MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE

MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE -SISTEMUL SERVICIILOR PUBLICE LOCALE-

PROFESOR COORDONATOR :

FLORIN POPA PROFESOR TITULAR DE CURS:

DRAGOS DINCA ELEVI:

DOBRE FLORINA POSTELNICU GABRIELA-ALEXANDRA GABRIELA-ALEXANDRA

1

CUPRINS

Aspecte generale privind serviciile publice locale………………………………………..2 locale………………………………………..2 Categorii de servicii publice locale……………………… locale………………………………………………… …………………………...…..4 ...…..4 Serviciul public de protectie civila………………………………………..…...5 civila………………………………………..…...5 Serviciul de autorizare a constructiilor……………… constructiilor……………………………………...…6 ……………………...…6 Servicii publice comunitare de evidenta a persoanelor……………………......6 Servicii comunitare pentru situatii de urgenta…………………………..……..7 Servicii comunitare pentru cadastru si agricultura…………………….............8 Servicii publice de gospodarie comunala si perspectiva Europeana……………………………………………………...........................8 Servicii publice comerciale……………………… comerciale…………………………………………………… …………………………….9 .9 Serviciul public de salubrizare……………………………………………….10 salubrizare……………………………………………….10 Servicii publice privind energia electrica si termica…………………………10 Servicii publice de d e transport calatori………………………………………...10 Servicii publice de intretinere a spatiilor verzi………………………………11 Consideratii legislative …………………………………………………..........................11 …………………………………………………..........................11 Locul de realizare a serviciilor publice locale…………………………………………...15 Roluri in materie de furnizare a serviciilor publice locale……………….........................17

2

Aspecte generale privind serviciile publice locale Serviciile Serviciile publice publice pot fi considerate considerate “ocupatii” “ocupatii” ale unor persoane, “actiuni” “actiuni” sau “munci prestate in interesul cuiva”, “organisme” sau subdiviziuni ce fac parte dintr-un ansamblu administrativ sau economic1. Conceptul de serviciu public a aparut la sfarsitul secolului al XlX-lea, atunci cand interventiile statului s-au accentuat in domenii precum:transportul, sanatate, educatie2. Termenul de serviciu public este utilizat atat in sens de organizatie, de organism social, cat si in sens functional, de activitate desfasurata de acest organism3. O categorie distinctă de servicii publice o reprezintă serviciile publice locale. Acestea au apărut ca rezultat al descentralizării şi aplicării principiului subsidiarităţii, în sensul că nevoile unei colectivităţi locale trebuie să fie satisfăcute prin servicii organizate de către acea colectivitate. Pentru existenţa unor astfel de servicii este necesar un cadru legislativ care să definească: - autorităţile organizatoare ale serviciului; - modalităţile posibile de organizare; - obligaţiile de tip serviciu public care trebuie satisfăcute de operatorii care le au în sarcină (de exemplu, întreţinerea serviciului în anumite condiţii); - modalităţile de finanţare; - modu modull de exerc exercit itare are a actu actulu luii de regl reglare are şi, şi, în spec specia ial, l, exis existe tenţ nţaa unei unei auto autori rită tăţi ţi independente, cu misiuni clar precizate în ceea ce priveşte reglarea serviciului (cum se împart responsabilităţile la anumite niveluri: puteri centrale, autorităţi locale, autorităţi regulatoare, oficii ale concurenţei); 1

Le Petit Larousse, Paris, 1993 F. Teulon, 2002:7, citat de Lucica Matei, Management Public, editia a ll-a, Editura Economica, 2006, p. 237 3 Alexandru Ioan, , Administratia Administratia publica.Teorii.Realitati.Perspective.Ed. publica.Teorii.Realitati.Perspective.Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999,  pag. 290. 2

3

- modalităţile de informare ale beneficiarilor şi ale autorităţilor publice. În ceea ce priveşte sfera serviciilor publice locale, întinderea acestora în raport cu nivelul central, prof. Ioan Alexandru, citându-l pe W. Dillinger, identifică trei modele ale relaţiilor funcţionale central/local. A. MODELUL AUTONOMIEI RELATIVE

Acest model se defineşte prin următoarele caracteristici: • Independenţă a serviciilor publice locale în interiorul statului; • Libertate de acţiune într-un cadru bine definit; • Acest cadru este definit prin legislaţie; • Control limitat; • Veniturile autorităţilor locale provin în cea mai mare parte din taxe locale; • Libertatea de a urma sau nu programul de guvernare al „centrului“; • Competenţă politică şi administrativă mare pe plan local; • Supraveghere limitată a autorităţilor locale de către instituţiile centrale din teritoriu; • Mare adaptabilitate în luarea deciziilor pentru satisfacerea optimă a nevoilor cetăţenilor; • Permite inechităţi în cheltuielile şi eficienţa furnizării serviciilor. B. MODELUL DE AGENŢIE

