ANALIZA STRUCTURII ŞI
DINAMICII RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE DIN BUGETUL CONSOLIDAT AL ROMÂNIEI
1
Cuprins
Cuprins ................................................. ....................................................................................................... .................................................................. ............ 2 Introducere .............................................................................................................. 3
Capitolul I: Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat şi din – criterii şi componente (conform clasificaţiei bugetare) ............... 4 bugetele locale – criterii Capitolul II: Mutaţii în structura resurselor financiare p ublice din bugetul de stat în perioada 2009-2011 ............................................................................................ 8 Capitolul III:Mutaţii în structura resurselor financiare publice din bugetele locale în perioada 2009-2011 .......................................................................................... 15 Bibliografie ........................................................................................................... 20
2
Introducere Din toate timpurile necesarul de resurse financiare a devansat posibilităţile de procurare a lor. Axiomă este valabilă şi pentru societăţile moderne, în care cerinţele de mijloace financiare publice cresc rapid. În economiile de tranziţie evoluţia resurselor financiare publice capătă noi nuanţe. Perioadă de peste un deceniu oferă diverse experienţe în modernizarea principiilor de alcătuire a veniturilor publice şi de gestionare a lor. Substituirea impozitelor proprii economiei centralizate prin impozite indicate economiei de piaţă la fază iniţială de tranziţie, perfecţionarea continuă a structurii şi construcţiei veniturilor publice au rezultat formarea unui sistem de resurse financiare publice adecvat economiei de piaţă. Rezultatele pozitive ale transformărilor din domeniu, de rând şi cu mai multe nereuşite, trebuie să fie supuse analizelor multilaterale. Existenţa diferitor politici în domeniul veniturilor publice, frecvență trecere de la una la alta, fără a ţine cont de mediul economic, au condiţionat apariţia diverselor probleme şi, chiar, crize ale veniturilor publice. Din aceste, şi nu numai, considerente abordarea teoretică şi practică a resurselor financiare publice de pe poziţiile actuale ale cunoaşterii fenomenului financiar devine actuală. Resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti acumulate şi gestionate deautorităţile publice de toate nivelurile în vederea exercitării funcţiilor sale într-un interval de timp determinat. Formarea veniturilor publice are loc în procesul de repartiţie financiară, care se realizează prin metodele şi instrumentele specifice statului. Principala sursă a veniturilor publice o constituie produsul int ern brut, la care se mai adaugă şi unele fluxuri financiare din exterior 1.
1
OlegStratulat,Sistemul resurselor financiarepublice,Științifică,Chișinău,2003,p.5. 3
Capitolul I: Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat şi din bugetele locale– criterii şi componente (conform clasificaţiei bugetare) Din ce în ce mai frecvent se manifestă cererea sporită de resurse financiare generate de creșterea nevoilor sociale într -un ritm mai rapid decât cel al evoluției produsului intern brut.
Cererea de resurse financiare publice este determinate de nivelul și evoluția cheltuielilor publice.Posibilitatea acoperirii cererii de resurse , la un moment este influențată de un ansamblu de factori ,printre care pot fi menționați : -factori economici,care
imprimă o anumită evoluție a produsului intern ceea ce poate să determine sporirea veniturilor impozabile; -factori monetari (dobânda ,credit, masă monetară) care își transmit influența prin
preț .Creșterea prețurilor , accentuarea fenomenelor inflaționiste generează sporirea resurselor din impozite și taxe , care presupun redistrubuirea resurselor în scopul asigurării nevoilor de educație , protective și asigurări sociale , sănătate etc. -factori sociali
-factori demografici,care
în anumite condiții pot influența numărul populației active și sporirea numărului contribuabililor; - factori politici și militari,
care, prin măsurile de politică economică ,socială , financiară pe care le implică pot avea ca efect sporirea producției și a veniturilor ,creșterea contribuțiilor pentru asigurările sociale , sporirea fiscalității, asu pra bugetului general consolidate ,influențând,în același timp, nivelul resurselor financiare publice; - factori de natură financiară
,ce sintetizează influența celorlalți factori prin
emisiunea cheltuielilor publice. Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie veniturile cu caracter fiscal , al căror nivel este însă limitat și de cele mai multe ori insuficient.Este bine cunoscut faptul că încasările din impozite nu pot spori rapid.Măsurile de creștere a nivelului resurselor fiscale se bazează pe modificări ale sistemului fiscal, fie în ceea ce privește nivelul cotelor de impunere folosite ,fie vizând întroducerea unor noi impozite.
