1. Intr Intro odu duce cerre
Tag-ul Tag-ul "capacitatea de muncă" isi are inceputul in Suedia postbelica. In 1947, fiziologul clinic suedez T. S!strand S!strand a ealuat "capacitatea fizică de muncă" a lucrătorilor de minereu de topire. #l a măsurat cantitatea de muncă fizică pe care ar putea-o face ei pe o bicicleta ergometrica cu un ritm cardiac de 17$ %ntr-o perioadă de c&tea minute. 'a si toate testele, acasta este părtinitor. (n cal de curse de biciclete ar lăsa un lucrător albastru-guler %n praf. )poi, acesta acesta din urmă il a inita pe celalalt să stea cu el pentru un sc*imb la fabrica de oțel. #+ista un alt test in lumea fitness-ului test, S cinci cinci minute testul Snatc*, care poate poate fi lăudat lăudat și critica criticatt %n acela același mod. mod. roblema este ca capacitatea de lucru nu depinde numai de calificare - o bicicletă de curse sau de agățare a unei *altere - este, de asemenea, asemenea, sistemul energetic energetic specific. )tunci )tunci c&nd orbim despre sistemele energetice, "capacitatea" "capacitatea" are un sens foarte simplu - dimensiunea unui rezeror de combustibil. Și "asele/ alactic, glicolitic, și aerobic sunt toate umplute și golite %n mod diferit. 0u pot fi testate toate toate trei cu un singur test. test. entru a complica lucrurile și mai mult, toate cele trei sisteme funcționează %n același timp, c*iar c*iar dacă are lor sc*imbarea raportului dintre contribuția lor la neoile energetice totale. totale. eci, "capacitatea" testată prin testul testul Snatc* cinci minute nu este este aceeași cu cea testată prin testul testul de zece zece minute. 'apacitatea de lucru pe linga faptul ca este greu de e+plicat, este si greu de controlat. entru aceasta, trebuie stiut faptul ca ea depinde de orele zilei si zilele saptaminii, intrucit difera. 2. Notiun Notiunea ea de capaci capacitat tatee de munca munca
'*iar '*iar și %n %n (2SS a e+ista e+istatt necla neclarită rități și multe multe defini definiț ii contra contradicto dictorii rii ale potenț ialului ialului de productiitate 3capacitatea 3capacitatea de lucru. (rmeaza (rmeaza o definiție cu care mulți e+perți ruși ar fi de acord5 "'apacitatea de lucru este capacitatea capacitatea unei persoane persoane de a- și %ndeplini lucrul dat cu cel mai mic cost biologic și cele mai bune rezultate." "'apacitatea de lucru este un proces comple+, comple+, care care depinde de integrarea integrarea și interac țiunea diferitelor sisteme și organe pe diferite nieluri de organizare5. organizare5. e la bioc*imice bioc*imice la genetică la socială". 'apacitatea de lucru este determinată de o serie de factori fiziologici f iziologici si psi*ologici5 genetica, se+ul , masa corporală, corporală, &rsta, &rsta, starea de sănătate, sănătate, puterea, puterea, capacitatea capacitatea și eficien ța sistemelor energetice, energetice, starea aparatului neuromuscular, neuromuscular, starea starea psi*ologică, motiația, climatul, sezonul, sezonul, condi condițiile de muncă muncă etc." upă cum se poate edea, sistemele energetice sunt doar una dintre multele ariabile care determină capacitatea de lucru. 'apacitatea de lucru ar trebui să fie ealuata %n conformitate cu criteriile locului de muncă sau sporti. 'riteriile indirecte ale capacitatii de lucru includ diferiți mar6eri biologici, cum ar fi frecența cardiacă cardiacă și tensiunea tensiunea arterială care care descriu descriu reac ția organismului organismului la sarcina sarcina de lucru lucru si costul suportat pentru a il indeplini. 1
3. Fazele capacitatii de munca
'apacitatea de lucru are trei faze5 creșterea productiității, productiitate ridicată stabilă și oboseala %n creștere. rima fază poate fi g&ndită ca un arm-up. 8n funcție de indiid și de natura efortului, aceasta poate dura de la c&tea minute p&nă la nouăzeci de minute. ) doua faza este o "croazieră". 8n ceea ce priește a treia fază, oboseala este reac ția de apărare a organismului, care %și propune să reducă producția diferitelor sisteme "pentru a preeni consecințele negatie asupra sănătății sale. acă urmariti dinamica productiității %n timpul zilei de lucru, eți edea că după masa de pr&nz prima fază este mai scurtă dec&t dimineața - dar faza a doua nu aunge la fel de mare și nu durează at&ta timp. ) treia fază este predictibil mai pronunțată la sf&rșitul zilei. )cest lucru se aplică at&t %n munca fizică cit și mentală.