• Autorităţil Autorităţilee locale locale sunt extensii în teritoriu teritoriu ale celor centrale sau agenţii agenţii ale autorităţii autorităţii centrale în teritoriu; • Autorităţile locale şi activitatea lor sunt reglementate reg lementate detaliat în legislaţie; • Avem reglementări stricte şi un control pe măsură în ceea ce priveşte activitatea autorităţilor locale; • Taxele ce se strâng pe plan local sunt nesemnificative; • Finanţare, în mare măsură, de la nivel central; • Competenţă politică mică la nivel local; • Se poate să existe o competenţă administrativă mai mare; • Există o supraveghere amănunţită a autorităţilor locale de către instituţiile centrale deplasate în teritoriu;

4

• Adapt Adaptab abil ilit itat atee mai mai mică mică în luar luarea ea deci decizii ziilo lorr şi sati satisf sface acerea rea unor unor neces necesit ităţ ăţii ale ale cetăţenilor; • Costuri mai mari, eficienţă mai mare şi echitate în furnizarea de servicii publice; • Se pot utiliza organizaţii non-guvernamentale pentru furnizarea de servicii publice, dar  supravegheate de agenţiile guvernamentale. C. MODELUL DE INTERACŢIUNE

• Nu există o delimitare clară între autoritatea centrală şi cea locală, ci de la caz la caz, adică situaţia este diferită de la serviciu la serviciu (cine furnizează şi cine plăteşte serviciul public); • Procesul de luare a deciziilor nu este dominat nici de autorităţile centrale, nici de cele locale (există o interacţiune, un sistem „check and balances“); • Există competenţe politice şi administrative şi la nivel central, şi la nivel local; • Veniturile autorităţilor locale provin din taxe şi impozite locale, dar şi din transferuri de la nivel central; • Adunarea taxelor şi impozitelor, dar şi transferul sunt responsabilităţi împărţite între nivelul central şi cel local; • Se înreg înregis istr trea ează ză o oarec oarecare are li lips psăă de adapt adaptab abil ilit itat atee şi flexi flexibi bili lita tate te în rezol rezolva varea rea corespunzătoare a problemelor colectivităţii locale, datorită timpului necesar ajungerii la o înţelegere comună din cauză că ori nivelul central, ori cel local va trebui să accepte un compromis; • Necesită sisteme bine organizate din punct de vedere politic, care asigură o foarte bună reprezentativitate a intereselor; • Se utiliz utilizeaz eazăă organiz organizaţi aţiii non-guv non-guverna ernamen mental talee sau agenţi agenţiii guvernam guvernament entale ale pentru pentru furnizarea de servicii.

Categorii de servicii publice locale Autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa servicii publice în condiţiile Legii nr. 215/2001 în orice domeniu de activitate. Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi, sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general, cum ar fi 5

aliment alimentarea area cu apă, apă, transp transport ortul ul de energie energie termic termică, ă, distri distribui buirea rea gazelor gazelor,, canali canalizare zare,, salubritate salubritate etc. Aceste Aceste activităţi activităţi care satisfac satisfac interese generale trebuie trebuie asigurate asigurate de către autorităţile publice locale în virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele. Ca atare, atare, servici serviciul ul public public este este mij mijloc locul ul admini administr straţi aţiei ei prin prin care se prestea prestează ză cetăţenilor servicii de interes general, în regim de putere politică. Înfiinţarea serviciilor   publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar organizarea organizarea şi funcţionarea funcţionarea lor constitui constituiee atributul atributul autorităţilor autorităţilor executive, executive, adică al  prefecţilor şi primarilor. În categoria serviciilor publice locale se includ: a) servicii publice cu caracter statal;  b) serviciile comunitare (înfiinţate la nivel local, dar şi judeţean); c) servicii publice de gospodărie comunală; d) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor de gospodărie comunală); e) servicii publice comerciale; f) serviciul public pentru activităţi culturale. Serviciile publice cu caracter statal 

Serviciile publice cu caracter statal sunt: 

serviciul de pază, asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr. 371/2004

  privin privindd înfiin înfiinţare ţarea, a, organiz organizarea area şi funcţi funcţionar onarea ea Pol Poliţi iţiei ei Comuni Comunitar tare, e, publica publicată tă în Monitorul Oficial nr. 878/2004); 

serviciul public de protecţie civilă;



serviciul de autorizare a construcţiilor.

