Capitolul I Tehnicile manipulării
Manipularea Manipularea poate fi definita ca fiind „o anume situaţie creată premeditat pentru a influenţa reacţiile şi comportamentul manipulaţiilor în sensul dorit de manipulator.1 In cuvinte mai simple manipularea manipularea poate fi cel mai bun mijloc de de a obtine rezultatul rezultatul dorit de la ceilalti determinandu-i determinandu-i sa rationalizeze si sa analizeze analizeze incat sa descopere ca cea mai mare satisfactie satisfactie este sa-i faca pe plac unei persoane sau grup. Scopul manipulării reprezintă controlul total asupra individului, asupra modului cum gândeşte, control total asupra comportamentului şi reacţiilor sale, influenţarea sentimentelor pe care acesta le nutreşte faţă de o persoană, persoană, eveniment sau situaţie. ezultatul ezultatul este supunerea necondiţionată astfel încât individul nu este capabil să ia decizii pe cont propriu, toate acţiunile şi trăirile sale sunt influenţate de manipulator pentru a-şi atinge ţinta. ! altă definiţie a termenului de manipulare poate fi e"primată astfel# remodelarea gândi gândirii, rii, a compor comportam tament entulu uluii şi senti sentimen mentel telor or sub sub acţiu acţiunea nea uno unorr factor factorii e"ter e"terni, ni, a unei unei presiuni e"ercitate de un manipulator care doreşte să-şi atingă scopul propus. $onform celor afirmate de %ogdan &iceac, manipulatul va deveni 'un simplu figurant(. ) *in punct de vedere lingvistic, este mult mai greu definirea acestui termen. *ictionarul +nciclopedic al imbii omane nu ofera informatii cu privire la etimologia termenului. *ictionarul +"plicativ, elaborat de cademia omana, nu contine decat semnificatia sa tenica. omania a trait mai bine de o jumatate de secol intr-un sistem totalitar. $ultul personalitatii liderilor si regimul comunist au dus 'manipularea( la apogeu. Sistemul se baza pe manipularea societatii in folosul unui grup restrans de oameni. $uvantul a devenit subiect 'tabu(, iar pe cale de consecinta el nu aparea in dictionare sau in lucrarile de specialitate.
determina pe cineva să adopte o conduită, pe care în mod normal ar prefera să nu o urmeze, se încadrează tot la manipulare. $eea ce face posibil un proces de manipulare este 'impresia( individului că acţionează sau ia otărâri în condiţii de libertate totală, de autonomie. Sutele de studii au relevat faptul că nu pot e"ista decât Bogdan Ficeac-Tehnici de manipulare, Bucureşti, 1998, p. 30 ..
/
)
(Bogdan Ficeac-Tehnici de manipulare, pagina 6).
1
două moduri eficiente de a obţine de la cineva comportamentul dorit# manipularea şi e"ercitare puterii 0a forţei1. ceste variante sunt e"plicate de către 2oule şi %eauvois# '3n general, un funcţionar găseşte că este normal să e"ecute ce îi cere şeful, sau un student să corespundă e"igenţelor profesorilor săi( 0marea manipulare1. '3n aceeaşi ordine de idei, un ostatic ostatic va scrie sub ameninţare ameninţare un te"t laudativ la adresa răpitorilor răpitorilor săi. 3n astfel de cazuri, poţi obţine ceva de la oricine pentru că dispui de forţă sau de mijloace de persuasiune, sau de amândouă în acelaşi timp. 3n astfel de cazuri, persoana 'supu 'supusă să(( are are însă însă conş conştii tiinţa nţa e"ist e"isten enţe ţeii unei unei situa situaţi ţiii în acre acre se ecţio ecţione neaz azăă prin prin intermediul puterii sau a e"istenţei unui raport de forţă.4 5anipularea prin seductie este si mai dificila deoarece aceasta tenica se bazeaza pe farmecul personal, farmec pe care nu il are fiecare dintre indivizi.
10 reguli ale strategiei de manipulare Intelegerea politicii ca un ansamblu de interactiuni conflictuale este cel mai bine reprez reprezent entata ata de conte" conte"tul tul aleger alegerilo ilor. r. 6e aminti amintim m campan campania ia electo electoral ralaa din )77 )778, 8, cand cand '!pozitia 9nita( era intr-un permanent conflict descis cu presedintele :raian %asescu. Iata in continuare reguli de conducere la bun sfarsit a razboiului dintre doua parti aflate in conflict#
Regula 1. rta razboiului se bazeaza pe amagire Regula 2. 3n conducerea unei armate mari obiectivul principal este victoria rapidă Regula 3. $ea mai bună politică în război este să ataci strategia inamicului. Regula 4. tacarea strategiei adversarului trebuie urmată de subminarea sistemului de alianţe prin mjloace diplomatice. diplomatice.
Regula 5. :rupele noastre trebuie instigate la furie împotriva inamicului, iar în cazul victoriei ele trebuie răsplătite cu resursele acestora.
Regula 6. *acă armata este dezorientată şi roasă de îndoieli, suveranii vecini vor profita şi vor pricinui necazuri.
Regula # $unoaşte-ţi inamicul, cunoaşte-te pe tine însuţi şi poţi lupta o sută de bătălii fără să te temi de înfrîngeri. Ro!ert"#incent $oule% $ean"&eon $ean"&eon 'eau(ois% 1))% pp* "+
4
2
Regula +# 3n război nu e"istă nici situaţii fi"e, f i"e, nici tactici constante. Regula ). $ine cunoaşte cunoaşte viclenia viclenia abaterii abaterii de la normal, va fi victorios victorios.. 3nainte 3nainte de a acţiona, acţiona, cîntăreşte bine situaţia.
Regula 10. $ontrolează slăbiciunile inamicului. *acă este irascibil, poate fi provocat să se înfurie şi să se facă de râs, iar dacă are simţul onoarei prea gingaş, poate să cadă în cursă din cauza unei insulte. ;
ă garantez că nu veţi fi dezamăgiţi nici dacă definiţi termenii de bază şi personajele te"tului în zona de conflict a două corporaţii multinaţionale, care vor să ocupe noi spaţii pe o piaţă a telefoniei mobile, de e"emplu.(? S-au facut nenumarate studii si e"perimente pe diferiti indivizi. Spre deosebire de scopurile pur stiintifice, in regimurile totalitare, agentiile de spionaj 0$I, 6@>*-@A%1 au folosit metode drastice si crude de manipulare a individului ca #
emodelarea gandirii, limbajului
Spalarea creierului 0dezgetarea, scimbarea si reingetarea1
, manipularea prin ipnoza Spălarea creierului are efecte remarcabile în ceea ce priveşte determinarea individului de a se supune din refle" ordinelor sau de a-şi trada semenii ori propria sa tară. Instrumentele care au facut posibile manipularea maselor si actele de cruzime ale marilor tirani ai istoriei sunt# radioul, televiziunea si ziarele. .I. enin spunea# ' Spuneti-le ce vor sa auda(. Secolul trecut se face remarcat prin cele doua razboaie mondiale si nenumarate conflicte interetnice. interetnice.
?
3
diferita. Sistemele politice, fie ele democratice sau nu, inca mai practica manipularea maselor prin intermediul mass-media. mass-media.
Cum ne aparam de manipulare/ Intr-adevar, pretutindeni vom intalni oameni care vor dori sa ne manipuleze, de la cersetorul din coltul strazii care pretinde ca e surd, orb si mut pana la mari conducatori. 5anipularea nu este intotdeauna rea. Spre e"emplu, un psioterapeut va manipula un pacient aflat in pragul disperarii si avand ganduri suicidale. lad >ladim imir ir >o >olC lCof off, f, face face refe referi rire re in carte carteaa sa Dezinformarea vazuta din Est , la manipularea prin stereotipuri. *in aceasta am selectat cateva fragmente sugestive# ' D... D...EE 6ic 6ici un om nu poat poatee tra trai fara fara automa cadrul perce percepti ptiei ei lumii. lumii.