4
Introducerea unor astfel de măsuri,care trebuie să primească girul2 puterii legislative, nu se poate realiza rapid și ca urmare se apelează la alte categorii de resurse pentru a acoperi nevoia la un moment dat.
Resursele de trezorie intervin pentru acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale, pentru acoperirea golurilor de casă înregistrate la bugetele locale și a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale. Privită prin prisma bugetului general consolidate,structura resurselor financiare publice include: A.Resursele financiare ale bugetului de stat , din care fac parte veniturile curente de tipul impozitelor ,taxelor,veniturilor nefiscale,precum și veniturile din capital;
B.Resursele financiare ale asigurărilor sociale de stat provenind din contribuțiile pentru asigurările sociale și din celelalte resurse ce alimentează bugetul asigurărilor sociale de stat; C.Resursele financiare cu destinație specială ,constând, în principal, din contribuții ce alimentează fondurile special constituite la nivel central; D.Resursele financiare ale bugetelor unităților administrativ -teritoriale,cum sunt:impozitele ,taxele și veniturilor nefiscale cu caracter local,cotele și sumele defalcate3 din unele venituri ale bugetului de stat , cotele adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și transferurile cu venituri proprii ale bugetelor locale, inclusive venituri din capital. Structura resurselor financiare publice diferă,așadar, de la un stat la altul.Ceea ce caracterizează ,însă,sistemul de resurse al oricărui stat,indiferent de nivelul de dezvoltare al acestuia ,este posibilitatea indentificarii resurselor publice în raport cu regularitatea și provienienta acestora. În funcție de ritmicitatea încasării lor la buget, resursele financiare publice formează două categorii, și anume : resurse ordinare sau curente și extraordinare ,incidentale, sau întâmplătoare. Resursele ordinare sunt acelea la care statul apelează în mod obișnuit , în condiții considerate normale și care se încasează la buget cu o anumită regularitate.
2 3
http://www.dictio.ro/juridic/girul ,consultat la data de 27.11.2012. http://dexonline.ro/definitie/defalca , consultat la data de 27.11.2012.
5
În această categorie se includ:veniturile fiscal, contribuțiile pentru asigurările sociale de stat, contribuțiile ce alimentează fondurile special și veniturile nefiscale. Resursele extraordinare sunt cele la care statul recurge în situații excepționale, când practice resursele curente nu acoperă cheltuielile publice.Resursele extraordinare cuprind:împrumuturile de stat interne și externe , transferurile , ajutoarele și donațiile primite din străinătate , sumele rezultate din lichidarea participațiilor de capital în străinătate și din valorificarea peste granița a bunurilor statului ,precum și emisiunea bănească fără acoperire în economia reală.
În funcție de proveniență , resursele financiarea publice se grupează în resurse interne și resurse externe. În ansamblul resurselor financiare ale unui stat , resursele externe sunt în principal , împrumuturile de stat externe contractate la institurii financiare internaționale , la guvernele altor țări, la bănci cu sediul în alte stat la orice deținători străini de capitaluri bănești.La acestea se adaugă diferitele transferuri externe primite sub formă ajutoarelor nerambursabile de la organismele internaționale sau din partea altor state. Toate celelalte resurse , de tipul im pozitelor , taxelor, contribuțiilor, veniturilor nefiscale, împrumuturilor contractate la personae fizice și juridice din propria țară, altor venituri excepționale , sunt considerate a fi resurse de proveniență internă. În România, resursele financiarea publice sunt structurate pe criteria economice , în conformitate cu structură sistemului bugetar.Potrivit prevederilor Legii privind finanțele publice, resursele financiare publice se constituie și se gestionează printr -un sistem unitar de bugete , și anume:bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat , bugetele locale, bugetele fondurilor special , bugetul trezoreriei statului și bugetele altor instituții cu caracter autonom , în condițiile asigurării echilibrului financiar.4 Principalele categorii de resurse publice sunt:
I.
