Gheorghe Voinea
1
CUPRINS:
Cuprins:...................................................................................................................................................
1
CAP. 1. Conceptul şi sfera finanţelor internaţionale ............................................................................. 4 1.1. Conţinutul şi sfera finanţelor internaţionale ................................................................................. 4 1.2. Mutaţii şi tendinţe în finanţele internaţionale ............................ ...................................... ..................... ..................... ..................... .................... ......... 5 CAP. 2. Valutele şi monedele internaţionale.......................................................................................... 9 2.1 Valutele Valutele concept! forme! re"im de sc#im$................... sc#im$..... ............................ ............................. ............................. ............................ ...................... ........ 9 2.2 Monedele internaţionale............... internaţionale. ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ........................... ............. 12 CAP. %. Cam$iile! $iletele la ordin! cecurile şi cardurile instrumente de plat& internaţionale ...... 19 %.1. Cam$ia instrument de plat& în relaţiile economice internaţionale ........................................... 19 %.2 'iletul la ordin ............................ .............. ............................. ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ............... 24 %.% Cecul................................................................................................................................................ 25 %.4 Cartea de plat& (cardul) ........................... ............. ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ ............................ ................ 2* CAP. 4. Cursul de sc#im$ şi impactul s&u în relaţiile economice internaţionale ............................... %+ 4.1 4.2 4.% 4.4 4.5 4.*
Cursul ,alutar: concept! funcţii! forme ........................... ............. ............................ ............................. ............................. ............................ ................... ..... %+ -lotarea cursurilor cursuri lor ,alutare.................. ,alutare.... ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ .......................... .................. ...... %2 -actori care influenţea& asupra cursului ,alutar........................ ,alutar.................................. ..................... ..................... ..................... ................. ...... %% /eorii /eorii asupra determin&rii cursului ,alutar ........................................ .......................... ............................ ............................. ........................... ............ %5 0nfluenţa cursului ,alutar asupra relaţiilor economice internaţionale ..................................... ....................... ................. ... %9 iscul ,alutar şi m&suri de protecţie ............................ .............. ............................ ............................ ............................ ............................ ....................... ......... 42
CAP. 5.Pieţele ,alutare şi pieţele deri,ate de de,ie ........................................................................... 4* 5.1 5.2 5.% 5.4
fera pieţelor ,alutare şi participanţii............ participanţii ........................... ............................. ............................ ............................ ............................ ...................... ........ 4* 3peraţiile pe pieţele ,alutare ............................ .............. ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ..................... ...... 4 Pieţele P ieţele futures de de,ie ........................... ............ ............................. ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ................ 5+ Pieţele P ieţele opţiunilor de de,ie ............................ .............. ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ....................... ......... 52
CAP. *. Piaţa ,alutar& din omnia .................................................................................................... 5 *.1 Politica ,alutar& a '&ncii '&ncii 6aţionale a omniei omniei ................................... ..................... ............................ ............................. ......................... .......... 5 *.2 fera pieţei ,alutare din omnia si operatiunile operatiunile ,alutare........................7777777775 ,alutare........................7777777775 *.% 3r"aniarea si functionarea pietei ,alutare inter$ancare inter$ancare in omania 77777....................*+ 77777....................*+ *.4 3peratiunile de sc#im$ ,alutar cu numerar si su$stitute de numerar pentru persoane fiice pe teritoriul omaniei ................................................................................................................................ *1 CAP. . Piaţa euro,alutelor şi pieţele financiare internaţionale ......................................................... *% .1 Piaţa euro,alutelor ........................... ............. ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ....................... ......... *% .2 Pieţele financiare internaţionale ............................ .............. ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ................ ** CAP. 8. -ormarea -ormarea şi utiliarea utiliarea reer,elor internaţionale ............................ .............. ............................ ............................ ........................ .......... 4 8.1 ic#iditatea internaţional&: internaţional& : sfer& şi forme de eprimare..................... eprimare...... ............................. ............................ .......................... ............ 4 8.2 eer,ele internaţionale.............. internaţionale ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ .............. 5 8.% eer,ele internaţionale ale omniei ............................ ............. ............................. ............................ ............................ ............................ .................... ...... * CAP. 9. Creditul internaţional: tr&s&turi! forme! "aranţii.................................................................. 8 9.1 9.2 9.% 9.4 9.5 9.*
Creditul internaţional! tr&s&turi şi clasificare ................................... ..................... ............................ ............................. ............................. ................ 8 -ormele creditului internaţional........ internaţiona l...................... ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ...................... ....... 8 ;arantarea şi asi"urarea creditelor internaţionale ..................................... ....................... ............................ ............................ ................... ..... 8+ 3r"anisme de acordare şi "arantare a creditelor de eport în omnia ........................... ............. ....................... ......... 81 -orfaitin"ul -orfait in"ul si factorin"ul ........................... ............. ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ .......................... ............ 84 Creditele în ,alut& acordate de $&ncile comerciale din omnia ........................... ............. ............................ ..................... ....... 8*
CAP. 1+. Modalit&ţi şi acorduri de plat& internaţionale ..................................................................... 9+ 1+.1 1+.2 1+.% 1+.4 1+.5 1+.* 1+.
fera şi "ruparea pl&ţilor internaţionale ........................................ .......................... ............................ ............................. ............................. .................. 9+ Acrediti,ul documentar ............................ .............. ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ .......................... ............ 92 0ncasso documentar............... documentar ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. .................. 1+1 3rdinul de plat&................... plat&..... ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ .................. .... 1+4 ? ;AM ........................................................ 1+5 crisoarea cri soarea de "aranţie $ancar&.................... $ancar&...... ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ...................... ....... 1+* Compensaţia ........................... ............. ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ................ 1+9
CAP. 11. -ondul Monetar M onetar 0nternaţio 0n ternaţional nal.............. ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ .................. .... 111 11.1 esursele -ondului Monetar 0nternaţional .................................... ....................................................... ...................................... ............................111 .........111 11.1 Politici şi facilit&ţi de finanţare ale -ondului -ondu lui Monetar 0nternaţional ........................................11% ........................................11% CAP. 12. 'anca Mondial& .................................... ....................................................... ...................................... ...................................... ...................................... ...........................122 ........122 12.1 'anca 0nternaţional& Pentru econstrucţie @i uropean& pentru econstrucţie şi <)....................... ('><)................................. ..................... ............. 1% 1%.% 'anca >uropean& >uropea n& de 0n,estiţii ('>0) ................................ .................. ............................ ............................ ............................ .......................... ............ 142 CAP. 14. 'alanţa de pl&ţi p l&ţi ............................ .............. ............................. ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ................ 14 14.1 14.2 14.% 14.4
>c#ili$rul ,alutar şi coneiunile coneiun ile sale ............................ .............. ............................ ............................ ............................ ............................. ................... .... 14 Conceptul de $alanţ& de pl&ţi si structura............. structur a........................... ............................ ............................ ............................ ......................... ........... 14 Capitolele $alanţei de pl&ţi.................... pl&ţi...... ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ .............. 15+ eflectarea ec#ili$rului ,alutar prin $alanţa de pl&ţi ............................ .............. ............................ ............................ .................... ...... 152
CAP. 15. iscul de ţar& ţa r& ............................. ............... ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ................. ... 154 15.1
1*2
CAP. 1+. Modalit&ţi şi acorduri de plat& internaţionale ..................................................................... 9+ 1+.1 1+.2 1+.% 1+.4 1+.5 1+.* 1+.
fera şi "ruparea pl&ţilor internaţionale ........................................ .......................... ............................ ............................. ............................. .................. 9+ Acrediti,ul documentar ............................ .............. ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ .......................... ............ 92 0ncasso documentar............... documentar ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. .................. 1+1 3rdinul de plat&................... plat&..... ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ .................. .... 1+4 ? ;AM ........................................................ 1+5 crisoarea cri soarea de "aranţie $ancar&.................... $ancar&...... ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ...................... ....... 1+* Compensaţia ........................... ............. ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ................ 1+9
CAP. 11. -ondul Monetar M onetar 0nternaţio 0n ternaţional nal.............. ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ .................. .... 111 11.1 esursele -ondului Monetar 0nternaţional .................................... ....................................................... ...................................... ............................111 .........111 11.1 Politici şi facilit&ţi de finanţare ale -ondului -ondu lui Monetar 0nternaţional ........................................11% ........................................11% CAP. 12. 'anca Mondial& .................................... ....................................................... ...................................... ...................................... ...................................... ...........................122 ........122 12.1 'anca 0nternaţional& Pentru econstrucţie @i uropean& pentru econstrucţie şi <)....................... ('><)................................. ..................... ............. 1% 1%.% 'anca >uropean& >uropea n& de 0n,estiţii ('>0) ................................ .................. ............................ ............................ ............................ .......................... ............ 142 CAP. 14. 'alanţa de pl&ţi p l&ţi ............................ .............. ............................. ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ................ 14 14.1 14.2 14.% 14.4
>c#ili$rul ,alutar şi coneiunile coneiun ile sale ............................ .............. ............................ ............................ ............................ ............................. ................... .... 14 Conceptul de $alanţ& de pl&ţi si structura............. structur a........................... ............................ ............................ ............................ ......................... ........... 14 Capitolele $alanţei de pl&ţi.................... pl&ţi...... ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ .............. 15+ eflectarea ec#ili$rului ,alutar prin $alanţa de pl&ţi ............................ .............. ............................ ............................ .................... ...... 152
CAP. 15. iscul de ţar& ţa r& ............................. ............... ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ................. ... 154 15.1
1*2
CAP0/3 12 'A6CA M36<0AB Grupul Băncii Mondiale este format din Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID), orporaţia !inanciară Internaţională (!I), A"enţia de Garantare a Investiţiilor Multilaterale (MIGA), entrul Internaţional de #oluţionare a $iti"iilor privind Investiţiile (I#$I)%
12.1 'anca 0nternaţional& pentru econstrucţie şi
a)3$iecti,ele '&ncii 0nternaţionale pentru econstrucţie şi
94
spri0inirea reconstrucţiei şi dezvoltării economiei statelor mem&re prin investiţii de capitaluri -n scopuri productive, inclusiv reconstrucţia economiilor distruse de răz&oi, reconversia ramurilor productive la nevoile de pace şi -ncura0area dezvoltării ramurilor productive -n ţările mai puţin dezvoltate4 promovarea investiţiilor străine private pe calea acordării de "aranţii sau a participării la credite şi alte investiţii ale sectorului privat, dacă capitalul privat nu este disponi&il -n termeni rezona&ili să suplimenteze investiţiile private -n scopuri productive4 susţinerea creşterii ec1ili&rate pe termen lun" a comerţului internaţional şi menţinerea ec1ili&rului &alanţei de plăţi prin -ncura0area investiţiilor internaţionale destinate dezvoltării ramurilor productive -n statele mem&re, creşterii productivităţii muncii şi standardului de viaţă -n teritoriile lor4 coordonarea -mprumuturilor acordate sau "arantate de &ancă cu -mprumuturile din alte surse -n vederea realizării cu prioritate a proiectelor de dezvoltare ur"ente şi eficiente -n ţările mem&re4 spri0inirea ţărilor mem&re -n perioada post&elică de a realiza tranziţia de la economia de răz&oi la economia de pace şi -n continuare de a urmări modul -n care investiţiile internaţionale "enerează efecte asupra mediului de afaceri din teritoriile statelor mem&re4
Vezi: Dragoş Luchian, Banca Mondială, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1992; ac!ue" #ontanel, Organisations Economiques Internationales, $a""on Droit, %cience" Econo&i!ue", 1992 9' Articles of Agreement B()D, 19*9, art+ (
$) Calitatea de mem$ru al $&ncii! drepturi şi o$li"aţiiD alitatea de mem&ru este acordată ţării care este mem&ră a !MI la data şi -n conformitate cu prevederile din statut +5 (ane6a /)% 7ările mem&re ale Băncii Internaţio8 nale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au dreptul să numească un "uvernator şi un supleant, să participe la adoptarea deciziilor, să primească credite pentru investiţii, să &eneficieze de asistenţă te1nică, societăţile comerciale să participe la licitaţiile privind lucrările finanţate de &ancă şi să participe la cooperarea financiar monetară -n cadrul !ondului Monetar Internaţional% 7ările mem&re se an"a0ează să su&scrie la capitalul &ăncii, să respecte principiile şi re"ulile &ăncii, respectiv statutul, să scutească de impozite şi ta6e operaţiile &ăncii% 9rice stat mem&ru se poate retra"e -n orice moment prin transmiterea unei notificări scrise către &ancă la &iroul principal% Retra"erea devine definitivă la data la care se primeşte notificarea% :n cazul -n care un stat mem&ru nu -şi -ndeplineşte oricare din o&li"aţiile sale către &ancă, i se poate suspenda calitatea de mem&ru prin decizia onsiliului Guvernatorilor% Mem&rul suspendat va -nceta automat să fie mem&ru la un an de la data suspendării, cu e6cepţia cazului -n care aceeaşi ma0oritate decide resta&ilirea calităţii de mem&ru% :n perioada suspendării statul mem&ru nu poate să e6ercite nici un drept conferit de statut, cu e6cepţia celui de a se retra"e, dar va avea toate o&li"aţiile% c) Capitalul '&ncii 0nternaţionale pentru econstrucţii şi nd seama de unele re"uli care specifică condiţiile de su&scriere% A?I@A$ ?$@I@ A?I@A$ A?$ABI$
A?I@A$ BIRD
9B$IGA7I'I
:M?RM@RI D9BC'D
R#R#
?I7 !I'A'IAR 7RI MMBR
I'#@I@9RI
7RI MMBR
-i".12.1. -ormarea şi utiliarea capitalului '0< #uma su&scrisă de fiecare stat mem&ru se -mparte astfel2 9
Articles of Agreement , B()D, art+ ((, "ec-+ 1 Articles of Agreement , B()D, art+ (( "ect+ 2
9.
