii: a.nivelul ridicat al veniturilor şi averilor persoanelor fizice şi juridice. b.randamentul ridicat al impozitelor pe venit c.costul relativ scăzut al perceperii impozitelor indirecte d.comoditatea impunerii. A a,b,c,d
B b,c,d
C a,b
D c,d
63.Sunt enunţuri adevărate în privinţa impozitelor indirecte: a.cotele acestora nu sunt diferenţiate în funcţie de venitul, averea sau situaţia personală a celor care cumpără. b.afectează în cea mai mare măsură pe cei cu venituri mari pentru că aceştia cumpără mai mult. c.ponderea acestora în venituri este cu atât mai mare cu cât veniturile realizate sunt mai mici. d.au un caracter regresiv. A a,c,d
B b,c
C a,b,c,d
D a,c
64. Impozitele indirecte: a.în perioadele de creştere economică au un randament fiscal ridicat. b.manifestă o sensibilitate ridicată faţă de conjunctura economică. c.se prezintă sub forma taxelor de consumaţie, monopolurilor nefiscale şi a taxelor vamale. d.după unii economişti au un caracter benevol. A a,b,c
B a,b,c,d
C a,b,d
D a,c
65.În legătură cu taxele de consumaţie putem afirma că: a.sunt impozite indirecte care se includ în preţul de vânzare al mărfurilor. b.ele îmbracă forma taxelor de consumaţie pe produs şi a taxelor generale pe vânzări. c.taxele generale pe vânzări se percep numai asupra bunurilor de consum. d.accizele se instituie de regulă asupra unor produse cu cerere inelastică la preţ pentru a avea un randament fiscal ridicat. 13
A a,b,c
B a,b,c,d
C a,b
D a,b,d
66.Taxele de consumaţie pe produs se calculează: a.în sumă fixă pe unitatea de măsură. b.pe baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de vânzare. c.în sumă variabilă pe unitatea de măsură. d.pe cote procentuale pe costul de producţie A a,b,c
B b,c
D c,d
C a,b
67.Din punct de vedere al verigii (unitatea producătoare, unitatea comerţului cu amănuntul sau cu ridicata) la care se încasează impozitul pe cifra de afaceri.se întâlneşte sub forma: a.impozitului cumulativ b.accizelor c.impozitului pe vânzare d.impozitului unic A a,b,c,d
B b,c
C a,d
D c,d
68.Impozitul unic pe cifra de afaceri: a.se încasează doar o singură dată.
b.se încasează pe fiecare verigă între producător şi consumator c.se întâlneşte sub forma accizelor d.se mai numeşte şi impozit în cascadă. 69.Impozitul pe cifra de afaceri brută: a.reprezintă una din formele de clasificare ale impozituluipe cifra de afaceri după criteriul bazei de calcul. b.are un randament fiscal ridicat c.conduce la o aplicare cumulată a impozitului d.este un impozit lipsit de transparenţă A a,b,c,d
B b,c
C a,b,d
D c,d
70.Impozitul pe cifra de afaceri netă: a.se aplică numai asupra diferenţei dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare. b.este un impozit cumulativ 14
c.este cunoscut sub numele de TVA. d.are ca efect concentrarea producţiei. A a,b,c,d
B b,c
D a,c,d
C a,c
71.Cota de impozit, în cazul T.V.A., se calculează: a.asupra valorii adăugate în fiecare stadiu parcurs de la producător la consumator. b.asupra preţului de vânzare din stadiul respectiv c.asupra costului bunului respectiv d.asupra valorii serviciilor prestate. A a,b,c
B b,c
D a,c,d
C a,b,d
72.La baza aplicării TVA, conform principiului originii, se impozitează: a.valoarea care este adăugată tuturor bunurilor autohtone, inclusiv celor care vor fi ulterior exportate.
b.toate bunurile inclusiv cele importate. c.exporturile vor fi scutite. d.nici un răspuns nu este corect. 73. La baza aplicării TVA, conform principiului destinaţiei, se impozitează: a.se impozitează întreaga valoare adăugată atât în ţară cât şi în afară, pentru toate bunurile destinate consumului ţării respective.
b.exporturile nu sunt scutite de plată. c.importurile sunt scutite de plată d.nici un răspuns nu este adevărat A a,b,c
Bd
Ca
D a,c
74.Sunt corecte enunţurile: a.Ţările UE au optat, în calcularea TVA-ului pentru principiul destinaţiei b. Ţările UE au optat, în calcularea TVA-ului pentru principiul originii c.TVA este vărsată la buget de consumatorul final d.suportătorul TVA este consumatorul final A a,b,c
Bd
C a,d
D a,c,d
75.Între avantajele aplicării TVA putem enumera: 15
a.caracterul ei neutru faţă de comerţul exterior. b.reprezintă o sursă relativ stabilă de venituri c.poate fi încasată mai rapid de către stat şi cu cheltuieli reduse pentru acesta. d.toate variantele sunt corecte.
76.Reprezintă caracteristici ale taxelor vamale: a.pot fi percepute asupra importului, exportului şi tranzitului de mărfuri. b.aplicarea lor asupra exportului poate avea drept scop prelucrarea materiilor prime în ţara care doreşte să exporte respectivele produse. c.în cazul taxelor vamale la import putem spune că au rolul unor impozite de egalizare d.nici o variantă nu este corectă . A a,b,c
Bd
C a,b
D a,c
77.După forma de exprimare taxele vamale pot fi: a.ad-valorem. b.specifice c.compuse. d.toate variantele sunt corecte.
