FACU CULTATEA DE ŞTIINŢEECO CONOM OMICE SPECI CIALIZARE REA RELAŢIIECONOMICE INTER ERNAŢIONALE
LUCRARE RE DE DE LICENŢ NŢĂ
Ti mi şoara 2013
FACU CULTATEA DE ŞTIINŢEECO CONOM OMICE SPECI CIALIZARE REA RELAŢIIECONOMICE INTER ERNAŢIONALE
LUCRARE RE DE DE LICENŢ NŢĂ Managementulri scul uiî ntranzacţi i l e economi cei nternaţi onal e
Ti mi şoara 2013
CUPRINS Capitolul 1 Introducere Capitolul 2 Riscul şi problematica lui în tranzacţiile economice internaţionale 2.1. Abordări conceptuale privind riscul şi incertitudinea 2.2. Clasificarea riscului 2.3. Metode de fundamentare şi luare a deciziilor n condi!ii de risc 2.4. Metode de solu!ionare a problemelor de decizie n condi!ii de incertitudine 2.#. $iscul interna!ional Capitolul 3 Riscul de ţara 3.1. Conştientizarea riscului de !ară 3.2. %ormele de manifestare ale riscului de !ară 3.3. Clasificarea factorilor de risc de !ară 3.3.1. %actori de risc politic 3.3.2. %actori de risc financiar 3.4. 'valuarea riscului de !ară 3.4.1. Macroevaluarea riscului de !ară 3.4.2. Microevaluarea riscului de !ară 3.#. Cuantifcarea riscului de !ară 3.6. Mana)ementul )estionării riscului de !ară 3.&. *ublica!ii de ratin) 3.8. Analiză re)ională de risc Capitolul 4 Riscul alutar 4.1. +efinirea riscului valutar 4.1.1. ',punerea din punct de vedere economic 4.1.2. ',punerea de tranzac!ie 4.1.3. ',punerea de transfer 4.2. *revizionarea cursului valutar 4.2.1. *reviziunea te-nică 4.2.2. *reviziunea fundamentală
4 6 6 8 " 11 12 16 16 16 1& 1& 18 18 18 1" 2( 23 24 2# 2& 2& 28 3( 32 34 34 3#
C&PI)*+U+ 1 IN)R*,UC-R*roblematica riscului a preocupat at0t lumea specialiştilor c0t şi lumea practicienilor şi a oamenilor de r0nd din cele mai vec-i timpuri. +e re)ulă riscul era privit n compara!ie cu certitudinea. i)uran!a n mai bine era asociată cu certitudinea iar previziunea de nrăută!ire a unei situa!ii date cu riscul unei sc-imbări de atitudine de timp de mentalitate. Apreciem că dezvoltarea societă!ii contemporane a fost posibilă datorită asumării unor riscuri. Mai e,act creşterea economică nu se putea realiza dacă certitudinea prima n fa!a riscului. n lucrarea de fa!ă neam propus să aducem n prim plan ideea de risc să realizăm o conştientizare a importan!ei şi semnifica!iei riscului şi să )ăsim solu!ii viabile n condi!iile n care 5 Cunoştinţele noastre nu sunt decăt probabile5 cum spunea *ierre imon de aplace. $ealitatea economică este rezultatul activită!ii umane şi n consecin!ă se bazează pe decizii. +e modul n care oamenii iau aceste decizii de procesele ra!ionale care stau la baza acestora depind ntro măsură semnificativă fenomenele economice. 'conomia clasică fundamentată de Adam mit- şi +avid $icardo a oferit un model de ra!ionalitate fimdamentat pe presupozi!ia certitudinii. 7n mana)er clasic şi formulează n mod clar problema de rezolvat identifică solu!iile posibile le analizează lu0nd n considerare toate semnifica!iile acestora şi ale)e n final solu!ia cea mai bună n condi!iile date. Acest model clasic de ra!ionalitate economică este aparent mai presus de orice critică dar privit atent modelul este adecvat pentru descrierea comportamentului uman numai n condi!ii de completitudine a cunoştin!elor. itua!iile reale de decizie n marea lor maoritate nu satisfac această condi!ie.
