PRINCIPIILE DE BAZA ALE INFORMATICII

www.cartiaz.ro – www.cartiaz.ro  – Carti si articole online gratuite de la A la Z

PRINCIPIILE DE BAZA ALE INFORMATICII In desfasurarea activitatii economice a unei firme un rol important il au culegerea, stocarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor privitaore la procesele tehnico-economice aferente activitatii desfasurate. Informatiile astfel obtinute se utilizeaza pentru conducerea curenta cat si pentru fundamentarea deciziilor privind evolutia firmei. Prin system informational se intelege ansamblul tehnico-organizatoric ce are ca obiectiv obtinerea informatiilor necesare pentru fundamentarea deciziilor in procesul de conducere Sistemul informatic reprezinta ansamblul format ddin sistemul de echipamente si sistemul de programe aferente S.INFORMATIONAL = S. INFORMATIC + FLUXURI INFORMATIONALE FUNCTIILE SISTEMULUI INFORMATIC F.C.C.

F.I.

F.P.

F.Ie

F.M.

F.C.C. – functia de comanda si control F.M. – functia de memorare F.I. – functia de intrare F.P. – functia de prelucrare F.Ie. – functia de iesire −► - informatie ═►- comenzi Functia de intrare permite introducerea manuala a informatiei in system sau preluarea acesteia dintr-o retea de comunicatie informatia se va prelucra imediat sau se stocheaza in vederea prelucrarii ulterioare informatia va fi transmisa mai departe prelucrata sau neprelucrata Functai de memorare si regasire a informatiei

1

www.cartiaz.ro – www.cartiaz.ro  – Carti si articole online gratuite de la A la Z -

este influentata de capaciatatea de stocare a inforamtiei si de viteza de acces la datele stocate informatia poate fi pastrata in memoria interna pentru datele aflate in curs de prelucrare, memoria externa pentru datele care se consulta la anumite perioade de timp, suporturi electronice de arhivare a informatiei ce se consulta mai rar 

Functia de prelucrae a informatiei = functia aritmetica si logica realizeaza conversia informatiei analogic - digital – analogic pentru compatibilitate cu dispozitivele de intrare sau iesire analogice conectate la sistemul informatic transferal informatiei pe diverse suporturi de stocare permite crearea si intretinerea (adaugare, modificare, stergere, inserare) bazei informationale a sistemului informatic tratarea informatiei prin diverse operatii asupra formei (texte, documente, imagini) sau a continutului (date) dar si operatii logice consultarea in timp real a informatiei, utilizand programe de cautare, selectare, transmitere punerea informatiei in forma dorita la iesire Functia de comanda si control a sistemului permite alocarea optima a resurselor sistemului, referitoare la echipammente, memoria interna, baza de programe si baza informationala realizeaza controlul proceselor de intrare, prelucrare si iesire in functie de natura si specificul operatiilor, de destinatia si de modul de transmitere a rezultatelor  Functia de iesire a informatiei din system trebuie sa tina cont de urmatoarele criterii: natura informatiei transferate la iesire natura suportului pe care se va transforma informatia destinatarul mijlocul de comunicare functiile determina unitati functionale care determina componentele materiale si in final cele hardware sistemele de programe -> componenta informationala -> resurse software -

CODIFICAREA INFORMATIEI CODURILE - reprezinta conventii de reprezentare a datelor prelucrate, utilizand calculatoare electronice inclusive comenzi necesare in teletransmisii informatice - reprezentarea datelor se face utilizand sistemul de numeratie binary (0,1) - codificarea reprezinta modul de combinare a bitilor 0 sau 1 pentru exprimarea unor semen sau comenzi in memoria interna sau externa a computerului - dupa natura semnelor pe care le pot reprezenta, codurile pot fi numerice sau alfanumerice CODURI NUMERICE - la reprezentarea celor 10 cifre se adauga semnul algebric si punctual zecimal fiind necesar  CODURI ALFANUMERICE - permit reprezentarea semnelor numerice, alfanumerice, alfabetice si a celor speciale - primul cod – codul ASCII – foloseste o codificare pe 7 biti cu o capacitate de redare de 128 de semen din care 32 utilizate in teletransmisia datelor  2

www.cartiaz.ro – www.cartiaz.ro  – Carti si articole online gratuite de la A la Z

este utilizat pt micro si minicalculatoare CODUL EBCDIC – foloseste o codificare pe 8 biti ceea ce inseamna o capacitate de redare de 8 2 =256 de semen dintre care 32 utilizate in teletransmisii de date - era utilizat pe generatii de calculatoare anterioare actualelor PC-uri -

CLASE DE CALCULATOARE

a) b) c) d)

Clasificarea calculatoarelor se poate face dupa : a) capac capacititate ateaa de de mem memor orare are b) viteza viteza de prelucra prelucrare re a infor informat matiei iei c) compl complexi exita tatea tea arhi arhite tect ctur urala ala d) tipuri tipuri de de aplica aplicatii tii ce ce pot fi preluc prelucrat ratee e) tipol tipologi ogiaa peri perifer ferice icelor  lor  f) cost costul ul echi echipa pame ment ntel elor  or  Pana in anii ’80 calculatoarele se clasificau in: a) mici b) medii c) mari Dupa aparitia microcalculatoarelor s-a trecut la o noua clasificare microcalculatoare minicalculatoare mainframe supercalculatoare a) MICR MICROC OCAL ALCU CULA LATO TOAR ARE E echipamente echipamente electronice electronice de calcul a caror arhitectura arhitectura e construita in jurul unui processor processor (UCP – unitate centrala de prelucrare) arhitectura UCP relative simpla periferice lente dar diverse, usor de instalat si de configurat viteza de prelucrare relative mica (0.5-4 MIPS = milioane de instructiuni pe secunda) capacitatea de memorare limitata (640 KB – 64 MB) cu posibilitate de adresare pana la nivel de GB permit lucrul individual sau in retea costuri reduse b) MINI MINICA CALC LCUL ULAT ATOA OARE RE echipamente electronice de calcul construite dupa o tehnologie clasica avand o structura modulara capabila sa satisfaca cerintele de lucru ale unei organizatii permit lucrul simultan al mai multor utilizatori prezina una sau mai multe procesoare capacitate de stocare mare viteza de prelucrare 1-10 MIPS unitati periferice rapide c) MAINFRAME echipamente electronice menite sa satisfaca cerintele de lucru ale marilor organizatii unitati centrale foarte rapide cu mai multe procesoare -

3

www.cartiaz.ro – www.cartiaz.ro  – Carti si articole online gratuite de la A la Z

memorie interna si externa foarte rapide si de capacitate mare periferice foarte rapide viteza de prelucrare 10-100 MIPS mii de terminale conectate la mainframe zeci si sute de mii de dolari d) SUPE SUPERC RCAL ALCU CULA LATO TOAR ARE E echipamente electronice de calcul cu resurse harware si software foarte mari utilizate in ramuri de varf  (industria de aparare , cerceatre, aeronautica) viteza peste 1000 MIPS costuri la nivel de 106 $ -

