Facultatea: Marketing An studiu: II Disciplina: Finanţe Titular seminar: Asist. univ. dr. Meral IBRAIM (KAGITCI)
Seminar nr. 2 Nivelul, structura şi dinamica cheltuielilor publice. Finanţe Publice. Clasificaţia bugetară. Consolidarea bugetară Finanţele: se ocupă cu fluxul de resurse – mobilizarea, transferul, cheltuirea şi managementul acestora. Două ramuri: - finanţe publice - finanţe private Finanţele publice: - cuprind statul, unităţile administrativ teritoriale şi alte instituţii de drept public - resursele se procură în cea mai mare parte prin măsuri de constrângere luate de autorităţile publice, şi într-o mai mică măsură pe baze contractuale - sunt folosite în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societăţii Finanţele private: - cuprind întreprinderile economice, băncile şi societăţile de asigurare private - resursele se procură pe baze contractuale, prin confruntarea cererii şi ofertei de capital - se urmăreşte realizarea de profit.
1
Finanţe publice Buget = act în care sunt prevăzute şi aprobate, în fiecare an, veniturile şi cheltuielile publice Clasificaţia bugetară: veniturile şi cheltuielile sunt trecute în buget conform clasificaţiei elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Veniturile = limite minime de realizat, cu excepţia veniturilor din împrumuturi. Conform noii clasificaţii a finanţelor publice, valabile de la 1 ianuarie 2006, resursele financiare publice cuprind: Total Venituri I. Venituri curente A. Venituri fiscale - impozite directe, din care : - impozit pe profit - impozit pe salarii - cote şi sume defalcate din impozitul pe venit (se scad) - alte impozite directe - impozite indirecte, din care: - taxa pe valoare adăugată - sume defalcate din TVA pentru bugetele locale (se scad) - accize - taxe vamale - alte impozite indirecte B. Contribuţii de asigurări C. Venituri nefiscale1 II. Venituri din capital (valorificarea bunurilor) III. Operaţiuni financiare (Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate) IV. Subvenţii
1
Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, de la instituţiile publice, diverse surse prevăzute de acte legale, fără însă a fi prevederi cu caracter fiscal.
2
Cheltuielile = limite maxime ce nu pot fi depăşite Cheltuielile sunt grupate după clasificaţia funcţională, iar în cadrul acesteia, fiecare nivel este explicat după clasificaţia economică. Clasificaţia funcţională grupează cheltuielile după destinaţia lor: Servicii publice generale şi ordine publică Apărare Educaţie Sănătate Securitate socială şi bunăstare Acţiuni economice Locuinţe şi servicii comunale Recreaţie, cultură, religie Alte cheltuieli Clasificaţia economică grupează cheltuielile după natura şi efectul lor economic: I. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Cheltuieli curente Cheltuieli de personal Cheltuieli materiale şi servicii Subvenţii Prime Transferuri consolidabile: transferuri între bugete neconsolidabele: burse, alocaţii pentru copii, pensii, ajutoare Dobânzi aferente datoriei publice interne şi externe şi alte cheltuieli legate de datoria publică 7. Rezerve II. Cheltuieli de capital III. Împrumuturi acordate IV. Rambursări de credite
3
Sistemul unitar de bugete: -
bugetul de stat cel mai important aici se varsă majoritatea impozitelor şi taxelor
bugetul asigurărilor sociale de stat - cuprinde veniturile şi cheltuielile aferente pensiilor, asigurărilor de accidente de muncă şi bolilor profesionale bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti - Obs !!! între bugetele judeţene şi locale nu există raporturi de subordonare - Legea 273 / 2006 privind finanţele publice locale prevede Principiul autonomiei locale financiare, potrivit căruia: “art. 16. – (1) Unităţile administrativ teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile administraţiei publice locale le pot utiliza în exercitatea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele prevăzute de lege. (2) Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa stabilirii nivelurilor impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii. (3) Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de competenţă. (4) Sumele defalcate cu destinaţie specială se utilizează de către autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu prevederile legale. ”
bugetele fondurilor speciale - Bugetul fondului naţional unic de asigurări de sănătate (anexă la Bugetul de stat) - Bugetul asigurărilor pentru şomaj (anexă la Bugetul asigurărilor sociale de stat) bugetul Trezoreriei Statului - se aprobă anual prin hotărâre de Guvern - Trezoreria Statului = Casier public + Bancă a statului
bugetele instituţiilor publice autonome
bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii
Întrabare: Există diferenţe între instituţiile publice autonome şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii? Răspuns: DA Instituţii publice autonome: - acele instituţii care se finanţează integral din venituri proprii şi nu se află în subordinea unei alte instituţii. Numărul acestora este foarte mic şi sunt, în principal, instituţii publice care reglementează anumite domenii de activitate.