 Serviciul public de protecţie civilă

Serviciul Serviciul public de protecţie protecţie civilă funcţionează funcţionează în baza Legii nr. 106/1996, 106/1996, este  part  partee comp compone onent ntăă a apără apărări riii naţi naţiona onale le şi cupri cuprind ndee ansam ansambl blul ul măsuri măsurilo lorr adopt adoptat atee şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei, bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu în caz de război sau dezastre. Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau în:

6



prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi

 protejarea ei împotriva efectelor acestora; 



asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale; participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei naţionale şi a

teritoriului pentru apărare. Formaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care participă la limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor teroriste, inamice sau a dezastrelor. Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativteritoriale teritoriale,, care aprobă structura organizatorică organizatorică a acestui acestui serviciu, serviciu, repartizează repartizează fondurile  băneşti necesare prin bugetul local, aprobă metodologia de înştiinţare şi alarmare în locali localitat tate, e, precum precum şi măsuri măsurile le propuse propuse de şeful şeful protecţ protecţiei iei civile civile pentru pentru înlătu înlăturare rareaa urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer.  Serviciul de autorizare a construcţiilor 

Executarea construcţiilor, indiferent de destinaţia lor, se poate face numai pe baza actului administrativ de autoritate emis în concordanţă cu normele legale referitoare la  proiectarea, amplasarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Autorizaţia Autorizaţia de construire construire

este actul de autoritate al administraţiei publice locale

 prin care se asigură respectarea normelor legale în domeniul construcţiilor. Acea Aceast stăă auto autori riza zaţi ţiee se elib eliber ereaz eazăă de cătr cătree admi admini nist stra raţi ţiaa publi publică că pe baza baza certificatului de urbanism, a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul  persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii în termenul stipulat. Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativteritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică în condiţiile încadrării în planurile de urbanism. Contravenţiile

în domeniul construcţiilor se constată de către personalul de

control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvârşite în raza lor administrativterito teritorial rială. ă. O dată dată cu aplica aplicarea rea sancţi sancţiuni unilor lor contrave contravenţi nţional onalee se dispune dispune înceta încetarea rea executării construcţiei sau desfiinţarea ei.

7

Serviciile comunitare înfiinţate la nivel local şi judeţean

Potr Potriv ivit it regl reglem ement entări ărilo lorr însc înscri rise se în O.G. O.G. nr.8 nr.84/ 4/33 augu august st 2001 20014, servic servicii iile le comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt: serviciile privind evidenţa populaţiei, serviciile privind evidenţa paşapoartelor, serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură.  Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor   A. Serviciile Serviciile publice publice comunitare comunitare locale locale de evidenţă evidenţă a persoanelor  persoanelor 

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se înfiinţează, în subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, prin reorganizarea compar comparti time ment ntel elor or de stare stare civi civilă lă din din apara aparatu tull propri propriuu al cons consil ilii iilo lorr loca locale le şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne. Servici Serviciii publice publice comuni comunitar taree locale locale se înfii înfiinţea nţează ză şi în sectoa sectoarel relee munici municipiu piului lui Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consil consiliil iilor or locale locale ale sectoa sectoarel relor or munici municipiu piului lui Bucureş Bucureşti, ti, precum precum şi a activi activităţ tăţii ii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne.  B. Serviciile Serviciile comunitar comunitaree judeţene judeţene de evidenţă evidenţă a persoanel persoanelor  or 

Serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se înfiinţează în subordinea consiliilor judeţene, prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul  propriu al consiliilor judeţene, precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim  permise de conducere şi certificate de înmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne. În subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate înfiinţa serviciul  public  public comunitar comunitar de evidenţă evidenţă a persoanelor persoanelor al municipiul municipiului ui Bucureşti Bucureşti prin reorganizarea reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei, permise de conducere şi certi certifi fica cate te de înma înmatr tric icul ulare are a autov autovehi ehicu cule lelo lorr din din cadr cadrul ul Servi Servici ciul ului ui de evide evidenţ nţăă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne. 4

Ordonanţa Guvernului nr. 84/30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, publicată în MO nr. 544/2001

8

 Serviciile comunitare privind evidenţa paşapoartelor 5

Servici Serviciile ile public publicee comuni comunitare tare pentru pentru eliber eliberarea area şi evidenţ evidenţaa paşapoa paşapoarte rtelor lor din cadrul cadrul prefect prefecturi urilor lor judeţen judeţene, e, respect respectiv iv a munici municipiu piului lui Bucureş Bucureşti ti asigură asigură întocm întocmire irea, a,  păstrarea, evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple. Coordona Coordonarea rea şi control controlul ul metodol metodologic ogic al acesto acestorr servic servicii ii se asigură asigură de către către Direcţi Direcţiaa generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice. Minist Ministerul erul Admini Administr straţi aţiei ei Publice Publice,, prin prin Direcţ Direcţia ia general generalăă pentru pentru paşapoa paşapoarte rte,, asigură asigură   pune punerea rea în apli aplica care, re, într într-o -o conce concepţ pţie ie unit unitar ară, ă, a legi legisl slaţ aţie ieii în vigo vigoare are în domeni domeniul ul   paş paşap apoa oart rtel elor or simp simple le,, prec precum um şi a prog progra rame melo lorr de refo reform rmăă priv privin indd apro apropi pier erea ea administraţiei publice de cetăţean.  Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţă 6 