4

SISTEME DE CALCUL 

-

-

Sisteme de calcul – MONOPROCESOR MULTIPROCESOR S.C. MONOPROCESOR se caracterizeaza prin executarea instructiunilor in mod secvential la un moment dat fiind executata o singura instructiune S.C. MULTIPROCESOR – pentru executarea mai multor instructiuni la un moment dat MULTIPROCESAREA – SIMETRICA (cand procesoarele au statute egal) ASIMETRI ASIMETRICA CA (cand (cand exist existaa proces processor sor Master Master si proce procesor sor Slave) Slave) Procesorul Master – rol de coordonare si control a aplicatiilor  Procesorul Slave – permite executia independenta a unor module ale aceluiasi program Din punct de vedere al timpului de procesare utilizat exista: 1. Sistem cu processor processor Master si procesoare procesoare specializate specializate pe pe clase de operatii operatii 2. Sistem Sistem cu proceso procesoare are indepen independent dente, e, cu sarcini sarcini de calcul calcul proprii proprii Sistemul PIPELINE – instructiunile sunt descompuse in microinstructiuni si executate pe un canal (PIPELINE) Sisteme VECTORIALE – presupun executarea unui vector de operatiuni asupra aceluiasi set de date Sisteme de tip MASIV – presupune o unitate de comanda-control si mai multe unitati aritmetice Sisteme cu procesoare PARALELE – procesorul executa la un moment moment dat instructiuni diferite apartinand aceluiasi program MICROPROCESORUL  circuit integrat ce contine UCC (unitatea de comanda-control), UAL (unitatea aritmetica

si logica) - UCC – prelucreaza instructiuni instructiunile le programelor programelor ce ruleaza furnizand semnale semnale de comanda pentru functionarea functionarea unitatilor si dirijand schimburile de informatii

COMPONENTE CONTORUL ORDINAL – localizeaza un program aflat in memorie, furnizand adresa de memorie pentru instructiunea aflata in curs de executie si pentru urmatoarea instructiune de executata - contine 4 registrii registrii de segment segment si un pointer pointer de instructi instructiuni: uni: - registrul de segment de cod – indica pozitia unui program in memorie - registrul de segment de date –localizeaza datele folosite de programul in curs de executie - registrul de extrasegment  - suplimenteaza registrul de segment de date - registrul de segment de stiva – localizeaza stiva calculatorului Stiva – zona de memorie unde se vor depune instructiuni Registru de instructiuni – are rol de a stoca instructiuni de executat Decodorul de instructiuni – recunoaste functia definite de instructiunea de executie

5

-

deosebeste grupul de operatiuni elementare care semnifica citirea, scrierea, transferal, afisarea, imprimarea, saltul la o noua adresa contine un set de indicatori de conditie stocati in registrii de conditie care au rol de configurare si de semnalare a starii sistemului 1) INDICATORI INDICATORI PENTRU PENTRU A CARACTERIZA CARACTERIZA REZULTATELE REZULTATELE OPERATIILOR OPERATIILOR ARITMETICE ARITMETICE Ex: - indicatorul zero – semnifica, semnalizeaza rezultatul nul indicatorul de transport – semnifica saltul catre urmatoarea pozitie indicator de semn – semnalizeaza rezultatul negative indicator de transport auxiliar – semnifica transportul la primii 4 biti indicator de departare – semnaleaza un rezultat prea mare indicator de paritate – daca un rezultat este par sau impar  2) INDIC INDICATO ATOR R PEN PENTRU TRU CONTR CONTROL OL - indicator de directie – permit controlul operatiilor interactive - indicator de intreruperi – prin care se permite controlul intreruperilor prin activarea sau dezactivarea acestora 3) INDICATOR DE URMARIRE – prin care se permite gestionarea executiei pas cu pas a instructiunilor  4) INDICATORI INDICATORI SPECIALI SPECIALI – indicatori indicatori pentru pentru urmarire urmarireaa texturilor texturilor imbricate imbricate 5) INDICATORI INDICATORI PENTRU CITIREA CITIREA NIVELULUI NIVELULUI DE ACCES INTRARI INTRARI SI IESIRI IESIRI – idicatori idicatori pentru pentru intreruperi intreruperi virtuale – multitasking CEASUL INTERN – are rolul de a distribui rezultatul impulsurilor pentru sincronizarea operatiunilor elementare care se efectueaza in cursul derularii unei instructiuni CIRCUITELE DE COMANDA – permit efectuarea unei anumite actiuni asupra unitatilor comandate dupa ce s-au format diferitele comenzi corespondente operatiunilor elementare UAL – unitatea aritmetica si logica - prelucreaza informatia prin calcule matematice si functii logice - contine dispozitiv de lucru si dispozitive de stocaj intermediar  Dispozitia de lucru – contine registrii aritmetici (pt operatii matematice de calcul si op simple) registrii logici (pt texte, ramificatii si iteratii = repetari succesive) Dispozitive de stocaj intermediat = contin registrii si memorii specializate de capacitate limitata pentru inregistrarea la fiecare operatie a operanzilor si a rezulatelor intermediare

CARACTERISTICILE MICROPROCESOARELOR: •

• •

Viteza de lucru care depinde de frecventa ceasului intern, dimensiunea registrilor, latimea magistralei de date, tipul constructive, existenta si dimensiunea memoriei cache Capacitatea maxima de memorie pe care o poate accesa Setul de instructiuni pe care le poate executa

TIPURI DE ARHITECTURI DE MICROPROCESOARE: Criteriul de clasificare, modul de tratare a instructiuni in cod masina Pentru aplicatii in curs de executie: CISC, RISC ARHITECTURA ARHITECTURA CISC implementeaza in decodorul de instructiuni peste 1000 de instructiuni instructiunea se descompune in microinstructiuni (instructiuni elementare) o instructiune complexa se poate executa intr-unul sau mai multe cicluri de baza ARHITECURA RISC - implementeaza implementeaza in in decodorul de functiuni functiuni UCC UCC un set redus de instructiun instructiunii - ca urmare se utilizeaza utilizeaza un nr minim minim de instructiuni instructiuni cu o lungime lungime fixa, cu cu o codificare codificare intense si care care sunt des utilizate

6

- se va optimiza optimiza functia functia pentru pentru cea mai rapida executie executie - sunt mai rapide rapide cu 50-70% decat arhitectura arhitectura CISC si permit permit prelucrarea prelucrarea paralela a maim ultor ultor aplicatii aplicatii ex: SPARC, POWER PC, ALFA ARHITECTURA POWER PC - este o arhitec arhitectura tura de de tip RISC RISC - UCC contine 2 unitati unitati de decodare, una pt instructiuni instructiuni si una pt date, iar UAL contine contine 3 unitati: pt calcule calcule in virgule mobile, pt decizie - Magistrala Magistrala de date este este pe 64 biti, iar magistral magistralaa de adresa pe 32 biti biti - Este o arhitectura arhitectura hiper hiper scalar ceea ce inseamna inseamna ca se permite permite executia executia de la 3-6 comenzi comenzi pet ac - Poate contine contine memorie memorie cache cache cu zona pt date si o zona zona pe instructiuni instructiuni - Dispune de o functie pevizionala pevizionala de decizie statistica statistica prin care se anticipieaza desfasurarea desfasurarea programului programului dupa instructiuni de salt - Se stabilesc anticipat anticipat adresele de salt la instructiuni instructiuni conditionale conditionale prin analiza sirului sirului de asteptare a comezilor 