.;E se plăteşte sau varsă la cererea BIRD pentru a realiza operaţiunile sale4 F;E se varsă către BIRD numai atunci c>nd este necesar pentru a -ndeplini o&li"aţiunile cuvenite Băncii% Diferenţa de F;E din su&scripţia de capital se ţine -n cont la Banca entrală a ţării mem&re -n vederea "arantării -mprumuturilor fiind denumită capital apela&ilH% otele su&scrise se plătesc de către statele mem&re -n proporţie de .E din preţul fiecărei acţiuni -n aur sau dolari #A şi diferenţa de *FE -n monedele mem&rilor &ăncii% :n cazul -n care, se constată că valoarea nominală a monedei unui stat mem&ru s8 a redus, ori, valoarea de sc1im& e6ternă a monedei unui stat mem&ru s8 a depreciat -n cadrul teritoriului său, mem&rul plăteşte BIRD -ntr8un interval rezona&il o sumă adiţională proprie pentru a menţine valoarea la nivelul su&scrierii iniţiale a cantităţii de monede% :n situaţia -n care valoarea nominală a monedei unui mem&ru creşte, BIRD va restitui mem&rului, -ntr8un interval de timp rezona&il o cantitate de monedă e"ală cu valoarea creşterii cursului% Acţiunile BIRD nu pot fi ipotecate, nu pot constitui "aranţii şi sunt transfera&ile numai către BIRD% apitalul de pe pieţele financiare internaţionale se mo&ilizează prin emisiunea şi v>nzarea o&li"aţiunilor şi=sau prin credite &ancare% Banca Internaţională pentru Recon8 strucţie şi Dezvoltare -şi plasează o&li"aţiunile prin ofertă pu&lică pe piaţa capitalurilor, prin &ăncile centrale şi or"anismelor internaţionale% 9ferta pu&lică se realizează prin intermediul "rupurilor &ancare de investiţii, a"enţilor de sc1im& şi de plasament, or"anismelor pu&lice şi &ăncilor comerciale% Resursele Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare provin şi din veniturile nete realizate% eniturile nete sunt e6presia diferenţei dintre veniturile din plasamente, veniturile din -mprumuturi, do&>nzi şi comisioane şi c1eltuielile privind do&>nzile plătite la -mprumuturile contractate de &ancă, c1eltuielile privind emisiunea şi plasarea titlurilor şi c1eltuielilor administrative% d) 3r"aniarea şi conducerea '&ncii 0nternaţionale pentru econstrucţie şi te ori decide onsiliul sau solicită Directoratul 6ecutiv, sau dacă cer cinci mem&ri sau mem&rii care deţin *= din totalul voturilor% onsiliul Guvernatorilor se -ntruneşte -n şedinţă dacă se -ndeplineşte condiţia să fie prezenţi "uvernatori care deţin o ma0oritate de .=< din numă8 rul voturilor% !iecare mem&ru dispune de .3; voturi plus un vot adiţional pentru fiecare acţiune deţinută% Deciziile -n cadrul or"anelor de conducere ale Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu unele e6cepţii se adoptă cu ma0oritate de voturi% ecuti,i răspund de conducerea operaţiilor "enerale ale BIRD -n conformitate cu atri&uţiile dele"ate de onsiliul Guvernatorilor% Directoratul 6ecutiv (onsiliul) este format din *. directori e6ecutivi din care cinci pot fi numiţi de către mem&rii care deţin cel mai mare număr de acţiuni şi şapte sunt aleşi de către
celelalte 9*
Articles of Agreement , B()D, art+ V
ţări mem&re pentru o perioadă de doi ani% onsiliul "uvernatorilor poate să decidă cu o ma0oritate de =3 din totalul voturilor creşterea numărului de directori% Directorii 6ecutivi sunt numiţi sau aleşi la fiecare doi ani% !iecare director e6ecutiv numeşte un supleant care deţine puteri depline de a acţiona -n cazul -n care directorul lipseşte ++% Directoratul 6ecutiv funcţionează -n sesiune continuă la sediul principal al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi se reuneşte ori de c>te ori se 0ustifică de diferite activităţi şi operaţii% Directorii se pot -nt>lni şi decide dacă numărul asi"ură e6ercitarea a cel puţin *=. din totalul voturilor% Preşedintele '0< este ales de către Directorii 6ecutivi pentru a conduce activitatea pe o perioadă de 3 ani, dar nu dispune de vot, dec>t -n caz de e"alitate% ?reşedintele BIRD participă la şedinţele onsiliului Guvernatorilor, dar nu are drept de vot% l are -n su&ordine personalul operativ, conduce operaţiunile curente ale &ăncii, răspunde de or"anizarea, numirea şi demiterea ofiţerilor şi a personalului (ane6a 5)% ?reşedintele, ofiţerii şi personalul Băncii, -n e6ercitarea o&li"aţiilor, sunt le"aţi numai de o&iectivele şi atri&uţiile Băncii şi de nici o altă autoritate% ?ornind de la caracterul internaţional al instituţiei, se solicită mem&rilor să se a&ţină de la -ncercări de a influenţa preşedintele, ofiţerii şi personalul -n e6ercitarea funcţiilor lor% ?reşedintele BIRD urmăreşte -n numirea ofiţerilor şi personalului asi"urarea standardelor de competenţă şi eficienţă te1nică şi promovarea criteriului "eo"rafic -n recrutarea personalului% Consiliul de upra,e"#ere este format din şapte persoane apro&ate de onsiliul Guvernatorilor, inclusiv din reprezentanţi ai institutiilor &ancare, comerciale şi industriale% Mem&rii onsiliului de #uprave"1ere au un mandat de doi ani% onsiliul de #uprave"1ere asi"ură asistenţă şi consiliere -n pro&leme le"ate de politica "enerală şi se reuneşte anual% Comitetele de Credit sunt formate din e6perţi selectaţi de către "uvernatorul care reprezintă mem&rul -n ale cărui teritorii se localizează proiectul şi unul sau mai mulţi mem&ri ai personalului te1nic, care au misiunea să analizeze şi să raporteze asupra creditelor acordate% Comitetul
Articles of Agreement , B()D, art+ V, "ec-+ 4
Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare susţine prin creditele acordate diverse sectoare din economiile ţărilor mem&re2 a"ricultura, politicile econo8 mice, electricitate, mediu, finanţe, multisectorial, petrol şi "aze, populaţie, sănătate şi alimentaţie, dezvoltare sector privat, mana"ementul -n sectorul pu&lic, protecţia socială, telecomunicaţii, transporturi şi dezvoltare ur&ană% :n totalul creditelor acordate pe sectoare de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Asociaţia Internaţională o pondere mai mare deţin creditele destinate dezvoltării a"riculturii şi transporturilor, politicilor economice, petrolului şi ener"iei electrice% :n acelaşi timp se o&servă o creştere a creditelor necesare -m&unătăţirii educaţiei, mediului, mana"ementului -n sectorul pu&lic, sănătăţii şi dezvoltării ur&ane% n loc aparte -n cadrul creditelor acordate de BIRD ţărilor mem&re -l ocupă cele pentru susţinerea protecţiei sociale -n ţările care aplică pro"rame economice de privatizare şi restructurare a -ntreprinderilor% Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare acordă -mprumuturile şi "aranţiile pe &aza următoarelor condiţii *;;2 dacă mem&rul pe al cărui teritoriu este localizat proiectul nu este el -nsuşi solicitantul -mprumutului, mem&rul, Banca entrală sau o a"enţie similară a mem&rului accepta&ilă de către &ancă, "arantează -n totalitate returnarea -mprumutului şi plata do&>nzii sau a altor datorii le"ate de -mprumut4 &anca acordă -mprumuturi şi "aranţii, dacă solicitantul nu poate o&ţine -mprumuturi -n condiţii de piaţă rezona&ile4 un comitet (de credit) desemnat -ntocmeşte un document scris prin care recomandă proiectul după analiză4 rata do&>nzii, ta6ele sunt rezona&ile şi pro"ramarea ram&ursării -mprumutului depinde de proiect4 "aranţiile se acordă -n funcţie de capacitatea solicitantului de a8şi -ndeplini o&li"aţiile rezultate din -mprumuturi şi pe &aza principiului prudenţei4 -n "arantarea unui credit făcut de alţi investitori, BIRD primeşte o compensaţie pentru riscul pe care şi8l asumă4 creditele şi "aranţiile se acordă pentru o&iective le"ate de proiecte specifice de reconstrucţie ori de dezvoltare% Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare nu impune condiţii asu8 pra utilizării creditelor pe teritoriul unui stat mem&ru, dar prin aran0amente urmăreşte folosirea creditului -n scopurile pentru care a fost acordat pe &aza criteriilor economice şi de eficienţă% :mprumuturile se acordă de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare fie "uvernelor statelor mem&re, fie unor societăţi comerciale sau instituţii pu&lice% :mprumuturile de a0ustare structurală sunt menite să spri0ine ţările &eneficiare -n realizarea unor reforme economice care să asi"ure -m&unătăţirea ec1ili&rului &alanţei de plăţi e6terne şi susţinerea creşterii economice dura&ile% ?roiectele ce se propun spre finanţare Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare tre&uie să -ndeplinească criteriile economice de renta&ilitate, calitatea "estiunii şi capacitate de ram&ursare şi "aranţii% ?roiectele de investiţii pot proveni din proiectele strate"ice de dezvoltare a unor sectoare sau ramuri economice% ?roiectul de investiţii este susţinut de studiul de feza&ili8 tate cu date şi informaţii privind capacitatea de producţie, dotări materiale, amplasament% ?roiectul de investiţii este evaluat su& anumite laturi2 latura economică, care reflectă raportul dintre efortul de investiţie şi efectele previzi&ile4
1//
Articles et Agreement , B()D, art+ (((, "ec-+ 4
date cu privire la amplasament, capacitate de producţie, procedee de e6ecuţie, soluţii te1nolo"ice, ec1ipament4 latura comercială, care se referă la ac1iziţionarea materialelor necesare producţiei şi desfacerea producţiei finite4 latura financiară care e6primă -ncasările şi rezultatele financiare din momentul punerii -n funcţiune a unui o&iectiv de investiţii% ?roiectul ce se propune spre finanţare se analizează din punct de vedere al impactului unor factori cum sunt preţurile materiilor prime, salariile, preţurile produselor finite, competenţa cadrelor care realizează proiectul, structura -ntreprinderii şi "estiunea proiectului% Din momentul punerii -n funcţiune a unui o&iectiv de investiţii, se realizează o evaluare care urmăreşte modul -n care proiectul s8a -ncadrat -n coordonatele iniţiale şi a&aterile manifestate% Bunurile şi serviciile necesare proiectelor de investiţii finanţate de BIRD se pro8 cură pe &ază de licitaţii internaţionale pentru a oferi şanse e"ale furnizorilor, a stimula e6ecutarea eficientă a proiectelor şi pentru a -ncura0a dezvoltarea producţiei -n ţările &eneficiare de -mprumuturi% Contractele de credit dintre '0< şi solicitanţi se înc#eie în conformitate cu anumite re"uli*;*2 termenii şi condiţiile do&>nzii şi amortizării, scadenţa şi data de efectuare a fiecărui credit se determină de către &ancă4 contractele stipulează moneda sau monedele -n care se vor efectua plăţile contractuale către &ancă, iar la opţiunea solicitantului plăţile se pot efectua ca urmare a acordurilor cu &anca -n moneda unui mem&ru, altul dec>t cel specificat -n contract% :n cazul creditelor acordate, suma totală plăti&ilă către &ancă -n orice monedă nu va depăşi -n nici un moment suma totală a -mprumuturilor contractate de către &ancă şi plăti&ilă -n aceeaşi monedă4 dacă un mem&ru are o nevoie acută de sc1im&, astfel -nc>t serviciile oricărui credit contractat de acel mem&ru sau "arantat de acesta, ori de una din a"enţiile sale, nu pot fi -ndeplinite -n maniera stipulată, mem&rul implicat poate apela la Bancă pentru o rela6are a condiţiilor de plată% Banca poate să -nc1eie aran0amente cu mem&rul implicat pentru a accepta plata serviciilor privind creditul -n moneda mem&rului, pe o perioadă care nu depăşeşte trei ani şi menţinerea cursului pentru răscumpărarea acestei monede% Cadrul Cuprin&tor de
de reformă% :n cadrul său se urmăreşte interdependenţa dintre politici şi pro"rame% 1/1
Articles of Agreement , B()D art+ (V, "ec-+ 4
1/2
Vezi: 0riuna econo&ică, nr+ 441999
?rin intermediul adrului uprinzător de Dezvoltare Banca Mondială urmăreşte corelaţiile şi ec1ili&rele dintre evoluţiile macroeconomice şi resursele financiare, precum şi trăsăturile lor% Cofinanţarea sau împrumuturile G'H ofinanţarea reprezintă o metodă de asociere a fondurilor de la BIRD cu fondurile provenite din alte surse -n vederea finanţării proiectelor de investiţii sau a unor pro"rame de dezvoltare economică -n ţările mem&re% ?arteneri -n operaţiunile de cofinanţare pot fi "uvernele, or"anismele de creditare a e6porturilor, &ăncile comerciale% :n operaţiunile de cofinanţare, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare are misiunea să impulsioneze operaţiunile financiare, să evalueze şi supervi8 zeze proiectele, să spri0ine de&itorii -n realizarea unor relaţii de cola&orare cu furnizorii şi or"anismele de creditare a e6porturilor% ofinanţarea urmăreşte creşterea şi sta&ilizarea flu6urilor de capitaluri private% Băncile comerciale se asociază cu BIRD la acordarea -mprumuturilor, pentru a asi"ura certitudinea ram&ursării creditelor la scadenţă% ofinanţarea contri&uie la -ncura0area investiţiilor oficiale şi ale &ăncilor comerciale la realizarea flu6urilor de capital% Din iulie *+F., BIRD a aplicat principiul do&>nzii varia&ile la -mprumuturile acordate, conform căruia do&>nda se determină -n funcţie de nivelul do&>nzii de pe piaţa internaţională a capitalurilor% BIRD percepe do&>ndă numai pentru partea din -mprumut efectiv c1eltuită% $a creditele apro&ate, dar nede&ursate se percepe un comision% :n cadrul termenului de ram&ursare se acordă o perioadă de "raţie% :n susţinerea dezvoltării economice a ţărilor mem&re, Banca Mondială urmăreşte cu prioritate următoarele direcţii *;<2 a) $i&eralizarea comerţului internaţional şi a cooperării, respectiv -nlăturarea &arierelor din calea e6porturilor şi a investiţiilor străine directe4 &) ?romovarea şi susţinerea sta&ilităţii macroeconomice care presupune ca c1eltuielile pu&lice să se acopere pe seama veniturilor ordinare4 c) ?romovarea pieţelor li&ere, respectiv crearea mediului concurenţial pentru firme şi eliminarea intervenţiei statului -n economie prin su&venţii4 d) #usţinerea c1eltuielilor pentru educaţie, cultură şi sănătate care "enerează efecte pe termen lun"%
12.2 Asociaţia 0nternaţional& pentru
1/3
După le5 6ittle, Banca $ondială, 1992, p+ .
ţara să se an"a0eze -ntr8un proces de dezvoltare economică prin politicile promovate4 ţara să -nre"istreze o sta&ilitate din punct de vedere economic, financiar şi politic pentru a 0ustifica acordarea de -mprumuturi destinate dezvoltării pe termen lun"% Asistenţa financiară din partea Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare se fundamentează pe &aza unui raport economic care reflectă politica de dezvoltare econo8 mică, evoluţia ramurilor şi sectoarelor economice şi priorităţile% ?ornind de la prevederile din raportul economic se ela&orează un pro"ram pentru o perioadă de cinci ani care cuprinde direcţiile de dezvoltare economică% 7ara &eneficiară a asistenţei financiare prezintă periodic rapoarte privind realizarea acţiunilor, iar personalul a"enţiei urmăreşte e6ecutarea proiectelor% reditele acordate de către Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare au termene mari de ram&ursare, nu sunt purtătoare de do&>nzi, dar pentru sumele acordate se percep comisioane% ea de a zecea reconstituire a resurselor Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare a prevăzut anumite o&iective prioritare2 spri0inirea luptei -mpotriva sărăciei prin evaluarea performanţelor ţării pe planul reducerii creşterii demo"rafice, ameliorării serviciilor sanitare, lăr"irii posi&ilităţilor de educare şi formare4 protecţia mediului -ncon0urător prin "estiunea resurselor forestiere, eficienţa utilizării şi conservării ener"iei4 susţinerea politicilor macroeconomice şi sectoriale prin credite destinate producţiei, infrastructurii, investiţiilor%
12.% Corporaţia -inanciar& 0nternaţional& (C-0)1+4 (0nternational -inancial Corporation) orporaţia !inanciară Internaţională şi8a -nceput activitatea la .; iulie *+35 -n vederea dezvoltării -ntreprinderilor private -n ţările mem&re, fără "aranţii "uvernamentale% :n vederea realizării acestui scop, orporaţia !inanciară Internaţională acordă asistenţă -n cooperare cu investitori particulari, -n finanţarea -nfiinţării, -m&unătăţirii şi dezvoltării -ntreprinderilor productive particulare care contri&uie la dezvoltarea ţărilor mem&re prin investiţii, fără "arantarea ram&ursării de către "uvern, mo&ilizarea capita8 lului intern şi străin, promovarea unei conduceri competente, stimularea flu6ului de capital -n investiţii productive -n ţările mem&re% orporaţia !inanciară Internaţională acţionează -n următoarele direcţii2 acordă spri0in -n vederea finanţării dezvoltării -ntreprinderilor productive parti8 culare prin investiţii, fără "arantarea ram&ursării de către "uvern şi -n cazul -n care nu este disponi&il capitalul particular4 stimulează investiţiile proprii, participarea capitalului străin şi promovarea competenţei -n economia naţională4 acordă asistenţă te1nică -n fundamentarea planurilor de afaceri, identificarea pieţelor produselor şi mo&ilizarea fondurilor necesare investiţiilor -n sectorul privat% orporaţia !inanciară Internaţională spri0ină procesul de privatizare prin investiţii şi prin asistenţă te1nică şi urmăreşte impactul asupra economiei ţărilor mem&re şi asupra mediului% apitalul orporaţiei !inanciare Internaţionale de **%;;;%;;; dolari #A a fost ma0orat -n anii *+// şi *+F3, a0un">nd la <;;%;;;%;;; dolari #A% apitalul de &ază poate fi ma0orat de onsiliul Guvernatorilor cu o anumită ma0oritate de voturi% :n cazul unei ma0orări autorizate -n conformitate cu prevederile statutului, fiecare ţară mem&ră
