Atestat - Comunicarea in afaceri

LMNMTXARQC AHQD@ŢMAM, DARDAXĂRMM, XMNARAXQCQM ŞM TZERXQCQM FRQZQC ŞDEC@R @FRMDEC TDERNMDAŞXM

CQDR@RA ZANXRQ EBŢMNARA@ DARXMIMD@XQCQM HA DELZAXANŢA ZREIATMEN@CA

NMYAC MMM

HELANMQC7 TARYMDMM TZADM@CMW@RA@7 XAKNMDM@N ÎN @DXMYMXĂŢM ADENELMDA

XAL@7 T@XMTI@DARA@ DARMNŢACER DENTQL@XERMCER

DEERHEN@XER7

ACAY TQTŢMNĂXER7

Zrei. Xeceŕ Lmkàc` Lmkàc`

Xep`cĄ Rebart Rebart

2:02

Duprmns

@rfulant...................................................................................................................... .....4

`darm…………..……………..8 D`pmtecuc 0 — NeŤmunm fanar`ca prmvmnh delunmd`ra` în ì `darm…………..……………..8 Da asta delunmd`ra`5......................................................................................8 0.2 D`r`dtarmstmdmca D`r`dtarmstmdmca unum predas ha h a delunmd`ra……………………………….....1 0.2.0 ALMŢĂXERQC…………………………………………………..….1 0.2.2 LAT@GQC………………………………………………………..….1 0.2.4 LMGCEDQC HA DELQNMD@RA………………………………....9 0.2.8 CMLB@GQC HA DELQNMD@RA……………………………….…9 0.2.1 RADAZXERQC……………………………………………………...9 0.2.9 DENXA[XQC………………………………………………………..9 0.4 IundŤmmca delunmdĄrmm l`n`farm`ca……………………………………….…..9 0.4.0 MNIERL@RA@……………………………………………………..6 0.4.2 XR@NTLMXARA@ HADMWMMCER………………………………....6 0.4.4 MNICQANŢ@RA@ RADAZXERQCQM…………………………….6 0.4.8 MNTXRQMRA@ @NF@G@ŢMCER…………………………………..6 0.4.1 DRA@RA@ HA ML@FMNA………………………………………….; 0.4.9 LEXMY@RA@ @NF@G@ŢMCER…………………………………...; 0.4.6 ZRELEY@RA@ DQCXQRMM ERF@NMW@ŢMEN@CA…………...; 0.8 Delunmd`ra` sdrms`…………………………………………………………...0: 0.1 Hedulanta eimdm`ca iecesmta iecesmta în `dtmvmt`ta` l`n`farm`cĄ…………………….0: 0.1.0 Zredasuc varb`c……………………………………………………...0: 0.1.2 Lmnut`……………………………………………………………….0: 0.1.4 Tdrmse`ra` ha ì`darm………………………………………………..0: 0.1.8 Raiar`tuc……………………………………………………………..00 0.1.1 R`pertuc……………………………………………………………...00

0.1.9 Lalermuc…………………………………………………………….00 0.1.6 H`ra` ha sa`l`……………………………………………………...02 0.9 Delunmd`ra` frì mdĄ………………………………………………………...02 mdĄ………………………………………………………...02 0.6 Dune`ŕtara` mnhmvmhucum prmn sdrms…………………………………………..04

@RFQLANX Nafedmara` asta unuc hmntra dam l`m mlpert`nŤm p`ŕm `tundm dânh sa puna b`z` unam ì`darm. Zantru ` nafedm` `val navema ha delunmd`ra ŕm ha `daa` asta ie`rta mlpert`nt sĄ dune`ŕtal te`ta mnierl`Ťmmca raiate`ra c` `dast submadt. Zarsen`c `l `cas `da`stĄ talĄ hmn hermnŤ` ha `-lm `preiunh` duneŕtmnŤaca în daa` da prmvaŕta „delunmd`ra`“ în d`hruc unam ì`darm. În prmluc d`pmtec `l `berh`t l`m lucta tala în daa` da prmva ŕta recuc delunmd`ra` în ì`darm. Zrml` întrab`ra c` d`ra `l hermt sĄ dùt rĄspuns asta „Da asta delunmd`ra`5“ . Hmn axparmanŤ` ha vm`ŤĄ ha pânĄ `dul ŕtm`l dĄ predasuc ha delunmd`ra asta ie`rta mlpert`nt `tât în vm`Ť` ha zm du zm dât ŕm în d`hruc unam ì`darm. Mlpert`nŤ` `dastam` razuctĄ ŕm hmn strĄh`nm` spadm`cmŕtmcer hmn te`ta helanmmca ha e hazvect` nadentanmt, `derhânhu-m e `lpce`ra hmn da în da l`m l`ra, du sdepuc ebŤmnarmm suddasucum în te`ta helanmmca ha `dtmvmt`ta. În ` heu` tal` ` `dastum d`pmtec `l prazant`t `tât acalantaca nadas`ra predasucum ha delunmd`ra dât ŕm submadŤmm întra d`ra sa pe`ta st`bmcm `da`stĄ rac`Ťma. Delunmd`ra` nu sa pe`ta ra`cmz` iĄrĄ un almŤĄter (parse`n` (parse`n` d`ra tr`nslmta mnierl`Ťm`), un radapter (parse`n` d`ra prmlaŕta mnierl`Ťm`), las`g (mnierl`Ťm` preprmu-zmsĄ), d`n`c ŕm un deh. Delunmd`ra` sa pe`ta ra`cmz` întra heuĄ par se`na, se`na, întra e parse`nĄ ŕm un frup sù întra heuĄ frupurm. În da` ha-` tram` p`rta ` prmlucum d`pmtec `l pundt`t iundŤmmca delunmdĄr mmmm l`n`farm`ca. Mnhmiarant ha smstaluc sedm`c, într-e erf`nmz`Ťma delunmd`ra` înhapcmnaŕta ept iundŤmm7 mnierl`ra`, sedm`cmz`ra`, letmv`Ťm`, hm`cefuc, ahud`Ťm`, prelev`ra` ducturmm hmstr`dŤm`, mntafr`ra`. IundŤm` ha b`zĄ ` Denhudara` erf`nmz` Ťmam prmlaŕta ŕm delunmdĄrmm l`n`farm`ca asta MNIERL@RA@. Denhudara` sacadta`zĄ mnierl`Ťmmca prmlmta ha c` sursa nulare`sa, pa d`ra ca mntarprata`zĄ ŕm ca tr`nsierlĄ în înhrulĄrm sù hadmzmm ŕm ca tr`nslmta l`m hap`rta. În dac ha-`c tramca` d`pmtec `l `berh`t « Delunmd`ra` sdrmsĄ«. Delunmd`ra` sdrmsĄ, `cĄturm ha da` varb`cĄ, raprazmntĄ e delpenantĄ ` delunmdĄr mm mm ul`na. Delunmd`ra` sdrmsĄ sa pe`ta ra`cmz` prmn hmiarmta hedulanta eimdm`ca dul `r im7 predasuc varb`c, r`pertuc, h`ra` ha sa`lĄ, premadtuc, raiar`tuc, sdrmse`ra` ha ì`darm, lalerm`c. În d`hruc delunmdĄrmm sdrmsa iecesml duvmntaca, h`r putal iecesm ŕm unaca salan sù hasana. @dast tmp ha delunmd`ra sa nulaŕta delunmd`ra frìmdĄ. Frìmd` l`n`farm`cĄ urlĄraŕta erhen`ra` ŕm prazant`ra` unum `ns`lbcu ha h`ta raiarmte`ra c` e `nulmtĄ prebcalĄ într-e l`nmarĄ smntatmdĄ, uŕer ha pardaput. Nu întethaùn` asta mnhmd`t s Ą `pacĄl c` delunmd`ra` frìmdĄ h`r h`r utmcmz`ra` am îlbunĄtĄŤaŕta delunmd`ra` ŕm trazaŕta mntarasuc ŕm `tanŤm` radapterucum. Ml`fmnmca iecesmta trabuma s Ą ima racav`nta, dc`ra ŕm în denderh`nŤĄ du denŤmnutuc las`gucum.

D`pmtecuc 0 NeŤmunm fanar`ca prmvmnh delunmd`ra` în ì`darm 0.0 Da asta delunmd`ra`5 Delunmd`ra` asta e d`r`dtarmstmdĄ iunh`lant`cĄ ` axmstanŤam. Xe`ta iundŤmmca l`n`farm`ca sunt ra`cmz`ta du `guteruc delunmdĄr mm, mm, d` un predas ha înŤacafara întra e`lanm du `guteruc tr`nsiarucum ha mnierl`Ťma. Ha `mdm razuctĄ daca tram `spadta salnmimd`tmva `ca delunmdĄrmm7 * MHAA7 `hmdĄ mhaa` d`ra trabuma tr`nslmsĄ radapterucum. * ALMŢĂXER- RADAZXER7 delunmd`ra` mlpcm dĄ prazanŤ` ` dac puŤmn heuĄ parse`na iĄrĄ ha d`ra nu `ra sans. * DQYÂNX-ÎNŢACAFARA7 utmcmz`ra` duvmntacer `stiac îndât sĄ ima înŤacas ha dĄtra p`rtmdmp`nŤmm c` predasuc delunmdĄr mm. mm. Delunmd`ra` asta predahauc prmn d`ra sa tr`nslmta un las`g ha c` almŤĄter c` radapter prmn mntarlahmuc mntarlahmuc unum d`n`c. Xe`ta `dtmvmt `dtmvmtĄŤmca erf`nmz`ta ha e`lanm în prazant îŕm ù mzveruc în delunmd`ra. @ delunmd` nu însa`l nĄ nul`m ` verbm , dm ŕm ` sdrma , ` dmtm, ` `sduct` sù ` prmvm. Delunmd`ra` ast` d`r`dtarmstmdĄ tuturer vmaŤumte`racer hae`rada ` rac`Ťmen` prasupuna ` delunmd` du dam hmn gur. Delunmd`ra` mlpcm dĄ `sduct`ra, ha `daa` pantru ` delunmd` aimdmant trabuma sĄ na hazvectĄl `bmcmtĄŤmca ha `sduct`ra

`dtmvĄ.

Qnaerm delunmd`ra` pe`ta huda c` denicmdt pantru dĄ `

delunmd` hasdkms prasupuna ` `ddapt` pundta ha vahara hmiarmta ŕm ` axprml` hasdkms preprmmca pundta ha vahara. În d`hruc rac`Ťmmcer mntarul`na, delunmd`ra` ` iest ŕm rĄlâna ha e mlpert`nŤĄ devârŕmte`ra, iradvant `berh`tĄ în l`ss-lahm`, în lahmuc unmvarsmt`r

ŕm praunmvarsmt`r, în lahmuc ì`darmcer, h`r ŕm în vm`Ť` ha zm du zm. Mlpert`nŤ`

`dastam` razuctĄ ŕm hmn strĄh`nm` spadm`cmŕtmcer hmn te`ta helanmmca ha e hazvect` nadentanmt, `derhânhu-m e `lpce`ra hmn da în da l`m l`ra, du sdepuc eb Ťmnarmm suddasucum în te`ta helanmmca ha `dtmvmt`ta.

0.2 D`r`dtarmstmdmca D`r`dtarmstmdmca unum predas ha delunmd`ra delunmd`ra Zredasuc ha delunmd`ra duprmnha urlĄte`raca acalanta7 0. AlmŤĄteruc 2. Las`guc 4. Lmgceduc ha delunmd`ra 8. Cmnb`guc delunm dĄrmm 1. Radapteruc 9. Dentaxtuc

0.2.0

mm, dac d`ra ac`bera`zĄ ALMŢĂXERQC asta mnmŤm`teruc delunmdĄr mm,

las`guc. Ac `cafa lmgceduc ha delunmd`ra ŕm cmlb`guc `stiac îndât radapteruc sĄ— m înŤaca`fĄ l`s`guc ierluc`t. AlmŤĄteruc `ra hraptuc ha ` `cafa radapteruc du d`ra heraŕta sĄ delunmda.

0.2.2 LAT@GQC asta ierl` imzmd` în d`ra almŤĄteruc dehmimdĄ mnierl`Ťm`, pe`ta im un erhmn, e mhaa,

un fânh.

Las`guc

`ra

d` ebmadtmv mnierl`ra`,

denvmnfara`, mlprasmen`ra`, `luz`ra`, ebŤmnara` unam `dŤmunm. Las`guc asta supus unum predas ha dehmimd`ra ŕm hadehmimd`ra hmntra daca heuĄ parse`na, almtŤĄeruc dehmimdĄ las`guc trmlms m`r radapteruc hadehmimdĄ las`guc prmlmt. Las`guc asta acalantuc d`ra denŤmna smlbecurmca varb`ca ŕm nen-varb`ca `ra un –taxt“ — d`ra d`ra asta vmzmbmc ŕm `ra –luzmdĄ“ — d`ra pe`ta denŤmna e `lanmnŤ`ra Ą“ — d`ra nahermtĄ.

Axalpcu7 “Xa ref sĄ tradm pa c` lmna dânh ta înterdm î nterdm!“

0.2.4

LMGCEDQC HA DELQNMD@RA sù d`n`cuc ha delunmd`ra asta

hruluc p`rdurs ha las`g hmnspra almŤĄter spra radapter. Ze`ta im ierl`c — delunmd`ra delunmd`ra da urla`zĄ strudtur` mar`rkmdĄ ` erf`nmz`Ťmam ŕm mnierl`c dânh delunmd`ra` prevmna hmn mntar`d Ťmunmca sedm`ca ŕm cafĄturmca mnierl`ta — dânh hmn d`hruc erf`nmz`tŤam. @da`st` hmn urlĄ pe`ta îl brĄd` ierla ierla 7 mham, epmnmm, zvenurm. Lmgceduc ha delunmd`ra duprmnha hmsduŤm` ha c` el c` el deraspenhanŤ` eimdm`cĄ, sahmnŤa ,tacaien , i`x, mntarnat.

0.2.8 CMLB@GQC HA DELQNMD@RA pe`ta im7 # varb`c — du du duvmnta, # nen-varb`c nen-varb`c prmn cmlb`guc derpucum, tmlpucum, sp` Ťmucum, cudrurmcer, îl brĄdĄlmntacer # p`r`varb`c-prmn iecesmra ten`cmtĄŤmm, `ddantuĄr mmmm rmtlucum ha verbmra

0.2.1 RADAZXERQC asta parse`n` d`ra prmlaŕta las`guc, h`r `sduct`ra` las`gucum asta c` iac ha mlpert`ntĄ d` ŕm tr`nslmtara` am.

0.2.9 DENXA[XQC asta ie`rta mlpert`nt pantru dĄ `daca`ŕm duvmnta ver sun` `ctiac într-un bmreu hadât hadât pa str`hĄ. Ermda delunmd`ra `ra dentaxtuc am.

0.4 IundŤmmca delunmdĄrmm l`n`farm`ca Mnhmiarant

ha

înhapcmnaŕta ept iundŤmm7

smstaluc

sedm`c,

mnierl`ra`,

într-e

erf`nmz`Ťma

sedm`cmz`ra`,

ahud`Ťm`, prelev`ra` ducturmm hmstr`dŤm`, mntafr`ra`. IundŤmmca delunmdĄrmm l`n`farm`ca sunt7

delunmd`ra`

letmv`Ťm`,

hm`cefuc,

0.4.0 MNIERL@RA@ * `smfur`ra` `ddasucum c` mniel`Ťmm? * iurnmz`ra` mnierl`Ťmmcer nadas`ra hasiĄŕurĄr mmmm unam `dtmvmtĄŤm d`ra sĄ parlmtĄ ra`cmz`ra` ebmadtmvacer? * iurnmz`ra` mnierl`Ťmmcer nasas`ra mlpcalantĄr mmmm hadmzmmcer .

0.4.2 XR@NTLMXARA@ HADMWMMCER * delunmd`ra` epar`tmvĄ ` hadmzmmcer? * dra`ra` unum dcml`t d`ra sĄ stmlucaza `sul`ra` raspens`bmcmtĄŤmm pantru înhapcmnmra` hadmzmam.

0.4.4 MNICQANŢ@RA@ RADAZXERQCQM * erf`nmz`ra` ha hm`cefurm du `nf`g`Ťmm du `smfur`ra` ha iaahb`do? * stmluc`ra` delunmdĄr mm mm hmntra `nf`g`Ťm.

0.4.8 MNTXRQMRA@ @NF@G@ŢMCER * tr`nlmtara` duneŕtmnŤacer nadas`ra pariadŤmenĄrmm prafĄtmrmm preiasmen`ca, hazvectĄr mmmm spmrmtu`ca? * hebânhmra` `ptmtuhmnmcer ŕm delpatanŤacer nadas`ra axardmtĄrmm preiasmam * `lpcmimd`ra` d`p`dmtĄŤmm ha ` pardapa ŕm mntarprat` ianelanaca, ha ` `berh` ŕm secuŤmen` aimdmnt prebcalaca.

0.4.1 DRA@RA@ HA ML@FMNA * `smfurara` mnierl`Ťmmcer nadas`ra draĄr mmmm ha ml`fana parsen`cĄ ŕm erf`nmz`Ťmen`cĄ? * ierl`ra` unam duneŕtmnŤa ha `p`rtananŤĄ c` erf`nmz`Ťma ?

0.4.9 LEXMY@RA@ @NF@G@ŢMCER * iurnmz`ra mnierl`Ťmmcer lanmta sĄ densecmhaza mntarasuc ŕm p`rtmdmp`ra` `nf`g`Ťmcer c` ra`cmz`ra` s`rdmnmcer? * radune`ŕtara` ra`cmzĄrmcer parierl`nta? * av`cu`ra` deradtĄ ` `nf`g`Ťmcer? * stmluc`ra` îndraharmm în smna?

0.4.6 ZRELEY@RA@ DQCXQRMM ERF@NMW@ŢMEN@CA * tr`nslmtara` acalantacer ducturmm erf`nmz`Ťmen`ca (scef`nurm, nerla, smstala ha v`cerm)? * cĄrfmra` ermzentucum ductur`c `c `nf`g`Ťmcer? * hazvect`ra` ml`fmn`Ťmam ŕm dra`tmvmtĄŤmm? * stmluc`ra` navemcer atmda ŕm astatmda. IundŤm` ha b`zĄ ` delunmdĄrmm l`n`farm`ca asta MNIERL@RA@. MNIERL@RA@. Denhudara` erf`nmz`Ťmam prmlaŕta ŕm sacadta`zĄ mnierl`Ťmmca prmlmta ha c` sursa nulare`sa, pa d`ra ca mntarprata`zĄ ŕm ca tr`nsierlĄ în înhrulĄrm sù hadmzmm ŕm ca tr`nslmta l`m hap`rta.

Zredasuc ha delunmd`ra l`n`farm`cĄ asta un predas hadmzmen`c. Zredas hadmzmen`c At`pa ZrafĄtmra` hadmzmam

d`r`dtarmstmdm @n`cmz` smtu`Ťmam

Delunmd`ra At`pa ZrafĄtmra`

d`r`dtarmstmdm @cafara` ierlam ha

Tt`bmcmra`

delunmdĄrmm

delunmd`ra

ebmadtmvacer

Tt`bmcmra` sdepucum

Ducafara`

delunmdĄrmm

mnierl`Ťmam

Tt`bmcmra` ceducum ŕm lelantucum delunmd Ąrmm

Cu`ra` hadmzmam

Acaber`ra`

uner Delunmd`ra`

v`rm`nta ha hadmzmm

las`gucum

Dune`ŕtara` radaptermcer Ierluc`ra ha l`s`ga dendmsa ŕm c` ebmadt QrlĄr mra` mra` mnhmdmcer hmn

@n`cmz` `v`nt`gacer

d`ra sĄ razucta h`dĄ asta

ŕm haz`v`nt`gacer

înŤacas Qtmcmz`ra` du frmgĄ `

@cafara` v`rm`ntam

cmlb`gucum nen-varb`c ŕm

eptmla

iecesmra` vedmm în leh

Mlpcalant`ra` ŕm

@pcmd`ra` hadmzmam

Dentrecuc

dentrecuc `pcmdĄr mm mm

Dentrecuc `pcmdĄrmm

înŤacafarmm

DeradŤm` nadas`rĄ

las`gucum

deras punzĄter Ra`cmz`ra` ha iaah-b`do

IundŤmmca delunmdĄrmm l`n`farm`ca trabuma prmvmta ŕm înŤacasa în unmt`tà` ŕm mntardenhmŤmen`ra` cer, smstaluc l`n`farm`c ŕm smstaluc epar`Ťmen`c ù caf`turĄ denstrânsĄ întra aca.