' D...E*aca ne reuseste sa determinam masele de oameni sa vada un anumit fenomen social printr-un anumit stereotip necesar manipulatorului, atunci celor care nu sunt de acord le va veni foarte greu sa reorienteze oamenii ;pe calea cea dreapta(, sa-i convinga sa se opreasca, pentru a nu lua decizii pripite foarte rapid. D...E( D...E( ' D...E6u este strict necesar ca enuntarile manipulatorului sa coincida cu stereotipurile sociale. >oalarea manipularii se realizeaza si prin e"presii, care uneori vin impotriva stereotipurilor = este important doar sa indrepti gandirea obiectului manipulat in directia necesara. D...E( ' D...ESarcina manipulatorului este facilitată de faptul că stereotipurile ţintă sunt relativ puţine, în special în rândul intelectualităţii, intelectualităţii, care e îmbibata cu gândirea gândirea raţională 0nefiind împovărata de tradiţiile tradiţiile şi de viziunile viziunile religioase religioase asupra lumii1. lumii1. ! astfel de gândire gândire lasa in minte doar o foarte foarte mică parte a intregii e"perienţ e"perienţee umane, iar această această parte e plasata în memorie memorie ca un stereotip uşor de memorat şi recunoscut recunoscut prin deducţii deja construite construite 0;*acă , atunci %(1. D...E(H %ogdan &iceac, in Tehnici de manipulare a facut o lista cu sfaturi practice pentru a rezista manipularilor. Intre acestea amintea de insistarea cu intrebari atunci cand situatia este neclara. gentii de influenta pot incerca sa il faca pe interlocutor sa se simta prost. In urma intrebarilor puse acestia se vor simti obligati7o sa raspunda, insa niste e"plicatii superficiale sunt semne ale unei manipulari. n alt s.at ar fi acela de a incerca sa ne cunoastem propria persoana mai bine, calitatile si in special punctele slabe pentru a nu ne lasa e"ploatati de catre manipulatori. *e asemenea este important sa fim atenti la perspectiva din care altii incearca sa prezinte o situatie sau o problema. ceptand neconditionat premisele lor, le oferim din start un avantaj substantial. + important sa venim cu propria noastra varianta, fiind pregatiti sa respin respinge gem m pun punctu ctull lor de vedere vedere,, daca daca este este cazul. cazul. lte s.aturi mentioneaza faptul de a accepta scimbul scimbul de idei, de a analiza analiza la rece opiniile opiniile sau conceptiile conceptiile cu care nu suntem suntem de acord, sa incercam sa ne punem in locul celor cu care ne confruntam ideile, pentru a vedea mai bine unde se greseste. Sa nu dezvaluim sentimentele ascunse, dorintele , slabiciunile sau limitele in fata oricui pentru ca acestia nu vor ezita sa se le foloseasca impotriva noastra. Sa ne amintim ca, uneori, ciar si cel mai bun prieten ne poate trada cu ajutorul acestor dezvaluiri. H
#ladimir #olo..% 200% pp* 135"13
'ogdan iceac% 2004% pp* 216"220
5
Informaţia
$a prim pas, e bine să ne oprim asupra cuplului informare-informaţie, dezinformarea putând fi percepută ca o ;negare( ;negare( a informării sau, mai bine spus, ca o asimilare de informaţii false, false, o into"i into"ica care re inform informaţi aţiona onală. lă. 3n opo opoziţ ziţie ie cu informarea, dezinf dezinform ormare areaa nu vizează cunoaşterea şi poate fi nedeliberată, atunci când mesajele sunt transmise către public de către neprofesi neprofesioniş onişti ti 0amatorism 0amatorism jurnalistic jurnalistic etc.1 etc.1 sau deliberată, implicand o strategie care are ca efect transmiterea unor mesaje parţial sau total neadevărate, îndreptate spre anumite ţinte neintenţi nţiona onal, l, sursele de mesaje sunt deservite de neprofesionişti. releva relevante nte.. Sub aspect aspect neinte
Sociologul francez,
Comunicarea de masa .ectele comunicării n masă*
6
$onsecin $onsecintele tele comunicarii comunicarii se datoreaza datoreaza unor unor efec efecte te de prag prag care dau nastere unei convergente a tenicilor si tenologiilor alta data bine delimitate# retelele de cablu :>, retelele telefonice si retelele de transmitere de date, sustinute de traductibilitatea cvasi-totala a culturii in informatie digitala, caruia autorul ii inde"eaza urmatoarele caracteristici# pretul informatiei poate sa nu aiba nimic de-a face cu valoarea sa de folosireG informatia poate fi multiplicata, copiata, revandutaG informatia nu este un bun indefinit divizibil 0mai multe e"emplare diferite dintr-o revista si acelasi numar de informatii identice nu dau aceeasi cantitate de informatie1 si nu raspunde principiului aditionarii 0utilitatea nu creste prin posesia a doua e"emplare ale aceluiasi ziar1G informatia este partial substituibila.
Tematici maore pri(ind e.ectele comunicării n masă
puterea de influenţare influenţare asupra anumitor anumitor tipuri de publicuri
direcţiile de influenţare
clasificarea variantelor de efecte
mecanismele de funcţionare a efectelor
condiţiile efective ce se afla la fiecare nivel al procesului de comunicare
Caracteristicile e.ectelor comunicării de masa
efectele sunt identice cu consecinţele
manifestarea efectelor se raportează la orizontul temporal # certitudini şi probabilităţi
se produc la diferite niveluri ale realităţii sociale
efec efecte tele le acţi acţion onea ează ză asup asupra ra # opin opinie ieii sau sau conv convin inge geri riii indi indivi vidu dual alee sau sau de grup grup,, organizării instituţionale, societăţii sau culturii
efectele au sens de acţiune in vederea modificării, prevenirii, facilitării sau intăririi unei opinii sau convingeri
efectele sunt comple"e si relative
Tipologia e.ectelor
după momentul mani.estării •
•
certitudini = sesizabile probabilităţi = potenţiale
după ni(elul mani.estării •
o prima grupare o
individuale = modificări la nivel personal
o
de grup = modificarea sau alegerea reprezentărilor comune
o
societale = resimţite la nivel general
o
instituţionale = scimbare in e"istenţa sau funcţionarea unei instituţii sociale
•
a doua grupare o
microefecte
o
mezoefecte = la nivelul grupurilor
o
macroefecte = la nivelul societăţii
după durata mani.estării •
termen scurt - J zile
•
termen mediu = = 47 zile
•
termen lung - K o lună
după modul de ac7iune
•
directe = e"punere nemijlocită
•
indirecte = prin intermediul terţilor 0lideri, membrii grupului de apartenenţă etc1
după orientarea ac7iunii
•
efecte de activare a atitudinilor latente +
•
efecte de intărire = confirmare a atitudinilor e"istente
•
convertire = scimbare de atitudine sau comportament
după natura ac7iunii
•
de ordin cognitiv = scimbarea sistemului de cunoştinţe
•
de ordin ordin compor comportam tamen ental tal = influe influenţa nţare, re, altera alterarea rea perce percepţi pţiilo ilor, r, a conţin conţinutu ututril trilor or valorice etc.
(antaele comunicării n masă •
&acilitează un scimb de ganduri sau idei
•
•
+ste o modalitate de a lega părţi discontinue ale vieţii sociale
•
limentează nevoia de reducere a certitudinii
•
*iminuează stressul cotidian
•
$ompensează $ompensează anumite frustrări
•
Sprijină efortul de autoidentificare
•
re rol de supravegere publică
•
*enunţă şi sacţionează formele de devianţă socială
•
aspunde unor aşteptări specifice cu grade diferite de satisfacţie
•
5esaje comple"e, cantitate mare de date
•
!feră alternative substanţiale
•
5ediază raporturi dintre stat şi public şi dintre individ li mass-media
eperează, selectează, evaluează, prezintă evenimente etc.
)
8e9a(antaele comunicării n masă :din perspecti(a destinatarului;
elaţionarea intre sursă şi receptor este de obicei univocă.
$onţinuturile comunicării sunt generate de nevoile publicului, deci informaţia va fi prelucrată cat să satisfacă aceste aceste nevoi
:ransformă cotidianul in senzaţional
*eformează percepţia asupra lumii reale
$rează 0uneori involuntar1 modele false, 'proaste(, pentru publicul care se e"pune, dar care nu are capacitatea de a selecta şi prelucra informaţia 0copiii, bolnavii etc.1
5esajul, oricat de obiectiv se vrea, este distorsionat incă de la sursă 0subiectivitatea creatorului1
$rează efecte de dependenţă de natură cognitivă, afectivă şi comportamentală
un actor social 0persoana, grup, colectivitate1 să gândească şi să acţioneze în conformitate cu interesele iniţiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tenici de persuasiune care distorsionează intenţionat adevărul, lăsînd însă impresia libertăţii de gîndire şi decizie. Spre deosebire de influenţa de tipul convingerii raţionale, prin manipulare nu se urmăreşte înţelegerea mai corectă şi mai profundă a situaţiei, ci inculcarea unei înţelegeri convenabile, recurgîndu-se la inducerea în eroare cu argumente falsificate, cît şi la apelul la palierele emoţionale non-raţionale. Intenţiile reale ale celui care transmite mesajul rămân insesizabile primitorului acestuia. *in punct de vedere politic, manipularea reprezintă o formă de impunere a intereselor unei clase, grup, colectivităţi nu prin mijloace coercitive, la îndemână totuşi puterii, ci prin ndre de
L
10
inducere în eroare. *in acest motiv, recurgerea la această cale în situaţii de divergenţă de interese devine tot mai frecventă în societatea actuală, manipularea fiind un instrument mai eficient şi mai puternic decât utilizarea forţei. %ogdan &iceac, în cartea sa ':enici de manipulare( 0)77?1, face o scurtă clasificare a manipulărilor#
Manipulare mica = modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore 0+". omania /88), criza artificială de pâine = facilitarea importurilor = comisioane1
Manipu Manipular laree medie medie = modificari importante ale situaţiilor sociale, cu efecte uneori peste aşteptări 0+". +"perimentul lui 5ilgramG evoluţia din decembrie /88MM = disipa /88 disiparea rea respon responsab sabili ilitaţ taţii ii prin prin fragme fragmenta ntarea rea actel actelor or genoc genocide ide = neputinţa detectării vinovaţilor1
Mani Manipu pula lare re mare mare = influe influenţa nţa întreg întregii ii cultur culturii în mijloc mijlocul ul cărei căreiaa trăieş trăieşte te indivi individul dul.. 0+". 0+". 3nvăţă 3nvăţămân mântul tul = instru instrumen mentt de perpe perpetua tuare re si înrăd înrădăci ăcinar naree a conformismului, potrivit ideologiilor curente1
Manipulari mici Se referă, ca amploare, la un singur individ sau un grup restrâns de persoane. Se obţin prin mijloace simple, manipulatorul provoacă modificări minore ale situaţiei sociale într-o anumită perioadă de timp. timp. +fectele pot depăşi depăşi aşteptările. %ogdan &iceac e"pune un asemenea e"emplu. +ste vorba despre adepţii unei secte religioase, !are "ri#hna , care au pus la punct un sistem de colectare colectare a fondurilor, fondurilor, pe cât de simplu, pe atât de eficient. 9n membru al acestei secte, ras în cap, cu o togă albă specifică acestei congregaţii religioase, se plasa într-un aeroport, gară. 3n momentul când sosea un tren sau un avion aştepta pasagerii la poarta respectivă cu o floare în mână, pe care o oferea unei persoane care sosea, în numele iubirii dintre oameni şi al toleranţei rasiale. >iitoarea 'victimă( accepta, în majoritatea cazurilor, floarea, mai ales că era oferită gratuit.