4
Resursele bugetului de stat: Venituri curente A. Venituri fiscale
Legea privind finantele publice nr.72 din 12 Iulie 1996, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei , Partea I, nr.152 din 17 Iulie 1996 6
A.1. Impozite directe A.2. Impozite indirect B. Venituri nefiscale Venituri din capital
II.
Resursele bugetului asigurarilor sociale de stat: A. Venituri fiscal A.1. Contributia pentru asigurarile sociale A.2. Alte contributii B. Venituri nefiscale
III. Resursele bugetelor locale.5 1.Venituri proprii(fiscal si nefiscale) 2.Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat 3.Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale 4. Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat IV.Resursele fondurilor special Comunitatile locale reprezinta colectivitati umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic si administrativ, care au autoritati publice diferite de cele ale statului. Aceasta este o conditie a autonomiei financiare, deoarece autonomia administrativa nu ar fi posibila fara autonomiei financiara, care-i asigura suportul financiar al functionarii. Bugetul local reprezinta actul in care se inscriu veniturile respective cheltuielile colectivitatilor locale, pe o perioada de un an. Structura bugetelor locale evidentiaza: gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala si legaturile existente intre diferitele administratii teritoriale; fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor administratiilor locale; modalitatea de finanțare a cheltuielilor pe destinații și de acoperire a deficitelor. 5
Legea privind finantele publice locale nr.189 din 14 Octombrie 1998,publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr .404 din 22 Octombrie 1998 7
Conform clasificațiilor economice și funcționale ONU6, folosite în raportările statistice internaționale, structură veniturilor și a cheltuielilor bugetelor locale este comună cu cea a bugetului de stat (central) și se prezintă astfel7: I.Venituri: 1.Veniturile proprii ale bugetelor locale: (sunt reglementate prin Legea privind finanțele publice și Legea privind finanțele publice locale) Cuprind: -impozitele, taxele și vărsămintele de venituri cuvenite de la agenți economici și instituții publice de importantă locală; -impozitele și taxele locale (de la populație sau de la persoanele juridice). 2.Venituri atribuite, în care intră sumele defalcate din anumite venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat. 3.Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanțarea unor obiective de interes național, dar care sunt organizate și controlate eficient de către organele locale (cum sunt acțiunile de protecție socială, unele investiții etc.); 4.Împrumuturile contractate pe piață financiară internă sau externă, fie direct, în numele organelor administrației publice locale, fie garantate de către Guvern.
Capitolul II: Mutaţii în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada 2009-2011 Bugetul de stat este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor la definirea căreia concură o abordarea juridică şi altă economic.Sub aspect juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului.Bugetul de stat prevede şi autorizează, aşadar, în formă legislativă cheltuielile şi resursele publice.Această abordarea evidenţiază necesitatea aprobării legislative, parlamentare a indicatorilor bugetari. Fiind un document ce necesită autorizarea prealabilă a puterii legislative, bugetul de stat are caracter obligatoriu.În acelaşi tip trebuie subliniat faptul că buget este un act
6
http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite
accesat la 27.11.2012 7
http://www.primariagradisteabraila.ro/structura-veniturilor-si-a-cheltuielilorbugetelor-locale accesat la 27.11.2012
8
de previziune a resurselor financiare publice şi a modului de utilizare a acestora. Bugetul de stat se elaborează pe o perioadă de un an. Volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare diferă de la un stat la altul în funcţie de nivelul de dezvoltare economică a ţării respective, de condiţiile sociale şi politice interne, precum şi de conjunctura internaţională.Veniturile şi cheltuielile publice nu reprezintă doar sim pli indicatori ai bugetului de stat, ci îndeplinesc rolul unor pârghii financiare prin intermediul cărora puterea publică stimulează sau frânează activităţi şi comportamente economice, precum şi categorii socialprofesionale, în funcţie de interesele sale directe. Bugetul general consolidat reflectă toate veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar cumulate la nivel naţional şi evidenţiază dimensiunea efortului financiar public pentru anul respectiv, dar şi starea de echilibru sau dezechilibru după caz.Rolul bugetului general consolidat este pus în evidenţă de modalităţile de exercitare a funcţiilor finanţelor publice.8
Ansamblul tuturor bugetelor publice, componențe ale sistemului bugetar, agregate și consolidate pentru a formă un întreg.9
Astfel definită noțiunea de buget de stat consolidate ne propunem să analizăm atât în ansamblul său cât și pe principalele surse bugetare , evoluția acestora atât în timp cât și în structură. În următoarele pagini vor fi prezentate mutațiile în structură resurselor finaniciare din bugetul consolidat al României , respectiv execuția bugetului de stat pe perioda 2009-2011. Se va prezenta în continuare o serie de date privind veniturile bugetelor locale în perioada 2009-2011 punctându-se principalele surse de formare a veniturilor bugetare cât și evoluția lor în această perioadă.
