Comunicarea nonverbală
Comunicarea nonverbală nonverbală este cumulul de mesaje, mesaje, care nu sunt exprimate exprimate prin cuvinte și care pot fi decodificate, decodificate, creând înțelesuri. Aceste Aceste semnale pot repeta, contrazice, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. În urma unui studiu efectuat în 19!, Albert "e#rabian a ajuns la concluzia că numai !$ din mesaj este transmis prin cumunicare verbală în timp ce %&$ %&$ este transmis pe cale vocala vocala și ''$ prin limbajul limbajul corpului. corpului.
Caracteristicile comunicării nonverbale Comunicarea nonverbală este( ) neintenționată * ne tradează emoțiile sau atitudinea c#iar dacă nu ne dorim acest lucru, trebuie luat în calcul faptul că mesajele non verbale pot contrazice ceea ce afirmăm+ ) alcătuită dintr)un dintr)un numar de de coduri separate, universale universale care pot fi în țelese la fel în culturi diferite+
ipuri de comunicare nonverbală -xistă mai multe tipuri tipuri de comunicare nonverbală nonverbală dintre care menționez( ) sezonier * mesajele recepționate cu ajutorul sim simțurilor văzului, auzului, auzului, mirosului, mirosului, tactil și ustativ+ ) estetică * are loc prin intermediul intermediul diferitelor diferitelor forme de exprimare exprimare artistică și comunică diferite emoții artistice /pictură, /pictură, muzică, dans, dans, imaine etc.0 ) comunicare nonverbală bazată pe folosirea însemnelor, simbolurilor simbolurilor specifice sau statutul social.
rincipalele rincipalele funcții în comunicarea nonverbală Comunicarea nonverbală nonverbală are menirea de a o accentua pe cea ce a verbală, de a completa mesajul transmis pe cale verbală, poate să contrazică anumite aspecte ale comunicării verbale adică, atunci când criticăm o persoană, un zâmbet care contravine aspectului neativ al mesajului verbalizat poate să instaureze o atmosferă pozitivă pozitivă și relexantă, facând critica mai eficientă în urmarirea scopului acesteia. 2 altă func funcție a comunicării comunicării nonverbale nonverbale este de repetare sau sau reactualizare a înțelesului comunicării verbale, dând posibilitatea receptorului să indentifice în timp real un îndemn aflat în spatele spatele unei unei afirma afirmații.
Criterii de evaluare în comunicarea nonverbală Comunicarea nonverbală se bazează în mare masură pe elementele înnăscute /diverse comportam comportamente ente expresi expresive, ve, emo emoții0 dar dar și pe element elementee învățate /imitate0 /imitate0.. entru evaluarea comunicării comunicării nonverbale nonverbale sunt recomandate anumite anumite criterii, și anume( limbajul corpului, distan ța, mimica, estica, estica, vocea.
3imbajul corpului sau postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. 4merii lasăți sau capul plecat indică timiditate, deprimare, amăraciune, sentiment neativ sau sentiment de inferioritate, capul sus și umerii drep ți transmit mul țumirea și c#iar superioritatea. Cel mai de bază și mai puternic semnal al limbajului corpului este atunci când o persoană încrucișează brațele peste piept, acest lucru poate indica intenția de a pune o barieră între acea persoană și alți oameni, sau într)o situație tensionată poate însemna că o persoana își exprimă opoziția. oziția corpului ne oferă informa ții despre atitudine, emo ții, rad de curtuazie. 2 persoană dominantă tinde să țină capul înclinat în sus, iar cea supusă în jos. În eneral, aplecarea corpului în față semnifică interes față de interlocutor, dar uneori și neliniște și preocupare. oziția relaxată, înclinat pe scaun pe spate, poate indica detatșare, plictiseala sau autoîncredere excesivă și apare la cei ce consideră că au un statut superior interlocutorului. 4rmatorul tabel cuprinde alte semnale ale limbajului corpului(
3imbajul corpului
5ndicație
Apăsând deetele / trosnit deete0 6oaca cu obiecte /de ex. pix0 7rațe desc#ise sau palme la vedere Acoperirea unei mâini cu cealaltă Aățarea de obiecte "âini strânse umn strâns trânere de mână fermă trânere de mână slabă ;osul un#iilor A)și frâne mâinile 4itatul la ceas 7ătutul din picior în scaun sau alte obiecte 7ătut din picior
