Ministerul Educatiei , Cercetării, Tineretului Tineretului si Sportului al României Extensiunea Extens iunea Universităii Univers ităii “Alexandru Ioan Cuza din Iasi la !alti , "acultatea de Economiei si Administrarea Administrarea A#acerii , Specialitatea $Economia Comerului, Turismului T urismului si Serviciilor%
Re#erat Tema : ,, Omul în „oglinda” economiei. “
Au ela&orat studentii
Coordonator '
!alti ()*+
Cuprins ' *% Teoria economica ' evolutia stiintei economice-
1.1 Economia ca ştiinţă………………………………………4 1.2 Sistemul ştiinţelor economice%%+ (% Etapel Etapele e constitu constituiri iriii economice%%. (%*Structura teoriei economice contemporane%%%. (%( Structura teoriei economice contemporane%%%*) /% Structura Structura teoriei teoriei economi economice ce contemporane*( /%*Teoria economică pozitivă 0i normativă*( /%( Teoria economică 0i politica economic% */ -% 1e 1erspecti rspectivele vele dezvol dezvoltarii tarii mondoeconomiei*-%* 2espre perspectivele dezvoltării teoriei economice mondiale%%*-
Introducere Din cadrul vieţii sociale, a sistemului social global al societăţii, subsistemul vieţii economice ocupă cel mai important rol. În fond, omul in ,,oglinda “ economică repreintă suportul suportul material al vieţii sociale, făc!nd posibil e"istenţa celorlalte subsisteme, a societăţii ca atare. #mportanţa deosebită a omului in domeniile domeniile economice face ca ea ea să fie studiată din cele cele mai diferite ung$iuri, perioade istorice, domenii domenii de activitate. După cum se ştie economia economia politică este o structură economică, cu caracter fundamental, care se ocupă de relaţiile sociale de producţie, de relaţiile economice sociale, de legile generale care guverneaă producţia, repartiţia, sc$imbul şi consumul, serviciile economice, economice, pe diferite trepte de devoltare a societăţii. societăţii. % asemenea asemenea cunoaştere a economicului economicului şi a tot ce ţine de aceasta aceasta nu este suficientă, suficientă, ci viaţa economică impune cunoaşterea cunoaşterea relaţiilor de producţie &n str!nsă str!nsă interdependenţă interdependenţă cu celelalte celelalte subsisteme ale ale vieţii sociale, evoluţia ei istorică, istorică, caracteristicile generale şi mai ales particulare particulare pe care le'a &mbrăcat &n devoltarea eco economiei nomiei naţionale. În realiarea unei unei asemenea cunoaşteri, cunoaşteri, de detaliu pe perioade istorice a vieţii economice economice contribuie alături de economia economia politică şi şi alte ştiinţe economice ca istoria economică, economică, istoria doctrinelor economice, economice, economiile de ramuri. În esenţă obiectul istoriei economiei &l constituie studiul ( a) modurile de producţie care s'au succedat de'a lungul lor* b) devoltarea producţiei* producţiei* c) devoltarea forţelor şi relaţiilor de producţie ca şi a unor elemente ale suprastructurii &n unitatea lor şi &n sc$imburile lor interdependente &n diversele epoci istorice* d) apariţia, evoluţia şi maturiarea economiei naţionale, particularităţile pe care le'a &mbrăcat ea &n diferite perioade istorice* e) istoria devoltării relaţiilor băneşti, comerciale, de credit şi financiare. De acea economia este necesar să fie studiată de toate specialiările din cadrul facultăţilor de alt profil dec!t cel economic, economic, pentru a crea crea o desc$idere spre ceea ce ce se &ntamplă pe piaţa piaţa muncii sau de necesitatea &nţelegerii unor noţiuni economice, at!t de necesare. +umea &nconurătoare se află &ntr'o permanentă sc$imbare, &ntr'o transformare ce implică o gestionare bună a tuturor resurselor e"istente, &n special a resurselor de muncă. -"istă, &n anumite perioade, o cerere de bunuri sau servicii servicii ce necesită o forţă forţă de muncă numeroasă. numeroasă. lteori toate acestea acestea se reduc şi, atrag dupa sine alte procese şi fenomene economice. ceste ceste sc$imbări de atitudine trebuie nu
numai &nţelese, dar şi previionate, pentru ca efectele să nu fie foarte neplăcute pentru intreaga societate.
