Universitatea “Al. Ioan Cuza”, Iasi Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Specializarea Administratie Publica
ACHIZTII PUBLICE
2009
Cuprins 1. Aspecte generale privind contractul de achizitie publica__________________________3 2. Partile contractului de achizitie publica____________________________________________4 3. Principiile care stau la baza procedurii atribuirii contractului de achizitii publice___________5 4. Tipuri de proceduri pentru atribuirea contractului de achizitie publica____________________5 5. Publicarea anunturilor de intentie, de participare si de atribuire_________________________6 6. Documentatia pentru atribuirea contractului de achizitie publica________________________6 7. Autoritatea de reglementare_____________________________________________________7 8. Autoritati contractante_________________________________________________________7 9. Operatori economici__________________________________________________________8 10. Supraveghetorii sistemului de achizitii publice_____________________________________9 11. Alegera codului CPV________________________________________________________10 12. Codul CPV si obiectul contractului_____________________________________________11
2
1. Aspecte generale privind contractul de achizitie publica Sistemul achizitilor publice desemneaza totalitatea regulilor si actiunilor referitoare la
cheltuirea banilor publici si in care cererea lansata de organismele de interes public se intalneste cu oferta propusa de un operator economic. Intre elementele componente ale sistemului intervin relatii specifice atingerii scopului general. In cadrul sistemului, elementele componente interactioneaza intre ele conditionandu-se, potentanduse sau anihilandu-se unele pe celelalte. Elementele componente ale sistemului sunt:
autoritatea de reglementare;
autoritatile contractante;
operatorii economici;
supraveghetorii sistemului. Relatiile care se stabilesc intre elementele sistemului sunt de regula:
de comert , unde o parte solicita sa cumpere produse, servicii si lucrari si cealalta incearca sa le
vanda;
de suport , unde o parte solicita sprijin pentru aplicarea regulii jocului si cealalta ii ofera;
de supraveghere, unde o parte aplica regula jocului si cealalta verifica aplicarea corecta a
acesteia;
de infaptuire a dreptatii, unde partea lezata isi valorifica un drept pe calea actiunii in instanta. Contractul de achizitie publica este reglementat prin O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. Formele contractului de achizitie publica sunt urmatoarele:
Contractul de furnizare de produse are ca obiect achizitionarea de catre o anumita autoritate
publica a unuia sau a mai multor produse pe baza cumpararii, inclusiv in rate, a inchirierii sau leasingului cu sau fara optiune de cumparare (art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006).
Contractul de lucrari este acel contract de achizite publica care are ca obiect executia sau atat
proiectarea, cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii de catre un particular pentru o autoritate publica.
Contractul de servicii este acel contract care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor
servicii de catre un particular in favoarea unei autoritati publice. Contractul de achizitie publica are urmatoarele trasaturi :
3
este un contract sinalagmatic, intrucat da nastere unor obligatii reciproce intre parti, adica atat
in sarcina autoritatii publice, cat si a contractuantului particular;
este un contract cu titlu oneros, intrucat fiecare parte urmareste obtinerea unei contraprestatii
prin incheierea contractului. Astfel autoritatea publica urmareste achizitionarea unui produs, a unei lucrari sau a unui serviciu public, iar particularul urmareste incasarea contravalorii produselor furnizate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;
este cun contract solemn, intrucat se incheie in forma scrisa, intre o autoritate publica si un
particular;
este un contract comutativ, intrucat intinderea prestatiilor fiecarei parti este certa si poate fi
apreciata chiar in momentul incheierii contractului;
2. Partile contractului de achizitie publica
Contractul de achizitie publica se incheie intre o autoritate publica sau asociatie contractanta si un particular, persoana fizica sau juridica. Potrivit art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006, pot avea calitate de autoritate contractanta intr-un astfel de contract urmatoarele autoritati si institutii publice:
oricare autoritate publica, asa cum este aceasta definita in Constitutie, inclusiv autoritatea
judecatoreasca;
oricare institutie publica, de interes general sau local, autonoma ori aflata in subordinea sau sub
controlul unei autoritati publice;
orice persoana juridica, de drept public care a fost infiintata pentru a desfasura activitati de
interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una din urmatoarele situatii: este finantata in majoritate de fonduri publice, se afla in subordinea sau sub controlul unei autoritati ori institutii publice, in componenta consiliului de administratie;
orice persoana juridica care desfasoara activitati relevante in unul din sectoarele de utilitate
publica (apa, energie, transporturi si telecomunicatii) si care beneficiaza de drepturi speciale sau exclusive pentru desfasurarea unor astfel de activitati;
orice asociere care ia nastere printr-o conventie civila intre doua sau mai multe autoritati
publice prin care acestea desemneaza, din randul lor, o persoana juridica care le reprezinta, in calitate de achizitor unic, in raporturile cu orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii;
oricare intreprindere publica care desfasoara una sau mai multe dintre activitatile relevante,
atunci cand acestea atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.
