Universitatea Crestina „ Dimitrie Cantemir ” Facultatea de Relatii Economice Internationale
FINA FINAN NȚELE ELE ÎNTR ÎNTREP EPRI RIND NDER ERII II
REFERAT INVESTIȚIILE ȘI FINANȚAREA LOR
Bucuresti 2010
CUPRINS 1
Analiza echilibrului financiar al întreprinderii ………………………………………...…………… 3 Aplicație practică 1 ………………………………………………………………………..………... 5 Analiza rezultatelor întreprinderii ……………………………………………………………….…. 7 Aplicație practică 2 ……………………………………………………………………………….… 9 Decizii de investiții …..………………………………………………………………………….… 10 Aplicație practică 3 …………..………………………………………………………………….… 11 Bibliografie ……………………………………………………………………………………...… 14
Analiza echilibrului financiar al întreprinderii
2
Analiza lichiditate-exigibilitate, numita in practica tarilor occidentale analiza patrimoniala, are meritul de a pune in evidenta riscul de insolvabilitate al intreprinderii. Acesta consta in incapacitatea intreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. Numerosi analisti financiari, pornind de la abordarea juridica a bilantului, utilizeaza conceptul de
situatie neta (SN = Activ – Datorii totale) , estimand contabil valoarea drepturilor ce
le poseda proprietarii asupra intreprinderii. Indicatorul situatie neta este mai relevant, exprimand valoarea activului realizabil la un moment dat. Acest indicator intereseaza nu numai actionarii si proprietarii intreprinderii, care vor sa cunoasca valoarea pe care ei o poseda , dar, in egala masura, si creditorii pentru care activul realizabil consituie gajul creantelor lor. Astfel, situatia neta evidentiaza sumele ce vor reveni asociatilor sau actionarilor in caz de lichidare, daca cesiunea elementelor de activ asigura lichiditati la un nivel corespunzator valorii nete bilantiere a acestora, si daca nu apar datorii necontabilizate. Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta o gestiune economica sanatoasa. Aceasta crestere este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari (de exemplu reporturi din exercitiile precedente). Cresterea situatiei nete marcheaza , de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii intreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii. Valoarea negativa a situatiei nete evidentiaza o situatie prefalimentara. Aceasta este consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare. Suma acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii, iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor, ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate al intreprinderii. In aceasta situatie, datoriile totale contractate de intreprindere au depasit valoarea activului real. Notiunea de fond de rulment poate avea mai multe formulari, insa doua dintre ele prezinta interes deosebit: fondul de rulment net sau permanent, pe de o parte, si fondul de rulment propriu, pe de alta parte. Fondul de rulment permanent, determinat pe baza bilantului finaciar, constituie un fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar (FRF) si poate fi stabilit prin doua modalitati: a)
FRF = Capitaluri permanente (excl. amortiz. si proviz.) – Nevoi permanente (in valoare
neta) FRF = Capitaluri permanente (plus amortiz. si proviz.) – Nevoi permanente (in valoare bruta) In aceasta ipoteza, fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor permanente degajata de etajul superioar al bilantului pentru a acoperi nevoi de finantare din partea de jos a bilantului.
3
b)
FRF = Activ circulant net (cu lichiditate mai mica de un an) – Datorii mai mici de un an si
pasive de trezorerie In aceasta ipoteza, fondul de rulment financiar evidentiaza surplusul activelor circulante nete in raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinantate de datoriile pe termen scurt. Stabilirea fondului de rulment financiar pe baza maselor bilantiere din etajul superior al bilantului financiar este importanta, deoarece pune in evidenta influenta structurii de finantare asupra constituirii fondului de rulment financiar. Fondul de rulment financiar poate fi analizat si in functie de structura capitalurilor permanente (capitaluri proprii si datorii cu scadenta mai mare de un an), analiza care pune in evidenta gradul in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii. Indicatorul care releva acest grad de autonomie financiara este
fondul de rulment propriu , adica excedentul
capitalurilor proprii in raport cu imobilizarile nete, determinat conform relatiei:
FR propriu =
Capitaluri proprii – Imobilizari nete. Rezultatul negativ al acestei relatii de calcul, denumit
fond de rulment imprumutat ,
reflecta masura indatorarii pe termen lung, pentru finantarea nevoilor pe termen scurt.