11
scimbul unei 'donaţii nesemnificative(. nesemnificative(. 9n procent foarte mare din cei care acceptau floarea plecau cu buzunarele buzunarele 'uşurate( 'uşurate( de respectivele respectivele donaţii. M
Manipulari medii mericanul StanleN 5ilgram, cel care a initiat o serie de cercetari in domeniu, pornea de la premisa ca fiecare individ este supus unei anumite autoritati. :estul consta într-o memorare şi influenţarea acestui proces cognitiv prin aplicarea de pedepse în caz de greşeală. >oluntarii intrau într-o încăpere cu un e"aminator şi se aşezau la pupitrul de comandă al unui aparat de indus şocuri electrice. 3n încăpere, în faţa voluntarului se afla un geam de la altă cameră. *incolo, pe un scaun, conectat la electrozii aparatului de şocuri electrice, se afla un bărbat de 4L de ani cu o înfăţişare agreabilă. >oluntarul, denumit 'profesor(, rostea un cuvînt iar cel de dincolo trebuia să-i spună perecea dinainte învăţată. 3n caz de greşeală, i se administra un şoc electric de /H volţi, care creştea progresiv cu aceeaşi tensiune în cazul unui nou răspuns greşit. imita ma"imă a şocurilor putea fi de ?H7 de volţi. :estul începe iar primele trei răspunsuri sunt e"acte. *ar al patrulea este greşit şi i se 'administrează( un şoc de /H volţi. poi, 'elevul( o ţine din greşeală în greşeală.
Manipulari mari 5anipularile mari sunt atat de bine integrate in cotidian, incat nici nu mai sunt recunoscute ca atare.
M
12
strict care îi este impus, deşi el nu simte acest lucru# orar, vacanţe, programe şcolare. *eoarece fiecare societate modernă tinde spre a avea în posturile ceie cei mai buni şi mai calificaţi oameni care o compun, încă din şcoală copiii sunt învăţaţi cu spiritul de competiţie care constă în recompense la terminarea unor perioade de studiu bine stabilite#premii, burse. 8
Capitolul II ormele >i modurile generale de manipulare? 'ogdan iceac% 2004% pp*35"36% 43"44
8
13
intent ntio iona nali lita tate te nega negati ti(a (a :nu :nu ascu ascund ndee .apt .aptee ci le
tele(i9iunea are cel mai persuasi( tip de mesa dintre toate miloacele de comunicare in masa* 9na dintre cele mai simple tenici este cea a di#tor#iunii temporale * $ateodata cel mai bun mod de a influenta persoana-tinta este ca sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii de la aceasta, s-a si intamplat. +ste foarte util ca sa te referi la o decizie pe care respectivul incearca sa o ia, ca si cum ar fi deja facutaG vorbeste-i ca si cum ti-ar fi acceptat deja propunerea, si ca i-ar fi facut ciar si placere. *e asemeni, asocierea de imagini placute cu folosirea timpului trecut face ca propunerea sa fie irezistibila. +ste stiut ca oamenii simt nevoia de a rasplati favorurile care le-au fost oferite. 9n favor poate declansa sentimente de indatorire, si ca rezultat, apare la subiect o mare nevoie de a se elibera de povara psiologica a datoriei.
diferenteculturale sau rasiale, indiferent si de natura respectivului favor 0care poate fi orice, de la unsimplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii1. cest principiu este usor de folosit# ofera ceva, si asteapta-te 0sau da o idee despre cum1 sa fii rasplatit. ! alta modalitate eficienta de folosire a acestui principiu este metoda Pusii-n nasP. 9n alt principiu util util este este cel al angaamentului si concordantei. !amenii vor face aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le-au avut anterior. $and vor lua public o atitudine, toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cu atitudinea manifestata anterior. $omportamentele neconcordante produc tensiuni psiice, pe care individul incearca sa le evite cu orice costG deci va face orice ca sa se arate solidar cu actiunile sale anterioare. cest principiu este folosit de metoda Ppiciorului in pragP.
Metoda sarmantului* Spre deosebire de celelalte metode, nu are mai multe etape si nu se bazeaza pe acrobatii verbale. +a functioneaza pentru ca in mod descis oferi concesii, manifesti dorinta de a asculta si validezi ideile subiectului-tinta. cesta are libertatea de a decideG iar tu nu ii ingreunezi gandirea cu un nor de ceturi verbale. +ste cea mai etica dintre toate tenicile de persuasiune discutate anterior, dar in acelasi timp si cea care necesita cel mai mult timp pentru a fi realizata. ristotel scria ca persuasiuneacuprinde persuasiuneacuprinde trei elemente#
TAB- 0partea morala sau caracterul1
&BB- 0partea rationala1
<TAB- 0partea emotionala sau pasiunea1
15
&iecare dintre acestea sunt importante, insa persuasiunea nu se poate realiza fara unul dintre ele. +:B!S = +tica este piatra ungiulara a persuasiunii. Indiferent de tenicile folosite si indiferent de perfectionalitatea acestora, nimeni nu este dispus sa creada pe cineva care nu inspira incredere si integritate. 5arii e"croci se bazeaza pe aparenta sinceritatii si onestitatii, insa o actiune de persuasiune pe termen lung nu are succes daca are la baza nesinceritatea sau lipsa de onestitate. +tica semnifica pregatirea si profesionalismul !A!S-
8e9in.ormarea :ot Dictionarul de Sociologie define defineste ste de9in.ormarea ca fiind 'orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces de comunicare, interventie ce modifica deliberat mesajele veiculate cu scopul de a determina in receptori anumite atitudini, reactii, actiuni dorite de un anumit agent social(. 10 -au cum o de.ineste #ladimir #olo..% 'o tenică ce permite furnizarea de informaţii generale eronate unor terţi, determinându-i să comită acte colective sau să difuzeze judecăţi dorite de dezinformatori(. 9neo 9n eori ri este este cons consid ider erat atăă ca fiin fiindd eci eciva vale lent ntăă cu prop propag agan anda da neag neagră ră deoa deoare rece ce veic veicule uleaz azăă inform informaţi aţiii false. false. +timol +timologi ogiaa cuvân cuvântul tului ui vine vine şi susţi susţine ne aceas această tă legătu legătură. ră. Desinformation 0J rusă, rusă, 'dezin 'dezinfor format matsia sia(( - num numele ele unei unei divizi diviziii @A% răspu răspunză nzătoa toare re cu
'propaganda neagră(1. 8e9in.ormarea poate să fie o componentă a propagandei, dar aceasta nu se poate baza niciodată doar pe dezinformare. *in perspectiva consecinţelor sale sociale, dezinformarea se aseamănă cu un alt fenomen social, 9(onul. *ezinformarea poate fi asociata cu minciuna sau eronarea informatiei. ceasta este si una si cealalta. *in acest punct de vedere, @A% era specializat in dezinformare. *aca ne 8ictionar de -ociologie% 1))+% p*16
/7
16
intoarcem in timp pana la /8/), cand a avut loc evolutia bolsevica, vom intelege mai bine. iderul bolsevicilor era >ladimir Ilici enin. cesta studiase operele lui @arl 5ar" si &riedric +ngels si intrase intr-un cerc mar"ist. In /874 participa la $ongresul al II-lea al *, putem spune ca pe langa spionaj, serviciile secrete ruse aveau si rolul de politie politica 0practicata si in zilele noastre1. Stalin si-a eliminat toti adversarii, atat prin forta cat si prin adevarate genocide in Siberia ingetata. Imediat, în mijloacele de informare mass-media apăreau la comandă articole sau transmisiuni care îi condamnau pe cei e"ilaţi sau omorâţi pentru că au trecut trecut de partea adversă adversă şi au cedat cedat influenţelor occidentale occidentale negative. :elejurnalele difuzate de televiziunea naţională română în care se raportau populaţiei producţii de cereale monstruoase, cantităţi de cărbune şi minereu e"trase de ordinul fabulaţiilor. 3n vest, şomajul era sufocant, rata infracţionalităţii atingea cote alarmante iar salvarea era comunismul. *e regulă, acţiunea de dezinformare presupune e"istenţa unei structuri sistemice alcă alcătu tuit ităă din# din# unul unul sau sau ma maii mu mulţ lţii comanditari, specialişti 0planifica 0planificatori tori şi controlori controlori1, 1,
8ictionar politic% http?DDmar@ists*anu*edu*auDromanaDdictionarDlD&eninE#ladimirEIlici*htm
//
1
indivizi care sînt utili în intermediari 0agenţii de influenţă, de regula lideri de opinie1 şi relee indivizi amplificarea şi propagarea dezinformarii dezinformarii şi care nu sînt conştienţi de rolul pe care îl joacă ;.
Comanditarii proiecteaza
$
form formea eaza za nive nivelu lull de deci decizi zie. e. Sunt Sunt cei cei care care conc concep ep si
continutul
mesajului,
stabilesc
tintele,
atitudinile
si
comportamentele dezirabile care se cauta a se obtine. cestia sunt factori de decizi deciziee 0guve 0guvern, rn, state state majore majore milita militare, re, partid partidee politi politice ce,, firme firme influe influente nte,, organizatii economice etc.1
-pecialistii ( e@pertii e@pertii ) ) $ nivelul de elaborare strategica. eprezinta planificarea profesionista a secventelor secventelor tactice ale dezinformarii. In aceasta categorie gasim specia specialis listi ti in comuni comunica care, re, in tenic tenicile ile de influe influenta ntare re social sociala, a, socio sociolog logi,i, psiologi sociali, analisti analisti politici etc.
Controlorii $ nivelul nivelul de legatura. Sunt alesi dintre persoanele ce stabilesc o rela relati tion onar aree efic eficie ient ntaa intr intree coma comand ndit itari ari si agen agenti tiii de influ influen enta ta.. +i sunt sunt 'binevoitorii( care sugereaza cine si in ce conditii ar fi dispus sa participe la dezinform dezinformare. are. u ca misiune racolarea racolarea subiectilo subiectilorr interesati din perspectiva derula derularii rii operat operatiun iunilor ilor de dezin dezinfor formar maree si de a comuni comunica ca cu regula regularita ritate te 'efectele dezinformarii(.
gentii de in.luenta $ nivelul nivelul de propagare penetranta, releele. Indivizi care se bucura de prestigiu in grupul lor si care, datorita statutului de prestigiu, vor ajunge sa propage mesajul cu eficienta sporita. cestia sunt recrutati din randul liderilor de opinie, persoane cu prestigiu academic, stiintific, cultural. :enicile uzuale in vederea racolarii lor sunt# santaul 0'fiecare are ceva de ascuns(1 sau
cumpararea 0'fiecare are pretul lui(1. Dezinformatorul este cel care dezinformeaza receptorul 0 tinta1, dar acesta poate sa fie
diferit de individul, structura, structura, grupul, institutia institutia care doreste doreste dezinformarea. dezinformarea. Tintele pot fi atat grupuri sau segmente ale societatii, cat si indivizi, dar intotdeauna lideri, oameni ce pot influenta decizional grupul in care se afla. *ezinformarea desfasurata prin mass-media are cele mai eficiente rezultate la nivel social. +fectele dezinformarii depind, pe de o parte, de caracteristicile tintelor 0atitudine critica, personalitate, nivel intelectual, aspiratii etc1, iar pe de alta parte, de posibilitatea sau imposibilitatea de verificare a informatiilor veiculate. >ladimir >olCoff arata ce presupune dezinformarea# 1+
'- o manipulare a opiniei publice, altfel ar fi into"icareG - mijloace deturnate, altfel ar fi propaganda - scopuri politice, interne sau e"terme, altfel ar fi publicitate.(12 Insa, nu doar dezinformarea este o arma de temut. +"ista si alte metode de manipulare cum la fel de eficiente cum ar fi# discreditarea, mistificarea adevarului si propaganda. :oate avand la baza# informatia.