3
Capitolul I Teoria economica' econom ica' evolutia stiintei economice economi ce 3 *%* Economia ca ştiinţă /tiinţa economică are ca o&iect de studiu societatea şi, respectiv, reprezint ă o ştiinţă socială, de rând cu sociolo4ia, ideolo4ia, dreptul, psi5olo4ia etc% Totodat ă, 6ind o ştiinţă aparte, autonom ă, ea 7 şi are şi o&iectul s ău de studiu, deose&it de alte discipline% 8ândirea economic ă are o istorie &o4at ă, rădăcinile ei provenind din antic5itate% 2in timpuri str ăvec5i, omul era interesat de pro&lemele constituirii 4ospod ăriei şi asi4urării materiale% Iniţial, aceste preocupări 7 şi 4ăseau expresia 7n o&servaţii empirice şi meditaţii 9despre 4ospodărire9% /i aceste o&servaţii aparţineau nu atât savanţilor:economişti, cât 6loso6lor, politicienilor, poe ţilor, ne4ustorilor% ne4ustorilor% ;n calitate de ştiinţă separată, de sistem ce 7n4lo&ează cunoştinţe speciale, economia s:a constituit relativ nu de mult < 7n secolul =>III% Starea ei este in?uenţată de #actori materiali < nivelul de dezvoltare a activit ăţii economice şi, respectiv, de #actori spirituali < cultura şi viziunea socială % @dată
cu evoluţia societăţii are loc şi dezvoltarea 4ândirii economice %
Concluzie' @mul in o4linda economiei la etapa data re?cta imensa dorinta de pro4resare pro4resare si se implica implica in aceste procese pe pe deplin% Sursa *B
Sursa ' “ Teoria Economica “ ellD "ilip si @l4a Sorocean
*%( Sistemul ştiinţelor economice @dată cu acumularea cuno ştinţelor, are loc specializarea specializarea pe domenii 7n4uste% Cuno ştinţele economice nu sunt o excepţie 7n acest sens% Actualmente, lumea complexă a economiei este studiat ă su& di#erite aspecte şi din punctul de vedere al di#eritelor ştiinţe specializate% ;n sistemul ştiinţelor economice, 7n linii mari, pot 6 evidenţiate următoarele direcţii'
< ştiinţe economice #undamentale 4eneraleFG < ştiinţe economice #unc ţionaleG < ştiinţe economice de ramur ă şi aplicativeG < ştiinţe economice interdisciplinareG interdisciplinareG < ştiinţe economico:istorice%
2omeniile 7n care sunt specializate aceste ştiinţe reies din denumirile lor% /tiinţele economice #unc ţionale specialeF a&ordeaz ă anumite aspecte, #unc ţii separate ale activit ăţii economice% 2intre acestea #ac parte' statistica economică, evidenţa conta&ilă şi auditul, mana4ementul 4eneral, activitatea &ancar ă, &azele marHetin4ului, marHetin4ului, dreptul economic, 6nan ţele etc% /tiinţele economice de ramură şi aplicative analizează economia 7n cadrul unei ramuri spre exemplu' economia a4riculturii, turismului, construcţiilorF% Este posi&il ă şi specializarea pe sectoare aparte' social, a4rar de stat%
!locul 9istoric9 re?ectă evoluţia economică 7n timp a unei ţări, 4rup de ţări, a comunit ăţii economice mondiale 7n ansam&lu, precum şi evoluţia 4ândirii economice% Acest &loc include' istoria economiei naţionale, istoria economiei mondiale, istoria doctrinelor economice% /tiinţele economice interdisciplinare de #rontierăF sunt cele ce se intersectează şi explică modelele, #ormele, re4ulile de activitate economică% Acest 4rup include' metode economico: matematice, ci&ernetica economică, sociolo4ia economică etc%/tiinţele economice teoretice 4enerale 7n sistemul cunoştinţelor economice oacă rolul de 9#undament9 < &ază metodolo4ică pentru disciplinele concrete şi de specializare 7n4ustă% + Teoria economică este concentrată pe sistematizarea şi 4eneralizarea #aptelor şi a #enomenelor reale, ela&orarea conceptului aspectuluiF ştiinţi6c şi relevarea le4ilor economice%