0.8 Delunmd`ra` sdrmsĄ Delunmd`ra` sdrmsĄ ,`cĄturm ha da` varb`cĄ, raprazmntĄ e delpenantĄ ` delunmdĄrmm ul`na.D`r`dtarmstmdmca las`gucum sdrms sunt7 -

`ra `nulmta rastrmdŤmm ha utmcmz`ra?

-

sĄ ima dendaput axpcmdmt?

-

mlpcmdĄ un dentrec axmfant prmvmnh mnierl` Ťmmca, i`ptaca ŕm `rfulantaca iecesmta ?

-

pe`ta im axprml`t sub hmiarmta ierla ?

-

asta guhad`t hupĄ ienhuc ŕm ierl` taxtucum. Qn mnhmd`ter d`ra d`r`dtarmza`zĄ delunmd`ra` sdrmsĄ asta cmzmbmcmt`ta`.

Zantru lĄsur`ra` cum sa radel`nhĄ lateh` Icasdk, d`ra denstĄ Ťn d`cducuc cunfmlmm lahmm ` prepez mŤmam sù `c nulĄrucum lahmu ha smc`ba pantru imad`ra 0:: ha duvmnta. Zantru taxtaca nerl`ca d`ra trabuma dmtmta ŕm înŤacasa ha ;4% hmntra e`lanm, lahm` cunfmlmm prepez mŤmam trabuma sĄ i ma ma ha 01-06 dmvmnta, du 086 smc`ba c` 0:: ha duvmnta.

0.1 Hedulanta Hedulanta eimdm`ca iecesmta în `dtmvmt`ta` l`n`farm`cĄ 0.1.0 Zredasuc varb`c — asta un hedulant eimdm`c în d`ra sa înrafmstra`zĄ e `nulmtĄ denst`t`ra sù sa densalna`zĄ pa sdurt hmsduŤmmca ŕm ketĄrâr mca mca unam `nulmta `hunĄr m.m. (@NA[@0)

0.1.2 Lmnut` — asta un hedulant d`ra densalna`zĄ `nulmta cudrurm, `salĄnâhu-sa du predasuc varb`c ha denst`t`ra. Ta haesabaŕta ha `dast` prmn i`ptuc dĄ înrafmstra`zĄ e prepunara sù `dŤmuna mntraprmnsĄ c` un lelant h`t d`ra urla`zĄ ` im delpcat`tĄ uctarmer.

0.1.4 Tdrmse`ra` ha ì`darm — în cula` ì`darmcer, sdrmse`ra` asta înd`

unuc hmn daca l`m aimdmanta lehurm ha tr`nslmtara ` mnierl`Ťmam. * E sdmse`ra ha ì`dara trabuma7

— sĄ dâŕtmfa @XANŢM@ dmtmterucum? MNXARATQC? — sĄ-m traza`sdĄ ŕm sĄ-m d`ptaza MNXARATQC?

— sĄ-m `prmnhĄ HERMNŢ@ pantru daa` da-m prepuna sdrmse`ra`? — sĄ-c înhalna c` @DŢMQNA în hmradŤm` sufar`tĄ ha sdrmse`ra. * E sdrmse`ra ha ì`darm trabuma întedlmtĄ du luct` frmgĄ, raspadtânhu-sa `nulmta rafucm7

— rah`dt`ra mnfrmgmtĄ ŕm astatmdĄ? — cmlb`g smlpcu, iĄrĄ ` ax`far` în `dast sans? — stmcuc anarfmd pantru ` sufar` smfur`nŤ` ŕm îndrahara` în smna? — avmt`ra` `lĄnuntacer namlpert`nta? — avmt`ra` prelmsmunmcer da nu pet im raspadt`ta? 0.1.8 Raiar`tuc — asta hedulantuc sdrms în d`ra sunt prazant`ta `spadta dendrata, h`ta ŕm `pradmarm în cafĄtur` du e `nulmtĄ prebcalĄ, pradul ŕm prepunarm ha lehmimd`ra ` smtu`Ťmam axmstanta. Ttrudtur` s` asta delpusĄ hmn7

— prazant`ra` suddmntĄ ` prebcalam `berh`ta? — dendcuzmm ŕm prepunarm? — salnĄtur`. 0.1.1 R`pertuc — duprmnha e rac`t`ra ` unam `dtmvmtĄŤm (pasen`ca sù ha frup). Ta i`da hmn eimdmu sù c` darara` unum erf`n mar`rkmd. Ta b`za`zĄ pa dardatĄrm `lĄnunŤmta, sdkmlburm ha axparmanŤĄ, hedulant`rm. asta e prazant`ra `lĄnunŤmtĄ ŕm hedulant`tĄ ` unam 0.1.9 Lalermuc — asta prebcala, ` unam smtu`tmm.

Ierl` unum lalermu asta7

— ierluc` ha `hras`ra? — nulaca, pranulaca, iundŤm` ŕm `hras` dacum d`ra c-` mntedlmt? — prazant`ra` ŕm `n`cmz` prebcalam? — secuŤmm pradenmz`ta? — saln`tur`? — iundŤm` `hras`ntucum ŕm erf`nmz`Ťm`. 0.1.6 H`ra` ha sa`l` — asta hedulantuc d`ra duprmnha prazant`ra` ŕm `n`cmz` `dtmvmtĄŤmm unam erf`nmz`Ťmm, într-e `nulmtĄ at`p` sù gustmimd`ra` unam fastmunm. Ta prazmntĄ cun`r, trmlastrm`c, salastrm`c sù `nu`c ha dĄtra denhudara în i`Ť` s`c`rm`Ťmcer sù ` `dŤmen`rmcer. L`tarm`cuc prazant`t asta drmtmd, avmhanŤmmnh hmimductĄŤmca ŕm dùzaca cer ŕm prepunânh secuŤmm ha ralahmara.

0.9 Delunmd`ra` frì mdĄ mdĄ Frìmd` l`n`farm`cĄ urlĄraŕta erhen`ra` ŕm prazant`ra` unum `ns`lbcu ha h`ta raiarmte`ra c` e `nulmtĄ prebcalĄ într-e l`nmarĄ smntatmdĄ, uŕer ha pardaput. Nu întethaùn` asta mnhmd`t mnhmd`t sĄ `pacĄl c` delunmd`ra` frìmdĄ h`r utmcmz`ra` am îl bunĄtĄŤaŕta delunmd`ra` ŕm trazaŕta mntarasuc ŕm `tanŤm` radapterucum. Ml`fmnmca iecesmta trabuma sĄ ima racav`nta, dc`ra ŕm în denderh`nŤĄ du denŤmnutuc las`gucum. Delunmd`ra` frìmd` asta utmcmz`tĄ ha dĄtra l`n`farm d` acalant ùxmcm`r7

— pantru ` sde`ta în avmhanŤĄ `nulmta `spadta? — pantru ` puna în avmhanŤĄ `nulmta derac`Ťmm? — pantru ` eiarm e d`ntmt`ta l`m l`ra ha mnierl`Ťmm? — pantru ` i`dmcmt` înŤacafara` las`gucum?

— pantru ` avmt` `lbmfumtĄŤmca. Delunmd`ra` l`n`farm`cĄ frìmdĄ secmdmtĄ spmrmtuc ha ebsarv`ra ŕm mnierl`ra iĄdânh `pac c` d`p`dmt`ta` ha fânhmra dendratĄ ŕm `bstr`dtĄ. Frìmd` iecesmtĄ ha l`n`far trabuma sĄ duprmnhĄ te`ta h`taca nadas`ra unam mnierlĄrm deradta mnhmd`ta prmn smlbecurm, cafanha, duvmnta, dmira ŕm sĄ i ma ma axprasmvĄ

ŕm astatmdĄ. Asta radel`nh`bmc sĄ sa `pacaza c` delunmd`ra vmzu`cĄ nul`m `tundm dânh asta navema ŕm în `dast d`z sĄ i ma ma pa înŤacasuc ùhmtermucum, înseŤmnh-e du un delant`rmu `hadv`t.

0.6 Dune`ŕtara` mnhmvmhucum prmn sdrms Frìecefm` parlmta sĄ dmtml du `guteruc sdrmsucum parsen`cmt`ta` dacum d`ra sdrma7 Mntarprat`ra` frìecefmd frìecefmdĄ7 Mntarprat`ra`

Acalanta `ca sdrmsucum Cmnmmca7 `sdanhanta

`lbmŤma

hasdanhanta

ebesa`cĄ

hrapta

erhmna

nulare`sa

adenelma

enhuc`ta Duvmnta7

vmdcanma

înfreŕ`ta

îndrahara

sp`Ťm`ta

bunĄt`ta

nulare`sa

adenelma

`sdanhanta

`rhe`ra

hasdanhanta

i`t`cmt`ta

Ta pe`ta mntarprat` d`r`dtaruc unum el ŕm iĄdânh `n`cmz` frìecefmdĄ ` salnĄturmm s`ca. @ŕ` ha axalpcu7

— msd`cmtur` smlpc` ŕm dmta`ŤĄ mnhmdĄ un spmrmt smndar ŕm hrapt? — msd`cmtur` hra`ptĄ asta spadmimdĄ dacer adkmcmbr`Ťm imzmd ŕm psmkmd? — msd`cmtur` ebcmdĄ mnhmdĄ e parse`nĄ v`cere`sĄ, du smlŤuc ra`cmtĄŤmm, m`r da` du întersĄturm un tmp iĄrĄ v`ce`ra?

— msd`cmtur` nadmta`ŤĄ axprmlĄ un el `sduns, m`r da` –haesabmtĄ“ e parse`nĄ d`ra-ŕm i`da lucta mcuzmm. În pr`dtmdĄ, `cĄturm ha mhantmimd`ra` frìecefmdĄ, sa Ťmna sa`l` ha p`rtmduc`rmtĄŤmca kârtmam, `ca darnacmm, teducum.

Delunmd`ra` sdrmsĄ eiarĄ l`m puŤmnĄ cmbart`ta hadât da` varb`cĄ, hae`rada delpertĄ un stmc parsen`c ŕm secmdmtĄ într -e lĄsurĄ l`m l`ra dra`tmvmt`ta` ŕm ml`fmn`Ťm`. Hmntra lmgce`daca ha delunmd`ra prmn las`ga, daca l`m iradvant iecesmta sunt url`te`raca7 ¨

darara` ŕm eiart`?

¨

sdrmsermca ŕm dentr`dtaca?

¨

Durrmducul Ymtà?

¨ sdrmsermca ŕm las`gaca `hras`ta dacer hmn ì`r` mnstmtuŤmam (mnierlĄrm, sdrmserm ha lucŤulmra, tacafr`la, i`xurm atd.)? ¨

r`pe`rta (du rafml mntarn sù axtarn)?

¨ nerla ha erf`nmz`ra ŕm ha iundŤmen`ra mntarna sù axtarna (breŕurm, d`t`ce`fa, pcm`nta ŕm `cta ierla ha las`ga preleŤmen`ca preleŤmen`ca `ca erf`nmz`Ťmam).

Delunmd`ra` sdrmsĄ asta iecesmtĄ l`m `cas în st`hmmca pracmlmn`ra `ca nafedmar mcer mcer întra delp`nmmca d`ra mntrĄ pantru prml` h`tĄ în dent`dt. Xrapt`t, hupĄ da îndrahara` radmpredĄ s-` hebânhmt, mlpert`nŤ` delunmdĄrmm sdrmsa sa hmlmnua`zĄ hmlm nua`zĄ, dentr`dtaca d`ra sa mndkama havmn tet l`m suddmnta h`termtĄ drastarmm în mlpert`nŤĄ ` delunmdĄrmm ŕm nafedmarmm er`ca.

Tpadmi mduc mduc ductur`c îŕm puna ŕm ac `lprant` `supr` aimdmanŤam delunmdĄrmcer sdrmsa. Ha axalpcu, h`dĄ într -e ducturĄ asta `derh`tĄ e `tanŤma spadm`cĄ pecmtaŤmm, `tundm dkm`r ŕm delunmdĄrmca mntarna dĄtra nmvacurm mar`rkmda mniarme`ra trabuma sĄ ima pecmtmde`sa ŕm l`m puŤmn mlpar`tmva hadât s-`r puta` `stapt` raprazant`nŤmm hmn `cta ducturm.

M`r h`dĄ imad`ra cmlbĄ `ra stmcuc am sa v` Ťmna Ťm na sa`l` ŕm ha `dast `spadt. Cmlb` `r`b` asta e cmlbĄ ,,peatmdĄ", mlprafn`tĄ ha ax`far`rm, `hgadtmva ŕm latìera, m`r e`lanmm ha ì`darm `r`bm nu ca avmtĄ `tundm dânh d ânh delunmdĄ în sdrms du `cŤmm. C` pecuc epus sa smtua`zĄ farl`nmm d`ra avmtĄ în delunmd`ra` sdrmsĄ ax`far`rmca ŕm kmparbecmz`rmca. Am densmharĄ dĄ dam d`ra `paca`z` c` suparc`tmva ax`fara`zĄ, hevahmnh afedantrmsl. RazuctĄ dĄ în delunmd`ra` du farl`nmm sa radel`nhĄ stmcuc p`smv, mlparsen`c.

Durrmducul Ymtà 0.; Delunmd`ra` varb`c` sdrms Ą — Durrmducul

Delunmd`ra` varb`c` sdrms` rmhmd` unaca prebcala spadmimda caf`ta ha i`ptuc d` `ra în da` l`m l`ra p`rta un d`r`dtar ierl`c, nu banaimdm`z` ha `v`nt`gaca iaah-b`doucum mlahm`t, asta e delunmd`ra da r`lâna înrafmstr`t` sm pe`ta `gunfa c` hastmn`t`rmm namntantmen`tm ha almtant. @dast fan ha delunmd`ra `berha`z` în fanar`c prebcal`tmd` hedulantacer spadmimda7 neta sm dmrduc`ra d`ra sunt hedulanta da tr`nslmt mnstrudtmunm în î n mntarmeruc unam — neta erf`nmz`tmm ? — r`pe`rta sm prepunarm sdrmsa d`ra sunt hedulanta du st`nh`rha preprmm imad`ram erf`nmz`tmm prmvmnh ierl` `daster` ? sdrmse`ra` d` hedulant l`n`farm`c iecesmt în delunmd`ra` du axtarmeruc — sdrmse`ra` erf`nmz`tmam ? — hedulanta d`r`dtarmstmda predasucum ha av`cu`ra sm predasucum ha `nf`g`ra

DQRRMDQCQL YMX@A D.Y.-uc asta un iac ha d`rta ha mhantmt`ta parsen`c`, e smntaz` delpcat` ` ierl`tmam pa d`ra e `vatm, ` axparmantam hebânhmta hebânhmta sm ` premadtacer vmmte`ra.Ac v` însetm sdrmsermca prmn d`ra v` `nunt`tm avantu`c` d`nhmh`tur` c` un pest, preprm` eiart` sù r`spunsurmca c` hmvarsa `nunturm `p`ruta în pras`. Ebmadtmva7

— trabuma s` avmhantmaza în prmluc rânh pundtaca hulna`vestr` t`rm (axalpcu7 h`d` nmvacuc ha delpatant` deraspunha darmntacer secmdmt`ntucum)? — s` traza`sd` mntarasuc dacum d`ra îc dmtasta sm d`ra l`m `ra ha p`rdurs, l`m luct d` smfur, e luctmla ha `salana` taxta în imad`ra zm ? trabuma s` hevahasd` d` suntatm parse`n` da` — trabuma l`m petrmvmt` . Dendapara` unum DY. D` s` `tr`fatm `tantm` dacum d`ra îc dmtasta, taxtuc trabuma s` ima pezmtmv sm hmradt m`r pantru `-c i`da user ha dmtmt sm ha întacas, dc`r sm pradms, a navema s` iecesmtm un stmc smlpcu. Zunatm în avmhant` acalantaca asantm`ca `ca preimcucum hulna`ve`str` în `s` iac îndât dac d`ra ca dmtasta s` ca pe`t` ratmna du usurmnt`. @dasta` trabuma s` pe`t` im `rfulant`ta sm hevahmta, daa` da mlpuna s` imtm praf`tmt ermdânh s` `hudatm preba pantru sprmgmnmra` ìmrl`tmmcer pa d`ra ca i`datm. D.Y.-uc trabuma s` dentmn` asant` mnierl`tmmcer, hadm nu asta navema s` iurnmz`tm `bsecut tet, hat`cmmca immnh iurnmz`ta uctarmer c` darara. Asta mlpert`nt s` `derh`tm `tantma nu nul`m ienhucum (h`ta parsen`ca, ra`cmz`rm, dmira), dm sm ierlam (leh ha prazant`ra, stmc, ertefrìma). Arerm ha avmt`t nu punatm nmdmeh`t` tmtcuc “ Durrmducul vmtà“ c` un `stiac ha hedulant? ermdul, sa — nu stma haspra da asta verb` ? nu saln`tm un DY ? — nu nu axpahm`tm un DY i`r` e sdrmse`ra ha însetmra ? — nu nu iecesmtm hadât un pranula în d`zuc în d`ra `vatm l`m lucta? — nu nu trmlmtatm e ietefrìma nu trmlmtatm e ietefrìma d`ra v` haz`v`nt`ga`z`. H`d` sa — nu dara sm e ietefrìma îlpraun` du un DY, `cafatm un` ha d`cmt`ta, în d`ra s` `vatm e tmnut` deradt` ? `nmm, hmvarsa `cta h`ta axprml`ta nularmd nu trabuma sdrmsa în cmtara, dm nul`m în — `nmm, dmira ? nu lantmen`tm nmdmeh`t` în DY parme`haca ha sel`g ? — nu nu lantmen`tm stuhmmca acalant`ra sù cmda`ca h`d` `vatm hmpcel` unmvarsmt`r`. — nu Raiarmrmca sa i`d nul`m c` dac l`m în`ct nmvac `c stuhmmcer. Ierl` unum DY Hmlansmunm7 pantru un tân`r `bsecvant, du putmn` axparmant`, asta suimdmant e p`fmn`. Zantru parse`naca du vadkmla în lund` n-`r trabum s` hap`sa`sd` heu` p`fmnm. H`dtmcefrìmara7 taxtuc trabuma s` ima h`dtmcefrìm`t deradt sm bmna `saz`t în p`fmn`. Ietedepmmca s` ima dc`ra sm ha bun` d`cmt`ta. Kârtm`7 `cafatm e kârtma ha d`cmt`ta, ha duce`ra `cb`, ierl`t @8 (20x2=,6 dl). @dac`sm tmp ha kârtma trabuma iecesmt sm pantru sdrmse`ra` d`ra însetasta DY-uc. L`rfmnmca7 raspadt`tm l`rfmna` ha 8 dl c` `lbaca p`rtm (stânf` pantru e avantu`c` înhes`rmara m`r p`rta` hra`pt` pantru ` i`da e sarma ha ebsarv`tmm sù lantmunm). Tdkala ha prazant`ra7 Qn DY pe`ta im ac`ber`t în hmiarmta iacurm7 — drenecefmd7 vatm dmt` în erhmna drenecefmd` mnierl`tmmca raiarmte`ra c` stuhmm ha