1/4
7ezi Legea nr+ 2*2'+/3+1991 pentru acceptarea de către )o&8nia a cordului %tatutului pri7ind orpora-ia #inanciară (nterna-ională + p+ (, nr+ .3/+/3+1991
poate să su&scrie -n funcţie de ponderea capitalului su&scris faţă de capitalul total al orporaţiei !inanciare Internaţionale orporaţia !inanciară Internaţională administrează un fond destinat finanţării investiţiilor -n sectorul privat care provine din su&scrierea ţărilor dezvoltate şi din resurse transferate de la BIRD% !ondurile orporaţiei !inanciare Internaţionale se plasează su& forma -mprumuturilor sau prin participaţii industriale sau financiare% reditele de la orporaţia !inanciară Internaţională sunt destinate realizării proiectelor de investiţii care -ndeplinesc următoarele criterii2 sunt fundamentate pe &aza renta&ilităţii4 contri&uie la crearea unor locuri de muncă, la stimularea introducerii pro"resului te1nic şi la valorificarea resurselor naturale4 asi"ură retra"erea aportului orporaţiei !inanciare Internaţionale şi -nlocuirea cu fonduri proprii -n cursul unei anumite perioade de timp% reditarea investiţiilor de către orporaţia !inanciară Internaţională (!I) -n sectorul particular se realizează pe &aza anumitor principii2 !I nu finanţează un proiect de investiţii pentru care se poate mo&iliza capital particular -n condiţii rezona&ile4 !I finanţează o acţiune -n sectorul privat dacă are acordul statului mem&ru4 !I nu impune condiţii cu privire la c1eltuirea sumelor pe teritoriul unei ţări4 !I nu -şi asumă răspunderea pentru mana"ementul -ntreprinderii -n care a investit4 !I urmăreşte -n procesul de finanţare să nu devină acţionarul principal la un proiect4 !I finanţează investiţiile pornind de la cerinţele -ntreprinderilor particulare şi ţin>nd seama de riscuri% !I va -ncerca să menţină o diversificare 0udicioasă a investiţiilor sale% orporaţia !inanciară Internaţională acordă -mprumuturi -n principalele devize şi -n monedă naţională pe termen cuprins -ntre / şi *. ani% ?roiectul de investiţii pentru care se solicită finanţare de la orporaţia !inanciară Internaţională cuprinde principalele laturi ale investiţiei2 finanţare, mana"ement, asistenţă te1nică, piaţa şi v>nzările (piaţa locală, naţională, re"ională, e6port), estimări ale producţiei, preţurilor, potenţiali cumpărători, reţele de distri&uţie, concurenţă, protecţie tarifară, feza&ilitate te1nică, forţă de muncă, resurse de materii prime, impact asupra mediului -ncon0urător (descrierea procesului de producţie, furnizori de ec1ipamente, forţă de muncă, infrastructură, surse de materii prime, amplasarea -ntreprinderii), costul proiectului cu detaliere pe terenuri, construcţii, ec1ipament instalat, capital circulant, surse de finanţare, profit, renta&ilitate, spri0in "uvernamental, stimulente, re"lementări cu privire la controlul sc1im&ului valutar, intrarea şi repatrierea capitalului, eşalonarea -n timp a pre"ătirii şi e6ecuţiei proiectului% orporaţia !inanciară Internaţională este -mputernicită să acţioneze -n următoa8 rele direcţii2 să contracteze -mprumuturi, să furnizeze "aranţii colaterale sau alte "aranţii necesare, dacă -nainte de a face o v>nzare pu&lică a o&li"aţiilor pe piaţa unei ţări mem&re a o&ţinut apro&area ţării respective -n a cărei monedă se e6primă o&li"aţiile4 să investească fondurile care nu sunt necesare operaţiunilor de finanţare -n o&li"aţiuni şi alte titluri uşor ne"ocia&ile şi fără restricţii furnizează servicii de consiliere, asistenţă te1nică şi informare respectiv &aze de date privind pieţele noi, su"estii -n materie de privatizare, consiliere -n ela&orarea proiectelor, -n dezvoltarea competenţei, -n formarea climatului pentru investiţiile străine%
Rom>nia a fost admisă -n calitate de mem&ru al orporaţiei !inanciare Internaţionale prin rezoluţia onsiliului "uvernatorilor din septem&rie *++; şi a su&scris *3; acţiuni -n valoare de *;;; dolari #A% 12.4 A"enţia de ;arantare a 0n,estiţiilor Multilaterale (M0;A) (Multilateral 0n,estment ;uarantee A"encI)
a) Constituirea şi o$iecti,ele M0;A A"enţia de Garantare a Investiţiilor Multilaterale *;3 a fost -nfiinţată -n anul *+FF -n vederea -ncura0ării investiţiilor de capital străin, a completării pro"ramelor naţionale şi re"ionale de "arantare a investiţiilor, a atenuării riscurilor necomerciale, a impulsionării flu6urilor de capital către ţările -n curs de dezvoltare şi a e6tinderii cooperării internaţionale% :n -ndeplinirea o&iectivelor sale, a"enţia2 emite "aranţii, inclusiv coasi"urare şi reasi"urare contra riscurilor necomer8 ciale privind investiţiile -ntr8o ţară mem&ră, care vin din alte ţări mem&re4 realizează activităţi complementare adecvate -n vederea promovării flu6ului de investiţii spre şi -ntre ţările mem&re -n curs de dezvoltare4 e6ercită alte asemenea prero"ative -n mod incidental, necesare sau dorite -n promovarea o&iectivelor sale4 miterea de "aranţii privind investiţiile şi realizarea unor servicii comple8 mentare contri&uie la -ncura0area flu6ului de investiţii destinat dezvoltării producţiei -n ţările mem&re şi -ndeose&i -n ţările -n curs de dezvoltare% $) Calitatea de mem$ru şi capitalul M0;A alitatea de mem&ru este desc1isă tuturor mem&rilor Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare% apitalul autorizat al A"enţiei de Garantare a Investiţiilor Multilaterale este de * miliard D#@, divizat -n *;;%;;; acţiuni, fiecare -n valoare de *;%;;; D#@ care au fost disponi&ile spre a fi su&scrise de mem&ri% onsiliul "uvernatorilor cu ma0oritate specială poate să ma0oreze capitalul de &ază al a"enţiei% apitalul iniţial su&scris de fiecare mem&ru se plăteşte -n termen de +; de zile de la data intrării -n vi"oare a convenţiei de aderare, respectiv *;E din valoarea fiecărei acţiuni vor fi plătite -n numerar şi -ncă *;E su& formă de &ilete la ordin nene"ocia&ile, nepurtătoare de do&>nzi sau o&li"aţiuni similare, iar diferenţa se solicită la nevoie% #u&scripţiile la acţiuni se plătesc -n monede li&er utiliza&ile cu e6cepţia ţărilor -n curs de dezvoltare care pot plăti -n monedă naţională p>nă la .3E din contri&uţia sta&ilită% Investiţiile eli"i&ile cuprind do&>nzile la titlurile de participare la capital, inclusiv -mprumuturi pe termen mediu sau lun" contractate sau "arantate de către deţinătorii de titluri de participare la capital şi alte forme de investiţii directe% c) 3peraţiunile M0;A A"enţia de Garantare a Investiţiilor Multilaterale urmăreşte anumite o&iective cu ocazia an"a0ării -n "arantarea investiţiilor2 fundamentarea economică a investiţiilor şi impactul lor asupra dezvoltării economice a ţării4 conformitatea investiţiei cu le"islaţia şi re"lementările ţării "azdă4 concordanţa investiţiilor cu o&iectivele de dezvoltare declarate şi cu priorităţile ţării &eneficiare
1/'
Vezi Legea nr+ 431992 pentru rati>icarea on7en-iei de con"tituire a gen-iei $ultilaterale de Garantare a (n7e"ti-iilor + p+ nr+ 4314+/'+1992
condiţiile de investiţii asi"urate de ţara &eneficiară, inclusiv tratamentul ec1ita&il, corect şi protecţia le"ală a investitorilor% Investitori eli"i&ili pot fi persoanele fizice sau 0uridice care -ndeplinesc anumite condiţii2 persoana fizică este cetăţean al altei ţări dec>t ţara "azdă a investiţiei4 persoana 0uridică să ai&ă principalul sediu de afaceri -ntr8o altă ţară mem&ră sau ma0oritatea capitalului să fie deţinută de un stat mem&ru sau de alte state mem&re sau de cetăţenii acestora4 persoana 0uridică fie că este sau nu particulară să opereze pe &aze comerciale4 Investiţiile sunt "arantate numai dacă urmează a fi făcute pe teritoriul unei ţări mem&re -n curs de dezvoltare% @ermenii şi condiţiile fiecărui contract de "aranţie vor fi sta&ilite de a"enţie pe &aza re"ulilor şi re"ulamentelor pe care onsiliul de conducere le va ela&ora, cu condiţia ca a"enţia să nu acopere pierderea totală a investiţiei "arantate% A"enţia de Garantare a Investiţiilor Multilaterale "arantează investiţiile eli"i&ile -mpotriva unor pre0udicii rezultate din următoarele riscuri2 riscul de transfer de valută care este produs de orice introducere (atri&ui&ile "uvernului ţării "azdă) de restricţii asupra transferului -n afara ţării "azdă a monedei proprii -ntr8o monedă li&er utiliza&ilă sau altă monedă converti&ilă deţinătorilor "aranţiei, inclusiv lipsa unei acţiuni din partea "uvernului ţării "azdă -ntr8o perioadă rezona&ilă de timp privind cererea unui investitor pentru un astfel de transfer4 e6proprierea şi măsurile similare care se referă la orice acţiune le"islativă sau administrativă sau orice omisiune atri&ui&ilă "uvernului ţării "azdă care are ca efect deposedarea deţinătorului de proprietate sau controlul, ori un &eneficiu su&stanţial din investiţie cu e6cepţia unor măsuri nediscriminatorii cu aplica&i8 litate "enerală pe care "uvernele le adoptă -n scopul re"lementării activităţii economice -n teritoriile lor4 -ncălcarea contractului care se manifestă prin suspendare sau -ncălcarea de către "uvernul ţării "azdă a contractului cu deţinătorul "aranţiei c>nd acesta nu a recurs la un for 0udiciar sau ar&itru pentru a formula reclamaţia de suspendare a e6ecutării sau -ncălcării contractului, sau dacă decizia nu este transmisă -n termen rezona&il, sau dacă 1otăr>rea nu poate fi pusă -n aplicare4 răz&oi şi tul&urări civile care -nseamnă orice acţiune militară sau tul&urare civilă pe teritoriul ţării "azdă4
12.5. Centrul internaţional de soluţionare a liti"iilor pri,ind in,estiţiile (C00) '@R$ I'@R'A7I9'A$ D #9$7I9'AR A $I@IGII$9R ?RII'D I'#@I7II$ a fost -nfiinţat -n anul *+55 pentru a oferi facilităţi pentru soluţionarea, prin acord sau ar&itra0, a liti"iilor privind investiţiile care apar -ntre ţările mem&re şi reprezentanţi ai altor ţări mem&re% :n acest sens s8a ela&orat onvenţia asupra rezolvării disputelor privind investiţiileH din anul *+55%
*% .% <% %
E6/>'B0 <> V>0-0CA> are sunt o&iectivele BIRD e drepturi şi o&li"aţii decur" din calitatea de mem&ru al BIRD um se formează capitalul BIRD are sunt or"anele de conducere ale BIRD
3% 5%
e laturi cuprinde un proiect finanţat de către BIRD si care este ciclul sau are sunt sectoarele creditate de BIRD
/% are sunt momentele din cadrul unui ciclu al unui proiect finantat de BIRD F% are sunt o&iectivele AID si criteriile asezate la &aza acordarii imprumuturilor de AID +% are este misiunea si care sunt principiile asezate la &aza acordarii creditelor pentru investitii de catre !I *;% >nd a fost creată MIGA şi ce operatiuni deruleaza
CAP0/3 1% 'B6C0 06/>6AJ036A>
1%.1 'anca e"lementelor 0nternaţionale ('0) Banca Re"lementelor Internaţionale a fost -nfiinţată -n anul *+<; pentru a facilita acoperirea reparaţiilor de răz&oi de către Germania, precum şi pentru a promova cooperarea &ăncilor centrale şi a stimula operaţiunile financiare internaţionale% :n conformitate cu prevederile art% < din statut*;5, Banca Re"lementelor Internaţionale favorizează cooperarea dintre &ăncile centrale, furnizează facilităţi adiţionale pentru operaţiile financiare internaţionale şi acţionează ca un a"ent -n re"lementarea raporturilor financiare internaţionale la cererea părţilor interesate% :n cadrul cooperării dintre &ăncile centrale, Banca Re"lementelor Internaţionale urmăreşte promovarea sta&ilităţii financiare internaţionale% :n condiţiile inte"rării puter8 nice a pieţelor financiare, cooperarea dintre &ăncile centrale -n cadrul Băncii Re"lementelor Internaţionale oferă măsuri şi metode de -m&unătăţire a flu6urilor financiare internaţionale% Banca Re"lementelor Internaţionale acţionează -n calitate de a"ent -n realizarea unor acorduri financiare internaţionale% Banca Re"lementelor Internaţionale reprezintă o instituţie financiară internaţio8 nală or"anizată su& forma unei societăţi anonime pe acţiuni, care dispune de personalitate 0uridică, imunitate, este "uvernată de le"islaţia internaţională şi nu are sucursale sau filiale% Mem&rii fondatori ai Băncii Re"lementelor Internaţionale au fost &ăncile centrale din Bel"ia, !ranţa, Germania, Italia, An"lia şi un "rup de &ănci americane% a) Capitalul '&ncii e"lementelor 0nternaţionale apitalul autorizat al Băncii Re"lementelor Internaţionale este de un miliard cinci sute milioane franci aur J, -mpărţit -n 5;;%;;; de acţiuni cu o valoare nominală e"ală (.%3;; franci aur pe acţiune) *;/% apitalul Băncii Re"lementelor Internaţionale poate fi ma0orat sau redus la propunerea onsiliului de administraţie cu o ma0oritate de două treimi şi cu apro&area Adunării "enerale cu aceeaşi ma0oritate de voturi% :n cazul creşterii capitalului autorizat şi a emisiunii unor acţiuni, repartiţia -ntre ţări se sta&ileşte de către onsiliul de administraţie cu o ma0oritate de două treimi% Băncile entrale din Germania, Italia, An"lia, !ranţa, Bel"ia şi #A sau din orice alt centru financiar au dreptul să su&scrie sau să8şi asi"ure su&scrierea -n sume e"ale% :n acelaşi timp, onsiliul de administraţie tre&uie să ţină seama de interesul unor &ănci centrale de a participa la capital şi implicit la cooperarea monetară internaţională% $) 3peraţiunile '&ncii e"lementelor 0nternaţionale 9peraţiunile realizate de Banca Re"lementelor Internaţionale tre&uie să fie conforme cu politica monetară a &ăncilor centrale% :n cazul -n care se iniţiază o opera8 1/ 1/.
Statuts de la Banque des Règlements Internationaux , 1999, art+ 3 Statuts de la Banque des Règlements Internationaux , art+ 4+ ?#rancul de aur al B)( are o greutate
gra&e aur >in care e"te identică cu paritatea rancului el7e-ian de la >ondarea B)(
ţiune financiară -ntr8o anumită monedă, onsiliul de administraţie tre&uie să consulte &anca sau &ăncile centrale interesate% Dacă se semnalează din partea &ăncii centrale un punct de vedere diferit, operaţia nu se mai realizează sau se sta&ilesc anumite condiţii de efectuare a operaţiilor% Banca Re"lementelor Internaţionale este -mputernicită prin statut să efectueze următoarele operaţii*;F2 K cumpără sau vinde aur -n monede sau -n lin"ouri pentru contul său propriu sau pentru &ăncile centrale4 K acceptă păstrarea aurului pentru contul &ăncilor centrale4 K acordă -mprumuturi &ăncilor centrale contra "aranţiilor -n aur, a scrisorilor de sc1im& şi a altor efecte ne"ocia&ile cu scadenţă redusă4 K cumpără şi vinde cam&ii, cecuri şi alte efecte cu scadenţă mică4 K cumpără şi vinde valute pentru propriul cont sau pentru cel al &ăncilor centrale4 K cumpără şi vinde titluri ne"ocia&ile, altele dec>t acţiunile, pentru contul propriu sau pentru contul &ăncilor centrale4 K desc1ide conturi curente sau conturi la termen &ăncilor centrale4 K primeşte şi păstrează sume de la &ăncile centrale -n conturi curente sau de depozit4 K acţionează -n calitate de a"ent sau corespondent al oricărei &ănci centrale4 K -nc1eie acorduri pe &aza cărora acţionează -n calitate de mandatar sau a"ent -n domeniul re"lementărilor internaţionale% 9ricare dintre operaţiunile autorizate ale Băncii Re"lementelor Internaţionale cu &ăncile centrale, pot fi efectuate şi cu &ăncile, societăţile sau particularii din orice ţară% Banca Re"lementelor Internaţionale poate să -nc1eie cu &ăncile centrale acorduri spe8 ciale pentru re"lementarea tranzacţiilor internaţionale% ?rin statutul de funcţionare, Băncii Re"lementelor Internaţionale -i sunt interzise următoarele operaţii *;+2 să emită instrumente de plată la vedere şi la purtător4 să accepte scrisori de sc1im&4 să acorde avansuri "uvernelor4 să desc1idă conturi curente -n numele "uvernelor4 să fie interesată -ntr8o anumită afacere% :n principiu, Banca Re"lementelor Internaţionale se administrează av>nd -n vedere, -n mod deose&it, menţinerea lic1idităţii%
c) Administrarea '&ncii e"lementelor 0nternaţionale**; Consiliul de administraţie este format din "uvernatorii -n e6erciţiu ai fiecărei &ănci centrale (Germania, Bel"ia, !ranţa, Marea Britanie, Italia şi #A K administrator din oficiu), din şase persoane care reprezintă finanţele, industria sau comerţul numite fiecare de unul din "uvernatorii &ăncilor centrale menţionate, pe o perioadă de trei ani şi din nouă persoane alese de onsiliu cu ma0oritate de două treimi dintre "uvernatorii &ăncilor centrale care au su&scris la acţiuni, cu e6cepţia administratorilor din oficiu pentru o perioadă de trei ani% onsiliul de administraţie decide asupra operaţiilor &ăncii, structurii &ăncii, reprezintă &anca -n an"a0amentele sale, ale"e preşedintele, directorii, şefii de servicii% Reuniunile onsiliului de administraţie se or"anizează de şase ori pe an% Deciziile onsiliului de administraţie se adoptă cu ma0oritatea simplă a mem&rilor prezenţi, cu unele e6cepţii% Preşedintele '0 este ales de către onsiliul de administraţie pentru a conduce politica proprie şi administraţia% onsiliul de administraţie ale"e unul sau mai mulţi 1/*
Statuts de la Banque des Règlements Internationaux , art+ 21
1/9
Statuts de la Banque des Règlements Internationaux , art+ 24 Statuts de la Banque des Règlements Internationaux , art+ 2.