FR imprumutat = FRF – FR propriu Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie sa existe intre nevoile temporare si resursele temporare, bilantul patrimonial pune in evidenta un alt indicator de echilibru financiar denumit
nevoia de fond de rulment. NFR = Nevoi temporare (excl. disponibilitatile) - Resurse temporare (excl. credite bancare pe termen scurt) Daca nevoia de fond de rulment este pozitiva, ea semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Daca nevoia de fond de rulment este negativa, ea semnifica un surplus de resurse temporare, in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante, sau necesitati temporare mai mici decat sursele temporare posibile de mobilizat. In cadrul analizei patrimoniale, diferenta dintre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment reprezinta
trezoreria neta (TN) .
TN = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment Daca trezoreria neta este pozitiva (FRF>NFR), atunci excedentul de finantare, expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente, se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa. Aceasta situatie favorabila se concretizeaza intr-o imbogatire a trezoreriei, intrucat intreprinderea dispune din abundenta de lichiditati care ii permit, atat
4
rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si/sau financiara. Trezoreria neta negativa (FRF
Aplicație practică 1 Pe baza bilantului prezentat, determinati indicatorii de echilibru financiar patrimonial la inceputul si sfarsitul exercitiului 2007 si interpretati variatia rezultatelor obtinute.
Bilant la 31.12.2007 Activ Active imobilizate Stocuri Creante Disponibilitati Cheltuieli
in
31.12.200
31.12.200
Pasiv
31.12.200
31.12.2007
6
7
104703 177559 64621
252975 159040 95171
Capital social Rez. reportat Rez.
200 0 (349298)
200 (349298) (69346)
58691 2786
136051 6385
exercitiului Datorii>1an Datorii<1an
22715 734743
67535 1000531
408360
649622
Total
408360
649622
6
avans
Total
1) Determinarea situatiei nete (SN): SN = Activ – Datorii totale SN (2006) = 408360 – (22715 + 734743) = - 349098 SN (2007) = 649622 – (67535 + 1000531) = - 418444 ∆SN
= SN (2007) – SN (2006) = - 418444 + 349098 = - 69346 Situatia neta la inceputul exercitiului 2007 este egala cu capitalurile proprii. Situatia neta la
sfarsitul exercitiului 2007 este egala cu capitalurile proprii initiale (-349098) majorate cu pierderea exercitiului 2006 (-69346). Scaderea situatie nete, de la un exercitiu la altul, indica o diminuare patrimoniala a intreprinderii, o diminuare a valorii acesteia pe seama pierderii din exercitiul anterior. 5
2) Determinarea fondului de rulment financiar (FRF): a) FRF = Capitaluri permanente (excl. amortiz. si proviz.) – Nevoi permanente (in val. neta) FRF (2006) = (200 – 349298 + 22715) – 104703 = - 431086 FRF (2007) = (200 – 349298 – 69346 + 67535) – 252975 = - 603884 ∆FRF
= - 603884 + 431086 = - 172798 Valoarea negativa a FRF reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru
finantarea unor nevoi permanente, contrar principiului de finantare: nevoilor permanente li se aloca resurse permanente. b) FRF = Activ circulant net (cu lichiditate mai mica de un an) – Datorii mai mici de un an si pasive de trezorerie FRF (2006) = (177559 + 64621 + 58691 +2786) – 734743 = - 431086 FRF (2007) = (159040 + 95171 + 136051 + 6385) – 1000531 = - 603884 ∆FRF
= - 603884 + 431086 = - 172798 Situatia in care activele circulante transformabile in lichiditati sunt insuficiente pentru
rambursarea datoriilor pe termen scurt, reflecta, cel putin la prima vedere, o stare de dezechilibru, o situatie defavorabila sub aspectul solvabilitatii. FR propriu = Capitaluri proprii – Imobilizari nete FR propriu (2006) = (200 – 349298) – 104703 = - 453801 FR propriu (2007) = (200 – 349298 – 69346) – 252975 = - 671419 FR imprumutat = FRF – FR propriu FR imprumutat (2006) = - 431086 + 453801 = 22715 FR imprumutat (2007) = -603884 + 671419 = 67535
3) Determinarea nevoii de fond de rulment (NFR): NFR = Nevoi temporare (excl. disponibilitatile) - Resurse temporare (excl. credite bancare pe termen scurt) NFR (2006) = (177559 + 64621 + 2786) – 734743 = - 489777 NFR (2007) = (159040 + 95171 + 6385) – 1000531 = - 739935 ∆NFR = - 739935 + 489777 = - 250158 Nevoia de fond de rulment negativa semnifica un surplus de resurse temporare, in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante, sau necesitati temporare mai mici decat sursele temporare posibile de mobilizat.