praf`tmra sù spadm`cmz`ra, cedurmca ha lund` edup`ta `ntarmer? — `ntmdrenecefmd7 vatm îndapa lantmenânh axparmantaca preiasmen`ca daca l`m radanta sù daca l`m mlpert`nta, ravanmnh ravanmnh uctarmer `supr` dacerc`cta mnierl`tmm? mnierl`tmm? — iundtmen`c7 vatm prazant` sub ierl` ha tmtcurm hmiarmtaca iundtmm pa d`ra ca-`tm edup`t. @da`st` ierluc` asta radel`nh`t` dacer dacer d`ra ù axparmanta preiasmen`ca v`rm`ta sm praiar` s` avmta lantmen`ra` drenecefmd` ` h`tacer. Rah`dt`ra` preprmu zms` îndapa du h`taca ha mhantmt`ta, d`ra trabuma sdrmsa nu în dentmnu`ra, dm unaca sub `ctaca. Aca pet im sdrmsa sm în dantruc p`fmnmm, h`r dac l`m bmna `r`t` dânh sunt traduta în p`rta` stânf` sus. Dentmnutuc unum DY v`rm`z` mnavmt`bmc ha c` e parse`n` c` `ct`, h`r `ra în fanar`c url`te`raca delpenanta7 h`ta ha mhantmt`ta? — h`ta ierl`tma? — ierl`tma? axparmant` preiasmen`c`? — axparmant` hmvarsa. — hmvarsa Mhantmt`ta7 Nu asta navema s` lantmen`tm hadât h`taca strmdt nadas`ra7 nula sm pranula, `hras`, nul`ruc ha tacaien (trabuma pradmz`ta eraca c` d`ra suntatm ha f`smt ha ebmdam, sù h`d` `vatm rebet tacaienmd). H`t` ha n`stara7 nu lantmen`tm h`t` n`starmm, dm l`m hafr`b` vârst`, m`r `da`st` he`r în d`zuc în d`ra asta darut` sù dânh raprazmnt` prmndmp`cuc hulna`ve`str` `tu? `ctiac `dast cudru pe`ta im lantmen`t c` hmvarsa. Tmtu`tm` i`lmcm`c`7 prazant`ra` –smtu`tmam i`lmcm`ca“ nu asta nadas`r`, h`dât avantu`c c` rubrmd` –hmvarsa“. Zantru ialam d`ra ù depmm, asta radel`nh`bmc s` lantmenaza vârst` `daster` he`r h`d` sunt hastuc ha l`rm. Tt`ra` s`n`t`tmm nu v` imfur` prmntra d`pmtecaca mlpert`nt` `ca unum D.Y., dm, mn dac l`m bun d`z, tet c` –hmvarsa“ sm nul`m h`d` îm punatm d`cmimd`tmvaca –ie`r ta ta bun`“ sù –axdacant`“. N`tmen`cmt`ta`7 ha ebmdam nu sa mnhmd` `p`rtanant` atnmd`? putatm i`da axdaptma h`d` stmtm d` ermfmna` hulna`ve`str` `r denstmtum un `tu. Tm în `dast d`z lantmuna` raspadtmv` sa v` i`da tet c` rubrmd` –hmvarsa“. Ierl`tm`7 h`d` nu `vatm pra` luct` axparmant` mnsmst`tm pa parme`h` ha stuhmm. H`d` `vatm stuhmm suparme`ra, putatm lantmen` sm parme`h` cmdaucum, h`r nu l`m hap`rta ha b`d`cùra`t. Zutatm i`da raiarmrm c` razuct`taca buna ebtmnuta c` hmiarmta l`tarmm sù c` helanmm d`ra v-ù mlprasmen`t în `nmm ha stuhmm, l`m `cas h`d` ù vrae t`nfant` t`nfant` du darmntaca secmdmt`ntucum. secmdmt`ntucum. H`d` `vatm axparmant` axparmant` preiasmen`c`, nu asta navema s` prazant`tm în hat`cmu parme`h` stuhmmcer, immnh suimdmant` lantmen`ra` cudrurmcer mlpert`nta. Hmpcela7 lantmen`tm c` `dast d`pmtec hmpcelaca ebtmnuta,h`t` sm mnstmtutm` ha înv`t`lânt d`ra ` acmbar`t imad`ra hmpcel` în p`rta. p`rta. Ttuhmm Ttuhmm supcmlant`ra7 hup` prazant`ra` h`tacer raiarmte`ra c` stuhmmca ha b`z`, lantmen`tm st`hmmca ha praf`tmra supcmlant`r`, ha spadm`cmz`ra, dursurmca mntansmva, salmn`rmmca sm te`ta dacac`cta ierla ha praf`tmra pestunmvarsmt`r`, sù pestcmda`c` pa d`ra ca-`tm url`t. Asta bmna s` ima lantmen`ta parme`haca,

ierurmca erf`nmz`te`ra, hmpcelaca sù d`cmimd`tmvaca da `tast` `bsecvmra` `daster dursurm. Cmlbmca str`mna7 în d`zuc în d`ra dune`statm un` sù l`m lucta cmlbm str`mna, pradmz`tm c` imad`ra nmvacuc-sdrms, dmtmt, verbmt, dât ha bmna ca st`pânmtm sù h`d` a cmlb` l`tarn`. Mnierl`tmd`7 lantmen`tm nmvacuc dunestmmntacer în helanmuc mnierl`tmdmm, mndcusmv smstalaca ha epar`ra da v` sunt sunt i`lmcm`ra. Axparmant` preiasmen`c`7 dmt`tm nulaca erf`nmz`tmmcer unha `tm cudr`t, parme`h`, pestuc edup`t. Axalpcu7 Axalpcu7 0=;0-0=;1-adenelmst 0=;0-0=;1-adenelmst c` mntraprmnhara` –Acadtr`“ 0==9-prazant-`smstant sedm`c c` Zrml`rm` delunam…. — hasdrmatm imad`ra `dtmvmt`ta sub ierl` ha p`r`frìa în d`ra `ddantuc s` d`h` pa s`rdmnmca pa d`ra ca-`tm `vut ha înhapcmnmt, pa r`spunharmca da v` ravanaù, pa hadmzmmca cu`ta în mnmtm`tmvaca pa d`ra ca-`tm `vut, pa ebmadtmvaca dendratmz`ta. asta dentr`mnhmd`t s` lantmen`tm într-un D.Y. letmvaca pantru d`ra `tm p`r`smt un — asta ced ha lund`. Raiarmnta7 h`d` dmt`tm nula ha parse`na d`ra `r puta` s` ha` raiarmnta haspra hulna`ve`str`, a bmna s` v` `smfur`tm d` `dasta parse`na sa l`m ìc` în pesturmca pa d`ra ca lantmen`tm în D.Y. sm d` ca-`tm c`s`t e mlprasma bun` în tmlpuc dât `tm cudr`t îlpraun`. Hmvarsa7 c` nem, în leh ebmsnumt, sunt rubrmdm d`ra nu sa delpcata`z` hadât c` secmdmt`ra axpras`. Mn `dasta smtu`tmm, aca parlmt mntumra` uner d`r`dtarmstmdm caf`ta ha parsen`cmt`ta7 hmn`lmsl sù delehmt`ta, mnhmvmhu`cmsl sù spmrmt ha adkmp`, atd. În iundtma ha praf`tmra` sm axparmant` preiasmen`c` pa d`ra ca `vatm putatm `pac` c` un `nulmt lehac ha DY sù putatm delbmn` l`m lucta lehaca. Mlpert`nt asta s` v` punatm în avmhant` d`cmt`tmca sm s` v` mnhmvmhu`cmz`tm dât l`m bmna. 0.= Delunm Delun m d`ra` sdrmsĄ asta un vadter mlpert`nt `c delunmdĄrmm mntarna. E bunĄ utmcmz`ra ` delunmdĄrmm sdrmsa parlmta erf`nmz`Ťmam sĄ tr`nsierla ebcmf`Ťmmca ha delunmd`ra (hmiuz`ra` mnierl`Ťmmcer, tr`nslmtara` mnstrudŤmunmcer atd.) în ed`zmm ha dent`dta mntarul`na. Delunmd`ra` sdrmsĄ rmhmdĄ unaca prebcala spadmimda caf`ta ha i`ptuc dĄ `ra, în da` l`m l`ra p`rta, un d`r`dtar ierl`c ŕm prazmntĄ un iaahb`do întârzm`t. Delunmd`ra` sdrmsĄ utmcmza`zĄ e hmvarsmt`ta ha superŤm ha delunmd`ra. În am d`tafermm7 fanar`c, superŤmm ha delunmd`ra sdrmsĄ sunt frup`Ťm în tr am 

superŤm ha mnierl`ra durant Ą? Ą? mz`Ťmam? mz`Ťmam? er f`n  pr as` erf`n a.  `dŤmunmca ha mnierl`r a TuperŤmm ha mnierl`ra durantĄ sarvasd

pantru hmiuz`ra` uner mnierl`Ťmm bruta ha te`ta erf`nmz`Ťmmca. Hmn d`taferm` super Ťmcer ŕm sunt utmcmz`Ťm în parl`nanŤĄ ha Ťmcer ha mnierl`ra i`d p`rta7  

hedul hedula antaca ha c udr u? . m nstru lantac lantac a ha hm`c ef

Hedulantaca ha cudru sa raiarĄ c`7    

net` ha mn i erl`r a? r `pertu `pertu c sdrm sdrm s? ĄturĄ? ĄturĄ? i emc a ha c af . ŕ` ha mn ier l`ra i m ŕ`

Net` ha mnierl`ra denŤmna hmradtmvaca, mnstrudŤmunmca, axpcmd`Ťmmca sù mnierl`Ťmmca hmiuz`ta ha mar`rkma dĄtra un pubcmd bmna hatarlmn`t. Net` ha mnierl`ra asta densmhar`tĄ un lmgced ha delunmd`ra epar `Ť `Ťmen`c ŕm asta utmcmz`tĄ în d`hruc iundŤmenĄrmm nerl`ca ` unam erf`nmz`Ťmm în ermda dmrdulst`nŤĄ. Duvmntaca ver im smlpca ŕm iarla ŕm ver mnhmd` hmradŤm` ha url`t. Net` ha mnierl`ra mnhmdĄ întethaùn` d`ra sunt hastmn`t`rmm. Ta pe`ta `hras` întrafucum parsen`c sù nul`m unam pĄr Ťm. Zrmndmp`cuc mntaras `c netam ha mniel`ra asta ha ` mnierl` în leh pradms ŕm r`pmh un hastmn`t`r. Net` ha mnierl`ra havmna un `dt ha raiarmnŤĄ. Destuc netam ha mnierl`ra sa delpuna hmn destuc lundmm pantru rah`dt`ra ŕm hmn dkactumacmca ha hupcmd`ra ŕm tr`nslmtara. În daca l`m lucta d`zurm, erf`nmz`Ťmmca pravĄh un raparte`r du te`ta netaca ha mnierl`ra almsa. D` url`ra, erf`nmz`Ťmmca deniarĄ netacer ha mnierl`ra e `nulmtĄ elefanmt`ta ŕm dearanŤĄ. Qnaca erf`nmz`Ťmm epara`zĄ c` duprmnhara` netacer ha mnierl`ra în las`farm` acadtrenmdĄ. R`pertuc sdrms hasdrma i`ptaca mlpcmd`ta într-un submadt sù razulĄ e raunmuna. R`pertuc sdrms sa pe`ta raiarm c` e hadmzma mpetatmdĄ sù c` e hadmzma hag` cu`tĄ. R`pertuc sdrms pe`ta i`da raiarmra c` halarsuc d`ra ` st`t c` b`z` hadmzmam? raspens`bmcmt`ta` ha ` `nf`g` sù raspens`bmcmt`ta` hag` `nf`g`tĄ. Zrebcal` prazant`tĄ în r`pert trabuma sĄ ima sasmz`tĄ r`pmh. E bunĄ strudtur`ra ` r`pertucum i`dmcmta`zĄ cadtur`ra` s`. Ha rafucĄ, erf`nmz`Ťmmca utmcmza`zĄ un pc`n tmpmd ha r`pert. @dast pc`n pe`ta denŤmna7  tmtcuc (tal` netam, `dŤmuna` radel`nh`tĄ)?  mntrehudara (razul`tuc dentaxtucum)? xpu nara` prebca pr ebcalam lam (smntatmd)?  axpunara`  `n`cmz` secuŤmmcer pesmbmca (`v`nt`gaca ŕm haz`v`nt`gaca, lanŤmen`ra` av`cuĄrmcer ha cu`t în densmhar`ra)?  secuŤmmca pradenmz`ta (pundtuc ha vahara `c ùterucum ŕm anunŤ`ra` prebcalam rĄl`sa în sus pansma)? (prepunarm iarla, pravahara` unum leh ha  dendcuzmm `pcmd`ra). Net` ha mnierl`ra

Qn r`pert sdrms pe`ta denŤmna l`m lucta hedulanta7

hm`fr`la, frìmda, mcustr`ta ŕm `naxa. @dasta` susŤmn halenstr`Ťm` ŕm `lacmera`zĄ deniertuc dmtmterucum. Zc`s`ra` în `naxa ` hm`fr`lacer, frìmdacer ŕm mcustr`Ťmmcer nu speraŕta fr`huc ha hmimduct`ta `c taxtucum. R`pertuc r Ąlâna întethaùn` supcu ŕm du ier ŤĄ ŤĄ ha denvmnfara. AxmstĄ ŕm r`pe`rta naderaspunzĄte`ra. Xram tmpurm ha `stiac ha r`pe`rta sunt l`m iradvanta7 r`pe`rta ulbracĄ, r`pert c`pmh`r ŕm r`pert icuvmu. R`pertuc ul bracĄ prazmntĄ heuĄ d`r`dtarmstmdm7 ùteruc (almŤĄteruc) r`pertucum `ra lmsmuna` sĄ „înnafra`sdĄ“ kârtm` i ĄrĄ ĄrĄ `-ŕm `sul` vrae raspens`bmcmt`ta, m`r dmtmteruc (radapteruc) m nierl`Ťm` hermtĄ. denst`tĄ dĄ r`pertuc nu m-` iurnmz`t mnierl` R`pertuc c`pmh`r asta ie`rta sdurt. @uteruc surprmnha smtu`Ťm`, h`r nu eiar Ą suimdmanta h`ta gustmimd`tmva pantru ` denvmnfa dmtmteruc. R`pertuc icuvmu asta e cudr`ra „stui e`sĄ“ d`ra denŤmna lucta p`fmnm ŕm nulare`sa `naxa. În `ns`lbcu, hedulantuc asta un smstal deniuz ŕm axtral ha delpcmd`t. Dmtmteruc întâl pmnĄ hmimductĄŤm l`gera în hasdmir`ra` denŤmnutucum ŕm asta helmn`t ha întrab`ra`7 „Yem `va` dur`guc sĄ larf pânĄ c` d`pĄt5 Iemca ha caf ĄturĄ ĄturĄ sunt superŤm ha delunmd`ra d`ra hmiuza`zĄ mnierl`Ťm` r`pmh, sub prmsl` `dtu`cmtĄŤmm (dengundtur Ą, hadmzmm radanta, ì`darm în durs, parspadtmva). Iemca ha cafĄturĄ prazmntĄ un l`ra mntaras hae`rada sunt superŤm d`ra sa b`za`zĄ pa d`p`dmt`ta` cer ha `h`pt`bmcmt`ta. @daŕtm super ŤmŤm ha delunmd`ra cmvra`zĄ e mnierl`Ťma ha uctmlĄ erĄ, i ĄrĄ ĄrĄ rastrmdŤmm ha ierlĄ. Iemca ha cafĄtur Ą nu ù e parmehmdmt`ta imxĄ. Im ŕ` ŕ` ha mnierl`ra asta densmhar`tĄ ŕm im ŕĄ ŕĄ ha saln`c`ra (ha `tanŤmen`ra). Asta un supert d`ra edupĄ un sp`Ťmu lmnml. Imŕ` ha mnierl`ra razulĄ un `ns`lbcu ha mnierl`Ťmm l`gera haspra e talĄ p`rtmduc`rĄ. Mntarasuc pantru `dast supert ha delunmd`ra Ťmna ha supcaŤa` s`. E imŕĄ ha mnierl`ra pe`ta hur`, în lahma, un `n i ĄrĄ ĄrĄ ` axmst` rmsduc hatarmer Ąrmm ŕm `ctar Ąrmm h`termtĄ nulare`sacer l`nmpuc Ąrm. Imŕ` ha mnierl`ra prazmntĄ ierla v`rm`ta7 ie`m` tm pĄ pĄrmtĄ i`ŤĄ-varse, p`fmnĄ hubcĄ, pcm`nt, br eŕurĄ atd. Vastpk`can (2::8, p. =;) prepuna d` im ŕ` ha mnierl`ra sĄ sa prazmnta sub ierl` unam decm ha kârtma du p`tru d`hr`na (t`bacuc 4.0.).

X`bacuc 4.0. DenŤmnutuc imŕam ha mnierl`ra

„D`rta` ha mhantmt`ta“ ` erf`nmz`Ťmam H`t` mnimmnŤĄrmm ŕm n ulaca ienh`terucum X`cm` Erf`nmfr`l` Helanmuc ha `dtmvmt`ta @dtmvmtĄŤmca @dtmvmtĄŤmca erf`nmz`Ťmam Mlpert`nŤ` `dtmvmtĄŤmm (%) Cmst` prmndmp`cacer prehusa ŕm f`la

Razuct`ta DmirĄ ha ì`darm, razuct`ta imn`ndm`ra, pĄrŤm ha pm`ŤĄ Zredanta salnmimd`tmva Zars padtmva ŕm ebmadtmva Lahmuc sedm`c Aiadtmv Rap`rtmŤma (hupĄ vârstĄ, sax atd.) AvecuŤm` `nf`g`Ťmcer @v`nt`ga sedm`ca (e pŤmen`c)

Mnstrulantaca ha hm`cef sunt super Ťm

d`ra sa hmstmnf ha hedulantaca ha cudru hae`rada sunt pĄr Ťm Ťm l`m supca ŕm l`m mntar`dtmva. Recuc mnstrulantacer ha cudru asta nu nul`m ha ` tr`nslmta un las`g, dm ŕm ha ` fanar` (hmradt sù mnhmradt) un hm`cef. Zrmndmp`caca mnstrulanta ha hm`cef sunt7 

t`bacuc ha ìmŕ`g?



dutm` du m ham? ham? tarna ŕm în t r abĄrmca hasdkmsa? senh`g ac a m n tarna Ą parsen`cucum . sdrm dr m se`ra e`r a` `hra `hr as`t

 