78.Deosebirile între impozite şi taxe constau în: a.caracterul lor obligatoriu. b.titlul nerambursabil c.dreptul plătitorului de a beneficia de o contraprestatie în cazul taxelor
d.urmărirea în caz de neplată. 79.Taxele ca formă a impozitelor indirecte pot fi întâlnite sub forma: a.taxelor de notariat b.taxelor consulare c.taxelor vamale d.taxelor de timbru A a,b,c
Bd
C a,b,c,d
D a,c,d
80.Taxele pot fi încasate: a.în numerar 16
b.prin aplicarea de timbre fiscale. c.în sume fixe d.toate răspunsurile sunt corecte.
81.În privinţa bugetul de stat sunt adevărate enunţurile: a.cheltuielile bugetare sunt reprezentate prin creditele bugetare ce sunt plafoane minime. b.în aprobarea bugetului golurile temporare de casă se acoperă prin emisiune monetară. c.de regulă impozitele indirecte sunt venituri ale administraţiei centrale de stat. d.bonurile de tezaur reprezintă titluri de credit prin care se pot finanta investiţii pe termen lung. A a,b,d
C a,c,d
Bc
D a,b,c,d
82. În statele de tip unitar sistemul bugetar cuprinde: a.bugetele locale. b.bugetele statelor, landurilor sau provinciilor membre. c.bugetele fondurilor speciale. d.bugetul autorităţilor publice centrale. e.bugetul asigurărilor sociale de stat f.bugetul economiei naţionale. A a,b,c,d,f
B a,c,d,e
C a,c,e
D a,d
83.Care din următoarele trăsături sunt proprii bugetului de stat: a.poate funcţiona cu excedent b.poate funcţiona cu deficit c.este un act de previziune macroeconomică pe 3 ani. d.are un caracter obligatoriu. A a,b,d
B a,b
C b,c,d
D c,d
84.Constituie excepţii de la principiul universalităţii: a.bugetele program b.conturile de trezorerie c.fondurile de sprijin d.reconstituirea creditelor bugetare e donaţiile f.bugetele anexe 17
g.bugetele program A a,b,d,e
B a,b,c,d,e
C c,d, e
D c,d, f, g
85.Bugetul de stat nu cuprinde: a.bugetul asigurărilor sociale b.bugetele locale c.bugetele fondurilor speciale d.toate elementele de mai sus
86.Principiile bugetare sunt: a.anualitatea b.universalitatea c.unitatea d.toate cele de mai sus
87.Prin anualitate a bugetului se înţelege: a.perioada de timp pentru cae se întocmeşte şi se aprobă bugetul. b.perioada de timp în care se încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile. c.realizarea unor legi - program cu scadenţă la un an dar care pot fi prelungite pe termen nelimitat până la realizarea unor proiecte. d.execuţia contului de casă al bugetului. A a,b
B a,b,d
C b,d
D a,d
88.În sistemele de gestiune bugetară: a.principiul anualităţii este repectat cu stricteţe. b.la finele anului bugetar bugetul se închide automat. c.veniturile neîncasate şi cheltuielile neefectuate pot fi realizate înt-un interval de 3 – 6 luni de la expirarea anului bugetar. d.se acceptă reportul creditelor bugetare de la un an la altul. A a,b,c,d
B a,b,d
C b,c,d
D a,c,d
89.În sistemele de exerciţiu bugetar: a.funcţionează în paralel două bugete: bugetul anului expirat şi bugetul anului în curs. b.funcţionează doar bugetului anului în curs. 18
c.încasările veniturilor şi realizarea cheltuielilor bugetare se reflectă în contul de încheiere al execuţiei bugetului anului în care au fost prevăzute şi autorizate. d. încasările veniturilor şi realizarea cheltuielilor bugetare se reflectă în contul de încheiere al execuţiei bugetului anului în care au fost realizate. A a,d
B b,d
C b,d
D a,c
90.În conformitate cu principiul universalităţii: a.veniturile şi cheltuielile se înscriu în buget în sumele lor totale, brute
b.se poate accepta compensarea între veniturile şi cheltuielile proprii. c.veniturile şi cheltuielile se înscriu cu soldul. d.nici un răspuns nu este corect. 91. Se pot înscrie cu soldul în cadrul bugetelor mixte: a.subvenţiile către întreprinderile publice. b.veniturile de la întreprinderile publice. c.subvenţiile în completare ale unei universităţi. d.cheltuielile de capital e.cheltuielile curente. f.toate cele de mai sus A a,b,c
Bf
C a,c,d, e
D c,d, e
92.Conturile speciale de trezorerie: a.reprezintă un venit la bugetul de stat b.evidenţiază plăţi fără caracter definitiv c.evidenţiază plăţi cu caracter definitiv d.reprezintă o excepţie de la principiul unităţii bugetare. e.include şi conturi de comerţ A b,d,e
B a,b,d,e
C ,c,d, e
D b, c,d,
93.Bugetele anexe: a.reprezintă o categorie de bugete autonome b.fac parte din conturile speciale de trezorerie. c.sunt corelate cu bugetul general al statului prin aceea că soldul lor figurează la partea de venituri sau de cheltuieli a bugetului de stat. 19
d.constituie o excepţie de la principiul unităţii bugetare. e.nici un răspuns nu este corect. Ae
C a,c,d
B c,d
D b,c,d
94.În cadrul căror categorii de bugete se admit abateri de la principiul neafectării veniturilor bugetare: a.extraordinare b.anexe. c.autonome d.în cadrul tuturor bugetelor de mai sus.