FUNCTIONAREA PROCESORULUI (SCHEMA) 1. Inst Instru ruct ctiu iune neaa in curs curs de de exec execut utie ie ext extra rasa sa din din mem memor orie ie si inc incar arca cata ta in uni unita tate teaa de coma comand ndaa 2. Unit Unitat atea ea de de com comand andaa decod decodeaz eazaa inst instruc ructitiune uneaa recu recuno nosca scand nd func functitiaa si trimi trimite te un un ordi ordinn de prega pregatitire re a unita unitatitiii UAL 3. Unit Unitat atea ea de de calc calcul ul decl declans ansea eaza za tra transf nsfera erall de date date ce urmeaz urmeazaa a fifi prelu prelucra crate, te, catre catre unita unitatea tea speci speciali alizat zataa in in tratarea lor  4. Unit Unitat atea ea ari aritm tmet etic icaa si si log logic icaa exec execut utaa prel prelucr ucrare areaa pot potriv rivitit funct functiei iei,, inst instruc ructitiuni uniii in in cur curss de de exe execut cutie ie 5. Rezul Rezulta tatul tul prelu prelucr crari ariii fie fie ca ca este este stoc stocat at in in mem memor orie ie pen pentr truu proce procesar sarii viit viitoa oare re fie fie ca ca este este trans transmi miss catr catree un echipament de iesire -

PROCESORUL

CEASUL INT.

INSTRUCTIUNI

1

REGISTRUL CONTOR  ORD. DEC. DE FCTII.

3

DATE

CIRCUITE

UAL

2

4

DISP DE LUCRU DISP DE STOCAJ INTERMEDIAR

5

REZULTATE

7

CURS 3 MEMORIA INTERNA

MEMORIA INTERNA este un dispozitiv electronic, de stocare a informatiei sub forma binara in circuite integrate. Din punct de vedere fizic pe placa de baza exista sloturi in care se fixeaza plachete (bancuri de memorie). Memoria are o structura verticala cu linii si coloane, locatia de memorie este identificata printr-un cod, care da adresa locatiei de memorie CARACTERISTICI 1. DIMENSI DIMENSIUNEA UNEA LOCATI LOCATIEI EI DE MEMORI MEMORIE E ADRESAB ADRESABILA ILA - Reprezin Reprezinta ta cantit cantitatea atea de infor informat matie ie binara binara care poate poate fi stocat stocataa intr-o intr-o locatie locatie de memor memorie. ie. - Aceast Aceastaa da si lung lungim imea ea cuv cuvant antulu uluii de de meor meorie. ie. - Cuvantul de memorie memorie = unitatea unitatea informationala informationala compusa compusa din caractere, caractere, tratata tratata ca o entitate entitate si stocata la o locatie de memorie - Este compa compatib tibila ila cu regist registrul rul de instr instructi uctiuni uni si cu latim latimea ea magist magistrale ralelor lor de date date si adrese adrese 2. CAPACI CAPACITAT TATEA EA MEM MEMOR ORIEI IEI INTERN INTERNE E - repr volumul volumul informa informaiil iilor or ce ce pot pot fi stocate stocate in memo memoria ria interna interna - avem avem valo valoriri de de la 640 640 ko ko – 128, 128, 256, 256, 512 512 MB, MB, 1 GB o=B o=B (bi (bite) te) 3. TIM TIMPUL PUL DE ACCE ACCES S - repr timp timpul ul necesar necesar unui unui circui circuitt integrat integrat de de memorie memorie pentru pentru a localiz localizaa un bit de informa informatie tie - de la 700 ns → 200 ns 4. TIMP TIMPUL UL MAX MAXIM IM DE DE RASP RASPUN UNS S - repr intervalu intervalull de timp de la momentul momentul primirii primirii de la processor processor a comenzi comenziii de citire citire scriere si momentul momentul depunerii pe magistrala de date a valoriii citite sau descries 5. COST COSTUL UL MEM MEMORIE ORIEII CONFIGURAREA MEMORIEI RAM (RANDOM ACCESS MEMORY) -exista 4 zone –memoria conventionala - memoria superioara - memoria expandata - memoria extinsa TIPURI DE MEMORIE RAM - mem memoria oria imed imedia iata ta (cac (cache he)) - memo memoririaa pent pentru ru imp impririma mant ntaa (pri (print nterer-bu buffffer) er) - mem memoria oria vide videoo (vi (vide deoo-ra ram m) - mem memoria oria um umbra bra (sha (shado doww-ra ram m) - memorie CMOS MEMORIA RAM - contine contine datele datele de preluc prelucrat rat,, programe programele le ce vor preluc prelucra ra datele datele si rezult rezultatel atelee prelucrar prelucrarilor  ilor  - d. p. d. v. v. construc constructiv tivee cuprind cuprindee circuite circuite foar foarte te mici mici incarca incarcate te cu sarci sarcina na electri electrica ca - este o memor memorie ie volati volatile le (infor (informat matia ia se pasrte pasrteaza aza atat atat cat calcu calculato latorul rul e functi functional onal))

-

adresar adresarea ea se se face face prin prin adresa adresa de de linie linie si adres adresaa de coloana coloana o pagina pagina de memorie memorie e domeniul domeniul din din memorie memorie care care are aceeasi adresa a liniei liniei SRAM SRAM (static (static ram) ram) DRAM DRAM (dynamic ram) SRAM - formata din circuite bistabile care pot avea 2 stari: inchis, deschis - este de 5 ori mai rapida decat DRAM - mai scumpa si mai voluminoasa - se foloseste pt memoria cache DRAM – circuite de memorie de dimensiuni reduse pt stocarea sarcinilor electrice - lucreaza cu pagini de memorie si implica reimprospatarea periodica a informatiei - pot lucra sincron sau asincron - d. p. d. v. constructive avem: SIMM (single inline memory modules) si DIMM (dual inline memory modules) Citirea, Scrierea

-

microprocesorul microprocesorul prin contrilul contrilul ordinal ordinal trimite trimite madulului madulului de memeorie memeorie adresa liniei si a coloanei se citesc citesc toate toate locatiile locatiile liniei depozitand depozitand informati informatiaa intr-un intr-un preamplif preamplificator icator de citire citire cu rol de buffer  utiliza utilizand nd adresa adresa coloana coloana se se va extrage extrage info informa rmatia tia de de la locat locatia ia dorita dorita se goles goleste te cont contin inut utul ul pream preampl plififica icato torul rului ui de cit citire ire