8iscreditarea 8iscreditarea este este des folosi folosita ta in campan campaniile iile electo electoral rale. e. $el ma maii elocv elocvent ent e"emplu sunt ultimele alegeri generale din omânia. Speriate că ar putea ajunge preşedinte un naţionalist şi un e"tremist, l-am numit aici pe $.>. :udor, canalele mediatice din ţara noastră au decl declan anşa şatt o am ampl plăă camp campan anie ie de disc discre redi dita tare re a lide lideru rulu luii <5<5-is ist. t. *e fapt fapt,, pres presaa independentă a ales dintre două variante proaste pe cea care putea dăuna cel mai puţin imaginii imaginii noastre în străinăta străinătate. te. 3ntre un comunist cu veci veci state de servicii, servicii, cosmetizat cosmetizat după revoluţie, şi un viitor dictator care putea împinge omânia spre un conflict civil sau râzboi , presa l-a ales pe pe primul. 3n timpul celui de-al doilea război mondial, în ziarele din ţările adverse "ei, Bitler apărea mereu în cele mai grosolane posturi. +ra caricaturizat ca un vampir, un nebun, un gândac care trebuia strivit, din două motive# pentru a-l discredita şi implicit politica sa deosebit de periculoasă şi pentru a menţine vie dorinţa de luptă a populaţiei sau a soldaţilor. +"emple pot fi date din istorie şi din urmă cu mii de ani. >ladimir >olCoff afirmă că dacă %iserica $reştină nu ar fi discreditat păgânismul, nu l-ar fi învins nici în ziua de astăzi. *iscreditarea poate fi cel mai uşor e"primată prin dictonul latin '*ivide et ImperaQ(. enin pare să o fi înţeles cel mai bine. smuţirea maselor înfometate asupra regimului ţarist a avut cele mai nefaste consecinţe pentru cei din urmă, întrega familie conducătoare fiind asasinată. poi preluarea puterii a fost doar o cestiune de timp. $eva mai târziu, în aceeaşi usie, Stalin se debarasa de eon :roţCi, forţându-l să părăsească ţara şi mai apoi asasinându-l. >ladimir >olCoff avea un capitol intitulat 'discreditati tot ce este bine in tara adversa(.
Into@icarea
#ladimir #olo..% 200)% p* 25
/)
1)
Into@icarea cons constă tă în suprasaturarea surselor cu in.orma7ie .alsă% n !locarea canalelor de comunicare cu mesae mincinoase% diversioniste fie pentru a pregăti opinia publică pentru o lovitură de proporţii, fie pentru a discredita un mesaj corect aşteptat. Instrumentele sale de bază sunt zvonurile, bârfele şi comunicatele tendenţioase. Into"icarea este operaţia de T aneste9iereU a publicului în scopul acceptării unei diversiuni majore sau pentru a-l face neîncrezător, neîncrezător, ostil în fata unui unui adevăr care urmeaza a fi comunicat. comunicat.
Minciuna ! specie mai puţin tratată, de mesaj deliberat fals, este minciuna. *eoarece este un concept cu puternice amprente morale şi culturale, subiectul nu a interesat, pană acum caţiva ani, decat pe filosofi, teologi, antropologi şi pe psiologi 0s-au făcut studii cu precădere pe copii1. +ste ciudat deşi putem spune că intalnim minciuni pretutindeni, atat in public, cat şi in viaţa viaţa privată, la orice nivel social social şi in toate socităţile socităţile trecute trecute sau prezente. prezente. a grecii antici antici sentimentul de admiraţie pentru cei care reuşeau să păcălească un străin era uzual.
F(onul *e cele mai multe ori zvonul este utilizat pentru denigrare sau pentru a raspandi indoiala. vonul reprezintă o afirmaţie prezentată drept adevărată fără a e"ista posibilitatea să i se verifice corectitudinea. vonurile care sunt lansate in circulaţie circulaţie au o funcţie dublă #
&uncţie e"plicativă
&uncţie de atenuare a anumitor tensiuni emoţionale. 20
$irculaţia lor este dependentă de conte"tele societale, de trăsăturile de personalitate ale indivizilor şi de nevoile psiosociologice ale indivizilor, grupurilor sau comunităţilor. ucrările lui llport şi
!egea sărăciei a nivelării" W pe măsura ce zvonul circulă, el tinde să fie tot
mai scurt, mai uşor de înţeles şi de relatat.
!egea accentuării # anumite detalii se vor întări, dobândind loc central în
semnificaţia acestuia
informaţia se conservă şi se reorganizează în jurul unor !egea asimilarii # informaţia motive centrale. similarea se poate face la tema centrala, prin condensare, anticipare sau prin stereotipuri verbale.
vonurile tind să se ajusteze intereselor individului, apartenenţei sociale sau rasiale, prejudecăţilor personale ale celui care le transmite. Individul care propagă zvonul se loveşte de dificultatea de a sesiza şi de a reţine in obiectivitatea lor elemente ale lumii e"terioare.
credibilitatea zvonului 0poate şi a sursei etc.1
aparenţa aparenţa de adevăr adevăr 0ca un zvon să circule mai mult trebuie să aibă totuşi un miez
important de adevăr1
informaţi aţiona onall 0dacă 0dacă zvonul zvonul este este indez indezira irabil bil,, e"ist e"istăă dezir dezirab abil ilit itat atea ea conţ conţin inut utul ului ui inform posibilitatea blocării blocării lui).
21
$irculaţia zvonurilor se restrange atunci cand e"istă posibilitatea verificării rapide a adev adevăr ărul ului ui unei unei info inform rmaţ aţii ii.. 'vo 'vonu null nu este este neap neapăr ărat at fals fals,, in sci scimb mb este este me mere reuu neoficial.
/4
$ean = Goel Hap.erer% 1))3% p*2+4
/?
$ean"Goel Hap.erer 1))3% p* 233* 22
difuzare a ziarului respectiv sau aria de acoperire a postului radio sau tv era la nivel local, regional sau naţional. @apferer @apferer determină determină tipuri de zvonuri 0o matrice matrice ce are pe o latură latură sursa sursa zvonului = un eveniment, un detaliu sau imaginaţia pură-, iar pe cealaltă latură modul de apariţie a zvonului = spontan sau provocat1. *in perspectiva analizei noastre ne interesează tipurile de zvonuri provocate cu un anumit scop, a căror apariţie este premeditată. In aceste cazuri nu se poate neglija implicarea unor actori care urmăresc sa profite de pe urma unui eveniment. stfel se pot obţine efecte care se intind pe o gamă larga 0panică, furie, frustrare, modificari nefavorabile de imagine pentru persoanele publice etc.1. $ând se apropie alegerile, orice mijloc e bun pentru destabilizarea viitorilor candidaţi care fac parte din aceeaşi tabără. 2ean-6oel @apferer este de părere că, de cele mai multe ori zvonurile au ca ţintă mai degrabă aliaţi decât duşmani.
enormitate, adăugîndu-se imediat că tu însuţi nu o crezi decît pe jumătateG se sugerează ipoteze, încredinţînd publicului grija de a trage concluzii. +ste de la sine înţeles că zvonurile sînt răspîndite în medii considerate propice, iar difuzarea lor se face către mai multe ţinte deodată, astfel încît ivirea zvonului din mai multe izvoare să ducă la confirmarea lui. Se începe XblîndY, pentru ca victima să fie tentată să nu răspundă şi să lase problema baltă. 5ai tîrziu, calomnia va fi reluată, fără a se uita să fie amintită etapa precedentă rămasă fără dezminţire. :otodată este e"ploatată o tendinţă bine cunoscută de către psiologi# prima reacţie, absolut normală, la primirea unei informaţii, este de a o difuza mai departe# legerea mesajelor este fundamentală. +ste de preferat o interpretare comportînd o parte de adevăr, sugerînd însă o interpretare peiorativă.15 :otuşi, un aspect a rămas în negură. >inovaţii pentru producerea şi editarea acestui articol nu au răspuns în faţa justiţiei pentru faptele lor, aşa cum era normal. *atorită unor tactici abile 0prezentarea în şapou a îndoielilor privind zvonul şi documentul cei responsabili au fost absolviţi de orice vină în ocii autorităţilor.