definit şi or)anizat. Mana)ementul riscului oferă elementele necesare pentru răspunsul la comple,itatea monitorizării riscului. Conceptul de mana)ement al riscului constă at0t n prevenirea şi minimizarea producerii unor evenimente c0t şi n procesul de identificare evaluare şi cuantificare al acestora. /otodată mana)ementul riscului parcur)e etape de dezvoltare n această perioadă fiind de mare utilitate n adoptarea unor măsuri de limitare a pierderilor care ar putea să apară. 7n prim element n procesul de mana)ement al riscului constă n identificarea acestuia prin inspec!ia de risc e,perien!a c-estionarele de analiză a situa!iei. Cuantificarea riscului sau evaluarea acestuia e,primă probabilitatea de a se produce precum şi impactul financiar pe care l poate avea n cazul producerea asupra fenomenului analizat. *rivind mana)ementul şi )estiunea riscului putem vedea că sunt două păr!i ale aceluiaşi ntre) care se completează şi crează mpreună o ştiin!ă care ne pune la dispozi!ie informa!iile necesare pentru orice situa!ie. Mana)ementul riscului se bazează pe o succesiune de etape identificarea riscului? identificarea surselor de risc şi a evolu!iilor probabile? evaluarea riscului? )estionarea riscului. @estiunea riscului poate mbrăca forme multiple. e poate realiza prin evitarea riscului deci renun!area la activitatea riscantă prin prevenirea riscului sau prin dispersarea şi transferul riscului. > altă posibilitate de )estiune a riscului este asumarea acestuia ceea ce presupune lipsa de ac!iune n speran!a că nu se va nt0mpla nimic. Care sunt costurile pe care le implică un mana)ement eficient al riscului ',istă firme care oferă aceste servicii de mana)ement al riscului. +acă nu se folosesc serviciile acestora atunci companiile trebuie să an)aeze personal calificat n acest domeniu.
C&PI)*+U+ 2 RISCU+ .I PR*$+-/&)IC& +UI 0N )R&N&CII+-C*N*/IC- IN)-RN&I*N&+*0nă n prezent teoria şi practica economică au subliniat că una dintre func!iile mana)erului este adoptarea deciziilor. +in această perspectivă deciziile adoptate poartă amprenta a trei situa!ii diferite n care se pot )ăsi deciden!ii decizii n condi!ii de certitudine? decizii n condi!ii de incertitudine? decizii n condi!ii de risc Certitudinea este acea situa!ie n care decidentul cunoaşte n momentul adoptării deciziei cu si)uran!ă absolută consecin!ele adoptării unei variante. Bncertitudinea este acea situa!ie n care decidentul cunoaşte n momentul adoptării deciziei problemele cu care se va confrunta dar nu cunoaşte probabilitatea cu care ele se vor manifesta şi nu cunoaşte rezultatele pe care le poate ob!ine n baza diverselor alternative de ac!iune. $iscul este posibilitatea apari!iei unei pierderi n cadrul unei situa!ii ca rezultat al producerii unor evenimente fenomene imprevizibile. +efini!iile de mai sus sunt concuziile desprinse din doctrinele economice formate n timp. n continuare vom ncerca să abordăm conceptual aceste probleme.
21 &$*R,RI C*NC-P)U&+- PRI5IN, RISCU+ .I INC-R)I)U,IN-& Incertitudinea
Cu toate că n domeniul afacerilor pot fi identificate şi situa!ii de certitudine n cele mai multe cazuri comportamentul economic este incert. ntrun astfel de conte,t
incertitudine. n viziunea clasică fundamentată pe risc anticipările sunt ra!ionale şi se bazează numai pe informa!ii presupuse a fi perfecte furnizate de pia!ă. ;iziunea lui eDnes asupra incertitudinii se apropie de subiectivismul austriac n care incertitudinea este una radicală sinonimă cu i)noran!a. $ezum0nd sc-ematic punctele de vedere cu privire la incertitudine din )0ndirea economică putem concluziona că şcoala clasică reduce incertitudinea la risc. *ia!a este cea care furnizează a)en!ilor economici informa!ii presupuse perfecte care să le permită să adopte alternative de ac!iune cu probabilitatea cea mai mare de a fi cele bune. n viziunea lui eDnes incertitudinea adau)ă neconven!ionalită!ii pie!ei un comportament conven!ional necesar. *entru o mai bună n!ele)ere a anticipării subiectivismul austriac consideră pia!a un mecanism universal imposibil de ocolit şi de care se ciocnesc to!i a)en!ii economici confrunta!i cu incertitudinea ac!iunilor lor. Bncertitudinea are ca sursă fie caracterul obiectiv impredictibil al unui proces economic fie caracterul incomplet apro,imativ al cunoştin!elor despre acel proces. +acă este să formulăm o opinie proprie atunci trebuie să spunem că incertitudinea apare atunci c0nd ntro ac!iune economică apare posibilitatea ob!inerii mai multor rezultate fără a se cunoaşte probabilitatea apari!iei unuia sau altuia dintre acestea. Riscul Riscul reprezintă acea situaţie în care decidentul nu cunoaşte cu precizie rezultatele unei acţiuni dar anticipează probabilitatea cu care diferitele efecte pot fî obţinute. *roblema se rezumă la feptul că cine riscă mult c0şti)ă mult dar şi pierde mult