11/
preşedinţi ad0uncţi pe o perioadă de trei ani% ?reşedintele propune onsiliului de admi8 nistraţie să apro&e un director "eneral şi un director "eneral ad0unct% onsiliul de administraţie poate să desemneze unii mem&rii pentru a constitui omitetul e6ecutiv care să asiste preşedintele -n administrarea &ăncii% onsiliul de administraţie poate să constituie omitete onsultative care să e6amineze şi să dez&ată anumite operaţii financiare% Adunarea ;eneral& ordinară a BRI este competentă să decidă -n următoarele domenii***2 apro&ă raportul anual, &ilanţul anual, raportul de audit, contul de profit şi pierdere şi c1eltuielile onsiliului de administraţie4 decide asupra rezervelor şi a fondurilor speciale, dividendelor4 numeşte comisarii verificatori pentru anul următor% Adunarea "enerală e6traordinară a Băncii Re"lementelor Internaţionale se con8 voacă pentru dez&aterea şi apro&area modificării statutului, a creşterii sau reducerii capitalului şi lic1idarea &ăncii% Drepturile de reprezentare şi de vot -n Adunarea "enerală se e6ercită -n funcţie de numărul de acţiuni su&scrise% Banca Re"lementelor Internaţionale are misiunea de a facilita cooperarea mone8 tară şi financiară internaţională% :n cadrul cooperării dintre &ăncile centrale, un o&iectiv important -l constituie promovarea sta&ilităţii financiare% Banca Re"lementelor Interna8 ţionale a realizat cooperarea cu apro6imativ *.; de &ănci centrale şi instituţii financiare internaţionale% :n cadrul Băncii Re"lementelor Internaţionale se reunesc "uvernatori şi alţi oficiali ai &ăncilor centrale, care e6aminează evoluţiile flu6urilor de cooperare internaţională% :n conte6tul reuniunilor or"anizate cu diverşi reprezentanţi de către Banca Re"lementelor Internaţionale asupra cooperării valutar8financiare internaţionale se identifică măsuri de promovare a sta&ilităţii financiare% -orumul de ta$ilitate -inanciar& din anul *+++ a promovat sc1im&ul de informaţii şi coordonarea -ntre autorităţile naţionale, or"anismele internaţionale şi instituţiile internaţionale responsa&ile de pro&lemele sta&ilităţii financiare% Glo&alizarea pro"resivă a pieţelor financiare, procesele de inovare şi cone6iunile sistemice dintre &ăncile centrale au impus din anul *+/* formarea unui comitet care a analizat consecinţele datoriilor internaţionale, modificările structurale de pe pieţele financiare şi implicaţiile instrumentelor derivate% :n fe&ruarie *+++, "uvernatorii au sc1im&at denumirea or"anismului menţionat -n Comitetul asupra istemului -inanciar ;lo$al care are misiunea să suprave"1eze evoluţia sistemului financiar "lo&al pe termen scurt, să analizeze tendinţele -n funcţionarea pieţelor financiare pe termen lun" şi să propună măsuri de -m&unătăţire a sta&ilităţii financiare% Comitetul de upra,e"#ere 'ancar& dez&ate pro&lemele suprave"1erii &an8 care, coordonează modul de divizare a responsa&ilităţilor, propune soluţii de -m&ună8 tăţire a standardelor de suprave"1ere, care să contri&uie la -ntărirea sta&ilităţii sistemului &ancar internaţional% :n vederea e6aminării eficienţei plăţilor şi a sistemelor de re"lementare internă şi e6ternă, Banca Re"lementelor Internaţionale susţine activitatea Comitetului de Pl&ţi şi isteme de e"lementare. Banca Re"lementelor Internaţionale asi"ură spaţiu Asociaţiei 0nternaţionale de upra,e"#ere a Asi"ur&rilor fondată -n *++, -n vederea -m&unătăţirii cola&orării -n domeniul asi"urărilor şi a realizării unui sc1im& de informaţii necesar promovării pieţei asi"urărilor% Banca Re"lementelor Internaţionale reprezintă un for de cooperare monetară şi financiară internaţională prin or"anizarea unor dez&ateri şi alte forme de promovare a sta&ilităţii financiare internaţionale, precum şi o &ancă care asi"ură cooperarea &ăncilor centrale prin serviciile furnizate% 111
Statuts de le Banque des Règlements Internationaux , art+ 4
uropean& pentru econstrucţie şi <) Banca uropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BRD) a fost creată -n anul *++* -n conte6tul transformărilor profunde care au marcat climatul politic şi economic din ţările uropei centrale şi răsăritene% Acordul de creare a Băncii uropene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost semnat la .; mai *++; de ţările niunii uropene şi de Banca uropeană de Investiţii şi a -nceput să funcţioneze la *3 aprilie *++***.%
a) copul şi funcţiile '&ncii >uropene pentru econstrucţie şi
112
@atricA $ordac!, La Banque Européene pour la Reconstruction et le e!eloppemont et la "ransition # l$Est
%ro&lemès 'conomiques nr+ 24424'2/2.+/3+199 113 Agreement Esta&lis(ing t(e European Ban) for Reconstruction and e!elopment , 1992, art+ 2
:n realizarea funcţiilor sale, Banca uropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cooperează cu ţările mem&re, cu !ondul Monetar Internaţional, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, orporaţia !inanciară Internaţională, A"enţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor şi cu alte or"anisme pu&lice sau private, implicate -n dezvoltarea economică a ţărilor din centrul şi estul uropei% Mem&rii Băncii uropene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sunt ţările mem&re ale omunităţii conomice uropene2 Bel"ia, Danemarca, !ranţa, Germania, Grecia, Irlanda, $u6em&ur", Marea Britanie, 9landa, ?ortu"alia, #pania, precum şi alte ţări2 #A, anada, Laponia, Australia, 'oua eelandă, oreea de #ud, Maroc, @urcia, ipru, Malta, Bul"aria, ?olonia, Rom>nia, n"aria (ane6a 3)%
$) Capitalul '&ncii >uropene pentru econstrucţie şi n"ă capitalul autorizat al &ăncii, fondurile o&ţinute din -mprumuturi, fondurile primite prin restituirea -mprumuturilor sau "aranţiilor, venitul o&ţinut din -mprumuturi şi investiţii% c) 3peraţiunile '&ncii >uropene pentru econstrucţie şi
Agreement Esta&lis(ing t(e European Ban) for Reconstruction and e!elopment , art+ 4
resursele &ăncii se suspendă sau modifică şi face anumite recomandări, cu apro&area onsiliului Guvernatorilor% 9peraţiunile Băncii uropene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare se delimitează -n operaţiuni finanţate din resursele ordinare de capital şi operaţiuni finanţate din fondurile speciale% Resursele ordinare de capital se utilizează, an"a0ează şi investesc separat de resursele din fondurile speciale% Banca uropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare efectuează operaţiile pentru realizarea scopului şi funcţiilor sale prin mai multe metode **32 K prin finanţarea sau cofinanţarea -mpreună cu instituţiile multilaterale, &ăncile comerciale sau prin participarea la -mprumuturi a -ntreprinderilor, pentru a facilita tranziţia la proprietatea privată şi sporirea capitalului privat4 K investiţii -n cadrul -ntreprinderilor din sectorul privat, -n -ntreprinderile de stat competitive, care sunt orientate spre economia de piaţă4 K facilitarea accesului pe pieţele de capital naţionale sau internaţionale a -ntreprinderilor din sectorul privat4 K coordonarea de resurse din sectorul privat4 K acordarea de resurse din fondurile speciale4 K efectuarea sau participarea la -mprumuturi sau furnizarea de asistenţă te1nică pentru reconstruirea şi dezvoltarea infrastructurii, inclusiv pro"rame de mediu% :n operaţiunile de creditare, Banca uropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare nu -ncearcă prin investiţii să e6ercite un control asupra -ntreprinderii, nu -şi asumă o responsa&ilitate -n conducerea -ntreprinderilor% #uma investiţiilor Băncii uropene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare nu tre&uie să depăşească mărimea capitalului total su&scris, surplusurilor şi rezervelor% Banca nu acordă "aranţii pentru creditele e6terne şi pentru activităţile de asi"urare% $a &aza funcţionării Băncii uropene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sunt aşezate următoarele principii **52 K &anca aplică principiile de "estiune &ancară la toate operaţiunile4 K &anca creditează proiecte specifice individuale sau din cadrul unor pro"rame de investiţii specifice sau pentru asistenţă te1nică4 K &anca nu finanţează o activitate pe teritoriul unei ţări mem&re, dacă aceasta se opune4 K &anca nu acceptă ca o parte disproporţionată din resursele sale să fie folosită -n &eneficiul unui sin"ur mem&ru4 K &anca se preocupă de menţinerea unei diversităţi rezona&ile -n toate investiţiile sale4 K decizia pentru acordarea unui -mprumut porneşte de la un raport scris de preşedinte, -nsoţit de un studiu şi de recomandări4 K &anca nu acordă -mprumuturi sau facilităţi, dacă solicitantul poate o&ţine finanţări sau facilităţi suficiente -n termeni şi condiţii rezona&ile4 K -n calitate de creditor sau "arant, Banca analizează capacitatea de&i8 torului şi măsurile adoptate pentru realizarea proiectului de investiţii4
11'
Agreement Esta&lis(ing t(e European Ban) for Reconstruction and e!elopment , art+ 11 Agreement Esta&lis(ing t(e European Ban) for Reconstruction and e!elopment , art+ 13
11
K -n cazul unui -mprumut direct realizat de către &ancă, aceasta -i permite -mprumutatului să folosească fondurile pentru efectuarea c1eltuielilor4 K &anca nu aplică nici o restricţie -n procurarea de &unuri şi servicii din orice ţară, din -mprumuturile şi finanţările realizate din resursele ordinare sau speciale4 K -n cadrul investiţiilor, &anca asi"ură finanţarea -n termenii şi condiţiile pe care le consideră potrivite4 K &anca adoptă măsurile necesare pentru ca investiţiile sau "aranţiile să se realizeze numai pentru scopurile pentru care au fost an"a0ate% :n cazul -mprumuturilor şi "aranţiilor, termenii şi condiţiile (do&>nda, scadenţa, moneda -n care se va efectua plata) se prevăd -n contracte -nc1eiate cu &eneficiarii% ?roiectele ela&orate -n vederea creditării de către Banca uropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare se structurează pe următoarele părţi2 Partea 0 privind informaţiile operaţionale şi le"ate de proiect reflectă natura proiectului, istoricul, stadiul, motivaţia finanţării, e6perienţa, forma le"ală de -nfiinţare, structura acţionarilor, conducerea societăţii, numele &ăncii şi al principalilor clienţi, situaţia financiară, produsele şi serviciile ce se realizează, evoluţia producţiei, amplasare, ec1ipament şi clădiri, proces de fa&ricaţie, necesar de producţie, costuri, forţă de muncă, piaţă, concurenţă, strate"ie, preţuri, distri&uţie, v>nzări, mana"ement% Partea 00 cu informaţii de natură financiară evidenţiază costurile proiectului, implementare şi ac1iziţii necesare, surse de finanţare, capital, -mprumuturi, "aranţii, flu6uri financiare de -ncasări şi plăţi, proiecţii financiare% Partea 000 care se referă la informaţii privind mediul şi cadrul le"al, respectiv amplasarea proiectului, terenul necesar, măsuri de reducere a impactului asupra mediu8 lui, licenţe "uvernamentale, restricţii de import, tarife vamale% d) 3r"aniare şi mana"ement Banca uropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este condusă de către onsiliul Guvernatorilor, onsiliul Directorilor, de un preşedinte, unul sau mai mulţi vicepreşedinţi% Consiliul ;u,ernatorilor este format din reprezentanţii ţărilor şi instituţiilor mem&re, respectiv miniştrii de finanţe, "uvernatori ai &ăncilor centrale sau miniştrii de e6terne% $a fiecare reuniune anuală onsiliul ale"e un "uvernator -n calitatea de director **/% onsiliul Guvernatorilor dele"ă onsiliului Directorilor unele din atri&uţiile sale cu e6cepţia următoarelor2 apro&ă admiterea de noi mem&ri şi condiţiile de admitere, ma0orarea sau reducerea capitalului, suspendarea unui mem&ru, acordurile de cooperare cu alte or"anizaţii, numeşte directorii şi preşedintele, apro&ă &ilanţul şi contul de profit şi pierdere, determină rezervele, apro&ă modificarea statutului% Consiliul nd următoarele activităţi2 pre"ătirea lucrărilor onsiliului Guvernatorilor, fundamentarea
11.