Servi Servici ciil ilee publi publice ce comu comuni nita tare re pent pentru ru situ situaţ aţii ii de urgen urgenţă ţă se organ organiz izeaz eazăă în subordi subordinea nea consili consiliilo ilorr locale locale ale comune comunelor lor,, oraşelo oraşelor, r, munici municipii piilor lor şi ale sectoa sectoarel relor  or  municipiului Bucureşti. Serviciile Serviciile publice comunitare pentru situaţii situaţii de urgenţă au ca scopuri scopuri principale: principale: apărarea vieţii, bunurilor şi mediului împotriva incendiilor şi dezastrelor, precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă. Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională. Servici Serviciile ile publice publice comuni comunitare tare pentru pentru situaţ situaţii ii de urgenţă urgenţă sunt sunt profes profesion ionist istee şi voluntare. La nivelul nivelul unităţilor unităţilor administrativ administrativ-terito -teritoriale riale - comune, oraşe şi municipii municipii – s-au înfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură.7 

5

Ordonanţa Guvernului nr. 83/30.08.2001, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor, publicată în M.O. nr. 543/01.09.2001 6

Ordonanţa Guvernului nr. 88/30.08.2001, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, publicată în M.O. 544/01.09.2001 7

Ordonanţa Guvernului nr. 13/26 iulie 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultura, publicată în M.O. nr. 461/13.08.2001

9

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie, după caz, în compartimente compartimente distincte, distincte, organizate organizate în cadrul aparatului propriu al consiliilo consiliilorr locale locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică, în subordinea consiliilor locale, finanţate din venituri venituri extrabugetar extrabugetaree şi din subvenţii subvenţii acordate de la bugetul local. Îndrumarea Îndrumarea tehnicometodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficii oficiile le judeţe judeţene ne de cadast cadastru, ru, geodezi geodeziee şi cartogra cartografie fie şi de către către direcţ direcţiil iilee general generalee  judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară.  Servicii publice de gospodărie comunală şi perspectiva europeană

Sectorul serviciilor publice de gospodărie comunală a suferit transformări majore în ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric, tehnic şi administrativ, dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs în urma unor acţiuni  planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate, aceste transformări având cu precădere un caracter aleator şi conjunctural. Încă de la început, trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru  populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor în procesul de ridicare a calităţii vieţii. Prevederile Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, a Legii nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală, împreună cu reglementările anterioare, respectiv Legea nr. 213/1998 privind proprietatea  publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent, pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală.  Servicii publice comerciale

Din categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii: 

organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare;



serviciul de exploatare a parcajelor publice;



licenţierea transportului privat de călători;



expunerea firmelor şi reclamelor publicitare;



organizarea şi funcţionarea cimitirelor;

10



serviciul public de ecarisaj. Realizarea unor activităţi specifice de învăţământ, artă, cultură, sănătate, la nivel

local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate în teritoriu, însă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice, cu  personalitate juridică, prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor  locale. Un servi servici ciuu publi publicc cu carac caracte terr cult cultura urall are ca obie obiect ct de acti activi vita tate te iniţ iniţie iere rea, a, derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter  artist artistic, ic, ştiinţ ştiinţifi ific, c, documen documentar tar în regie regie proprie proprie sau în colabo colaborare rare cu alte alte instit instituţi uţiii guvernamentale sau nonguvernamentale.  Serviciul public de salubrizare

Salubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale.  Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală, autorităţile publice alese fiind responsabile în faţa cetăţenilor de modul în care gestionează energia, sub orice formă. Integrarea în Comunitatea Europeană presupune respectarea „Cartei Europene a Energiei” în vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei, accesul liber la piaţa producătorilor, introducerea concurenţei etc.). OUG nr. 63/1998 privind energia electrică şi termică, modificată de OUG nr. 67/2000 reglementează producerea, transportul şi distribuţia energiei; livrarea şi folosirea energiei; autorităţile implicate; utilizarea eficientă a energiei etc .  Serviciul public de distribuţie a energiei termice

Serviciul public asigurat de administraţia locală în vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare. Pentru a-şi realiza strategia în domeniul serviciului public de termoficare, 11

administraţia locală are ca obiective: ♦ asigurarea capacităţilor de producere / preluare a energiei termice de la furnizor; ♦ menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficare; ♦ asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la consumatori; ♦ creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costului.  Serviciul public de transport călători 

În România, transportul urban de călători se efectuează de către administraţia publică locală, prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital  privat precum şi prin persoane fizice autorizate.  Serviciul public de întreţinere a spaţiilor verzi 

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice, zone de agrement aferente localităţii, scuaruri între ansamblurile de clădiri, precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinând instituţiilor şi agenţilor economici). Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de întreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora: 

funcţia ecologică – prin care se realizează climatul normal, combaterea

 poluării fonice şi a aerului, ameliorarea compoziţiei chimice a apei, solului şi aerului; 

funcţia de loisir – prin care se asigură activităţile sportive, odihnă,

agrement; 

funcţia complementară – prin care se asigură funcţionarea normală a

comerţului, alimentaţiei publice, educaţiei şi învăţământului.