Temele 9(onului ! analiză atentă atentă a cauzalităţii cauzalităţii şi temelor temelor zvonurilo zvonurilorr care ţin de aria politicului politicului a relevat relevat faptul că acestea sunt în număr de şapte. ' adim :udor. $ea de-a doua temă este acordul secret. ceasta presupune că au loc întâlniri secrete între adversarii politici, care intră astfel în contradicţie cu imaginea lor publică. rmătoarele trei /H
lina Mungiu"
/
$ean"Goel Hap.erer Hap.erer % 1))3% p* 23* 24
teme pe care un zvon le poate poate conţine sunt sunt banii, sănătatea sănătatea şi se"ul. se"ul. iziunea romînului despre preşedintele pe care îl aleg este mai degrabă a unui om modest, care face parte din categoria de mijloc a societăţii şi cu care majoritatea românilor pot să se identifice în ceea ce priveşte statutul social. *intre toate insa, tema preferata pare sa fie se"ul. ! aluzie se"uala, o orgie sau un comportament se"ual deviant poate narui oricand sperantele unui candidat sau om politic important. +"emple graitoare sunt %ill $linton si +mil $onstantinescu. vonuri menite sa agite agite spiritele si sa discrediteze discrediteze imaginea imaginea publica publica a oamenilor oamenilor politici politici mentiona mentionati. ti. elatia e"traconjugala a fostului presedinte roman cu actrita ona Bartner nu a fost niciodata dovedita, in scimb imaginea acestuia a avut de suferit si in cele din urma a scazut vertiginos in sondajele de opinie privind popularitatea sa printre romani. 9n alt e"emplu este Silvio %erlusconi 'implicat( in nenumarate scandaluri se"uale cu minore si nu numai. *eclaraţiile unui politician nu reflectă întotdeauna ceea ce el gândeşte sau doreşte să întreprindă. *eclaraţiile sforăitoare dinaintea alegerilor generale din noiembrie )777 ale unor lideri politici de e"tremă dreaptă cu e"ecuţiile publice pe stadioane, lozinci de tipul 'decât o democraţie bolnavă mai bine o dictatură sănătoasă(, pedepsirea celor vinovaţi de colapsul economic al ţării şi cei care au întreprins mari fraude bancare, etc. 9ltima temă este cea imigraţionistă dar care nu se poate aplica în cazul politicii duse de regimul de la %ucureşti, indiferent de culoarea sa politică. omânia nu este o ţară în care să îţi doreşti să te stabileşti, ciar dacă vii din ţările lumii a treia. *e aceea, ţara noastră poate fi considerată o ţară de tranzit în drumul populaţiilor asiatice sau africane spre vestul +uropei. *eşi în ultimii zece ani, tot mai mulţi cetăţeni de origine arabă sau asiatică, cinezi în special, şi-au descis afaceri şi s-au stabilit în omânia, aceştia nu au modificat în nici un fel structura etnică a ţării. In spaţiul cultural romanesc trebuie amintită, ca aproape identificandu-se cu zvonul, %&r'a.
ceasta are aceleaşi motivaţii psiologice 0emoţionale, afective, cognitive1, putand fi
percepută ca un laborator de producţie producţie a zvonurilor. zvonurilor.
+ste cea mai raspandita forma de manipulare a populatiei. *e cele mai multe ori, aceasta este confundata cu publicitatea sau reclama. 3n aproape toate ţările democratice ale lumii, propaganda electorală este privită ca un rău necesar. &iecare partid sau candidat încearcă prin mijloace persuasive să convingă electoratul să îi acorde votul. 3n ţările unde regimurile totalitare încă mai rezistă, propaganda nu a încetat nici o clipă. *e e"emplu în $uba, unde &idel $astro încă mai vorbeşte de succesul revoluţiei, de injusteţea embargoului american impus de patruzeci de ani, de viaţa 'minunată( în socialism. Sau în $oreea de 6ord unde cultul personalităţii este încă în floare, ample manifestaţii cu scop propagandistic au loc în fiecare săptămână, portrete unriaşe ale lui @im Ir Sen sau @im Ir San se află ancorate pe cele mai mari clădiri ale tuturor oraşelor coreene. 9n alt e"emplu este $ina. $el mai grăitor model de propagandă este cărticica roşie a lui 5ao :se *ung. 3n timpul luptelor pentru controlul ţării, în timp ce 5ao şi cei care luptau pentru cauza comunistă comunistă se aflau în munţi, viitorului conducător conducător al celei mai mari ţări din lume ca popu popula laţi ţiee i-a veni venitt idee ideeaa cu acea aceast stăă cărticică cărticică roşie. 3n fapt, în ea se găsea doctrina comunistă iar fiecare cinez care lupta pentru 5ao era obligat să o poarte asupra sa şi să citească din ea. *upă ce 5ao a devenit conducătorul $inei, cărticica roşie a devenit obligatorie pentru fiecare cinez, de la copiii din şcoli până la cei de vârsta a treia. tr eia. 6e putem aduce aminte aminte şi de ţara noastră. noastră. 5ai mereu se puteau puteau vedea la televizor televizor spectac spectacole ole grandioase grandioase,, în care actorii actorii erau miile de muncitori muncitori din uzine, uzine, încinau încinau ode şi cântece patriotice conducătorilor conducătorilor şi partidului. 3n fiecare an, an, zilele de / 5ai şi )4 ugust erau un prilej în plus de îndoctrinare sau mai bine spus de îndobitocire a românului de rând.
le"andru, $aesar, SaCespeare, SaCespeare, etc... 3n timpul celui de-al doilea război mondial era firesc ca francezii şi britanicii să tipărească aberaţii că germanii spintecau sugari, era la fel de firesc ca germanii antisemiţi să publice nelegiuirile evreului Suss(. 1 $ea mai importanta forma de propaganda ramane cea politica. Austave e %on0)77L1 mentiona e"istenta a patru factori principali de convingere, pe care ii prezenta ca pe un fel de 'gramatica a persuasiunii( 0 $sihologia maselor 1# 1#
prestigiul sursei = sugestioneaza sugestioneaza si impune respect respect afirmatia fara probe = elimina discutia, creand totodata impresia documentarii erudite a celor care reprezinta sursa de mesaje
repetarea - face sa fie acceptata acceptata ca fiind certa o afirmatie compatibila compatibila cu obiectivele sursei
influenta mentala - care intareste convingerile personale de la inceput sau apartinand indivizilor fara personalitate.
:ot in domeniul politic se face distinctie intre# utilizeaz eazaa ma mater terial ialee prove provenit nitee din surse surse oficia oficiale, le, conti continan nandd nou noutat tatii propaganda alba utiliz culturale, artistice, aparent inofensive cum ar fi# stilul de viata, prezentarea unor personalitati considerate e"emplare pentru viata culturala, sportiva, muzicala, fara a aduce in discutie elem elemen ente tele le care care ar pune pune in disc discut utie ie perfo perform rman ante tele le spat spatiu iulu luii soci social al din din care care prov provin in personalitatile respective. $ercetarile arata ca impactul psiologic asupra publicului tanar prin transmiterea unor emisiuni muzicale alternate cu buletinte scurte de stiri este considerabil.
instituţii ine"istente pe care ascultătorulFcititorulFprivitorul nu le poate verifica, fie pe seama unor instituţii care e"istă, dar care au cu totul alte preocupări decât cele din ştirile fabricate. 5esajele ZZartizanaleZZ lansate în spaţiul social pot surprinde prin ZZnoutateaZZ lor, şi asfel, pot
/L
#ladimir #olo..% 200)% pp* 62"63 2
genera un curent curent favorabil sursei de emisie. *e pe aceleaşi aceleaşi poziţii se emit emit ştiri făcându-se precizarea că provin din zvonuri neidentificate. neidentificate. propaganda cenuşie este cea mai frecvent folosită de centrele de dezinformare. Specificul
său constă în combinarea informaţiilor parţial reale cu cele integral false alcătuind ştiri cu aspect aparent precis, care însă nu pot fi verificate complet. . :udor vede peste tot comploturi magiare, agresiuni ungureşti şi acţiuni destabilizatoare sau ciar sabotaje din partea vecinilor din vest. $iar şi în /887 acest punct de vedere era unul vecin cu paranoia. espectiva revistă susţinea faptul că în zilele revoluţiei, trupele magiare terestre ar fi pătruns pe teritoriul omâniei, îndreptându-se spre !radea şi :imişoara. upte cu sute de morţi şi răniţi ar fi avut loc, armata română reuşind în cele cele din urmă urmă să opreas oprească că înaint înaintare areaa ma magi giară ară şi alunga alungarea rea adver adversar sarilo ilorr peste peste graniţ graniţă. ă.
doi nu sunt singulare. m amintit anterior scandalul ona Bartner, declanşat împotriva preşedintelui +mil $onstantinescu. $onstantinescu. ceasta fost doar o altă acţiune propagandistică orcestrată de partidul paranoic şi e"tremist, condus de $.>.:., ştiut fiind faptul că +mil $onstantinescu $onstantinescu intenţiona să mai candideze şi la viitoarele alegeri prezidenţiale.
1+
Auvernele omâniei încă îşi construiesc imaginea în e"terior prin tenici ce ţin mai degrabă de regimurile totalitare stalinist sau ceauşist când era 'fabricată( o variantă pentru intern şi alta pentru e"tern. +ste ceea ce autoarea menţionată mai sus numeşte 'dublul limbaj(. 3n cazul cazul sistem sistemuri urilor lor totali totalitar taree putere putereaa are întotd întotdea eauna una dou douăă varian variante te pentru pentru aceea aceeaşi şi poveste pe care le va difuza, una pentru populaţia ţării iar cealaltă pentru presa e"ternă. $ele două pot fi diferite dar puterea are imediat o justificare# combaterea influenţelor din afară, care sunt dăunătoare ideologiei pe care o promovează. celaşi lucru se întâmplă şi în omânia după /8M8, deşi vremurile de glorie ale comunismului au apus demult. arsovia( care a refuzat sa trimita trupe pentru a innabusi '
lina Mungiu
fost atins imediat după revoluţie când situaţia democraţiei din omânia era destul de neclară iar libertatea presei era o noţiune pe care cei mai mulţi jurnalişti o interpretau după bunul lor plac.
