Forta orta de munc munca a din din agricultura Agricultura in economia nationala Din anul 1989, tendinţele manifestate de agricultura României au început să difere mult de tendin ţele pe termen lung din perioada socialistă. Până Până în anul 1989, forţa de muncă totală din România a crescut, în timp ce forţa de muncă agricolă a scăzut; după anul 199, aceste tendinţe s!au in"ersat# forţa de muncă totală a început să scadă, iar forţa de muncă agricolă a crescut destul de repede până în anu l $, când a atins 11%& din ni"elul său din 1989 '(igura '(igura 1.1) . Datele din $* totu+i indică un declin al ponderii agriculturii în forţa de muncă totală pentru prima oară din anul 199 'ponderea agriculturii în forţa de muncă totală a scăzut la ni"elul de *&). Ponderea în scădere a agriculturii în P- în România) este o tendinţă normală de a+teptat în dez"oltarea economică, dar este de o/icei însoţită de o scădere scădere a ponderii ocupării ocupării în agricultură, pe măsură ce forţa de muncă migrează spre alte sectoare. 0re/uie 0re/uie remarcat remarcat totu+i că scăderea scăderea ponderii agriculturii în în total economie s!a sta/ilizat la aproimati" aproimati" 11& în ultimii trei ani. 2n total, *, milioane milioane de oameni lucrează în sectorul agricol din România. România. 2n comparaţie cu 34!1%, această cifră reprezintă %5& din forţa de muncă agricolă din 34!1%. De fapt, forţa de muncă agricolă din două ţări est !europene, România +i Polonia, este aproape egală cu numărul total de persoane ocupate în agricultura 34 ',* milioane comparati" cu ,6 milioane). 7iar dacă comparăm cei *, milioane lucrători agricoli din România cu o statistică mai largă 34!1%, a+a!numitul număr total de persoane care lucrează în eploataţiile agricole: în 34, numărul de lucrători agricoli din România ar eci"alent cu $6& din forţa de muncă din agricultură din 34!1%. 3 4!1%.
Forta de munca (unctionarea (unctionarea oricarui sistem de productie este de neconceput fara prezenta si inter"entia omului. Procesele de productie a /unurilor corporale si necorporale, respecti" a ser"iciilor, capa/ile sa satisfaca cele mai di"erse ne"oi umane, au ca element comun faptul ca desfa=urarea lor presupune prestarea de munca. >unca ! factor originar, primar, de productie ! reprezinta acti"itatea specica umana prin care oamenii, utilizand uneltele si instrumentele adec"ate isi "aloric aptitudinile, eperienta si cunostintele pe care le detin in "ederea o/tinerii unor /unuri materiale si ser"icii indispensa/ile eistentei lor , progresului societatii. >unca a fost si ramane factorul de productie acti" si determinant iar prin intermediul ei sunt antrenati si ceilalti factori de productie, realizandu!se com/inarea =i utilizarea lor ecienta. Resursele de munca sau potentialul de munca al unei tari eprima totalitatea persoanelor in "arsta legala de munca si apte de munca. Populatia Populatia unei tari reprezinta sursa, rezer"a rezer"a de forta de munca. (iecare (iecare tara are la un moment dat un potential de forta de munca care se numeste forta de munca potentiala. -n acti"itatea acti"itatea economica este atrasa numai o parte, forta de munca acti"a. Diferenta dintre dintre forta de munca potential si cea acti"a este reprezentata reprezentata de catre persoanele neanga?ate sau cele a@ate in soma?.
Populatia Populatia efecti" acti"a sau ocupata ocupata este formata din salariati, lucratori lucratori pe cont propriu sau lucratori in eploatatii de tip familial. Principalele caracteristici ale utilizarii fortei de munca in agricultura tarilor dez"oltate sunt urmatoarele# 1) Ponderea foarte redusa a populatiei ocupate direct in agricultura !acest lucru se datoreaza faplului ca un agricultor agricultor in aceste tari are are o inzestrare cu mi?loace mi?loace de productie deose/it de ridicata; $) (orta de munca ocupata in agricultura in ma?oritatea cazurilor este formata din agricultorul!fermier si mem/rii familiei si intr!o intr!o masura foarte redusa forta de munca anga?ata 'doar in perioadele de campanie agricola); *) Atructura pe "arste a fortei de munca este relati" ecili/rata ! acesl lucru se datoreaza faptului faptului ca eista o serie de legi care care "in in spri?inul si incura?area tinerilor agricultori 'prin acordarea de prime de instalare, credite cu do/anda su/"entionata etc.); 5) Atructura pe see a fortei de munca din agricultura "est!eu ropeana arata ca in principal ponderea mai mare o ocupa /ar/atii in proportie de %& din forta de munca agricola, iar femeile detin *%& din care cca. $*& o reprezinta sotiile fermierilor. %) -n agricultura tarilor dez"oltate se foloseste o parte insemnata din forta de munca cu timp secundar 'part!time). Bceasta caracteristica arata caracterul familial al muncii din eploatatiile eploatatiile agricole, a caror mem/rii de familie lucreaza in alte domenii cu timp total. ) in tarile dez"oltate se pune accent pe calicarea fortei de munca din agricultura.