Semnale utilizate : - RAS (row address strobe) – semnal validare adresa linie - CAS (column address strobe) – semnal validare adresa coloana Configurarea memoriei RAM - MEMORI MEMORIA A CONVENT CONVENTION IONALA ALA – ocupa ocupa primii primii 640 kB kB – 400 400 → 500 500 Sistem Sistem de operar operaree - 200 – 240 Aplicatii - contine sistemul de operare: - COMMAND COM - CONFIG SYS COMMAND COM – zona system ce tine evideanta fisierelor deschise CONFIG SYS – fisierul cu configuratii specifice BIOS (basic input output system) contine operatii elementare incarcate din memoria ROM  Aplicatie – program care ruleaza sub DOS si folosesc spatial ramas neocupat din zona. DOS – MS-DOS - PC-DOS MEMORIA SUPERIOARA (HIGH MEMORY) - zona sit intre 640 si 1024 KB (1 MB) - contin functiile interne ale sistemului - sunt incarcate pe portiuni din BIOS, rutine din ROM (rutine din BIOS) video RAM (pt stocarea numerica a infromatiei video) iar in zona nefolosita ruleaza aplicatii rezidente TSR (terminate and stay resident) si drivere (kit instalat) MEMORIA EXPANDATA (EMS – extended memory specification) - ocup ocupaa zon zonaa de de la la 1 MB la 32 MB MB - e folos folosita ita pt stocare stocareaa date datelor lor nu pt rulare rulareaa progr programel amelor  or 

-

nu poate poate fi accesata in mod direct de processor, processor, accesarea accesarea se face printr-o printr-o fereastra fereastra de 54 Kb (ko) situate situate la adresa 832 in memoria superioara exista pe placa placa adaptoare adaptoare circuite speciale speciale de comutare comutare si amplasare amplasare care care realizeza realizeza acest transfer  transfer  placa placa adaptoar adaptoaree contine contine segme segmente nte de 64 64 ko – insa insa la un momen momentt dat poate poate fifi accesat accesat doar doar un singur  singur  segment => memorie lenta este impart impartita ita in pagini pagini logice logice de 16 16 ko care sunt sunt realocat realocatee si commutat commutatee in vederea vederea accesa accesarii rii de catre catre proceosr 

MEMORIA EXTINSA - se afla afla deasupra deasupra granite graniteii de 1 MB si poate poate ajunge ajunge si si la nivel nivel de GB - lucreaza lucreaza in in mod de de lucru lucru real pentr pentruu primul primul MB (no) (no) si mod mod de lucru lucru protej protejat at pt memor memoria ia extinsa extinsa - se realizea realizeaza za divizar divizarea ea memori memoriei ei extinsa extinsa in zone zone de un MB si accesa accesarea rea acestor acestoraa permita permitand nd executia executia multitasking - astfel, astfel, pot fi mai mai multe multe sesiuni sesiuni de lucru lucru cate una pt pt fiecar fiecaree zona zona - gestiona gestionarea rea memor memoriei iei extin extinse se o face face un driver driver specia specializ lizat at de memor memorie ie extins extinsaa MEMORIA CACHE - formata din circuite integrate de memorie de tip SRAM - au un rol de memorie tampon intre microprocessor si memorie RAM - are o capacitate redusa 128 - 256 – 512 KB - este foarte rapida, lucrand in mod direct cu procesorul - tipuri: CACHE PRIMAR – memorie integrate direct pe processor  CACHE SECUNDAR – compusa din cicluri SRAM foarte rapide cu dim intr 32-512 ko plasata intre processor si memoria interna - gestionarea se poate face dupa 2 principii: FIFO – se vor sterge datele in ordinea vechimii acestora LRU – last recent in use - se ster datele care au fost mai rar utilizate

CURS 4 ECHIPAMENTE PERIFERICE

-

dispo dispozi zitiv tivee conect conectat atee si cont control rolate ate de de calcu calcula lator  tor  asigura asigura conexiu conexiunea nea intre intre calcula calculator tor si mediul mediul exteri exterior or (om) (om) pot pot asig asigur uraa stoc stocar area ea unu unuii volu volum m de date date

TASTATURA - principal echipament de introducere a datelor in PC - d. p. d. v. a dispunerii tastelor avem 4 serii de taste diferite: - blocul alfa-numeric: taste alfabetice, taste bifunctionale si character speciale, taste de control si validare - blocul taselor functionale: taste functionale F1-F12 (F24) si tastespeciale - blocul tastelor de deplasare si pozitionare - blocu tastelr numerice MOUSE-UL - dispozitiv dispozitiv periferic periferic de intrare intrare a carui deplasare deplasare pe o surafata surafata plana va genera genera deplasarea deplasarea corespunzatoare corespunzatoare a cursorului pe ecran - se poa poate te con conec ecta ta la la un un port port ser serial ial sau paral paralle lell - poate poate avea divers diversee variante variante d.p.d. d.p.d.v. v. constru constructi ctive: ve: mouse mouse cu bila, bila, mouse mouse optic, optic, track trackball ball SCANNER-UL - perif periferi ericc de intr intrare are care care num numeri erizea zeaza za info inform rmat atia ia - tipu tipuri ri:: alb alb-n -neg egru ru si colo color  r  - d.p.d.v d.p.d.v.. constr constructi uctive: ve: handscan handscanner ner,, scanne scannerr cu tractor, tractor, flatbed flatbed - unele unele pot pot ave aveaa adap adaptoa toare re de trans transpar parent entaa - rezol rezolut utia ia – 300 d/I d/I (dot (dots/ s/inc inch) h) – 600 – 1200 1200 – 2400 2400 MONITORUL - dispozi dispozitiv tiv perif periferic eric de de iesire iesire care care permit permitee afisarea afisarea temp temporar oraraa a informa informatii tiilor  lor  - fiecare fiecare charac character ter e defini definitt printrprintr-un un ansambl ansambluu de puncte puncte alese alese dintrdintr-oo matric matricee CARACTERISTICI: 1.Atribute de vizualizare: - palpairea caracterelor (afisarea alternativa cu neafisarea caracterelor) - afisarea in video invers 2. Stralucirea: -intensitatea luminoasa a caracterelor  3. Gradul de finite al afisarii – nr de puncte adresabile din matricea de caractere (5x7 pcte/7x9 pcte) 4. Dimensiunea unui ecran – lungimea diagonalei exprimate in inchi (12,13,14,15,1,17,18,19,20,21,…) 5. Capacitatea de afisare a ecranului = nr de linii si coloane ce pot fi afisate 6. Rezolutia grafica – nr de puncte adresabile de pe ecran (dpi –[asul punctului sau distanta dintre doua puncte successive) dpi cat mai mic TIPURI CONSTRUCTIVE – ecrane monografice/simple (320x200 pixeli)