@emple de manipulare prin mass media n modernitate >i n contemporaneitate? •
emode emodelar larea ea gandi gandirii rii in sistem sistemele ele totali totalitar taree 0evol 0evoluţi uţiaa &ranc &ranceză eză,, regimu regimuril rilee comuniste, regimul nazist1 = căi de a controla minţile oamenilor#
•
$ontrolul comunicaţiilor umane = atat a informaţiilor primite din e"terior, cat si a intracomunicării 0situaţii disonante cognitiv1 30
5anipularea mistică = crearea unei aure mistice in jurul grupului conducător,cultul
•
personalităţii •
$erinţa de puritate = delimitarea strictă intre pur şi impur, intre bine şi rău
•
$ultul confesiunii = confesiunea purifică sufletul
•
[tiinţa sacră = aură de sacralitate in jurul dogmelor de bază ale ideologiei totalitariste
•
emodelarea limbajului = condensarea intregii comple"ităţi a problematicii umane intr-un nr redus de categorii, strict delimitate, curăţate de nuanţe =limba de lemn
•
*octrina mai presus de oameni = ideologia ca adevăr absolut
•
*elimitarea socială = impărţirea indivizilor in două categorii distincte # cei al căror drept de a e"ista este recunoscut şi cei care nu au nici un drept
•
emodelarea individului se realizează prin#
•
emodelarea comportamentului comportamentului
•
estructurarea gandirii
•
edefinirea structurii emoţionale
•
Spălarea creierului
•
*ezgeţarea = distrugerea totală a veciului element de identitate = prin ipnoză, confuzie etc. Scimbarea = inocularea nouii identităţi = ritualizare, dorinţe de a fi
•
asemănător etc. •
eingeţarea = fi"area noii personalităţi
•
•
Strategii de influenţă cu grad mare de sofisticare ale mass-mediei
@emple actuale de manipulare prin mass media n Romnia
re(a pro.esorilor din noiem!rie 2005 = unele posturi T# >i o anumită parte a presei
-emnarea acordului de amplasare de !a9e americane pe teritoriul RB
Jn loc de conclu9ii
31
n amplu sonda international reali9at de allup in 1)+6 a rele(at urmatoarele .apte?
doar / din ? subiecti considera ca marile institutii de stiri 0gen %%$ sau 6%$1 sunt credibileG
L8O dintre indivizii intervievati cred ca presa este Pcu adevarat profesionistaP si ca se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba.
n sonda similar% reali9at cu 3 ani mai tar9iu :1)+);% a indicat anumite modi.icari in perceptia pu!licului asupra modului in care tele(i9iunea in.ormea9a?
doar H?O dintre cei cestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod obiectivG
??O considerau ca presa este frecvent neobiectiva ; peste doua treimi dintre ei 0MO1 au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict;
doar 44O erau de parere ca presa este independenta, majoritatea considerand ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice ;
LLO blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea .
Capitolul III -tudiu de ca9 = Masoneria romana si manipularea 1* Considera7ii generale
care inseamna „li!er 9idar* In secolul al KIK"lea apare in romana si su!
.orma „.arma9on% care pro(ine din cu(antul rusesc care inseamna „(raitor sau „(iclean*
32
Masoneria este o organi9a7ie discretă% care pe timpuri era secretă* ste una dintre cele mai (echi organi9a7ii e@istente si astă9i* &oi de papirus, găsite în /MMM cu prilejul săpăturilor areologice în *eşertul ibian, descriu întâlniri secrete ale unor astfel de corporatii cu )777 de ani î.B. +le participaseră la construirea templului lui Solomon şi aveau cam aceeaşi functie cu a sindicatelor de astăzi, dar cultivau tradiţia mistică înca de atunci. $a ţel al masoneriei era declarată transformarea interioară prin desăvârşirea spirituală a omului în veneraţie faţă de *umnezeu.
:$an (an Aelsing% -ecret -ocieties and Their
este frecvent amintita in te"te, ritualuri si ceremonii masonice, ba ciar ocupa un loc central in teoriile conspiratiilor.
)7
34
jur(. $ei care practicau efectiv meseria erau operativii, in timp ce speculativii invatau teoria, adesea prin intermediul ritualurilor si simbolismului. 9tilizarea simbolurilor este unul dintre lucrurile care ii diferentiaza pe masonii operativi de cei speculativi.
im%oluri 'rancma#onice* 'rancma#onice*
I6$++ 9: 5!I(, care in limba romana inseamna 'I6>I6A+5 !I 59I5(.
-im!oluri?
Cartea &egii -acre simbolizeaza traditia. cherul si Compasul
35
Sunt simbolurile de baza ale masoneriei, necesare pentru ridicarea unor edificii stabile si drepte.
rca liantei sau Chi(otul &egii $uvantul arca provine din latinescul arca, o traducere traducere a termenului ebraic ebraic ar]n care care insea inseamna mna cufar . $ufarul poate semnifica scaunul pe care se aseaza capul familiei, dar in acela acelasi si timp si o piesa de mobilie mobilierr in care se pune tot ce este de valoa valoare. re. 'rca 'rca Sfanta Sfanta raspunde raspunde acestei acestei duble caracteri caracteristici. stici. $ivotul $ivotul este tronul lui ^ave, faurit de omul care recunoaste suveranitatea suveranitatea lui *umnezeu. +l este in acelasi timp racla, r acla, din plin impodobita, care incide in sine indeosebi cele doua :able ale *ecalogului, dovada concreta, materiala a aliantei dintre 5oise si ^ave.( 22
irul cu plum! :
err $ean% 2004% p*26
))
$ean err% 2004% p* 11 36
Gi(ela +ste un ecer in varful caruia este fi"at un fir cu plumb. %ara orizontala este uneori gradata, ceea ce permite masurarea pantelor si realizarea lor sau constatarea erorilor si indreptare indreptareaa lor. $u 6ivela, 6ivela, se obtine obtine orizontala orizontala plecand plecand de la verticala verticala,, de unde bogatia bogatia simbolica a uneltei care reprezinta cele doua directii principale ale spatiului in care omul evolueaza.
Ciocanul si 8alta
Ciocanul repre9inta puterea (ointei* Simbolistica acestuia este strans legata de ideea de foc, de trasnet, de lumina. 8agda, zeul %inelul la irlandezi, este inarmat cu o gioaga cu care poate ucide, dar si invia. rma sa intrucipeaza nasterea si decesul , viata si moartea. $iocanul lui :or are o dubla semnificatie, o putere indoita. +l este simultan, creator si distrugator, asemenea trasnetului care genereaza focul 0sursa de binefacere1, dar poate si nimici fiinta pe care o loveste. $iocanul 9cenicului reprezinta vointa activa si creatoare care ii permite sa lucreze lucreze cu materialele cele cele mai dificile, adica cu el insusi. $iocanul $iocanul 9cenicului este diferit de cel al >enerabilului si al Supravegetorilor.
la cel care le poarta o lucrare asupra lui insusi. $iocanul >enerabilului si al Supravegetorului este este em emble blema ma puteri puteriii lor, lor, autori autoritat tatii, ii, influe influente nteii lor. lor. $iocan $iocanul ul marce marceaza aza ritual ritualuril urilee de *escidere si Incidere.
8alta simbolizeaza *iscernamantul, adica capacitatea de a distinge partile utile ale pietrei, esentiale pentru construire, de cele inutile. $ombinarea fortei vointei cu a capacitatii de a discerne determina perfectionarea treptata a operei. stfel, in timp ce $iocanul e"prima vointa de a obtine, *alta simbolizeaza constiinta a ceea ce trebuie evitat. uate impreuna, cele doua instrumente semnifica necesitatea de a uni actiunea cu gandul.
Mistria
„5asonii o folosesc pentru a inalta :emplul >irtutii(. +ste unealta de care masonul se foloseste pentru a imparti si a netezi cimentul. $u ea isi termina lucrul si il infrumuseteaza. In *iscursul de eceptie al 5aestrului, se spune# '$u 5istria sa, el isi va impodobi opera ca sa contemple Steaua Inflacarata...( 23 5istria este instrumentul zidarului care serveste la indreptarea materialului pietros, simbolizeaza binefacerea, precum si dorinta de a-i ajuta pe cei care au nevoie. +"prima bunatatea activa, caritatea, dar si vointa omului. Iubirea fraterna care creeaza coeziunea intre pietre este precum mortarul - moale si capabil sa ia orice forma, rezistent fara f ara a fi rigid, cand leaga partile in interiorul constructiei. 5istria serveste la amestecarea mortarului pana la obtine obtinerea rea amalga amalgamul mului ui perfe perfect, ct, la elimin eliminare areaa e"cesu e"cesului lui - la raspan raspandir direa ea binecu binecuvan vantar tarii ii $ean err% 2004% pp* 32"32+
)4
3+
iluminate si a tolerantei generoase. *in acest motiv, este instrumentul preferat al 5asonului in actiunea sa constanta si pozitiva de edificator activ.
In sens metaforic, piatra se identifica cu masonul. ucrarea masonica a masurarii si lustruirii pietrei brute corespunde cu transformarea masonului, pentru a trece de la stadiul brut, inconstient inconstient si pasiv al profanului profanului la stadiul regulat, creativ creativ si constient al masonului masonului liber. sa cum
-oarele si &una
Soarele este asociat cu o serie de valente simbolice, intre care aceea a dinamicii a"iale, a corespondentei Soare-Spirit-&oc, aceea a caldurii si adevarului, a purificarii, a vitejiei, a gidului inimii umane. Soarele se identifica cu 5asculinul, cu principiul activ, fiind de aceea simbolul !riginii, al Inceputului, al ratiunii care lumineaza tenebrele si ilumineaza spiritele. una simbolizeaza &emininul, obscurul, intuitia, caracterul scimbator al formelor. Semnifica 3)
si privarea omului care si-a pierdut demnitatea primordiala. *e asemenea, mai reprezinta si imaginea mediatorului intre fortele celeste, pentru ca reflecta lumina soarelui. In sens masonic, Soarele si una reprezinta alternanta si ecilibrul intre zi si noapte, intre alb si negru, intre activitate si repaos, dialectica contrariilor.