7adrul legislati" si institutional institutional Analiza cadrului cadrului legislativ legislativ şi instituţional instituţional
Pentru a analiza situaţia din România este importantă cunoa+terea cadrului legislati" +i a celui instituţional. Bcest capitol î+i propune să identice principalele reglementări naţionale pri"indu!i pe tinerii +i pe actorii instituţionali a căror acti"itate are impact asupra tinerilor în general, +i asupra tinerilor din mediul rur al, în special. 7onform 7onstituţiei României, secţiunea a *!a pri"ind Cegiferarea, art. 6* pri"ind categoriile de legi, alin. 1, Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice +i legi ordinare:. 7onstituţia României statuează următoarele drepturi +i li/ertăţi fundamentale cu aplica/ilitate directă asupra grupului!ţintă al cercetării# dreptul la în"ăţătură 'art. *$), la muncă +i la protecţia protecţia socială a muncii 'art. 'art. 51), interzicerea interzicerea muncii forţate 'art. 5$) +i protecţia copiilor +i a tinerilor 'art. 59). 2n conformitate cu
7onstituţia României, art. *$ referitor la Dreptul la în"ăţătură, alin. '1), statul asigură tinerilor dreptul la în"ăţătură prin în"ăţământul general o/ligatoriu, prin în"ăţământ liceal +i prin cel profesional, profesional, prin în"ăţământ superior, precum precum +i prin alte forme de instrucţie +i de perfecţionare:. 7onform art. *$ alin. 5 în"ăţământul de stat este gratuit '...). Atatul acordă /urse sociale de studii copiilor +i tinerilor pro"eniţi din familii defa"orizate, în condiţiile legii:. 2n perioada de preaderare a României la 34, conform art. 1 +i $ din EF 6%G$% pri"ind constituirea consiliilor interministeriale permanente, au fost îninţate consilii interministeriale permanente cu scopul de a armoniza +i coordona politicile gu"ernamentale din respecti"ele domenii. Ca ni"elul segmentului institutional!legislati", ela/orarea ela/orarea unei noi legislatii a muncii a fost prioritata in statele mem/re ale 3niunii 4uropene,dar insuienta fata de dinamica ce se manifest ape piata muncii. -n tara noastra n oastra se remarca tendite poziti"e de armonizare legislati"e in "ederea integrarii in 3niunea 4uropeana,Romania 4uropeana,Romania transpunand in legislatia interna cea mai mare parte a reglementarilor europene cu pri"ire la dreptul muncii. Fradul de compara/ilitate compara/ilitate a legislatiei legislatiei romane cu acHuis!ul comunitar comunitar este determinat ca rapot intre suma actelor normati"e romane care transpun aHuisI!ul. Bprecierea Bprecierea gradului de concordanta a legislatiei romane cu acHuisIul transpus se poate face atat pentru ecare su/capitol,cat si pe ansam/lu,prin compararea celor $ coecienti si anume coecientul gradului de transpunere si coecientul de concordatnta. Documentele importante ce reglementeaza piata muncii in Romania sunt# -n domeniul ocuparii fortei fortei de munca,actul normati" la care tre/uie sa ne raportam este Cegea nr 6G$$ pri"ind sistemul asigurarilor pentru soma? si stimularea ocuparii fortei de munca 'pu/licata in >.J. 1*G$$) care, a fost modicata prin Jrdonanta de 3rgenta a Fu"ernului nr.155G18.1.$% nr.155G18.1.