8
http://www.utgjiu.ro/id/docs/centru_economic/tematicaFB2011.pdf , consultat la data de 30.11.2012 9
http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_financiar~termenbuget_general_consolidat.html , accesat la data de 30.11.2012
9
Execuția bugetului public în 2009-2011 și structura veniturilor bugetare. milioane lei Incasari realizate :
Denumirea Indicatorilor: 2009
Venituri – total: Venituri curente: Venituri fiscale :
54,678.3 53,530.0 49,405.0
2011 68.050,7 79.371,2 64.825,1 77.058,3 56.305,1 69.527,7
Impozite pe salarii ,venit,profit si castiguri din capital:
16,796.7 11,869.2 3,558.2 1,369.4 54.0 31,789.8 17,073.5 14,272.1
14.460,1 10.090,9 3.531,0 838,3 4,5 41.222,4 24.263,6 16.212,3
15.604,1 10.289,2 4.607,4 707,5 -0,5 53.227,9 34.742,0 17.805,9
0.1 444.0
16,4 730,1
10,3 669,8
655.5
574,0
673,7
108.9 414.7 3,710.3 39.3 0,0 1,189.1 1.9 1.9 -82.0
44,1 395,0 8.125,0 282,6 500,9 2.457,5 6,3 6,3 -21,6
22,5 215,4 7.315,2 275,6 0,0 1.650,7 1,1 1,1 385,5
Impozit pe profit: Impozit pe salarii venit : Alte impozite pe venit,profit si castiguri din capital:
Impozite si taxe pe proprietate : Impozite si taxe pe bunuri si servicii: Taxa pe valoare adaugata : Accize : Alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii : Taxe pe utilizarea bunurilor,autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati :
Impozit pe comertul exterior si tranzactii internationale(taxe vamale) : Alte impozite si taxe fiscale : Contributii de asigurari: Venituri nefiscale: Subventii: Venituri din capital: Donatii : Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari : Operatiuni finanicare: Incasari din rambursarea imprumuturilor:
Sume incasate in contul unic,la bugetul de stat:
10
2010
În anul 2011 veniturile totale ale bugetului de stat consolidate au crescut cu 24.692,9 milioane lei(45,16%) comparativ cu cele înregistrate în anul 2009, iar față de anul 2010 creșterea a fost de 11.320,5 milioane lei (16,64%).
Veniturile fiscale 2011
69527
2010
56305
2009
Veniturile fiscale
49405
0
20000
40000
60000
80000
milioane lei
Ponderea veniturilor fiscale în veniturile totale realizate în bugetul de stat consolidat a fost în anul 2009 de 90,36% ; în anul 2010 de 82,74%; în anul 2011 de 81,60%.Se constată asftel o scădere an de an a ponderii veniturilor fiscale în formarea veniturilor bugetului de stat.