Scurt Istoric ! Termenul "economie politică" a fost propus în #epoca mercantilismului mercantilismului $ acumulării ini%iale a capitalului &i formării economiilor na%ionale' de france(ul )ntoine de *ontc+restien în "Trait d-economie politiue". /a 0a(a termenului au stat cu1intele grece&ti: oi2os $ casă, gospodărie3 nomos $ lege, regulă3 politicos $ cetate, ora&, societate. 4enumirea &tiin%ei poate fi descifrată ca "legile gospodăriei în societate". 5n calitate de disciplină academică, economia politică a
fost e6pusă pentru prima dată de 4. Ste7art #discipolul lui ). Smit+' în 89 la ni1ersitatea din ;din0urg+ #Sco%ia' #cu mult înaintea mar6ismului'3 în nia, cursul a început să fie predat la )cademia *i+ăileană din Ia&i în 8?. 5n 89, a fost inaugurată prima catedră de economie politică în nia la Ia&i, ni1ersitatea ")l. I .@u(a". Termenul de $economie politică Termenul politică 0tiinJă economicăF dintotdeauna a #ost interpretat neunivoc% Ast#el, aceasta era de6nită ca 0tiinJa' < despre &o4ăJie această opinie aparJine mercantili0tilorFG mercantili0tilorFG < despre producJie 0i repartiJia repartiJia &unurilor materiale 9părinJii9 acestei concepJii au #ost clasiciiFG < despre relaJiile de producJie 0i le4ităJile de dezvoltare a activităJii economice umane tratarea marxistăFG < despre 4estiunea economiei naJionale interpretarea reprezentanJilor reprezentanJilor naJionalismului n aJionalismului economicF% Ka $intersecJia secolelor =I=:== =I=:== s:a constituit con stituit o nouă direcJie 0tiinJi6că < 9economics9% Concluzie ' Sistemul stiintei stiintei economice cuprinde in apro#unzime cele mai recente si importante teme si pro&leme% pro&leme% 2ezvoltarea 2ezvoltarea continua si lar4irea cunostintelor au contri&uit c ontri&uit la specializarea economiei pe domenii in4uste%
L "i4ura *%( Obiectul de studiu al teoriei economice (economiei politice)%
Sursa' NOPOQNVW XOYW% ZO[ Y[% \%Z% \%Z% ]^YV_`_O, b%% b%% Y_V% fVQgO_, ())), XY%h.% sursa sursa (B
Cele mai răspândite interpretări ale teoriei economice ca 0tiinJă' *% Studiază sc5im&ul, comportamentul pe pieJele 6nanciare 0i modul de alocare a resurselor materiale 7n economieG (% Studiază modul 7n care societatea #olose0te resursele limitate pentru a produce &unuri de valoare 0i pentru a le distri&ui mem&rilor săiG /% Studiază modul de #ormare a preJului muncii, capitalului 0i pământului 0i, respectiv, modul de utilizare a preJurilor 7n procesul de alocare a resurselor% -% Examinează distri&uJia veniturilor 0i su4erează modalităJi de autorare a persoanelor de#avorizate% Sursa' NOPOQNVW XOYW% ZO[ Y[% \%Z% \%Z% ]^YV_`_O, b%% b%% Y_V% fVQgO_, ())), XY%h.% sursa sursa (B
h
Capitolul (