4
3. Principiile care stau la baza procedurii atribuirii contractului de achizitii publice
Potrivit art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, la baza procedurii de atribuire a contractului de achizitii publice stau anumite principii care trebuie respectate de catre toate autoritatile publice care intentioneaza sa incheie asemenea contracte. Aceste principii sunt:
principiul nediscriminarii, care consta in asigurarea conditiilor pentru ca orice furnizor de
produse, executant de lucrari sau prestator de servicii, indiferent de nationalitate, sa aiba dreptul de a deveni, in conditiile legii, contractant;
principiul asigurarii tratamentului egal , adica aplicarea, in mod nediscriminatoriu, a
criteriilor de selectie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de achizite publica, astfel incat orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii sa aiba sanse egale de a i se atribui contractul de achizitie publica;
principiul proportionalitatii, care presupune ca orice masura stabilita de autoritatea publica
trebuie sa fie necesara si corespunzatoare naturii contractului;
principiul asigurarii transparentei atribuirii contractului de achizitie publica prin punerea la
dispozitia tuturor celor interesati a informatiilor referitoare la procedura aplicata in acest scop.
4. Tipuri de proceduri pentru atribuirea contractului de achizitie publica
Potrivit Capitolului III din O.U.G. nr.34/2006, autoritatea contractanta are obligatia de a aplica una dintre urmatoarele proceduri pentru atribuirea unui contract de achizitie publica :
licitatia deschisa este procedura prin care orice furnizor de produse, executant de lucrari sau
prestator de servicii publice interesat are dreptul de a depune oferta;
licitatia restransa, care se desfasoara in doua etape distincte, fiind invitati sa depuna oferte
numai candidatii selectati de catre autoritatea contractanta in prima etapa;
negocierea, este procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza consultari cu
candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau mai multi dintre acestia. Negocierea se poate desfasura cu sau fara publicarea prealabila a unui anunt de participare la aceasta procedura de atribuire a contractului de achizitie publica;
cererea de oferta, este o procedura simplificata prin care autoritatea contractanta solicita,
fara publicarea unui anunt publicitar, oferte de la mai multi furnizori de produse, executanti de lucrari sau prestatori de servicii publice;
concursul de solutii, este o procedura care permite autoritatii contractante sa achizitioneze,
in special in domeniul amenajarii teritoriului, al proiectarii urbanistice si peisagistice prin selectarea
5
acestuia pe baze concurentiale de catre un juriu, cu sau fara acordarea de premii concurentului castigator. Concursul de solutii poate fi o procedura independenta sau parte a unei proceduri care conduce la atribuirea unui contract de achizitie publica.
dialogul competitiv, este procedura la care orice agent economic are dreptul de a-si depune
candidatura si prin care autoritatea contractanta conduce un dialog cu candidatii admisi, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor sale, urmand ca, pe baza solutiei candidatii admisi sa elaboreze solutia finala;
achizitionarea directa de produse, servicii sau lucrari daca valaorea estimata a achizitiei nu
depaseste echivalentul in lei a 10.000 euro pentru fiecare achizitie de produse, servicii sau lucrari.
licitatie restransa accelerata.