Rigla cu 24 de 8i(i9iuni
+ste emblema perfectiunii si a ordinii care rezulta din actiunea justa si ecilibrata, este din timpuri straveci instrumentul de comparatie a marimii si de masurare a armoniei proportiilor. $itata in %iblie, era ciar instrumentul cu care divinitatea egipteana
cacia
cacia cacia 0Salca 0Salcamul mul1, 1, este este un simbol simbol import important ant al francm francmaso asoner neriei iei,, referi referind ndu-s u-see la principiul nemuririi gradului de 5aestru. !riginea acestui simbol este legata de mitul lui Biram, aritectul :emplului lui Solomon din Ierusalim. *upa moartea sa, asasinii sai i-au ascuns cadavrul in pamant, dar pe locul unde a fost ingropat a rasarit un fir de salcam care i-a relevat prezenta, simbolizand in acelasi timp si renasterea la o noua viata. Salcamul este simbolul sperantei si al e"istentei sufletului dincolo de moartea fizica si conservarea energiei indestructibile a vietii. 40
Ce este Masoneria/ $onform cu Statutul 5arii oji 6ationale din omania, aceasta este ' o asociaţie constituită potrivit legii, ca persoană juridică română de drept privat, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial, în vederea sprijinirii dezvoltării personalităţii umane pe multiple planuri şi pentru instaurarea în societatea românească a normelor de convieţuire socială bazate pe respect, toleranţă, într-ajutorare şi respingerea oricăror forme de totalitarism sau e"tremism.( )? $ele )4 de ;-lea II-lea spune ca ;egele Statului
2* Jnceputurile masoneriei &ranc &rancmas masone oneria ria a debuta debutatt in perio perioada ada regelu regeluii 6um 6umaa
PPP*mlnr*ro 41
descriau &rancmasoneria# ;:abloul de ansamblu al masoneriei este acela al unei organizatii care si-a pierdut intelesul originar(. In secolul al >II-lea, din pricina crestinizarii anglosa"onilor se aduc modificari in normele confreriilor de constructuri, iar vecile ritualuri si regulile de initiere au capatat formulele adecvate ale noii religii dominante. 6u s-au pierdut manoperele oculte, semnele si procedeele magice, iar secretul si ceremonialul initierilor a ramas de asemenea nescimbat. S-au pastrat si traditiile de intrajutorare si solidaritate din antic anticit itate ateaa romana romana.. In 8)H francm francmaso asonii nii isi aleg aleg ca patro patronn pe Sfantu Sfantull Ioan, Ioan, deoar deoarece ece sarbatorirea acestuia coincidea cu solstitiul de vara, moment astronomic celebrat prin ritualuri magice de catre membrii confreriilor de zidari inca din anticitate. $onfreriile de zidari Lratii -.antului Ioan s-au raspandit pe continentul european. cestia au primit din partea papilor privilegiul de a zidi catedrale. In acea perioada multi oameni de arta si ganditori au devenit membri ai lojelor masonice, beneficiand de numeroase facilitati. a intrunirile acestora se discutau despre idei filozofice si se cautau cai de reformare politica a societatii. &aptul ca aceste intruniri erau private este de inteles, incercarile lor inovatoare nu erau vazute bine de %iserica. %iserica catolica era obsedata de ideea ereziilor pe care le vedea in orice incercare inovatoare. Secretul fiind singura modalitate de a duce planurile pana la capat. 9nele 9n ele loje loje ma mason sonice ice s-au s-au transf transform ormat at destu destull de radica radical.l. ctiva ctivauu ca asoci asociati atiii ale zidarilor desfasurand in aparenta o activitate declarata de cercetare a naturii, dar avand, in secret, o serie de teluri politice si sociale. -lea, loji lojile le ma maso soni nice ce au fost fost pers persec ecut utat atee sang sanger eros os de %ise %iseri rica ca $ato $atoli lica ca,, fiin fiindd acuz acuzat atii de propovaduire a ereziei ereziei si scismei in %iserica. %iserica. 5ulte dintre lojile masonice masonice au fost destramate. destramate. Secolul \>I a fost distrugator pentru francmasoni. uter a reusit sa descompuna lojele &rancmasoneriei, &rancmasoneriei, cu e"ceptia celor din insulele britanice. )H In /?8, dupa decapitarea regelui $arol I, masonii restabilesc tronul si totodata submineaza autoritatea lui $romVell, dand francmasoneriei un caracter prin e"celenta politic. *upa /7, francmasoneria se transforma definitiv din confrerie profesionala in societate oculta. In /L/L s-a format 5area oja 9nita, la ondra, prin unirea a patru loji. cest !rdin a ugen B(idiu Chiro(ici% 200+% pp* 5+"64
)H
42
aparut dintr-o combinatie de traditii care au evoluat si s-au contopit intr-o perioada mai lunga de timp. In /L)7 se formeaza o oja in &ranta, sub auspiciile 5arii oji 9nite din nglia. In aceasta epoca adevarata origine a &rancmasoneriei a devenit cunoscuta marelui public. In /L4L, $arol +duard, care era si membru al Societatii egale, a rostit un discurs in fata francmasonilor din
In Romania, francmasoneria a avut un rol important. u fost cativa domnitori romani care au aplicat la ideile si principiile ;+pocii uminilor( pe care si francmasoneria le-a raspandit. In 5oldova si :ara omaneasca, le"andru apusneanu si adu Serban au intemeiat Scoli domnesti ;pentru invatatura norodului(, in /H/ la $otnari si in /74 la :argoviste. Serban $antacuzino a reusit sa construiasca cademia din %ucuresti 0/MM1, ntio $antemir a construit una la Iasi 0/L7L1 iar in :ransilvania, s-a construit in /L8H la straduinta invatatului Ioan
$ativ $ativaa dintre dintre francm francmas asoni oniii romani romani cunos cunoscut cutii sunt# sunt# >asile >asile lecsa lecsandr ndri,i, 6icola 6icolaee %alcescu, le"andru Ioan $uza, Ion Beliade-adulescu, Ion Aica, Aeorge 5ageru, 5iail @ogalniceanu, $ostace 6egruzzi, $..osetti, $arol *avila, Spiru Baret, :udor >ladimirescu. $um se zicea odinioara la %ucuresti# ;incepi student, continui farmazon, devii savant sau ministru, si termini calcat in picioare de multime sub forma de %ulevard(. Intradevar multe din bulevardele din centrul oraselor romanesti au numiri de francmasoni celebri. In timpul comunismului francmasoneria practic n-a mai e"istat. 5iail Sadoveanu a avut o incercare de a impaca francmasoneria cu comunismul, insa fara succese. succese. S-au intocmit liste de catre legionari si multi francmasoni au fost arestati. In /8?M comunistii otarasc desfiintarea francmasoneriei in omania. In data de )L decembrie /8M8, la %ucuresti, francmasonii care au supravietuit se intalnesc in fostul :emplu din strada adu de la fumati si pun la cale renasterea &rancmasoneriei romane. In octombrie /887 francmasonii romani din e"il creeaza 5area oja 6ationala a omaniei. ) 3nsă, în omânia nu e"istă o singură '5are ojă 6aţională(. 5area ojă 6aţională omâniei 05..6.a.1 este condusă în prezent prezent de 5are 5aestru :udorel 6itulescu, în timp ce 5area ojă 6aţională din omânia este condusă de 5are 5aestru adu %ălănescu. ceste loji acceptă e"clusiv bărbaţi. iorel *ănacu, unul dintre apropiaţii lui 6icu &ilip. şa ajunge 5are 5aestru >iorel *ănacu, fost maior în 5inisterul de Interne, la numai o lună după intrarea în masonerie. $a răspuns, Aeorge $omănescu organizează şi el o adunare la %ucureşti şi îi e"clude pe disidenţii din 'ar! Harg% 200)% pp* 1)"20
)
44
%raşov. Ia naştere astfel 5area ojă 6aţională a omâniei. 0 )gentia de $resa *asonica din +omania, <51
3* Manipulări
:otusi, masoneria este o organizatie controversata. !amenii are pareri pro si contra masoneriei. vonurile neconfirmate neconfirmate si neinfirmate provoaca multa multa valva si isterie in randurile randurile oamenilor oamenilor..
arunca
aceste
speculatii,
insa
al
I\-lea
<!:!$!
S+$+:
&6$5S!6I! spune# ' *aca astazi câteva state îsi ridica glasul împotriva noastra, aceasta o fac numai de forma, uneori la dorinta si ordinul nostru, deoarece ne este folositor, pentru a guverna în siguranta pe fratii nostri mai mici. In realitate nu avem nici o piedica in calea noastra.( *aca este asa, atunci am putea considera si ca toata isteria provocata in randul oamenilor in ceea ce priveste masoneria este de fapt rezultatul dorit. *aca aceste protocoale sunt sunt 'secre 'secrete( te(,, atunc atuncii de ce ele sunt sunt cunos cunoscu cute te *efini *efinitia tia *+\-ul *+\-ului ui spune spune ca 'secre 'secret( t( inseamna 'care este tinut ascuns, care ramane necunoscut, care nu trebuie spus nimanui(. ! organizatie bine pusa la punct asa cum este &rancmasoneria nu poate avea scapari de informatie. In consecinta, este posibil ca zvonurile si speculatiile sa fie 'uneori la dorita si ordinul( masonilor. +ugen !vidiu $irovici, 5are 5aestru al 5arii oji 6ationale din omania, spunea intr-un interviu redat de 'devarul(ca 'din cauza prejudecatilor si a suspiciunilor e un dezavantaj profesional sa-ti devoalezi apartenenta la 5asonerie(. +u as adauga ca nu este valabila afirmatia in totalitate atata timp cat foarte multi membrii ai organizatiei isi dezvaluie apartenenta la 5asonerie fara nici o problema* Intrebat fiind de catre jurnalist 'cum ramane cu caracterul secret(, +ugen !vidiu )partinem societatii civile desi nu suntem o structura publica, ci una $irovici raspunde# ; )partinem privata. !a ce c e mod )zi o universitate isi selecteaza, dupa un criteriu foarte clar, studentii. 45
)zi ziarul )devarul( nu primeste pe oricine in redactie, care sa vina si sa se aseze sa scrie un articol articol ce a doua doua zi va fi tipari tiparit. t. $este $este tot, tot, cultur culturaa organi organizat zation ionala ala a consacr consacrat at niste niste criterii criterii de selectie, selectie, care sunt relativ relativ transparente transparente.. De eemplu, eemplu, un mit este ca primim primim numai oameni oameni bogati. /als0 )vem o radiografie radiografie care spune ca cei mai multi membri ai masoneriei masoneriei nu sunt bogati bogati 1 si nu e vorba vorba numai numai de +omani +omaniaa -, iar criteri criteriul ul material material este comple complett nesem semnificat cativ.
)sta sta
pentru
ca
a
fi
memb embru implica
niste
cheltuieli
chi chiar
minore.(222.adevarul.ro Eugen 3vidiu %hirovici, interviu realizat de 4eorge +adulescu".