CONSIDERAŢII LEGISLATIVE PRIVIND SERVICIILE PUBLICE LOCALE ÎN ROMÂNIA În situaţia în care în viaţa unui stat au loc schimbări politice structurale şi anume, când se schimbă regimul politic, ori când un stat îşi reînnoieşte fundamental bazele  politico-juridice, economice, sistemul social-politic, este necesară adoptarea unei noi legi

12

fundam fundament entale ale.. Schimbă Schimbăril rilee menţio menţionat natee au dus la adopta adoptarea rea în Români Româniaa a unei noi Constituţii în 1991. Consti Constituţ tuţia ia din 1991 cuprind cuprindea ea în Titlul Titlul III Autori Autorităţ tăţil ilee public publice, e, titlu titlu astfel astfel structurat încât să reflecte concepţia constituantei cu privire la distribuirea competenţelor  între principalele categorii de instituţii care deţin exerciţiul puterilor în stat şi raporturile dintre ele. Capitolul V al acelui Titlu, Administraţia publică, reglementează administraţia  publică centrală de specialitate şi administraţia administraţia publică locală. locală. Astfel, în art. 119 se precizează că administraţia publică din unităţile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice, iar în art. 120 ca autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii. Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe8. Pe baza principiilor constituţionale, a fost adoptată Legea administraţiei publice locale nr. 69/19919, lege care accentuează revenirea la tradiţia românească cu privire la modul de organizare şi funcţionare al administraţiei publice locale, preluând principiile legislaţiei interbelice în materie10. 8

Constituţia din 1991 instituie la nivelul administraţiei publice locale regimul de descentralizare – I. Vida, Puterea executivă şi administraţia publică, RA Monitorul Oficial, Bucureşti Bucureşti 1994, p. 18.

9

Publicată în M. Of. nr. 169 din 16 august 1991.

10

În acest capitol capitol ne vom opri, pe lângă Constituţie Constituţie,, asupra asupra câtorva acte normative normative de o importanţă importanţă covârşitoare în dezvoltarea serviciilor publice locale – Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991 şi Legea finanţelor publice locale nr. 189/1998. Pe lângă cele două acte normative amintite, există o întreagă listă de reglementări care au jucat un rol în promovarea serviciilor publice locale. Dintre acestea amintim: Legea nr. 5/1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor până la organizarea de alegeri locale, publicată în M. Of. nr. 92/1990 din 20.08.1990, Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicată în M. Of. nr. 122 din 8 noiembrie 1990, Legea nr. 30/1990 privind angajarea salariaţilor  în funcţie de competenţă, publicată în M. Of. nr. 125 din 16 noiembrie 1990, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, publicată în M. Of. nr. 163 din 7 august 1991, Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, publicată în M. Of. nr. 152/1991, Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, publicată în M. Of. nr. 127 din 24 mai 1994, Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, publicată în M. Of. nr. 139/1994, Legea nr. 67/1995 privind ajutorul social, publicată în M. Of. nr. 131 din 29 iunie 1995, Legea finanţelor publice nr. 72/1996, publicată în M. Of. nr. 152 din 17 iulie 1996, Legea protecţiei civile nr. 106/1996, publicată în M. Of. nr. 241/1996, Legea locuinţei nr. 114/1996, publicată în M. Of. nr.254 din 21 octombrie 1996, Legea cu privire la actele de stare civilă nr. 119/1996, publicată în M. Of. nr. 282 din 11 noiembrie 1996, Legea apelor nr. 107/1996, publicată în M. Of. nr. 224 din 8 octombrie 1996, Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 84/1996, publicată în M. Of. nr.159 din 24 iulie 1996, Legea privind evidenţa  populaţiei şi cartea de identitate nr. 105/1996, publicată în M. Of. nr. 237 din 30 septembrie 1996, Legea  privind dezvoltarea regională regională în România, nr. 151/1998, publicată publicată în M. Of. din 15 iulie 1998, Decretul -