Veniturile fiscale au înregistrat în valoare absolută , o creștere an de an în periodata 2009-2011 astfel că în anul 2011 creșterea acestora față de anul 2009 era de 20.122,7 milioane lei, creștere datorată majorării taxelor și impozitelor. Creșterea de 1.076,4 milioane lei în anul 2011 comparativ cu anul 2010 privind impozitul pe salarii se dator ează unei mai bune colectări care are bază modificarea legislației privind disciplină muncii în vederea combaterii “muncii la negru”.10 În anul 2010 a avut loc majoarea TVA-ului de la 19% la 24%.Această nouă reglementare a avut drept consecință majorarea veniturilor fiscale din TVA în
10
Legea privind modificarea si completarea Codului muncii , nr 345 din 18 Mai
2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei 11
anul 2010 comparativ cu anul 2009 cu 7.190,1 milioane lei.În anul 2011 creșterea înregistrată față de anul precedent a fost de 10.478,4 milioane lei.11
35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000
17073
24263
34742
0 2009
2010 TVA
2011
milioane lei
Accizele au fost majorate și ele conform legislației în vigoare astfel că în anul 2011 valoarea acestora era de 17.805,9 milioane lei,în creștere cu 1.593,6 milioane lei față de anul precedent. Cea mai mare pondere în veniturile nefiscale o reprezintă în toți ani sumele primite de la UE; în anul 2011 de 22,56% ; în anul 2010 de 30,24%; în anul 2011 de 32,04%.
OUG privind modificarea TVA-ului , nr 58 din 1 Iulie 2010 , publicata in
11
Monitorul Oficial al Romaniei 12
Evolutia veniturilor totale,curente,fiscale in decursul anilor 2009,2010,2011 90000 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0
2009
2010
2011
Veniturile totale
54678
68050
79371
Venituri curente
53530
64825
56305
Venituri fiscale
49405
56305
69527
Prin intermediul indicatorilor de structura a resurselor publice vom analiza modificarea absoluta a ponderii veniturilor publice in produsul intern brut aceasta arata cu cat a crescut sau scăzut acest indicator dela o perioadă la alta. Calculul se efectuează astfel: Ponderea veniturilor publice din PIB
PVP/PIB= VP/PIB * 100 VP - venituri publice PIB - Produsul intern brut PVP – Ponderea veniturilor publice In cazul de fata VP sunt formate din ( taxe , contributii sociale,impozite ,contributii la fondurile speciale extrabugetare,imprumuturi interne sau externe , emisiunea de obligatiuni de stat ,bonurile de tezaur) VP=54,678.3 (anul 2009) PIB =505,503.0 PVP/PIB=54,678.3/505,503.0 * 100=10.816% 13
VP=68.050,7 (anul 2010) PIB =511.581 PVP/PIB=68.050,7/511.581* 100=13.302% VP=79.371,2 PIB =547.829 PVP/PIB=79.371,2/547.829 * 100=14.488%
Ponderea veniturilor publice din PIB:
Ponderea veniturilor publice din PIB 2009
2010
2011
28%
38%
34%
Dupa cum se observa ponderea veniturilor publice din PIB a crescut de la an la an acest lucru a insemnat un plus pentru economia Romaniei chiar daca cheltuielile au fost mai mari decat veniturile in uni ani.