$%.. J/iecti"ele de urmarite pe piata muncii prin intermediul aplicarii Cegii nr 6G$$ se refera la urmatoarele u rmatoarele aspect# pre"eniea soma?ului si com/aterea efectelor sociale ale acestuia;incadrarea sau reincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca;spri?inirea ocuparii persoanelor apartinand unor categorii defa"orizate ale populatiei;asigurarea populatiei;asigurarea egalitatii sanselor pe piata muncii; stimularea stimularea anga?atorilor anga?atorilor pentru incadrarea persoanelor in cautarea unui loc de munca; im/unatatirea structurii ocuparii pe ramuri ecoomice si zone geograce,cresterea mo/ilitatii fortei de munca in conditile scim/arilor structurale care se produc in economia nationala si protectia persoanelor in cadrul sistemului asigurarilor de soma?. >odiarile au fost intoduse in "ederea realizarii unei a/ordari consstente a unor o/iecti"e precum cresterea ratei de ocupare a fortei de munca,reducerea munca,reducerea ratei
soma?ului,promo"area soma?ului,promo"area unei piete a muncii a muncii mai @ei/ile si intarirea cadrului legal si institutional adec"at, in sensul adoptarii unor noi masuri si adaptarii celor eistente la scim/arile inter"enite in societatea romaneasca. 0otodata, 0otodata, a fost operata o modicare modicare importanta cu pri"ire pri"ire la modul de acordare acordare a dreptului la indemnizatie de soma?, ca masura de protecti"e sociala pasi"a, in functie de stagiul de cotizare realizat si de contri/utiile platite la /ugetul asigurarilor pentru soma?. >ai eact, eact, indemnizatia de de soma? "a acordata acordata pri"ind relaarea scal cuprinse in Programul de Fu"ernare pe perioada $ K $8 , ce impun necesitatea reducerii graduale a cotei de impozitare pentru contri/utiile la fondurile sociale incepand cu anul $, a fost redusa cota contri/utiei datorate de anga?atori la /ugetul asigurarilor pentru soma?, de la *& la $,%&. -n scopul cresterii gradului de stimulare a anga?atorilor pentru a incadra in munca pe perioada nedeterminata someri in "arsta de peste 5% ani sau someri care care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale, anga?atorii /eneciaza , pe langa su/"entionarea locurilor de munca destinate acestora si de scutirea, pe o perioada de 1$ luni, de plata contri/utiei datorate /ugetului asigurarilor pentru soma? aferente a/sol"enilor respecti"e. Pentru asigurarea unui grad mai ridicat de ocupare a fortei de munca din randu somerilor a@ati in e"identa agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, precum si in scopul asigurarii unei mai /une utilizari a sumelor su melor alocate din /ugetul asigurarilor pentru soma?,creditarii in conditii a"anta?oase a intreprinderilor mici si mi?locii,s!a pre"azut cresterea ponderii locurilor de munca ocupate de acestia in totalul locurilor de munca nou create ca urmare a acordarii de credite a anga?atorilor,de la %& la &. >asurile de pre"enire a soma?ului se concretizeaza in ser"icii de preconcediere acordate de catre BLJ(> persoanelor ce urmeaza u rmeaza a de"enii somere# •
•
•
-nformare pri"ind pre"ederile legate referitoare la protectia somerilor si acordarea ser"iciilor de ocupare si de formare profesionala; Plasarea pe locurle de munca "acante eistente pe plan local si instruirea in modalitati de cautare a unui loc de munca; Reorientarea Reorientarea profesionala in cadrul unitatii sau prin cursuri de formare de scurta durata si sondarea opiniei salariatilor si onsilierea acestora cu pri"ire la masurile de com/atere a soma?ului.
>emorandumul de -ntelegere pri"ind participarea Romaniei la programul >asuri comunitare de stimulare in domniul ocuparii fortei de munca: care a fost semnat la 6 ianuarie $*,in /aza deciziei cadru nr.1G$$ a 7onsiliului de Bsociere Romania!43. Moul 7od al >uncii!repr >u ncii!reprezinta ezinta Cegea cadru ce sta/ileste principiile generale ce gu"erneaza relatiile de munca,drepturile si o/ligatiile persoanelor anga?ate precum si ?uristictia muncii.
Cegea nr.$$G$$ nr.$$G$$ 'repu/licata 'repu/licata in $%) pri"ind egalitatea egalitatea sanse intre /ar/ate si femei cotine masuri de sanctionare a discriminarilor de pe /aza de se si stipuleaza egalitatea in drepturi pri"ind accesul la anga?are,formare anga?are,formare profesionala si promo"are. Planul Mational de Bctiune pentru egalitatea in sanse intre femei si /ar/ate 'apro/at prin EF nr.1$6*G$), nr.1$6*G$), aigura transpunerea transpunerea Directi"ei 69G6GG744 pri"ind tratamentul egal in domeniul securitatii sociale. Cegea nr. nr. 19G$ pri"ind sistemul pu/lic de pensii, asigura transpunerea partial a pre"ederilor directi"elor 9$G8%GG744 si 9G*5G74. Principiul salarizarii egale pentru munca egala, este pre"azut in constitutie , 7odul >uncii , Cegea cu nr. 1%5G1998 pri"ind sistemul de sta/ilire a salariilor de /aza in sectorul /ugetar, contractual colecti" de munca la ni"el national, ca si Jrdonanta Fu"ernului nr. 1*6G$. Bceste acte normati"e transpun pre"ederile Directi"e 6%G116G744 referitoare la eliminarea discriminarii in sta/ilirea retri/utiei. 7unoasterea legislatie muncii face face posi/ila cercetarea cercetarea impactului impactului acesteia asupra ocuparii fortei de munca. Daca in tarile occidentale domeniu al cercetarii stiintice economice dateaza de doua, trei decenii, la noi este de a/ia la inceput. Atudii s!au realizat de catre -nstitutul Mational de 7ercetare Atiintica in domeniul >uncii si Protectiei Aociale, Aociale, de catre alte collecti"e de cercetatori in domeniul pietei muncii. Putina eperienta arata ca impactul legislatiei legislatiei muncii asupra ocuparii ocuparii este un demers stiintic de mare compleitate si dicultate si de o indiscuta/ila actualitate si importanta. -n conditiile intensicarii competitiei internationale, legislatia muncii din Romania tre/uie sa puna accent pe latura calitati"a a ocuparii fortei de munca. Atudiile arata faptul ca Romania dispune de o legislatie a muncii foarte rigida , care , apparent fa"orizeaza ocuparea dar , in realitate , o estompeaza si franeaza , in@uentand negati"e si producti"itatea muncii. In anul 2012, rata de ocupare (ponderea populatiei ocupate dintr-o grupa de varsta in populatia totala din aceeasi grupa de varsta) a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 59,5%, iar rata somaului de !,0%, se arata arata intr-o nota remisa miercuri miercuri dimineata de Institutul "ational de #tatistica$ otrivit aceleiasi surse, nivelul ratei de ocupare a populatiei in varsta de 20-64 ani a fost de 6&,'%, la o distanta de 6,2 puncte procentuale fata de tinta nationala de !0% stailita in contetul #trategiei *uropa 2020$ In anul 2012 populatia activa a activa a +omaniei era de 9,964 milioane persoane, din care 9,26& milioane persoane ocupate si !01$000 someri$ Raportul de dependenta economica (numarul economica (numarul persoanelor inactive si in soma ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1&0& la mie, mai ridicat pentru persoanele de se feminin (164! la mie, fata de 1026 la miein caul aratilor) si pentru mediul rural (1&0! la mie, comparativ cu
1&00 la mie in mediul uran)$ Rata de activitate a populatiei in populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 64,2%$
.*" .ctivitati ale economiei nationale/.ni otal .gricultura/silvicultura si pescuit Industrie #ervicii
200'
2009
2010
2011
if 0'-11
%dif 0'-11
'!4! 240!$4
'410$! 2410$!
'&!1$& 24&9$9
'&65$5 2442
-&'1$5 &4$6
-4$&6% 1$44%
2!6& &666$6
2&99$! &600$&
2&61$1 &5!0$&
2&64$! &55'$'
-&0'$& -10!$'
-11$5&% -2$94%
Structura ocuparii pentru principalele sectoare in economie (2008-2011) (2008-2011) Rata de ocupare a populatiei in populatiei in varsta de munca (15-64 (15-64 ani) de 59,5% a crescut crescut fata de anul anterior cu 1,0 puncte procentuale$ procentuale$ .cest indicator avea, avea, ca si in anii anteriori, valori valori mai ridicate pentru arati (66,5%, fata de 52,6% pentru femei) si pentru persoanele din mediul rural (60,!%, fata de 5',!% in mediul uran)$ +ata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 2&,9%$ +ata de ocupare a persoanelor varstnice (55-64 ani) a fost de 41,4%$ "ivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele in varsta de munca s-a inregistrat in randul asolventilor invatamantului superior ('1,4%)$ e masura ce scade nivelul de educatie, scade si gradul de ocupare$ .stfel, erau ocupate 6&,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educatie si numai 41,9% dintre cele cu nivel scaut de educatie$ #alariatii, in crestere fata de anul precedent (!6 mii persoane), detin in continuare cea mai mare pondere (6!,&%) in totalul populatiei ocupate$ In anul 2012 lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati repreentau &1,5% din populatia ocupata$ istriutia pe grupe de ocupatii arata ca lucratorii calificati in agricultura, silvicultura si pescuit repreentau 2&,4% din totalul populatiei ocupate$ onderi insemnate in totalul populatiei ocupate detineau muncitorii calificati (15,6%), specialistii in diverse domenii de activitate (1&,5%) precum si lucratorii in domeniul serviciilor (1&,1%)$ +epartitia populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale arata ca 29,0% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate in sectorul agricol, 2',6% in industrie si constructii, iar 42,4% in servicii$ In activitatile neagricole erau ocupate 65'0 mii persoane, ponderi semnificative in randul acestora fiind detinute de cele care isi desfasurau activitatea in industria prelucratoare (25,6%), comert (1',&%) si constructii (10,6%)$ omparativ cu anul 2011, a crescut semnificativ numarul persoanelor care si-au desfasurat activitatea in agricultura, silvicultura si pescuit (!0 mii persoane), dar si al celor care au lucrat in comert (40 mii persoane), persoane), in informatii si comunicatii comunicatii (26 mii persoane) si in constructii (15 mii persoane)$ . scaut insa numarul populatiei ocupate in invatamant si in sanatate si asistenta sociala (-16 mii persoane persoane in fiecare dintre dintre cele doua activitati)$ In anul 2012, durata medie efectiva a saptamanii de lucru pentru activitatea principala a fost de &9,1 ore pe saptamana3 220 mii persoane au desfasurat si activitati secundare, lucrand in medie 14,6 ore pe saptamana$ in totalul persoanelor persoanelor ocupate in anul 2012 au lucrat cu program partial 945$000 persoane (10,2%)$ Rata somajului a fost de 7,0%, 7,0% , in scadere fata de anul precedent (!,4%)$
e see, ecartul dintre cele doua rate ale somaului a fost de 1,2 puncte procentuale (!,6% pentru arati fata de 6,4% pentru femei), iar pe medii reidentiale de &,5 puncte procentuale (',6% pentru uran fata de 5,1% pentru rural)$ +ata somaului avea nivelul cel mai ridicat (22,!%) in randul tinerilor (15-24 ani)$ Somajul a afectat in masura mai mare absolventii invatamantului mediu si scaut, pentru care rata somaului a fost de !,5%, respectiv 6,9%, mai mare comparativ cu rata inregistrata pentru somerii cu studii superioare (5,6%)$ Rata somajului de lun!a durata (in soma de un an si peste) a fost de &,2%$ Incidenta somaului de lunga durata (ponderea persoanelor aflate in soma de un an si peste in total someri) a fost de 45,&%$ #omaul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant in caul femeilor (45,!% fata de 45,1% in caul aratilor) si in mediul uran (4',2% fata de &9,2% in mediul rural)$ entru tineri (15-24 ani), rata somaului de lunga durata (in soma de sase luni si peste) a fost de 1&,9%, iar incidenta somaului de lunga durata in randul tineretului de 61,1%$ "opulatia activa din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnieaa forta de munca disponiila pentru productia de unuri si servicii in timpul perioadei de referinta, incluand populatia ocupata si somerii$ Rata de activitate repreinta activitate repreinta ponderea populatiei active din grupa de varsta in populatia totala din aceeasi grupa de varsta $ .stfel, rata de activitate a populatiei in varsta de munca repreinta ponderea populatiei active in varsta de 15-64 ani in populatia totala in varsta de 15-64 ani$ "opulatia ocupata cuprinde toate persoanele de 15 ani si peste care au desfasurat o activitate economica producatoare producatoare de unuri sau sau servicii de cel putin o ora ora in perioada de referinta referinta (o saptamana), in scopul otinerii unor venituri su forma de salarii, plata in natura sau alte eneficii$ Incepand din anul 2011, lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati care lucreaa in agricultura sunt considerati persoane persoane ocupate doar daca sunt proprietarii productiei agricole (nu neaparat si ai pamantului) otinute si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii a) productia agricola este este destinata, destinata, fie si macar in parte, vanarii vanarii sau scimului in natura (troc)3 ) productia agricola este destinata destinata eclusiv eclusiv consumului consumului propriu propriu daca aceasta repreinta repreinta o parte sustantiala a consumului total al gospodariei$ gospodariei$ Sunt e#cluse din populatia ocupata persoanele ocupata persoanele care - desfasoara activitati agricole agricole minore minore , in scop de recreere, recreere, o sau pentru a otine, suplimentar, suplimentar, produse alimentare fara ca acestea sa constituie o parte importanta a consumului total al gospodariei3 gospodariei3 - desfasoara activitati agricole agricole (cu o durata durata de peste 10 10 ore/sapamana), ore/sapamana), productia productia agricola agricola fiind destinata eclusiv consumului propriu, dar aceasta nerepreentand o parte sustantiala a consumului total al gospodariei$ In afara persoanelor care au un loc de munca si au lucrat in cursul saptamanii de referinta, indiferent de statutul profesional, se considera persoane ocupate si cele care fac parte din urmatoarele categorii - persoanele care in cursul saptamanii saptamanii de referinta au au desfasurat desfasurat o munca oarecare, oarecare, platita platita sau aducatoare de venit, ciar daca erau in curs de pregatire scolara oligatorie, oligatorie, erau la pensie sau eneficiau de pensie, erau inscrise la .gentia "ationala pentru 7cuparea 8ortei de unca (."78), primind sau nu indemniatie de soma3 - ucenicii si stagiarii remunerati, remunerati, care care lucreaa lucreaa cu program program de lucru complet complet sau partial3
-
memrii fortelor armate$
Rata de ocupare repreinta ocupare repreinta ponderea populatiei ocupate din grupa de varsta in populatia totala din aceeasi grupa de varsta $ .stfel, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca repreinta ponderea populatiei ocupate in varsta de 15-64 ani in populatia totala in varsta de 15-64 ani$
Pentru a înţelege mai /ine dinamica structurii pe ramuri +i decala?ele de producti"itate în România, ţară a@ată în plin proces de adâncire a integrării în 34 +i de realizare a con"ergenţei, considerăm utilă tratarea tr atarea pro/lematicii pro/lematicii mai întâi în contet european. european. 2n prezent, România, cu toate eforturile depuse se a@ă încă mult în urma mediei europene, în ceea ce pri"e+te ni"elul dez"oltării economico!sociale, în general +i al producti"ităţii muncii naţionale. 3na dintre cauzele fundamentale, la ni"el macroeconomic, o reprezintă decala?ele încă foarte mari care separă România în plan structural de situaţia din ţările a"ansate +i faţă de media europeană la o serie de indicatori de performanţă. 2n primul rând n e referim la distri/uţia forţei de muncă pe cele trei mari sectoare din economie. Dacă în cazul industriei ponderea ocupării este apropiată apropiată de aceea medie pe plan european, discrepanţele ma?ore sunt în cazul agriculturii +i respecti" al ser"iciilor. ser"iciilor. Bgricultura, după cum se o/ser"ă este supradimensionată în cazul României în pri"inţa populaţiei ocupate pe care o deţine, în detrimentul sectorului ser"iciilor. ser"iciilor. Bceasta, în condiţiile în care se cunoa+te că într!o economie modernă, /ine articulată, agricultura +i!a restrâns proporţia în raport cu celelalte ramuri. 0ocmai, 0ocmai, în epoca epoca modernă, cre+terea cre+terea impresionantă impresionantă a randamentelor în agricultură, pe seama aplicaţiilor +tiinţei +i tenologiei, a permis eli/erarea de forţă de muncă pentru alte domenii de acti"itate, concomitent cu sporirea "eniturilor celor răma+i pentru munca în agricultură. 7re+terea rapidă a producti"ităţii muncii în agricultura din ţările dez"oltate a condus la apropierea semnicati"ă a ni"elului său de cel din alte ramuri de acti"itate. De maimă importanţă pentru modicările structurale care se "or produce în "iitor în forţa de muncă este tendinţa de reducere a decala?elor de producti"itate producti"itate între sectoare +i ramuri economice. Pe /aza datelor disponi/ile, disponi/ile, se o/ser"ă, în contet european, european, ni"elul etrem de de scăzut al producti"ităţii producti"ităţii muncii din din agricultură în cazul României, care în anul $9, de eemplu, era de aproape trei ori mai mic decât în ulgaria, *,1 mii euro pe persoană faţă de 9,1 mii euro 'de altfel, această ţară, din acest punct de "edere, se plasa pe poziţia $1 în cadrul 34, de"ansând, în afară de România, ţări precum Polonia, Portugalia, Cetonia, Cetonia, Perspecti"ele pieţei muncii din România în contetul Atrategiei 4uropa $$ $18 Alo"enia +i Cituania). 2n scim/, în cazul producti"ităţii medii din industrie +i respecti" din sectorul ser"iciilor, România de"ansa, în anul anu l $9, ulgaria +i
Cetonia '16,8 mii euro pe persoană, faţă de doar 9,5 mii euro în ulgaria +i 1, mii euro în Cetonia) +i respecti" doar ulgaria '1, mii euro faţă de 11,6 mii euro în ulgaria). 2n cazul României, pe fondul unui un ui ni"el mediu foarte scăzut al producti"ităţii, comparati" cu situaţia din 34 'de aproimati" 1,%!$ ori mai mic faţă de celelalte ţări foste comuniste, cu ecepţia ulgariei, +i de $,%!,% ori mai mic faţă de ţările occidentale, cu ecepţia Cuem/urgului), se constată diferenţa impresionantă dintre agricultură 'unde producti"itatea reprezintă doar $5,1& din ni"elul mediu naţional), pe de o parte, +i industrie +i ser"icii 'unde producti"itatea reprezintă 1*9,%& +i respecti" 1$%,& din media naţională), pe de altă parte. Ae remarcă ponderea ridicată a forţei de muncă mu ncă "ârstnice în cazul agriculturii, unde cei peste 5% de ani reprezintă mai mult de %& din total 'faţă de *,6& la ni"el naţional), iar persoanele de peste 5 de ani aproape 1%& 'faţă de 5,%& media pe ţară). Practic, aproape întreaga populaţie ocupată de peste 5 ani '98,*&) acti"ează în agricultură. (orţa de muncă tânără '1%!5 ani) este /ine reprezentată în ramurile Eoteluri +i restaurante '1%,&), Blte acti"ităţi ale economiei naţionale '1,%&), 7omerţ '1,*&), Bgricultură '1,$&), Bcti"ităţi de ser"icii ser "icii administrati"e '9,5&), 7onstrucţii '9,&), -nformaţii +i comunicaţii '8,9&), Bcti"ităţi de spectacole, culturale +i recreati"e '8,%&) +i -ntermedieri nanciare +i asigurări '8,$&), în care este depă+ită media la ni"el naţional '6,8&). Pe fundalul reducerii numărului populaţiei ocupate ci"ile 'cu *6 mii persoane), se constată, în mod oarecum surprinzător, ca o consecinţă a crizei, sporirea cu 1, puncte procentuale a ponderii agriculturii în populaţia ocupată ci"ilă 'de la $6,%& la $9,1&) +i reducerea îndeose/i a ponderii industriei 'K1,9 puncte procentuale) +i construcţiilor 'K,5 puncte procentuale). 2n agricultură, după cum se cunoa+te, salariaţii 'a"ând un "enit mediu lunar apropiat de media naţională) reprezintă doar în ?ur de %& '%,$& în $1) din populaţia ocupată, ponderi semnicati"e a"ând însă lucrătorii pe cont propriu '%$,9& în $1) +i lucrătorii familiali neremuneraţi '51,& în $1), ale căror "enituri sunt cu mult su/ media "eniturilor salariale. 2n ceea ce pri"e+te structura populaţiei ocupate pe ramuri +i după statutul profesional, se remarcă ponderea nesemnicati"ă a salariaţilor în agricultură '%,$&), comparati" cu media naţională '%,&). Cucrătorii pe cont propriu împreună cu cei familiali familiali neremuneraţi au ponderi ponderi semnicati"e, în afară de de Bgricultură '95,%&), în ramurile Blte acti"ităţi ale economiei naţionale '*5,*&) +i 7onstrucţii '$,5&), iar patronii sunt cel mai /ine reprezentaţi în ramurile 7omerţ '5,6&), 0ranzacţii 0ranzacţii imo/iliare '*,&), Bcti"ităţi profesionale, +tiinţice +i tenice '*,&), Eoteluri +i restaurante '$,9&), Blte acti"ităţi ale economiei naţionale
'$,%&) 7onstrucţii +i -nformaţii +i comunicaţii '$,&) +i în Bcti"ităţi de spectacole, culturale +i recreati"e '1,&). 2n România, în mod distinct faţă de situaţia din celelalte ţări mem/re ale 34, mai eistă o consecinţă ma?oră a disfuncţiilor de pe piaţa muncii, anume eistenţa în agricultură a unui număr foarte mare de persoane a"ând statutul de lucrători pe cont propriu +i respecti" de lucrători familiali neremuneraţi. 2n realitate, ace+tia ind ocupaţi doar parţial sau ciar informal 'do"adă stau "eniturile foarte scăzute cu care sunt înregistraţi ocial, aproape de sau su/ pragul sărăciei) +i neind adaptaţi sau mo/ili în raport cu condiţiile actuale de pe piaţa muncii din România, ar tre/ui practic eclu+i din forţa de muncă +i e"entual încadraţi într!o într!o categorie specială de +oma?: +oma?: sau oricum de neocupare:. neocupare:. 4i, însă, prin statutul lor profesional profesional care li se atri/uie în mod ocial ocial +i neind îndreptăţiţi legal legal la a?utorul de +oma?, +oma?, sunt totu+i încadraţi în mod con"enţional con"enţional în sistemul statistic la categoria categoria populaţie ocupată. ocupată.
Concluzii si propuneri
Bm dori să înceiem prin a spune că suntem de părere că "iitorul agriculturii în România este etrem etrem de luminos. Năranii din mediul rural constituie piatra de temelie a trecutului României +i "or Oi piatra de temelie a "iitorului României. Bceasta este o ţară /ogată cu un mare potenţial pentru agricultură +i cu o politică corectă; poate o ţară prosperă, una dintre pilonii de /aza ai 3niunii 4uropene. Daca liderii din România "or ela/ora politici în spri?inul acestei idei, pot face din ara noastră un loc dura/il cu alimente sigure. Pentru aceasta, ei "or t re/ui să înceapă prin a spri?ini ţăranii din Româ! nia în acti"itatea lor de culti"are a alimentelor locale sănătoase. Qiitorul depinde de acest lucru. România tre/uie să ai/ă în centrul politicilor agricole, etinderea agriculturii performante 'intensi"e) Oi în zonele în care acum, din raionamente nanciare nu se utilizează aceste tenologii, însă terenurile sunt fa"ora/ile a agriculturii intensi"e. România fără a spori performanţele tenice ale agriculturii în sectoarele "egetale +i animale până la ni"elul mediu al 341%, la orizontul anului $$, +i spre ni"elul mediu al ţărilor dez"oltate agricol, la orizontul anului $*, "a a"ea un consum alimentar +i, în "iitor, dependent de comerţul agroalimentar comunitar Pentru cresterea inteligenta,ecologica inteligenta,ecologica si fa"ora/ila a agriculturii in Romania propunem # •
cre+terea "enitului agricol +i limitarea limitarea @uctuaţiilor anuale +i multianuale. Qolatilitatea preţurilor +i a "eniturilor precum +i riscurile naturale sunt mult
•
•
•
mai pregnante decât în alte sectoare, iar "eniturile fermierilor +i ni"elurile prota/ilităţii prota/ilităţii se a@ă la ni"eluri su/ cele din alte sectoare; îm/unătăţirea competiti"itatii competiti"itatii sectorului agricol agricol tre/uie să consolideze poziţia poziţia deţinută de acesta în cadrul lanţului alimentar. alimentar. Aectorul agricol este fragmentat comparati" cu alte sectoare ale lanţului alimentar, acestea ind mai /ine organizate +i cu o putere mai mare de negociere. 2n plus fermierii europeni fac faţă competiţiei pieţei mondiale tre/uind, în acela+i timp, să respecte standarde înalte de protecţie a mediului, de siguranţă +i calitate a alimentelor, +i de /unăstare a animalelor; compensarea dicultăţilor de producţie în zonele unde eistă deza"anta?e naturale specice, întrucât în aceste regiuni eistă un risc crescut de a/andonare a terenurilor. să permită di"ersitatea structurală în cadrul sistemelor agricole, îm/unătăţirea condiţiilor condiţiilor pentru fermele mici mici +i dez"oltarea dez"oltarea pieţelor locale, deoarece în 4uropa structurile eterogene agricole +i sistemele de producţie contri/uie la atracti"itatea +i identitatea regiunilor rurale; să se spri?ine crearea de locuri de muncă în mediul rural.