4
-
Ex : Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul energiei, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM)
Instituţii publice finanţate integral din venituri proprii : - încasează taxe pentru serviciile prestate, ajungând astfel să se susţină singure, fără a apela la alocaţii de la buget - cel mai frecvent, astfel de instituţii se întâlnesc în sfera învătământului superior şi a spitalelor - Ex : Instituţiile de învăţământ superior :sunt finanţate integral din venituri proprii. Inclusiv sumele primite de la Ministerul Educaţiei pentru burse, subvenţii pentru cazare şi masă, fonduri alocate pentru dotări, fonduri alocate pentru cercetare ştiinţifică, sunt venituri proprii ale acestora, deoarece ele prestează servicii pentru sumele obţinute de la minister cu titlu de finanţare de bază. bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, după caz - Ex : Bibliotecile publice : instituţii publice subvenţionate de la bugetul de stat (cele de interes naţional) sau de la bugetele locale (celelalte biblioteci publice)
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice - fondurile provenite din credite externe sunt prevăzute şi aprobate ca anexă la legea bugetului de stat - bugetul are doar parte de cheltuieli, deoarece sunt prevăzute cheltuielile ce se autorizează a fi realizate din sume provenite din credite externe - creditele externe nu reprezintă venit bugetar
bugetul împrumuturilor interne contractate de stat - bugetul are doar parte de cheltuieli, deoarece sunt prevăzute cheltuielile ce se autorizează a fi realizate din sume provenite din aceste fonduri bugetul fondurilor externe nerambursabile - fondurile externe nerambursabile sunt prevăzute şi aprobate ca anexă la legea bugetului de stat - bugetul are doar parte de cheltuieli, deoarece sunt prevăzute cheltuielile ce se autorizează a fi realizate din sume provenite din aceste fonduri
Bugetul general consolidat
5
= ansamblul bugetelor, componente ale sistemului unitar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg Consolidarea: Operaţiunea de eliminare a transferurilor dintre bugetele componente ale bugetului general consolidat, în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora Virări de sume între bugete ce reprezintă transferuri consolidabile : - Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe - Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului - Program privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor - Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru construcţii de locuinţe - Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism - Transferuri către bugetele locale pentru aeroporturi de interes local Determinare venituri totale general consolidate, cheltuieli totale general consolidate, excedent / deficit al bugetului general consolidat 1. Calcularea veniturilor totale general consolidate : Veniturile totale: Vtotale = ∑Venituri bugetare Veniturile totale general consolidate: Vtotale_ general_ consolidate = Vtotale − Transferuri 2. Calcularea cheltuielilor totale general consolidate: Cheltuielile totale: Ch totale = ∑Cheltuieli bugetare Cheltuielile totale consolidate: Chtotale _ consolidat e = Chtotale − Transferur i Cheltuielile totale general consolidate: C htotale_ general_ conso lidae t = C hto tale_ con solid ate − A justari Obs!!! 1. Ajustarea cheltuielilor totale consolidate presupune eliminarea cheltuielilor reprezentând rate de capital. Acest lucru este necesar pentru a evita o dublă înregistrarea a acestora. În momentul contractării creditului extern, sumele respective au fost cuprinse în buget şi au intrat în calculul cheltuielilor totale. La rambursare, sumele respective sunt prevăzute din nou sub forma ratelor de capital, în consecinţă trebuie eliminate. 2. Atenţie, numai ratele de capital, în sens de principal, sunt eliminate, nu şi dobânda aferentă, care nu a fost trecută la partea de cheltuieli în momentul contractării creditului, ea apărând distinct pe măsura rambursării acestuia, într-un cont distinct. 3.