iar cine riscă pu!in c0şti)ă pu!in dar şi pierde pu!in. *roblema este de op!iune şi de şansă. n literatura de specialitate problema riscului este privită şi analizată din mai multe un)-iuri. Cel mai disputat aspect este modul de percep!ie a riscului ncerc0nd să sintetizez am re!inut următoarele puncte de vedere : E$iscul reprezintă posibilitatea de a ob!ine un rezultat favorabil sau nefavorabil
22 C+&SI6IC&R-& RISCU+UI Am vorbit n subcapitolul anterior de risc definit ca o le)e a probabilită!ii. +in această perspectivă putem face prima clasificare a riscului şi anume F dup( probabilitate risc obiectiv inerent oricărei ac!iuni caracterizate prin varia!ia rezultatelor probabile şi reprezintă o variabilă independentă de individ risc subiectiv estimare a riscului obiectiv şi depinde de individ de informa!ia sa de temperamentul său F dup( nielul microeconomic7 risc pur accidental neinten!ionat şi asi)urabil este susceptibil de a aduce profit risc speculativ se asi)ură cu mari dificultă!i risc de neplată insolvabilitatea unei firme care se află n pra) de faliment profitul scontat n acest caz trebuie să fie suficient de mare pentru a acoperi riscul de faliment risc de inovaţie conduce la aşanumitul profit inova!ional care răsplăteşte reuşita rnova!ională F dup( nielul macroeconomic risc social provocat de evenimente sociale maore cu puternic poten!ial perturbator n via!a oamenilor risc politic determinat de evenimente politice semnificative risc economic concretizat n dezec-ilibrele macroeconomice mai importante Grecesiime infla!ieH
6i"ura 21 &titudinea decidenţilor %aţ( de risc
23 /-)*,- ,- 6UN,&/-N)&R- .I +U&R- & ,-CIII+*R 0N C*N,III ,- RISC Estimarea probabilităţii rezultatelor
> mare parte a deciziilor n activitatea de comer! e,terior şi de cooperare economică interna!ională sunt fundamentate şi elaborate n condi!ii de risc. n le)ătură cu riscul men!ionăm că estimarea probabilită!ilor rezultatelor unui proces se poate realiza fie apriori prin deduc!ie fie aposteriori prin măsurări empirice. n cazul metodei apriori decidentul stabileşte probabilitatea de apari!ie a unui fenomen prin deduc!ii lo)ice fără a fi nevoie să facă uz de e,perien!a trecută. Această modalitate este mai pu!in frecventă n problemele practice de decizie. Metoda mai des
comerciale este insuficient pentru a se tra)e concluzii semnificative asupra distribu!iei de frecven!ă a riscului e,istă totuşi posibilitatea ca aceasta să se estimeze prin observarea proceselor mai multor ntreprinderi de acelaşi tip. Astfel se poate )ăsi o modalitate de transmitere a riscului asupra unui ter! de re)ulă societatea de asi)urare. Arborele de decizie
C0nd decizia se ia n func!ie de mai mul!i factori nu este cert că decidentul şi e,primă preferin!ele ntro manieră consistentă. Mai mult dacă decizia se ia n comun de mai multe persoane nu se ştie ale cui preferin!e la risc sunt mai mult luate n considerare n cazul n care ele nu coincid. +ecizia preferată depinde de intrările ini!iale şi noi nu putem cunoaşte sau considera ntotdeauna toate alternativele sau nu putem recunoaşte toate rezultatele posibile şi consecin!ele lor. 7n instrument eficient pentru luarea deciziei n aceste condi!ii este arborele de decizie. Acesta este un )raf caracterizat prin e,isten!a nodurilor decizionale din care pornesc mai multe succesiuni de activită!i G mai multe variante posibileH ce se amplifică. Cu autorul arborelui de decizie se pot analiza şi probleme n care apar mai multe stări ale naturii tratate tot ca variante de ac!iune n care caz sunt numite strate)ii ale naturii. *entru rezolvarea problemelor n care apar succesiuni de procese decizionale arborele de decizie este tratat n sensul invers al creării lui adică ncep0nd cu nodurile finale şi mer)0nd spre cel ini!ial. *entru aceasta se descrie cu autorul unei matrici fiecare proces de decizie se selectează limitele minimă şi ma,imă a fiecărei consecin!e se determină utilită!ile corespunzătoare GnormalizateH şi apoi se determină utilitatea sinteză Gn condi!ii de risc prin nmul!ire cu probabilitatea de realizare a stării naturiiH. n urma acestor determinări pentru nodul decizional ultim se abordează momentul imediat precedent. *entru aceasta se ntocmeşte o nouă matrice decizională n care se introduc