ig. 1. 'apacitatea de lucru in dependenta de numarul de ore lucrate/ :ioritmul afectează capacitatea de lucru și ar trebui să fie luat %n considerare %n planificare. 'ea mai mare productiitate este atunci c&nd ritmul de lucru sau de formare al omului este sincronizat cu ritmurile sale biologice. 41; dintre oameni sunt cel mai productii dimineața, <$;, seara și c*iar noaptea, iar =9; sunt la fel de productii, %n orice moment, atunci c&nd sunt trei.
2
ig. =. inamica capacitatii de munca in perioada de zi/ )ici sunt cele mai tipice dinamici ale capacitatii de lucru pe o perioadă de =4 de ore5 orța este diminuata cu =$-<$; după somn și este neoie de trei p&nă la cinci ore pentru a aunge la apogeu. Scade din nou la orele 1<5$$. (n prim &rf este %n urul orei $95$$ 3bazat pe trezire la ora $>5$$, al doilea &rf este atins %n urul orei 1?5$$.
'u toate acestea, an )riel@, specialist %n studiul comportamentului la u6e (niersit@, are o alta opinie pe care a e+primat-o %ntr-un interiu recent. ToAi aem, consideră el, o scurtă perioadă matinală B cam primele două ore după ce ne-am trezit B %n care aem capacitatea ma+imă, din punct de edere cogniti, de a a munci eficient. in păcate, foarte mulAi dintre oameni irosesc acest preAios interal de timp. C(na dintre cele mai triste greDeli %n ceea ce prieDte gestionarea timpului este această tendinAă a oamenilor de a c*eltui cele mai productie două ore ale zilei făc&nd lucruri pentru care nu e neoie de mari capacităAi cognitie 3precum actiitatea pe reAele de socializare/, spune specialistul. Cacă am putea recupera aceste ore preAioase, cei mai mulAi dintre noi am aea mult mai mult succes %n %ndeplinirea a ceea ce dorim cu adeărat să realizăm./
3
ig. <. inamica capacitatii de lucru potentiale intr-o perioada de =4 de ore in ore militare// 'u toate acestea, ă puteți forma din nou pentru a aea o productiitate poten țial ridicata %n momente nefaorabile5 "roductiitatea potențială ma+imă este un stereotip dinamic și stereotipurile dinamice se pot sc*imba atunci cind le faci sa se sc*imbe. )cest lucru %nseamnă că, dacă timpul cel mai conenabil pentru antrenament se %ncadrează %n afara 3remurile optime ale zilei, organismul se a adapta treptat, spre e+emplu peste o lună, se a muta punctul ma+im de productiitate potențială la acel moment. 'el mai important lucru nu este de a sc*imba acel moment de prea multe ori, %n caz contrar stereotipului dinamic nu a fi consolidat și eți aea in mod constant o stare de disconfort. " 4. Dinamica capacitatii de munca in perioada de saptamina
Eulte fenomene ciclice sunt fractale, adică ele se repetă la interale de timp de lungime diferite. '&nd ine orba de un ciclu săptăm&nal, *alterofilii soietici profesionisti au determinat acum zeci de ani ca puntul de &rf a capacită ții de muncă nu cade luni, ci miercuri.