- ecrane semigrafice (640x480 pixeli) - ecrane grafice (1024x768 pixeli) -dupa tipul placii / adaptorul graphic: - monitorul MDA –permite afisarea textelor alb-negru - monitorul CGA (colour graphic adaptor) – afiseaza graphic in 4 culori - monitor HGC (Hercules graphic adaptor) - alb-negru, text, grafica - EGA (enhased graphic card) – text, grafica pe 16 culori - VGA (video graphic adaptor) – afiseaza grafica pana la 256 de culori - SVGA (super VGA) 7. Rata de improspatare a afisarii (mHz) – nielul confortului visual 60mHz – 100mHz - TFT – cu tub catodic - LCD – nu genereaza radiatii - imagine mai buna - frecventa redusa - timpul de raspuns – in cat timp se creeaza imaginea – 2ms – f bine IMORIMANTA - echipam echipament ent perife periferic ric de iesi iesire re ce permi permite te afisare afisareaa pe hartie hartie a infor informat matiil iilor  or  CARACTERISTIC 1. Calitatea Calitatea imprimari imprimarii/rezolu i/rezolutia tia – nr de puncte tiparite tiparite pe inch (1440) (1440) 2. Viteza Viteza = carac caracter tere/s e/s = cps, cps, ppm = page page per minute minute 3. Mod de alim alimenta entare re – manual manual,, semiaut semiautoma omat,t, automa automatt 4. Zgomo Zgomott – zgomo zgomotoa toase, se, sil silent entio ioas asee 5. Nr de fonturi pe care care le poate poate tipari, tipari, timpul acestora si compatibili compatibilitaea taea 6. Capacitatea Capacitatea de emulare emulare a imprimantei imprimantei – capacitatea capacitatea de recunoastere recunoastere a limbajulu limbajuluii de control al altei altei imprimante imprimante 7. Costul Costul – in funct functie ie de tipul tipul constr constructi uctive ve si de perfo performan rmante te 8. Conecti Conectivit vitatea atea – port port serial/ serial/para paralle llell 9. Croma Cromatitica ca –al –alb-n b-negr egru/ u/col color  or  10. LLatimea LLatimea carului – nr de coloane coloane tiparibile tiparibile (80 – peste peste 100)\

CLASIFICARE 1. Imprimante Imprimante orientate orientate pe caractere caractere (tiparesc (tiparesc un character character dintr-o dintr-o data) - imprim imprimant antee cu cu impa impact ct - imprimante imprimante cu ace/matricial ace/matricialee – fiecare character character format dintr-o dintr-o matrice de ace - imprimante imprimante chimice chimice – se bazeaza pe imprimarea imprimarea imaginii imaginii pe o foaie tratata chimic chimic prin ardere sau presiune (FAX) 2. Imprim Imprimante ante orie orientat ntatee pe linie linie – rapide, rapide, zgom zgomotoa otoase se 3. Imprimante orientate pe pagina - imprimante cu jet de cerneala – incarcarea unor particule de cerneala cu sarcina electrica si directionarea lor pe pagina - imprimate laser – fiabile, rapide, bune

CURS 5 MEDII DE STOCARE IN MASA A INFORMATIILOR

SUPORT TEHNIC DE DATE - orice dispozitiv fizic, capapbil sa inregistreze, sa conserve si sa restituie informatii. MEMORIE DE MASA – medii de stocare in masa a informatiei CRITERII DE CLASIFICARE A MEMORIEI EXTERNE 1. Dupa reutilizare la inregistrare : - Supo uporturi uri read ead-onl -onlyy - Supor Suportur turii rein reinsc scriript ptibi ibile le (hard (hard,, dis disk… k…)) 2. Dupa viteza de transfer a datelor : - supo suport rtur urii de vite viteza za mica mica - supo suport rtur urii de vite viteza za mare mare 3. Dupa organizarea datelor pe suport  - orga organi niza zare re secv secven entitial alaa - organ ganizare are dinami amica 4. Dupa modalit modalitatea atea de de regasir regasiree a inregis inregistra traril rilor  or  - medi mediii adr adres esab abililee (ad (adre resa sa sect sector or)) - medii nea neadresabile 5. Dupa utilizare: - pt stocare curenta - pt back-up (copie de siguranta) 6. Tehnica de citire-scriere - suporturi magnetice - suporturi magnetico-optice DISCUL MAGNETIC (platan) – este un disc rigid din aliaj de aluminiu sau flexibil din oxizi de fier, peste care se depune un strat magnetic din oxizi de fier si rasina adeziva PRINCIPII DE FUNCTIONARE 

-

Discul Discul este este impartit impartit in piste piste si sectoa sectoare, re, pe fieca fiecare re pista pista fiind fiind depus depus un strat strat magne magnetic tic Bitii Bitii de de inform informatie atie sunt dispusi dispusi in seri seriee pe fiecare fiecare pista. pista. Materialul Materialul magnetic magnetic de pe pista este orientat orientat in mod mod corespunza corespunzator tor de de catre catre campul campul electro-m electro-magneetic agneetic generat in capul de citire-scriere Adresabilitatea Adresabilitatea este o proprietate proprietate specifica specifica a fiecarei fiecarei locatii locatii care permite permite localizarea localizarea pozitiei pozitiei fiecarei fiecarei inregistrari fara ambiguitatea, independent de continut Adresa Adresa fiecar fiecarei ei inregi inregistr strari ari este este data data de adresa adresa piste pisteii si de adresa adresa sect sectorul orului. ui. Secto Sectorul rul poate poate avea avea o cap capaci acitat tatee de la la 128 128 – 1024 1024 octe octetiti

-

O inregistrar inregistraree este de forma: forma: prefix, prefix, zona de de date, sufix (prefix – nr sectoului, sectoului, sufix sufix – cifra dde control) control) Un cilind cilindru ru repre reprezint zintaa tottal tottalitat itatea ea discur discurilo ilorr egal egal departa departate te de ax Inregis Inregistra trarea rea spatii spatiilor lor pe disc disc se poate poate face in mod mod continuu continuu sau sau cu spatii spatii inter inter inregis inregistrar trarii Datele Datele pot pot fi stocate stocate in in blocuri blocuri care pot cuprinde cuprinde mai multe multe secto sectoare are

 ARHITECTURILE – FBA – arhitecturi in blocuri fixe

- CKD – arhit in blocuri de dimensiune variabila - MZR – arhit. zonata TIPOLOGIA DISCURILOR 1. Discul flexibil (discheta)

-

tipul tipul est estee dat dat este este dia diagon gonala ala in inch inchii a disc discul ului ui 5 inchi, 8 inchi, ,5,25 ,3,25 ,3,5 - densitatea este data de nr de biti/inchi: - densitatea longitudinala – nr de pixeli/onchi - densitatea liniara - nr de biti/inchi - coercivitae – exprimaintensitatea campului magnetic necesar pt inregistrare. - se masoara in Oe - viteza –este data de nr de rotatii/min - tipul materialului pt suport – ferita, cobalt, bariu

2. Discul fix - este realizat realizat dupa o tehnologie tehnologie de tip W\inches W\inchester, ter, care care presupune presupune mai mai multe multe discuri discuri si si capete capete de citirescriere intre ele Caracteristici : - nr de disc discur uri:i: 2,3, 2,3,…, …,11 11 disc discur urii - forma formatt CAV CAV (vite (viteza za unghi unghiul ulara ara const constant anta) a) - vitez vitezaa de de tran transf sform ormar aree a inf inform ormat atiiiilo lor  r  - timpul timpul mediu mediu de acces acces (timpul (timpul necesar necesar pt locali localizare zareaa informat informatiilo iilor); r); 7,8,5 7,8,5 milisecu milisecunde\ nde\ - pretul” sub 1 $/GB - unitatea unitatea de trans transfer fer a inform informatie atieii o reprezi reprezinta nta cluster cluster-ul -ul - Densi Densitat tatee – trans transve versa rsal,l, longi longitud tudin inala ala - Form Format atar aree – logi logica ca – form format at C: - fizica – formatare mai importanta 3. Alte Alte tipur tipurii de de dis discu curi ri - discuri ZIP – 25-100 MB - discuri BERNOULLI – 25-100 mb –DURABILE - banda magnetica – dispozitiv de stocare a informatiilor pe support neadresabil ceea ce implica citirea secventiala a informatiilor. Avantaje: spatiu mare, ieftin si comod. Dezavantaje: este neadresabil. Pot fi de tipul DC (data cartridge) sau MC (mini). (mini). Inregistrarea se face in blocuri fizice (streamere) + spatii inter blocuri (gap-uri). Se utilizeaza mai putin - discul optic – permite memorarea numerica a informatiei poate sa fie de tip CD sau DVD. Capacitatea 700 MB CD, 4,7 GB DVD. Poate sa fie de tip read only sau reinscriptibile.