95.Conform principiului specializării bugetare: a.veniturile bugetare trebuie înscrise în buget pe surse de provenienţă. b.creditele bugetare se înscriu în buget pe categorii de cheltuieli. c.veniturile încasate se depersonalizează. d.nu se poate realiza o concordanţă deplină între mărimea unui venit şi nivelul cheltuielilor ce urmează a fi finanţate. A a,b
B a,b,c
C a,c,d
D b, c,d,
96.Sunt enunţuri adevărate: a.în sistemul de exerciţiu bugetar la sfârşitul anului calendaristic se închide automat bugetul. b.potrivit principiului specializării bugetare cheltuielile şi veniturile se grupează în conformitate cu clasificaţia bugetară. c.golurile temporare de casă apărute în execuţia bugetului se pot acoperi pe seama bonurilor de tezaur cu scadenţă la 2 ani. d.abaterile de la principiul unităţii bugetare reprezintă în acelaşi timp şi abateri de la regula neafectării veniturilor. A a,b,c,
B b,d
Cc,d,
D a,c,d
97.Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a. a.bugetului de stat b.bugetului public naţional.
c.trezoreriei publice d.bugetelor locale
20
98.Elaborarea şi administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat se realizează de către : a.Ministerul Finanţelor. b.Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale .
c.Guvern. d.Oficiile judeţene de pensii. 99.Resursele bugetului de stat pot fi repartizate către : a.servicii publice generale b.cheltuieli socioculturale c.acţiuni economice d.siguranţă naţională A a,b,c,d
B a,b
C b,c,d
D c,d
100.În general, în ţările dezvoltate statul: a.preia o mai mică parte din PIB la dispoziţia sa prin intermediul impozitelor.. b.preia o mai mare parte din PIB la dispoziţia sa prin intermediul impozitelor.
c.nu preia decât impozite nefiscale d.preia doar prin intermediul veniturilor curente o parte din PIB. 101.Între principiile de politică financiară ale impunerii întâlnim: a.randamentul fiscal ridicat.
b.stabilirea minimului impozabil. c.generalitatea impunerii. d.realizarea impulsionării unor ramuri economice. 102. Sunt noţiuni echivalente: a.subiectul impozitului - contribuabil b.suportătorului impozitului – destinatarul impozitului c.obiectul impunerii – persoana fizică sau juridică obligată prin lege să plătească un impozit. d.sursa impozitului – din ce anume se plăteşte impozitul A a,b B a,b,c,d,
C b,c,d.
D a,b,d
103.Între principiile impunerii figurează: a.principiul comodităţii perceperii impozitelor 21
b.principiul randamentului impozitelor c.principiul justeţei impunerii d.toate elementele de mai sus
104.Teoria finanţelor publice reţine între principiile echităţii fiscale: a.stabilirea minimului impozabil b.principiul randamentului impozitelor c.principiul comodităţii perceperii impozitelor d.generalităţii impunerii A a,b, B a,b,d,
C b.d. D a,b,c,d
105.Din categoria impozitelor reale fac parte: a.impozitul pe venit b.impozitul pe avere c.impozitul funciar d.impozitul pe clădiri A c,d, B a,b,d,
C b.d. D a,b,c,d
106.În calitate de subiecte ale impozitului pe venit avem: a.persoanele fizice b.persoanele juridice (societăţi de capital) c.băncile d.toate cele de mai sus
107.În cadrul impozitelor pe venitul persoanelor juridice se pot impune: a.dividendele b.profitul total obţinut de societatea de capital c.profitul rămas după acordarea dividendelor d.toate cele de mai sus
108.Impozitele pe avere se întâlnesc sub următoarele forme: a.impozite asupra averii propriu-zise. b.impozitele pe circulaţia averii. c.impozitele pe sporul de avere. 22
d.impozitul pe proprietăţi imobiliare. A c,d,
B a,b,d,
C b.d.