4) Determinarea trezoreriei nete (TN): TN = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment 6
TN (2006) = - 431086 + 489777 = 58691 TN (2007) = - 671419 + 739935 = 68516 CF = 68516 – 58691 = 9825 Aceasta crestere a trezoreriei nete semnifica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor.
Analiza rezultatelor intreprinderii Structura contului de profit si pierdere pe cele trei tipuri de activitati permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale, destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare, denumite
solduri intermediare de
gestiune (SIG). Soldurile intermediare de gestiune reprezinta, de fapt, palierele succesive in formarea rezultatului final. Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si incheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercitiului).
Marja comerciala (adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau numai activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta (industriala si comerciala). Activitatea comerciala presupune cumpararea si revanzarea marfurilor, marfurile fiind considerate bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare.
Productia exercitiului include valoarea bunurilor si serviciilor “fabricate” de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Drept urmare, va include trei elemente: productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata.
Valoarea adaugata (primul sold intermediar de gestiune) exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a fortei de munca si a capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti, in cadrul activitatii curente a intreprinderii. Valoarea adaugata = Productia exercitiului + Marja comerciala – Consumuri de la terti.
Excedentul brut al exploatarii (EBE) se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata (plus subventiile de exploatare), pe de o parte, si impozitele, taxele si cheltuielile de personal, pe de alta parte. Exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, resursa principala a intreprinderii, cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii finale si a capacitatii de dezvoltare a intreprinderii. EBE = (Valoarea adaugata + Subventii de exploatare) – (Cheltuieli cu personalul + Impozite, taxe si varsaminte asimilate). 7
Rezultatul exploatarii (EBIT) priveste activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizarile (doar amortizarile economice justificate, normale ale imobilizarilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile exceptionale) si provizioanele din excedentul brut al exploatarii acesta devine un rezultat net al exploatarii: Rezulattul exploatarii = EBE + (Venituri din provizioane pentru exploatare + Alte venituri din exploatare) – (Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele pentru exploatare + Alte cheltuieli pentru exploatare).
Rezultatul curent este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si curente, cat si de cel al activitatii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operatiilor curente ale intreprinderii. Rezultatul curent = Rezultatul exploatarii + Venituri financiare – Cheltuieli financiare.
Rezultatul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care vor fi remunerate actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Profitul net urmeaza sa se distribuie sub forma dividendelor sau/si sa se reinvesteasca in intreprindere. Profitul net nerepartizat constituie sursa de finantare proprie sau element de autofinantare generat de insasi activitatea intreprinderii.
Capacitatea de autofinantare (CAF) reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, la sfarsitul exercitiului financiar, destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividende datorate) si sa finanteze investitiile de expansiune (partea din profit repartizata pentru constituirea rezervelor si a fondului de dezvoltare) si de mentinere sau reinnoire (prin amortizari ca veritabila rezerva care permite reinnoirea imobilizarilor) din exercitiile viitoare. Capacitatea de autofinantare poate fi determinata prin doua metode: deductiva si aditionala, puse in evidenta de structura contului de profit si pierdere. Prin
metoda deductiva capacitatea de autofinantare este calculata ca diferenta intre
veniturile incasabile (corespunzatoare unor incasari efective sau viitoare) si cheltuieli platibile (corespunzatoare unor plati efective sau viitoare). Se retine ca punct de pornire excedentul brut al exploatarii la care se adauga toate veniturile susceptibile de a fi incasate si se scad toate cheltuielile susceptibile de a fi platite.