X`bacuc ha ìmŕ`g

asta un supert ha delunmd`ra puŤmn destmsmter, uŕer ha mlpcalant`t ŕm ha `hlmnmstr`t. DenŤmna mnierl`Ťmm pundtu`ca, smlpca d`ra nu sunt del`nh`ta ŕm `rfulant`ta du hmimduct`ta ŕm nmdm prmvmta în parspadtmvĄ. X`bacuc ha ìmŕ`g asta un supert lehuc`bmc d`ra vakmduca`zĄ te`ta tmpurmca ha las`ga. DenŤmnutuc t`bacucum ha ìmŕ`g asta strudtur`t pa tram d`tafermm ha mnierl`Ťmm7 caf`ca, mar`rkmda ŕm s`c`rm`ca. Mnierl`Ťmmca caf`ca sa rai arĄ arĄ c` cafa` mlpusĄ erf`nmz`Ťmam ha ` ìmŕ` `nulmta mnierl`Ťmm raiarmte`ra c` sĄnĄt`ta, sadurmt`ta, hrapturmca ŕm raspens`bmcmtĄŤmca iunh`lant`ca `ca s`c`rm`Ťmcer. Mnierl`Ťmmca mar `rkmda `rkmda ù d` sdep hmiuz`ra` ha h`ta preiasmen`ca, strudtur`ca, adeneldma, sedm`ca ŕm pr`dtmda. În `da`stĄ d`taferma sa mndcuh ŕm mnierl`Ťmmca axtr`preiasmen`ca (`gute`ra ha cedumt, rafml ha imsd`cmt`ta atd.). Mnierl`Ťmmca s`c`rm`ca deni arĄ arĄ t`bceucum ha ìmŕ`g d`r`dtaruc ha ced ha axprml`ra ` epmnmmcer s`c`rm`Ťmcer (lmdm `nunŤurm, las`ga ha c` el c` el). X`bceuc ha ìmŕ`g eiarĄ nulare`sa pesmbmcmtĄŤm ha delunmd`ra mntarnĄ. Zantru `da`st`, dam d`ra fastmena`zĄ ìmŕ`guc trabuma sĄ urlĄra`sdĄ `cmlant`ra` dentmnuĄ du mnierl`Ťmm ha mntaras. Qn `stiac ha ebmadtmv pe`ta im `tmns prmn pc`s`ra` unum smstal ha d`lp`nmm tal`tmda7 în imad`ra cunĄ e p`rta ` t`bceucum ha ìmŕ`g asta dens`dr`tĄ unum submadt spadmimd (asta utmcĄ `ctarn`nŤ` submadtacer preiasmen`ca ŕm ` submadtacer ha erhmn fanar`c). Dutm` du mham sa `hrasa`zĄ întrafucum parsen`c pantru ` sdrma `nunŤurm sù sufastmm. Tubmadtaca pet im ha n`turĄ taknmdĄ (`lacmer`ra` latehacer ha cudru, adkmcmbr`ra` tmlpucum ha cudru atd.), ul`nĄ (pariadŤmen`ra` smstalucum ha mfmanĄ ŕm sadurmt`ta, `r`ng`ra` er`racer atd.) ŕm `hlmnmstr `tmvĄ `tmvĄ (raerf`nmz`ra` predahurmcer, nerlacer ŕm dmrdumtacer, `ddacar`ra` cafĄturmcer hmntra hap`rt`lanta atd.). Mntarasuc i `ŤĄ `ŤĄ ha e dutma ha mham asta hubcu7 `lacmera`zĄ predasuc ha prehudŤma (prmn ierluc`ra` uner prepezmŤmm d`ra Ťmn ha ra`cmt`ta` prehudŤmam) ŕm i`vermza`zĄ un dcml`t mntarn. Dutm` du mham asta un mnstrulant ha delunmd`ra `sdanhantĄ, ha aluc`Ťma ŕm îndur`g`ra ` mnmŤm`tmvacer ŕm ha hazvect`ra ` dra`tmvmtĄŤmm. @v`nt`guc dac l`m mlpert`nt `c dutmam du mham harmvĄ hmn d`hruc i`ver`bmc `c axprmlĄrmm cmbara ` tuturer `nf`g`Ťmcer ŕm nu hmn radapt`ra` uner mham lmr`duce`sa. X`bacuc ha ìmŕ`g

D` url`ra, delunmd`ra` sdrmsĄ (îndur`g`tĄ ha dutm` du mham) dentrmbuma c` hazvect`ra` sdkmlbucum ha epmnmm hmntra `nf`g`Ťm ŕm l`n`farm, parlmta hazvect`ra` uner rac`Ťmm ha `pradmara, ha l`m bunĄ dune`ŕtara hmntra parsen`cuc ha axaduŤma ŕm l`n`farm.

sunt heuĄ lmgce`da ha dune`ŕtara ` epmnmmcer `nf`g `Ťmcer unam erf`nmz`Ťmm pa b`zĄ ha dkastmen`ra ŕm prmn prelev`ra` mntarvmurmcer. Daca heuĄ mnstrulanta sunt densmhar`ta „hrulurm mnvarsa“7 senh`guc larfa dĄtra `nf`g`Ťm, m`r întrabĄrmca hasdkmsa stmluca`zĄ un hrul dĄtra smna. @lbaca lmgce`da sunt suberhen`ta `dacum`ŕm mlpar`tmv7 `nenml`tuc (pantru ` i`vermz` cmbart`ta` ha axprml`ra). C`ns`ra` unum senh`g ŕm decadt`ra` rĄspunsurmcer denstmtuma mnstrulanta ha `lers`ra ` hm`cefucum ŕm ha ierluc`ra r`pmhĄ ` r Ąsp Ąspunsurmcer. Erf`nmz`Ťmmca preleva`zĄ, în fanar`c, tram tmpurm ha senh`ga7 iarla (hmradta), salmhasdkmsa (ermant`ta) ŕm hasdkmsa (cmbara). Zantru prmluc tmp ha senh`g, r Ąspunsurmca Ąspunsurmca sunt7 H`, Nu, Nu ŕtmu. În dac ha-`c hemca` tmp ha senh`g, raspenhantuc `cafa e v`rm`ntĄ ha r Ąspuns Ąspuns hmn l`m lucta v`rm`nta ha rĄspuns. În d`zuc senh`gacer hasdkmsa, raspenhanŤmm ierluca`zĄ preprmmca r Ąspunsurm. Ąspunsurm. Tenh`gaca mntarna ŕm întrabĄrmca hasdkmsa

Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm

28 | Z ` f a

În daa` da prmvaŕta erf`nmz`ra` senh`gacer nu sa pe`ta densmhar` dĄ sunt ierluca tmp. Xetuc asta pesmbmc7 e iradvanŤĄ v`rm`bmcĄ ŕm un leh ha mnvastmf`ra supcu. IradvanŤ` p e`ta însaln` e d`lp`nma pundtu`c Ą, e `dŤmuna parmehmdĄ sù un predas parl`nant. D` leh ha mnvastmf`ra, sa pe`ta radurfa c` e d`l p`nma fanar`cĄ sù c` e epar `Ťmuna tal`tmdĄ. Ermda senh`g mlpuna raspadt`ra` uner rafucm, tram sunt asanŤm`ca7 pr afĄtmra` afĄtmra` taranucum, `cafara` unum leh `hadv`t ŕm prazant`ra` razuct`tacer. ZrafĄtmra` taranucum denstĄ în ` axpcmd` ha da sa aiadtua`zĄ senh`guc. AxmstĄ e v`rmat`ta ha lehurm ha aiadtu`ra ` senh`gacer7 c` pestuc ha lundĄ, c` helmdmcmu, prmntr-un `pac tacaienmd atd. Raiarmter c` prazant`ra` razuct`tacer dam `ndkat`Ťm sunt hermterm sĄ ìca dendcuzmmca. Ha `daa`, hmiuz`ra` razuct`tacer raprazmntĄ e ebcmf`Ťma d`ra trabuma Tdrmse`ra` ener`t Ą ha erf`nmz`termm senh`gucum. `hras`tĄ Zarmehmd sù ed`zmen`c, parsen`cucum l`n`faruc fanar`c `c erf`nmz`Ťmam `hrasa`zĄ hmradt e sdrmse`ra parsen`cucum du sdepuc ha ` i`dmcmt` tr`nslmtara` unum las`g (prazant`ra` bmc`nŤucum, prazant`ra` ermantĄrmcer str`tafmda). În daca l`m lucta d`zurm, l`n`faruc fanar`c `c erf`nmz`Ťmam i ecesaŕ ecesaŕta sdrmse`ra` du sdepuc ha ` `hras` parsen`cucum lucŤulmrm pantru dentrmbuŤm` c` razuct`taca adenelmdeimn`ndm`ra ebŤmnuta într-e `nulmtĄ parme`hĄ. Mlp`dtuc sdrmsermm asta luct l`m putarnmd hadât `hras`ra` lucŤulmrmcer c` siârŕmtuc unam raunmunm. Zrmn sdrmse`ra, l`n`faruc fanar`c sa `hrasa`zĄ i madĄrum `nf`g`t `c erf`nmz`Ťmam. Qn `ct supert mlpert`nt ha delunmd`ra sdrms Ą asta pras` erf`nmz` Ť mam mam. În d`hruc `dastam d`tafermm ha superŤm ha delunmd`ra sa mndcuh7 gurn`cuc mntarn ŕm superŤmm p`r`cacm.


21 | Z ` f a

Gurn`cuc mntarn asta unuc hmntra dam l`m mlpert`nŤm superŤm ha delunmd`ra sdrmsĄ. Vastpk`can (2::8, p. 0:1) lanŤmena`zĄ dĄ „=1% hmn erf`nmz`Ťmmca ir`ndaza iecesasd gurn`cuc mntarn“. Qn gurn`c mntarn asta razuct`tuc unam dendapŤmm prefrasmsta ŕm r`Ťmen`ca, nu `c unam mlprevmz` Ťmm ha pa e zm pa `ct`. În lucta d`zurm, d`z urm, gurn`cuc g urn`cuc mntarn însa`lnĄ un `havĄr`t axardmŤmu ha „adkmcmbrmsl“. Qn bun gurn`c mntarn r Ąspunha mcer cafmtmla `ca Ąspunha dengundturmm premadtucum ha erf`nmz`Ťma ŕm `ŕtaptĄr mcer dmtmtermcer. Adkmcmbruc nu asta uŕer ha ha fĄsmt. Gurn`cuc mntarn axmstĄ pantru ŕm prmn dmtmtermm sĄm. Zrmluc halars `c dacum d`ra draa`zĄ un tmtcu ha gurn`c asta ha ` sa `smfur` dĄ prazmntĄ mntaras pantru s`c`rm`Ťmm erf`nmz`Ťmam `da`st`, dam d`ra r Ąspunh Ąspunh ha gurn`c dùtĄ sĄ ìca7 D`ra sunt dmtmtermm5 D`ra sunt cadturmca cer praiar`ta5 Da submadta îm praedupĄ în erf`nmz`Ťma ŕm în ì`r` `dastam`5 În denierlmt`ta du rĄspunsuc c` daca tram întrabĄrm, gurn`cuc mntarn sa `h`pta`zĄ dentmnuu. Imraŕta, dardat`ra` dmtmtermcer dentrmbuma, în leh n`tur`c, c` hmvarsmimd`ra` superŤmcer ha delunmd`ra. Yed`Ťm` unum gurn`c mntarn asta ha ` verbm haspra erf`nmz`Ťma. Ha `mdm mhaa`7 Dul sa pe`ta verbm dât l`m dendrat5 Hasmfur, r Ąsp Ąspunsuc asta7 verbmnh haspra `dtmvmtĄŤmca ŕm razuct`taca erf`nmz`Ťmam, h`r ŕm haspra denicmdtaca, mndmhantaca, traburmca ŕm zvenurmca s`ca. Qn spmrmt hasdkms însa`lnĄ d`p`dmt`ta` erf`nmz`Ťmam ha `-ŕm `hlmnmstr` preprmmca prebcala. prebcala. Qn gurn`c mntarn nu pe`ta im razul`t he`r c` e „ì`dara ` spadm`cmŕtmcer“, hae`rada gurn`cuc hapmnha ha s`rdmnmca ha ra`cmz`t. Ta p`ra dĄ dac l`m mnhmd`t asta sĄ iundŤmenaza un smstal kmbrmh razuct`t hmntr-e dec`ber`ra ` raspens`bmcmm ha delunmd`ra hmn mntarmeruc spadm`cmŕtmcer axtarnm du erf`nmz`Ťmam. În axtarmer trabuma rap`rtmz`t tet daa` da asta l`m destmsmter în tmlp ŕm nadasmtĄ del patanŤa taknmda (sadrat`rm`t ha rah`dŤma, mlprmlarma atd.). În mntarmer pet im dendaputa l`rmca cmnmm `ca gurn`cucum ŕm, avantu`c, rah`dt`ra` dâterv` `rtmdeca. TuperŤmm p`r`cacm ha delunmd`ra sa delpun hmn ic`skuc mnierl`Ťmen`c ŕm ravmst` ha prasĄ. Gurn`cuc mntarn Gurn`cuc mntarn

Ic`skuc mnierl`Ťmen`c Ic`skuc mnierl`Ťmen`c asta e v`rmat`ta ` gurn`cucum mntarn. Asta un supert ha delunmd`ra supcu iĄrĄ ` `va` pratanŤm` c` e `nulmtĄ parmehmdmt`ta. @p`rmŤm` cum, `ŕ` dul razuctĄ hmn hanulmra, asta `salĄn`tĄ culmnmm prehusa ha un bcmtz. Ic`skuc mnierl`Ťmen`c tr`ta`zĄ las`ga urfanta ŕm mlpert`nta (în fanar`c tr`ta`zĄ un smnfur submadt într-un nulĄr). Ic`skuc mnierl`Ťmen`c sa mntafra`zĄ pariadt în lahm` mntarnĄ. În d`hruc ic`skucum asta duprmnsĄ e mnierl`Ťma sul`rĄ d`ra sa densulĄ mlahm`t. Ic`skuc mnierl`Ťmen`c trabuma arĄ d`cmtĄŤm ha hmiuz`ra ` mnierl`Ťmam7 r`pmhmt`ta, i`dmcmt`ta ŕm pradmzma. utmcmz`t întrudât ei arĄ Ravmst` ha prasĄ

prasĄ asta un hadup`g razuct`t hmn ietedepmara` mnierl`Ťmmcer, mcustr`Ťmmcer denŤmnuta în gurn`caca mntarna. Asta un supert ha delunmd`ra spadmimd lmdmcer erf`nmz`Ťmm. Erf`nmz`Ťmmca radurf c` hmiarmta ravmsta ha prasĄ, imad`ra ravmstĄ immnh hastmn`tĄ unum frup spadmimd ha dmtmterm ha prasĄ pe`ta `pĄra` zmcnmd, sĄptĄlân`c ŕm cun`r. Ravmst` ha prasĄ detmhm`nĄ asta ha `dtu`cmt`ta ŕm parlmta mnierl`ra` dmtmtermcer în leh rafuc`t. Qnaerm sa hevahaŕta frae`ma pantru daa` da „i`da“ ŕm „c`sĄ“. E ravmstĄ ha prasĄ sĄptĄlân`cĄ `smfur Ą un adkmcmbru întra axmfanŤaca ha mnierl`Ťma ŕm hmspenmbmcmtĄŤmca (rac`tmv lmdm) dmtmtermcer. Ravmst` ha prasĄ cun`rĄ parlmta prazant`ra` unam mnierl`Ťmm densmstanta, prasĄ în parspadtmvĄ. Zantru `rtmdecaca ha `dtu`cmt`ta, ravmst` ha prasĄ cun`r Ą trabuma sadenh`tĄ ha ravmst` ha prasĄ detmhm`nĄ. Ravmst`

ha

Zantru d` e delunmd`ra sdrms` s` ima întaca`s` sm radapt`t`, trabuma d` ùteruc am s` avmta `rfeuc sm g`rfenuc, întrudât pet `p`ra` deniuzmm deniuz mm în predasuc nafedmarmcer du p`rtanarm str`mnm. Ta întacafa d` tetm p`rtanarmm, pantru rausmt` hmsdutmmcer, pratmnh dc`rmt`ta sm pradmzma. În `salana` smtu`tmm asta, unaerm, navema sm ha un tr`nsc`ter ùtermz`t d`ra s` suparvmzaza delunmd`rmca sdrmsa hmntra p`rtanarm. Deraspenhant` în cmlb` p`rtanarucum nu trabuma densmhar`t` e mnsuct`, dm e hev`h` ha bun`vemnt`, ha ra`c mntaras pantru pa ntru dkastmuna` în hmsdutma sm ha prmdapara în helanmuc ì`darmcer. Hasmfur, `nf`g`ra` tr`nsc`terucum nadasmt` unaca dkactumacm, îns` razuct`taca pezmtmva pez mtmva ver im salnmimd`tmva7 e deraspenhant` ax`dt`, pradms`, du un fr`h ha `dur`tata cmnfvmstmd` rmhmd`t sm bmna radapt`t` ha p`rtanarmm ha ì`darm.

Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm Tdernmdastm

26 | Z ` f a

D`pmtecuc 2 Zrazant`ra` delp`nmmcer da mù p`rta c` hasi`sur`ra` nafedmarmm 2.0 Zrazant`ra` ratacam ]ERO Mntarn`tmen`c hmn Aurep` sm ` imcm`cam ]ERO Relânm` ]ERO Mntarn`tmen`c hmspuna ha 6 i`brmdm în Aurep`, hastmn`ta în spadm`c hazvect`rmm uner prehusa d`ra s` s`tmsi`d` st`nh`rhaca mnhustrm`ca sm adecefmda aurepana. Dantraca ha vânz`ra sm sarvmda ]ERO sunt pc`s`ta în prmndmp`caca er`sa `ca Aurepam pantru ` ra`cmz` axpartmza taknmda ced`ca, pradul p radul sm pantru ` eiarm sprmgmn sm densuct`nt` în vânz`rm. Delp`nm` ]ERO Mntarn`tmen`c hatmna 92 ha `stiac ha dantra, imcm`ca sm raprazant`nta, nu nul`m în Aurep`, dm în întra`f` cula. ]ero Relânm Relânm `

Hanulmra` Nr darmntam 0 Dmir` ha ì`darm 2 Nul`r `nf`g`tm 4 Zrehudtmvmt`ta Zreimt în`mnta ha 8 t`xa Tacccmnf 1 axpansas @hlmnmstr`tmv 9 axpansas

Q/L lmm QTH el lmm QTH/el

2::1 =:2: 46 288

2::9 01:62 82 41;

lmm QTH

;08

0:66

lmm QTH

;26

004:

lmmQTH

440

418

@nuc 0=;= ` l`rd`t sm pantru ]ERO Mntarn`tmen`c lelantuc hasdkmharmm unam nem pmata7 Aurep` ha Ast. Imcm`c` ]ERO @ustrm` ` iest îns`rdmn`t` ha ]ERO ] ERO Mntarn`tmen`c Derper`tmen s` `smfura axtmnhara` delp`nmam pa `da`st` pm`t`. Zân` în `nuc 0==4, Relânm` R elânm` denstmtum` pantru ]ERO Mntarn`tmen`c e pm`t` p`smv`. În url` stuhmucum ha iaz`bmcmt`ta aiadtu`t ha delp`nma, prmvmnh axtmnhara` pa pm`t` relâna`sd`, în l`rtma 0==8 asta înrafmstr`t` c` Eimdmuc Rafmstrucum Delartucum Budurastm întraprmnhara` ]ERO Relânm` - Xaknmd` irmfucum - @ar denhmtmen`t T.R.C. sub nul`ruc G8:/9041/0==8. Delp`nm` asta parse`n` gurmhmd` relân`, du d`pmt`c d` pmt`c prmv`t mntafr`c `larmd`n eiarmnh un v`st prefr`l în helanmuc irmf-dcml`tmz`ra7 X premadt`ra ha smstala delpcaxa? Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm Tdernmdastm

2; | Z ` f a

X secutmm ha mnfmnarma taknecefmd` sm taknecefmz`rm? X cmvr`ra ha mnst`c`tmm, `p`r`tur` sm delpenanta mndcusmv smstala anarfatmda sm pelpa ha d`chur`? X cudr`rm c` dkama? Ha `salana`, ]ERO Relânm` p`rtmdmp` c` lent`ra` adkmp`lantacer, dec`bera`z` du imrla ha mnst`c`tmm sm `ntrapranerm `fra`tm în helanmu sm `smfur` sarvmda f`r`ntma sm pe st f`r`ntma pa te`t` parme`h` ha vm`t` ` adkmp`lantacer. Imcm`c` ]ERO Relânm` banaimdm`z` ha onew-kew-uc sm axparmant 02002e0800l ` ha pasta 0:: ha `nm în helanmu `ca delp`nmam-l`l` hmn Tt`taca Qnmta `ca @larmdmm, eiarmnh, ha `salana`, întra`f` f`l` ha prehusa pa d`ra `da`st` e ra`cmza`z`. Întrafuc parsen`c `c imcm`cam ]ERO Relânm` asta mnstrumt sm `smst`t în `dtmvmt`ta ha d`tra spadm`cmstm în helanmu hmn d`hruc imcm`cam ]ERO @ustrm`, `smfurânhu-sa `stiac f`r`ntm` st`nh`rhucum ha d`cmt`ta eiarmt ha delp`nm` ]ERO Mntarn`tmen`c Derper`tmen.