MAGISTRALE DE COMUNICATII Magistrala – repr un traseu electronic prin care comuinica echipamentul Caracteristici – latimea magistralei si frecventa de tact Tipuri de magistrale: - magistrale de date

- magistrale de adrese - magistrale de comenzi Magistrala de date – ansamblu de linii paralele (8, 16, 62, 54) prin care circula fluxul de date. Fluxul de date poate contine instructiuni cautate in memorie , date de intrare-iesire, date intermediare pt stocare Tipuri de magistrale – maistrala interna – asigura comunicatia intre multiprocesor si si memoria interna - magistrale externe – asigura comunicatia intre processor si echipamente periferice - magistrale de extensie – leaga procesorul de conectori de extensie Magistrala de adresa – permite identify. Locatiei de memorie care va intra in actiune . Adresele de memorie repr locatii de unde sunt citite instructiunile, sunt extrase datele sau se depun rezultatele prelucrarilor  Magistrala de comenzi – asigura comunicatia intre processor si echipamentele periferice

Interfetele calculatorului - Asigura legatura intre processor si periferice, sunt specifice perifericelor  Ex: Placa sau adaptorul video - comunic comunicatia atia poate poate fi asincron asincronaa (seria (seriala) la) sau sinc sincrona rona (parale (paralela) la) - conector conectoriiii de extens extensie ie permit permit atasar atasarea ea ulteri ulterioara oara de de noi echipa echipamen mente te (8,16, (8,16, 32 biti biti)) Placa de baza contine procesorul, memoria interna, magistralele de comunicatie, conectorii de extensie, CHIPSET – circuit integrat care are rol in organizarea procesarii

TIPURI DE MEMORIE RAM

1. Mem. CACHE 2. Mem. Tampon pt imprimanta (PRINTER BUFFER) -este locul unde se pastreaza datele ce urmeaza sa fie tiparite pan ace imprimanta le poate prelucra 3. Mem. video (VIDEO RAM) – permite afisarea unei graficce video complexe 4. Mem. Umbra (SHADOW RAM) – copiaza informatii din ROM in RAM, avand ca rezultat cresterea vitezei de procesare 5. Mem. Intre tesut (INTERLEAF) – este o memeorie de tip RAM impartita intr-un nr par de bancuri de mem; bitii secventiali fiind stocati in bancuri alternative. Adresele dintr-un banc sunt adrese pare, iar din celalalt, impare. Au ca rezultat eliminarea anumitor timpi de asteptare 6. Mem. CMOS –este un tip de mem RAM semipermanenta care contine informatii esentiale despre calculator: - memoria disponibila - tipul monitorului - data si ora curenta - parola,etc. -informatiile snt permanente

MEMORIA ROM -

este formata dintr-un singur circuit integrat care contine un ansamblu de registrii nu poate fi stearsa ci permite doar citirea contine inf despre operatiile de baza ale calculatorului contine BIOS-ul care controleaza modul cum informatiile sunt transferate intre monitor, tastatura, unitatea de mem externa, mem RAM si ROM

1. Tipul PROM -se poate reprograma o sg data de catre utilizator in conditii speciale. Odata programata, devine ROM 2. EPROM – poate fi stearsa total (cu ultraviolete) si reprogramata cu aj unui dispozitiv special, numit reprogramator de memorie 3. EEPROM - poate fi stearsa total sau selective si reprogramata cu aj unui programator de memorie PLACA DE MEMORIE contine processor, mem interna, magistralele de comunicatie, conectorii de

extensie si de chipset CHIPSET = circuit integrat cu rol in organizarea procesarii Prin norma PLUG & PLAY se intelege capacitatea unui echipament de a recunoaste perifericele conectate

16

ECHIPAMENTE MULTIMEDIA\ Multimedia este o metoda de prezentare a informatiilor utilizand calculatorul, folosind mijloace de comunicare:text, graficaa, sunet, imagine, care pun accentual pe interactivitate Prin calculator multimedia se intelege system electronic de calcul standard pt programele multimedia Standardul a fost elaborate de MPC Consortiu din care fac parte Microsoft, Zemitle, Tandi COMPONENTE: placa de sunet, modem, dispozitive de iesire (difuzoare), CD/DVD Magistrala de comenzi

M I C R  O P R  O C E S O R 

  e   t  a    d  e    d  a   l  a   r   t  s   i  g   a     M

RAM

I

Magistrala de adrese

P E R  I F E R  I C E

SISTEMUL DE PROGRAME Cuprinde programe de baza, programe applicative, programe specializate Progamele de baza cuprind programe de exploatare, programe utilitare si de serviciu, programe traducatoare Programe de baza au rol in gestionarea resurselor sistemului. a) Progr Program amele ele de exp explo loata atare re asi asigur guraa aloc alocare areaa si contr control olul ul resu resurse rselo lorr sist sistem emul ului ui si si totod totodata ata asigur asiguraa indep indeplilinir nirea ea functiilor de exploatare. Prog. De exploatare contin sistemul de operare care are urmat functii: gestionarea prelucrarilor, gestionarea intrarilor si iesirilor, gestionarea fisierelor, comunicarea cu utilizatorul b) Progr Program amee uti utilia liatr tree si si de de serv servic iciu iu au rol in folo folosi sirea rea efic eficien ienta ta a res resur ursel selor or fizi fizice ce si logic logicee ale ale sist sistem emul ului ui la executia aplicatiei c) Progr Program amele ele traduc traducato atoare are au rol de a tran transf sform ormaa ins instru trunc nctitiuni unile le din din lim limbaj baj de progr program amare are in coduri coduri executabile Ex: ansambloare, macroasambloare, compilatoare si interpretoare de comenzi Programele applicative – permit dezv aplicatiilor informatice sau pot asista utilizatorul la creareea de aplicatii Exp: procesoare de texte, de tabele, de grafice; programe de gestiune a bazelor de date Programele specializate – sunt aplicatii software destinate endeplinirii unui obiectiv Exp: progr de contabilitate, progr de gestiune bancara, rpogr de gestiune hoteliera, etc.