Agreement Esta&lis(ing European Ban) for Reconstruction and e!elopment , art+ 23 Op* cit + art+ 3/
11*
politicilor şi a deciziilor privind -mprumuturile, "aranţiile, investiţiile, asistenţă te1nică, prezentarea costurilor anuale spre apro&area onsiliului Guvernatorilor şi apro&area &u"etului% Preşedintele '>< este ales de către onsiliul Guvernatorilor cu ma0oritatea voturilor e6primate, pentru o perioadă de patru ani, reprezintă le"al &anca, conduce personalul, "estionează afacerile curente ale &ăncii% onsiliul directorilor numeşte unul sau mai mulţi vicepreşedinţi la recomandarea preşedintelui pentru un mandat determinat şi cu atri&uţii delimitate% Dreptul de vot al fiecărui mem&ru depinde de numărul de acţiuni su&scrise la capitalul social al &ăncii% :n cazul -n care un mem&ru nu plăteşte suma corespunzătoare o&li"aţiilor sale privind acţiunile nu -şi poate e6ercita puterea de vot% Deciziile onsiliului Guvernatorilor şi ale onsiliului Directorilor se adoptă cu ma0oritatea voturilor e6primate, cu unele e6cepţii la care adoptarea se realizează cu cel puţin două treimi din votul total al mem&rilor% e) etra"erea şi suspendarea calit&ţii de mem$ru 9rice mem&ru se poate retra"e din &ancă prin transmiterea unui aviz scris la sediul principal, retra"erea devenind definitivă, iar calitatea de mem&ru -ncetează, dar nu mai devreme de şase luni de la data primirii avizului **+% :n cazul -n care un mem&ru nu -şi -ndeplineşte o&li"aţiile sale faţă de &ancă, poate fi suspendat printr8o decizie adoptată cu o ma0oritate de două treimi din voturile "uvernatorilor% ?e timpul suspendării, mem&rul nu mai poate să8şi e6ercite drepturile% După data la care un mem&ru este suspendat el va răspunde pentru o&li"aţiile directe faţă de &ancă% :n cazul -n care un mem&ru -şi -ncetează activitatea, Banca va răscumpăra acţiunile acestui mem&ru% ?reţul acţiunilor este valoarea dată de conturile &ăncii%
f) tatut! imunit&ţi! pri,ile"ii! scutiri*.; :n vederea realizării scopului şi -ndeplinirii funcţiilor, statutul, imunităţile, privile"iile şi scutirile se acordă pe teritoriul oricărei ţări mem&re% Banca uropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare dispune de personalitate 0uridică le"ală şi -n particular, de capacitatea de a -nc1eia contracte, de a do&>ndi &unuri mo&ile şi imo&ile, de a institui proceduri le"ale% ?roprietăţile şi &unurile &ăncii oriunde sunt localizate sau deţinute nu pot fi ac1iziţionate, confiscate sau e6propiate% Bunurile sunt li&ere faţă de restricţii, re"uli şi controale% Guvernatorii, directorii, supleanţii, an"a8 0aţii &ăncii -n misiuni sunt imuni de la procese le"ale cu privire la activităţile realizate% Activităţile oficiale ale &ăncii, &unurile, proprietatea şi profitul sunt scutite de impozite directe% :n cazul unui dezacord -ntre Bancă şi un mem&ru care a -ncetat să mai fie un mem&ru, sau -ntre Bancă şi orice mem&ru dezacordul se supune ar&itrării unui tri&unal format din trei 0udecători, unul numit de &ancă, altul de mem&ru şi al treilea dacă părţile sunt de acord, de preşedintele urţii Internaţionale de Lustiţie%
119
Agreement Esta&lis(ing European Ban) for Reconstruction and e!elopment , art+ 3. Agreement Esta&lis(ing European Ban) for Reconstruction and e!elopment , cap+ V(((
12/
1%.% 'anca >uropean& de 0n,estiţii ('>0) Banca uropeană de Investiţii a fost -nfiinţată pe &aza prevederilor cuprinse -n articolele *.+ şi *<; din @ratatul asupra omunităţii conomice uropene care au devenit articolele *+FD şi *+F din @ratatul instituind omunitatea uropeană% Banca uropeană de Investiţii a -nceput să funcţioneze -n anul *+3F pentru a spri0ini dezvoltarea re"iunilor din ţările mem&re care reprezenta un o&iectiv al omunităţii conomice uropene% onform prevederilor din tratatul asupra omunităţii conomice uropene, Banca uropeană de Investiţii dispunea de autonomie funcţională şi instituţională -n conte6tul european% a) Misiunea şi o$iecti,ele '&ncii >uropene de 0n,estiţii :n calitate de instituţie financiară a omunităţii şi niunii uropene, Banca uropeană de Investiţii are misiunea să contri&uie la dezvoltarea ec1ili&rată şi ne-ntre8 ruptă a pieţei comune -n interesul omunităţii pe seama resurselor proprii şi a resurselor de pe pieţele de capital *.*% 9&iectivele urmărite de Banca uropeană de Investiţii -n cadrul proiectelor pe care le finanţează sunt2 K impulsionarea dezvoltării economice a re"iunilor rămase -n urmă din ţările mem&re4 K susţinerea -m&unătăţirii infrastructurii şi telecomunicaţiilor din ţările europene4 K stimularea competitivităţii industriilor din ţările mem&re ale niunii uropene4 K spri0inirea -ntreprinderilor mici şi mi0locii din statele mem&re4 K urmărirea realizării o&iectivelor -n domeniul ener"etic4 K e6tinderea şi modernizarea infrastructurii pentru educaţie, sănătate, şi spri0inirea re-nnoirii ur&ane% Banca uropeană de Investiţii acordă -mprumuturi şi "aranţii -n vederea realizării unor proiecte care vizează impulsionarea re"iunilor mai puţin dezvoltate, modernizarea sau conversia -ntreprinderilor sau crearea de noi activităţi ca urmare a e6tinderii pieţei comune care nu pot fi finanţate -n -ntre"ime din resursele e6istente -n statele mem&re, proiecte de interes comun pentru mai multe ţări care prin amploarea sau natura lor nu pot fi finanţate de către statele mem&re% Banca uropeană de Investiţii facilitează finanţarea pro"ramelor de investiţie pentru a8şi -ndeplini misiunea şi acordă asistenţă fondurilor structurale şi altor meca8 nisme financiare ale omunităţii% Banca uropeană de Investiţii se -ncadrează -n sfera instituţiilor omunităţii şi niunii uropene care dispune de personalitate 0uridică, structura decizională proprie, autonomie financiară şi re"uli de funcţionare menţionate -n statutul său% Mem&rii Băncii uropene de Investiţii sunt statele mem&re ale niunii uropene (ane6a F)% :n realizarea misiunii sale, Banca uropeană de Investiţii cooperează cu mem&rii omisiei uropene, ai omitetului Re"iunilor şi ai omitetului conomic şi #ocial% ?arlamentul uropean a menţionat -n rezoluţiile sale faptul că Banca uropeană de Investiţii face parte din cadrul instituţional şi politic european şi operaţiunile sale 121
"ratatul instituind +omunitatea Europeană, art*-./E ,
Editura @oliro&, (aşi, 1999, p+ 131
tre&uie să fie supuse unui control democratic% După rezoluţiile ?arlamentului uropean, urtea de onturi poate să verifice toate operaţiunile &ăncii şi să ela&oreze un raport% De asemenea, ?arlamentul uropean a propus o procedură de descărcare pentru operaţiunile Băncii uropene de Investiţii% Recunoaşterea autonomiei Băncii uropene de Investiţii nu -nseamnă o sustra8 "ere de la re"ulile comunitare, deoarece misiunea Băncii uropene de Investiţii -i solicită să acţioneze -n interesul omunităţii uropene% urtea de Lustiţie este competentă să soluţioneze liti"iile care rezultă din o&li"aţiile statelor mem&re faţă de Bancă%
$) Conducerea '&ncii >uropene de 0n,estiţii Banca uropeană de Investiţii este condusă şi administrată de către onsiliul Guvernatorilor, onsiliul de administraţie şi omitetul de Direcţie *..% Consiliul "u,ernatorilor reprezintă or"anul de conducere al Băncii uropene de Investiţii format din miniştri desemnaţi de către statele mem&re% onsiliul Guvernatorilor decide asupra direcţiilor politicii de credit, asupra mărimii capitalului, numeşte şi demite mem&rii onsiliului de administraţie şi ai omitetului de direcţie, apro&ă raportul anual, &ilanţul şi contul de profit şi pierdere% Consiliul de administraţie este alcătuit din administratori şi supleanţi numiţi pentru o perioadă de 3 ani re-nnoi&ilă de către onsiliul Guvernatorilor% Mem&rii onsiliului de administraţie sunt aleşi dintre personalităţile care oferă "aranţii de independenţă şi de competenţă% onsiliul de administraţie are competenţe -n domeniul acordării creditelor, al "aranţiilor şi al "estiunii operaţiilor &ăncii -n conformitate cu prevederile tratatului, ale statului şi cu directivele onsiliului Guvernatorilor% Nedinţele onsiliului de administraţie sunt prezidate de un preşedinte sau un vicepreşedinte care nu votează% Comitetul de direcţie este compus din preşedinte şi vicepreşedinţi (şase) numiţi pe o perioadă de şase ani re-nnoi&ili de către onsiliul Guvernatorilor la propunerea onsiliului de administraţie% omitetul de direcţie pre"ăteşte deciziile onsiliului de administraţie -n domeniul -mprumuturilor şi "aranţiilor% Comitetul de ,erificare format din trei mem&ri numiţi de către onsiliul Guvernatorilor pentru a verifica re"ularitatea operaţiilor Băncii, conformitatea datelor din &ilanţ şi contul de profit şi pierdere, normele conta&ile, situaţia economico8 financiară a &ăncii% :n vederea realizării misiunii, omitetul de verificare cooperează cu societatea de e6pertiză ?rice ater1ouse and o% Activitatea -n cadrul Băncii uropene de Investiţii se desfăşoară prin serviciul afacerilor "enerale, direcţia de finanţare e6tra8comunitară, direcţia de finanţare şi trezo8 rerie, direcţia de studii economice şi financiare, direcţia 0uridică şi un corp de consilieri te1nici% ?ersonalul este ales pe &aza criteriilor profesionale şi pentru a asi"ura o parti8 cipare ec1ita&ilă a statelor mem&re% c) esursele '&ncii >uropene de 0n,estiţii :n vederea realizării misiunii sale, Banca uropeană de Investiţii dispune de două surse de finanţare2 capitalul şi -mprumuturile% Banca uropeană de Investiţii este autorizată să administreze un capital su&scris de statele mem&re% apitalul iniţial de *;; milioane unităţi de cont a fost ma0orat de mai multe ori (*+/*, *+F*, *+F5, *++*, *++3) fiind de peste patru ori mai mare% #tatutul
122
7ezi: Statute of t(e European In!estment Ban) , 1999 art+ 9
Băncii uropene de Investiţii prevede că fiecare stat mem&ru varsă numai o parte din capitalul su&scris (+,;*nă la .3;E din suma capitalului su&scris% :n vederea finanţării unor proiecte pe teritoriul niunii uropene şi -n afară, Banca uropeană de Investiţii poate să utilizeze resurse speciale de ori"ine &u"etară% onsiliul de administraţie poate să propună onsiliului Guvernatorilor să apro&e ca statele mem&re să acorde Băncii uropene -mprumuturi speciale -n cazul -n care Banca uropeană de Investiţii se află -n incapacitate de a8şi procura resursele necesare de pe pieţele de capital -n condiţii convena&ile% d) Creditarea şi "aranţiile '&ncii >uropene de 0n,estiţii Acordarea şi "arantarea -mprumuturilor se &azează pe unele principii care rezultă din statutul Băncii uropene de Investiţii2 K fondurile -mprumutate să se utilizeze -n mod eficient şi raţional% :n acest scop, &anca acordă -mprumuturi şi "aranţii dacă prin e6ecutarea proiectului se realizează o creştere a productivităţii muncii şi este favorizată funcţionarea pieţei unice% K &anca nu poate o&ţine acţiuni la -ntreprinderi şi nu -şi asumă nici o responsa&ilitate -n "estionarea -ntreprinderilor care &eneficiază de -mprumuturi, -n afara cazului -n care acţionează pentru prote0area drepturilor sale şi recuperarea creanţelor4 K &anca nu finanţează un proiect la care se opune statul mem&ru pe teritoriul căruia urmează să se realizeze proiectul4 K &anca şi statele mem&re nu pot impune condiţii cu privire la utilizarea resurselor pe teritoriul unui stat mem&ru% :mprumuturile Băncii uropene de Investiţii se pot acorda instituţiilor pu&lice sau -ntreprinderilor private, dacă investiţiile -ndeplinesc criteriile şi limitele prevăzute prin articolul *+F din @ratatul instituind niunea uropeană% Banca uropeană de Investiţii finanţează o parte din costul investiţiilor -n completarea fondurilor proprii şi a altor sume de finanţare respectiv p>nă la o limită din valoarea investiţiei% Investiţiile de dimensiuni mari sunt creditate -n mod direct, iar investiţiile medii şi mici se finanţează prin linii de credit ce se desc1id la &ănci şi instituţii financiare% :mprumuturile contractate de la Banca uropeană de Investiţii au fost utilizate -n realizarea proiectelor din infrastructură, ener"ie, industrie, servicii, a"ricultură% Banca uropeană de Investiţii urmăreşte via&ilitatea şi importanţa economică a proiectului de investiţii, concordanţa dintre proiect şi orientările politicii comunitare% Banca acordă atenţie respectării re"lementărilor -n materie de protecţie a mediului% ?roiectele ce se propun spre finanţare de către Banca uropeană de Investiţii se ela&orează de către &eneficiari şi se e6aminează de către specialişti% :n cursul e6aminării se evaluează caracteristicile te1nice, economice şi financiare ale proiectului şi se urmăreşte concordanţa dintre proiect şi o&iectivele niunii uropene% Decizia de acordare a -mprumutului pentru realizarea unui proiect se adoptă de către onsiliul de administraţie după analiza modului -n care proiectul este -n confor8 mitate cu o&iectivele niunii uropene, contri&uie la dezvoltarea re"ională ec1ili&rată,
la crearea infrastructurii de comunicare, la prote0area mediului, la dezvoltarea sectorului industrial şi a serviciilor şi la utilizarea raţională a resurselor% reditele Băncii uropene de Investiţii sunt destinate realizării unor proiecte cu o durată -ntre /8*. ani% Departamentele din cadrul Băncii uropene de Investiţii evaluează proiectele de investiţii su& toate laturile lor, inclusiv costul, resurse de finanţare şi implicaţiile asupra dezvoltării economice% ?roiectele ce se creditează de către Banca uropeană de Investiţii sunt monito8 rizate p>nă la terminare şi ram&ursare% Banca uropeană de Investiţii urmăreşte modul de ram&ursare, plata do&>nzilor şi comisioanelor, verifică dacă fondurile se utilizează pentru o&iectivele prevăzute -n contract, dacă proiectul se implementează şi evaluează rezultatele -nre"istrate% ?rincipalele domenii finanţate -n interiorul omunităţii uropene sunt dezvoltarea re"ională, infrastructură, susţinerea competitivităţii industriale, protecţia mediului, realizarea unor pro"rame pentru economisirea ener"iei, raţionalizarea proceselor de fa&ricaţie% :n e6teriorul omunităţii uropene, Banca uropeană de Investiţii a susţinut politica comunitară de cooperare cu *. ţări mediteraneene, a participat la pro"rame de asistenţă -n favoarea ţărilor din uropa entrală şi din America $atină şi Asia% ventualele liti"ii -ntre Banca uropeană de Investiţii şi -mprumutaţi se pot rezolva de or"anele naţionale competente şi de către urtea de Lustiţie%
M3< V000: Balanţa de plăţi şi riscul de ţară%
3'0>C/0V: Analiza flu6urilor valutar financiare din &alanţa de plăţi şi a riscului de ţară%
/0MP <> A0M0A>: ore 60/AJ0 <> /<0: apitolul *% Balanţa de plăţi% apitolul *3% Riscul de ţară% @RM'I 2 Balanţa de plăţi, &alanţa comercială, &alanţa contului curent, &alanţa contului de capital, ec1ili&rul &alanţei de plăţi, risc de ţară, risc suveran, standard ?oorOs, MoodP, !I@Q8IBA, clase de risc%
CAP0/3 14. 'AA6JA <> PBJ0 14.1 >c#ili$rul ,alutar şi coneiunile sale c1ili&rul valutar reprezintă o latură importantă a ec1ili&rului financiar, care reflectă concordanţa dintre -ncasările şi plăţile -n valută ale unei ţări dintr8o anumită perioadă de timp% c1ili&rul valutar depinde de valoarea şi eficienţa e6porturilor, de mărimea importurilor, de prestaţiile de servicii internaţionale, de operaţiunile necomerciale şi financiare, de activitatea de cooperare internaţională, de nivelul şi eficienţa producţiei, de preţurile şi con0unctura de pe pieţele internaţionale şi de alţi factori care acţionează asupra flu6urilor valutare% c1ili&rul valutar se fundamentează şi realizează -n str>nsă le"ătură cu ec1ili&rul economic "eneral% c1ili&rul valutar este dependent de ec1ili&rul economic "eneral, respectiv de nivelul dezvoltării ramurilor economiei naţionale, de "radul de eficienţă şi competitivitate al mărfurilor pe pieţele e6terne, de cerinţele pieţei interne de &unuri şi servicii din străinătate% c1ili&rul valutar e6ercită influenţă asupra ec1ili&rului economic prin relaţia dintre -ncasările -n valută din e6porturi şi din alte acţiuni şi prin cerinţele de valută pentru importurile de mărfuri şi serviciile internaţionale% one6iunea dintre ec1ili&rul economic "eneral şi ec1ili&rul valutar rezultă din faptul că produsul intern () plus importul (Imp) este e"al cu e6portul (), consumul intern (i) şi investiţiile (I)% Y + Im p = E + Ci + I :ncasările -n valută din e6porturi şi din acţiuni de cooperare internaţională se utilizează pentru acoperirea importurilor, care la r>ndul lor stimulează dezvoltarea producţiei necesare satisfacerii cerinţelor pieţei interne sau destinate e6portului% c1ili&rul valutar se realizează -n str>nsă le"ătură cu ec1ili&rul financiar, datorită cone6iunilor dintre -ntre" şi parte% reşterea volumului şi a eficienţei e6porturilor, mărimea şi dinamica importurilor, prestaţiile de servicii internaţionale e6ercită influenţă asupra ec1ili&rului financiar% :n măsura -n care se realizează o concordanţă -ntre o&iectivele prevăzute şi resursele financiare necesare se manifestă o influenţă pozitivă asupra ec1ili&rului valutar% 9 altă relaţie de interdependenţă a ec1ili&rului valutar se manifestă cu ec1ili&rul monetar% ?reţurile &unurilor importate influenţează asupra produsului intern &rut şi asupra masei &anilor -n circulaţie% Raportul dintre masa &anilor -n circulaţie şi sumele de &ani necesare derulării operaţiunilor economice e6ercită influenţă asupra cursului valutar şi prin acesta asupra e6porturilor, importurilor şi altor flu6uri valutare şi financiare internaţionale%
14.2 Conceptul de $alanţ& de pl&ţi şi structura #c1im&urile economice internaţionale "enerează creanţe de -ncasat şi o&li"aţii de plată -n valută% @a&elul economic care reflectă creanţele de -ncasat şi o&li"aţiile de plată -n valută din sc1im&urile internaţionale de mărfuri şi servicii şi din mişcările de
capital dintr8o anumită perioadă de timp este cunoscut su& denumirea de S&alanţă de plăţiH% :n vederea reflectării creanţelor şi datoriilor din raporturile cu străinătatea, ţările ela&orează o situaţie centralizatoare su& forma unei &alanţe ce reprezintă2 Document -ntocmit de or"anele competente ale statului, care cuprinde -nre"istrarea sistematică a ansam&lului -ncasărilor şi plăţilor determinate de tranzacţiile reale şi financiare dintr8o perioadă dată ale unei ţări cu restul lumii K &alanţa de plăţi "lo&ală K sau cu o ţarăH% *.< După alte opinii &alanţa de plăţi este un document statistic care evidenţiază toate operaţiile comerciale, financiare şi monetare efectuate -ntre rezidenţi şi nerezidenţi -n cursul unei perioade determinate (un an) *.% Balanţa de plăţi -nre"istrează flu6urile de resurse -ntre economia unei ţări şi alte ţări, re"iuni, mişcările de active şi an"a0amente e6terne rezultate din tranzacţiile economice şi transferurile fără contrapartidă *.3% :n accepţiunea !ondului Monetar Internaţional, &alanţa de plăţi reflectă o situaţie statistică -n care sunt -nre"istrate pentru o perioadă dată2 a) tranzacţiile de &unuri, servicii şi venituri -ntre o economie şi restul lumii4 &) transferul de proprietate şi alte variaţii intervenite -n deţinerile de aur monetar, drepturile speciale de tra"ere şi -n alte creanţe financiare cu restul lumii şi an"a0amente financiare4 c) transferurile fără contrapartidă sau -n contrapartidă destinate ec1ili&rării% Din concepţia !ondului Monetar Internaţional asupra &alanţei de plăţi rezultă două trăsături *.52 &alanţa de plăţi e6primă flu6urile diverse -ntre o economie şi restul lumii pe o perioadă determinată de timp4 &alanţa de plăţi reflectă tranzacţiile de &unuri, servicii şi venituri care determină flu6uri de resurse -n valută% @ranzacţiile de &unuri şi servicii se -nre"istrează la momentul -n care ele se desfăşoară% @ranzacţiile -ntre filialele firmelor multinaţionale se -nre"istrează drept tranzacţii -ntre ţări% :nre"istrările -n &alanţa de plăţi se &azează pe principiul partidei du&le, al -nscrierii -n credit de&it% Balanţa de plăţi -m&racă forma unui document conta&il cu două coloane principale, credit şi de&it, iar a treia coloană reprezintă soldul% :n spiritul acestui principiu operaţiile autonome e6primă -nre"istrarea tranzacţiei şi operaţiile deduse reflectă operaţiile ce "enerează tranzacţii -n valută% Din punct de vedere al operaţiunilor comerciale şi financiare care se reflectă -n &alanţa de plăţi a unei ţări se deose&esc2 &alanţa de plăţi &ilaterală care e6primă intrările şi ieşirile de valută din tranzacţiile comerciale şi financiare dintre două ţări4 &alanţa re"ională care evidenţiază relaţiile valutar financiare ale unei ţări cu un "rup de ţări dintr8o anume re"iune4 &alanţa de plăţi "lo&ală -nre"istrează flu6urile de intrări şi ieşiri de valută din tranzacţiile internaţionale ale unei ţări cu toate ţările% :n funcţie de scopul -n care se ela&orează, &alanţa de plăţi poate să -m&race formele de &alanţă de plăţi pro"ram, &alanţa de piaţă, &alanţă de creanţe şi an"a0amente e6terne şi &alanţă de plăţi e6terne% Balanţa de plăţi pro"ram reflectă previziunile asupra flu6urilor de intrări şi ieşiri de valută ale unei ţări cu celelalte ţări din perioada următoare%
123
o"tin + Ciri-e"cu, Monedă, mică enciclopedie , Editura tiin-i>ică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19*2, p+ 3 o"ette @erard, 4estion financiere internationale, Vuiert Ge"tion, @ari", 199, p+ 39 12' Vezi: (on %toian, urel Berea, Balan1a de plă1i externe, Editura tiin-i>ică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19.., p+ 12 ean @ierre llegret, Economiè Monetaire Internationales, 6achette %uperieure, @ari", 199., p+ 1 124
Balanţa de piaţă e6primă -ncasările şi plăţile -n valută din operaţiile de pe piaţa valutară din cursul unei perioade de timp% Balanţa de creanţe şi an"a0amente e6terne cuprinde creanţele -n valută de -ncasat şi an"a0amentele de plată la un moment dat (la finele anului)% Balanţa comercială e6primă -ncasările -n valută din e6porturi şi plăţile -n valută pentru importuri de &unuri de pe o perioadă de timp% Balanţa de &unuri şi servicii evidenţiază flu6urile financiare provenite din e6portul şi importul de mărfuri şi servicii% -i". 14.1. 'AA6JA <> PBJ0 olduri parţiale*./
Balanţa operaţiunilor curente (tranzacţii curente) evidenţiază flu6urile financiar valutare "enerate de e6porturi şi importuri de &unuri şi servicii şi din transferuri unilaterale nete% Balanţa de plăţi "lo&ală reflectă flu6urile valutare ce decur" din e6porturi, importuri, servicii, transferuri unilaterale nete, mişcări de capital pe termen lun", din mişcări de capital pe termen scurt ale sectorului ne&ancar şi din operaţiuni monetare ale sectorului &ancar şi pu&lic% tructura $alanţei de pl&ţi #tructura &alanţei de plăţi depinde de sc1im&urile internaţionale ale unei ţări, de prestaţiile de servicii, de relaţiile financiare cu alte ţări% Datele şi informaţiile din &alanţa de plăţi se pot structura pe capitole astfel2 tipul *, -n care datele şi informaţiile se "rupează -n &alanţa de plăţi e6terne pe următoarele componente2 &alanţa mărfurilor, &alanţa serviciilor şi &alanţa mişcărilor de capital%
12.