Etapele constituirii economice% (%* Structura teoriei economice contemporane Teoria economică contemporană, ca entitate Teoria entitate complexă cu di#erite niveluri de or4anizare a activităJii economice 6rmă, 6rmă, ramură, economie naJională, sistem mondialF, este a&ordată 0i cercetată su& di#erite un45iuri de vedere% Structura cercetărilor 0tiinJi6ce presupune diverse modele, procedee, analize comparative la di#erite niveluri de #uncJionare a economiei' micro:, mezo:, macro: 0i me4aeconomie% Analiza microeconomică sau microeconomia din 4reacă micros < micF presupune studierea economiei, preponderent, p reponderent, la nivelul resurselor 0i &unurilor, prin prisma comportamentului unor unităJi structurale individ, #amilie, 6rmă, &ancăF 0i a interacJiunii pe pieJe concrete% @&iect de studiu este modul de activitate, reie0ind din interese individuale% ;n context, sunt #olosiJi a0a:numiJii indicatori 9proprii9' ci#ra de a#aceri, valoarea adău4ată, venitul 4lo&al, costurile de producJie, pro6tul% Adam Smit5 este considerat părintele microeconomiei% ;n AvuJia naJiunilor, Smit5 analizează modul de #ormare #ormare a preJurilor 0i identi6că e6cienJa pieJelor < 9mâna invizi&ilă9 care conduce indivizii 7n acJiunile lor 7ndreptate spre satis#acerea intereselor 0i a scopurilor propuse% Ka s#âr0itul secolului =I=, neoclasicii au trans#ormat microeconomia 7ntr:un sistem 0tiinJi6c% Mar4inali0tii au modi6cat o&iectul de studiu al 0tiinJei economice, punând accentul pe analiza pieJei% Mezoeconomia ocupă o poziJie intermediară 7ntre 7ntre micro: 0i
macroeconomie 0i studiază procesele economice la nivelul ramurii, ale unui complex aparte a4ro:industrial, zonele economice li&ere jEK, militar:industrialF, militar:industrialF, ale re4iunii, ora0ului, raionului% Comportamentul unui 4rup nu poate 6 7nJeles #ără o cunoa0tere a psi5olo4iei individului% Ka #el mi0carea macroeconomică nu poate
6 7nJeleasă #ără a cunoa0te micromecanismele de piaJă% eolo4ismul a #ost propus de Stuart kolland *h+F *h+F pentru a caracteriza speci6cul domeniilor menJionate% . Analiza macroeconomică sau macroeconomia macroeconomia din 4eacă
macro < mareF studiază sistemul economic naJional ca un tot 7ntre4% Ea cercetează cercetează a4re4atele < indicatorii indicatorii ce caracterizează activitatea economică economii 0i consum, venituri 0i c5eltuieliF 0i utilizează ast#el de indicatori ca' volumul de produs 4lo&al la scară naJională, 1I!, nivelul 0omaului, al in?aJiei etc% @ apreciere a viziunii macroeconomice o#eră "r% uesnaD 7n $Ta&loul economic sec% =>IIIF, % !% SaD 7n $Ke4ea de&u0eelor, de&u0eelor , T% T% Malt5us 7n $Ke4ea $Ke4ea populaJiei% Sursa: “ Teoria Teoria Economica Economi ca “ de ellD "ilip "ilip si @l4a Sorocean sura
*B Un aport esenJial la dezvoltarea macroeconomiei a avut 0i K. Marx sec% =I=F, dar adevăratul #ondator al acesteia, ca disciplină autonomă de0i este comparativ tânărăF este considerat J. M. Keynes anii /) ai sec% ==F% Teoriile lui sunt &aza de re#erinJă 7n domeniu% Micro: 0i macroeconomia, deose&indu:se deose&indu:se prin o&iectul de studiu, 7n acela0i timp, se completează una pe alta% 2upă cum s:a exprimat la 64urat 1 Samuelson, una dintre ele studiază 9copacii9, iar alta < 9toată pădurea9%
Ima4%* arl Marx si o5n eDnes%