13

Legea stabileşte că administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se înte întemei meiaz azăă pe prin princi cipi piil ilee auton autonom omie ieii loca locale le,, desc descen entr tral aliz izări ăriii serv servic icii iilo lorr publi publice, ce, eligib eligibili ilităţ tăţii ii autori autorităţ tăţilo ilorr admini administr straţi aţiei ei public publicee locale locale şi consul consultăr tării ii cetăţe cetăţenil nilor or în  problemele locale de interes deosebit. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de lege. În fiecar fiecaree judeţ judeţ se alege alege un consil consiliu iu judeţe judeţean, an, care coordone coordonează ază activi activitat tatea ea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul  judeţean alege, din rândul membrilor săi, preşedintele şi delegaţia permanentă. Raporturile dintre administraţia publică judeţeană şi cea locală au la bază principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor comune. În relaţiile dintre administraţia publică locală şi cea judeţeană nu există raporturi de subordonare. Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, cu respectarea legii, în problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi  publice. Legea face referiri şi la bunurile unităţilor administrativ-teritoriale: constituie   patrimoniul patrimoniul unităţii administrativ-te administrativ-teritor ritoriale iale bunurile bunurile mobile mobile şi imobile imobile care aparţin aparţin domeniului domeniului public de interes interes local, local, domeniului domeniului privat al acesteia, acesteia, precum şi drepturile drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial. Potr Potriv ivit it art. art. 76, 76, cons consil ilii iile le loca locale le şi cele cele jude judeţe ţene ne hotă hotără răsc sc cu priv privir iree la concesionarea, concesionarea, închirierea, închirierea, locaţia locaţia de gestiune gestiune a bunurilor bunurilor aparţinând aparţinând domeniului domeniului public sau privat. De asemenea, consiliile locale şi cele judeţene pot hotărî înfiinţarea, în condiţi condiţiile ile legii, legii, a unor unor societ societăţi ăţi comerc comercial iale, e, asocia asociaţi ţii,i, agenţi agenţiii şi pot organiz organizaa alte alte

Lege nr. 8 din ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea organelor locale ale administraţiei de stat, O.G. nr. 69/1994 privind unele măsuri pentru reorganizarea regiilor autonome de interes local, republicată în M. Of. nr. 20 din 30 ianuarie 1995, aprobată prin Legea nr. 135/1994, publicată în M. Of. nr. 366 din 30 decembrie decembrie 1994, O.G. nr. 10/1995 10/1995 privind privind creştere creştereaa competenţ competenţei ei autorită autorităţilor ţilor publice locale locale pentru pentru aprobarea documentaţiilor documentaţiilor tehnice economice ale investitorilor investitorilor locali şi judeţeni, judeţeni, publicată în M. Of. nr. 22/1995, H.G. nr. 103/1992 pentru aprobarea Regulamentului-cadru orientativ de funcţionare a consiliilor  locale, publicată în M. Of. nr. 47 din 23 martie 1992, H.G. nr. 127/1992 pentru aprobarea Statutului-cadru orientativ al comunei şi oraşului, oraşului, publicată în M. Of. nr. 54 din 31 martie 1992, H.G. nr. 525/1996 525/1996 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism, publicată în M. Of. nr. 149/1996.

14

activităţi, în scopul executării unor lucrări de interes local, cu capital social constituit prin aportul consiliilor şi al altor persoane juridice şi fizice (art.82). Referirile Legii 69/1991 a administraţiei publice locale cu privire la serviciile  publice  publice locale, locale, se completau completau cu prevederile prevederile Legii privatizării privatizării societăţilor societăţilor comerciale comerciale nr. 58/199111 şi ale Legii contractului de management nr. 66/199312 . Dezvoltarea serviciilor publice locale a fost impulsionată de adoptarea legislaţiei în domeniul finanţelor publice locale. Astfel, considerându-se că normele care asigură autorităţilor locale autonomie în diferite ramuri de activitate (cultură, instituţii sociale, sănătate, agricultură etc.) nu pot   produce produce efectul efectul dorit dorit şi devin formale formale dacă nu sunt sunt susţi susţinut nutee şi de acte acte normati normative ve adecvat adecvatee pentru pentru crearea crearea condiţ condiţiil iilor or dezvol dezvoltăr tării ii autonom autonomiei iei şi în domeni domeniul ul financ financiar iar.. Pornind de la aceasta constatare a fost adoptata Legea finanţelor publice locale nr. 189/199813. Legea 189/1998 avea menirea să asigure o autonomie cât mai largă în domeniul finanţelor publice locale, urmărind să contribuie la soluţionarea următoarelor neajunsuri: • Resurse financiare insuficiente, în raport cu necesităţile de cheltuieli; • Lipsa Lipsa unui sistem sistem care să stimul stimuleze eze autori autorităţ tăţile ile admini administr straţi aţiei ei publice publice locale locale în descop descoper erir irea ea de noi noi resu resurs rsee pent pentru ru creşt creşter erea ea veni venitu turi rilo lorr propr proprii ii,, pe de o part partee şi raţionalizarea cheltuielilor, pe de altă parte; • Disfuncţionalităţi în administrarea bugetelor locale, cauzate îndeosebi, de aprobarea cu întârziere a bugetului de stat şi implicit a transferurilor şi a sumelor defalcate din impozitul pe salarii către bugetele locale; • Criter Criterii ii şi mij mijloa loace ce neadecv neadecvate ate pentru pentru desfăş desfăşura urarea rea unui unui manage management ment de calita calitate, te, eficient şi operativ în sectorul serviciilor publice; • Lipsa personalului de specialitate (fiscal, tehnic, etc.) cu ajutorul căruia administraţia  publică să-şi îndeplinească sarcinile.

11

Publicată în M. Of. nr. 169 din 16 august 1991.

12

Publicată în M. Of. nr. 244 din 13 octombrie 1993.

13

Publicată în M. Of. nr. 404 din 22 octombrie 1998.