După ean @ierre llegret, Economie Monètaire Internationales, 6achette %uperieure, @ari", 199., p+ 22
tipul ., -n care datele şi informaţiile se reflectă -n &alanţa de plăţi -n două componente2 &alanţa contului curent şi &alanţa mişcărilor de capital şi aur monetar4 tipul <, -n care datele şi informaţiile se structurează -n &alanţa de plăţi e6terne pe trei componente2 &alanţa mărfurilor şi a serviciilor, &alanţa plăţilor de transfer şi &alanţa mişcărilor de capital şi aur monetar% Balanţa de plăţi -n structura după tipul al doilea cuprinde informaţii şi date "rupate astfel2 &alanţa contului curent -n care se reflectă &alanţa comercială, &alanţa servi8 ciilor, &alanţa veniturilor, &alanţa transferurilor unilaterale pu&lice şi particulare4 &alanţa mişcărilor de capital care include flu6urile valutare din mişcări de capital pe termen scurt şi pe termen lun"% !ondul Monetar Internaţional promovează un proiect al &alanţei de plăţi -n care datele se "rupează pe titluri astfel2 contul tranzacţiilor curente, contul capital, contul operaţiunilor financiare, erori şi emisiuni nete *.F%
tructura $alanţei de pl&ţi în concepţia -M0 *% .% <% %
/itluri ontul tranzacţiilor curente ontul de capital ontul operaţiunilor financiare rori şi omisiuni nete
Credit
old
#tructurarea datelor -n &alanţa de plăţi asi"ură determinarea soldurilor din &alanţă şi a poziţiei e6terne a ţării% #oldul contului tranzacţiilor curente şi al contului de capital e6primă capacitatea sau cerinţele de finanţare ale unei ţări% #oldul contului operaţiunilor financiare -n afară de rezerve reflectă mişcările de capital% #oldul financiar se determină pornind de la soldul contului tranzacţiilor curente la care se adau"ă soldul contului capital şi investiţiile internaţionale directe% ?oziţia e6ternă a ţării reflectată de soldul creanţelor şi an"a0amentelor pe termen scurt şi lun" poate fi creditoare sau de&itoare% #tructurarea datelor din &alanţa de plăţi e6terne oferă informaţii cu privire la evoluţia sc1im&urilor internaţionale, a prestărilor de servicii, a evoluţiei mişcărilor de capital, asupra modificărilor -n rezerve şi asupra poziţiei de de&itor sau creditor -n relaţiile economice internaţionale%
14.% Capitolele $alanţei de pl&ţi Balanţa de plăţi reflectă pe de o parte un activ şi pe de altă parte un pasiv ce se desfăşoară pe capitole şi posturi sau su&capitole% ?rincipalele capitole ale &alanţei de plăţi sunt2 &alanţa comercială, &alanţa serviciilor, &alanţa flu6urilor financiare, &alanţa mişcărilor de capital, &alanţa creditelor, &alanţa viramentelor, &alanţa devizelor şi a rezervelor% 'alanţa comercial& cuprinde pe de o parte mărfurile care se e6portă şi -ncasea8 ză -n valută şi pe de altă parte valoarea mărfurilor ce se importă şi se plătesc -ntr8o anumită perioadă de timp%
12*
ean @ierre llegret, Op* cit*, p+2
Importurile de mărfuri din &alanţa de plăţi e6terne se evaluează la preţul format din preţul din contract, costul transportului şi asi"urarea (I!), iar e6porturile se e6primă -n preţ !9B% 'alanţa ser,iciilor reflectă -ncasările şi plăţile -n valută din prestaţii de servicii internaţionale ale administraţiilor de cale ferată, ale unităţilor de poştă şi telecomunicaţii, ale -ntreprinderilor de transport rutier, aerian, naval, din serviciile caselor de e6pediţie, din servicii de antrepozitare a mărfurilor, operaţii de navlosire şi a"enturare nave, asi"urare, prestaţii de reclamă comercială, locaţii şi alte servicii internaţionale% !lu6urile de -ncasări şi plăţi -n valută din servicii internaţionale depind de situaţia "eo"rafică a ţării, de nivelul infrastructurii, de -nzestrarea te1nică, de serviciile internaţionale necesare unei ţări% Balanţa serviciilor este cunoscută şi su& denumirea de &alanţa invizi&ilelorH pentru a fi delimitată de mişcările vizi&ile de mărfuri% 'alanţa fluurilor financiare evidenţiază -ncasările şi plăţile -n valută din funcţionarea reprezentanţelor diplomatice, consulare, economice, din onorarii -n valută cuvenite persoanelor, &urse, a0utoare, donaţii, succesiuni, &revete, patente, licenţe, drepturi de autor, operaţiuni de sc1im& valutar, plăţi, do&>nzi, comisioane şi dividende% !lu6urile financiare ale unei ţări depind de relaţiile economice şi culturale ale acelei ţări, de activitatea or"anizaţiilor internaţionale, de drepturile persoanelor, de serviciile &ancare% 'alanţa turismului reprezintă un capitol separat de serviciile internaţionale -n ţările cu turism dezvoltat, care reflectă -ncasările şi plăţile -n valută din turismul internaţional% 'alanţa creditelor e6primă, pe de o parte, creditele primite din străinătate, -ncasări din ram&ursări de credite şi do&>nzi şi, pe de altă parte, creditele acordate nerezidenţilor, plăţile privind ram&ursările de credite şi do&>nzile aferente% 'alanţa ,iramentelor cuprinde -ncasările şi plăţile -n valută provenite din utilizarea forţei de muncă, ta6e, impozite, reţineri pentru asi"urări sociale, cotizaţii şi contri&uţii la or"anismele internaţionale% 'alanţa mişc&rilor de capital reflectă intrările şi ieşirile de valută ale unei ţări "enerate de investiţiile de capital auto1ton -n străinătate, de investiţiile de capital străin -n ţară, de plasamente de capital, de cumpărarea sau v>nzarea titlurilor, de su&scrierile de capital -n valută, credite, restituiri de capital -n valută% Balanţa mişcărilor de capital se desfăşoară pe două componente şi anume mişcări de capital pe termen lun" şi mişcări de capital pe termen scurt% Mişcările de capital pe termen lun" cuprind tranzacţiile financiare care au sca8 denţe mai mari de un an şi anume2 creditele destinate finanţării comerţului internaţional, investiţii directe, investiţii de portofoliu, credite pentru alte operaţiuni internaţionale% Mişcările de capital pe termen scurt reflectă operaţiunile financiare şi monetare care au scadenţa su& un an% Mişcările de capital pe termen scurt se diferenţiază -n mişcări de capital pe termen scurt ale sectorului privat, mişcări de capital pe termen scurt ale sectorului &ancar, mişcări de capital pe termen scurt ale sectorului pu&lic reprezentate de modificările -nre"istrate de rezervele oficiale şi -n an"a0amentele internaţionale sau contractate -ntre autorităţi monetare% apitolele &alanţei de plăţi e6terne se pot structura de fiecare ţară -n funcţie de flu6urile financiare şi comerciale din cadrul unei perioade% 'alanţa de pl&ţi eterne a omniei reflectă flu6urile de intrări şi ieşiri de valute "rupate astfel2 contul curent, contul de capital şi financiar, erori şi omisiuni, soldul &alanţei şi active de rezervă% Contul curent e6primă intrările şi ieşirile de valută din tranzacţii cu &unuri, ser8 vicii, venituri, transferuri şi alte operaţiuni curente%
Contul de capital şi financiar cuprinde flu6urile valutare "enerate de investiţiile directe, de mişcările de capital pe termen lun" şi de mişcările de capital pe termen scurt% 14.4 eflectarea ec#ili$rului ,alutar prin $alanţa de pl&ţi Balanţa de plăţi a unei ţări poate fi ec1ili&rată, -n cazul -n care se asi"ură concordanţa dintre activ şi pasiv, activă sau e6cedentară -n situaţia -n care intrările de valută sunt mai mari dec>t ieşirile şi pasivă sau deficitară, dacă ieşirile de valută depăşesc flu6urile de intrări de valută din cursul unei perioade de timp% #oldul &alanţei de plăţi e6primă mişcările de capital şi modificările -n rezervele valutare% Mişcările nete de capital (Mn) sunt determinate de e6port (), serviciile prestate (#p) şi transferurile -ncasate (@-) din care se scad importurile (I) serviciile prestate (#pl) şi transferurile plătite (@p)% ( T #p T @-) K (I T #pl T @p) U VMn Mişcările nete de capital sunt e6presia diferenţei dintre e6porturi şi importuri la care se adau"ă sau se scade soldul serviciilor şi al transferurilor% ( K I) V W#@ U VMn !lu6urile nete de capital (!n) depind de e6porturi, importuri (o parte se efectuează pe credit), de modificările -n servicii şi transferuri şi de rezervele valutare% V!n U ( K I) V W#@ :n cazul -n care &alanţa comercială este e6cedentară ( X I) şi soldul serviciilor şi transferurilor ne"ativ (8W#@), dar mai mic dec>t soldul &alanţei comerciale, ţara are o poziţie creditoare pe plan internaţional% :n situaţia -n care &alanţa comercială este deficitară ( Y I) şi soldul serviciilor şi al transferurilor pozitiv (TW#@), dar mai mic dec>t soldul &alanţei comerciale, ţara este de&itoare% voluţia flu6urilor valutare din &alanţa de plăţi de pe o anumită perioadă de timp este determinată de o serie de factori interni şi e6terni% :n sfera factorilor interni ce e6ercită influenţă asupra evoluţiei flu6urilor valutare din &alanţa de plăţi se -ncadrează2 livrarea produselor la e6port la termenele şi -n condiţiile de calitate prevăzute -n contractele comerciale internaţionale4 modificarea structurii e6porturilor şi a preţurilor interne4 eficienţa şi competitivitatea produselor e6portate4 realizarea unor o&iective de investiţii a căror producţie este destinată e6portului4 valoarea şi calitatea serviciilor internaţionale4 operaţiile internaţionale ale &ăncilor, sectorului privat şi pu&lic4 evoluţia cursului de sc1im& a monedei naţionale% Dintre factorii e6terni ce e6ercită influenţă asupra flu6urilor valutare reflectate de &alanţa de plăţi se pot menţiona2 valoarea şi calitatea importurilor4 evoluţia preţurilor de pe pieţele internaţionale4 operaţiile şi con0unctura de pe pieţele internaţionale4 restricţiile la e6port aplicate de unele ţări4 politicile -n domeniul investiţiilor4 evoluţia cursurilor de sc1im& ale valutelor -n care se e6primă sc1im&urile4
tranzacţiile comerciale internaţionale% Deficitul &alanţei de plăţi e6terne se poate reduce sau acoperi prin sporirea e6porturilor, reducerea importurilor, atra"erea investiţiilor străine, contractarea unor -mprumuturi% 6cedentul &alanţei de plăţi se poate valorifica prin plasamente -n valută şi titluri, consolidarea rezervelor valutare% n impact important asupra ec1ili&rului &alanţei de plăţi e6ercită politica monetară şi politica fiscală a unui stat% ?olitica monetară care urmăreşte creşterea masei monetare determină reducerea ratei do&>nzii% #căderea ratei do&>nzii stimulează investiţiile, veniturile, creşterea importurilor şi ieşirilor de capital şi reducerea intrărilor de capital% :n cazul -n care politica monetară urmăreşte restr>n"erea masei &anilor -n circu8 laţie se promovează creşterea ratei do&>nzii% Datorită creşterii ratei do&>nzii se reduc investiţiile, veniturile, importurile, dar cresc intrările de capital% ?olitica fiscală care vizează creşterea c1eltuielilor &u"etare şi scăderea impozite8 lor determină o creştere a produsului intern &rut şi a venitului% Datorită creşterii produsului intern &rut sporesc importurile şi se e6ercită influenţă ne"ativă asupra ec1ili&rului &alanţei de plăţi% :n cazul reducerii fiscalităţii rata do&>nzii creşte, sporesc intrările de capital şi se manifestă influenţa pozitivă asupra &alanţei de plăţi%
E6/>'B0 <> V>0-0CA> *% .% <% % 3% 5% /% F%
are este relaţia dintre ec1ili&rul valutar, ec1ili&rul economic, ec1ili&rul financiar şi monetar um se defineşte &alanţa de plăţi are este accepţiunea !MI asupra &alanţei de plăţi are sunt formele su& care se prezintă &alanţa de plăţi um se "rupează informaţiile -n &alanţa de plăţi pe capitole e cuprinde &alanţa comercială şi ce factori e6ercită influenţe asupra ei e flu6uri se reflectă -n &alanţa mişcărilor de capital are sunt factorii interni şi e6terni ce e6ercită influenţă asupra flu6urilor din &alanţa de plăţi
CAP0/3 15. 0C <> JAB 15.1 ndirii do&>ndirii unor cunoştinţe şi a adoptării unor măsuri de prevenire% Riscul presupune o a&ordare ca un fenomen simetric care poate să determine apariţia unor pierderi, precum şi oportunitatea unui c>şti"% :n "eneral, riscul de ţară este considerat ca un risc de materializare a unui sinistruH rezultat din conte6tul economic şi politic al unui stat *.+% #inistrulH poate fi cauzat de imo&ilizările de active (confiscarea &unurilor -n străinătate, &loca0 de fondur fonduri), i), pierde pierderea rea unei pieţe -n străinăt străinătate ate din motive motive necomer necomercial cialee şi atin"e atin"erea rea securităţii per8 soanelor% Riscul Riscul de ţară este percep perceput ut ca un pericol pericol ce vizează vizează sta&il sta&ilita itatea tea sistemu sistemului lui economic şi social şi care influenţează asupra plăţilor unei ţări% Riscul de ţară reflectă pro&a&ili pro&a&ilitatea tatea modificării modificării valorii valorii patrimoniulu patrimoniuluii datorită datorită neac1itării neac1itării o&li"aţiilor o&li"aţiilor,, *<; confiscărilor, impozitelor şi altor măsuri % :n cel mai lar" sens, riscul de ţară e6primă pro&a&ilitatea pierderilor financiare -n afacerile internaţionale, pierderi datorate unor evenimente macroeconomice şi=sau politice politice specifice specifice ţăriiH*<*% Riscul de ţară include riscul suveran şi riscul de transfer% Riscul suveran reflectă pro&a&ili pro&a&ilitatea tatea ca un stat suveran suveran să nu -şi onoreze onoreze o&li"aţiile o&li"aţiile e6terne, respectiv respectiv să nu ac1ite datoria datoria e6ternă pu&lică sau "arantată pu&lică% Riscul de transfer se referă la faptul că "uvernul nu ar putea să asi"ure accesul firmelor private la valuta necesară ac1itării importurilor% După alte accepţiuni, riscul de ţară se -mparte -n risc suveran şi risc monetar% Riscul suveran derivă din acţiuni directe ale "uvernului sau ca urmare a unei "uvernări ineficiente% Riscul monetar se manifestă datorită sc1im&ării cursului monedei de contract sau de credit *<.% Riscul de ţară se deose&eşte de alte cate"orii de riscuri prin dimensiunea com8 ple6ă şi prin impactul impactul asupra economiei economiei unei ţări% ţări% :n sfera riscului riscului de ţară se -ncadrează -ncadrează componenta politică, riscul de naţionalizare, confiscări, e6proprieri, restricţii asupra transferului de fonduri, produse şi te1nolo"ii% :n structura riscului de ţară se individualizează dimensiunea social8politică şi şi dimensiunea economico8financiară% Macro8riscul Macro8riscul este e6presia e6presia manifestării manifestării unor fenomene fenomene la nivelul nivelul economiei economiei naţionale, iar micro8riscul reflectă pro&a&ilitatea producerii unor fenomene la un a"ent economic sau la un proiect economic% 129