Imcm`c` ]ERO Relânm` asta strudtur`t` pa l`m lucta hap`rt`lanta7 § @ar Denhmtmen`t - du sadtmunmca7 @mr Denhmtmenmnf sm Anfanaarmnf Tystal § Rairmfar`ra - du sadtmunmca7 Mnhustrm`c, Delardm`c sm N`v`c § Tarvmda § Imn`ndm`r § Delanzm, I`dtur`rm sm @hlmnmstr`tmv. Hap`rt`lantuc Tarvmda iundtmena`z` 28 ha era hmn 28, banaimdmmnh ha parse`na spadm`cmz`ta pa tmpurm ha `p`r`ta. ]ERO Relânm` Rel ânm` asta smnfur` întraprmnhara d`ra `dtmena`z` în helanmuc taknmdmm irmfucum sm ` àrucum denhmtmen`t sm `ca d`ram prehusa vânhuta sunt mnst`c`ta ha d`tra e`lanm `nf`g`tm `m imcm`cam hmn Relânm`. Îndapânh du `nuc 2::0, rataù` ]ERO hmn Relânm` s-` axtmns, duprmnzânh heu` pundta ha cudru nem c` Tuda`v` sm c` Xârfu Luras. Bmreuc ced`c hmn Xârfu Luras `ra hem `nf`g`tm parl`nantm, raspadtmv un `fant delardm`c d`ra sa edup` ha îndkamara` dentr`dtacer pantru zen` @rha`cucum sm un `nf`g`t d`ra sa edup` ha p`rta` ha sarvmda pantru `dast` rafmuna, h`r nul`m pantru prebcala urfanta sù pantru haiadtmunm ha e fr`vmt`ta rahus` - pantru dacac`cta tmpurm ha haiadtmunm, e adkmp` ha taknmdmanm takn mdmanm sa hapc`sa`z` ha c` bmreuc dantr`c d antr`c hmn Budurastm. Raiarmter c` parsen`cuc pundtucum ha cudru hmn Tuda`v` sa pe`ta spuna d` `dast` asta `cd`tumt hmntr-un dec`ber`ter d`ra sa edup` ha îndkamara` dentr`dtacer du hmiarmta întraprmnharm, în tmlp da pantru lent`g sm sarvmda nu s-` l`m `pac`t c` un u n `nf`g`t `c imrlam, dm c` e întraprmnhara d`ra axadut` lent`guc sm sarvmda-uc prehusacer ]ERO - Rairmfant Tuda`v`. Za cânf` `dasta pundta ha cudru ced`ca neu înimmnt`ta, rataù` delp`nmam ]ERO hmn Relânm` l`m duprmnha sm ha`carm sm dentr`dterm `m prehusacer p rehusacer ]ERO r`spânhmtm pa întra`f` suprì`t` ` t`rmm, `s` dul sa pe`ta ebsarv` sm în @nax` 0. Zantru `dasta heu` tmpurm ha întraprmnharm, imcm`c` ]ERO Relânm` pr`dtmd` hmsdeunt-urm sm praturm praiarantm`ca. Hmiarant` hmntra ha`carm sm dentr`dterm asta d` prmlmm ù saln`t e întacafara ("`fraalant") du ]ERO Relânm` pantru hraptuc ha ` vmnha v mnha prehusaca ]ERO uner tarta erf`nmz`tmm, în tmlp da dentr`dtermm sunt imrla `nf`g`ta ha delp`nm` ]ERO s` axaduta cudr`rm în nulaca `dastam`. Ha`carmm delp`nmam ]ERO nu sa edup` nul`m nul `m ha iurnmz`ra` mnst`c`tmmcer sm ` adkmp`lantacer `dastam`, dm eiar` sm sarvmdmm ha premadt`ra dcmantucum imn`c. Hasm prehusaca p rehusaca ]ERO ù prmermt`ta în dentr`dtaca îndkam`ta ha ha`carm, axmst` d`zurm în d`ra `dastm` eiar` dcmantmcer prehusa `ca uner întraprmnharm denduranta. @dasta smtu`tmm sa h`tera`z` ima dararmm dcmantucum pantru pantru prehusa d`ra în leh ebmsnumt nu denstmtuma e praedup`ra pantru delp`nm` ]ERO, dul `r im Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm Tdernmdastm

2= | Z ` f a

mnst`c`tmm ha àr denhmtmen`t pantru sp`tmm lmdm dul sunt `p`rt`lantaca `p `rt`lantaca (hasm ]ERO Relânm` `ra în cmst` ha adkmp`lanta sm mnst`c`tmm sm `stiac ha prehusa, hmlansmuna` rahus` ` dentr`dtacer i`da d` `da`st` zen` ` delardm`cmz`rmm s` nu prazmnta mntaras), ima hur`tam ha cmvr`ra ` mnst`c`tmmcer. Da` hmn url` smtu`tma `p`ra h`termt` cmpsam ha sp`tmu pantru hapezmt`ra hapez mt`ra ` imcm`cam ]ERO Relânm`? dul nul`m prehusa strmdt nadas`ra sunt p`str`ta în sted, cmvr`ra` d`tra dcmantm sa i`da în fanar`c pa b`z` ha del`nh` sm ha `daa` unaca întraprmnharm praiar` s` dulpara prehusaca ìc`ta în sted `ca `cter delp`nmm ha àr denhmtmen`t sù irmf mnhustrm`c, d`ra pet im pc`tmta pa ced sm mntafr`c. În daa` da prmvasta dentr`dtermm, dec`ber`ra` du `dastm` sa ra`cmza`z` prmn mntarlahmuc unum dentr`dt ha sub`ntraprmz`, imrlaca dentr`dte`ra `vânh st`tutuc ha sub`ntrapranerm. C` rânhuc cer, `dasta întraprmnharm sa îlp`rt în iundtma ha tmpuc ha prast`tma pa d`ra e axadut` în imrla ha lent`g sm imrla d`ra sa edup` ha mnst`c`tmmca acadtrmda. F`r`nt`ra` d`cmt`tmm lent`gucum sm ` adkmp`lantacer asta ra`cmz`t` ha imcm`c` ]ERO Relânm`, m`r varmimd`ra` prast`tmam dentr`dtermcer asta i`dut` ha e adkmp` ha c` hap`rt`lantuc Tarvmda `c imcm`cam. Zrmn url`ra, te`ta mnst`c`tmmca sunt lent`ta ha sub`ntrapraner, h`r adkmp` mnstrumt` în d`hruc delp`nmam ]ERO asta da` d`ra imn`cmza`z` lent`ra` prmn pernmra` mnst`c`tmmcer. În `dast iac asta varmimd`t` axadutm` cudr`rmm, m`r vmdmmca `sdunsa d`ra nu pet im ebsarv`ta ha taknmdmanmm ]ERO în lelantuc `dastam varmimd`rm sunt duprmnsa în pravaharmca dentr`dtu`ca. În imn`c trabuma pradmz`t d` întraprmnharmca d`ra iurnmza`z` mnst`c`tmm sm adkmp`lanta ]ERO pa întraf duprmnsuc t`rmm sa pet edup` sm ha p`rta` ha lent`g, havanmnh `stiac dentr`dterm `m imcm`cam ]ERO Relânm`.

Zrazant`ra` prehusacer eiarmta ha imcm`c` ]ERO Relânm` Mnst`c`tmm irmfermimda Zredasaca irmfermimda, `fantmm irmfermimdm sm adkmp`lantaca, mndcusmv lehucaca ha smstal, sunt sacadt`ta hup` drmtarmuc dest-aimdmant`, cuânh în densmhar`ra denhmtmmca ced`ca sm, hasmfur, rafcalant`rmca adecefmda. Tmstalaca irmfermimda ]ERO sunt prazanta în întra`f` cula în mnhustrm` dkmlmd`, i`rl`dautmd`, patredkmlmd`, lmnmar`, ` l`sacer pc`stmda sm în da` nudca`r`. nu dca`r`. Ta utmcmza`z` `fantm d`ra nu dentmn DID (dcericerd`rbenm), `vânh în vahara v ahara d` lahmuc îndengur`ter asta un` hmn praedup`rmca l`gera `ca delp`nmam. ]ERO pe`ta premadt` sm iurnmz`7 X Mnst`c`tmm irmfermimda X Tmstala ha r`dmra pantru talpar`turm sd`zuta - pân` c` -0::D - în d`sd`h` sm beestar X Tmstala ha r`dmra pantru `fantm irmfermimdm irmfermimdm sadunh`rm (s`r`lurm) (s`r`lurm) X Tmstala ha denhans`ra sm r`dmra ` f`zacer f`zacer X Tmstala ha v`permz`ra X Zelpa ha d`chur` X Delprase`ra irmfermimda irmfermimda radmpreda, dantrmiuf`ca sm du surub (pantru iraen sm `lenm`d) X Tmstala ha sted`g pantru `pcmd`tmm `pcmd`tmm mnhustrm`ca X Tdkmlb`te`ra ha d`chur` Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm Tdernmdastm

4: | Z ` f a

X Lehuca pra`s`lbc`ta X Tecutmm spadmimda imad`rum dcmant, mndcuzânh smstala ha caf`tur` pantru înd`czmra sm r`dmra îlpraun` du smstaluc prefr`l`bmc ha dentrec.

Mnst`c`tmm irmfermimda n`v`ca ]ERO L`rmna premadta`z` sm iurnmza`z` smstala n`v`ca ha r`dmra pantru te`ta helanmmca. Hap`rt`lantuc ]ERO-Adkmp`lanta n`v`ca `ra sahmuc dantr`c în K`lburf, m`r `dtmvmt`tmca s`ca sunt dendantr`ta pa dmndm cmnmm7 X denstrudtm` ha n`va delardm`ca, mndcuzânh mndcuzânh mnhustrm` ha pasdumt? pasdumt? X n`va ha dre`zmar`? X denstrudtm` ha n`va delardm`ca, mndcuzânh mndcuzânh mnhustrm` ha pasdumt? X n`va ha dre`zmar`? X n`va sm subl`rmna lmcmt`ra? X sarvmda, cudr`rm ha rap`r`tmm rap`r`tmm sm lent`g?

Zrazant`ra` dcmantmcer `dtu`cm sm petantm`cm Hup` dul `l l`m `lmntmt, delp`nm` ]ERO sa edup` ha dentr`dta ha l`ra `nvarfur`, pantru sadteruc mnhustrm`c sù dac `c sarvmdmmcer. Caf`tur` Caf`tur` du dcmantmm sa p`stra`z` pa e hur`t` înhacunf`t`, d`ra ha lucta erm demndmha du hur`t` ha vm`t` ` prehusacer vânhuta dcmantucum raspadtmv. @dast cudru sa h`tera`z` i`ptucum d` ]ERO `smfur` sarvmda preiasmen`cmst pa te`t` `da`st` hur`t`. Dcmantmm luctulmtm ha prast`tm` delp`nmam ]ERO herasd `hasa` s` îndkama nem dentr`dta pantru imcm`ca, raprazant`nta sm `cta sahmm sadunh`ra `ca imrlacer cer, cer, `stiac îndât caf`tur` delp`nmam ]ERO du dcmantmm s`m havmna sm l`m preiunh`. Dam l`m mlpert`ntm dcmantm `m ]ERO Relânm`, du d`ra ` dec`ber`t înd` ha c` c ` înimmnt`ra` imcm`cam c` nem în t`r`, sunt7 Ded`-Dec`, LdHen`ch's, BNR, Aurepa`n Hrmnos, dantraca delardm`ca LAXRE atd.

Taflant`ra` pmatam Zmataca sunt ierl`ta hmn dulp`r`term d`ra hmiar` într-un leh sù `ctuc. Am pet hmiarm în daa` da prmvasta hermntaca cer, pezmtmen`ra`, `tmtuhmna` ha dulp`r`ra sm pr`dtmdmca ha dulp`r`ra. Imad`ra hmntra `dasta v`rm`bmca pe`ta saflant` e pm`t`. @cafânh `nulmta saflanta, sm nu întra`f` pm`t`, delp`nm` `ra e s`ns` l`m l`ra s` eiara prehusa ha v`ce`ra d`tra densul`term sm s` prmla`sd` r`spc`t` l`xml` pantru `tantm` `derh`t` navemcer `daster`. Qn prml drmtarmu ha saflant`ra asta r`lur` mnhustrm`c` da urla`z` ` im hasarvmt`. h asarvmt`. Imcm`c` ]ERO Relânm` sa `hrasa`z`, prmn v`rmat`ta` prehusacer s`ca, l`m lucter `stiac ha r`lurm7 X pa p`rta` ha rairmfar`ra asta vmz`t`7 mnhustrm` `cmlant`r` mnhustrm` dkmlmd` mnhustrm` patredkmlmd` mnhustrm` i`rl`dautmd` mnhustrm` lmnmar` Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm Tdernmdastm

40 | Z ` f a

-

mnhustrm` l`sacer pc`stmda

X pantru àr denhmtmen`t, sunt sunt `vuta în vahara7 sadteruc ha sarvmdmm (dc`hmrm ha bmreurm, `vm`tma, l`f`zmna sm `cta dantra ha hasi`dara) mnhustrm` `cmlant`r` mnhustrm` n`v`c` sadteruc ha dardat`ra mnhustrm` ùtelebmcacer atd. Eh`t` `ca`s` r`lur` mnhustrm`c` d`tra d`ra sa i`da cmvr`ra`, delp`nm` de lp`nm` pe`ta ra`cmz` saflant`ra` în iundtma ha l`rmla` dcmantucum sù ha pezmtm` s` în tarmtermu.

Nmvacuc dararmm prml`ra @dast i`dter `ra e mnicuant` haesabmt`, în spadm`c în d`zuc mnhustrmam relânastm, d`ra sa ìc` în pcmn predas ha rastrudtur`ra sm hazvect`ra. E h`t` h`t ` du drastara` nmvacucum dararmm hmntr-un `nulmt sadter `c adenelmam pantru d`ra ]ERO Relânm` pe`ta im iurnmzer ha adkmp`lanta, dul `r im mnhustrm` ùtelebmcacer, v` im nadas`r` sm e hazvect`ra ` d`p`dmt`tmcer ha prehudtma, mndcusmv e het`ra suparme`r` du adkmp`lanta sm mnst`c`tmm ha àr ` ar denhmtmen`t sm ha rairmfar`ra, mlpcmd`ta hmradt în predasuc prehudtmam. Ţmnânh dent ha `da`st` tanhmnt`, imcm`c`c` ]ERO Relânm` `ra mntarasuc s` sa înhrapta în spadm`c d`tra `daca mnhustrmm d`ra ù un petantm`c l`ra ha hazvect`ra sm unha sa pradenmza`z` d` darara` prml`r` v` drasta într-un vmmter `prepm`t, mnhustrmm d`ra ver eiarm epertunmt`ta` îndkamarmm uner dentr`dta ha l`ra v`ce`ra. Nmvacuc pratucum prehusacer @dast uctml i`dter pa d`ra îc cu`l în densmhar`ra de nsmhar`ra nu `ra `daa`sm putara ha ` mnicuant` hadmzm` ha dulp`r`ra ` dcmantmcer imcm`cam ]ERO delp`r`tmv du i`dtermm prazant`tm `ntarmer. Xetusm, în smtu`tm` adenelmam mnst`bmca d`ra ìadta`z` `dtmvmt`ta` întrafucum sadter prehudtmv hmn Relânm`, pratuc prehusacer nu trabuma mfner`t. Hasm e întraprmnhara nu v` `cafa dec`ber`ra` du un `nulmt iurnmzer nul`m pantru d` `dast` pr`dtmd` praturmca daca l`m lmdm ha pa pm`t`, axmst` pesmbmcmt`ta` d` `nulmta imrla s` raiuza dentr`dt`ra` prehusacer unum iurnmzer tedl`m h`termt` praturmcer pra` l`rm `ca `dastum`, dk m`r h`d` te`ta dacac`cta acalanta `ca dec`ber`rmm sunt `ddapt`ta sm avantu`c i`ver`bmca dcmantucum (d`cmt`ta`, tarlanaca ha cmvr`ra atd.). @dast` asta letmvuc pantru d`ra ]ERO Relânm` trabuma s` `n`cmzaza ie`rta hat`cm`t smtu`tm` adenelmd` unum dcmant petantm`c sm `v`nt`gaca vmmte`ra d`ra pet hadurfa hmn st`bmcmra` unam dec`ber`rm du `dast`, m`r în url` `n`cmzam s` denda`p` e eiart` d`ra s` pe`t` im `ddapt`t`, în tarlanm v`cermdm, ha întraprmnhara` raspadtmv`, parlmtânhu-m `stiac e drastara ` detam ha pm`t` sm dentr`dta vmmte`ra l`m preimt`bmca.

@n`cmz` dendurantam întraprmnharmm Zetrmvmt dendaptmam ha l`roatmnf, imrlaca d`ra herasd s` `mb` suddas trabuma s` s`tmsi`d` navemca sm hermntaca densul`termcer l`m bmna hadât dendurantmm cer. @stiac, spadm`cmstuc ha l`roatmnf nu trabuma s` sa cmlmtaza c` smlpc` `h`pt`ra ` prehusacer în iundtma ha navemca densul`termcer vmz`tm, dm trabuma s` sa mnierlaza parl`nant în caf`tur` du dendurantmm sm s`-sm Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm Tdernmdastm

42 | Z ` f a

draaza un `v`nt`g str`tafmd, pezmtmenânhu-sm pezmtmenânhu -sm prehusaca în `s` iac îndât s` sa hmiarantmaza nat ha ha eiart` dendurantmcer în lmnta` densul`termcer. Zantru `-sm ac`ber` aimdmant str`tafmmca ha l`roatmnf, imrlaca trabuma s` ìca dât l`m lucta mnierl`tmm haspra dendurantmm cer. Denhudara` întraprmnharmm trabuma s` delp`ra parl`nant preprmmca prehusa, praturm, d`n`ca ha hmstrmbutma sm prelev`ra du daca `ca dendurantmcer. În `dast iac, întraprmnhara` pe`ta hasdeparm zena ha `v`nt`g sm haz`v`nt`g dendurantm`c. A` sa pe`ta c`ns` în d`lp`nmm ha l`roatmnf aimdmanta îlpetrmv` dendurantmcer dend urantmcer preprmm sm pe`ta praf`tm `dtmunm haiansmva putarnmda pantru dentr`d`r`ra` `dtmunmcer `daster`.

Dendurantmm hmradtm Luctm l`n`farm mhantmimd` imrlaca denduranta hmn pundtuc ha vahara `c r`lurmm ha `dtmvmt`ta. E r`lur` ha `dtmvmt`ta asta ierl`t` hmntr-un frup ha imrla d`ra eiar` un prehus sù e f`l` ha prehusa d`ra pet im user încedumta unaca du `ctaca. Tpadm`cmstmm ha l`roatmnf `m întraprmnharmm trabuma s` hatarlmna d`ra sunt prehusaca ha substmtutma hmn d`hruc mnhustrmam în d`ra epara`z`, pantru ` puta` dendur` du suddas pa pm`t`. În d`zuc imcm`cam ]ERO hmn Relânm`, ù iest cu`tm în densmhar`ra dendurantmm hmradtm c` nmvacuc f`lam ha prehusa. Zrmn url`ra, delp`nmmca mhantmimd`ta `p`r pa pm`t` relâna`sd` prmn adkmp`lantaca a dkmp`lantaca pa d`ra ca i`brmd` sm d`ra sunt delardm`cmz`ta he`r prmn mntarlahmuc hmstrmbumtermcer sm nu prmn imcm`ca sù `cta bmreurm ced`ca preprmm. ]ERO Relânm` ` mhantmimd`t prmndmp`cmm dendurantm hmradtm ha pa pm`t` relâna`sd` hmiarantm`t, în iundtma ha unmt`tmca str`tafmda ha ì`darm pa d`ra ca-` hacmlmt`t7 mnst`c`tmm irmfermimda sm mnst`c`tmm ha àr denhmtmen`t. În helanmuc àrucum denhmtmen`t, ù iest mhantmimd`ta url`te`raca imrla7 XR@NA, D@RRMAR, Ld PQ@], DM@X, @MRLAD, DCML@ YANAX@, DCMYAX, RETT, FA@. În t`bacuc ha l`m ges asta prazant`t` e strudtur` ` pmatam àrucum denhmtmen`t hmn Relânm`, immnh lantmen`ta nul`m întraprmnharmca daca l`m mlpert`nta hmn helanmu7


44 | Z ` f a

X`bacuc nr. 2.0. Dendurantmm prmndmp`cm prmndmp`cm ]ero Relânm` (àr denhmtmen`t)

Întraprmnhara`

Det` ha pm`t` (%)

]ERO

24

XR@NA

=

D@RRMAR

01

Ld PQ@]

6

DM@X

6

@MRLAD

;

DCML@ YANAX@

1

DCMYAX

4

RETT

9

FA@

00

@cta întraprmnharm

9

XEX@C


0::

48 | Z ` f a

Turs`7 mnierl`tmm iurnmz`ta ha hmradteruc fanar`c `c imcm`cam ]ero Relânm`

În helanmuc rairmfar`rmm, prmndmp`cmm dendurantm `m imcm`cam ]ERO Relânm`, cu`tm în densmhar`ra hup` `dac`sm drmtarmu, `c f`lam ha prehusa axmstanta pa pm`t`, sunt7 FA@, CMNHA, D@RRMAR.