D a,b,c,d
109.Impozitul asupra activului net are ca obiect: a. activul imobil b. activul mobil c.circulaţia averii d.succesiuea A c,d,
B a,b
C b,d
D a,b,c,d
110.În ţările slab dezvoltate: a.impozitele directe nu există b.impozitele directe sunt mai mari decât cele indirecte c.impozitele indirecte, de regulă, sunt mai mari decât cele directe.
d.nici o afirmaţie nu este adevărată. 111..Resursele de trezorerie sunt: a.resurse pentru acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului de stat. b.împrumuturi pe termen de până la un an contractate pe piaţa de capital prin vânzarea de bonuri de tezaur. c.resurse cu caracter temporar d.resurse rambursabile
A c,d,
B a,b
C b,d
D a,b,c,d
112.Rata fiscalităţii ne arăta: a.totalul veniturilor fiscale, realizate într-un an din impozite şi taxe b.diferenţa dintre PIB şi cheltuielile ce au ca sursă impozitele şi taxele c.raportul dintre totalul veniturilor fiscale şi PIB
d.raportul dintre veniturile fiscale şi cheltuieli 113.Veniturile extraordinare care concură la acoperirea deficitului bugetar sunt: a.impozitele locale b.împrumuturile interne şi externe
c.taxele indirecte 23
d.donaţii 114.Constituie excepţii de la principiul universalităţii: a.bugetele program b.conturile de trezorerie c.fondurile de sprijin d.reconstituirea creditelor bugetare e.donaţiile f.bugetele anexe g.bugetele program A a,b,d,e
B a,b,c,d,e
C c,d, e
D c,d, f, g
115.Clasificaţia administrativă a cheltuielilor publice are la bază: a.criteriul instituţiilor care efectuează cheltuileile
b.criteriul cheltuielilor curente c.criteriul ramurilor şi sectoarelor de activitate d.criteriul momentului în care se efectuează cheltuielile publice. 116..Conform clasificaţiei financiare cheltuielile publice se grupează în: a.cheltuieli definitive – temporare -virtuale
b.cheltuieli cu contraprestaţie – fără contraprestaţie c.cheltuieli curente – cheltuoieli de capital. d.cheltuieli privind serviciile publice – cheltuieli de transfer. 117.Un nivel optim al fiscalităţii poate fi acela în care: a.ponderea impozitelor directe şi indirecte este aproximativ aceeiaşi b.nu este afectată creşterea PIB.
c.creşte baza de impunere şi cresc cotele procentuale d.mărimea impozitelor se apropie de 80% 118.Nu sunt afirmaţii adevărate: a.impozitele personale se stabilesc asupra venitului în legătură cu situaţia personală a subiectului impozitului b.la stabilerea impozitului pe clădiri se are în vedere şi situaţia persoanlă a contribuabilului.
24
c.impozitele indirecte nu vizează cheltuielile sau consumul. d.CAS se datorează numai de angajaţi.
A a,b,d
B a,b,c,d,
D c,d
C b,c,d
119.CAS-ul reprezinta: a.un venit aditional
b.un venit fiscal
c.un venit nefiscal
d.o subventie primita de la unitatile
cotizante 120.Sunt adevarate propozitiile: a.principiul unitatii bugetului se refera la faptul ca toate veniturile si cheltuielile statului trebuie cuprinse intr-un singur buget.
b.cheltuielile pentru protectia sociala si cele pentru securitatea sociala desemneaza aceeiasi categorie de cheltuieli. c.principiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca un venit odata incasat se administreaza global.
d.bugetul de stat se elaboreaza ca proiect doar de puterea legislative A a,b,d,
B a,b,c,d
C a,c,
D c,d,
121.Sunt adevarate enunturile: a.ordonatorii principali de credite la nivel central sunt ministrii. b.ordonatorul este persoana care are dreptul de a repartiza creditele bugetare c.principiul realitatii bugetare impune ca toate veniturile si cheltuielile sa porneasca de la starea reala a economiei d. pentru bugetele locale există doar ordonatori primari şi tertiari
A a,b,d,
B a,b,c,d
C a,c,
D c,d
122.Sunt adevarate enunturile: a.executia de casa a bugetului se face atat prin intermediul sistemului bancar cat si prin Trezoreria publica.
b.bugetul public este sinonim cu bugetul economiei nationale c.veniturile din capital sunt veniturile realizate din valorificarea unor proprietati ale statului. d.in cazul impozitelor indirecte suportatorul impozitului difera de platitor
A a,b,d
B a,b,c,d
C a,c,d
D c,d
25
123.Pentru evaluarea materiei impozabile se folosesc urmatoarele metode: a.evaluarea indirecta
.
b.valuarea forfetară. c.evaluarea directă. d.evaluarea administrativă.
A a,b,d
C a,c,d
B a,b,c,d
D c,d
124.Stopajul la sursa este o metoda care vizeaza: a.evaluarea materiei impozabile b.determinarea cuantumului impozabil c.perceperea impozitului
d.determinarea plătitorului. 125.Fac parte din categoria veniturilor nefiscale: a.vărsămintele de la instituţiile publice. b.vărsămintele din profitul net al regiilor autonome. c.venituri din concesiuni.
d.contribuţii ale salariaţilor firmelor private la asigurările sociale de sănătate. A a,b,d
C a,c,d
B a,b,c
D c,d
126.Funcţia de repartiţie a finanţelor publice vizează: a.constituirea şi controlul fondurilor b.constituirea şi distribuirea fondurilor
c.controlul fondurilor d.dimensiunea transferurilor de valoare. A b,d
B a,b,c
C a,c,d
D c,d
127.Printre formele de participare la constituirea fondurilor publicede resurse financiare enumerăm: a.impozitele b.taxele
c.cheltuielile socio culturale d.amenzile A a,b,d
B a,b,c
C a,c,d
D c,d
128.Printre formele de redistribuire ale resurselor financiare la nivel internaţional se pot întâlni: 26
a.împrumuturile publice interne b.achitarea cotizaţiilor la organismele financiare internaţionale c.acordarea de împrumuturi externe. d.primirea de ajutoare externe.