Bernard $aroi", Le Risque5%a6s , @re""e" Fni7er"itaire" de #rance, @ari",199/, p+ Donald Le""ard, +ountr6 Ris) and t(e Structure of International 7inancial Intermediation in ilep8as , (nternational #inance onte&poran, onte&poran, (""ue", eH IorA, 1993, p+ 4'1
13/
131 132
Duduian $onica, E!aluarea riscului de 1ară , Editura LL BEC, Bucureşti, 1999, p+ ' D+ Eite&an, %tonehill, $o>>ett, Multinational Business 7inance, 199', p+ 423424
Riscul de ţară se poate materializa su& forme diferite *<<2 pierderea pierderea de active reale din naţionali naţionalizarea zarea unor &unuri, &unuri, confiscarea, confiscarea, distru"er distru"erea ea sau neram&ursarea unor datorii4 un cost de oportunitate rezultat din anularea unor contracte, fiscalitate discri8 minatorie4 deteriorarea mi0loacelor de producţie, reducerea fa&ricaţiei din motive ecolo8 "ice4 pericole pericole care ameninţă ameninţă viaţa persoanelor persoanelor sau le -mpiedică să8şi e6ercite e6ercite meseria sau să desfăşoare activitatea4 pierderea pierderea unor resurse datorită datorită unor fenomene fenomene din relaţiile relaţiile economice inter8 naţionale%
-apte "eneratoare de risc de ţar& Riscul Riscul de ţară poate fi "enerat "enerat de conte6 conte6tul tul politic politic dintr8un dintr8un anumit stat şi de cadrul economico8financiar% Măsuri Măsurile le politi politice ce cu privir priviree la investi investiţii ţiile le străin străine, e, sau -n cazul cazul uno unorr confli conflicte cte interstatale, care au la &ază motivaţii ideolo"ice, economice, sociolo"ice şi psi1olo"ice au efecte asupra relaţiilor economice internaţionale% Riscul "enerat de conte6tul politic se manifes manifestă tă cu ocazia ocazia naţion naţionaliz alizăril ărilor, or, e6prop e6proprier rierilo ilor, r, deteri deterioră orăril rilor or produc producţie ţiei,i, *< restructurării unor datorii sau anulării unor contracte % adrul economico8fi economico8financiar nanciar conţine un alt "rup de factori "eneratori "eneratori de risc de ţară% :n măsura -n care -ntr8un stat se adoptă anumite politici monetare, se măreşte deficitul &u"etar, se aplică restricţii la importuri pentru a prote0a producătorii interni, se implementează politici fiscale inadecvate% Riscul de ţară care rezultă din cadrul econo8 mico8fi mico8finan nanciar ciar se manifes manifestă tă prin prin inflaţie inflaţie "alopa "alopantă, ntă, lipsa lipsa devizel devizelor, or, scăderea scăderea valori valoriii monedei naţionale, discriminări aplicate societăţilor străine% Manifestarea Manifestarea riscului de ţară poate să fie e6presia influenţei unor factori endo"eni endo"eni sau e6o"eni% e6o"eni% Dintre factorii e6o"eni e6o"eni se pot menţiona pră&uşirea pieţelor pieţelor e6terne, răz&oaiele% Din manifestarea riscului de ţară rezultă efecte care -m&racă forme comple6e *<32 pre0udicii pre0udicii cu privire privire la activele activele deţinute deţinute -n străinătate, străinătate, respectiv respectiv distru"erea, distru"erea, sec1estrarea şi o&strucţionarea funcţionării normale4 pre0udicii pre0udicii privind privind pieţele de e6port e6port care se referă la pierderi pierderi ce se pot -nre"istra -nre"istra -n urma restricţ restricţiil iilor or adopta adoptate te de unele unele ţări ţări şi alte pre0udic pre0udicii ii din alte măsuri măsuri aplicate4 pre0udicii pre0udicii privind privind creanţele &ancare care se manifestă su& forma unor sume neram&ursate, -nt>rzieri -n plata do&>nzilor, ratelor sau recuperarea unor sume -mprumutate unor persoane pu&lice şi private4 pre0udicii pre0udicii produse produse securităţii securităţii persoanelor prin sec1estrare, sec1estrare, răpire, şanta0, şanta0, rănire, rănire, vătămări "rave, deportări%
133
Bernard $aroi", Op* cit*, p+ 1/ o"ette @erard, 4estion financiere internationale, Vuiert, Ge"tion, @ari"199', p+14 13' Bernard $aroi", Op* cit +, +, p+2. 134
15.2 3r"anisme de e,aluare şi estimare a riscului de ţar& A"enţiile formulează un dia"nostic asupra capacităţii unui emitent de o&li"aţiuni sau de alte instrumente de credit de a8şi -ndeplini an"a0amentele financiare asumate% Ratin"ul -n accepţiunea a"enţiei M99DO# reprezintă o opinie asupra capacităţii viitoare a unui su&iect de a face faţă plăţilor provenite din o&li"aţii le"ale% A"enţia #@A'DARD ?99RO# consideră că ratin"ul are misiunea să furnizeze posi&ilului investitor informaţii asupra unui su&iect de o&li"aţii% 9&iectul principal al ratin"ului este de a furniza informaţii investitorilor asupra riscului "enerat de ac1itarea unor o&li"aţii &ăneşti la un termen% valuarea unui indicator de ratin" reprezintă un proces interactiv care presupune2 adresarea unei cereri, -nc1eierea unui contract, constituirea ec1ipei, solicitarea unor informaţii, prelucrarea informaţiilor, confirmarea lor pe teren, formularea unei opinii, dez&aterea opiniei -ntr8un anumit comitet, comunicarea ratin"ului, revizuirea şi suprave"1erea evoluţiei% !actorii care se analizează -n vederea formulării ratin"ului se pot "rupa -n factori de risc -n afaceri şi factori de risc financiari% !actorii de risc -n afaceri se referă la carac8 teristicile industriale, poziţia de piaţă, eficienţa operaţiilor, mana"ementul calităţii% :n cadrul factorilor de risc financiar se -ncadrează politica fondurilor şi fle6i&ilitatea financiară% 9 importanţă deose&ită -n formularea unei evaluări de ratin" revine indicatorilor care reflectă performanţele financiare şi anume2 profita&ilitatea, raportul dintre capitalul vărsat de acţionari şi cel deţinut de firmă, rata de acoperire a serviciului datoriei, -nca8 sările, plăţile, lic1iditatea, sursele de provenienţă a fondurilor şi destinaţia acestora% :n vederea evaluării performanţelor economice se analizează impactul creşterii economice, politicile de acoperire a cererii, politicile de v>nzări, costul intrărilor, capitalul necesar, variaţia cursului monedei% Analiza factorilor care influenţează riscul, de către a"enţiile de evaluare şi clasificarea ţărilor sau a instrumentelor se efectuează periodic pentru a urmări evoluţia situaţiei financiare% Ratin"ul se e6primă prin litere la care se adau"ă menţiuni cu caracter previzional2 pozitiv (creştere), ne"ativ (scădere), sta&il, dezvoltare% lasele de risc -n care se -ncadrează ţările sau titlurile se pot delimita -n investiţionale şi speculative% a) tandard KPoorLs atin"s ;roup #tandardZ?oorOs Ratin"s Group evaluează riscul suveran al unei ţări, respectiv capacitatea ei de a8şi ac1ita datoriile din an"a0amentele asumate pe &aza analizei unor indicatori care se referă la următoarele laturi2 situaţia politică, structura economiei şi a veniturilor, fle6i&ilitatea fiscală, perspectivele creşterii economice, datoria pu&lică, sta&ilitatea preţurilor, situaţia &alanţei de plăţi, datoria e6ternă şi lic1iditatea% :n vederea evaluării riscului, fiecărui indicator i se acordă o cifră -ntre * (optim) şi 3% #corul rezultat din -nsumarea cifrelor corespunzătoare fiecărui indicator se -nca8 drează de personalul a"enţiei -n şapte clase de risc pe termen scurt şi zece clase de risc pe termen lun"% AAA AA A BBB
8 capacitate e6trem de puternică de -ndeplinire a o&li"aţiilor financiare 8 capacitate foarte puternică de -ndeplinire a o&li"aţiilor financiare 8 capacitate puternică de -ndeplinire a o&li"aţiilor financiare 8 capacitate adecvată de -ndeplinire a o&li"aţiilor financiare% Datoriile -ncadrate -n această clasă pot fi ac1itate, dar pot fi influenţate de unii factori care pot contri&ui la scăderea capacităţii de&itorului de a8şi -ndeplini o&li"aţiile BB 8 capacitatea de&itorului de a8şi -ndeplini o&li"aţiile care este supusă incertitudinii şi riscurilor
B
8 capacitatea de&itorului de a8şi ac1ita datoriile se află su& influenţa unor factori economico8financiari
8 capacitatea de&itorului este vulnera&ilă deoarece este influenţată su&stanţial de conte6tul afacerilor 8 capacitate de a8şi ac1ita o&li"aţiile foarte vulnera&ilă 8 datorii supuse riscului de neplată D 8 de&itorul nu -şi va putea onora o&li"aţiile de plată -n perioadele sta&ilite
lasele de risc de la AA p>nă la pot fi -nsoţite de semnul plus (T) sau semnul (8) pentru a evidenţia o anumită tendinţă -n evoluţia situaţiei financiare% :n cazul unui ratin" care se referă la capacitatea unui su&iect de a onora o&li"aţiile financiare pe termen scurt, clasele de risc sunt reflectate de sim&oluri alfa&etice com&inate cu numere% :n cadrul evaluării riscului pentru acordarea unui ratin" se acordă importanţă deose&ită monedei -n care se ram&ursează datoriile% neori capacitatea unei ţări de a plăti -n monedă străină este mai sla&ă dec>t -n monedă locală% $) MoodILs 0n,estors er,ices MoodPOs Investors #ervices reprezintă o a"enţie ce -şi are denumirea de la Lo1n MoodP care a fundamentat teoria evaluării o&li"aţiunilor% valuarea riscului -n cadrul a"enţiei are caracter multidisciplinar, deoarece se realizează -n funcţie de factori diverşi% MoodPOs Investors #ervice estimează riscul de ţară pe &aza următoarelor clase de risc2 Aaa 8 o&li"aţiuni fără riscuri care se caracterizează prin do&>nzi sta&ile şi condiţii de si"uranţă a recuperării capitalului4 Aa 8 o&li"aţiuni de calitate, dar cu fluctuaţie mai ridicată a do&>nzilor4 A 8 o&li"aţiuni de calitate medie=ridicată care reflectă unele dificultăţi pe termen lun"4 Baa 8 o&li"aţiuni de calitate medie -n care se reflectă elemente speculative cu posi&ile dificultăţi4 Ba 8 o&li"aţiuni a căror evoluţie nu este si"ură4 B 8 o&li"aţiuni care nu au caracteristici investiţionale4 aa 8 o&li"aţiuni cu risc limitat, deoarece emitenţii au -ncetat plăţile sau nu prezintă -ncredere4 a 8 o&li"aţiuni cu speculaţii ridicate4 8o&li"aţiuni cu cel mai -nalt "rad de risc%
c) -0/CN0'CA A"enţia de evaluare a riscului de ţară !I@Q8IBA s8a format prin fuziunea din octom&rie*++/ a a"enţiei &ritanice IBA cu a"enţia americană !I@Q I'#@9R# #RI#% valuarea riscului suveran de către a"enţia !I@Q8IBA presupune ela&orarea unui raport de ţară care este e6presia analizei politice, economice şi sociale a statului şi care se structurează pe următoarele capitole2 situaţia politică şi socială, structura economiei, politica fiscală, monetară şi valutară, &alanţa de plăţi şi datoria e6ternă% 7ările ce se supun evaluării se -ncadrează -n următoarele clase de risc pe termen lun"2 AAA 8 o&li"aţiuni cu riscul cel mai redus sau capacitate e6trem de puternică de plată a o&li"aţiilor financiare4 AA 8 o&li"aţiuni cu risc foarte mic sau care e6primă capacitate foarte puternică de -ndeplinire a o&li"aţiilor financiare4 A 8 o&li"aţiuni cu risc redus, respectiv capacitate puternică de respectare a an"a0amentelor financiare4
BBB
8 o&li"aţiuni la care riscul investiţional este foarte redus% apacitatea de respectare a o&li"aţiilor este corespunzătoare, dar sunt posi&ile sc1im&ări4 BB 8 o&li"aţiuni care sunt supuse riscului, sau e6primă o capacitate de onorare a datoriilor dependentă de modificările nefavora&ile ale mediului afacerilor4 B 8 o&li"aţiuni caracterizate prin e6istenţa riscului investiţional4 8 o&li"aţiuni la care sunt previzi&ile -ncetări ale respectării o&li"aţiilor de plată4 8 dificultăţi e6istente -n respectarea unor o&li"aţii de plată4 8 reflectă titluri care au dificultăţi de plată4 DDD 8 o&li"aţiuni cu caracter speculativ, la care e6istă riscul -ncetării plăţii% DD D
:n practica a"enţiei !I@Q8IBA clasele de la AAA la BBB sunt investiţionale, iar celelalte speculative% laselor de la AA p>nă la li se atri&uie semnul plus (T) sau minus (8) pentru a reflecta poziţia -n cadrul clasei% d) '06> >6V03M>6/ 0O 06-3MA/036 ('>0) Reflectă climatul de afaceri dintr8o ţară pe &aza unor varia&ile evaluate cu note de la ; la din care rezultă indicele BRI% Varia$ilele utiliate în calculul indicelui '>0 1%* Criterii Coeficient Criterii < #ta&ilitate politică reştere economică *,3 Atitudine faţă de investitori ostul muncii străini *,3 ventualitate naţionalizare alitate servicii profesionale *,3 Inflaţie omunicaţii şi infrastructură *,3 Balanţă de plăţi Mana"ement şi parteneriat local *,3 Reţineri &irocratice redite pe termen scurt *,3 Respectarea contractelor redite pe termen lun" onverti&ilitate monetară
Coeficient .,3 . ;,3 * * . . .,3
?rin -nsumarea punctelor aferente fiecărei varia&ile, ţările se clasează -n cinci "rupe2 ţări cu climat favora&il afacerilor (F58*;;)4 ţări cu climat pentru afaceri (/;8F3)4 ţări cu risc mediu pentru afaceri (3385+)4 ţări cu risc pentru societăţi străine (*83<)4 ţări care au condiţii de afaceri inaccepta&ile (su& ;)% Riscul politic se evaluează -n funcţie de condiţiile socio8politice ale ţării, respectiv se notează cu puncte cuprinse -ntre ; şi / riscul politic intern, riscul politic e6tern şi alte forme ale riscului politic% apacitatea şi voinţa unei ţări de a permite firmelor străine să8şi repatrieze capitalul şi să asi"ure accesul la valuta necesară pentru importul de materii prime şi ec1ipamente se estimează -n funcţie de cadrul 0uridic, rezervele de valută şi datoria e6ternă% 'usiness >n,ironment is 0nformation evaluează riscul la -mprumuturile internaţionale pe &aza estimării evoluţiei -n ultimii cinci ani a capacităţii de a "enera valută, a datoriei e6terne, a rezervelor valutare şi ec1ili&rului valutar%
13
o"ette @erard, Op* cit*, p+ 1.