lictisit, anxios sau aitat lictiseală sau are ceva de spus Arata încredere și interes 5nsecuritate, sentimente contradictorii Confuzie și insecuritate 8efensivă Aresivitate, iritare 5ncredere :ervozitate, timiditate :ervozitate :ervozitate lictiseală
"ișcarea continuă a picioarelor tatul cu picioarele încrucișate către interlocutor icioare încrucișate în directia ușii icioarele lar depărtate 7ătut în podea 7ărbia sau obrazul sprijinit de palmă rivit peste rama oc#elarilor
;elaxare, autoritate sau posesie :erăbdare sau atenție distrasă :ervozitate, înrijorare, stres sau furie ;elaxare, încredere și atenție către persoană
Împinsul oc#elarilor pe nas Atinere în zona nasului Atinere în zona urec#ilor 8at din cap repede 8at din cap încet 7uze strânse "ușcatul buzelor
critică =ânduri profunde =ânduri neative sau dubii :esiuranță sau cântărirea unor posibilități 5mpacientat<ă sau dorește să adaue ceva conversației 5nteres, validarea comentariilor sau încurajare 8ezaprobare sau dorește să înc#eie conversatia
3ipsa de încredere în sine, rușinare Ascunde o mimă, vorbit fără ca alții une mâna la ură să audă sau indicarea unei reșeli prâncene ridicate urpriză 2c#ii lar desc#iși "irare >runte ridicată Încercare de reamintire sau plans rivit la distanță Încercare de reamintire ușit :ervozitate sau dorește să spună ceva coaterea oc#elarilor și curățarea lor 8orește timp înainte de a continua prâncene relaxate Confort prâncene încruntate Confuzie, tensiune sau teama 3ăsat pe spate cu mâinile la ceafă Confort Clipit ecret sau moment împărtășit "asarea tâmplelor Anxietate ;espirat mai repede :ervozitate sau furie 5nspirație prelună 8orește să întrerupă conversația ;espirat usor ;elaxare și confort 3ipsa de interes sau se simte în 4meri aplecați în față inferioritate 5nsecuritate sau dorește să Aranjatul cravatei impresioneze 4meri tensionați Înrijorare :e#otarare în leatura cu actiunile 4merii la nivele diferite urmatoare ostura riidă a corpului Anxietate tat liniștit<ă 5nteres față de ce se spune și se face
Apropierea pe care ne)o permitem față de alte persoane este o alta modalitate de a comunica. 3imbajul spatiului trebuie interceptat in functie de marime, rad de intimitate, inaltime, apropiere ) departare, inauntru ) in afara. >iecare societate are, ca specifică o distan?ă considerată optimă pentru a purta o conversa?ie, iar membrii fiecărei societă?i ?in cont de această distan?ă. Comunicarea prin spa?iu trebuie cunoscută pentru a în?elee semnifica?iile acesteia @i pentru a putea valoriza maximal acest canal de comunicare. roxemica este disciplina care studiază rela?iile spa?iale ca mod de comunicare. 6ocul teritoriilor, modul de a percepe spa?iul în diferite culturi, efectele simbolice ale oranizării spa?iale, distan?ele fizice ale comunicării ?in de această ramură. 8istanța dintre oameni într)o situa ție socială dezvăluie adesea informa ții despre tipul de relație între persoanele implicate.
8iarama lui -dard . Ball a reactiilor personale /190 În domeniul comunicării non verbale exista distan țele diferite de comunicare func?ie de context @i de caracterul mesajului transmis, astfel conform diaramel lui Ball intalnim( 1. 5ntimitatea fizică variaza între ) !' cm și este rezervata pentru indraostiti, copii și deasemenea animale de companie+ D. patiul personal variaza între ! cm ) 1,D m și este rezervata prietenilor apropiati și familiei. %. patiul social variaza între 1,D ) %,! m ) spatiu de interactiune între cunostiinte E. patiul public ) peste %,!m ) spatiu in care comunicarea este formala. 8acă o persoana se apropie mai mult decât este potrivit, poate apărea tensiune @i c#iar ostilitate, stări care vor afecta comunicarea. Atunci când se produce invadarea /violarea0 spa?iului personal, persoana în cauza se retrae pentru a restabili distanta iar în cazul în care acest lucru nu