A a,b,d
B a,b,c ,d
C a,c,d
D b,c,d
129.Controlul financiar se realizează în faza: a.repartiţiei b.consumului c.schimbului d.producţiei
A a,b,d
B a,b,c,d
C a,c,d
D c,d
130.Componentele sistemului financiar public din Romania sunt: a.bugetul de stat şi bugetele locale.
b.asigurările sociale private c.fondurile speciale extrabugetare d.creditul bancar
A a,b,d
B a,b,c,d
C a,c,d
D c,d
131.După eşalonul la care se constituie, fondurile de resurse financiare se împart în: a.fonduri de consum, rezervă şi asigurare b.fonduri la nivel central, mediu, şi microeconomic
c.fonduri aflate în proprietate publică sau privată d.prelevări cu titlu definitiv, rambursabil sau nerambursabil 132.După destinaţia avută se pot distinge următoarele fonduri publice: a.fonduri de înlocuire şi dezvoltare, consum, rezervă şi asigurare
b.fonduri rambursabile c.fondurile la nivel microeconomic d.fonduri cu titlu definitiv 133.Cheltuielile publice neconsolidate sunt alcătuite din: a.cheltuielile administraţiei publice centrale
27
b.cheltuielile subdiviziunilor politice şi administrative c.cheltuielile colectivităţilor locale
d.cheltuielile publice totale – transferurile între administraţiile publice locale sau centrale A a,b,d
B a,b,c
C a,c,d
D c,d
134.Bursele şi ajutoarele sociale reprezintă: a.cheltuieli administrative b.cheltuieli privind serviciile publice c.cheltuieli de transfer
c.cheltuieli curente pentru unităţile respective. 135.Cheltuielile pentru formarea brută de capital sunt reprezentate de: a.subvenţiile deexploatare b.transferuri curente c.investiţiile brute d.creşterea stocurilor de materiale.
A a,b,d
B a,b,c
C a,c,d
D c,d
136.Între principiile dreptului la pensie putem identifica: a.neimpozabilitatea
b.prescriptibilitatea c.imprescriptibilitatea
d.cesibilitatea A a,b,d
B a,b,c
C a,c,d
D a,c
137.Principalele ajutoare financiare directe ale statului sunt: a.subvenţiile b.investiţiile
c.avantajele fiscale d.avansurile rambursabile A a,b,d
B a,b,c
C a,c,d
D a,c
138. Principalele ajutoare financiare indirecte ale statului sunt: a.împrumuturile cu dobândă subveniţonată 28
b.împrumuturile garantate de stat.
c.investiţiile d.avantajele fiscale A b,d
B a,b,c
C a,c,d
D a,c
C a,c,d
D a,c
139.Subvenţiile pot fi. a.subvenţii de funcţionare b.subvenţii de exploatare c.interne d.de export A a,b,c,d
B a,b,c
140.În cadrul resurselor publice ponderea cea mai mare o deţin: a.veniturile nefiscale b.veniturile fiscale
c.veniturile din capital d.resursele fondurilor speciale 141.Finanţarea de bază a instituţiilor de stat se realizează: a.din donaţii b.din subvenţii c.din venituri proprii d.din resursele de la buget .
142.În majoritatea ţărilor veniturile publice curente: a.cresc mai repede decât PIB.
b.cresc mai încet decât PIB c.cresc mai lent decât cheltuielile publice
d.cresc mi repede decât cheltuielile publice. A a,b,c,d
B a,b,c
C a,c,d
D a,c
143.Emisiunea bănească reprezintă: a.un venit extraordinar
b.un împrumut intern c.un venit fiscal 29
d.un venit ordinar 144.Pentru împrumuturile contractate pe piaţa internă se emit: a.bonuri de tezaur
b.acţiuni c.librete de economii d.cecuri 145.Împrumuturile de stat se folosesc pentru: a.acoperirea deficitului bugetar. b.scopuri productive. c.acoperirea unor dobânzi la îmrumuturile vechi. d.toate răspunsurile sunt corecte.
146.Suma înscrisă pe titlul unui împrumut de stat se numeşte: a.valoare reală. b.cursul titlului c.valoare nominală
d.nici un răspuns nu este corect. 147.Pentru împrumuturile pe termen lung se emit: a.bonuri de tezaur b.certificate de trezorerie c.poliţe de tezaur d.obligaţiuni.
148.Datoria publică ţărilor dezvoltate provine în cea mai mare proporţie: a.din resurse interne
b.din resurse externe c.de la organismele financiare internaţionale d.de la agenţi economici externi. 149.Instrumentele datoriei publice externe a Romaniei includ: a.împrumuturi primite de la guvernele altor state. 30
b.titlurile de stat libelate în valute c.împrumuturi sindicalizate d.toate elementele de mai sus
150.Rambursarea creditelor se face în următoarele modalităţi: a.în cote egale b.în cote inegale c.într-o singură tranşă. d.toate răspunsurile sunt corecte.
151.Din punct de vedere al beneficiarului creditelor externe împrumutatul poate fi: a.întreprindere privată b.bancă c.guvern d.toate răspunsurile sunt corecte.