17

COMUNICARE INTRE APLICATII Se face utilizand 2 tehnologii: tehnologii: tehn clipboard, tehn tehn Ole

TEHN CLIPBOARD presupune existenta unei zone de mem interna (buffer) gestionata de un utilitar numit clipboard viewer. Acesta permite salvarea temporara a informatiilor salvate de utilizator. Pot fi salvate intr-un fisier de tip clp.

TEHN OLE (Object Legate/Linked si/sau encapsulate) -este tehn care permite crearea de doc complexe folosind utilitare sub windows

Prin doc complexe se intelege un doc care contine obiecte (informatii) create cu utilitare diferite: texte, imagini, desene, secvente audio, secvente video etc. Utilizatorul nu-si va pune problema compatibilitatii intre dtele utilizate sau pt gasirea si stocarea aplicatiei cu care a fost creat obiectul respective. Aplicatia se starteaza in mod automat la dublu clik OLE cuprinde un set de servicii care ofera utilizatorului posibilitatea de a-si crea documente complexe. OLE contine un set extensibil de protocoale de comunicatie intre aplicatii implementate prin biblioteci de tip DLL care permit unei aplicatii sa foloseasca servicii furnizate de alta aplicatie. Un obiect este o unit software create de o aplicatie sursa sau server si utilizat de o aplicatie destinata sau client. Un obiect incapsuleaza inf referitoare la aplicatia care l-a creat . Inf pot fi native: utile aplicatiei server sau pot fi inf  de prezentare: utile aplicatiei client. O aplicatie server are rolul de a crea/edita diferite tipuri de obiecte pt aplicatia client.  Aplicatia client are rolul de a primi , a stoca si a prezenta obiectele intr-un document complex. Op OLE : lipire, incapsulare, legare 1) Lipi Lipire: re: edit edit + copy copy,, edit edit + pas paste te 2) Incapsu Incapsulare lare : edit edit + copy copy , edit edit + paste paste special, special, past pastee 3) Legare: Legare: edit edit + copy, copy, edit edit + paste paste special, special, past pastee link

INTERNET -

este cea cea mai mare retea de comunicatie comunicatie mondiala, mondiala, este este dezv in peste peste 200 de tari, tari, in peste 5 mil de retele retele eterogene. Vite Viteza za de cres creste tere re foar foarte te mare mare Admini Administra strare re – s-a organi organizat zat un comitet comitet RIPE RIPE de coordon coordonare are la nivel nivel Europe European; an; s-a dezv dezv reteaua reteaua EPONE EPONE cu 6 moduri principale de comunicare la nivel European: Roma, Londra, Srajevo, Stockholm, Pest Pestee 70 de de retel retelee de tip tip ITP-c ITP-con onex ex cu cu SUA SUA si Japon Japonia ia S-a creat in 1992 1992 ISOC ISOC o asociatie asociatie de voluntari voluntari care care discuta discuta noile noile tehnologii tehnologii si definesc definesc strategii strategii de dezv. Annual se intrunest intrunestee un consiliu pt a studia evolutia evolutia pe termen lung privind arhitectura arhitectura internet internetului ului D.p.d.v ethnic exista IETF, care care are are un secretari secretariat at permanent permanent si si grupuri grupuri de lucru pe pe diverse diverse probleme probleme Tot IETF IETF real realiz izea eaza za aloca alocarea rea adres adresel elor  or 

18

-

Principalele Principalele servicii servicii oferite: oferite: posta electronica, electronica, transfer transfer de fisiere, fisiere, conectarea conectarea la distanta, distanta, difuzarea difuzarea stirilor, stirilor, discutii de grup, cautarea de fisiee si www. - Adres Adresar area ea in int intene enet:t: o adre adresa sa de int intern ernet et = adres adresaa retea retea - = adresa host - Adresa Adresa de retea retea const constitui ituiee o inter interfata fata cu o rete reteaa omogen omogenaa si e data de IETF IETF - Adres Adresaa de host host este este data data de adm admin inis istr trato atorii rii ret retel elelo elor  r  Server - placi de retea – una pt reteaua interna  Adresa data sub forma aaaa.bbbb.cccc.dddd Clase de adrese  Adresa de clasa A:0 - adresa esa de retea 7 biti - adresa esa de host ost 24 bit biti

Valorile sunt de la 1.0.0.0 la 127.255.255.255 0 000 0001 = 1 0 111 1111 = 27 + 26 + 25 + 24 + 23 + 22 + 21 + 20

1+1 =10

0 111 1111+ 1 1 000 0000

Clasa B 10 - retea etea pe 14 biti biti host host pe 10 bit biti 128000 → 191 255 255 255

1 000 0000 =128 1 011 1111 =191 - in SUA, Canada, Franta, Germania, Japonia, Marea Britanie, Australia Clasa C 110 - host pe 8 biti retea 21 biti 192000 → 223 255 255 255 1 100 0000 = 191 1 111 1111 = 223 Clasa D 1110 – adresa multistatie pe 28 biti 1 110 0000 234 → 239.255.255.255 1 111 1111 Clasa E 1111 – adresa multistatie 1 111 1111 = 240 1 111 1111 = 255 240 → 255.255.255.255 Adresarea in internet se poate face pe:domeniu, subdomeniu, hosturi Domenii: com, edu, mil

19

Subdomenii: ICI, PUB, ASE Hosturi: FIN, CIB, CIG fin.ase.ro – nume host subdomeniu num domeniu DNS (domain, name server) – reprezinta o componenta care face corespondenta intre nume si adresa Server: primar, secundar  Server de nume – permite crearea, actualizarea si consultarea bazei de date Canalele de comunicatie pot fi: linie telefonica, fibra optica, canal radio, canal satelit TIPURI SERVICII INTERNET Posta electronica – permite comunicarea intre utilizatori, discutii de grup si jurnal electronic Adresautilizator@adresahost Transmiterea se face prin SBTP – care asigura leg hostul sursa si hostul destinatie Citirea protocoalele protocoalele POP3, IMAP, DMSP

POP3 – cel mai utilizat - comenzi comenzi pt conectare/deconec conectare/deconectare, tare, livrare mailului mailului pe calc local la conectare conectare si comenzi comenzi pt stergere stergere IMAP – permite accesul serverului de reveal de pe mai multe calculatoare - nu se vor lucra lucra scris scrisor orile ile la pct pct de de acc acces es - se copi copiaz azaa local ocal pt fi citi citite te - lucr lucrare areaa se se face face tinan tinandd cont cont si de attr attrib ibute ute DMSP – permite mai multe cutii postale, la conectare se poate face transfeerul local, se poate faca reopen la reconectare FTP – permite transferul intre noduri diferite, utilizeaza o arhitectura client server  TELNET – permite conectarea unui utilizator la un un server  Exista un protocol determinat virtual intre calc si server  WWW = world wide web -serviciu de informare pe net care cuprindde o colectie de doc multimedia software, retele si calculatoare Componente URL (universal resource locator) - ident dentiify servere verellor  - pemite pemite recuper recuperarea area de informa informatie tie din orice orice pct pct din din inter internet net HTTP – hyper text transfer protocol -protocol de transfer care asig comuni intre host si server  HTML – hyper text markup language - limb limbaj aj de reali realiza zare re a doc doc de de tip tip hypert hypertext ext