Detaca ha pm`t` `ca prmndmp`cacer întraprmnharm d`ra dendura`z` pa pm`t` rairmfar`rmm sa îlp`rt `stiac7


41 | Z ` f a

X`bacuc nr. 2.2. Dendurantmm prmndmp`cm ]ero Relânm` (rairmfar`ra)

Întraprmnhara`

Det` ha pm`t` (%)

]ERO

8;

D@RRMAR

9

CMNHA

06

FA@

01

@cta întraprmnharm

08

XEX@C

0::%


Nu sunt nadas`ra `cta raiarmrm c` dendurantmm hmradtm lantmen`tm, pantru d` `dastm` prehud adkmp`lanta sm mnst`c`tmm `sal`n`te`ra du daca `ca ]ERO-ucum, h`r ha e d`cmt`ta l`m sd`zut`, hasm delp`r`bmc`, sm c` d`p`dmt`tm l`m lmdm.


49 | Z ` f a


Zezmtmen`ra` imcm`cam ]ERO Relânm` Hup` da ù iest `hun`ta mnierl`tmmca nadas`ra haspra dendurantm, delp`nm` trabuma s` hatarlmna i`dtermm drmtmdm ha suddas d`ra e pet `gut` s` `ca`f` pezmtmen`ra` da` l`m petrmvmt` pantru `-sm înhapcmnm ebmadtmvaca ha l`roatmnf. Zrmn url`ra, e s`rdmn` mlpert`nt` ` denhudarmm delp`nmam asta hatarlmn`ra` i`dtermcer drmtmdm ha suddas `m imad`rum dâlp str`tafmd h a ì`darm. @s` dul ral`rd` sm Zkmcmp Oetcar, e bun` pardaptma ` pezmtmen`rmm sa ebtmna prmn utmcmz`ra` unum nul`r rastrâns ha i`dterm d`ra hatarlmn` `v`nt`ga mlpert`nta i`t` ha dendurantmm hmradtm. Zrmn url`ra, sa radel`nh` iecesmra` ` dac luct tram `trmbuta ha pezmtmen`ra, hae`rada, pa l`sur` da nul`ruc `daster` drasta, îndrahara` densul`termcer în `dtmvmt`ta` întraprmnharmm raspadtmva tmnha s` sd`h`, rahudânhu-sa în `dac`sm tmlp sm dc`rmt`ta` pezmtmen`rmm ra`cmz`ta. În daa` da prmvasta imcm`c` ]ERO Relânm`, `da`st` pe`ta `cafa heu` `v`nt`ga dendurantm`ca d`ra s` îm parlmt` e hmiarantmara ha dacac`cta imrla denduranta ha pa pm`t`, raspadtmv d`cmt`ta` prehusacer sm pezmtm` hatmnut` pa pm`t`. Hae`rada ml`fmna` ha pm`t` ` imcm`cam în Relânm` asta sustmnut` ha ml`fmna` pa d`ra e hatmna c` nmvac lenhm`c ]ERO Mntarn`tmen`c, îndrahara` dcmantmcer în parierl`ntaca sm d`cmt`ta` prehusacer ]ERO asta ie`rta l`ra, dkm`r în`mnta d` `dastm` s` im `vut ed`zm` s` utmcmzaza adkmp`lantaca delp`nmam. Ha `salana`, pezmtm` ha cmhar în helanmuc àrucum denhmtmen`t sm `c rairmfar`rmm i`da d` imcm`c` hmn Relânm` s` ima `vut` în vahara ha ermda dcmant petantm`c. Zezmtmen`ra` `stiac ra`cmz`t` d`r`dtarmza`z` nmvacuc imcm`cam în `ns`lbcu, hae`rada `v`nt`gaca dendurantm`ca mhantmimd`ta sa p`stra`z` pantru `lânheu` unmt`tmca str`tafmda ha `dtmvmt`ta. Raprazant`ra` frìmd` ` pezmtmam hatmnuta ha e întraprmnhara c` un lelant h`t, în r`pert du dendurantmm s`m hmradtm, parlmta mhantmimd`ra` pesmbmcmt`tmcer vmmte`ra ha `dtmuna în vahara` îlbun`t`tmrmm `dastam pezmtmm sm sa pe`ta ra`cmz` prmn tr`s`ra` hm`fr`lam ha pezmtmen`ra. @da`st` Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm

46 | Z ` f a

hm`fr`l` `ra în vahara heu` `trmbuta ha pezmtmen`ra sm sa`l`n` du raprazant`ra` iundtmmcer l`tal`tmda, utmcmzânh smstaluc ha `xa radt`nfuc`ra, pa imad`ra `x` immnh avmhantm`ta nmvacurmca dâta unum `trmbut. În dentmnu`ra, ver im tr`s`ta hm`fr`laca ha pezmtmen`ra pantru pan tru imad`ra hmntra unmt`tmca str`tafmda ha `dtmvmt`ta `ca imcm`cam, raspadtmv àr denhmtmen`t sm rairmfar`ra, hae`rada, hasm `trmbutaca ha pezmtmen`ra sa p`stra`z` nasdkmlb`ta, dendurantmm hmradtm `m ]ERO Relânm` sunt raprazant`tm în imad`ra smtu`tma ha `cta imrla. Imf. 2.8. Hm`fr`l` Hm`fr`l` ha pezmtmen`ra pezmtmen`ra ` dendurantmcer dendurantmcer prmndmp`cm prmndmp`cm `m ]ERO Relânm` Relânm` (àr denhmtmen`t)

Imf. 2.1. Hm`fr`l` Hm`fr`l` ha pezmtmen`ra pezmtmen`ra ` dendurantmcer dendurantmcer prmndmp`cm prmndmp`cm `m ]ERO Relânm` (rairmfar`ra) (rairmfar`ra)


4; | Z ` f a


@n`cmzânh hm`fr`laca ha pezmtmen`ra ha l`m sus, sa pe`ta ìmrl` d`, hasm ]ERO Relânm` hatmna e pezmtma ie`rta bun` pa pm`t` àrucum denhmtmen`t sm pa da` ` rairmfar`rmm, în prmluc d`z pe`ta im `vut` în vahara e îlbun`t`tmra ` pezmtmam hatmnuta pa pm`t`, m`r în dac ha-`c hemca`, e drastara ` d`cmt`tmm prehusacer delardm`cmz`ta, d`ra pe`ta im ra`cmz`t` sm prmn îlbun`t`tmra` nmvacucum sarvmdmmcer `sedm`ta prehusucum.

2.2 Zrazant`ra` delp`nmam delp`nmam Lmract` Lmract` Kechmnf Kechmnf Qnf`rm` Qnf`rm` Tedmat`ta` Lmract` Kechmnf T.R.C. asta e sedmat`ta pa `dtmunm du d`pmt`c prmv`t d`ra ` iest iest înimmnt`t` în `nuc 0=4:, `vânh d` ebmadt prmndmp`c ha `dtmvmt`ta i`brmd`ra`, axpertuc ax pertuc sm mnst`c`ra` ha adkmp`lanta ha vantmc`tma sm dcml`tmz`ra du hmvarsa `pcmd`tmm7 sp`tmm razmhantm`ca, sahmm ha imrla, dc`hmrm ha bmreurm, ketacurm, `p`rt`lanta, k`ca mnhustrm`ca, atd. LMRACX@ L MRACX@ KECHMNF ` habut`t pa pm`t` hmn Relânm` d` hmstrmbumter `c dendarnucum `larmd`n ]ERO Mntarn`tmen`c pantru te`t` f`l` ha prehusa ''Qnmt`ra'', havanmnh un` hmntra daca l`m `dtmva delp`nmm în helanmuc `ntrapranerm`tucum, l`n`falantucum dc`hmrmcer, hmstrmbutmam, premadt`rmm, mnst`c`rmm sm întratmnarmm adkmp`lantacer ha àr denhmtmen`t. LMRACX@ L MRACX@ KECHMNF `ra pasta 4: ha l`rm i`brmdm pa te`ta dentmnantaca fcebucum, hmspunânh ha 8 i`brmdm în Qnf`rm`, hastmn`ta în spadm`c hazvect`rmm haz vect`rmm uner prehusa d`ra s` s`tmsi`d` st`nh`rhaca mnhustrm`ca sm adecefmda aurepana În uctmlmm ept `nm LMRACX@ KECHMNF ` ra`cmz`t vânz`rm da m-ù `smfur`t în imad`ra `n ceduc întâm întra hmstrmbumtermm cum ]ERO Mntarn`tmen`c hmn Aurep` Dantr`c` sm ha Ast. Delp`nm` ` iest dc`s`t` ha ravmst` Iertuna întra prmlaca 61, `vânh e dmir` ha ì`darm ha 42 lmcm`rha lmcm`rha hec`rm, du pasta 02: `nm ha axparmant` în l`n`falantuc dc`hmrmcer sm pasta 8: ha `nm axparmant` în helanmuc h elanmuc premadt`rmm, Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm Tdernmdastm

4= | Z ` f a

mnst`c`rmm sm întratmnarmm adkmp`lantacer ha àr denhmtmen`t. Ha `salana` fastmena`z` pasta 0:: lmcme`na ha latrm p`tr`tm ha sp`tmm în dc`hmrm în întra`f` cula. Hae`rada hmspuna ha 021 ha raprazant`nta în te`t` cula`, `smstant` taknmd` ced`c` asta hmspenmbmc` c` un smlpcu `pac tacaienmd. Hup` `duluc`ra` unam axparmanta v`cere`sa în helanmuc adkmp`lantacer ha àr denhmtmen`t sm înd`czmra/vantmc`tma, LMRACX@ KECHMNF sm-` c`rfmt siar` ha `dtmvmt`ta prmn pracu`ra` hmstrmbutmam axdcusmva ` prehusacer `cter delp`nmm ha prastmfmu. Lmsmuna` imrlam, d` sm iurnmzerm ha smstala ha dcml`tmz`ra sm àr denhmtmen`t, asta s` `hud` s`tmsi`dtma dcmantmcer prmn prehusa ha d`cmt`ta sm prmn sarvmdmm du `hav`r`t preiasmenmsta, într-e l`nmar` smlpc` sm `ddasmbmc`, s` ima radunesdutm d` iurnmzerm ha prehusa sm sarvmdmm ha àr denhmtmen`t ha în`ct` d`cmt`ta d`ra parlmt p arlmt densul`terucum leharn s` sa budura ha bunurm taknecefmda în vm`t` prmv`t` sm da` preiasmen`c`. Delp`nm` Lmract` Kechmnf sa ral`rd` prmn prehudtm` sm vânz`ra` mnst`c`tmmcer sm delpenantacer taknmda ha irmf sm dcml`tmz`ra în helanmmca7 * mnhustrma (dkmlma, patredkmlma, i`rl`dautmd` sm mnhustrma `cmlant`r`)? * smluc`rm ha lahmu (pantru dardat`ra, hazvect`ra sm prehudtma)? * smstala ha r`dmra l`rmtmla? * dcml`tmz`ra `lbmant`c` sm taknecefmd`? * delpenanta anarfatmda? * denfac`te`ra sm r`dmte`ra `cmlant`ra, tunaca ha denfac`ra sm rairmfar`ra? * denfac`te`ra sm r`dmte`ra mnhustrm`ca? * delprase`ra pantru uz d`snmd, delardm`c sm mnhustrm`c? * adkmp`lanta du delprasma ha f`z pantru predasaca mnhustrm`ca? * sarvmda în parme`h` ha f`r`ntma sm pest f`r`ntma. * smstala ha vantmc`tma, purmimd`te`ra, înd`czmra prmn p`rhesa`c`, d`sa, vmca? * lent`g `p`r`ta àr denhmtmen`t, întratmnara sm rap`r`tmm pa b`z` ha `ben`lant pantru sahmm ha imrla, sp`tmm delardm`ca, ketacurm sm pansmunm turmstmda? LMRACX@ KECHMNF `ra e ductur` ` îlbun`t`tmrmm dentmnua. Tmstala d` Tmx T mx Tmfl`, hmvarsmt`ta` iurnmzermcer, hmvarsmt`ta` iertam ha lund`, îlp`rt`smra` dunestmntacer, mntarasuc pantru hazvect`ra` pa tarlan cunf - te`ta `da`st` i`d hmn Lmract` e delp`nma hmn da în da l`m putarnmd`. Imrl` eiar` sm un `guter ra`c în `dkmztmen`ra` strtafmd` ` smstalacer c` desturm unmt`ra l`m lmdm sm în dune`stara` dacer l`m nem cafm sm rafcalant`rm, te`ta `dasta`, axardmtânh sm un u n aiadt pezmtmv `supr` lahmucum sm `supr` bufatucum dcmantmcer. Dentr`dt`ra` taknecefmam Delp`nm` îsm `sul` raspens`bmcmt`ta` pantru premadt`ra`, mnst`c`ra`, punara` în iundtmuna, sarvmda sm epar`ra` pa tarlan cunf ` tuturer smstalacer. @da`st` `smfur` smstala taknecefmda mntafr`ta c` un dest mnmtm`c l`m lmd sm e epar`ra e par`ra l`m aimdmant` pa tarlan cunf. Xaknecefm` pantru p antru ra`cmz`ra` cudr`rmcer asta e taknecefma ha vâri, delpenantaca delpe nantaca sunt leharna, ie`rta `h`pt`bmca, aimdmanta sm d`ra pretaga`z` lahmuc. Zrmntra eiarta sa nul`r` dkmccara sm unmt`tm ha tr`t`ra ` àrucum ]ERO, smstala ha rafc`ra pantru dc`hmrm LAX@T]T® sm secutmm ha smfur`nt` ` parse`nacer l`rd` Geknsen Dentrecs. Mnhmiarant h`d` asta verb` ha smstala ha rairmfar`ra, adkmp`lant ad kmp`lant sù sarvmdmm, Geknsen Dentrecs s`tmsi`da darmntaca dcmantmcer în helanmuc delardm`c, mnhustrm`c sm l`rmn. Tecutmmca delp`nmam `depar` întrafuc fceb, duprmnzânh l`rdm dul sunt Zann®, ]ERO®, Irmdo® sm T`brea®. Rasursaca ul`na `ca imrlam sunt `smfur`ta ha parse`na delpatanta, de lpatanta, du praf`tmra sm nulare`sa spadm`cmz`rm, ermdânh c` hmspezmtm` dcmantmcer.


8: | Z ` f a

@dastm` hù hev`h` ha preiasmen`cmsl, eiarmnh întethaùn` mnierl`tmm, eptmunm sm raspadtânh dc`hmra` sm predasaca dcmantucum. Mn prmvmnt` hmspenmbmcmt`tmm sm prelptmtuhmnmm, delp`nm` `smfur` iert` ha lund` nadas`r`, i`dânh i`t` r`pmh sm aimdmant smtu`tmmcer ha urfant`. LMRACX@ KECHMNF prepuna d`ta e secutma pantru imad`ra tmp ha `pcmd`tma. Eiart` v`st` parlmta s`tmsi`dara` nadasmt`tmcer în helanmuc razmhantm`c sm delardm`c. Axmst` e f`l` întra`f` ha prehusa b`z`ta pa da` l`m radant` taknecefma pantru ` eiarm da a l`m bun hmn pundt ha vahara `c astatmducum, nmvacucum ha zfelet sm aimdmantam anarfatmda. Mnvarteruc ha dc`s` @ HD `smfur` epar`ra` aimdmant`, iecesmnh rairmfarant R80:@ pantru smstala smlpca sm spcmt. Imrl` prehuda sm întratmna e f`l` c`rf` ha prehusa pantru àr denhmtmen`t, mndcusmv dkmccara r`dmta du `p` sm àr, àretarla, pcus smstala ha del`nh`. LMRACX@ KECHMNF eiar` e p`cat` c`rf` ha secutmm pantru ` s`tmsi`da te`ta darmntaca dcmantmcer sm ` `smfur` d` utmcmz`termm imn`cm sunt luctulmtm ha secutmmca seimstmd`ta pusa c` hmspezmtma. E f`l` delpcat` ha smstala ha àr sunt premadt`ta, prehusa sm mntafr`c tast`ta în i`brmd`, în Aurep`. @da`st` `smfur` prehusa ha în`ct` d`cmt`ta du tmlpm ha rafml axdacantm sm secutmm du densul rahus ha anarfma sm d`r`dtarmstmdm parierl`nta. Zc`d` ha del`nh` ]Ocen, lent`t` c` întra`f` f`l`, eiar` `ddas pantru lenmtermz`ra c` hmst`nt`, încasnmnh `dtmvmt`tmca ha sarvmda sm întratmnara, `stiac îndât unmt`tmca s` ima lantmnuta în denhmtmm eptmla ha iundtmen`ra. Immnh da` l`m icaxmbmc` secutma pantru smstalaca ha r`dmra sm înd`czmra, f`l` ha prehusa YRI v` s`tmsi`da darmntaca spadmimda pantru te`ta premadtaca delardm`ca. Tarm` "]L@" ha unmt`tm pantru tr`t`ra` àrucum @KQ sunt prehusa ha vâri `ca taknecefmam du d`ra imrl` epara`z`. E f`l` ha unmt`tm pantru tr`t`ra` àrucum eiar` icaxmbmcmt`ta pantru `h`pt`ra c` ermda sp`tmm sm `pcmd`tmm, ha c` mnst`c`tmm delardm`ca lmdm, c` daca pantru mnhustrm` i`rl`dautmd` sm spmt`ca. Delp`nm` hmspuna ha e f`l` axtmns` ha àretarla pantru ` `deparm te`ta darmntaca taknmda sm adenelmda `ca tuturer `pcmd`tmmcer, du e p`cat` c`rf` ha denhmtmm sm eptmunm, ha axalpcu zfelet rahus sm densul lmd ha anarfma pantru unmt`tm lent`ta pa p`rhesa`c` sù pa t`v`n, du sù i`r` d`rd`s`. Xe`ta prehusaca Lmract` pet im cmvr`ta du smstala Tl`rtZ`d ha del`nh` mntafr`ta, tast`ta sm pusa în iundtmuna hmn i`brmd`, du pretede`ca ha st`nh`rh mnhustrm`c sù secutmm ha rata` pantru ` rahuda r`hmd`c desturmca sm parme`haca ha mnst`c`ra pa taran. LMRACX@ KECHMNF eiar` un sertmlant duprmnz`ter ha taknecefmm sm sarvmdmm ha sadurmt`ta sm pretadtma dendaputa pantru smfur`nt`, deniertuc sm aimdmant` dc`hmrmcer. LMRACX@ KECHMNF `smfur` e `berh`ra fceb`c` pantru ` dra` sm eiarm secutmm ha smfur`nt` sm sadurmt`ta `h`pt`ta c` nadasmt`tm spadmimda. @dasta` mndcuh hatadt`ra` ieducum sm iulucum, dentrecuc `ddasucum, supr`vafkara` vmhae, pretadtm` parmlatrucum, ra`dtmm în smtu`tmm ha urfant` sm pc`nmimd`ra` dantr`c`. Adkmpaca ha Tarvmdmm ha Mntafr`ra ` Tmstalacer sunt c` înhalân` pantru ` `gut` `cta delp`nmm ha adkmp`lanta sù seitw`ra s` sa denadtaza c` pc`tierl` LMRACX@ KECHMNF. Da hmiarantm`z` LMRACX@ KECHMNF ha `ctm iurnmzerm ha smfur`nt` sm sadurmt`ta asta d`p`dmt`ta` ha ` eiarm e f`l` delpcat` ha sarvmdmm preprmm hmradta pantru ` s`tmsi`da nadasmt`tmca dcmantmcer. Tecutmm delpcata ha sadurmt`ta sm sarvmda H`termt` dacer heu` cmnmm ha prehusa - Tadurmty L`n`falant Tystal Z2:::, pantru dentrecuc `ddasucum sm Hmfmt`c Ymsmen Natwero (HYN) - sm mntafr`rmm cer, LMRACX@ KECHMNF v` pe`ta eiarm e secutma delpcat` ha sadurmt`ta da r`spunha tuturer navemcer hulna`ve`str`. @lbaca smstala ù pesmbmcmt`tm mntafr`ta ha `ddas VAB, parlmtânh dentrecuc sm lenmtermz`ra` ha c` hmst`nt`. Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm

80 | Z ` f a

LMRACX@ KECHMNF `ra d`p`dmt`ta` ha ` mnst`c`, mntafr` sm întratmna smstala ha c` hmvarsm prehud`term. Xalpar`tur`, ulmhmt`ta`, culmn` sm habmtuc ha àr trabuma l`sur`ta du pradmzma pantru dentrecuc aimdmant `c deniertucum. Adkmp`lantuc ha înd`czmra, vantmc`tma, àr denhmtmen`t sm rairmfar`ra trabuma del`nh`ta în leh im`bmc pantru e iundtmen`ra aimdmant` sm smfur`. LMRACX@ KECHMNF eiar` hmspezmtmvaca ha hatadt`ra, `dtmen`ra, v`cva d`ra sa denadta`z` c` smstalaca ha del`nh` ced`ca pantru ` parlmta dentrecuc delpcat `c smstalucum `stiac îndât s` hap`sa`sd` `stapt`rmca dcmantucum prmvmnh deniertuc sm l`n`falantuc anarfmam în dc`hmra. Xe`ta prehusaca LMRACX@ KECHMNF f`r`nta`z` mnst`c`ra` r`pmh`, smlpc`, du nmvac rahus ha întratmnara sm hadm un dest tet`c rahus `c mnst`c`tmam. @v`nt`ga7 aimdmanta în iundtmen`ra varmimd`ta ha Aurevant & @rm pantru te`ta denhmtmmca? desturm adenelmda ha epar`ra? im`bmcmt`ta mntrmnsad`? desturm rahusa ha mnst`c`ra sm întratmnara? p`dkata ha `tanu`ra ` zfeletucum pantru ` p`str` cmnmsta` în zen`. @nf`g`t` în predasuc ha rataknecefmz`ra sm busmnass raanfmnaarmnf, delp`nm` `ra mlpcalant`t smstaluc d`cmt`tmm sm asta prml` delp`nma hmn Qnf`rm` d`ra ` iecesmt un rafml ha prehudtma 1 lehuca `ca smstalucum mnierl`tmd pantru `hlmnmstr`tma sm l`n`falant, mntafr`t. Zrmermt`ta` sm mntarasuc imrlam în lelantuc ha i`t` e raprazmnt` d`cmt`ta` haesabmt` ` prehusacer sm sarvmdmmcer s`ca, dra`ra` sm p`str`ra` uner rac`tmm p`rtanarm`ca secmha, ra`cmz`ra` unum hm`cef hasdkms du dcmantmm sm banaimdm`rmm s`m, frmg` pantru lahmuc îndengur`ter sm pantru h mlmnu`ra` pecu`rmm hatarlmn`ta ima ha predasaca taknecefmda, ima ha iecesmra` prehusacer. Zantru hasi`sur`ra` `dtmvmt`tmcer delardm`ca, sunt erf`nmz`ta delp`rtmlanta pantru7 -L`roatmnf prehusa sm adkmp`lanta? -Axpert prehusa sm adkmp`lanta? -Mlperturm ha pmasa ha sdkmlb, utmc`ga sm cmdanta? -Densuctmnf sm aimdmant`. Zrmn `dasta delp`rtmlanta sa ra`cmza`z` un dent`dt hmradt du pm`t` axtarn` pantru mlpert sm axpert, i`dmcmtânh drastara` vmtazam epar`tmunmcer imn`ndm`r-delardm`ca du aiadta i`ve r`bmca `supr` aimdmantam `dtmvmt`tmm sedmat`tmm.


82 | Z ` f a

D@ZMXECQC 4 Ttuhmu ha d`z. Haruc`ra` predasucum ha nafedmara întra sedmat`ta` ]ero Mntarn`tmen`c sm sedmat`ta` Lmract` Kechmnf Qnf`rm` în vahara` îndkamarmm unum dentr`dt ha mlpert ha 1:: ha smstala ha înd`czmra,vantmc`tma sm àr denhmtmen`t Dentr`dt`ra` raprazmnt` at`p` da` l`m mlpert`nt` în ì`darmca adenelmda în fanar`c, sm în daca mntarn`tmen`ca, în leh spadm`c, `dasta` raprazantânh în ienh cu`ra` hadmzmam în ì`darm. Nafedmara` dentr`dtucum ha vânz`ra - dulp`r`ra mntarn`tmen`c` raprazmnt` în pr`dtmd` denirunt`ra` eiartacer i`duta ha p`rtanarmm nafedm`term7 eiart` ha vânz`ra ` axpert`terucum sm eiart` ha dulp`r`ra (del`nh`) ` mlpert`terucum0_28\. Eiart` `ra heu` hmlansmunm, pa ha e p`rta, un` adenelmd` da dentmna delpenantaca delardm`ca sm imn`ndm`ra, pa ha `ct` p`rta p `rta un` gurmhmd`. Eiart` delardm`c` tr`ta`z` l`ri` sm denhmtmmca am ha cmvr`ra, în tmlp da eiart` imn`ndm`r` `ra în vahara pratuc sm denhmtmmca denhmtm mca ha pc`t`. @stiac, în `dast d`pmtec vem `n`cmz` utmcmzânh un dentr`dt ha vânz`ra-dulp`r`ra spadmimduc nafedmarmcer `dastum tmp ha dentr`dta axtarna, daca l`m iradvanta în d`hruc dentr`dtacer adenelmda axtarna. Zantru ra`cmz`ra` ebmadtmvucum prepus, vem ve m `n`cmz` `spadtaca prmvmnh varmimd`ra` smtu`tmam p`trmlenm`ca, ` delpatantam sm raput`tmam p`rtanarucum du d`ra sa ver îndapa nafedmarmca, hatarlmn`ra` ebmadtmvucum dentr`dtucum, raicadt`ra` în dentr`dt ` p`r`latrmcer taknmde-d`cmt`tmvm `m l`riurmcer, denvanmra` `supr` lehucum ha `lb`c`ra sm l`rd`ra ` l`riurmcer, st`bmcmra` tarlanucum ha cmvr`ra, imx`ra` pratucum dentr`dtu`c sm ` denhmtmmcer ha cmvr`ra, hatarlmn`ra` leh`cmt`tmm ha pc`t`, pradul sm ` v`cutam în d`ra `da`st` sa v` aiadtu` atd. Zraf`tmra` nafedmarmm prasupuna dâtav` delpenanta hmstmndta, h mstmndta, raspadtmv 7 ¨ întedlmra` uner stuhmm l`dre sm lmdreadenelmda, prmn ducafara` ha mnierl`tmm pantru smtu`ra` dât l`m deradt` ` vmmte`ram ì`darm adenelmda adenel mda în dentaxtuc ra`c `c pmatam? ¨ hacmlmt`ra` sm haimnmra` dât l`m ax`dt` ` ebmadtmvacer preprmm? ¨ mhantmimd`ra` dât l`m `pre`pa ha ra`cmt`ta ` ebmadtmvacer p`rtanarucum ha nafedmara? ¨ `cafara` taknmdmcer l`n`farm`ca pantu vmmte`raca ì`darm da urla`z` s` ima nafedm`ta? ¨ întedlmra` hedulant`tmam nadas`ra îndaparmm tr`t`tmvacer. Înrudât p`rtmca saln`t`ra `ca `dastum dentr`dt nu dencudrù pantru pan tru prml` e`r`, asta avmhant d` `nulmta at`pa `ca predasucum ha praf`tmra `ca nafedmarmm ù iest elmsa. În `dast sans, i`ptmd, în lelantuc în d`ra p`rta` relân`, ]ero T.R.C, T.R .C, ` trmlms imrlam hmn Qnf`rm` e darara ha eiart`, darara`, h`termt` navemm urfanta ha l`ri` ` dulp`r`terucum l`m sus `lmntmt s-` tr`nsierl`t în del`nh`. C` rânhuc am, p`rta` str`mn`, Lmract` Kechmnf T.R.C. ` trmlms prmn i`x secmdmt`terucum în d`ra ` mnhmd`t d` sa ìc` în pesasm` l`rimm hermta, în spat` 1:: ha smstala ha înd`czmra, vantmc`tma sm àr denhmtmen`t , pradul sm pratuc ( nmvacuc pratucum unmt`r ) ha 0::: 0 ::: aure / bud. Întrudât pratuc prepus ha p`rta` str`mn` ` iest densmhar`t ha p`rta` relân` d` immnh hastuc ha `prepm`t ha pesmbmcmt`tmca s`ca, p`rta` relân` ` hadms s` trmlmt` e sdrmse`ra ha mnvmt`tma pantru nafedmara, st`bmcmnhu-sa h`t` ha 2: m`nu`rma 2::6.


84 | Z ` f a

În h`t` ha 0: m`nu`rma 2::6, imrl` relân`, hânh hev`h` ha pr`fl`tmsl l`n`farm`c, ierlânh heu` adkmpa ha cudru du raspens`bmcmt`tm hmiarmta, ` ra`cmz`t url`te`raca7 ¨ prml` adkmp` s-` edup`t ha te`ta `r`ng`lantaca da tmn ha prmlmra` e`spatmcer, tr`nspertuc `daster` ha c` àrepert c` ketac, ketac, razarv`ra` d`laracer c` ketac, razarv`ra` rastùr`ntucum pantru sarvmra` lasam, un sdurt tur `c er`sucum sm `c prmndmp`cacer ebmadtmva turmstmda în`mnta ha îndapara` nafedmarmm. În `dac`sm tmlp, `da`st` adkmp` ` iest îns`rdmn`t` sm du praf`tmra` s`cmm ha nafedmara, s`c` ìc`t` în Budurastm, c` sahmuc imrlam. ¨ ` heu` adkmp`, ierl`t` în prmndmp`c hmn lalbrm adkmpam ha nafedmara, pradul sm hmn parsen`cuc hap`rt`lantucum ha denhudara, ` ac`ber`t pc`nuc ha nafedmara pradul sm hes`ruc nafedmarmm. Zc`nuc nafedmarmm ` mndcus7 ¨ haimnmra` sm sustmnara` sdepucum nafedmarmm? ¨ ebmadtmvaca l`xmla sm lmnmla `ca nafedmarmm? ¨ lehuc sm pezmtmmca ha tr`t`ra hasi`sur`ta pa lelanta ha mntaras radmpred sm pa daca ha hmvarfant`? ¨ v`rm`nta ha ierluc`rm, `rfulanta sm dentr``rfulanta? ¨ pesmbmcmt`tm ha delprelms, raspens`bmcmt`tm sm cmlmta `ca adkmpam ha nafedmara, în tet`cmt`ta sm mnhmvmhu`ca. Imrl` relân` ` darut l`m lucta mnierl`tmm ha n`tur` delardm`c`, taknmd`, haspra smtu`tm` dengundtur`c` ` pmatam sm, ha `salana`, dâtav` hat`cmm haspra dendurant`. Mnierl`tmmca ha n`tur` delardm`c` ù duprmns `tât acalanta adenelmde-sedm`ca `ca pmatacer ha hasi`dara ` prehusucum axpert`t, dât sm d`r`dtarmstmdm fanar`ca (prat ha dulp`r`ra, prat ha h a vânz`ra, darara, eiart`) `ca pmatacer mntarn`tmen`ca. Ha `salana`, p`rta` str`mn` ` praf`tmt sm e ims` delardm`c`, delardm`c`, ims` da dentmna daca l`m mlpert`nta dcùza dentr`dtu`ca. Naimmnh c` prml` ì`dara îndkam`t`, daca heu` p`rtm `vânh e rac`tma adenelmd` ha prmatanma, imrl` relân` ` densmhar`t l`m putmn mlpert`nt` praf`tmra` hes`rucum prmvmnh benmt`ta` p`rtanarucum, smtu`tm` adenelmde-imn`ndm`r` ` `dastum` immnh hag` dunesdut`. Hup` ra`cmz`ra` `dastum p`s, adkmp` ` tradut c` ac`ber`ra` `fanham ha cudru. @da`st` dentrmbuma c` ra`cmz`ra` uner ebmadtmva mlpert`nta, c` erhen`ra` e rhen`ra` `dtmvmt`tmcer pantru nafedmarmca preprmu-zmsa, sacadt`ra` prmermt`tmcer, dune`stara` dune`stara` suddasmunmm `dtmvmt`tmcer, d`canh`ruc nafedmarmm. Qrl`teruc p`s ` iest st`bmcmra` ha d`tra hap`rt`lantuc ha denhudara de nhudara ` bufatucum nafedmarmm. @pem, `dast hap`rtlant îlpraun` du nafedm`teruc n afedm`teruc sai, Hc. Lmk`m Zepasdu, sm întra`f` cum adkmp` ha nafedmara, ` ac`ber`t premadtuc ha dentr`dt. @spadtuc pa d`ra îc vem tr`t` în dentmnu`ra` de ntmnu`ra` `dastum d`pmtec sa raiar` c` hasi`sur`ra` nafedmarmm. În fanar`c, în d`zuc nafedmarmcer delpcaxa, c` prml` întâcnmra ` adkmpacer ha nafedmara sa v` ac`ber` pc`nuc delun ha tr`t`tmva. @dast hedulant vmza`z` dac putmn s`sa fanurm ha `dtmvmt`tm prmvmnh nafedmara`, `spadta pa d`ra ca vem tr`t`, în denierlmt`ta du `pcmd`bmcmt`ta` cer pr`dtmd`, în daca da urla`z`7 ¨ nafedmara` denhmtmmcer taknmda sm ha d`cmt`ta. Zrebcal`tmd` delpcax` pa d`ra e prasupun denhmtmmca taknmda sm ha d`cmt`ta trabuma s` i`d` ebmadtuc ebm adtuc nafedmarmm purt`ta întra spadm`cmstmm în helanmu, h`r d`ra s` `mb` sm e bun` praf`tmra în helanmuc delartucum axtarmer în fanar`c. În d`zuc ha i`t`, p`rta` str`mn` ` prazant`t hes`ruc taknmd praf`tmt spadm`c pantru `da`st` smtu`tma. Întrudât imrl` relân` nu ar` c` prml` ì`dara ha h a `dast fan, a` dulp`rânh dulp` rânh sm în tradut `salana` smstala ha c` imrl` Lmract` Kechmnf, `da`st` ` iest ha `derh mlahm`t du `dasta spadmimd`tmm taknmda, subcmnmmnh în prmndmpmu d` `r im mntaras`t` ha un nul`r ha 1:: ha smstala.


88 | Z ` f a

¨ nafedmara` denhmtmmcer delardm`ca. Qn acalant mlpert`nt `c nafedmarmm denhmtmmcer delardm`ca îc denstmtuma prebcal` `lb`c`gucum sm `c l`rd`gucum `dastum`. ¨ nafedmara` pratucum sm ` denhmtmmcer ha pc`t`. Zratuc denstmtuma unuc hmntra daca l`m mlpert`nta acalanta `ca dentr`dtucum sm, în fanar`c, `c vânz`rmm mntarn`tmen`ca, `supr` d`rum` sa dendantra`z` în prmndmp`c nafedmara`, `vânh e l`ra putara ha mnicuant` în hatarlmn`ra` fr`hucum ha delpatmtmvmt`ta ` prehusacer sm sarvmdmmcer. Zratuc `ra un rec prmndmp`c în hatarlmn`ra` aimdmantam ì`darmcer adenelmda, raprazantânh ,,helanmuc prmndmp`c `supr` d`rum` sa dendantra`z` `tantm` nafedm`termcer pantru `rlenmz`ra` mntarasacer d`ra `hasaerm sunt, într-e l`sur` l`m l`ra sù l`m lmd`, dentr`hmdtermm7 axpert`teruc tmnha, ha rafuc`, s` ebtmn` praturm dât l`m l`rm m`r mlpert`teruc s` `dkmzmtmenaza l`riurmca c` praturm dât l`m ge`sa2_21\". Întrudât în d`zuc ha i`t`, vânz`teruc îsm prepusasa pratuc unmt`r ha 0::: aure/bud., m`r dulp`r`teruc hera` s` `dkmzmtmenaza l`ri` c` un prat ha ==: aure/bud., asta avmhant d` nmdm dentr`dtuc în dùz` nu ` i`dut axdaptma ha c` rafuc`. Nafedmara` sm iunh`lant`ra` pratucum ` pernmt ha c` lateh` pratucum spadmimd, pratuc pa pm`t` mntarn`tmen`c` v`rmmnh întra ==1 sm === aure. @stiac, p`rta` str`mn` ` îndaput `da`st` nafedmara, `pcmdânh taknmd` secmdmt`rmm mntarna ` pratucum. Xaeratmd, `da`st` taknmd` url`rasta ebtmnara` uner mnierl`tmm raiarmte`ra c` desturmca ra`ca ha prehudtma sm delardm`cmz`ra. Densmharânh d` pratuc ca hap`sasta d`p`dmt`tmca l`tarm`ca, adkmp` relân` ` îndard`t s` bcedkaza e`radul nafedmara` dentr`dtucum iecesmnh taknmd` i`csam delanzm ha preb`. @da`st` taknmd` denst` în secmdmt`ra` uner praturm ,,spadm`ca" pantru e d`ntmt`ta l`m lmd` sm prelmsmuna` uner delanzm vmmte`ra l`m subst`ntm`ca. Nafedm`teruc sai relân nu ` iest ie`rta mnspmrmt în `cafara` `dastam taknmdm, întrudât rac`tmmca hmntra daca heu` p`rtm `vaù ,,în sp`ta" nu un`, dm l`m lucta dentr`dta `ntarme`ra, te`ta îndunun`ta du suddas hapcmn. Hânhu-sm sa`l` d` p`rta` relân` vra` s` îndkama în ra`cmt`ta dentr`dtuc pantru daca 1:: `p`r`ta, h`r hmn pundt ha vahara imn`ndm`r, dât sm hmn pundta ha vahara `c uner dra`nta ha nafedmara `ca nafedm`terucum relân, nafedm`teruc sai str`mn ` `pcmd`t taknmd` îlp`rtmrmm af`ca ` hmiarantam. @da`st` taknmd` denst` în i`ptuc d` unuc hmntra nafedm`term vmna du e secutma ha delprelms prmn îlp`rtmra` hmiarantam în heu` p`rtm af`ca. @da`st` eiart` ` iest `hlms` ha d`tra adkmp` relân`, du lantmuna` d` pc`t` s` sa i`d` prmn `drahmtmv hedulant`r mraved`bmc hasdkms în tarlan ha 01 zmca ha c` h`t` `nunt`rmm ha d`tra p`rta` str`mn`, d` l`ri` asta praf`tmt` ha axpahmara. Na`vânh nmlmd ha `hùf`t sm immnh ha `derh du prepunara` relânmcer, p`rtanarmm unfurm ù prepus url`termm p`sm7 ¨ nafedmara` prebcalacer gurmhmda? ¨ nafedmara` `cter `spadta prmvmnh dentr`dtuc axtarn ha vânz`ra-dulp`r`ra. Radaptm` d`ntmt`tmv` v` im i`dut` prmn nul`r`ra sm lantmen`t` într-un predas varb`c ha cmvr`ra/radaptma, dartmimdânhu-sa avantu`caca cmpsurm. Radaptm` d`cmt`tmv` v` im i`dut` prmntr-un dartmimd`t ha dentrec alms ha d`tra e erf`nmz`tma nautr`. ¨ `rbmtr`guc. @p`rmtm` uner avantu`ca cmtmfmm razuctânh hmn dentr`dt sù în caf`tur` du `dast` sm pa d`ra p`rtmca nu ca pet secutmen` pa d`ca `lm`bmc` ver im razecv`ta în imn`c prmn `rbmtr`g, du axdcuhara` mnst`ntacer erhmn`ra. În `dast sans, p`rtmca ù `cas d` Mnst`nt` `rbmtr`c` delpatant`, Delmsm` ha @rbmtr`g ha pa cânf` D`lar` ha Delart sm Mnhustrma hmn Budurastm. @da`st`, denierl întacafarmm, v` guhad` cmtmfmmca pa b`z` preprmmcer s`ca rafucm.