152.Din punct de vedere al creditorului, creditele externe pot fi acordate de: a.întreprinderi furnizoare b.bănci c.organisme financiare internaţionale d.oricare din agenţii de mai sus
153.Datoria externă totală este alcătuită din: a.datoria pe termen scurt b.datoria pe termen lung c.creditele de la FMI
d.bilaterali A a,b,c,d
B a,b,c
C a,c,d
D a,c
154.Gradul de îndatorare al unei ţări se poate exprima : a.absolut b.ca mărime medie pe cap de locuitor c.ca raport între datoria externă şi PIB d.ca raport între datoria externă şi încasările din exporturi
31
A a,b,c,d
B a,b,c
C a,c,d
D a,c
155.Trăsăturile caracteristice ale împrumutului de stat sunt: a.principiul facultativităţii b.caracterul rambursabil c.caracterul contractual d. contraprestaţia A a,b,c,d
B a,b,c
C a,c,d
D a,c
156.Destinaţia împrumuturilor de stat este reprezentată de următoarea categorie de necesităţi : a.de trezorerie b.de echilibru bugetar c.pentru golurile temporare de casă d.oricare din categoriile mai sus amintite
157.Între elementele tehnice ale împrumuturilor de stat figurează : a.valoarea nominală, valoarea reală şi cursul b.termenul de rambursare c.denumirea împrumutului d.dobânda A a,b,c,d
B a,b,c
C a,c,d
D a,c
158.Bugetele locale fac parte din: a.bugetul de stat b.bugetul general consolidat
c.bugetul trezoreriei publice d.resursele locale ale comunităţilor teritoriale. 159.Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a. a.bugetului de stat b.bugetului general consolidat
c.trezoreriei publice d.bugetelor locale
32
160.Resursele bugetului de stat pot fi repartizate către : a.servicii publice generale b.cheltuieli socioculturale c.acţiuni economice d.siguranţă naţională A a,b,c,d
B a,b,c
C a,c,d
D a,c
161.Sunt enunţuri adevărate în privinţa trezoreriei statului: a.reprezintă un serviciu public însărcinat cu gestiunea fondurilor private şi publice. b.reprezintă un serviciu public însărcinat cu asigurarea unui echilibru permanent dintre încasările generatoare de lichidităţi şi plăţile exigibile, între veniturile publice şi cheltuielile publice.
c.reprezintă un serviciu public independent însărcinat cu finanţarea deficitului bugetar. d.reprezintă o bancă o bancă în care statul este acţionar majoritar al cărei scop este asigurarea gestionării datoriei publice şi finanţarea deficitului bugetar. 162.Principiile care stau la baza exercitării funcţiilor clasice ale trezoreriei sunt: a.principiile centralizării şi gestionării fondurilor publice şi private. b.principiile descentralizării şi gestionării fondurilor publice şi private. c.principiile centralizării şi descentralizării fondurilor publice. d.principiile asigurării resurselor financiare funcţionării economiei naţionale şi centralizării fondurilor publice.
163.Prin apariţia trezoreriei publice: a. au fost create condiţiile separării finanţelor publice de cele private. b.s-a putut asigura realizarea controlului în etapa elaborării proiectului de buget. c.s-a putut realiza controlul operaţiunilor impuse de execuţia bugetară. d.s-a putut manifesta mai plenar suveranitatea financiară a statului. A a,c,d B a,b,c,d. C a,b,c D b,c 164.În cadrul trezoreriei publice, gestionarea fondurilor de resurse financiare în timp se referă la: a.ajustarea în timp a încasărilor cu cheltuielile publice şi private, împrumutând pe termen scurt. b.previziunea anuală şi pe mai mulţi ani a încasărilor şi cheltuielilor bugetare. c.asigurarea realizării cheltuielilor bugetare în caz de goluri temporare de casă prin împrumuturi pe termen lung. d.asigurarea prin „conturi speciale” a posibilităţii efectuării cheltuielilor publice cu caracter provizoriu şi/sau multianual. B b,d. A a,b,d C b,c,d D a,b,c,d 165.Sunt enunţuri adevărate în privinţa trezoreriei publice: a.gestionarea în spaţiu a fondurilor se referă la asigurarea resurselor financiare pe termen scurt în caz de goluri temporare de casă. b.gestionarea în timp se realizează prin compensaţii între casieriile din teritoriu şi cea centrală. c.gestionarea în spaţiu a fondurilor presupune ţinerea unei contabilităţi a mişcării fondurilor publice între diferitele casierii din teritoriu.