Sursa: Goian Maria !""" p# !!$
6i"ura 22 &rborele de decizie
soli!ionarea fac0nduse asemănător cu cea din situa!ia de risc. *robabilită!ile cu care se operează sunt considerate a fi e)ale la toate stările naturii astfel nc0t K * 1. Metoda pesimistă sau criteriul lui NA+ aplică strate)ia ma,imin variantelor analizate prin determinarea utilită!ilor sumă minime la fiecare stare a naturii şi ale)erea variantei la care utilitatea sumă este ma,imă. Metoda optimistă sau criteriul lui O7$NBCP aplică strate)ia inversă respectiv cea minima, prin determinarea utilită!ilor sumă ma,imă la fiecare stare a naturii şi ale)erea variantei la care utilitatea sumă este minimă. Metoda re&retelor sau criteriul lui A;A@' impune construirea unei matrici ob!inută din matricea rezultatelor prin scăderea fiecărui rezultat pe coloană din valoarea cea mai mare. +iferen!a ob!inută este denumită re)ret. Acestei matrice 5a re)retelor5 i se aplică criteriul pesimist consider0nd ca cele mai defavorabile posibilită!i cele care au valori mai mari. +upă această succintă prezentare de metode trebuie să eviden!iem rolul important pe care l are la decizia n condi!ii de incertitudine factorul uman şi cel psi-olo)ic specificul psi-olo)ic al decidentului put0ndu1 determina să alea)ă unul dintre cele două criterii principale Gcel optimist sau cel pesimistH
2! RISCU+ IN)-RN&I*N&+ Riscul internaţional poate fi privit ca fiind e,punerea la pierderea totală sau par!ială a capitalului investit n afaceri localizate pe diferite pie!e e,terne. Aceste pierderi poten!iale sunt cauzate de evenimente specifice care pot fi cunoscute ntro măsură mai mică sau mai mare de proprietarul capitalului sau de mana)erul GadministratorulH afacerii respective. >rice defini!ie a riscului pentru a fi completă trebuie să includă trei componente principale ideea e,isten!ei unei pierderi potenţiale8 care poate apărea sub 3 forme
către decident dar poate e,ista şi anumite situa!ii evenimente determinate e,o)en independente de ac!iunea sau voin!a decidentului care pot creşte )radul de e,punere al unei afaceri interna!ionale.
6i"ura 23 ,eterminanţii riscului în a%acerile internaţionale7 Tipologia riscului internaţional
$iscurile cu care se confruntă o companie care derulează afaceri pe pie!ele interna!ionale pot fi clasificate după mai mult criterii după )radul de asumare după amplitudinea şi probabilitatea lor de apari!ie după )radul de diversificare după natura acestor riscuri etc. Riscuri asumate şi riscuri excluse
+in ansamblul riscurilor interna!ionale cele mai multe intră n cate)oria riscurilor
6i"ura 24 Scala de identi%icare a riscurilor /icroriscurile sunt determinate de factori endo)eni specifici sectorului de activitate fitrmei şi proiectului propriuzis şiRsau de insuficienta corelare ntre particularită!ile activită!ii şi limitele impuse de cadrul )eneral al !ării )azdă. n cate)oria microriscurilor intră maoritatea riscurilor de firmă şi a riscurilor de proiect riscul de implantare riscul valutar riscul de dob0ndă riscul de pre! riscurile comerciale riscurile le)ate de personal riscurile uridice etc. *ornind de la această sistematizare a riscului interna!ional se poate trasa o dia)rama tridimensională a riscului total al unui proiect. Această abordare tridimensională este strict specifică riscului interna!ional şi poate fi aplicată atunci c0nd compania şi desf0şoară afacerile pe cel pu!in două pie! *ornind de la această r tridimensională a riscului interna!ional Gfi)ura
Riscuri sistematice şi riscuri nesistematice
+intro altă perspectivă firmele transna!ionale se confruntă n principal cu două tipuri maore de riscuri riscuri sistematice GnediversificabileH şi 9 riscuri nesistematice GdiversifcabileH. +iferen!a ntre cele două este dată de factorii care stau la baza producerii lor. $iscul sistematic depinde de factori economici )enerali Gca infla!ia sau frăm0ntările politiceH care determină conunctura economică a !ării )azdă n timp ce riscul nesistematic este determinat de acei factori de risc care depind n mod nemilocit de condi!iile interne ale firmei. Bnvestitorul poate minimiza riscurile nesistematice prin adoptarea unor măsuri capabile să mbunătă!ească situa!ia actuală a firmei. n privin!a riscurilor sistematice investitorul acceptă posibilitatea materializării lor fără a avea la ndem0nă prea multe miloace de minimizare Gn )eneral se consideră că firmele nu pot influen!a semnificativ conunctura economică a !ării )azdăH. n acest caz este mult mai importantă analiza riscurilor sistematice deoarece un investitor inteli)ent poate elimina prin deciziile sale riscurile nesistematice. Riscurile de mediu