15

Legea îşi propunea să dezvolte dezvolte rolul autorităţilo autorităţilorr administraţ administraţiei iei publice locale locale în conformitate cu principiile autonomiei locale şi cu mecanismele economiei de piaţă, să stabil stabileas ească că resurs resursele ele financ financiar iaree ale admini administr straţi aţiei ei publice publice locale locale în concord concordanţ anţăă cu obligaţiile de administrare. În anul 2001, pornind de la observaţia că Legea 69 a administraţiei publice locale adoptată în anul 1991, nu mai corespunde evoluţiilor administraţiei publice româneşti, a fost adoptată o nouă lege care să reglementeze organizarea şi funcţionarea administraţiei  publice locale şi implicit serviciile publice de la acest nivel 14. Secţiunea a 2-a a Capitolului IV din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, este intitulată: „Serviciile publice ale comunei, oraşului şi aparatul propriu de specialitat specialitatee al autorităţil autorităţilor or administra administraţiei ţiei publice locale”, locale”, iar în cuprinsul cuprinsul articolelor articolelor din această secţiune, sunt utilizate sintagmele „servicii publice ale comunei sau oraşului”. Precizarea din titlul secţiunii, ne determină să considerăm că în realitate este vorba despre două categorii de servicii publice locale: - servicii publice organizate de autorităţile administraţiei publice locale; - servicii publice subordonate autorităţilor administraţiei publice locale. Legea Legea aminti amintită, tă, 215/2001 215/2001,, reprezi reprezintă ntă cadrul cadrul general general de regleme reglementa ntare re pentru pentru serviciile publice locale. Acest cadru general era completat de Legea privind regimul concesiunilor nr. 219/199815. Rezultat Rezultat al tendinţelor tendinţelor de descentrali descentralizare zare a serviciilo serviciilorr publice, publice, începând din anul 2000, autorităţile locale au primit noi responsabilităţi în următoarele domenii: - colectarea impozitelor şi taxelor locale; 14

Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 publicată în M. Of. nr. 204 din 23 aprilie 2001.

În categoria actelor normative ce vizează direct serviciile publice locale, amintim: • Legea 326/2001 privind serviciile publice de gospodărie comunală; • Ordonanţ Ordonanţaa Guvernulu Guvernuluii României României 32/2002 privind privind organiza organizarea rea şi funcţiona funcţionarea rea servicii serviciilor lor publice publice de alimentare cu apă şi canalizare; • Ordonanţa Guvernului României 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale; • Ordonanţa Guvernului României nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor; • Ordonanţa Guvernului României nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor   publice comunitare pentru situaţii de urgen ţă; • Ordonanţa Guvernului României nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor   publice comunitare de evidenţă a persoanelor; • Ordonanţa Guvernului României nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor ; • Ordonanţa Guvernului României nr. 86/2001 privind serviciile de transport public local de călători; • Ordonanţa Guvernului României nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat. 15

16

- susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului; - susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap; - asistenţa socială; - învăţământul preuniversitar de stat; - serviciile de gospodărie comunală; - serviciile comunitare de urgenţă; - serviciile de evidenţă informatizată a persoanei; - serviciile de poliţie comunitară. Locul de realizare a serviciilor publice locale Serviciile publice locale sunt legate de colectivitatile locale si de nivelul local de administrare.Colectivitatile sociale sunt definite drept ansamblul de persoane reunite  pentru a trai si/sau actiona in vederea realizarii unui scop comun, indiferent daca acest scop a fost stabilit in mod voluntar de persoanele respective.Potrivit opiniei specialistilor  „crite „criteriul riul cunost cunostint intei ei aparte apartenen nentei tei si scopul scopul comun comun reprezi reprezinta nta fundam fundament entul ul pentru pentru recunoasterea unei colectivitati”16. Colect Colectivi ivitat tatil ilee pot fi clasif clasifica icate te in terito teritoria riale le sau geograf geografice ice,, de interes interesee sau contractuale. Cu privire la nivelul local de administrare trebuie precizat ca la nivelul unui stat   pe langa langa intere interese se general generale, e, comune comune tuturo tuturor, r, exista exista si intere interese se ale unor colect colectivi ivitat tatii specifice. Intere Interesel selee comune comune ale unei unei colect colectivi ivitat tatii nu au intotd intotdeau eauna na aceeasi aceeasi intind intindere ere,, intrucat pot exista interese generale ale statului, dar si interese ale unor judete, dupa cum  pot exista interese ale unor comune sau a unei singure comune17. Potrivit acestor opinii18 nivelul local cuprinde municipiile, orasele si comunele, fiind diferit de nivelul judetean.