5. Publicarea anunturilor de intentie, de participare si de atribuire
Pentru asigurarea transparentei atribuirii contractului de achizitii publice autoritatea contractanta are obligatia de a publica, in sistem electronic, anuntul de intentie a efectuarii achizitiilor publice, de participare a candidatilor la procedura de atribuire si de atribuire propriu-zisa a contractului in cauza. Anuntul de intentie trebuie sa cuprinda toate contractele de achizitie publica previzionate a fi atribuite in urmatoarele 12 luni, a caror valoare estimata, fara taxa pe valoarea adaugata, este egala sau mai mare decat echivalentul in lei a 750.000 euro in cazul contractelor de furnizare si contractelor de servicii si de 5.000.000 euro in cazul contractelor de lucrari. Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare anuntul de intentie cat mai curand posibil dupa data inceperii anului bugetar, in cazul primelor doua contracte sau dupa aprobarea programului in care este prevazut contractul de lucrari sau acordul-cadru respectiv. Anuntul de participare se publica in S.E.A.P. (Sistemul electronic de achizitii publice) si in Monitorul Oficial al Romaniei, si dupa caz in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Autoritatea contractanta are obligatia publicarii anuntului de atribuire in cel mult 48 de ore de la data finalizarii procedurii de atribuire. Anuntul de atribuire se publica in aceleasi conditii si situatii ca si anuntul de participare la procedura de atribuire a contractului de achizitii publice.
6. Documentatia pentru atribuirea contractului de achizitie publica
Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura intocmirea documentatiei de atribuire care trebuie sa cuprinda urmatoarele piese componente:
6
informatii generale privind autoritatea contractanta (adresa, persoane de contact, mijloace de
comunicare);
cerinte minime de calificare a candidatilor impuse de autoritatea contractanta si
documentele care urmeaza sa fie prezentate de candidati pentru indeplinirea cerintelor respective;
instructiuni privind datele limita care trebuie respectate si formalitatile care trebuie
indeplinite, in legatura cu participarea la procedura de atribuire;
instructiuni privind modul de elaborare si de prezentare a propunerii tehnice si financiare;
caietul de sarcini sau documentatia descriptiva(aceasta din urma fiind utilizata in cazul
aplicarii procedurii dialogului competitiv sau negocierii);
instructiuni privind modul de utilizare a cailor de atac;
informatii referitoare la clauzele contractuale obligatorii;
informatii privind criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achizitie publica.
7. Autoritatea de reglementare
In cadrul sistemului de achizitie publica autoritatea de reglementare este reprezentata de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice , denumita ANRMAP.
ANRMAP este o institutie publica independenta, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului. Rolul fundamental al ANRMAP este elaborarea, promovarea si implementarea politicii in domeniul achizitiilor publice.
8. Autoritati contractante
In cadrul sistemului, autoritatile puterii publice si alte persoane juridice de drept privat ce desfasoara activitati in domeniul utilitatilor sunt denumite autoritati contractante si joaca rolul de cumparator. Acestea, dispunand de resurse financiare, incearca sa satisfaca nevoile comunitatii de produse, servicii ori lucrari publice prin atribuirea de contracte. Este autoritate contractanta:
oricare organism al statului – autoritate publica sau institutie publica, care actioneaza la
nivel central ori la nivel regional. Exemple: Ministerul Administratiei, Agentia Nationala a Mediului, Consiliul Judetean
oricare organism de drept public altul decat cele de mai sus, cu personalitate juridica, care a
fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una dintre urmatoarele situatii: este finantat, in majoritate, de catre o alta
7
autoritate contractanta; se afla in subordinea sau este supusa controlului unei autoritati contractante; in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate contractanta. Exemple: Societatea Romana de Radiodifuziune, Societatea Romana de Televiziune, Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian
oricare asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante.
Exemplu: Asocierea dintre Cancelaria Primului Ministru si ANRMAP
oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe activitati relevante atunci
cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.Este o intreprindere publica acea persona care desfasoara activitati economice si asupra careia se execita direct sau indirect, ca urmare: a unor drepturi de proprietate sau a participantilor financiari sau a regulilor specifice prrevazute in actul de infiintare
oricare subiect de drept , altul decat cele de mai sus, care desfasoara una sau mai multe
activitati relevante in baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competenta, atunci cand acesta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati. Exemple: Regia Autonoma de Transport Bucuresti, Regia Autonoma de Apa-Canal Timisoara
9. Operatori economici
Operatorii economici joaca, in cadrul sistemului achizitiilor publice, rolul :
vanzatorului;
prestatorului;
exectantului.