Sursa' 5ttps'%4oo4le%comsearc5qmarxHeDnes
Anexa -B
Megaeconomia (economia mondială) < cea mai 9tânără9 parte
a teoriei economice% Ea a apărut ca urmare a proceselor ce Jin de activitatea inte4raJionistă 0i de 4lo&alizare% Me4aeconomia studiază pro&lemele economiei mondiale' diviziunea internaJională 0i specializarea muncii, comerJul internaJional 0i sistemul valutar, mi4raJia capitalului 0i a #orJei de muncă% Concomitent, ea analizează procesele de trans#ormări contemporane, soluJionează pro&leme mondiale acute alimentare, ecolo4ice, demo4ra6ceF% Are loc internaJionalizarea vieJii economice cu toate consecinJele ei% Ast#el, 7n cadrul teoriei economice contemporane, 7n urma apro#undării cuno0tinJelor economice 0i a specializării acestora, s: au #ormat ast#el de 0tiinJe autonome cu propriul o&iect de studiu ca' teoria economică 4enerală economia politicăF, microeconomia, macroeconomia, economia mondială%
Concluzie : 2ezvoltarea teoriei economice contemporane 7n
perspectivă vizează analiza complexă 0i multilaterală a economiei 7n calitate de su&sistem al societăJii, societăJii, 7n interdependenJă or4anică or4anică cu alte s#ere politică, instituJională, ideolo4ică, socială, culturalăF 0i 7n contact cu mediul natural 0i comunitatea mondială 7n 7ntre4ime%
2.2 contemporane.
Structura teoriei economice
Rolul teoriei economice 7n pro4resul social% 9Ideile economi0tilor 0i ale teoreticienilor politici, 0i atunci când au dreptate, 0i atunci când 4re0esc, exercită exercită o in?uenJă mai puternică decât se poate de crezut% ;ntr:adevăr, ;ntr:adevăr, puJine alte lucruri 4uvernează lumea9% % M% eDnes eDnes Teoria economică 4enerală in?uenJează multilateral Teoria multilateral dezvoltarea dezvoltarea societăJii% Ea este' •
•
•
&aza < 9#undamentul9 sistemului 7nvăJământului economic 0i al #ormării 4ândirii economice 0tiinJi6ceG &aza teoretico:metodolo4ică 7n procesul ela&orării 0i corectării politicii economice a 6rmelor, statuluiG izvorul 0i 9promotorul9 valorilor ideolo4ie *) unc!iile teoriei economice
Evaluarea 0tiinJi6că 0i practică a teoriei economice poate 6 e#ectuată 7n &aza 9setului9 de #uncJii pe care aceasta le 7ndepline0te%
". unc!ia co#niti$% < #uncJia 4enerală 4en erală de studiere, cunoa0tere
0i explicare a #enomenelor economice, de dezvăluire a esenJei 0i le4ităJilor dezvoltării% Ea permite lăr4irea orizontului 0i proceselor ce decur4 7n mediul am&iant, 7nJele4erea mecanismului de #uncJionare 0i dezvoltare a sistemului economic, #ormarea #ormarea 4ândirii
economice 0tiinJi6ce solicitată 7n mediul tineretului studios, al speciali0tilor cali6caJi, 7ntreprinzătorilor, #uncJionarilor pu&liciF% 2. unc!ia practic% (pra#matic%) < ela&orarea principiilor 0i
metodelor activităJii economice raJionale, #undamentarea strate4iilor dezvoltării economice, ela&orarea pro4nozelor 0tiinJi6ce 0i a perspectivelor dezvoltării sociale% Rolul practic al 0tiinJei economice ca 0i al altor disciplineF constă 7n asi4urarea activităJilor raJionale, deoarece cuno0tinJele contri&uie la ela&orarea previziunii, previziunii, iar previziunea stă la &aza acJiunii% 2eseori, #uncJia le4ată de previziunile 7n domeniul dezvoltării economice pe termen scurt 0i lun4 devine autonomă 0i se a6rmă ca o #uncJie de pronosticare% Ea are un rol important la ela&orarea pro4ramelor 0i pro4nozelor de dezvoltare pentru su&iecJii economici mari 0i a economiei naJionale 7n 7ntre4ime% 3. unc!ia metodolo#ic% < ela&orarea noJiunilor cate4oriilorF 0i