mai este posibil, se va face tot posibilul ca FinvadatorulF sa se retraă la distanta cuvenita. :u stânjeni?i pe cei cu care discuta?i apropiindu)va de ei mai mult decât trebuie. 8e obicei când sunte?i în picioare, distanta necesara este aceea a strânerii mâinii. "imica este definita ca fiind modalitatea de exprimare a andurilor și sentimentelor prin esturi sau modificarea expresiei fetei, ansamblul de esturi și de modificări ale fizionomiei care insoteste sau inlocuieste limbajul verbal. "odul in care privim și suntem priviti are leatura cu nevoile noastre de aprobare, de acceptare, de incredere in sine și prietenie. 5n leatura cu privirea, se studiaza contactul vizual, expresia faciala. Contactul vizual este probabil, cel mai important indiciu nonverbal. "ulte dintre aprecierile noastre incon@tiente despre alte persoane se bazează pe durata @i tipul contactului vizual pe care îl avem cu acestea. Cu cât contactul vizual durează mai mult cu cineva, cu atât ne vom sim?i mai apropia?i de acea persoană. -vităm contactul vizual cu o persoană care ne displace @i dacă avem contact vizual, adoptăm o privire lipsită de emo?ie decât prietenoasă. 8iferen?a dintre cele două enuri de priviri apare din cât de lar sunt desc#i@i oc#ii @i cât de mult se pot mi@ca mu@c#ii din jurul oc#ilor. Contactul vizual are patru func?ii importante în comunicare( relarea fluxului conversa?iei, furnizarea de feed)bacG vorbitorului despre ceea ce a comunicat, exprimarea emo?iilor @i informarea ambilor participan?i despre natura rela?iei lor. Când este folosit pentru relarea fluxului conversa?iei, contactul vizual este unul dintre cele mai importante semnale. Atunci când începem o conversa?ie deseori ne uităm la acea persoană pentru a stabili contactul vizual, când dorim să spunem ceva a@teptăm până persoana care vorbe@te se uită la noi iar cănd înc#eiăm o remarcă, ne uităm la celălalt pentru a)i spune că este rândul lui. Când se dore@te prin contactul vizual transmiterea feed)bacG)ului, întreruperea acestuia poate avea un efect neplăcut. )a constatat că în timpul unei conversa?ii, dacă nu există contact vizual, emitentul are senza?ia că destinatarul nu este atent la mesajul său. ersoanele care au nevoie de aprobare stabilesc un contact vizual mai prelunit decât altele. În ceea ce prive@te semnalarea naturii rela?iei, s)a arătat printr)o serie de experimente, că dacă distan?a dintre interlocutori este de trei metri, contactul vizual se men?ine într)un procent de '$ pe durata conversa?iei, iar dacă distan?a este de numai , metri, contactul vizual s)a redus la numai E'$ din timpul conversa?iei. Contactul vizual compensează lipsa apropierii fizice, sau ne permite să spunem Hc#iar dacă stai foarte aproape de mine, încă nu î?i sunt intimI. -xistă două modalită?i prin care contactul vizual ne poate exprima emo?iile. 4na este simpla stabilire a contactului vizual. A@a cum am men?ionat anterior, dacă privim o persoană care ne este simpatică, mu@c#ii oc#ilor sunt mult mai relaxa?i @i oc#ii nu sunt atât de lar desc#i@i. Alte semnale, precum frecven?a cu care clipim sau pozi?ia sprâncenelor, pot indica @i sentimente. C#ipul @i oc#ii sunt păr?ile corpului pe care le remarcăm mai mult, dar care sunt foarte reu de în?eles. "u@c#ii fe?ei sunt în număr mai mare la om decât la animale ceea ce arată cât de importantă este pentru fiin?ele umane capacitatea unor mi@cări subtile ale fe?ei. -xpresiile faciale se pot modifca foarte rapid. e @tie că există cel pu?in opt pozi?ii diferite ale sprâncenelor @i frun?ii * fiecare cu propria sa semnifica?ie, mai mult de opt pozi?ii ale oc#ilor @i pleoapelor @i cel pu?in zece pentru partea inferioară a fe?ei. În combina?ii diferite, acestea dau un număr uria@ de expresii posibile. -xistă, în principiu @apte rupuri principale de expresii faciale, de@i fiecare rup are mai multe varia?ii. Acestea sunt( fericirea, surpriza, teama, triste?ea, furia, curiozitatea @i
dezustulunc?ia lor este expresivă @i fatică, deoarece relevă atitudinile participan?ilor fa?ă de interac?iune @i oferă asiurări receptorului privind continuitatea contactului, iar emi?ătorului îi permit să)@i ajusteze, prin feed)bacG, parametrii enun?ării, în func?ie de reac?iile interlocutorului. ;elatorii contribuie decisiv la sc#imbarea rolurilor dintre cei doi parteneri de interac?iune. Adaptorii sunt mi@cările care satisfac nevoile personale @i ajută la adaptarea la mediu. Ace@tia constituie clasa de esturi cea mai pu?in leată de comunicare. În această clasă intră mi@cările ce pot fi efectuate atât în prezen?a, cât @i în absen?a observatorilor. =esturile de manipulare a obiectelor într)un scop practic sunt cunoscute sub numele de alteradaptori.