Operatorii economici sunt interesati sa intre in relatii contractuale cu organismele statului pentru a-si atinge scopul pentru care s-au infiintat de a desfasura activitati in conditii de eficienta economica. Prin operator economic se intelege orice furnizor, prestator sau executant care ofera in mod licit pe piata produse, servicii si/sau executa lucrari. Calitatea de operator economic o poate detine:
o persoana fizica
o persoana juridica
un grup de astfel de persoane de drept public sau privat
Persoana juridica de drept public este acea entitate infiintata printr-un act administrativ emis de o autoritate a statului.
8
Persoana juridica de drept privat este acea entitate infiintata potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale (republicata in 2004), cu modificarile si completarile ulterioare.
10. Supraveghetorii sistemului de achizitii publice
Cei ce supravegheaza modul de functionare a sistemului achizitiilor publice sunt:
Ministerul Finantelor Publice;
Curtea de Conturi;
ANRMAP;
Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor. Ministerul Finantelor Publice este un organ de specialitate al administratiei publice centrale
responsabil pentru indeplinirea functiei de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica. Curtea de Conturi este autoritatea publica a statului care exercita auditul extern in sectorul
public in calitate de institutie suprema de audit. ANRMAP este autoritatea de reglementare in domeniul achizitiilor publice, prin Directia
generala de control, verifica si avizeaza anunturile de intentie, de participare si de atribuire, verifica rapoartele de evaluare, emite acordul pentru incheierea contractului de achizitie publica in cazul in care controlul efectuat nu a evidentiat incalacari sau eludari ale legislatiei in domeniul achizitiilor publice, impune masuri corective, aplica sanctiunile si amenzile prevazute de lege pentru eludarea sau incalcarea prevederilor legislative in domeniul atribuirii contractelor de achizitie publica. Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor este un organism independent cu
activitate administrativ-jurisdictionala.Consiliul are urmatoarele competente:
sa solutioneze contestatiile formulate in cadrul procedurii de atribuire inainte de incheierea
contractului;
sa se pronunte asupra legalitatii procedurilor si operatiunilor desfsurate de autoritatea
contractanta in atribuirea unui contract de achizitie publica;
sa emita opinie asupra litigiului dedus judecatii daca instanta de judecata solicita aceste
lucru. Atentie! Referitor la supraveghere nu trebuie uitat nici rolul controlului judecatoresc a carui punere in miscare o poate face orice persoana care considera ca i-a fost lezat un interes legitim pe parcursul aplicarii unei proceduri de atribuire a contractului de achizitie publica. In fapt, justitia este singura putere care detine suprematia in supravgherea respectarii legii.
9
11. Alegera codului CPV
Vocabularul Comun al Achizitiilor Publice (CPV) reprezinta un nomenclator al produselor, serviciilor si lucrarilor ce se achizitioneaza din fonduri publice in cadrul Uniunii Europene. Nomenclatorul CPV este o adaptare a nomenclatorului CPA (Clasificarea statistica a produselor asociate activitatilor). Spre deosebire de CPA care este un nomenclator statistic, CPV este propriu achizitiilor publice. Vocabularul comun al achizitiilor publice a fost creat in anul 1996 pentru a fi utilizat ca un instrument care sa faciliteze transparenta si eficacitatea atribuirii contractelor de achizitie publica. Codul CPV este utilizat pentru redactarea anunturilor si invitatiilor de participare pe piata UE. Astfel, atribuind un cod de 9 cifre pentru aproximativ 6000 de termeni general utilizati in procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica, s-a dorit a fi un instrument care sa faciliteze ofertantilor identificarea procedurilor la care pot participa, inlaturandu-se bariera lingvistica. Dupa o revizuire a nomenclatorului in 2003, prin Regulamentul CE nr.2151/2003, acesta a fost modificat printr-un nou Regulament avand caracter obligatoriu pentru toate statele member ale Uniunii Europene din 15 septembrie 2008. Avantajele folosirii codului CPV:
furnizorii/prestatorii/executantii potentiali pot identifica mai usor pietele de care sunt
interesati;
traducerea anunturilor din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este mai rapida si mai
precisa;
monitorizarea din punct de vedere statistic este usurata;
compararea din punct de vedere statistic a pietei achizitiilor publice din diferite state este
usurata. Codul CPV cuprinde:
obiectul unui contract definit printr-un vocabular principal, avand o structura arborescenta
care cuprinde coduri formate din 9 cifre. Codurile numerice prezinta in dreptul lor o descriere in cuvinte a produselor, serviciilor sau lucrarilor care fac obiectul contractului.
informatii de ordin calitativ definite printr-un vocabular suplimentar de forma unui cod
alfanumeric, utilizat pentru a extinde descrierea obiectului unui contract. Permite adaugarea unor detalii suplimentare privind natura sau destinatia produselor/serviciilor/lucrarilor ce urmeaza a fi achizitionate.