Calcularea excedentului / deficitului bugetului general consolidat:
E xced ent/ D eficit= Vtotale_ general_ consolidate − C htotale_ general_ consolidate
Aplicaţie:
6
Bugetul Genaral Consolidat al României în perioada 1.01 – 30.06. 2007 este prezentat în următorul tabel: Milioane RON Indicator Execuţie - venituri ale bugetului de stat 22.014,2 - venituri ale bugetelor locale 16.133,0 - venituri ale bugetului asigurărilor social de stat 11.388,6 - venituri ale bugetului asigurărilor pt şomaj 1.159,2 - venituri ale fondului naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate 5.790,0 - venituri ale altor bugete 5.083,1 - total venituri din transferuri între bugete 2.983,7 - cheltuieli ale bugetului de stat 26.350,5 - cheltuieli ale bugetelor locale 12.915,2 - cheltuieli ale bugetului asigurărilor social de stat 10.630,3 - cheltuieli ale bugetului asigurărilor pt şomaj 743,6 - cheltuieli ale fondului naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate 4.967,4 - credite externe acordate ministerelor 899,8 - împrumuturi interne 1.925,8 - cheltuieli ale altor bugete 5.455,6 - cheltuieli reprezentând rate de capital (ajustări) 1.266,2 - total cheltuieli cu transferurile între bugete 3.287,86 PIB 390.300 Cerinţe: a) determinaţi veniturile totale general consolidate; b) determinaţi cheltuielile totale general consolidate; c) determinaţi excedentul / deficitul bugetului general consolidat şi ponderea acestuia în PIB. Respectă România criteriul de convergenţă la UE privind deficitul excesiv? Rezolvare: a)
Vtotale = ∑Venituri Vtotale _ general
_ consolidat e
bugerate
= 22 .014 ,2 + 16 .133 + 11 .388 ,6 + 1.159 ,2 + 5790 + 5.083 ,1 = 61 .568 ,1 _ mil _ RON
= Vtotale − transferur i _ int re _ bugete = 61 .568 ,1 − 2.983 ,7 = 58 .584 ,4 _ mil _ RON
b)
Ch totale = ∑Cheltuieli
bugetare
=26 .350 ,5 +12 .915 ,2 +10 .630 ,3 + 743 ,6 + 4.967 ,4 + 899 ,8 +1.925 ,8 + 5.455
= 63 .888 ,2 _ mil _ RON Ch totale _ consolidat e = Ch totale − transferur i _ int re _ bugete = 63 .888 ,2 − 3.287 ,86 = 60 .600 ,34 _ mil _ RON Ch totale
_ general _ consolidat e
= Ch totale
_ consolidat e
− Ajustari
= 60 .600 ,34 −1.266 ,2 = 59 .334 ,14 _ mil _ RON
Obs!!! Transferurile consolidabile sunt fluxuri care pronesc de la un buget din cadrul sistemului unitar de bugete şi ajung la un alt buget din cadrul aceluiaşi sistem. La prima vedere, transferurile între bugete care apar la venituri ar trebuie să fie aceleaşi cu cele care apar la
7
cheltuieli. Diferenţa ce se poate observa în aplicaţia noastră se datorează faptului că există sume provenite din credite externe contractare de ministere şi alocate unor instituţii publice. Aceste sume apar doar la partea de cheltuieli şi sunt raportate de ambele entităţi. (Ex: credite externe contractate de Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi alocate Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale)
D eficit= C htg c − Vtg c = 59.334,14 − 58.584,4 = 749,74 _ m il_ R O N c)
% D ef / P IB =
749,74 × 100= 0,19% < 3% 390.300
România respectă criteriul de convergenţă la UE, care prevede ca ponderea deficitului bugetului general consolidat în PIB să fie mai mică 3%. Nivelul și dinamica cheltuielilor publice. Aplicaţii:
1. Se cunosc următoarele date din bugetul general consolidat al României (2006-2007): Indicatori Cheltuieli publice (CPT), din care
totale2
Unităţi măsură (um) Mil. lei
- Ch ale BS
Mil. lei
- Ch ale BL
Mil. lei
- Ch ale BASS
Mil. lei
- Ch ale B asig pentru şomaj - Ch ale FNUASS3
Mil. lei Mil. lei
- ch ale altor bugete
Mil. lei
Transferuri între bugete Rambursări de credite Indicele preţurilor consum (IPC) PIB
2 3
de
de 2006
Mil. lei Mil. lei % (2004 = 100) Mil. lei
Ale Bugetului General Consolidat. Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.
8
2007
120.61 1,5
148.71 9,6
51.235, 6 25.360, 8 18.528, 0 1.570,8 10.169, 4 13.746, 9 4.911,8 3.073,4 121,42
64.373, 6 26.817, 6 23.077, 4 1.407,9 12.423, 4 20.619, 7 9.590,4 2.572,6 122,46
335.90 0
390.80 0
Populaţia Curs de schimb4 (CB)
Mii locuitori Lei/USD
21.565 2,8090
21.538 2,4383
Sursa: www.mfinante.ro ; www.bnro.ro
Să se calculeze: a) Cheltuielile publice general consolidate; b) Indicatorii de nivel ai cheltuielilor publice general consolidate în cei doi ani; c) Indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice general consolidate. Interpretări
Rezolvare: a) Cheltuielile publice consolidate: C cpt 2006 = C BGC 2006 = 120 .611,5 − 4.911 ,8 − 3.073 ,4 = 112 .626 ,3 _ mil _ lei C ptc 2007 = C BGC 2007 = 148 .719 ,6 − 9.590 ,4 − 2.572 ,6 = 136 .556 ,6 _ mil _ lei
b) Indicatorii de nivel: 1. Volumul Cp n C BGC = 112.626,3 _ mil _ lei 2006 n C BGC = 136.556,6 _ mil _ lei 2007
r C BGC 2007
2. Ponderea Cp în PIB 112 .626 ,3 ×100 = 33 ,53 % 335 .900 136 .556 ,6 = ×100 = 34 ,94 % 390 .800
C BGC / PIB 2006 = C BGC / PIB 2007 4
112 .626 ,3 = 92 .757 ,62 _ mil _ lei 1,2142 136 .556 ,6 = = 111 .511 ,19 _ mil _ lei 1,2246
r C BGC = 2006
Valori medii pe fiecare an.