81 | Z ` f a

Tt`bmcmnh te`ta `dasta `spadta, daca heu` p`rtm ù rausmt c` h`t` ha 20 m`nu`rma 2::6, s` imn`cmzaza nafedmarmca prazantucum dentr`dt, îndununânh du suddas lund` ha adkmp` ` dacer heu` imrla, pradul sm ` nafedm`termcer saim. Yem duprmnha sm prmndmp`caca acalanta `ca dentr`dtucum ha vânz`ra-dulp`r`ra axtarn, derac`ta du adkmv`cantaca cer da sa raf`sasd în dentr`dtuc saln`t întra ]ero Mntarn`tmen`c (imcm`c` relân`) sm Lmract` Kechmnf (p`rta` str`mn`)7 Imrl` mlpert`te`ra ]ERO Relânm` - Xaknmd` irmfucum.@ar denhmtmen`t T.R.C T.R. C du sahmuc în Bh. Qnmrmm, nr 2:, Budurastm, înrafmstr`t` c` Rafmstruc Rafmstruc Delartucum sub nul`ruc G8:/9041/0==8, ` iest raprazant`t` prmn Hc. Lmk`m Zepasdu m`r imrl` str`mn`/ axpert`te`ra, Lmract` Kechmnf T.R. C., du sahmuc în Tzelehm Qt 8., ZI 4:0 2;=: X`t`, Buh`past`, Qnf`rm`, înrafmstr`t` c` Rafmstruc Delartucum sub nul`ruc 2:::/0=;;, ` iest raprazant`t` prmn Hc. Geknsen D. Ebmadtuc dentr`dtucum îc raprazmnt` mlpertuc ha smstala ha mnd`czmra, vantmc`tma sm àr denhmtmen`t pantru p antru uz d`snmd sm mnhustrm`c. Yânz`teruc sa ebcmf` s` cmvraza l`ri` în d`ntmt`ta` sm d`cmt`ta` d `cmt`ta` stmpuc`t` în dentr`dt, h`t` cmvr`rmm immnh densmhar`t` 2: l`m 2::6. Radaptm` d`ntmt`tmv` sm d`cmt`tmv` ` l`riurmcer trabuma aiadtu`t` în l`xml 1 zmca ha c` h`t` sesmrmm l`rimm c` dulp`r`ter, denierl dentr`dtucum. @da`st` v` im lantmen`t` într-un predas v arb`c ha cmvr`ra/radaptma, dartmimdânhu-sa st`ra` l`rimm sm haiadtaca (cmpsurmca) ha d`tra raprazant`ntmm dulp`r`terucum sm dam `m vânz`terucum. Radaptm` d`cmt`tmv` v` im i`dut` prmntr-un dartmimd`t ha dentrec alms ha d`tra e erf`nmz`tma nautr`. Dentrecuc d`cmt`tmm v` im aiadtu`t în iundtma ha denhmtmmca ha d`cmt`ta stmpuc`ta în dentr`dt. L`riurmca sù p`rta` ha l`riurm l` riurm f`smt` d` naderaspuz`te`ra c` radaptm` d`cmt`tmv` ver im pusa c` hmspezmtm` vânz`terucum în în l`xml 6 zmca ha c` h`t` radaptmam, pa dkactum`c` `dastum`, sù l`riurmca raspadtmva ver puta` im iecesmta h`r nul`m du `derhuc axpras `c vânz`terucum. Radc`l`tmmca pet im `hras`ta ha dulp`r`ter vânz`terucum, hup` dul urla`z`7 radc`l`tmmca d`ntmt`tmva pet im `hras`ta tmlp ha 01 zmca ha c` h`t` c` d`ra d` ra l`riurmca ù iest prmlmta c` hastmn`tm` imn`c`, pa b`z` predasucum varb`c. Radc`l`tmmca Radc `l`tmmca d`cmt`tmva pet im `hras`ta tmlp ha 4: ha h a zmca ha c` h`t` sesmrmm l`riurmcer c` hastmn`tm` imn`c` pa b`z` dartmimd`tucum ha dentrec alms ha e erf`nmz`tma nautr`. Zantru haiadtaca ha d`cmt`ta h`ter`ta uner vmdmm `sdunsa, `p`ruta pa hur`t` parme`ham ha utmcmz`ra nerl`c` ` l`riurmcer, radc`l`tmmca ver im prazant`ta în tarlan ha 01 zmca ha c` h`t` `p`rmtmam cer sm ver im însetmta ha unuc hmntra url`te`raca hedulanta, almsa ha d`tra e erf`nmz`tma ùtermz`t`7 dartmimd`tuc ha mnspadtma, dartmimd`tuc ha dentrec sù bucatmnuc ha `n`cmz`, `n `cmz`, ietefrìmm sm lestra hup` d`z. ịn l`xmlul 01 zmca ha c` h`t` prmlmrmm radc`l`tmam, vânz`teruc `ra ebcmf `tm` s`sm netmimda pundtuc ha vahara i`dânh dunesdut` p`rara` s` i`t` ha radc`l`tmmca dulp`r`terucum. ịn d`hruc `dacum`sm mntarv`c, vânz`teruc v` delunmd` h`d` herasta s` v`h` l`riurmca radc`l`ta, m`r în `dast d`z, mnspadtm` v` im i`dut` în mntarv`cuc în d`ra l`riurmca sunt tmnuta c` hmspezmtm` s`. Hur`t` stmnfarmm radc`l`tmam asta ha 4: ha zmca ha c` h`t` c` d`ra ` iest hadc`ns`t`, m`r stmnfara` radc`l`tmam v` denst` ima în `derh`ra` unum un um r`b`t ` v`cermm l`riurmcer radc`l`ta, ima în încedumra` `daster l`riurm, ima în rastmtumra` dentr`v`cermm d`ntmt`tmm cmvr`ta în lmnus, ima prmn `cta d`m ha stmnfara denvanmta ha p`rtm. H`d` dulp`r`teruc nu-c `vmza`z` pa vânz`ter `supr` radc`l`tmam s`ca, în parme`h` st`bmcmt` prmn dentr`dt, `dast` v` im înhrapt`tmt c` radc`l`tmm d` sm în d`zuc unam înd`cd`rm naasantm`ca ` dentr`dtucum. În ì`r` stmnfarmm radc`l`tmmcer pa d`mca lantmen`ta, dulp`r`teruc v` im înhrapt`tmt c` delpans`tmm pantru hùna - mntarasa, sm c` pan`cmz`rm. D`ntmt`ta` l`rimm asta raprazant`t` în `dast d`z ha un tet`c ha 1:: ha smstala ha àr denhmtmen`t pantru uz d`snmd. @p`r`taca da i`d ebmadtuc dentr`dtucum sunt prehusa p rehusa în Qnf`rm`. Dartmimd`tuc ha d`cmt`ta alms ha Lmract` Kechmnf T.R.C.(unmt`ta` prehud`te`ra) v` însetm l`ri` c` hastmn`tma. Da rtmimd`tuc ha d`cmt`ta v` im alms în 4 axalpc`ra, hup` dul urla`z`7 un axalpc`r sa v` `nax` c` Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm Tdernmdastm

89 | Z ` f a

hedulantaca ha pc`t`, un axalpc`r sa v` `nax` c` hedulantaca da însetasd tr`nspertuc, un axalpc`r sa v` trmlmta dulp`r`terucum prmn pest` radel`nh`t` àrm`n` în lelantuc în d`ra l`riurmca sa axpahm`z` sù sunt prah`ta `fantucum ha tr`nspert. C` secmdmt`ra` vânz`terucum, dentrecuc l`rimm sa v` puta` i`da ha d`tra dulp`r`ter sù ha d`tra raprazant`ntmm `dastum` în i`brmd` prehud`terucum, în iundtma ha prmndmp`caca at`pa `ca predasucum ha i`brmd`tma ` l`rimm raspadtmva. @dast dentrec nu v` ìadt` du nmlmd r`spunhara` vânz`terucum pantru d`cmt`ta` naderaspunz`te`ra ` l`rimm cmvr`ta. În prmvmnt` `lb`c`gucum, vânz`teruc trabuma s` m` te`ta l`surmca sm s` hmspun` d` l`ri` s` ima `lb`c`t` deraspunz`ter. @lb`c`guc trabuma s` `smfura mntafrmt`ta` sm pretadtm` l`rimm pa te`t` hur`t` tr`nspertucum, pân` c` utmcmz`teruc imn`c. L`riurmca ver im tr`nspert`ta pa d`ca rutmar` du lmgce`daca ha tr`nspert d`ra `p`rtmn vânz`terucum.Zratuc unum smstal în url` nafedmarmm asta ha 0::: aure, m`r v`ce`ra` tet`c` asta ha 1::.::: aure, mndcuzânh `lb`c`guc. În d`hruc nafedmarmm s-ù hmsdut`t sm denhmtmmca sm leh`cmt`tmca ha pc`t`, `dasta` raprazantânh un `spadt ie`rta mlpert`nt în haruc`ra` tr`nz`dtmam. Zc`t` l`riurmcer sa v` aiadtu` prmn `drahmtmv hedulant`r mraved`bmc hasdkms în tarlan ha 01 zmca ha c` h`t` `nunt`rmm ha d`tra vânz`ter prmn i`x sù tacax d` l`ri` asta praf`tmt` ha axpahmara. @drahmtmvuc asta v`c`bmc 4: ha zmca ha c` h`t` hasdkmharmm pantru cmvr`ra sm 81 ha zmca pantru hapunara` hedulantacer. @daca`sm tarlana sa ver `pcmd` ermd`rer lehmimd`rm `ca `drahmtmvucum sù l`ger`rm `ca v`cermm `dastum`. @drahmtmvuc v` im pc`tmt c` vahara , dentr` prazant`rmm url`te`racer hedulanta7 i`dtur` delardm`c`, delpcat`t` în 1 axalpc`ra în i`ve`ra` ]ERO Relânm` - Xaknmd` irmfucum.@ar denhmtmen`t T.R.C? spadmimd`tm` l`riurmcer cmvr`ta? cmst` ha `lb`c`g în 1 axalpc`ra? dartmimd`tuc ha d`cmt`ta alms ha d`tra prehud`ter, în depma? ietedepm` cmdantam ha axpert, sù lantmuna` vânz`terucum pa i`dtur` delardm`c` d` nu asta nadas`r` cmdant` ha axpert în ermfmn`c? denimrl`ra` vânz`terucum prmn d`ra `dast` `tast` d` c` h`t` înd`rd`rmm ù iest trmlmsa p`r-`vmen dulp`r`terucum dâta un axalpc`r hup` i`dtur` sm dartmimd`tuc ha d`cmt`ta? depma hup` i`xuc sù tacaxuc ha delunmd`ra h`t în 8; ha era ha c` cmvr`ra. Tpazaca b`nd`ra pantru lehmimd`ra` `drahmtmvucum ver im supert`ta ha d`tra vânz`ter. Dulp`r`teruc v` supert` dkactumacmca du lehmimd`ra` `drahmtmvucum nul`m h`d` întârzmara` sa h`tera`z` unam hasdkmharm frasmta sù în d`zuc unam supcmlant`rm ` v`cermm `drahmtmvucum. Xe`ta dacac`cta denhmtmm ver im în denierlmt`ta du Bresur` D`laram Mntarn`tmen`ca ha Delart 1::/0==4, raiarmte`ra c` `drahmtmv. @smfur`ra` l`riurmcer mntr` în `trmbutm` dulp`r`terucum. @dast` îsm v` `smfur` l`ri` pa tet p`rdursuc tr`nspertucum. Qn `ct `spadt ie`rta mlpert`nt în d`hruc dentr`dtucum ha mlpert asta raprazant`t prmn dcùz` iertam l`gera. Iert` l`ger` raprazmnt` te`ta avanmlantaca sm/sù smtu`tmmca d`ra sd`p` dentrecucum p`rtmm d`ra mnved` iert` l`ger` sm d`ra sunt mlpravmzmbmca, ha naînc`tur`t sm `p`r hup` da dentr`dtuc ` iest îndkam`t, îlpmahmdânh sù întârzmmnh tet`c sù p`rtm`c înhapcmnmra` ebcmf`tmmcer dentr`dtu`ca. În dentr`dtuc în dùz`, dcùz` iertam l`gera, `vânh un d`r`dtar st`nh`rhmz`t, v` raspadt` pravaharmca denvantmmcer mntarn`tmen`ca da rafcalanta`z` rac`tmmca delardm`ca mntarn`tmen`ca. Denvantm` ENQ `supr` dentr`dtacer ha vânz`ra-dulp`r`ra ha bunurm ( Yman` 0=;:) sm Zr`dtmdmca sm uz`nta pantru drahmtuc hedulant`r (0=;4). Xe`ta avantu`caca cmtmfmm razuctânh hmn prazantuc dentr`dt sù în caf`tur` du `dast` sm pa d`ra p`rtmca nu ca pet secutmen` pa d`ca `lm`bmc` ver im razecv`ta în imn`c prmn `rbmtr`g, du axdcuhara` mnst`ntacer erhmn`ra. Mnst`nt` `rbmtr`c` delpatant` v` im Delmsm` ha @rbmtr`g ha pa cânf` D`lar` ha Delart sm Mnhustrma hmn Budurastm d`ra v` guhad` cmtmfmmca pa b`z` preprmmcer s`ca rafucm (du axdaptm` d`zurmcer în d`ra, prmn `derhurm sù denvantmm fuvarn`lant`ca sa pravaha `ctiac). Hadmzm` Delmsmam ha @rbmtr`g asta ebcmf`terma sm haimnmtmv`. Z`rtmca `ddapt` d` prazantuc dentr`dt s` ima fuvarn`t ha cafa` relân` sm sa ebcmf` s` axaduta i`r` `lân`ra hadmzmmca cu`ta ha Delmsm` ha @rbmtr`g. @cta dcùza d`ra ù iest hmsdut`ta în d`hruc `lpcucum predas ha nafedmara ù iest7 ebtmnara` cmdantam ha Frupuc Tdec`r @frmdec Tdernmdastm

86 | Z ` f a

axpert ha d`tra vânz`ter pa spazaca s`ca, cmdant` d`ra s`-m parlmt` înhapcmnmra` c` tmlp sm în buna denhmtmunm ` ebcmf`tmmcer s`ca dentr`dtu`ca pantru ` avmt` pc`t` hùnacer. Dentr`dtuc pe`ta im lehmimd`t în sdrms în`mnta sù în tmlpuc haruc`rmm s`ca, du `derhuc `lbacer p`rtm. Dulp`r`teruc `ra hraptuc s` raaxperta l`riurmca d`ra denstmtuma ebmadtuc prazantucum dentr`dt. @dast dentr`dt mntr` în vmfe`ra nul`m hup` denimrl`ra` s` ha d`tra dulp`r`ter în hadurs ha 01 zmca ha c` saln`ra` s`. Xe`ta nafedmarmca sm deraspenhant` purt`t` în`mnta ha h`t` saln`rmm dentr`dtucum sm d`ra sunt dentr`ra pravaharmcer cum, sunt nuca sm na`vanmta. Xe`t` deraspenhant` hmntra p`rtm, uctarme`r` îndkamarmm dentr`dtucum v` im purt`t` în cmlb` dentr`dtucum sù, în d`zurm spadm`ca, într-e cmlb` uzu`c` delartucum mntarn`tmen`c. Dentr`dtuc ` iest îndkam`t în 4 axalpc`ra, te`ta `vânh `daa`sm v`c`bmcmt`ta c` Budurastm, Relânm`. Delpcaxmt`ta` ra`cmt`tmcer dentalper`na în d`ra sa hasi`se`r` nafedmarmca în ì`darmca adenelmda mntarn`tmen`ca `ra un mlp`dt haesabmt `supr` delpert`lantucum nafedm`termcer sm ` parierl`ntam în tr`t`tmva. E `salana` delpcaxmt`ta huda c` nadasmt`ta` unam praf`tmrm lmnutme`sa ` nafedmarmcer, `salana` `dtmuna naimmnh haced smlpc`. Xr`t`ra` du suparimdm`cmt`ta sù acuh`ra` `dastam at`pa nu tmna nul`m ha i`ptuc d` praedup`rmca detmhmana, nulare`sa îm ebcmf`, ha daca l`m lucta erm, pa dam hastmn`tm s` nafedmaza i`r` s` hmspun` ha tmlpuc nadas`r pantru mnierl`ra` sm hedulant`ra` nadas`r`, dm sm ha ratmdant`, dac putmn razarv`, l`nmiast`t` i`t` ha însusm epertunmt`ta` praf`tmrmm nafedmarmcer.


8; | Z ` f a

BMBCMEFR@IMA 0. BĄcĄnmdĄ, Tmcvmu — Delunmd`ra` în ì`darm, Ahmtur` @TA, Budura ŕtm 2. B`tr`, Zreleh ? B`tr`, Ymg`m — Mham ŕm si`turm pantru l`n`farm delpatmtmvm, Ahmtur` Nmducasdu, Budura ŕtm.

4. Dkmrm`dasdu, @hrm`n` — Delunmd`ra mntar ul`nĄ. ul`nĄ. Delunmd`ra în ì`darm. Nafedmara, Ahmtur` @TA, Buduraŕtm.

8. Hmnu, Lmk`m — Delunmd`ra`, Ahmtur ` ŞtmmnŤmi mdĄ, mdĄ, Buduraŕtm,0==6. 1. Menasdu, Fkaerfka — Hmlansmunmca ductut`ca `ca l`n`falantucum, l`n`falantucum,

Ahmtur` AdenelmdĄ, Buduraŕtm. 9. Lek`nu, Icermn` — Delunmd`ra` sdrmsĄ aimdmantĄ în ì`darm, Ahmtur`

@TA, Buduraŕtm. 6. ZcĄdmnt`r, @nfac` — Delunmd`ra ŕm r ac`Ťmen` ac`Ťmen`ra mntarparsen`cĄ pezmtmvĄ,

Ahmtur` QnmvarsmtĄŤmm « @urac Yc`mdu«, @r`h, 2::; ;. Refega`nu, @nfac` — Delunmd`ra Delunmd`ra ŕm cmlb`g adenelmd, Ahmtur` @TA,

Buduraŕtm. =. Ttramu, @nd` — HmdŤmen`r ha adenelma, Ahmtur` Nmducasdu, Budura ŕtm. HmdŤmen`r ha 0:. Y`smcmu, Drmstmnac — Xaknmdm ha nafedmara ŕm delunmd`ra în ì`darm,

Ahmtur` @TA, Buduraŕtm.


8= | Z ` f a

Atestat - Comunicarea in afaceri

Recommend Documents