10
12. Codul CPV si obiectul contractului Procedura de stabilire a codurilor CPV pentru contractele de achizitie publica
Identificarea activitatii al carei rezultat este produsul, serviciul, lucrarea ce se doreste a se achizitiona. Identificarea descrierii cat mai apropiate a produsului, serviciului, lucrarii respective. Identificarea codului numeric aferent descrierii.
1 2 3 4
□
Daca au fost identificate mai multe coduri ce corespund obiectului contractului ce urmeaza a fi atribuit, se alege cel care contine cat mai putine cifre 0 la sfarsit. Citirea codului - Vocabularul Principal:
Interpretare cod Primele doua cifre reprezinta diviziunea
Exemplu:
Produse chimice
Primele trei cifre reprezinta grupa
24000000-4 24300000-7
Primele patru cifre reprezinta clasa
24310000-0
Produse chimice anorganice de
Produse chimice anorganice si organice de baza baza
Primele cinci cifre reprezinta categoria
24311000-7 Elemente chimice, acizi anorganici si compusi
Ultimele trei cifre ale codului aduc un grad de precizie suplimentar in interiorul fiecarei categorii A noua cifra se foloseste pentru identificarea celorlalte cifre
24311411-1 Acid sulfuric
24311411-1
Acid sulfuric
Exemplu: Autoritatea contractanta “A” doreste sa achizitioneze servicii de prins iepuri vii. In urma consultarii nomenclatorului CPV, autoritatea contractanta poate alege:
Fie 77600000-6 Servicii privind vanatoarea
Fie 77610000-9 Servicii de instalare de capcane
Sectiunile vocabularului suplimentar Sectiuni De la A la M De la P la U D si F
Utilizare Pentru produse In special pentru servicii Pentru produse
11
Pentru servicii
Citirea codului - Vocabularul Suplimentar Interpretare cod Un prim nivel, compus dintr-o litera care corespunde unei sectiuni
Exemplu
FA03-2 Pentru scoala Sectiunea F reprezinta “Utilizarea specifica”
Un al doilea nivel, compus dintr-o litera FA03-2 Pentru scoala care corespunde unei grupe Grupa A reprezinta “Uz pedagogic” Un al treilea nivel, compus din trei cifre care FA03-2 Pentru scoala corespunde subdiviziunilor Ultima cifra serveste la verificarea cifrelor FA03-2 Pentru scoala precedente
Exemplu: O autoritate contractanta doreste sa achizitioneze scaune. Obiectul contractului va fi furnizare scaune, avand cod CPV 9112000-0 “Scaune” din vocabularul principal pentru a defini produsul pe care doreste sa-l achizitioneze. Vocabularul suplimentar poate fi utilizat pentru a descrie mai bine produsul dorit:
AB13-8 Lemn, adica materialul din care sunt confectionate, scaunele sa fie lemn;
BC10-1 Tapitat, adica scaunele sa fie conditionate, tapitate;
FA02-9 Pentru gradinite, adica scaunele vor fi adaptate utilizarii de catre copiii prescolari;
FG19-6 Pentru camping, adica scaunele vor fi usoare, facil de depozitat si special
confectionate pentru o astfel de utilizare;
Daca scaunele sunt necesare unui eveniment special autoritatea contractanta nu doreste sa le
cumpere, poate utiliza PA01-7 Inchiriere.
Sistemul achizitiilor publice reprezinta o parte a realitatii juridico-economico-tehnica a societatii. Scopul general al sistemului achizitiilor publice este dedicat satisfacerii interesului public, respectiv dezvoltarea si imbunatatirea mediului de viata al comunitatii.
12
Bibliografie
1. Trailescu Anton, “Drept administrativ”, Editura CH Beck, Bucuresti, 2008 2. Programul anual al achizitiilor publice: legislatie, identificare si ierarhizare, necesitati,
reguli de intocmire.
13