9
3. Cp (USD) / locuitor C BGC / loc2006 =
112.626,3 _ mil _ lei 90 = 1.859,25 _ USD / loc 21.565 _ mii × 2,80
C BGC / loc2007 =
136.556,6 _ mil _ lei = 2.600,27 _ USD / loc 21.565 _ mii × 2,4383
c) Indicatorii de dinamică: 1. Creşterea nominală şi reală a cheltuielilor publice Modificarea absolută -
în expresie nominală
n ∆C BGC = 136.556,6 − 112.626,3 _ mil _ lei 2007 / 2006
-
în expresie reală
r ∆C BGC = 111.511,19 − 92.757,62 = 18.753,57 _ mil _ lei 22007 / 2006
Modificarea relativă •
Indicele de creştere
-
în expresie nominală
ICn
BGC
I Cr
BGC
=
136 .556 ,6 ×100 =121 ,25 % =1,2125 112 .626 ,3
în expresie reală =
111 .511 ,19 ×100 =120 ,22 % =1,2022 92 .757 ,62
•
Creşterea relativă
-
în expresie nominală
10
n %∆C BGC =
-
136 .556 ,6 −112 .626 ,3 ×100 = 21,25 % =121 ,25 % −100 112 .626 ,3
în expresie reală
r % ∆C BGC =
111 .511 ,19 − 92 .757 ,62 ×100 = 20 ,22 % = 120 ,22 % −100 % 92 .757 ,62
2. Modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB ∆C BGC / PIB =
n C BGC 2007
PIB2007
×100 −
n C BGC 2006
PIB2006
×100 = 34,94% − 33,53% = 1,41%
Ponderea ch publice în PIB a crescut în 2007 faţă de 2006 cu 1,41 pp.
3. Modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor ∆C BGC / loc = 2.600,27 _ USD / loc − 1.859,25 _ USD / loc = 741,02 _ USD / loc
S-a cheltuit suplimentar pe cap de locuitor.
4. Indicele de corespondenţă
K =
I CP I PIB
136 .556 ,6 ×100 1,2125 112 .626 ,3 = = = 1,0422 > 1 390 .800 1,1634 ×100 335 .900
5. Elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB
11
C Pn2007 − C Pn2006
× 100 C Pn2006 I Cp − 100 0,2125 = = = = 1,3 PIB2007 − PIB2006 I PIB − 100 0,1634 × 100 PIB2006
eC P
Dacă PIB creşte cu 1%, cheltuielile publice cresc cu 1,3% Temă 1. Pe baza datelor din aplicaţia de la seminar, să se calculeze: a) suma absolută a ch BASS pentru anul 2008, dacă s-a dorit păstrarea nemodificată a indicelui de corespondenţă, iar PIB a crescut în 2008 faţă de 2007 cu 20%. Rezolvare:
K=
I C BASS 2008 / 2007 I PIB2008 / 2007
x x × 100 23.077,4 23.077,4 = 1,0422 ⇒ = 1,0422 ⇒ = 1,0422 ⇒ x = 28.861,52 _ mil _ lei PIB 2008 1,2 × 100 PIB 2007
b) modificarea procentuală a ch BS în anul următor, faţă de 2007, dacă elasticitatea cheltuielilor bugetului de stat faţă de PIB rămâne nemodificată, iar indicele PIB este de 1,3 (130%). Rezolvare: 64 .373 ,6 − 51 .235 ,6 ×100 0,2564 51 .235 ,6 e= = = 1,57 390 .800 − 335 .900 0,1634 ×100 335 .900 e2008 / 2007 =
%∆C BS = 1,57 ⇒ %∆C BS = 0,471 = 47,1% 0,3
2. Pe baza datelor disponibile pe www.finante.ro si www.bnro.ro, sa se calculeze pentru anii 2009 si 2010: a) Cheltuielile publice general consolidate; b)Indicatorii de nivel ai cheltuielilor publice general consolidate în cei doi ani;
12
c) Indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice general consolidate.
13