20

CURS 9 SISTEMUL DE OPERARE UNIX

Caracteristicile sistemului sistemului de operare UNIX -

este un system de operare multiutilizator multiprocessor, interactive cuprinde un system de fisiere organizate , grupate in directoare dispune de un system de intrare iesire generalizat care trateaza identic fisierele, perifericecele memoria si comunicatiile interprocesor  dispune de un mechanism simplu de gestionare a memoriei are mecanisme de protecite a infromatiei si a mediului de executie permite rularea de aplicatii care simuleaza sistemul de operare DOS si pemite rularea de aplicatii sub sitemul de operare DOS

STRUCTURA SISTEMULUI DE OPERARE UNIX Sistemul de operare UNIX cuprinde in principal 3 elemente (componente): nucleu (KERNEL), sistemul de fisiere, iterpretorul de comenzi Shell NUCLEUL – este partea centrala a sistemului care asigura servicii catre programele de aplicatii pt realizarea gestiunii proceselor a memoriei, a intrarilor, a iesirilor si a timpului FUNCTII 1. gestionarea proceselor – se realizeaza prin controlul executiei, utilizand comenzi de creare, suspendare, comunicatie, terminare si planificare pt executie a proceselor, dupa o politica de tip partajat 2. gestionarea fisierelor – se realizeaza prin alocarea sau eliberarea memoriei interne, structurarea si protejarea sistemului de fisiere 3. gestionarea dispozitivelor periferice se realizeaza prin acces controlat al proceselor  4. gestionarea memoriei – se realizeaza prin alocarea/eliberarea memoriei interne principale pt procesele aflate-n executie COMPONENTELE NUCLEULUI a) interfata interfata cu procesele procesele utilizator utilizator – se realizeaza realizeaza prin intermedi intermediul ul apelurilor apelurilor de system system b) subsist subsistemu emull de control control al operatii operatiilor lor de intrare intrare/ie /iesire sire -permite controlul modului de lucru cu dispozitivele periferice si gestioneaza spatial de memorie pt fisiere c) subsistemul de control al proceselor – asigura planificarea, sincronizarea si comunicarea intre procese si gestionarea memoriei principale d) Interfata cu hardware-ul – asigura tratarea intreruperilor si comunicarea cu componentele fizice SISTEMUL DE FISIERE – cuprinde ansamblul de fisiere memorate - Programe traducatoare (interpretoare sau compilatoare) - Instrumente pt sisteme expert 21

-

Programe utilitare – editoare de text, pt lucrulul cu tabele Sistemul pt lucrulul cu colectii de date (SGBA)

SHELL –ul - realizeaza interfata intre programele utilizatorului si sistemul de operare. Dispune de facilitate de programarea unui limbaj propriu, caracteristici asemanatoare cu limbajele de nivel inalt

Sistemul de fisiere UNIX are o stuctura ierarhica observabila conform schemei ROOT

PROC

EXPORT

DEV

BIN

ETC

HOME

MAN

USER 1

DOC

USER 2

SYS

TMP

SPOOL

LIB

USER 3

USR  R 

USERS

USER K 

Prin fisier se-ntelege o succesiune de octeti organizate intr-o structura arborescenta. Directoarele vor contine informatii de regasire a altor fisiere Tipuri de fisiere : F. obisnuite F. director  F. speciale F. de tip conducta (pipe) FISIERE OBISNUITE – contin un sir de octeti fara o organizare logica speciala - poate contine programe sursa (text), program in corp executabil sau date - numele fisierului poate sa aiba max 14 caractere - structura logica este data de programele de aplicatie FISIERE DIRECTOR - un director cuprinde fisiere de tip catalog, care contin o lista de fisiere - un director este de fapt o tabela cu intrari - o intrare contine un information nod si numele fisierului - information nod este numele propriu al directorului sau poate fi numele directorului parinte

22

-

specificarea fisierului se paote face in mod relative sau absolute specif in mod absolute arata si calea de acces la fisier  fisierele pot fi sterse de catre nucleu drepturile de acces la un director pot fi: citire, scriere, modificare (ambele) principalele directoare: - BIN – cuprinde principalele comenzi - DEV – fisierele speciale - ETC – utilitare speciale pt intretinere si parolare - TEMP – fisiere temporare folosite de editoare sau compilatoare - LIB – o biblioteca de limbaje - USER – alte directoare

FISIERE SPECIALE –sunt fisiere care permit tratarea unui periferic ca fisier. Astefel se permite utilizarea aceleiasi comenzi in schimbul de date cu perifericele. In directorul DEV se vor memora 2 nr: nr major, care repr tipul dispozitivului si nr minor, care repd nr de ordine pt dispozitive de acelasi tip FISIERE DE TIP CONDUCTA – sunt fisiere tranzitorii.Datele sunt citite FIFO

INSTALAREA SI LANSAREA SISTEMULUI DE OPERARE UNIX INSTALAREA – se face in urma rularii unui program special de instalare. Procesul de instalare consta in: portionarea si formatarea logica a discurilor fixe, crearea directoarelor standard UNIX si copiere de pe mediul de instalare al fisierelor  system si utilizator, crearea unui utilizator privilegiat root, caruia I se asociaza initial nicio parola si inchiderea sesiunii de lucru + afisarea de mesaje privind reinitializarea sistemului. Administratorul de sisteme trebuie sa creeze cate o intrare in system pt fiecare utilizator. Se vor accesa directoarele associate, parolele drepturile de acces si de asociere a unor  nume de grup si de utilizator. LANSAREA – presupune 4 etape : 1) Conectarea Conectarea calculatorului calculatorului la la reteaua de current current electric, electric, va intra in in functiune – ISL ISL (initial system system leader) leader) care examineaza configuratia sistemului de calcul si efectueaza o serie de teste privind buna functionare a acestuia. Se examineaza perifericele, hard discul di se va incarca in memorie nucleul sistemului de operare 2) Nucleul sistemul sistemului ui de operare primeste primeste controlul controlul si determin determinaa montarea sistemul sistemului ui de fisiere pe pe discul de pornire. pornire. Se lanseaza procesul INIT care preia controlul proceselor legate de lansarea sistemului 3) Procesul INIT lanseaza un interpretor de comenzi care citeste si executa fisierul de comenzi indirecte. Acestea au ca scop verificarea corectitudinii instalarii sist de fisiere radacina si corecteaza eventual, erorile minore aparute. Totodata seteaza si celelalte discuri din configuratie, initializeaza unele periferice si lanseaza unele procese indivizibile dar care pot fi utilizate 4) Procesul INIT creaza creaza cate un process GETTY GETTY pt fiecare fiecare terminal, terminal, astfel astfel ca fiecare fiecare process process GETTY GETTY asteapta asteapta introducerea unui nume de utilizator la terminalul respective. Dupa satisfacerea acestei conditii – LOGIN pt a accepta utilizatorul respective Intrarea intr-o sesiune se face cu “username” + “password” Iesire se face cu “ctrl”+”D” Inchiderea se face cu “shut down” acesta are ca rezultat terminarea proceselor aflate in ecuatie si salvarea datelor din memoria tampon pe un support nevolat

23