16

Zamfir C., Vlasceanu, op. cit. p. 114. Paul Negulescu, op. cit. p. 72. 18 Sustinuta si de Anibal Teodorescu in lucrarea Tratat de drept administrativ, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice Eminescu, 1929, p. 238. 17

17

In doctrina romaneasca colectivitatile locale sunt concepute in doua moduri de organizare19: a) colecti colectivit vitati atile le locale locale sunt desmembr desmembrami aminte nte ale statul statului, ui, creatii creatii ale legii legii pentru scopuri administrative, ca simple circumscriptii teritoriale ridicate la rangul de  persoane juridice si investite cu anumite drepturi de catre puterea centrala;  b) colectivit colectivitatile atile locale locale sunt privite privite ca societtai societtai naturale, naturale, la originea lor concomiten concomitente te sau anterioare statului, care se bucura de drepturi pe care statul le-a recunoscut mai cu seama decat le-a atribuit. Unii autori disting intre colectivitatile locale si cele teritoriale, considerand ca  primele le inglobeaza pe celelalte20, dar majoritatea autorilor le considera sinonime. Asadar, Asadar, serviciile serviciile publice locale sunt cele de la nivelul nivelul colectivit colectivitatil atilor or locale locale din comune, comune, orase orase si munici municipii pii.Ac .Acest estee colect colectivi ivitat tatii locale locale benefi beneficia ciaza za de persona personalit litate ate  juridica, dispun de autoritati administrative proprii, supravegherea lor se realizeaza de catre autoritati , prin intermediul unor forme de control stabilite de lege21.

Roluri in materie de furnizare a serviciilor publice locale Rolul primar al instituţiilor publice este în primul rând acela de a oferi un serviciu sau un produs unui consumator sau beneficiar. Logica urmărită de întreprinderile publice în realizarea serviciilor publice este definită de punerea în practică a politicii publice, de furnizarea unor servicii gratuite, de redistribuţie, de furnizarea unor servicii ce sunt plătite de utilizator atunci când beneficiază de ele22. Serviciile Serviciile reprezintă o serie de tranzacţii tranzacţii între client şi prestator prestator acoperind domenii mai mult sau mai puţin palpabile, servicii şi produse foarte variate cum ar fi: drumuri şi  poduri, acordarea de asistenţă persoanelor cu handicap, redistribuirea directă a banilor,  prognoza meteo, meteo, siguranţa personală. Una dintre modalităţile de realizare a procesului de reformă este schimbarea modalităţii de finanţare a serviciilor publice – de la finanţare prin impozite şi taxe către 19

Manda C., Manda C.,  Administratia publica locala din Romania , Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999, p. 40-41. 20 Gohin O., Institutions administratives , Paris, 1992, p. 60. 21 Vida I., Puterea executive si administratia publica , Ed. Monitorul Oficial, Bucuresti, 1992, p. 128. 22 Matei L., op., p. 169-175.

18

servicii publice tarifabile, finanţate prin tarife de utilizator. O componentă a acestui  proces o reprezintă reprezintă şi separarea separarea funcţională funcţională a diferitel diferitelor or activităţi activităţi,, în special producerea de distribuţia serviciilor publice, ca şi introducerea mecanismelor pieţei competitive acolo unde este posibil. În acest context, rolurile concrete pe care trebuie să le joace administraţia publică locală sunt23: a) Rolul de client în toate contractele de furnizare a serviciilor publice, ce nu presupun un contract direct furnizor – consumator individual;  b) Rol de reglementare şi monitorizare a furnizării de serviciilor publice în care există contracte directe furnizor – consumator individual; c) Rol de decizie în domeniul tarifelor de utilizator. Rolurile concrete ale furnizorului de servicii publice sunt: a) să furnizeze serviciile publice la care s-a angajat prin contract;  b) să aibă contract cu autoritatea publică; c) să aibă, dacă este cazul, contract cu beneficiarii individuali (consumatorii); d) să participe, dacă este cazul, la procesul de stabilire a tarifelor de utilizator. Rolurile concrete ale consumatorului sunt: a) să beneficieze de serviciile publice furnizate;   b) să plătea plătească scă impozi impozite, te, taxe taxe sau tarife tarife de utiliz utilizato atorr pentru pentru acoperi acoperirea rea costur costuril ilor  or  serviciilor publice de care beneficiază; c) să-şi protejeze drepturile de consumator, atunci când este cazul; d) să acţioneze în acelaşi timp şi în calitate de cetăţean, prin manifestarea dreptului său de vot, atunci când este cazul.

23

Samuelson P.A., Nordhaus D, Economie Politică, Ed. Teora, Bucureşti, 2000, p. 142.

19

Bibliografie

1. Alexandru I., Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009 2 .Androniceanu Armenia, Management Public, Ed. Universitara, 2004 3. Dinca D., Servicii publice si dezvoltare locala, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2008; 4. Matei L., Management public, Ed. Economica, 2006 5. Nicola I., Managementul serviciilor publice locale, Editura Economică,2001; 6.Parlagi A., C. Iftimoaie, Serviciile publice locale, Ed. Economică, Bucureşti 2001; 7. Plumb I., Managementul serviciilor publice, editia a ll-a, Bucuresti, ASE,2000

20