d.conform principiilor de funcţionare ale trezoreriei încasările şi plăţile cu caracter provizoriu se contabilizează în cadrul veniturilor şi cheltuielilor publice. 33
166.În calitate de casier al statului, trezoreria: a.are ca sarcină emisiunea titlurilor de împrumut public. b.gestionarea datoriei statului c.urmăreşte asigurarea de lichidităţi suficiente pentru realizarea plăţilor d.efectuează un mare număr de încasări şi plăţi. C a,b,c,d A a,b,c B a,b,d D a,b 167.Pentru echilibrarea trezoreriei se pot utiliza următoarele categorii de resurse: a.utilizarea fondurilor corespondenţilor b.apelarea la împrumuturi pe termen lung. c.emisiunea de bonuri de tezaur d.emisiunea de bilete de bancă. D a,c A a,b,c B a,b,c,d. C b,c,d 168.Bonurile de tezaur în formular: a.sunt plasate în public la ghiseul deschis b.emisiunea lor se realizează fără limitarea nivelului împrumutului. c.sunt bonuri cumpărate de instituţii financiare. d.reprezintă cea mai ieftină modalitate de împrumut pentru stat. A a,b B a,b,c,d. C b,c D a,c,d 169.Pentru a influenţa masa subscrierilor politica de emisiune a bonurilor de tezaur cuprinde mai multe mecanisme cum ar fi: a.mecanismul plafonului- prin care se stabileşte o anumită proporţie de către autoritatea monetară, ca procent din disponibilităţile băncilor, care poate fi plasată în bonuri de tezaur. b.mecanismul coeficientului de trezorerie – prin care se stabileşte un raport între activele lichide ale băncilor şi ansamblul resurselor. c.mecanismul rezervelor obligatorii – prin care băncile conservă o sumă fixă, stabilită prin lege la banca centrală d.mecanismul emisiunii de bonuri în raport cu nivelul resurselor bugetare – prin care se stabileşte o sumă globală de împrumut prin intermediul bonurilor de tezaur. B a,b. A a,b,c C b,d D a,b,c,d 170.Avansurile acordate de banca de emisiune trezoreriei publice: a.constituie o emisiune monetară fără acoperire.
b.sunt neinflaţioniste. c.se aprobă prin lege. d.reprezintă o modalitate foarte des utilizată de trezoreria publică pentru acoperirea golurilor de tezaur fiind din punc de vedere al eficientei foarte ieftină. 171.Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate în ceea ce priveşte mecanismul de funcţionare al trezoreriei: a.funcţionarea sa se bazează pe sistemul trezoreriei centrale si pe cel al trezoreriilor locale.
b.trezoreriile municipiilor au cont corespondent deschis la BCR. c.contul general al trezoreriei poate funcţiona cu sold debitor. d.acoperirea soldului debitor al trezoreriei se poate face si prin acordarea de împrumuturi de la BNR 172.În statele de tip unitar sistemul bugetar cuprinde: a.bugetele locale. b.bugetele statelor şi provinciilor membre. 34
c.bugetele fondurilor speciale d.bugetele autorităţilor publice centrale e.bugetul asigurărilor sociale de stat. B a,c, d,e. A a,b,c C b,d 173.Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către: a.consiliile judeţene b.consiliile locale. c.Guvern d.Consiliul local al municipiului Bucureşti. A a,b,c,d B a,b,c. C b,d
D a,b,c,d
D a,b,d
174.Conform prevederilor Legii 500-2002, măsurile fiscale aprobate prin legile bugetare se stabilesc: a.pe 3 ani. b.pe un an.
c.lunar. d.semestrial. 175.Prin buget general consolidat se înţelege: a.resursele şi cheltuielile bugetului de stat. b.resursele şi cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice cu caracter autonom, cumulate la nivel naţional, din care se elimina transferurile dintre bugete. c. b.resursele şi cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice cu caracter autonom, cumulate la nivel naţional. 176.Reprezintă ordonatori principali de credite: a.miniştrii. b.conducătorii instituţiilor private cu personalitate juridică finanţate din bugetul de stat. c.conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale. d.directorii trezoreriilor locale. Ca A a,b,c,d B a,b,c. D a,b,d 177.Taxele vamale la export: a.fac parte din categoria veniturilor curente. b.se întâlnesc sporadic. c.se aplică de regulă pe materiile prime pentru a încuraja exportul acestora. d.au fie un scop fiscal, fie unul economic. A a,b,c,d B a,d C b,c,d D a,b,d 178.Accizele: a.se instituie asupra unor produse de regulă cu cerere inelastică. b.se percep numai asupra bunurilor importate. c.reprezintă o taxă specială de consumaţie
d.se calculează doar ad-valorem. 179.Accizele: a.reprezintă un impozit indirect.
b.se intalnesc sub forma impozitului pe cifra de afaceri c.se calculează pentru produsele care au un randament fiscal scăzut. 35
d.se percep asupra produselor cu cerere cu elasticitate unitară. 180.Impozitul pe cifra de afaceri: a.reprezintă un impozit direct. b.reprezintă o taxa generală pe vînzări. c.se prezintă sub forma impozitului pe cifra de afaceri neta si brută d.este un impozit sporadic C b,c A a,b,c,d B a,b,c. D a,b,d 181.În bugetele extraordinare nu se inscriu cheltuieli determinate de: a.realizarea exercitiului bugetar curent. b.crizele economice c.necesităţi temporare de trezorerie d.calamităţi naturale. A a,b,c,d
B a,b,c.
D a,b,d
C a,c
182.Lichidarea, etapă in cadrul executiei bugetare presupune: a.verificarea serviciului prestat în favoarea statului. b.stabilirea cuantumului plăţii ce urmează a fi făcută de către stat. c.asumarea obligaţiei din partea statului de a plăti o sumă de bani pentru serviciul efectuat d.emiterea unui act prin care se dispune plata unui sume de bani.