Aceste riscuri derivă din calitatea climatului )eneral de afaceri dintro !ară. c-imbarea frecventă a politicilor promovate de )uvernul !ării )azdă preluarea puterii de către partide na!ionaliste sau e,tremiste instaurarea unor dictaturi politice sau militare proliferarea fenomenului de corup!ie crize economice profunde reducerea spriinului popular acordat puterii sc-imbarea atitudinii maselor fa!ă de investitorii străini şi fa!ă de activitatea acestora lipsa de promovare a unui cadru le)al institu!ional adecvat sunt numai c0teva dintre evenimentele maore care pot conduce implicit la nrăută!irea mediului de afaceri .dintro !ară şi care ar putea provoca pierderi semnificative străinilor
C&PI)*+U+ 3 RISCU+ ,- &R& 31 C*N.)I-N)I&R-& RISCU+UI ,- &R 'valuarea riscului de !ară reprezintă o etapă fundamentală n luarea deciziei de interna!ionalizare de către mana)erii companiilor multina!ionale. Această analiză oferă firmelor posibilitatea să alea)ă dintre multitudinea de forme de pătrundere pe o pia!ă acea formă de interna!ionalizare adecvată nivelului de risc. n anul 1"&6 compania Consolidated %oods Bnc. căuta o !ară potrivită pentru aşi e,tinde activitatea de produc!ie. Compania a ales un loc descris ca 5o !ară fericită adormită5. ocul era 'l alvador. a doi ani de la decizie a izbucnit o revoltă politică n care un )rup de st0n)a ia luat ostateci pe preşedintele filialei mpreună cu 12( an)aa!i p0nă c0nd compania a fost nevoită să mărească salariile. n anul următor filiala a fost nc-isă. Acest e,emplu arată modul n care problemele interne ale unei !ări pot influen!a activitatea economică. n perioada care a urmat crizele din Bran Af)anistan unele !ări din America atină au f0cut să crească importan!a analizei riscului de !ară. n $om0nia primul pas a fost făcut n mai 1""# printrun mprumut sindicalizat de Citiban9 mprumut ce a fost supra subscris p0nă la nivelul de 1#( milioane 7+ de la &# milioane 7+ ini!ial. n martie S<$ primeşte prima cota!ie de risc din partea unei a)en!ii specializate şi anume SST din partea lui :apan Credit $atin) A)encD. $om0nia va fi cotată apoi şi de MoodDUs GSAH şi tandard V *oorUs GSSH. +e men!ionat că aceste rezultate au avut la bază presta!iile macroeconomice ale anului 1""4 an considerat ca fiind cel mai bun de după 1""(. n anul 2((( Norld Mar9ets $esearc- Center a mbunătă!it riscul de !ară .al $om0niei de la 3 la 2# riscul )eneral de !ară fiind men!inut la 2"2. $iscul de !ară reprezintă impactul poten!ial advers al mediului unei !ări asupra unor tranzac!ii comerciale sau financiare. Săncile şi institu!iile nebancare specializate
33 C+&SI6IC&R-& 6&C)*RI+*R ,- RISC ,- &R $iscul de !ară trebuie evaluat at0t n !ările unde se desfăşoară curent afaceri dar şi unde este posibil să se e,porte sau să se stabilească filiale. +eoarece evaluarea riscului de !ară necesită e,aminarea multor variabile maoritatea pot fi caracterizate fie ca politice fie ca economice.
331 6&C)*RI ,- RISC P*+I)IC ',istă multe caracteristici ale !ării le)ate de mediul politic care influen!ează afacerile. %orma e,tremă a riscului politic este ca o !ară )azdă să ia n stăp0nire o filială. Bn imele cazuri de e,propriere se acordă unele compensa!ii iar n alte cazuri activele sunt confiscate şi nu se acordă compensa!ii. Astfel de evenimente au loc paşnic sau făc0nd uz de for!ă. C0teva dintre cele mai obişnuite forme de risc politic sunt următoarela filozofia 5cumpărării produselor auto-tone5 atitudinea ostilă a locuitorilor din !ara )azdă fa!ă de companiile străine blocaul transferării fondurilor posibilitatea războiului Filozofia "cumpărării produselor autotone "
> formă bl0ndă a riscului politic Gpentru e,portatorH este acea filozofie care ndeamnă consumatorii să cumpere doar bunurile produse n !ară. C-iar dacă e,portatorul -otărăşte să nfiin!eze o filială n !ara respectivă această filozofie ar putea săi mpiedice succesul. /oate !ările tind să e,ercite o oarecare presiune asupra consumatorilor spre consumarea produselor fabricate local Gn 7A consumatorii sunt ncuraa!i să caute
$robabilitatea războiului
7nele !ări tind să se an)aeze constent n lupte cu !ările vecine. Aceasta poate afecta si)uran!a an)aa!ilor unei filiale situate ntro astfel de !ară.