+ste +ste de aprecia apreciatt abili abilitat tatea ea fostului fostului 5are 5aestru 5aestru al 5..6.. 5..6.. de a evita evita o intreb intrebare are incomoda. Se sugerează deseori că 5asoneria ar aduna elitele lumii pe diferite domenii, în special domeniul financiar. 5ai târziu voi reda o listă a masonilor din omania, parte a unui raport elaborat de Serviciul omân de Informaţii 0S..I.1 din )778. >om putea observa că printre cei prezentaţi se află# află# oameni de afaceri, politicieni, academicieni, academicieni, oameni de ştiinţă, ştiinţă, în consecin consecinţă ţă - eliteleQ eliteleQ 3n scimb, scimb, masonii susţin susţin neimplicarea neimplicarea &rancmason &rancmasoneriei eriei în politică politică şi unitatea dintre aceştia. minteam anterior despre >iorel *ănacu, 5are 5aestru al 5..6.a în )778. cesta declara în luna seprembrie a aceluiaşi an# '<ână astăzi, 5area ojă 6aţională a omâniei a declarat declarat şi a susţinut susţinut iorel *ănacu *ănacu devine 5are Secretar. Secretar. :oate aceste aceste acţiuni au provocat provocat ;fricţiuni ;fricţiuni şi sciziuni(. sciziuni(. *eja tensiunea era în creştere, iar >iorel *ănacu realizase că făcuse, poate, una dintre cele mai mari greşeli ale sale ca 5ason. *e )L
PPP*realitatea*net 46
cealaltă parte, 6iţulescu şi &raţii ce-l susţineau vizau eliminarea lui *ănacu de la frâiele puterii şi din orice fel de funcţie de reprezentativitate. &raţii încep să îl tradeze semnificativ fără urme de regret. 3n noiembrie )7/7, 6iţulescu semnează *ecretul de eliberare din funcţia de 5are Secretar 0*ecret ))H)1. 2+ ui *ănacu i se imputa instigarea în plină şedinţă de 5are $onsiliu la destabilizarea 5arii oji 6aţionale a omânieiG propunerea de înlocuire a 5arelui 5aestru într-o manieră neconstituţionalăG gravă acuzaţie de spionaj făcută de 5arele 5aestru în favoarea &ranţei, numindu-l astfel trădător de ţară 0articolul )1. >iorel *ănacu este decăzut din toate drepturile pe care le-a avut în calitate de membru al 56a 0articolul 41. 3n aceeaşi zi, 6iţulescu emite o comunicare către membrii 56a, prin care informează radierea lui *ănacu *ăna cu pent pentru ru subm subminare inareaa pute puterii rii 5arel 5arelui ui 5aes 5aestru tru şi pent pentru ru acuz acuzaţia aţia de spio spionaj. naj. >iore >iorell *ănacu decide să acţioneze şi el şi să-şi e"prime dezacordul cu privire la P fapta abominabilă şi antimasonică a domnului Tudorel 5iţulescu P, pe care o consideră nulă, fiind P un abuz de putere personală 6mpotriva oricărei reguli masoniceP.2) $azul lui >iorel *ănacu este este doar unul dintre multe altele care care arată că nici în cadrul 5asoneriei unitatea unitatea nu este ciar ciar aşa cum se vrea a fi. 3n scimb, scimb, nimeni nu e perfect. $eea ce denotă că şi aceştia sunt oameni şi nu doar nişte ;demoni cu faţă umana conduşi conduşi de un rege despot(. $âtă manipulare şi cât adevar e"istă în poveştile cu şi despre masoni, doar aceştia ştiu. 'Secretul( îi face pe oameni să deruleze în mintea lor filmul conspirativ pe criteriul ;ce e secret, e rău(.
)8
PPP*mlnr*ro
=urnal *asonic sub auspicile )genţiei de $resă *asonică din +om>nia .agentiadepre#ama#onica.%log#pot.ro ". 4
conducatorii 5asoni şi cei ai politicii vremii Areaua înţelegere a 5asoneriei îi face pe oameni să aibă prejudicii cu privire la aceasta, însă datorită renunţării la caracterul secret tot mai multe persoane au devenit adepţii acesteia.
n alt 9(on cu privire la masoni este acela ca odată intrat într-o lojă masonică, persoana nu o mai poate părăsi decât pierzându-şi viaţa. 5area ojă 6aţională a omâniei vine şi dezminte şi de această dată. P6imic în afară de legătura frăţească din interiorul &raţiei nu creaza obligatia de a rămâne 5asonP. 30 9n bărbat bărbat din Aana Aana pe nume AodVin, AodVin, era în vârstă vârstă de aproape aproape L7 de ani când a părăsit o lojă masonică. masonică. AodVin AodVin îşi aminteşte# aminteşte# '+ram membru al unei loje masonice. [i, deşi aceasta este cunoscută drept o asociaţie bazată pe principiul fraternităţii, care le oferă ajutor membrilor ei, am participat la ritualuri la care se foloseau cranii şi oase şi erau invocate spiritele. Se credea că aceste spirite îi ajutau să crească din punct de vedere spiritual pe cei ce comunicau cu ele. 31 Teoria conspiratiei
&rancmaso &rancmasonii nii sunt deseori deseori ;victimele( ;victimele( unor teorii teorii conspirat conspirative ive de la cele mai subtile subtile pana la cele mai scandaloase. scandaloase. 6e amintim cazul presedintelui american 2on &, @ennedN, asasinat in noiembrie /84.
*eclaratile facute de @ennedN au fost luate ca un afront impotriva masoneriei cand de fapt presedintele facea facea referire la $I in tot discursul. +venimentul +venimentul tragic care a urmat 0asasinarea presedintelui1 a provocat o serie de speculatii, iar implicarea francmasoneriei a fost veement discutata. In realitate, nu s-au gasit dovezi clare care sa ateste cele spuse anterior. egat de 47
http?DDPPP*mlnar*roD.rancmasoneriaDpot"parasi"masoneria"odata"ce"am"de(enit"mason.
4/
Re(ista SatchtoPer 1)) din 15 decem!rie% p* 10* 'ar! Harg% 200) ,
4)
p.160
4+
moartea moartea lui @ennedN @ennedN s-a veicula veiculatt si implicarea implicarea e"traterestri e"traterestrilor. lor. Intr-adeva Intr-adevar, r, e"pertii e"pertii in conspiratie si-au facut treaba. 9n alt e"emplu in care teoria conspiratiei a jucat un rol a fost moartea aticanului. >aticanului. aticanului. 9lterior, >aticanul a luat pozitie si a cont contra raca cara ratt cu o anc ancet etaa din din care care reie reiese seaa ca sana sanata tate teaa pape papeii Ioan Ioan illot a raspandit zvonul zvonul ca papa luase din greseala greseala o supradoza de medicamente. medicamente. S-a presupus presupus de asemenea asemenea ca factorul factorul declansator declansator al mortii papei era investiga investigatia tia demarata in /8LM in care i-a cerut cardinalului cardinalului >illot sa e"amineze e"amineze operatiunile efectuate efectuate de %anca >aticanului. In urma ancetei, papa Ioan illot, pe atunci secretarul de stat al >aticanului, ar fi fost 5are 5aestru 5ason si numele sau ar fi aparut pe acea lista.33
4* tia i (oi aminti pe cei mai cunoscu7i? lecu Raco(iceanu = urnalist drian -e(erin = om politic% drian Găstase = om politic% tti t tila la #e #eres resto toQQ = om po poli litic tic%% l lor oria iann > " ar arti tist% st% a!ri a!riel el Bp Bpre reaa = om po poli liti tic% c% heorghe heor ghe Turda = artist% elu #oican #oican #oiculescu = om politic% .ost (iceprim"mini (iceprim"ministru stru :gu(ernul pro(i9oriu edinte al Romniei Ilie -r!u = om politic% Mugur Isărescu = gu(ernator 'GR% Harg 'ar!% 200)% pp* 161"162
44
4)
Ră9(an Teodorescu = istoric% pro.esor% om politic 8an #oiculescu = om de a.aceri% om politic Gicu li.antis = artist #iorel Are!enciuc = om politic% Cristian canu = om politic 8inu
50
Bibliografie
/. %ole oler, r, Se Sebastie stien, n, 789 de eperimente pentru a 6nţelege manipularea mediatică, +ditura asile >asile,, %omunicarea intre informare si informare si manipulare manipulare dresori dresori si vanzatori de cai verzi, +ditura ll %ecC, %ucuresti, )77H.
4. &err rr, 2e 2ean, an, Dictionar de simboluri masonice, +ditura <+ ?H, i ->ince ncentG ntG %eauvo %eauvois, is, 2ean- 2ean-eon eon,, Tratat de manipulare, +ditura 6:+:, %ucuresti, /88L. . @apf @apfer erer er,, 2ea 2eann = 6o 6oel el,, vonurile, +ditura Bumanitas, %ucureşti, /884. lucruri inedit ineditee despre despre francm francmaso asoni, ni, +ditura L. @arg, %ar %arb, 797 lucruri +ditura 5+:+! 5+:+! <+SS, <+SS,
%ucuresti, )778. : storia unei ne6ntelegeri, +ditura Bumanitas, M. 5ung 5ungiu iu
%ucureşti, /88H. 8.
//. >o >olCo lCoff, ff, >ladimi >ladimir, r, Tratat Tratat de dezinformar dezinformaree 1 De la calul troian la internet, +ditura 6:+:, %ucuresti, )778. /). amfir, amfir, $ătălin $ătălin 0coord.1, Dicţionar de Sociologie, +ditura %abel, %ucureşti, /88M.
esurse Veb 1. http://t http://tinyurl.c inyurl.com/agent om/agentia-de-pres ia-de-presa-masonic a-masonica a 2. http://t http://tinyurl.c inyurl.com/Jurn om/Jurnal-Mason al-Masonic ic 3. http://t http://tinyurl.c inyurl.com/Mareaom/Marea-Loja-Nat Loja-Nationala ionala 4. http://t http://tinyurl.c inyurl.com/ecret om/ecretele-Masoner ele-Masoneriei iei !. http://t http://tinyurl.c inyurl.com/"he- om/"he-ecrets-o#ecrets-o#-2$th-%entu 2$th-%entury ry
51
6* http?DDmar@ists*anu*edu*auDromana http?DDmar@ists*anu*edu*auDromanaDdictionarDlD&eninE#ladimirEIlici*htm DdictionarDlD&eninE#ladimirEIlici*htm .
52
