Curba fiziologica a capacitatii de munca intelectuala
Capacitatea de efort intelectual este o funcţie psihică coordonată de un centru zis "vigilenţă" din creier, caracterizată prin puterea de concentrare a atenţiei. Ea urmează o curbă denumită "curba fiziologică a capacităţii de muncă intelectuală" şi care - fie că e vorba de o oră de clasă, fie o zi sau o săptămână şcolară, ori de un trimestru sau un an şcolar - porneşte la începutul actvităţii de la un nivel mai coborât,ajunge la un nivel maxim la jumătatea acesteia pentru ca la sfârşitul perioadei de activitate să se situeze la cel mai scăzut nivel. De remarcat că în comparaţie cu nivelul curbei înregistrat în prima parte a zilei, după-amiaza acesta este evident mai mic.În cursul unei zile şcolare cea mai mică capacitate de efort intelectual (dar şi fizic) se consemnează în primele 1-2 ore după servirea mesei de prânz (când sângele se deplasează preponderent în
organele digestive, pentru mistuirea hranei ingerate), deci între orele 13-15. Creierul pentru a funcţiona la parametri optimi are nevoie de două elemente chimice esenţiale: oxigen şi glucoză. De aceea la fiecare 50 min.(atât acasă cât şi la şcoală) timp de 10 min. trebuie să se aerisească încăperea. Glucoza este furnizată de alimentaţie.Ea se caracterizează printr-un anumit nivel în sânge(glicemie).Când glicemia scade sub o anumită valoare nu numai capacitatea de muncă intelectuală se micşorează, ci se produc şi o serie de fenomene neplăcute(ameţeală, transpiraţii, stare de rău până la leşin).De aici importanţa de netăgăduit a gustării care trebuie servită în recreaţia mare la şcoală sau – la pregătirea lecţiilor acasă - după 2 ore de activitate(recomandabil sub forma unui fruct dulce şi mai puţin ca dulciuri concentrate-ciocolată, bomboane, prăjituri). Pentru o corectă igienă a muncii intelectuale elevii trebuie să respecte şi acasă,la prepararea temelor pentru a doua zi, câteva reguli şi anume: a) Să înceapă pregătirea lecţiilor după 1,5-2 ore de la servirea mesei de prânz(lacopiii din clasele I şi II este recomandabil şi un somn de 1 oră după-amiaza, dar nu imediat după servirea mesei, ci la circa 1 oră distanţă). b) Să înceapă cu obiectele de studiu considerate mai uşoare, trecând treptat la lecţiile mai dificile pentru ca în final să termine cu teme de asemeni mai puţin solicitante psihic. c) La fiecare 50 min. de activitate se ia o pauză de 10 min.(în care timp camera de studiu va fi aerisită), în acest răstimp recomandându-se câteva mişcări de înviorare. d) Atunci când lecţiile pentru a doua zi sunt mai numeroase şi mai grele se recomandă după 2 ore de activitate o pauză mai mare, de circa 20 min. destinată chiar unor mici plimbări. e) Pe cât posibil locul de pregătire al lecţiilor este bine să fie o încăpere izolată de prezenţa restului familiei. Ideal este ca elevul săşi aibă un birou sau măcar o măsuţă a sa, proprie, pentru pregătit
lecţiile. Dacă nu se poate asigura o cameră separată, atunci măcar să i se creeze un "colţ" al său. f) O problemă controversată o constituie permiterea sau nu a ascultării unei muzici(la radio sau casetofon) în timpul pregătirii lecţiilor. Cu toate părerile pro(o muzică pe gustul elevului, de o intensitate moderată) sau contra (asigurarea unei linişti desăvârşite, care să nu supună atenţia elevului la nici cea mai mică distragere), un punct de vedere categoric nu poate fi afirmat. g) Pentru a nu începe săptămâna şcolară obosit este recomandabil ca lecţiile de lunea să fie pregătite în cursul zilei de sâmbătă şi nu duminică.Bineînţeles că este de dorit ca volumul acestora să fie redus, un rol determinant în acest sens avându-l cadrele didactice care trebuie să dea mai puţine lecţii de pregătit pentru prima zi a săptămânii şcolare. În nici un caz nu se vor planifica teze lunea, ca de altfel nici vinerea când( elevul este în mod fiziologic obosit). h) Atenţie mare la activităţile extraşcolare suprapuse peste cele şcolare.Ore de balet, de muzică, excesul de sporturi organizate pot duce nu numai la scăderea randamentului şcolar dar şi la fenomene de suprasolicitare. Ori un organism obosit,surmenat psihic sau fizic este fragil la instalarea unor diverse boli, inclusive infectocontagioase (tuberculoză,hepatită virală acută etc.). j) Specialiştii în igienă şcolară recomandă pentru somnul nocturn următoarele durate: • 11 ore la copiii de 7-8 ani, • 10,5 ore la 9-10 ani, • 10 ore la 11-13 ani, • 9,5 ore la 14-15 ani, • 9 ore la 16-18 ani. Desigur că aici apare dificila problemă a vizionării programului de televiziune care împiedică mulţi elevi, îndeosebi liceenii, să se încadreze în aceste recomandări igienice de odihnă. De altfel "bombardamentul" mijloacelor de mass-media ale vieţii moderne interferează adesea nefast cu respectarea percepţiilor clasice ale unui regim corect de odihnă şi activitate al elevilor şi
depinde în mare măsură de tactul şi arta chiar a părinţilor( dar şi a şcolii) să găsească echilibrul, atât de necesar pentru dificila"profesiunea" de elev. Oricum, pentru ca somnul să fie un factor pozitiv în promovarea sănătăţii şcolarului, trebuie să se respecte întotdeauna aceeaşi oră atât la culcare cât şi la sculare, copilul să doarmă într-o cameră aerisită, cu un aşternut curat şi aerisit. Între masa de seară şi ora de culcare este bine să treacă 3060 minute. Înainte de culcare nu se recomandă vizionarea de spectacole impresionante la TV.