332 6&C)*RI ,- RISC 6IN&NCI&R 7nul dintre cei mai eviden!i factori financiari este starea actuală şi poten!ială a economiei !ării. > firmă care e,portă sau desc-ide o filială ntro !ară cunoaşte foarte bine cererea acestei !ări pentru produsele ei. Această cerere este puternic influen!ată de economia !ării. > recesiune ar putea reduce sever cererea pentru e,porturile firmei sau pentru produsele v0ndute de filialele locale. n multe cazuri problemele financiare dintro !ară pot ncuraa )uvernul să implementeze politici care ar putea limita pătrunderea pe pia!a respectivă. +e e,emplu companiei %ord Motor i sa permis de către )uvernul spaniol să producă n pania doar dacă suportă anumite restric!ii. Motiva!ia acestor măsuri a fost crearea de locuri de muncă fără afectarea concuren!ei locale. tarea economiei unei !ări depinde de mul!i factori care trebuie lua!i n considerare. 7nii dintre cei mai eviden!i sunt rata dob0nzii cursul valutar şi rata infla!iei. $atele mari ale dob0nzii tind să ncetinească creşterea economică şi ar putea reduce cererea pentru produsele străine. $atele dob0nzii mai mici adesea stimulează economia şi măresc cererea pentru produsele străine. Cursurile valutatare pot influen!a puternic cererea pentru e,porturile !ării care afectează şi produc!ia !ării şi nivelul venitului na!ional. Bnfla!ia poate afecta puterea de cumpărare a consumatorilor şi prin aceasta cererea pentru produsele străine. $atele dob0nzii cursul valutar şi infla!ia pot avea şi un impact reciproc care face să devină mai comple,ă evaluarea )enerală a impactului lor asupra economiei.
)uvernul !ării )azdă şi )uvernul din !ara de ori)ine a companiei stabilitatea istorică a )uvernului )azdă vulnerabilitatea )uvernului la atacuri politice şi probabilitatea imui război cu !ările vacine. Analiza acestor factori politici va indica probabilitatea evenimentelor politice şi ma)nitudinea impactului asupra activită!ilor economice ale firmelor străine. %actorii financiari ai modelului macro evaluării ar trebui să includă creşterea *BS tendin!a infla!iei nivelul bu)etului !ării G şi deficitul acestuia H ratele dobănzii şomaul ncrederea !ării n venitul din e,port balan!a comercială şi controlul valutar. ista factorilor financiari ar putea fi uşor e,tinsă pe căteva pa)ini. Aceşti factori reprezintă doar o parte dintre factorii financiari analiza!i cu ocazia evaluării puterii financiare a unei !ări. > caracteristică a factorilor financiari este aceea că e,istă date disponibile pentru ei. /otuşi bazele de date sunt limitate prin faptul că reflectă doar condi!iile istorice sau curente. Ar fi interesante condi!iile viitoare. n parte starea viitoare a economiei poate fi par!ial dependentă de datele fmanciare curente. ',istă un anumit )rad de subiectivitate n identificarea fiecărui factor politic şi financiar relevant pentru o macroevaluare a riscului de !ară. ',istă subiectivitate şi n determinarea )radului de importan!ă pentru fiecare factor care contribuie la macroevaluarea )enerală a unei anumite !ări. n sf0rşit e,istă subiectivitate şi n previziunea viitorului factorilor financiari. Av0nd n vedere aceste tipuri de subiectivitate nu este surprinzător că adesea diferă opiniile evaluatorilor de risc la elaborarea macroevaluării riscului de tară.