14
Capitolul III:Mutaţii în structura resu rselor financiare publice din bugetele locale în perioada 2009-2011 Una dintre temele prioritare ale actualei guvernări o constituie reforma administraţiei publice, un accent important fiind pus pe componenta financiară a acesteia. Date fiind condiţiile de austeritate în care funcţionează autorităţile locale în acest moment în România, echilibrarea bugetelor locale este un subiect actual şi care face obiectula numeroase dezbateri. Există un clivaj 12 între comunităţile care realizează venituri pr oprii suficiente şi cele care nu se descurcă nici pentru cheltuielile de întreţinere alocalităţii. Reprezentanţii primelor merg până la soluţii extreme cum ar fi eliminarea procedurii echilibrării bugetelor locale, iar cele din urmă fac lobby13 pentru a obţine cât mai mulţi bani prin această modalitate. Această dispută are loc pe două paliere deguvernare: de la nivel central la nivel judeţean şi de la nivel judeţean la nivel local. Comunităţile locale „fruntaşe” deţin diverse avantaje economice, sociale, demografice care le permit o dezvoltare continuă şi echilibrată. Ele au tendinţa de a învinovăţi comunităţile care nu realizează venituri suficiente, pierzând din vedere faptul că în Europa de astăzi conceptul de bază pe care se construieşte teoria dezvoltării este coeziunea economică şi socială. Aceasta se traduce într -un principiu fundamental, şi anume, faptul că dezvoltarea economică şi socială trebuie să se bazeze pe o structură spaţială echilibrată. Din această perspectivă se consideră că dezvoltarea inegală a teritoriilor reflectă slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de neacceptat deoarece, la rândul lor, devin sursă de insta bilitate politică şi economică. Cea mai bună alternativă este solidaritatea comunităţilor locale, o solidaritate calculată astfel încât să se menţină un echilibru între aşteptările ambelor tipuri de comunităţi. În acest context pretenţiile comunităţilor bogate par deplasate şi lipsite de realism.Doar o dezvoltare teritorială echilibrată va genera dezvoltarea economică sănătoasă pe ansamblu iar nu adâncirea decalajelor existente.14
http://dexonline.ro/definitie/clivaj , accesat la data de 19.12.2012 http://dexonline.ro/definitie/lobby , accesat la data de 19.12.2012 14 http://www.apd.ro/files/publicatii/Bugetele%20locale%20%20Studiu%20IPP.pdf , accesat la data de 19.12.2012 12 13
15
Execuția bugetului local în perioadă 2009-2011 și structura veniturilor bugetare. milioane lei Incasari realizate :
Denumirea Indicatorilor: 2009
Venituri – total: Venituri curente: Venituri fiscale : Impozite pe salarii ,venit,profit si castiguri din capital:
46,757.6 40,707.0 36,708.8 15,033.2
50.018,3 41.891,8 34.524,3 14.466,0
2011 51.858,2 42.171,6 33.023,9 14.502,4
Impozit pe profit: Impozit pe salarii venit : Alte impozite pe venit,profit si castiguri din capital:
23.8 14,993.2 16.2 3,323.8 18,236.2 17,248.9 52.6 934.7
24,3 14.425,8 16,0 3.797,1 16.129,2 14.982,4 54,0 1.092,8
19,9 14.468,9 13,5 3.976,9 14.414,7 13.175,4 44,4 1.194,9
-
-
-
115.6 3,998.2 4,373.4 370.4 577.1 725.7 4.0 4.0 -
132,0
129,9 9.147,7 5.672,5 396,8 99,6 3.517,8 -
Impozite si taxe pe proprietate : Impozite si taxe pe bunuri si servicii: Taxa pe valoare adaugata : Accize : Alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii : Taxe pe utilizarea bunurilor,autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati :
Impozit pe comertul exterior si tranzactii internationale(taxe vamale) : Alte impozite si taxe fiscale : Contributii de asigurari: Venituri nefiscale: Subventii: Venituri din capital: Donatii : Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari : Operatiuni finanicare: Incasari din rambursarea imprumuturilor:
Sume incasate in contul unic,la bugetul de stat:
16
2010
7.367,6 5.340,9 294,6 209,2 2.279,9 2,0 2,0 -