a metodolo4iei de analiză economică instrumente, procedee, metode 0tiinJi6ce de cunoa0tereF, necesare pentru toate 0tiinJele economice aplicative, ce vizează soluJionarea pro&lemelor economice concrete% &. unc!ia ideolo#ic% < #undamentarea, #u ndamentarea, apărarea 0i promovarea promovarea
unor idei 0i viziuni% ;n ultimul timp, ca urmare a ideolo4izării excesive a 0tiinJelor sociale 7n perioada sovietică, mulJi cercetători auto5toni i4noră nemeritat această #uncJie% 2ar, totu0i, este imposi&il ca sociumul să existe 97n a#ara ideilor9 < 7n toate timpurile, ideile au 4uvernat 0i continuă să 4uverneze lumea3Important este ca ideile economice < 9lozincile 4ospodăririi9 < să 6e constructive 0i adecvate posi&ilităJilor, tradiJiilor 0i intereselor societăJii% societăJii% ;n caz contrar, c ontrar, ele se trans#ormă 7n idei:6xe sau se soldează cu o politică economică nee#ectivă% ** Capitolul 3
3." 'eoria economic% poziti$% i normati
%$ ;n literatura occidentală contemporană, #uncJiile teoriei economice sunt divizate 7n pozitive 0i normative% n ormative% Această Această delimitare este le4ată de numele lui % M% eDnes, eDnes, care a6rma că 0tiinJa pozitivă reprezintă 9totalitatea cuno0tinJelor sistemice, care 6xează ceea ce este 7n realitate, iar 0tiinJa normativă < $totalitatea cuno0tinJelor care demonstrează demonstrează ce tre&uie să 6e %%% arta %%% sistemul de re4uli pentru atin4erea scopului determinat9% Teoria economică pozitivă se ocupă de descrierea, analiza,
prezentarea realităJilor realităJilor economice' cum este constituit sistemul economic, 7n ce mod societatea 0i su&iecJii economiei rezolvă pro&lemele, care este starea reală a proceselor economice% ;n &aza sistematizării 0i 4eneralizării, se relevă caracteristicile esenJiale ale proceselor economice 0i se dezvăluie principiile: le4ităJi existente 7n comportamentul economic al indivizilor% indivizilor% Teoria economică normativă are un caracter imperativ'
răspunde la 7ntre&area 9ce 0i cum tre&uie să 6e 7n economieq9 ;n &aza cuno0tinJelor cu caracter normativ, se determină reperele, priorităJile 0i indicatorii cantitativi ai cre0terii economice% @&iectivele teoriei normative sunt' ela&orarea pro4ramelor social: economice, ar4umentarea recomandărilor economice, relevarea relevarea metodelor de soluJionare a pro&lemelor economice% Concluzie : ;n rândul savanJilor:economi0ti, savanJilor:economi0ti, datorită deose&irilor
7n metodolo4ia cercetărilor, cercetărilor, se o&servă diver4enJe serioase serioase c5iar 0i 7n evaluarea pozitivă a unor 0i acelora0i procese% Cu toate acestea, cel mai mult se discută aspectele ce Jin de teoria economică normativă% In procesul de trecere trecere a economiei naJionale la relaJiile de piaJă, se propun diverse 9scenarii9, pro4rame 0i 9seturi de măsuri9 7n vederea 9restructurării9 economice, care, adesea, se exclud recipr