342 /ICR*-5&+U&R-& RISCU+UI ,- &R ă considerăm !ara P căreia i sa atribuit o macroevaluare oasă de către
afacere a unei firme care va concura afacerile locale. Astfel c-iar dacă )uvernul !ării )azdă are rela!ii bune cu !ara de ori)ine ar putea promova o politică care să mpiedice realizarea unei filiale străine apar!in0nd unei companii din !ara P. 7n alt factor comun n microevaluarea riscului de !ară este atitudinea popula!iei fa!ă de firmele străine. Sunele rela!ii ntre poporul !ării )azdă şi !ara de ori)ine a firmei nu este o )aran!ie că popula!ia !ării va reac!iona favorabil la nfiin!atea unei filiale. +e e,emplu faptul că o ec-ipă mana)erială a filialei provine din !ara de ori)ine poate derana popula!ia !ării )azdă. Alături de variabilele politice sunt necesare şi variabilele financiare pentru microevaluarea riscului de !ară. %actorii micro evaluării include sensibilitatea afacerilor firmei fa!ă de creşterea reală a *BS tendin!a infla!iei rata dob0nzii etc. +atorită diferen!elor dintre caracteristicile afacerii multe firme sunt adaptabile la condi!iile economice ale !ării )azdă dac0t altele. n concluzie evaluarea )enerală a riscului de !ară constă n patru păr!i riscul macropolitic? riscul macrofinanciar? riscul micropolitic? riscul micro fiinanciar +eşi aceste păr!i sunt considerate a forma o sin)ură cate)orie de risc uneori este util să răm0nă separate pentru ca o firmă interesată să poată aprecia diversele căi prin care investi!ia străină directă sau e,portul svmt e,puse la riscul de !ară.
3! CU&N)I6IC&R-& RISCU+UI ,- &R Cuantificarea efectivă a acestor riscuri presupime o analiză economică amănun!ită riscul de !ară fiind relevat de cinci )rupe de indicatori punctaul final lu0nd
b3H desc-iderea economică G(1 puncte H? b4H libertatea economică G(2 puncteH. (% )ituaţia balanţei de plăţi externe
c1H ec-ilibrul financiar intern G(2 puncteH? c2H )radul de acoperire al importurilor din e,port G(# puncteH? c3H nivelul resurselor e,terne G(# puncteH? c4H dependen!a de e,port G(# puncteH. *% )ituaţia datoriei externe
dlH serviciul datoriei e,terneRe,portul de bunuri şi servicii G(1( puncteH? d2H datoria e,ternă totalăRe,portul de bunuri şi servicii G(# puncteH? d3H structura datoriei e,terne G(# puncteH? d4H calitatea structurii datoriei e,terne G(# puncteH.
E% (on#unctura social&politică
elH nivelul tensiunilor sociale G(1( puncteH? e2H calitatea sistemului politic G(# puncteH? e3H pozi!ia interna!ională G(# puncteH. Conform punctaului astfel calculat orice evaluare se poate ncadra ntro clasă de risc astfel Clasa A G811(( pct.H corespunde unui nivel minim al poten!ialului de risc? protec!ia nu este necesară? Clasa S G668( pct.H corespunde unui nivel bun al poten!ialului de risc? protec!ia este op!ională? Clasa C G4#6# pct.H corespunde unui nivel critic al poten!ialului de risc? pentru proiecte pe termen lun) se pot cere )aran!ii )uvernamentale? Clasa + G3#44 pct.H corespunde unui nivel mare al poten!ialului de risc? se recomandă o perioadă de aşteptare pentru proiecte pe termen lun)? Clasa ' G(34 pct.H corespunde unui nivel ma,im al poten!ialului de risc? se recomandă evitarea oricăror tranzac!ii economice.
de structura or)anizatorică? de viteza de cule)ere manipulare şi prelucrare a datelor. Matricea risc de ţară & oportmităţi de afaceri prezintă corelat sub forma unei dia)rame bidimensionale cele două aspecte le)ate de procesul de interna!ionalizare pe un anumit orizont de timp G#3 aniH. At0t riscul de !ară c0t şi oportunită!ile se determină pe baza unor metodolo)ii de calcul cu autorul unor indicatori cantitativi calitativi sau structurali. *entru o mai bună pozi!ionare este indicat să se utilizeze şi valoarea medie a acestor doi indicatori Gvaloarea medie se va trasa ca drepte ce divid dia)rama n 4 cadraneH. Analiza se face la momente diferite de timp de re)ulă 3# ani. +e e,emplu să presupunem că o firmă interna!ională desfăşoară diferite activită!i economice n !ara S C + ' şi urmăreşte să pătrundă şi pe pie!ele A sau %. 'a determină nivelul riscului de !ară şi nivelul oportunită!ilor de afaceri pentru cele două !ări şi le pozi!ionează pe dia)ramă alături de celelalte.