0ndicele Political is 0nde (P>0) este considerat o variantă a indicelui BRI care reflectă riscul politic, ce se calculează -n funcţie de anumite cauze proprii riscurilor interne şi e6terne% !iecare cauză se apreciază cu note de la ; la /*
K Dependenţa de o mare putere K Influenţa ne"ativă a factorilor re"ionali K Divizarea spectrului politic şi a puterilor şi partidelor politice K Divizarea după etnie, lim&ă, reli"ie K Măsuri represive aplicate de "uvern pentru a menţine puterea K Atitudine faţă de străini8naţionalism K #ituaţie socială, populaţie, nivel de trai K 9r"anizare şi forţe favora&ile unei "uvernări de e6tremă st>n"ă
Din -nsumarea punctelor corespunzătoare criteriilor, ţările se pot -ncadra astfel2 ţări cu risc minim (indice de la ; la .;)4 ţări cu risc accepta&il (indici de la .* la <3)4 ţări cu risc pro1i&itiv (indice peste <3)4
e) /#e >conomist 0ntelli"ence nit @1e conomist Intelli"ence nit din cadrul "rupului de pu&licaţii @1e conomistH prestează următoarele servicii2 evaluări trimestriale ale riscului de ţară pentru state -n curs de dezvoltare4 studii de ţară pentru *F; de state4 furnizarea unei situaţii detaliate asupra unui stat4 proiecţii macroeconomice pe termen de 3 ani4 furnizează informaţii asupra evoluţiilor re"ionale4 informaţii asupra te1nicilor financiare şi serviciilor &ancare din anumite ţări4 :n vederea evaluării riscului de ţară se analizează riscul comercial pe termen scurt, riscul de creditare pe termen mediu8lun" şi riscul politic% riteriile de evaluare sunt sta&ilitatea politică, politica economică, capacitatea de plată a datoriei e6terne şi starea sistemului &ancar% #corul pentru riscul de creditare pe termen lun" se calculează -n funcţie de dato8 ria e6ternă totală, ?IB, serviciul datoriei, do&>nzi=plăţi, &alanţă cont curent=?IB, la care se acordă 3 puncte% #corul pentru riscul politic şi de politică economică se notează cu ; puncte şi riscul comercial pe termen scurt are un scor de *3 puncte% :n funcţie de scorul realizat, ţările se -ncadrează -ntr8o clasă de risc astfel2 Clasa A include ţările fără constr>n"eri valutare asupra capacităţii de plată, fără pro&leme -n finanţarea activităţii comerciale (;8.; puncte)% Clasa ' care cuprinde constr>n"eri valutare semnificative, datorită politicilor economice şi structurilor politice (.38; puncte)% Clasa C reflectă ţări cu pro&leme provenite din crize valutare şi politice, care au "enerat dezec1ili&re interne şi e6terne dar controla&ile (3833 puncte)% Clasa < include ţările cu pro&leme economice şi politice cauzate de implemen8 tarea reformelor economice (5;8/3 puncte)% Clasa > se referă la ţările cu arierate mari şi -n creştere determinate de deze8 c1ili&re şi 1iperinflaţie (F;8*;; puncte)% f) 0nternational eports 0nc. :n vederea evaluării riscului de ţară se efectuează previziuni pe un an asupra a *< factori de risc politic, 3 factori de risc financiar şi 5 factori de risc economic%
13.
o"ette @erard, Op* cit +, p+ 1*
!actorii politici se referă la eşecurile planificării economice, conducerea politică, conflicte e6terne, corupţie, reli"ie, tradiţii de respectare a le"ii, tensiuni rasiale şi naţionale, răz&oi civil, partide politice, &irocraţie% !actorii financiari sunt reprezentaţi de nivelul creditelor, termenele de ram&ursare, pierderi datorate controlului sc1im&urilor valutare, e6proprierea investiţiilor% :ntre factorii economici analizaţi se -ncadrează comerţul e6terior, &alanţa contului curent, inflaţia, raportul serviciul datoriei=e6port% ?e &aza punctelor acordate fiecărui factor se o&ţine scorul cuprins -ntre ; şi *;;% ") 'usiness 0nternational Business International estimează riscul -n funcţie de influenţele unor factori "rupaţi astfel2 sc1im&ări politice, atitudine faţă de societăţi multinaţionale, limitare a inves8 tiţiilor străine, acţiuni teroriste, sta&ilitatea muncii4 produsul naţional &rut pe locuitor, situaţia &alanţei de plată, nivel de indus8 trializare, importanţa clasei medii4 condiţii de e6ploatare, calitatea infrastructurii, nivel de fiscalitate% !actorii menţionaţi se notează cu cifre de la ; la *; şi pe &aza puncta0ului se calculează indicele de risc% #) -irma de Consultanţ& >rnestN?on" !irma de onsultanţă rnest8on" "rupează ţările -n tranziţie după anumiţi indicatori2 oportunităţile -n afaceri evaluate -n funcţie de dimensiunile pieţei interne şi atitudinea faţă de investitorii străini4 riscurile politice reflectate de sta&ilitatea "uvernului, orientarea politicilor "uvernamentale spre economia de piaţă4 &onitatea financiară, datoria e6ternă şi atitudinea pieţelor financiare% i) >3M36>? ?u&lică semestrial clasamente a *F; ţări din punct de vedere al proiecţiilor economice, al riscului politic şi după alte criterii% lasamentul ţărilor după riscul suveran se realizează -n funcţie de o metodolo"ie ce implică următorii factori2 performanţa economică (pondere .3E) determinată ca medie a previziunilor pentru anul curent şi anul următor ce se apreciază cu un scor cuprins -ntre ; şi *;; (economia cea mai dezvoltată)4 riscul politic (pondere .3E) evaluat ca medie a valorilor atri&uite de analiştii de risc şi alţi specialişti implicaţi (notare -ntre *; şi ;)4 indicatorii datoriei e6terne (pondere *;E)4 disfuncţionalităţi sau reeşalonări -n serviciul datoriei e6terne (pondere *;E)% #corul atri&uit este cuprins -ntre *; şi ;4 media riscului suveran atri&uit de MoodPOs şi IBA (pondere *;E)4 accesul pe pieţele de capital (pondere 3E)4 accesul la credite &ancare (pondere 3E)4 media maturităţii -mprumuturilor disponi&ile şi mar0a de risc (pondere 3)4 ?e &aza indicatorilor se determină scorul cuprins -ntre ; şi *;; şi ţările se -ncadrează -n clase de risc%
) 0nstititional 0n,estor Revista Institutional Investor colectează şi prelucrează un volum important de informaţii economice şi financiare pentru a ela&ora clasamente de risc de ţară şi a realiza evaluări ale riscului &ancar% ) neori evaluarea riscului de ţară se realizează de către or"anismele de susţinere şi finanţare a e6porturilor% Compania -rance& de Asi"urare pentru Comerţul 0nternaţional (ompa"nie !ran[aise d\Assurance pour le ommerce 6t]rieur) C3-AC> evaluează riscul de ţară pornind de la următorii factori cărora le atri&uie anumite puncte2 riscul politic (.3), performanţe economice (.3), indicatorii datoriei (*;), vulnera&ilitatea datoriei (*;), ratin" de credit (*;), acces la finanţare &ancară (3), acces la finanţări pe termen scurt (3), acces pe pieţe de capital (3) şi discount (3)% :n sfera riscului de ţară evaluat de C3-AC> se -ncadrează2 climatul de afaceri, riscul penuriei de devize, capacitatea de a face faţă an"a0amentelor de plată e6terne, riscul deprecierii cursului de sc1im& al monedei naţionale, riscul sistematic al sectorului &ancar, riscul de con0unctură economică nefavora&ilă, comportamentul de plată privind operaţiunile pe termen scurt% :n funcţie de scorul rezultat din -nsumarea punctelor atri&uite fiecărui factor de reflectare a diverselor riscuri, ţările se -ncadrează pe clase de risc astfel2 A1 #ituaţie politică şi economică foarte sta&ilă care influenţează favora&il comportamentul de plată4 A2 Mediul economic şi politic al ţării este favora&il afacerilor, dar sunt pasi&ile -nt>rzieri -n efectuarea plăţilor4 A% omportamentul de plată poate fi influenţat de sc1im&area mediului economic, cu o pro&a&ilitate de -nt>rziere a plăţilor4 A4 omportament de plată mediu care poate fi influenţat de o con0unctură economică mai puţin favora&ilă şi cu posi&ile -nt>rzieri ale plăţilor4 'Mediul economic şi politic este suscepti&il şi nu poate să influenţeze compor8 tamentul de plată care este la un nivel mai redus4 C Mediul economic şi politic al ţării este foarte nesi"ur şi poate să influenţeze ne"ativ comportamentul de plată care este redus4 < Mediul economic şi politic al ţării prezintă un risc de piaţă foarte ridicat şi a"ravează comportamentul de plată% l) >port Credit ;uarantee din Marea Britanie estimează pro&a&ilitatea ca o ţară să intre -n incapacitate de plată -n funcţie de2 evoluţia &alanţei de plăţi, situaţia pieţelor, a scadenţelor la credite şi a altor factori% m) 'anca de >portN0mport din #A asi"ură servicii de informare asupra riscului de ţară -ndeose&i asupra pro&a&ilităţii -nre"istrării unor pierder i din tranzacţiile internaţionale%
*% .% <% % 3% 5%
E6/>'B0 <> V>0-0CA> um se defineşte riscul de ţară are sunt formele de materializare a riscului de ţară are sunt faptele "eneratoare ale riscului de ţară um se realizează evaluarea riscului de ţară de către #tand ?oorOs Ratin"s Groop um se realizează evaluarea riscului de ţară de MoodOs Investors #ervices şi !I@Q8IBA e alte or"anisme asi"ură evaluarea riscului de ţară
'0'03;A-0>
Lean ?ierre Alle"ret
Economie Monetaires Internationales, Qac1ette #uperieure,
*++/ An"1elac1e Ga&riela ş%a% Armell Renault8 outeau Ba^er A%!%?% am Banno^, illian Manser Aurel 9% Berea ş%a% Basno ezar,Dardac 'icolae Bernard olli QenrP Bour"uinat Bran ?aul Ariel Buira laude Duflou6, $aurent Mar"ulici laude Duflou6 L% loos, G% Reines1, D% i"nes, L% ePland onstantinescu Adrian
Pieţe de capital şi burse de valori, #% Adevărul, Bucureşti,
*++. Les Institutions et Organes de L’Union Europene,
?u&lications de $Oniversit] de Rouen, *++5 Instituţii !inanciare internaţionale, ditura A'@@, Bucureşti, *++/ "icţionar internaţional de #inanţe, ditura niversal, .;;; Orient$ri %n activitatea bancar$ contemporan$, ditura 6pert, Bucureşti, *+++ Operaţii bancare & Instrumente şi te'nici de plat$, ditura Didactică şi ?eda"o"ică, Bucureşti, *++5 (ocabular economic şi !inanciar , Qumanitas, Bucureşti, *++ #inance Internationale, ?!, ?aris, *++. )elaţii !inanciare şi monetare internaţionale, ditura conomică, Bucureşti, *++3 )e!lections o! t'e International Monetar* +*stem, ?rinceton niversitP, 'e_ LersP, *++3 #inance Internationale et Marc'es de r a r, Evolution et -e'ni.ues, conomica, ?aris, *++* La /alance des Paiements, conomica, ?aris, *++ Le -raite de Mastric't, enese, 0nal*se, Commentaires,
Bru6elles, *++<
Mecanisme de stimulare a e1porturilor , ditura Ntiinţifică şi
nciclopedică, Bucureşti, *++F Dăianu Daniel Deec1eemar^ense !ran[ois Dardac 'icolae, Basno ezar Duduian Monica David iltman, Art1ur #tone1ill, Mic1aell Moffett @1omas Qindle
#uncţionarea economiei şi ec'ilibrul e1tern, ditura
Academiei Rom>ne, Bucureşti, *++. Mieu1 Comprendre L2Euro, ditions 9r"anisation, *++F -ran3acţii bursiere cu produse derivate şi sintetice , ditura
Didactică şi ?eda"o"ică, Bucureşti, *+++ Evaluarea riscului de ţar$, ditura A$$ BA`, Bucureşti, *+++ Multinational /usiness #inance, Addison8esleP ompanP, *++3 #inanţe4 'id propus de -'e Economist /oo5s, ditura
'emira, Bucureşti, *++. onstantin !loricel
)elaţii valutar !inanciare internaţionale, ditura Didactică şi
Gaftoniuc #imona
?eda"o"ică, Bucureşti, *+++ #inanţe Internaţionale, ditura conomică, Bucureşti, *++5
G]n]reuse Lacues
Economie Politic$4 Macroeconomie %n economia desc'is$,
ditura A$$ BA`, .;;; /anca Mondial$, ditura nciclopedică, Bucureşti, *++. $uc1ian Dra"oş Moneda şi problemele ei contemporane, vol% I şi II, ditura Lin"a ictor Dacia, lu08'apoca, *+F* ostin% % `iriţescu Moneda & mic$ enciclopedie, ditura Ntiinţifică şi nciclopedică, Bucureşti, *+F* ostin% % `iriţescu )elaţiile valutar !inanciare internaţionale, ditura Ntiinţifică şi nciclopedică, Bucureşti, *+/F "eterminarea cursului de sc'imb, ditura #edona, Anne 9% `rue"er @imişoara, *++5 International Mone* and #inance, Blac^_ell, 96ford, aul Qall_ood, Ronald MacDonald am&rid"e, *++ #MI6ul , )epere, ditura 'I oresi, Bucureşti, .;;; ?atric^ $enain Mar"aret Garritsen de -'e IM# in a C'anging 7orld , *++8*++3, International ries MonetarP !und, *+F5 Le )is.ue6Pa*s, Presses Universitaires de #rance, ?aris, Bernard Marois *++; Integrarea European$, ditura Deşteptarea, Bacău, *++5 'ec1ita asile #inanţarea sc'imburilor economice internaţionale, ditura 'e"ruş Mariana Qumanitas, Bucureşti, *++* Pl$ţi şi garanţii internaţionale, ditura Q% B`, Bucureşti, 'e"ruş Mariana .;; )elations monetaires internationale, Qac1ette #uperieure, olette 'eme *++ Magia 0urului, Institutul uropean Iaşi, *++. Geor"e 'icolescu +istemul monetar internaţional , ditura Academiei, 9prescu Dorel Bucureşti, *+F* ?enea enovia8Doina Moneda Euro, ditura @e1nică, Bucureşti, *+++ Les marc's de c'anges4 Operations et converture, ui&ert, ?ePrard Losette ?aris, *++3 estion !inanciare internationale, ui&ert, ?aris, *++3 ?ePrard Losette Les /ourses Europens, ui&ert, ?aris, *++/ ?ePrard Losette Les /ourses 0mericanes, ui&ert, ?aris, *++/ L%L% ?ereuell ?1ilippe d\Arvisent, #inance Internationale, Marc's et -ec'ni.ues Qac1ette @1ierP #1o_& #uperieure, ?aris, *++3 /ursa, olecţia Bursa, Bucureşti, *++ ?opa Ioan Cardul , instrument modern de plat$, @ri&una conomică, ?opescu Radu ş%a% Bucureşti, *++F -ran3acţii la bursele de valori şi gestiunea porto!oliului, ?risacaru Maria ditura orson, Iaşi, *++F -ec'ni.ues #inanciers Internationales, conomica, ?aris, #imon ves *++. #inances Internationales, Armand olin, ?aris, *++< Lean8Marc #iro]n #inanţe, ditura conomica, Bucureşti, *++3 #tancu Ion #toian Ion, /alanţa de pl$ţi e1terne, ditura Ntiinţifică şi nciclopedică, Berea Aurel Bucureşti, *+// +istemul monetar internaţional , Institutul uropean Iaşi, @eulon !r]deric1 *++/ ves8@1i&ault de L2Euro, Le livre de poc'e, $5!, *++F #il"uP
ăcărel Iulian
)elaţii !inanciare internaţionale, ditura Academiei
Rom>ne, Bucureşti, *++3 oinea G1eor"1e (coordonator) 1ristian et Mirelle am&otta
Mecanismele !inanciar monetare %n procesul tran3iţiei la economia de piaţ$, ditura #edcom $i&ris, Iaşi, *+++ estion #inancier4 #inance de marc'e, Dunod, ?aris, *++3