4
ig. 4. inamica capacitatii de lucru in zilele saptaminii/ 5. Concluzii
in moment ce capacitatea de lucru este mult mai impotanta dec&t sistemele energetice, aeți posibilitatea și ar trebui să faceti mult mai mult pentru a o %mbunătăți. 2ușii %ntreprind dierse măsuri pentru menținerea, creșterea și restabilirea capacitatii de lucru5 •
mijloacele pedagogice cuprind un proces de formare și de recuperare proiectat
inteligent5 selectarea sarcinilor potriite și ariabilitatea lor, optimizarea programului de lucru F odi*nă, miloacele generale și specifice de formare •
combinate inteligent, etc. mijloace psihologice semnifica includerea formararii autogene, rela+area musculara si e+ercitiile de respiratie, sporind emoțiile pozitie, scăderea emoțiilor negatie din
•
iața unei persoane, organizarea de recreere, etc. mijloace medicale includ farmacie, fizioterapie, masa, etc.
'ategoria fiziologică este %mpărțită %n două grupe5 I.
rimul grup de miloace este destinat a fi utilizat %ntr-un mod continuu pe %ntreaga lungime a unei cariere profesionale sau atletic5 nutriție ec*ilibrată, suplimente nutriționale, măsuri care izează creșterea rezistenței organismului non-specifice, )#, saună, etc. G c*eie pentru dezoltarea stabilă a capacitatii de lucru este %mbunătățirea rezistenței nespecifice a organismului la factorii de stres5 dierse adaptări ale metabolismului, sistemului imunitar, sistemului endocrin, %n special sistemul simpatico suprarenal și corte+ul suprarenal, etc.
5
II.
) doua categorie este pe termen scurt, pentru o crestere rapida, %nainte sau %n timpul unei competiții și restaurare suplimentară imediat după. )ceste miloace includ acupunctura si acupresura, formare *ipobară și *ipo+ic, farmacie, etc. e e+emplu, duș rece și aplicarea unor comprese reci la stomac %ntre seturi %mbunătățește rezultatele la *altere, %n special pentru sportii antrenați. recarea fetei cu apă rece, %n timpul competiției, de asemenea auta, deoarece recele este un factor de stres care actieaza sistemul cortico suprarenala.
e scurt, pentru a ma+imiza potențialul de productiitate dumneaoastră aeți neoie pe linga antrenamentele corecte, sa faceti tot ce este neoie pentru a deeni fericit și sănătos.
6
BIBLIOG!FI"
!ndrei Cosmo#ici. Psihologie generala, Iasi, Editura Polirom,1996. osca $. Afectivitatea, in „Psihologia generala” , ucuresti, E.!.P. , 19"6. Land% F. Ps#cholog#$ %he &cience of People, Prentince'(all, Inc. Engla)ood *liffs, +., 19-6. Nic&% 'a%es( )ue Orrell. Introducere in psihologie, ucuresti, Editura A Educational, 199/. Cio*u I.(Galu $.(+oicu C. %ratat de psihofi0iologie eperimentala,Editura Academiei 2.&.2,19"-. !lain Lieur%. 3anual de psihologie general4. ordas, Paris, 1995.
Cosmo#ici !ndrei . Psihologie general4. Ed. „Porom”, Iai, 1996.
Dinu $i,ai. *omunicarea$ repere fundamentale. Ed. 7tiin8ific4, ucureti, 199".
"% 'enri. *ontiin84, ucureti, 199".
Ford,am( Frieda. Introducere n psihologia lui *.:. ;ung., ucureti, 199-.
Laplanc,e -ean( ontalis -.B. .
$ar/,idan +alentina. 3etode de psihodiagnostic, ucureti, 199".
7