tablou bidimensional n care )radul de atractivitate este determinat pe baza indicelui de risc de !ară la care se adau)ă o serie de aspecte sectoriale le)ate de dimensiunea şi dinamica pie!elor e,terne )radul de control al pre!urilor infla!ie bariere sectoriale structura comer!ului e,terior concuren!ă etc. %or!a competitivă a firmei pe diferite pie!e are n vedere aspecte cum ar fi avanta n realizarea unui produs Gte-nolo)ic costuri performan!ele produsuluiH economii de scară cota de pia!ă de!inută de firmă şi cea de!inută de concuren!ii săi cota de pia!ă estimată )radul de satisfacere a nevoilor specifice unei pie!e e,terne de către produsele firmei calitate profitul urmărit costurile implicate calitatea canalului de distribu!ie Gcomparativ cu concuren!iiH eficacitatea ac!iunilor promo!ionale etc. %irrna şi va dezvolta GconcentraH afacerile pe pie!e cu )rad ridicat de atractivitate dar pe care are şi o for!ă competitivă ridicată n e,ploatarea oportunită!ilor. %undamentarea deciziei de interna!ionalizare fără a lua n considerare riscul implicat conduce la proiectarea şi dimensionarea )reşită a afacerii. 'ste de necontestat importan!a analizei riscului de !ară Gcomponentă a riscului )eneral al afacerii interna!ionaleH n selectarea pie!ei e,terne şi a formei adecvate de interna!ionalizare precum şi n adaptarea ulterioară a investi!iei la condi!iile de mediu. Calitatea deciziei este mbunătă!ită dacă analiza riscului de !ară este corelată şi cu alte aspecte le)ate de procesul de interna!ionalizare n aşa fel nc0t factorul decizional să beneficieze de o ima)ine a mediului de ac!iune c0t mai corectă şi completă.
3# /&N&:-/-N)U+ :-S)I*NRII RISCU+UI ,- &R >dată identifica!i to!i factorii macro şi micro care au servit evaluării riscului de !ară o firmă poate dori să implementeze un sistem de evaluare a factorilor şi de determinare a cate)oriei de risc adică un mana)ement al )estionării riscului de !ară.
riscului de !ară se ob!ine prin prelucrarea acestor opinii. e obişnuieşte să se evalueze şi )radul de diver)en!ă prin măsurarea dispersiei opiniilor. Analiza cantitati+ă
+acă se măsoară variabilele financiare şi politice pentru o perioadă de timp pot fi aplicate modele de analiză cantitativă pentru a identifica caracteristicile care influen!ează riscul de !ară. ,naliza discriminării este im instrument stabil utilizat pentru acest scop. ă presupunem că e,istă c0teva !ări care din punct de vedere istoric pot fi clasificate ca prezent0nd un risc tolerabil n timp ce alte !ări au risc intolerabil. Analiza discriminării e,aminează factori financiari şi politici ai tuturor acestor !ări şi ncearcă să identifice care dintre ei aută la distin)erea Gsau discriminareaH unei !ări cu risc tolerabil fa!ă de alta cu risc intolerabil. ,naliza re&resiei poate fi utilizată pentru evaluarea riscului de !ară deoarece aceasta poate măsura sensibilitatea unei variabile fa!ă de celelalte. /e-nicile cantitative ideale trebuie să identifice caracteristicile care semnalează probleme mult nainte ca ele să apară. n prezent astfel de model cantitativ nu e,istă. ,izitele inspectorilor
Această te-nică presupune călătoria ntrB !ară şi nt0biiri cu persoane ofociale din administra!ia !ării directori de firme şiRsau consumatori. Aceste nt0lniri vor auta la clarificarea unor păreri nesi)ure pe care frma le are despre !ară. 7nele variabile ca rela!iile ntre !ări sunt dificil de evaluat fără 6 călătorie n !ara )azdă. (ombinaţia tenicilor
n unele cazuri este mult mai potrivit să se utilizeze două sau mai multe dintre te-nicile prezentate. Aceasta este o practică comună deoarece fiecare te-nică are păr!i bune şi păr!i slabe. *rin aplicarea fiecărei te-nici se realizează o evaluare a riscului de !ară şi dacă apar diferen!e semnificative se completează cu alte analize.
F accesul la credite bancare # puncte F accesul la finan!ări pe termen scurt # puncte F accesul la pie!ele de capital # puncte F discountul la forfetare # puncte *e baza acestor punctae 'uromoneD stabileşte un clasament. > altă publica!ie specializată n analize de ratin) este Bnstitu!ional Bnvestors care efectuează de re)ulă clasificări ale !ărilor n flmc!ie de o clasă de scor cuprinsă ntre ( şi 1(( de puncte stabilită de re)ulă pe baza clasamentelor ntocmite prin utilizarea datelor fiirnizate de (( de bănci care au reputa!ie interna!ională deosebită şi care acordă punctae !ărilor respective. