UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE CENTRUL TERITORIAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ECONOMIC DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Ştiinţe Economice / anul III ID SPECIALI SPECIALIZARE ZAREA A – Mana Managemen gement t
REFERAT
Serviciile Administraţiei Publice Locale - Braşov -
COORDONATOR: Lect. Lect. Univ. Univ. Drd. Drd. Maria Maria – Crist Cristina ina Ştefan Ştefan
STUDENTA: Rus Raluca-Valentina Raluca-Valentina
1
CUPRINS Introducere........................................................................................................................... 3 Capitolul I. Noţiuni teoretice................................................................................................ 4 I.1. Noţiunea de serviciu public................................................................................. 4 I.2. Definirea noţiunii de serviciu public.................................................................. 4 I.3. Tipuri de servicii în administraţia publică ....................................................... 5 I.4. Categorii de servicii publice locale...................................................................... 6 Capitolul II. Studiu de caz: Serviciul public local Brasov ............................................... 8 II.1 Prezentare generală.......................................................................................... 8 II.2. Autorităţile administraţiei publice locale........................................................ 8 II.2.1. Cadrul legal.............................................................................................. 8 II.2.2 Institutii ale administratiei publice locale si serviciile sale................... 8 2.2.1. Consiliul Local Braşov....................................................................... 8 2.2.2. Primãria Municipiului Braşov......................................................... 10 2.2.3. Consiliul Judetean Braşov................................................................ 12 2.2.4. Institutia Prefectului si Servicii Publice deconcentrate la Braşov. 14 CAPITOL III. Concluzii si propuneri.................................................................................. 17 Bibliografie ............................................................................................................................. 19
2
Introducere În prezent, administraţia publică din România este structurată pe două mari niveluri: a) administraţia publică de stat ( centrala) b) administraţia publică locală. Distincţia dintre administraţia publică centrală şi cea locală are la baza utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au în vedere competenta teritorială şi materială a organelor ce compun administraţia publică şi natura interesului pe care îl promovează. Prin urmare, administraţia publică centrală îşi exercita competenta teritorială la nivelul întregului teritoriu naţional, iar cea locală doar la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese autorităţile respective. Însă dacă privim dintr-o altă perspectivă, organele ce compun administraţia publică centrala dispun fie de o competentă materială generală, precum Guvernul, fie de una de domeniu, cum sunt ministerele, pe când autoritatiile locale au o competentă materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului local. Administraţia publică locală din România este reglementată, în principal, de Constituţie şi de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi în baza acesteia, autorităţile administraţiei publice locale sunt următoarele: 1) Consiliul local – autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotărâri), care funcţionează
în comună, oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local, dispunând de autonomie în ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii; 2) Primarul – autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei,
oraşului sau municipiului,
care are rolul de a acţiona în vederea satisfacerii cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi, în plus, acţionează ca reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, municipiile reşedinţă de judeţ au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari. 3) Consiliul judeţean
– autoritate a administraţiei publice judeţene, are rolul de a coordona
activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte; 4) Comisia judeţeană consultativă – se organizează în fiecare judeţ şi este formată din:
• prefect şi preşedintele consiliului judeţean; • subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţean; • secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţului; • primarul municipiului reşedinţă de judeţ, respectiv primarul general, viceprimarii • primarii oraşelor şi comunelor din judeţ, 3
• şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judeţului • şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului Judeţean • conducătorii regiilor autonome de interes judeţean, ai sucursalelor regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv precum şi conducătorii altor structuri organizate în judeţ
CAPITOL I Notiuni Teoretice I.1.Noţiunea de serviciu public şi principalele cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească Într-un stat democratic principala activitate a administraţiei publice nu este numai controlul, decizia, ordinul, ci şi prestaţia prin serviciile oferite colectivităţii. Prin activitatea sa administraţia trebuie să urmărească satisfacerea intereselor generale comunitare. În acest scop, pentru a rezolva cerinţele publicului, administraţia organizează servicii administrative cu misiunea de a satisface cerinţa respectivă. Noţiunea de serviciu public a apărut şi s-a dezvoltat treptat, pe fondul multiplicării şi diversificării nevoilor generale ale societăţii omeneşti, concomitent cu implicarea tot mai accentuată a statului, în vederea asigurării bunăstării generale a oamenilor pe care îi reprezintă. Trăsăturile caracteristice ale serviciului public sunt următoarele: •
realizează o activitate de utilitate socială, pentru public;
•
se află în raport juridic permanent şi sub controlul autorităţii administrative care l-a
înfiinţat şi organizat; •
furnizează bunuri sau prestaţii de servicii în mod impersonal, comunităţii în general;
•
este supus unui regim juridic, reglementat de principii ale dreptului public în sensul că
acţionează cu scopul de a satisface interesele generale pentru care a fost înfiinţat;
I.2. Definirea noţiunii de serviciu public În limbaj curent, noţiunea de serviciu public este utilizată pentru a desemna o activitate de interes general, prestată de un organism, adică de o persoană juridică, autorizată de o autoritate a administraţiei publice. Identificarea unui serviciu public presupune luarea în considerare a trei elemente: 4
a) Elementul material: serviciul public este, în primul rând, o activitate de interes general. Serviciul public nu mai este privit ca un organism public, ci, în special, ca o activitate care răspunde unui obiectiv de interes general. Această activitate poate fi asigurată eventual de către o persoană privată. b) Elementul voluntarist, adică intenţia puterilor publice. Nu va exista un serviciu public decât dacăputerile publice (autorităţi naţionale sau locale) şi-au manifestat intenţia de a-şi asuma (direct sau indirect) o activitate de interes general. c) Elementul formal. Regulile aplicabile în mod normal activităţilor de servicii publice provin din acel regim juridic căruia îi este supusă activitatea de interes general în cauză. Existenţa unui regim juridic specific,regimul de drept administrativ, apare în mod clar atunci când serviciul public este asigurat în mod direct de către o persoană publică.
I.3. Tipuri de servicii în administraţia publică În literatura de specialitate se utilizează mai multe criterii de clasificare a serviciilor publice. Există o gamă largă de servicii oferite în administraţia publică, atât la nivel local, cât şi naţional. Există un set de 20 de servicii (12 pentru cetăţeni şi 8 pentru operatorii economici), şi pentru care se urmăreşte creşterea calităţii furnizării acestora, creşterea numărului de utilizatori, creşterea gradului de acoperire pentru diferite categorii şi a nivelului de dezvoltare. Serviciile adresate cetăţenilor din lista aceasta sunt următoarele: 1. Serviciile pentru colectarea impozitului pe venit al cetăţenilor; 2. Căutarea unui loc de muncă; 3. Serviciu pentru urmărirea beneficiilor asistenţei sociale; 4. Eliberarea documentelor personale; 5. Serviciu pentru înmatricularea autovehiculelor; 6. Eliberarea autorizaţiilor de construcţie; 7. Serviciu pentru monitorizarea declaraţiilor la poliţie; 8. Serviciu pentru librăriile publice; 9. Eliberarea certificatele personale; 10. Înscrierea în universităţi; 11. Serviciu pentru anunţarea schimbării de domiciliu; 12. Servicii de sănătate pentru cetăţeni;
Serviciile adresate companiilor sunt cele de mai jos: 5
13. Plata şi monitorizarea contribuţiile sociale; 14. Serviciu pentru plata impozitului pe profit; 15. Serviciu pentru plata TVA; 16. Înregistrarea operatorilor economici noi şi modificarea datelor operatorilor economici existenţi; 17. Date statistice ale operatorilor economici; 18. Serviciu pentru gestiunea declaraţiilor vamale; 19. Eliberarea autorizaţiilor de mediu; 20. Serviciu pentru achiziţiile publice. Cele 20 de servicii publice fundamentale pot fi grupate în 4 categorii:
servicii generatoare de venituri pentru administraţia publică (taxe, contribuţii sociale,
TVA, taxe vamale);
servicii de registratură (pentru maşini, companii, naşteri şi căsătorii, domiciliere, date
statistice despre companii şi cetăţeni);
servicii utile publicului (sănătate, biblioteci publice, licitaţii publice, stabilirea politicilor,
căutarea de slujbe);
servicii pentru permise şi licenţe (pentru autovehicule, clădiri, cărţi de identitate,
paşapoarte, eliberarea diplomelor de studii, avize de mediu).
I.4. Categorii de servicii publice locale Autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa servicii publice în condiţiile Legii nr. 215/2001 în orice domeniu de activitate. Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi, sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general, cum ar fi alimentarea cu apă, transportul de energie termică,distribuirea gazelor, canalizare, salubritate etc. Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale în virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele.Ca atare, serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general, în regim de putere politică. Înfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive, adică al prefecţilor şi primarilor. În categoria serviciilor publice locale se includ: a) servicii publice cu caracter statal; Serviciile publice cu caracter statal sunt: 6
serviciul de pază, asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr.371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare,publicată în Monitorul Oficial nr. 878/2004); serviciul public de protecţie civilă; serviciul de autorizare a construcţiilor. b) serviciile comunitare (înfiinţate la nivel local, dar şi judeţean); Potrivit reglementărilor înscrise în O.G. nr.84/3 august 2001, serviciile comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt: serviciile privind evidenţa populaţiei, serviciile privind evidenţa paşapoartelor, serviciile pentrusituaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură. c) servicii publice de gospodărie comunală; Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general, desfăşurate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale, prin care se asigură următoarele utilităţi: a) alimentare cu apă;b) canalizare şi epurarea apelor uzate;c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energietermică în sistem centralizat; e) salubrizarea localităţilor;f) iluminatul public; g) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor administrativteritoriale; h) transport public local. Organizarea, conducerea, administrarea, gestionarea,coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale. d) alte servicii publice locale (c are nu fac parte din categoria serviciilor de gospodărie comunală). Alături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din ţara noastră, mai face parte şi administrarea domeniului public. e) servicii publice comerciale; Din categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii: 1) organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare; f) serviciul public pentru activităţi culturale. Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea, derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic, ştiinţific, documentar în regie proprie sau în colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale.
CAPITOL II - Studiu de caz Serviciul Administratiei publice locale - Brasov 7
II.1 Prezentare generală Statutul Municipiului Braşov este elaborat în temeiul prevederilor Ordonanţei de Guvern nr.53/16 din august 2002, privind Statutul-cadru al unităţilor administrativ- teritoriale şi cuprinde date şi elemente specifice care individualizează municipiul Braşov în raport cu celelalte municipii din România. În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a: Reţeaua de localităţi, municipiul Braşov este municipiu
de rangul I. II.2. Autorităţile administraţiei publice locale II.2.1. Cadrul legal Municipiul Braşov este persoană juridică de drept public care are ca scop administrarea eficientă a resurselor comunităţii. Misiunea principală a autorităţilor administraţiei publice locale din Municipiul Braşov (Consiliul Local Braşov şi Primarul) constă în executarea legii şi prestarea de servicii publice în bază legii. Organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin municipiului Braşov, se supun principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale,legalităţii şi consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit,conform prevederilor Constituţiei României.
II.2.2 Institutii ale administratiei publice locale si serviciile sale 2.2.1. Consiliul Local Braşov 2.2.2. Primãria Municipiului Braşov 2.2.3. Consiliul Judetean Braşov 2.2.4. Institutia Prefectului si Servicii Publice deconcentrate la Braşov : II.2.2.1. Consiliul Local Braşov
Sediul Consiliului Local Braşov este în municipiul Braşov, B-dul Eroilor nr. 8. Structura politică şi comisiile consiliului local Braşov : Numărul total al consilierilor locali ai municipiului Braşov este de 27 de consilieri, în temeiul art. 29 al Legii nr. 215 / 2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare: La un număr de locuitori între 200.001 şi 400.000, numărul de consilieri va fi de 27 de consilieri. Comisiile Consiliului Local sunt: 8
Comisia 1 – Comisia de studii, prognoze economico – sociale, buget, finanţe, administrarea domeniului public şi privat al municipiului Braşov, muncă şi protecţie socială. Comisia 2 – Comisia de organizare a teritoriului şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură. Comisia 3 – Comisia pentru servicii publice şi de comerţ. Comisia 4 – Comisia pentru activităţi ştiinţifice, social – culturale, învăţământ, sănătate, activităţi sportive, de familie, agrement şi asistenţă socială. Comisia 5 – Comisia pentru Administraţie publică locală, juridică şi de disciplină, păstrarea ordinii publice, protecţie civilă, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Comisia 6 – Comisia pentru probleme de gospodărie comunală şi locativă, agricultură, cadastru, fond funciar, protecţia mediului înconjurător şi turism. Comisia 7 – Comisia de relaţii externe, relaţii cu instituţii şi organisme internaţionale şi oraşe înfrăţite, cooperare sau asociere cu autorităţi, asociaţii ori persoane fizice sau juridice din ţară şi străinătate. Serviciile administratiei publice aflate sub autoritatea Consiliului Local sunt:
1 Regia Autonomă de Transport Braşov. 2 Centrala de Termoficare Braşov. 3 Direcţia Fiscală 4 Direcţia Servicii Sociale 5 Direcţia Poliţia Comunitară 6 Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanei 7 Serviciul Public Învăţământ şi Cultură 8 Serviciul Public Administrare Creşe 9 Serviciul Public Administrare Pieţe şi Salvamont 10 Regia Locală de administrare a pădurilor Kronstadt 11 Serviciul Public de Gestionare a Animalelor În subordinea consiliilor locale sunt organizate serviciile oferite cetătenilor, printre cele mai importate dintre acestea fiind salubritatea, servicii de termoficare (în Brasov si Făgăraş), apă-canal, evidenta persoanelor si stare civilă (prin servicii/ birouri proprii), asistenta socială, siguranta cetăteanului (prin politia locală). Tipuri de acte emise de instituþie: Hotãrâri de consiliu local II.2.2.2. Primãria Municipiului Braşov
Sediul Primariei Municipiului Braşov este în municipiul Braşov, B-dul Eroilor nr. 8. 9
Primarul municipiului Braşov este ales prin votul direct al cetăţenilor Braşovului, o dată la patru ani. Validarea sa în funcţie se săvârşeşte cu respectarea prevederilor Legii nr. 215 din 2001 a administraţiei publice locale cu modificările şi completările ulterioare.
Serviciul de emitere acte prin intermediul institutiilor publice locale, precum: I. Directia juridicã si de administratie publicã localã 1. Autoritatea Tutelarã : dezbaterea succesiunii, curatela unui bolnav, instituirea curatelei speciale asupra minorului, încuviintarea cumpãrãrii unui bun pentru minor, încheierea unui contract de întreþinere, încuviinþarea vânzãrii unui bun al minorului 2. Relatii cu asociaþiile de proprietari : atestarea administratorului aflat în functie, atestarea administratorului 3. Autorizarea activitãþilor economice : autorizatii Persoanã Fizicã / Asociatie Familialã cf legii 300 / 2004, adeverinþã PF/AF, notificarea vânzãrilor de soldare / lichidare pentru societãti, comerciale, notificarea orarului de funcþionare al societãtilor comerciale 4. Birou Legea 10 : înscrisuri cu privire la imobile/ terenuri revendicate în baza legii 10
II. Arhitect Sef 1. Amenajarea teritoriului : autorizaþia de construire pentru extinderi si bransamente la retelele edilitare, adeverintã de atribuire adresã stradalã, aviz de principiu pentru colectarea deseurilor reciclabile, certificat de urbanism pentru extinderi si bransamente la retelele edilitare, certificat de urbanism pentru dezmembrãri / comasãri / contopiri imobiliare, certificat de urbanism pentru înstrãinare imobile, certificat de urbanism pentru lucrãri pe domeniul public (parcãri, drumuri de acces, ziduri de sprijin, organizãri de santier, manifestãri culturale sau sportive etc.), certificat de urbanism pentru parcelãri terenuri, aprobarea documentaþiilor PUD / PUZ, adeverinþã privind nomenclatorul stradal (denumire stradã) 2. Autorizãri si disciplina în constructii : autorizatie de construire, autorizatia de organizare a executiei lucrãrilor – POE, în situatia în care aceasta se solicitã separat de autorizatia de construire, obtinerea certificatului de urbanism, certificatul de urbanism pentru dare în folosintã,legalizare construcþii realizate fãrã autorizatie de construire (mai vechi de 2 ani) dupã aparitia Legii 50/2001, certificat de urbanism de dare în folosinþã (legalizare) pentru constructii executate dupã anul 1958, pânã la apariþia Legii 50/1991, regularizarea taxei pentru autorizatia de construire, adeverinþã privind încadrarea unui imobil ca monument istoric.
III. Directia Tehnicã 10
1. Amenajare drumuri publice si siguranta circulatiei:adeverintã de parcare pentru obtinerea licentei de transport, avizul de principiu pentru executarea bransamentelor, radierea autovehiculelor care nu se supun înmatriculãrii, aprobare reparare hidroizolaþii la casã, aprobare de sãpãturã, înregistrarea autovehiculelor care nu se supun înmatriculãrii , permise de liberã trecere, acord de ocupare a domeniului public cu materiale de construcþii sau schelã mobilã 2. Transport : avizul Comisiei de Circulatie pentru proiect autorizaþie construire, aviz Comisie de Circulaþie pentru PUD / PUZ, modificare autorizatie taxi, avizare plan de situatie parcelare, autorizarea persoanelor fizice pentru executarea serviciului public de transport persoane / bunuri în regim de taxi, autorizaþia taxi pentru operatorii de transport care detin autorizatia pentru executarea serviciului public de transport persoane / bunuri în regim taxi, autorizarea operatorilor de transport pentru executarea serviciului public de transport persoane / bunuri în regim taxi, vizarea autorizatiei taxi pentru PFA si pentru operatorii taxi .
IV Directia Patrimoniu 1. Ocupare locuri publice, publicitate si reclamã: acord de functionare pentru activitatea desfãsuratã în spaþii închise care nu aparþin domeniului public si privat al Municipiului Brasov, acord de functionare pentru activitatea desfãsuratã pe domeniul public si privat al Municipiului Brasov (chioscuri),acord de utilizare temporarã a locurilor publice apartinând domeniului public al Municipiului Brasov, acord de utilizare temporarã cu titlu gratuit a locurilor publice aparþinând domeniului public al Municipiului Brasov, publicitate pe panourile Primãriei, distribuire de fluturasi, distribuire de fluturasi din avion, publicitate pe vehicule, publicitate sonorã, acord de amplasare a panourilor publicitare pe domeniul public /privat al Municipiului Brasov si pe domeniul privat (panouri la sol, pe calcan, totem, firmã, casete luminoase sau esarfe publicitare, montate pe stâlpi RAT Brasov sau Electrică SA) 2. Valorificãri imobile : acord înstrãinare / concesiune, modificare contract de concesiune, vânzarea terenurilor aferente garajelor, concesionare directã teren în vederea realizãrii unui acces din exterior, concesionare teren pentru construcþii prin licitatie publicã, locuri de veci. 3. Cadastru, registrul agricol : decizie de atribuire teren (ordinul prefectului), înregistrare în registrul agricol (teren sau animale), adeverinþe referitoare la situaþia din registrul agricol, adeverintã de intravilan si categorie de folosintã a terenului, certificat de producãtor, acordare despãgubiri bãnesţi veteranilor de rãzboi sau mostenitorilor acestora, bilet de adeverire a proprietãtii animalelor, bilet de adeverire a proprietãþii animalelor pentru certificarea (transcrierea) transmisiunii proprietãtii.
V. Serviciul Secretariat – Arhivã : eliberare copii dupã înscrisuri din arhiva institutiei, citatii instante, acord de principiu pentru focuri de artificii si adunãri publice
VI. Centrul de Informaþii pentru Cetãþeni - Adeverinte eliberate pe loc: 11
- Adeverintã de încetare a activitãtii de persoanã fizicã/asociatie familialã autorizatã în baza D.L. nr.54/1990; - Adeverintã de confirmare a anulãrii sau suspendãrii autorizatiei de persoanã fizicã / asociatie familialã autorizatã. - Adeverintã privind data eliberãrii autorizatiei de persoanã fizicã / asociaþie familialã si a certificatului de înregistrare în registrul comertului - Adeverintã cã imobilul are calitatea de monument istoric, conform listei monumentelor istorice si de arhitecturã a Municipiului Brasov - Adeverintã de apartenentã a imobilului sau strãzii la o zonã a Municipiului Brasov, conform zonãrii aprobate prin hotãrâri ale consiliului local. - Adeverintã de schimbare a denumirii strãzii, conform nomenclatorului. - Permis liberã trecere (LT) zilnic. - Permis de liberã trecere (LT) pentru vehicule cu tractiune animalã. - Acord de ocupare a domeniului public cu materiale de constructie. - Acord de ocupare a domeniului public cu schele. - Adeverintã cã persoană nu detine teren agricol în Municipiul Brasov. - Adeverintã de proprietate teren în intravilanul Municipiului Brasov. II.2.2.3. Consiliul Judeţean Brasov
În conformitate cu legislaţia în vigoare şi raportat la numărul de locuitori, legislativul Consiliului Judeţean Braşov este format din 35 de consilieri judeţeni incluzând Preşedintele şi cei doi Vice-preşedinţi, aleşi pentru un mandat de 4 ani ce poate fi reînoit. Din 2002 si pana in prezent, în jude țul Brașov sunt organizate 58 de Unită ți Administrativ Teritoriale: - 4 municipii – Brașov, Săcele, Codlea, Făgăra ș - 6 orașe – Zărnești, Râșnov, Predeal, Rupea, Victoria și Ghimbav - 48 de comune în componența cărora sunt 149 de sate.
Servicii publice : Instituţiile şi Serviciile publice coordonate şi finanţate de către Consiliului Judeţean Brasov, sunt: - Direcţia Judeţeană Comunitară de Evidenţă a Persoanelor - Direcţia Generală de Asistenţă Socială si Protecţia Copilului - Centrul de readaptare funcţională pentru deficienţi de vedere tardivi - Agenţia judeţeană pentru persoane cu handicap Braşov - Centrul de zi - Rază de lumină - Braşov 12
- Serviciul Public Judeţean de Protecţie a Plantelor - Serviciul Public Judeţean Salvamont - Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov - Centrul Cultural Reduta - Şcoala Populară de Arte şi Meserii - Muzeul de Artă - Muzeul de Etnografie - Muzeul Casa Mureşenilor - Muzeul Judeţean de Istorie - Biblioteca George Bariţiu - Camera Agricolă Judeţeană Braşov Prin crearea unui parteneriat între Consiliul Jude țean și consiliile locale, este administrat operatorul de servicii de alimentare cu apă şi servicii de canalizare, Compania Apa. Aria de acoperire a acestui operator este extinsă, oferind acest tip de serviciu public pentru o pondere importantă a locuitorilor județului. Principalele domenii de activitate ale Companiei APA Brasov vizează: captarea, tratarea, transportul și
distribuția apei potabile; colectarea și epurarea apelor uzate; proiectare lucrări specifice apă-canal;
analize apă potabilă și ape uzate.
Servicii pentru situaţii de urgenţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov are în subordine şapte subunităţi de intervenţie, care funcţionează în opt locaţii pe teritoriul judeţului: municipiul Braşov (2), Bod, Făgăraş, Victoria, Zărneşti, Predeal şi Poiana Braşov. Începând cu luna septembrie a anului 2008, în cooperare cu Unitatea de Primire Urgenţe (U.P.U.) a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, la nivelul inspectoratului s-a operaţionalizat treptat (în Braşov, Făgăraş, Predeal, Victoria şi Zărneşti) Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (S.M.U.R.D.), în cadrul căruia funcţionează la fiecare subunitate câte un echipaj de prim-ajutor format din 3 paramedici. La nivelul întregului judeţ funcţionează şi un echipaj de terapie intensivă mobilă format din 2 paramedici, iar din cadrul U.P.U. un asistent şi un medic. În judeţul Braşov îşi desfăşoară activitatea un număr de 112 pompieri civili angajaţi şi un număr total de 2.933 de pompieri voluntari înregistraţi în cadrul primăriilor. Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă au în dotare în special motopompe şi autospeciale de lucru cu apă şi spumă, majoritatea fiind vechi. De asemenea, la Rupea există în dotare o autospecială pentru descarcerare, iar la Mândra, Şercaia, Şinca Nouă şi Tărlungeni câte o 13
autosanitară. Pe lângă acestea, serviciile voluntare mai pot asigura intervenţia şi cu diverse utilaje, cum ar fi: cisterne cu apă, tractoare, excavatoare, buldozere, autocamioane, microbuze.
Tipurile de acte emise de institutie: Dispoziþii emise de Presedintele Consiliului Judetean, Hotãrâri adoptate de plenul Consiliului Judetean. II.2.2.4. Institutia Prefectului si Servicii Publice deconcentrate la Braşov
Adresă: B-dul Eroilor nr. 5, Brasov Serviciile publice oferite direct sau în coordonarea Institutiei Prefectului în Judeţul Brasov, sunt: Servicii oferite direct cetă țenilor:
- Serviciul public comunitar pentru eliberarea si evidentă pasapoartelor simple - Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor Servicii publice oferite de institu ții deconcentrate, în subordinea
Prefectului:
- Agenţia de plăţi şi intervenţie pentru agricultură - Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală - Direcţia silvică
- Inspectoratul teritorial de regim silvic şi vânătoare - Inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor - Oficiul de studii pedologice şi agrochimice - Oficiul judeţean de consultanţă agricolă - Oficiul judeţean de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit - Oficiul pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie - Direcţia regională de poştă - Oficiul judeţean de poştă - Direcţia judeţeană Braşov pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional - A.R.C.E. - filiala teritorială - Direcţia generală a finanţelor publice - Direcţia judeţeană pentru accize şi operaţiuni vamale - Direcţia regională pentru accize şi operaţiuni vamale - Garda financiară - secţia Brașov - Comisariatul judeţean pentru protecţia consumatorilor - Oficiul teritorial pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie - Agenţia judeţeană de protecție a mediului - Autoritatea naţională Apele Române, Direcţia Apelor Olt, S.G.A. - Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de mediu 14
- Agenţia judeţeană pentru prestaţii sociale - Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă - Casa judeţeană de pensii - Direcţia de muncă şi protecţie socială - Inspectoratul teritorial de muncă al judeţului - Direcţia de sănătate publică a judeţului - Casa de cultură a studenţilor - Clubul sportiv municipal - Complexul sportiv naţional "Poiana Braşov" - Direcţia judeţeană pentru tineret şi sport - A.N.R.M. - compartimentul inspecţie teritorială - Direcţia judeţeană de statistică - Direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor - Inspectoratul teritorial în construcţii -Centru - Inspectoratul şcolar judeţean - Casa corpului didactic În judeţul Braşov, prefectul este asistat în activitatea sa de subprefect care în absenţa prefectului preia atribuţiile acestuia. Prefectul conduce instituţiile publice deconcentrate din judeţ. În cazul în care se impune, el poate propune miniştrilor sau şefilor autorităţilor publice centrale sancţionarea directorilor acestor instituţii. Alte institutii publice deconcentrate care presteaza si servicii publice locale, sunt: •
Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale – Compartimentul Inspectie Teritorialã Brasov
•
Agentia Românã pentru Conservarea Energiei - Filiala Teritorialã Brasov (Ministerul Economiei si Comertului)
•
Administratia Nationalã a Îmbunãtãtirilor Funciare R.A. – Sucursala Teritorialã Mures – Olt Superior
•
Administratia Nationalã Apele Române, Directia Apelor Olt RM. Vâlcea, Sistemul de Gospodãrire a Apelor Brasov (Ministerul mediului si gospodăririi apelor)
•
Agentia Domeniilor Statului – Filiala Brasov (Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale)
•
Autoritatea Rutierã Românã – Agentia Brasov (Ministerul Transporturilor)
15
•
Gruparea de Jandarmi Mobilã “Burebista” Brasov (Ministerul Administraþiei si Internelor)
•
Centrul Militar Zonal Brasov (Ministerul Apãrãrii Naþionale)
•
Comisariatul Judetean al Gãrzii Natþionale de Mediu Brasov (Ministerul Mediului si Gospodãririi Apelor)
•
Consiliul Concurentei – Inspectoratul de Concurentã al Judetului Brasov (Consiliul Concurentei – autoritate autonomã)
•
Directia Judetean Brasov a Arhivelor Nationale (Ministerul Administratiei si Internelor)
•
Directia Judetean pentru Culturã, Culte si Patrimoniul Cultural National Brasov (DJCCPCN) (Ministerul Culturii si Cultelor)
•
Directia Regionalã de Drumuri si Poduri Brasov (Ministerul Transporturilor)
•
Directia Regionalã de Metrologie Legalã Brasov (Ministerul Economiei si Comertului)
•
Garda Financiarã – Comisariatul Regional Brasov (Ministerul Finantelor Publice)
•
Inspectia de stat pentru controlul cazanelor, recipienþilor sub presiune si instalatiilor de ridicat – Unitatea teritorialã ISCIR Brasov (Ministerul Economiei si Comerþului)
•
Inspectoratul de Jandarmi Judetean Brasov (Ministerul Adminstratiei si Internelor)
•
Inspectoratul Judetean pentru Situaþii de Urgenþã “Tara Bârsei” Brasov (Ministerul Administratiei si Internelor)
•
Inspectorat Protectie Civilã
•
Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminþelor si a Materialului Sãditor – Brasov (Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale)
•
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliarã Brasov (Ministerul Administraþiei si Internelor)
•
Biroul de Carte Funciarã
•
Oficiul de Mobilizare a Economiei si Pregãtirea Teritoriului pentru Apãrare Judetean Brasov (Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale)
•
Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Brasov (Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale) Prefectul conduce o structură specială, fără personalitate juridică, numită Colegiul
Prefectural, din care fac parte toţi directorii serviciilor publice deconcentrate. Această structură permite armonizarea acţiunilor serviciilor publice deconcentrate din judeţ. Instituţia Prefectului Judeţul Braşov dispune de două Oficii Prefecturale, unul localizat la municipiul Făgăraş şi unul în oraşul Rupea. 16
Tipurile de acte emise de institutie: Ordine de prefect Servicii publice subordonate D.G.F.P. Brasov: •
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BRASOV
•
ADMINISTRATIA FINANTELORPUBLICE A MUNICIPIULUI SÃCELE
•
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A ORASULUI RUPEA
•
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A ORASULUI PREDEAL
•
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A ORASULUI VICTORIA
•
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A ORASULUI RĂSNOV
•
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CODLEA
•
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A ORASULUI ZÃRNESTI
•
ADMINISTRATIA FINANTELORPUBLICE A COMUNEI PREJMER
•
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A COMUNEI FELDIOARA
CAPITOL III Concluzii si propuneri O guvernare eficientă,, nu se poate rezuma numai la exercitarea atribuţiilor economice, politice şi administrative. Ea trebuie să includă, de asemenea, mecanismele, procesele şi instituţiile prin care cetăţenii şi grupurile să îşi poată articula interesele, exercita drepturile legale, respecta obligaţiile şi atenua diferenţele. O guvernare eficientă implică, printre alte aspecte, participare, transparenţă, eficienţă şi echitate în contextul mai larg al promovării statului de drept. Evoluţiile socio-economice din ultimii ani au relevat nevoia de schimbare la nivelul serviciilor publice. La toate palierele, guvernul este supus aceloraşi presiuni: părţile interesate reclamă un acces mai rapid şi mai direct la serviciile publice. În urma realizării acestei lucrări am ajuns la următoarele concluzii, însoţite de câteva propuneri, care sunt prezentate în cele ce urmează. Pentru rezolvarea etapelor intermediare impuse de autorităţile instituţiilor publice, cetăţeanul este obligat să parcurgă un număr mare de paşi, mulţi din aceştia fiind consideraţi inutili. Prin urmare este necesară reanalizarea tuturor etapelor şi demersurilor necesare şi modificarea algoritmului prin schimbarea cadrului legislativ (legi, hotărâri de guvern, ordine şi dispoziţii). În acelaşi timp prin măsuri organizatorice luate în cadrul instituţiilor publice se pot obţine îmbunătăţiri substanţiale ale calităţii serviciilor oferite publicului. 17