Metoda aditionala are meritul de a pune in evidenta elementele contabile, negeneratoare de fluxuri monetare, antrenate de calculul capacitatii de autofinantare. Se porneste de la rezultatul net al exercitiului, la care se adauga cheltuielile calculate (amortizari si provizioane) neplatibile la o anumita scadenta si se scad veniturile calculate (reluari asupra provizioanelor).
Aplicație practică 2 Sa se intocmeasca tabloul SIG si sa se calculeze CAF folosind ambele procedee, pe baza datelor din contul de profit si pierdere. 8
1) Calculul soldurilor intermediare de gestiune (SIG): Solduri intermediare de gestiune
Exercitiul 2007
Ven. din vz. de marfuri - Chelt. privind marfurile = Marja comerciala Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata = Productia exercitiului + Marja comerciala - Consumuri provenite de la terti = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare - Impozite, taxe si varsaminte asimilate - Cheltuieli cu personalul = Excedentul brut din exploatare (EBE) + Ajustari de valoare privind imob. corporale si proviz. + Alte venituri din exploatare - Amortizari si provizioane calculate - Alte cheltuieli de exploatare = Rezultatul exploatarii (EBIT) + Venituri din dobanzi + Alte venituri financiare - Cheltuieli cu dobanzile - Alte cheltuieli financiare = Rezultatul current + Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare - Impozitul pe profit = Rezultatul net al exercitiului
478078 193906
284172 886 0 0
886 284172 29166
255892 0 221 149637
106034 0 3168 27376 148111
(66285) 60 27 2730 418
(69346) 0 0 0
(69346)
2) Determinarea capacitatii de autofinantare (CAF): a) CAF - metoda deductiva EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare + Ven. financiare, mai putin reluari asupra provizioanelor - Chelt. financiare, mai putin amortizarile si provizioanele + Venituri extraordinare din operatiile de gestiune - Cheltuieli extraordinare privind operatiile de gestiune - Impozit pe profit
106034 3168 148111 87 3148 0 0 0
= Capacitatea de autofinantare
(41970)
b) CAF - metoda aditionala 9
Rezultatul net al exercitiului - Venituri din cesiunea activelor - Reluari asupra provizioanelor extraordinare - Reluari asupra provizioanelor financiare + Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate + Amortizari si provizioane extraordinare calculate + Amortizari si provizioane financiare calculate + Amortizari si provizioane de exploatare calculate
(69346) 0 0 0 0 0 0 27376
= Capacitatea de autofinantare
(41970)
Decizii de investitii Valoarea actualizata neta este diferenta dintre valoarea actuala (V0) a cash-flow-urilor viitoare si cheltuielile allocate initile de capital in respectiva investitie: VAN = V0-I0. Vor fi selectate proiectele de investitii cu VAN maxima. Regula VAn>0 si maxima se construieste pe ipoteza ca piata financiara este nelimitata in atragerea si plasarea banilor la rata k de dobanda si pe ipoteza de reinvestire a cash-flow-urilor anuale la aceasta rata k.
Rata interna de rentabilitate este rata de rentabilitate specifica proiectului de investitii analizat. Este acea rata de actulaizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza valoarea actual (V0) cu investitia initiala (I0). Rata interna de rentabilitate se determina ca solutie a ecuatiei de grad superior (n) privind egalitatea V0=I0 sau a ecuatiei V0-I0=VAN=0. Calculul complex se poate face prin metoda interpolarii succesive sau automat cu ajutorul calculatorului electronic si a programelor adecvate. Sub criteriul RIR, vor fi selectionate proiectele de investitii cu RIR cat mai mare fata de rata k de dobanda aleasa ca rata de referinta. In concluzie, avem doua reguli complementare in selectia investitiilor: a)VAN>0 si b)RIR>k
Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de exploatare prin raportarea VAN la I0. Problemele in utilizarea IP sunt similare cu cele ale RIR, avantajand, in selectionare, proiectele de investitii cu durate reduse de exploatare sip e cele cu cheltuieli initiale reduse de investitii. Solutia: utilizarea criteriului VAN.
Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani in care cash-flow-urile nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala. Acest indicator asigura o alegere a variantelor de investitii in functie de rapiditatea recuperarii capitalului investit. Se urmareste ca termenul de recuperare sa fie cat mai mic decat durata de viata a investitiei si , in special, mai mic decat durata sa comerciala. Acest indicator prezinta inconvenientul ca elimina de la selectie proiectele de investitii cu o buna rentabilitate pe termen lung. Motivul utilizarii acestui indicator se regaseste in preferinta investitorului pentru lichidiatte. 10
Aplicație practică 3 Managerului firmei Sc Spectacular Srl ii sunt prezentate doua proiecte alternative de investitii:
Proiectul A Proiectul B I 0
7000
=
CF 1
=
CF 2
=
CF 3
=
I 0
=
3500
3600
CF 1
= 1800
4320
CF 2
=
3456
CF 3
=
2160 2160
Costul de oportunitate a capitalurilor investite in cele doua proiecte este de 20%. Sa se calculeze: a) VAN b) RIR c) IP d) TR Care dintre cele doua proiecte va fi acceptat de managerul firmei?
n
a)
VAN
=∑ t =1
VAN A (20%)
CF t
(1 + k ) 3600
=
1.2 1800
VAN B (20%) =
RIR
b)
Rmax
−
1.2
Rmin
−
=
RIR
t
+
+
1.2 +
1.2
VAN A (35%)
= −558 < 0
−
3456 1.2
+
2
3
2160 1.2
3
− 7000 = 3000 + 3000 + 2000 − 7000 = 1000
− 3500 = 1500 + 1500 + 1250 − 3500 = 750
3600 1.35
+
4320 1.35
2
+
3456 3
1.35
− 7000 = 2667 + 2370 + 1405 − 7000 = −558
1000 =
RIR A
558 RIR A
− I 0
VAN min
=
35
2
n
VAN max
VAN A (35%)
20
+
2160
= 1000 > 0
−
(1 + k )
4320
VAN A (20%)
RIR A
VRn
−
558 11160
=
35000
−
1000 RIR A
11
1558 RIR A = 46160 ⇒ RIR A = 29.63% VAN B (20%) =
750 > 0
1800
=
VAN B (40%)
= −325 < 0
RIR B
− 20
40 − RIR B 325 RIR B
−
1.4
+
2160
VAN B (40%)
1.4
2
+
2160 1.4
3
− 3500 = 1286 + 1102 + 787 − 3500 = −325
750
=
325
6500
30000
=
−
750 RIR B
1075 RIR B = 36500 ⇒ RIR B = 33.95%
c)
IP =
=
IP B
=
7000
=
0.143
=
0.214
750 3500
TR A
TR B
I 0
1000
IP A
d)
VAN
=
= 1an +
1an +
7000
− 3600
4320
3500
−
1800
2160
Proiect VAN RIR A 1000 29.63 B
750
=
= 1an + 0.79 ani = 1.79 ani
1an + 0.79ani
IP
TR
0.14
1.79
% 33.95
3 0.21
1.79
%
4
=
1.79ani
Valoarea actuala neta fiind pozitiva inseamna ca proiectul de investitii determina cresterea valorii firmei, in cazul proiectului A cu 1000, iar in cazul proiectului B cu 750. In consecinta, ambele proiecte pot fi acceptate. Se accepta proiectul A intrucat are VAN maxim. Din punct de vedere al ratei interne de rentabilitate, se va alege proiectul B deoarece acesta are RIR maxim. Din punct de vedere al indicelui de profitabilitate, va fi retinut proiectul cu indicele de profitabilitate cel mai mare (si evident pozitiv), respectiv proiectul B. Inconvenientul indicelui de profitabilitate este ca avantajeaza proiectele de investitii de valori mici in detrimentul celor de valori mari si cu VAN maxim. Se urmareste ca termenul de recuperare sa fie cat mai mic. Intrucat ambele proiecte au acelasi termen de recuperare oricare dintre ele poate fi acceptat. 12
In concluzie, managerul firmei SC Spectacular Srl va alege proiectul B.
BIBLIOGRAFIE 1. Georgeta Vintila, “Gestiunea financiara a intreprinderii” , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005. 2. Georgeta Vintila, Mariana Vuta, “Gestiunea financiara a intreprinderii. Lucrari aplicative
si studii de caz” , Editura Rolcris, Bucuresti, 2000.
13