183.Prin neafectarea veniturilor bugetare se înţelege: a.ansamblul cheltuielilor sunt acoperite de ansamblul veniturilor. b.veniturile bugetare se depersonalizează. c.un anumit venit este folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli. d.cheltuielile curente se depersonalizează A a,b,c,d
B a,b.
C b,c
D a,b,d
184.Tinănd seama de definiţia ordonatorilor de credite arătaţi care sunt ordonatori principali din următorii: a.direcţiile sanitare judeţene b.conducătorii ministerelor. c.conducătorii agenţiilor guvernamentale din subordinea guvernului. d.inspectoratele de muncă din judeţe. A a,b,c,d
B a,b,c.
C b,c
D a,b,d
185.Aprobarea bugetului asigurarilor sociale de stat se face de către: a.guvern. 36
b.Ministerul finantelor c.Parlament.
d.Ministerul muncii si protectiei sociale. 186.Din distribuţia fondurilor de resurse financiare beneficiază: a.atît persoanele fizice publice cât şi cele juridice. b.persoanele fizice şi juridice.
c.doar persoanele fizice (pensionari, studenti, elevi, mame cu copiii pâna la 2 ani, etc.). d.nici un răspuns nu este corect. 187.Sursa principală a contribuţiilor la fondurile publice este: a.produsul intern brut.
b.transferurile din străinătate. c.împrumuturile interne şi cele externe. d.subvenţiile 188.În cadrul sistemului financiar public nu se includ: a.finanţele întreprinderilor proprietate de stat. b.asigurările sociale de stat. c.activităţile de creditare ale băncilor cu capital de stat. d.finanţele agenţilor economici privaţi .
189.O avansare de produs intern brut este reprezentată de: a.împrumuturile reallizate de stat de la organismele fianciare internaţionale b.cheltuielile cu sănătatea şi învăţământul c.rambursarea împrumuturilor contractate de stat de la agenţi publici şi privaţi. d.realizarea unor cheltuieli de investiţii în infrastructura naţională.
190.Clasificaţia cheltuielilor publice din punctual de vedere al ONU, are în vedere. a.clssificaţia administrativă. b.clasificaţia financiară. c.clasificaţia economică. d.clasificaţia funcţională. A a,b,c,d
B a,b.
C b,c
D a,b,d 37
191.Un impozit este stabil dacă: a.este menţinut o lungă perioadă de timp. b.randamentul sau este constant pe o perioada lunga din ciclul economic
c.randamentul său este crescător odată cu creşterea investiţiilor in economie d.veniturile obţinute prin încasarea sa sunt foarte ridicate. 192.Prin elasticitate a impozitului înţelegem: a.menţinerea sa pe o perioadă lungă de timp. b.posibilitatea de a fi modificat permanent în funcţie de necesităţile de venituri ale statului.
c.acordarea unor facilităţi contribuabililor. d.posibilitatea ca acesta sa ramana constant dea lungul ciclului economic. 193.Printre elementele impozitului nu apare: a.suportătorul b.contribuabilul. c.materia impozabilă. d.organul încasator.
194.Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată: a.impozitele sunt datorate de toate persoanele fizice şi juridice. b.impozitele si taxele constituie prelevări cu titlu definitiv. c.impozitele şi taxele pot fi introduse şi aprobate numai de Parlament. d.au un caracter nerambursabil. A a,b,c,d
B a,c.
C b,c
D a,b.
195.Veniturile nefiscale reprezintă: a.venituri bugetare de la întreprinderile şi instituţiile publice.
b.venituri obţinute din impozitul pe spectacole. c.venituri obţinute din taxa asupra mijloacelor de transport. d.venituri obţinute din taxe vamale. 196.Nu reprezintă caracteristici ale impozitelor personale: a.prezenţa lor sub forma impozitelor pe venit. b.prezenţa lor sub forma impoztului pe avere. c.regresivitatea ridicată.
d.diferenţierea sarcinii fiscale în funcţie de mărimea venitului sau averii. 38
197.Taxele vamale la export: a.se întâlnesc des în practica internaţională. b.au rolul unui impozit de egalizare. c.se aplică sporadic asupra unor materii prime.
d.protejează firmele exportatoare. 198.Caracteristici ale impozitelor indirecte sunt: a.cheltuielile ridicate de aşezare. b.cheltuielile ridicate de percepere. c.randamentul fiscal ridicat
d.devin operaţionale într-o perioada lungă de timp. 199.Accizele: a.sunt folosite la bunuri cu o elasticitate foarte ridicată. b.au un randament fiscal scăzut pentru că se instituie pe o gamă redusă de produse. c.se instituie pe produse cu o cerere neelastică.
d.se aplică unor produse al căror consum poate conduce la externalităţi de ordin pozitiv . 200.Între sursele de constituire a fondurilor de asigurări sociale putem identifica: a.impozitele pe salariu. b.contribuţiile la constituirea fondului de şomaj.
c.salariile individuale nete. d.pensiile I.O.V.R RASPUNSURI
Nr.
Raspuns
Nr.
Raspuns
Nr.
Raspuns
Nr.
Raspuns Nr.
Raspuns
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
A D C A D A C C A A b a
23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34
a C d a c a D b a A a A
45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56
A a b A A d D C A A A b
67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78
C a A C C a C C d A d c
D a A A B d A B b b A b
89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100
39