Vocea în comunicarea nonverbală
"odul în care ne folosim vocea @i calită?ile vocale are importanta în procesul de comunicarea nonverbală. Înăl?imea @i intensitatea vocii exprima atitudinea dorita. 2 voce stridenta, ?ipătoare, ascu?ita indica mânie, amenin?are în timp ce una joasa arata emo?ie, frica, disperare, tensiune. Kolumul vocii ofera indica?ii privind personalitatea, atitudinea, sentimentele vorbitorului. 8ic?ia @i accentul vocii exprima radul de educa?ie @i statutul social. Accentele reionale ne ofera indica?ii despre zona eorafica de provenien?a /moldovean, oltean, ardelean, etc0. =radul de încredere, autoaprecierea, siuran?a de sine se pot transmite prin intermediul vocii+ toate aceste informa?ii despre noi în@ine la putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare 8iferentele de cultura cat și comunicarea nonverbala poate varia foarte mult în func ție de conteztul cultural. Ceea ce este tipic pentru un popor, poate fi total nepotrivit atunci cand este vorba de un popor dintr)o cultura diferita. Am sa prezint cateva exemple în ceea ce însemana notiunea de diferenta culturala în sfera comunicarii nonverbal( Cultura Asiatica( ) se evita contactul vizual direct+ ) se evita estul de a arata cu deetul+ ) zambetul este folosit adesea, pentru a masca emotiile neative și neplacute+ ) rasul cu ura desc#isa este extrem de nepoliticos. Cultura C#ineza( ) imbratisarile și sarutul, atunci cand feliciti pe cineva, sunt esturi evitate+ ) cartile de vizita se folosesc pe arie extinsa iar oferirea acesteia se face cu ambele maini+ ) aplauzele sunt extrem de des folosite, în foarte multe ocazii sau conjuncturi+ ) a muta un obiect cu piciorul este considerat josnic, murdar. Cultura 6aponeza( ) aplecarea în față este o forma comuna de salut+ ) cartile de vizita trebuie scrise atat în limba japoneza cat și în limba de oriine a posesorului+ ) tacerea este obisnuita, acceptata, nu este stanjenitoare+ ) semnul 2L , la japonezi este interpretat ca o cerere de bani. >ilipine( ) persoanele de același sex se tin în mod obisnuit de mana+ ) vorbitul cu voce tare este considerat nepoliticos+ ) femeile se saluta adesea printr)o stranere de mana, ca și barbatii. aian( ) este considerat nepoliticos sa te uiti la cartea de vizita în momentul cand aceasta iti este înmanata+ ) pentru a indica un obiect sau o persoana, se foloseste întreaa palma, desc#isa, nu cu un sinur deet+ ) se acorda o importanta deosebita posturii.
5mportanta comunicarii nonverbale într)un interviu de anajare și cateva sfaturi oferite de specialisti uterea și încrederea de sine reies de obicei din limbajul corpului, ca și nivelul de stres sau cat de onest esti. 4n anajator iși va da seama de cum vei reactiona sub presiune din evaluarea limbajului corporal pe tot parcursul interviului și c#iar și dupa terminarea acestuia. =reselile de acest en ii pot da de înteles ca esti superficial, fricos sau nepasator. 5ntervievatorul poate sa treaca peste faptul ca esti mai slab calificat sau ca spui ceva reșit, dar dacă din comunicarea non)verbala va ajune la concluzia ca nu te descurci în situatii stresante sau ca nu ai încredere în tine, nu va avea cum sa sc#imbe asta. Astfel de reseli pot fi evitate prin exercitiu și preatire, lucru care ajuta și la o mai buna încredere în fortele proprii. Laren -xGorn a de parere ca Hputerea limbajului corporal te poate ajuta sa obtii ceea ce vreiI și ne ofera cateva sfaturi( 1. >oloseste un limbaj desc#is al trupului ) :u tine picioarele sau bratele încrucisate cand încerci sa convini pe cineva, pentru ca poti parea defensiv. D. oarta rosu ) otrivit specialistului, aceasta culoare le ajuta în mod special pe femei sa înc#eie o afacere. Ftudiile arata ca barbatii considera ca femeile care se imbraca în rosu sunt mai atractive și mai interesanteF, explica -xGorn. %. Acorda atentie ) Ka fi reu sa convini pe cineva sa faca ce doresti, dacă nu esti atent la ceea ce spune sau te lasi distras de alte lucruri în mijlocul discutiei. -ste esential sa pastrezi contactul vizual pentru a)i arata interlocutorului ca esti atent și ca iti pasa. E. Ai rija la directia pe care o indici cu picioarele ) 8acă te afli cu față la interlocutor, dar varfurile picioarelor sunt îndreptate într)un un#i diferit, și nu înainte, asta indica faptul ca vrei sa te îndepartezi de persoana cu care discuti. '. :u)ti fie teama sa esticulezi, esticulatia arata ca esti entuziasmat și expresiv. Ajuta și la crearea unor inflexiuni ale vocii.