Cele mai multe instituţii publice nu şi-au adaptat programul cu publicul noilor realităţi economice şi sociale din România, mulţi cetăţeni având dificultăţi în rezolvarea problemelor pe care le au cu administraţia publică din cauza neconcordanţei între programul instituţiilor publice şi propriul program. Dependenţa cetăţeanului faţă de rezolvarea instituţională a unei probleme este percepută de către foarte mulţi dintre cei care activează în administraţie ca o dependenţă faţă de funcţionarul public, care asociată cu birocraţia, încurajează mică corupţie sau corupţia de ghişeu. Excesul de birocraţie permite soluţii alternative pentru cei care au resurse, însă aceste mecanisme încurajează mică corupţie pentru funcţionarii publici de la ghişeu. În această situaţie se practică, de fapt, o dublă impozitare una formală - prin taxele legale şi una informală - prin taxa sau “şpaga de ghişeu”. În acest context sub mai mult decât binevenite utilizarea serviciilor online oferite, care ar diminua considerabil aceste mici insuficienţe existente între relaţia dintre funcţinarul public şi cetăţean. Majoritatea cetăţenilor nu cunosc condiţiile şi procedurile legale pe care trebuie să le îndeplinească pentru rezolvarea unei probleme precum şi căile şi mijloacele dorite pentru obţinerea informaţiilor. În acest sens trebuie avută în vedere de către autorităţile administraţiei publice o mai bună informare a cetăţeanului asupra serviciilor oferite, a modului de acces la ele şi documentele necesare în vederea obţinerii produsului final. Pentru a determina administraţia publică să adopte soluţii IT&C complete şi performante care să eficientizeze activitatea curentă a funcţionarilor publici şi, implicit, să genereze o ameliorare vizibilă a relaţiilor cu cetăţeanul, ar trebui identificate problemele majore care se opun procesului de informatizare. Apreciem că, acestea pot fi canalizate pe două mari direcţii: resursele financiare şi resursele umane. Problema limitării din punct de vedere financiar poate fi soluţionata prin implicarea activă a sectorului privat care să pună la dispoziţia instituţiilor publice soluţii de finanţare atractive, cu atât mai mult cu cât legislaţia achiziţiilor publice permite adoptarea variantei leasing pentru sisteme informatice complete, integrate. O altă posibilitate avantajoasă ar fi aceea a unor parteneriate public-privat bazate pe aportul iniţial majoritar al investitorului privat care să susţină atât componentă de furnizare a soluţiei informatice complete, cât şi pe cea de implementare şi suport ulterior în vederea utilizării eficiente a noului sistem şi obţinerii unui pachet de servicii electronice util şi performant. În ceea ce priveşte celălalt aspect, acela al resurselor umane, este de notorietate faptul că administraţia publică locală nu dispune în acest moment de personal calificat pentru implementarea unor soluţii IT&C complexe, iar specialiştii în domeniu fac faţă cu greu unei asemenea provocări din lipsă de timp, fonduri sau chiar motivaţie. 18
Reforma administrativă este necesară numai în condiţiile în care ea va fi realizată conştiincios şi va avea efecte pozitive. Deşi statele europene dezvoltate constituie un model, să nu facem reforma doar că aşa spune Uniunea Europeană, ci pentru că românii au nevoie de ea.
1.
Bibliografie selectivă
în managementul public, Editura Universitară, Androniceanu A. – Noutăţi
Bucureşti, 2008 2.
Plumb I. (Coord.) – Managementul serviciilor publice, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2004 3.
Popescu C. – Managementul serviciilor publice, Editura Universiy Press, Târgovişte,
4.
Website-uri
2009 www.cadranpolitic.ro;
:
www.administraţie.ro;
www.ccimm.ro;
www.anaf.mfinante.ro;
www.cdep.ro;
www.artfin.ro;
www.cspd.ro;
www.e-
guvernare.ro;www.euabc.ro;www.eufinantare.ro;www.euractiv.ro; www.gov.ro; www.info-legal.ro; www.intercultural.ro; www.mcti.ro;www.modernizare.gov.ro; www.presidency.ro 5.
Legea nr. 47/07.07.1994 privind organizarea şi funcţionarea Preşedenţiei României,
publicată în M.O. nr. 175/11.07.1994 6.
Legea nr. 215/23.04.2001 privind administraţia publică locală, publicată în M.O. nr.
204/23.04.2001 7.
Legea nr. 326/28.06.2001 privind serviciile publice de gospodărie comunală,
publicată în M.O. nr. 359/04.07.2001 8.
Popescu, I., Profiroiu, A., Bazele administraţiei publice, Editura Economică,
Bucureşti, 2003 9.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 123/20.II.2007 15
Republicării Legea Administraţiei Publice Locale nr. 215/2001*) 10.
Documente Primăria Municipiului Braşov / Serviciul administraţiei publice locale
19