Sursa ' Teoria Teoria Economica Economic a de ellD "ilip "ilip si @l4a Soroceanu
*(
3.2 'eoria 'eoria economic% i politica economic%
Teoria economică are o importanJă enormă pentru Teoria pentru ar4umentarea 0tiinJi6că a politicii social:economice a statului% @rice societate este cointeresată 7ntr:un 7ntr:un mana4ement e6cient al statului 0i 7n realizarea realizarea de către $centru a unor măsuri 0i acJiuni raJionale% ;n acest scop este necesar de asi4urat succesiunea corectă a o&iectivelor politicii de stat 0i comensura&ilitatea ei cu posi&ilităJile reale ale societăJii%
Notite: 2upă rolul rolul său, teoria teoria economică poate poate 6 comparată comparată cu o
9c5eie9 ce permite de a descoperi mecanismul complex 0i le4ităJile #uncJionării or4anismului economic% tiinJa economică nu o#eră reJete, ea nu poate 6 prezentată după cum a6rma % M% eDnesF eDnesF drept un 9set de recomandări 4ata, utilizate direct 7n activitatea economică% Mai de4ra&ă, ea este o metodă decât o doctrină, un instrument intelectual, o te5nică a 4ândirii%
Sursa ' “Teoria Economica “ de ellD "ilip si @l4a Sorocean
*/
Concluzie: T Teoria eoria economică are are drept scop #ormarea #ormarea 7n
societate a 4ândirii economice contemporane 0i contri&uie la ela&orarea pro4ramelor economice de dezvoltare e6cientă, 7ndreptate spre spre realizarea realizarea cu succes a pro&lemelor economice 0i cre0terea &unăstării populaJiei% Capitolul &
1erspectivele dezvoltarii mondoeconomiei% -%* 2espre perspectivele dezvoltării teoriei economice mondiale Teoria economică mondială, actualmente, Teoria actualmente, se a?ă 9la răscruce9, iar, după părerea mai multor autorităJi 7n domeniu, c5iar 7n stadiu de criză% Ea nu a #ost 7n stare să dea un răspuns adecvat provocărilor $istorice ale contemporaneităJii% "aptul "aptul că 97naltele9 a&stracJii 0tiinJi6ce s:au dovedit a 6 prea puJin via&ile s:a soldat cu diminuarea ratin4:ului mainstrim:ului% ;n @ccident, această direcJie nu mai este privită drept cea mai nouă realizare realizare a 0tiinJei economice contemporane% ;n ultimul timp, apar 0i se dezvoltă direcJii 0tiinJi6ce noi, care presupun studii ample ale #actorilor non:economici instituJionali, sociali, psi5olo4ici, politici, de drept etc%F% e tc%F% Ace0ti #actori determină 0i in?uenJează dinamica economică% ;n calitate de exemple 7n context, pot 6 menJionate' economia instituJionalăG economia evoluJionistăG economia trans#ormaJionalăG teoria ale4erii pu&liceG teoria sectorului de statG teoria pieJelor ramurale%
1rocesele dinamice, contradictorii ale timpurilor noastre necesită ar4umentări teoretice e6ciente% *2epă0irea stării de criză a 4ândirii mondiale moderne este 7nsoJită de reinterpretarea stereotipurilor stereotipurilor teoretice dea acceptate 0i de ela&orarea unei paradi4me concepJiiF economice noi, 7n &aza sintezei realizărilor 0tiinJi6ce ale di#eritelor 0coli% ;n condiJiile specializării economiei, sunt #oarte solicitate cercetările interdisciplinare' interdisciplinare' de 97m&inare9 cu economia, politica, p olitica, dreptul, sociolo4ia, psi5olo4ia, demo4ra6a etc% Intensi6carea cercetărilor de 9#rontieră9 permite inte4rarea