Impozitul pe profit a înregistrat o scădere în anul 2011 comparativ cu anul 2009 cu 3.9 milioane lei (-16,39%) fapt care se datorează închiderii a peste 150.000 de firme mici și mijlocii prin întroducerea impozitului forfetar.15 Scăderea cu 3.821,5 milioane lei a impozitelor pe bunuri și servicii încasate de bugetele locale este consecință reducerii volumului de producție prin restrângerea activității întreprinderilor în perioada 2010 -2011. Veniturile nefiscale au crescut în anul 2011 față de anul 2009 cu 5.149,5 milioane lei (128,7%) prin atragerea de fonduri europene conform programelor de dezvoltare locală și pentru îmbunătățirea infrastructurii rurale. Creșterea veniturilor nefiscale își are originea în principal în creșterea sumelor atrase de la UE prin derularea programelor convenite și respectiv prin atragerea de fonduri nerambursabile(granturi16). Evoluția structurii veniturilor bugetare locale pe ani 2009-2011:
Venituri totale(milioane lei) 53 52 51 50 49 48 47 46 45 44 Venituri totale(milioane lei)
15
2009
2010
2011
46.757
50.018
51.858
http://rabdasiveifirabdat.haipa.ro/2011/02/03/absolutul-rabdarii/ , accesat la
data de 1.12.2012 16
http://www.webdex.ro/online/dictionar/grant , accesat la data de 20.12.2012
17
Ca si in cazul veniturilor publice(de stat) si aici se poate calcula ponderea din PIB-ul Romaniei pe ani 2009-2011. PVP – Ponderea veniturilor locale PVL/PIB= VL/PIB * 100 VL - venituri locale PIB - Produsul intern brut PVL – Ponderea veniturilor locale
VL=46,757.6 (anul 2009) PIB =505,503.0 PVL/PIB= 46,757/505,503 * 100=9,249% VL=50.018,3 PIB =511.581 PVL/PIB=50.018,3/511.581 *100 = 9,777% VL=51.858,2 PIB=547.829 PVL/PIB=51.858,2/547.829 * 100=9,466% Ponderea veniturilor administrativ-locale din PIB:
Ponderea veniturilor locale din PIB
2009 33%
2011 33%
2010 34%
18
Concluzii
În primele 8 luni ale anului 2012 veniturile bugetului general consolidate au totalizat 141,1mld lei (23,2%) înregistrând o creștere cu 7,2% față de perioada smilara a anului precedent în termeni nominali și cu 0,5 puncte procentuale că pondere în PIB.
Se impun câteva măsuri imediate: -relansarea investițiilor productive și implicit crearea de noi locuri de muncă -reducerea la cota minimă a evaziunii fiscale prin îmbunătățirea sistemelor de colectare -stimularea dezvoltării companiilor de tip holding în România ceea ce ar duce la dezvoltarea unei noi piețe și ar transmite un semnal pozitiv pentru străinătate -repatrierea sumelor “ascunse” în străinătate ar fi posibilă aplicarea unui impozit modic de exemplu 5% pentru sumele repatriate și declararea acestora într-un anumit interval de timp. -eliminarea deductibilității rezervelor din reevaluare și gestionarea valorii fiscale în funcție de inflație
Creșterea impozitelor și taxelor nu reprezintă deci , singura soluție pentru creșterea veniturilor bugetare.
19
Bibliografie
Filip, Gh., Finanţe Publice, Editura Junimea, Iaşi, 2010 Ştefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007 Văcărel, I. (coord.) , Finanţe publice , E.D.P., Bucureşti, 2008 Buletinul MFP - http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti Anuarul statistic al României http://www.insse.ro OlegStratulat,Sistemul resurselor financiarepublice,Științifică,Chișinău,2003 http://www.dictio.ro/juridic/girul ,consultat la data de 27.11.2012. http://dexonline.ro/definitie/defalca , consultat la data de 27.11.2012. Legea privind finantele publice locale nr.189 din 14 Octombrie 1998,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr .404 din 22 Octombrie 1998 Legea privind finantele publice nr.72 din 12 Iulie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr.152 din 17 Iulie 1996 http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite accesat la 27.11.2012 http://www.primariagradisteabraila.ro/structura-veniturilor-si-a-cheltuielilor bugetelor-locale accesat la 27.11.2012 http://www.utgjiu.ro/id/docs/centru_economic/tematicaFB2011.pdf , consultat la data de 30.11.2012 http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_financiar~termen buget_general_consolidat.html , accesat la data de 30.11.2012 Legea privind modificarea si completarea Codului muncii , nr 345 din 18 Mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei OUG privind modificarea TVA-ului , nr 58 din 1 Iulie 2010 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei http://www.apd.ro/files/publicatii/Bugetele%20locale%20-%20Studiu%20IPP.pdf , accesat la data de 19.12.2012 http://rabdasiveifirabdat.haipa.ro/2011/02/03/absolutul-rabdarii/ , accesat la data de 1.12.2012 http://www.webdex.ro/online/dictionar/grant , accesat la data de 20.12.2012 20