cuno0tinJelor 7n domeniul sistemului contradictoriu de necesităJi 0i interese, a #orJelor motrice 0i tendinJelor societăJii contemporane% @ atenJie deose&ită 7n cercetările c ercetările 0tiinJi6ce 0tiinJi6ce va 6 acordată pro&lemelor actuale' speci6cul relaJiilor social:economice 7n condiJii contemporaneG identi6carea 0i evaluarea perspectivelor dezvoltării d ezvoltării economiei naJionale, cu evidenJa speci6cului, experienJei istorice, particularităJilor mediului instituJionalG interacJiunea 0i inte4rarea di#eritelor tipuri de sisteme economice ce #ormează economia mondială% Concluzie: ecesitatea a&ordării complexe, inte4rate 7n procesul
de studiere a realităJilor economice contemporane este accentuată de incertitudinea maoră pe care o implică dezvoltarea dinamică%
Concluzie Conclu zie "inala3 Actualitatea temei a&ordate3
Economia lumii contemporane constituie un domeniu principal p rincipal al realitatii,un realitatii,un su&sistem important al societatii,un component al pro4resului umanitatii%Trasatura umanitatii%Trasatura de6nitorie a societatii este prezenta omului ca 6inta constienta si activa% @mul este atat parte a naturii cat si a societatii% *+ Existenta si dezvoltarea sa se &azeaza pe sc5im&ul permanent de su&stante cu natura si cu mediul social in care traieste, sc5im& ce se realizeaza in si prin practica sociala%1ro&lema raportului natura:om:societate a constituit totdeauna un su&iect de preocupare pentru 4andirea social:6loso6ca si economica% eco nomica% Acest raport releva interactiunea, intrepatrunderea si unitatea dinamica dintre elementele sale, unitate in care omul, ca sinteza intre componenta naturala si cea sociala, actioneaza asupra naturii, o modeleaza si o adapteaza scopurilor si nevoilor sale%1unctul de pornire, impulsul si motivatia oricarei activitati umane sunt nevoile sau tre&uintele% Ca cerinte o&iective ale existentei umane, nevoile re?ecta raporturile oamenilor cu mediul natural si cel social si ii determina sa actioneze asupra lumii exterioare pentru a crea &unurile si serviciile necesare necesare intretinerii intretinerii si asi4urarii pro4resului pro4resului vietii lor%Acum, lor%Acum, la inceputul epocii moderne, devine tot mai evidenta deose&irea dintre nevoile nelimitate si resurse limitate, rare si unele pe cale de epuizare% Indivizii,6rmele, 4uvernele, societatea in intre4ul ei constientizeaza ca nu pot avea totul,iar pentru a produce ceva tre&uie sa renunte la altceva%
Surse bibliografice:
. “Teoria “Teoria ;conomica” ;conomica” de Olga Sorocean Sorocean si AellB Cilip D. “*etodologia “*etodologia cercetarii cercetarii economice”de economice”de ;genia ;genia Ceuras ?. “ *icroeco *icroeconomia” nomia” de ;. ;. @ara @ara , I.Eartac+i, I.Eartac+i, S.Stratan S.Stratan =. +ttp:FFru.scri0d.comFdocF8GH?=Feseu economieJscri0d . +ttps:FFit.7i2ipedia.orgF7i2iF*icroeconomia
)ne6e:
' Cigura . . Cactorii Cactorii determinanti determinanti ai stiintei stiintei economice. economice. D'Cigura.D O0iectul de studiu alteoriei economice #economiei politice'. ?' Cigura .? @orelarea practicii, teoriei si politicii econimice. =' Imaginea Imaginea Karl *ar6 si Lo+n KeBnes. KeBnes.
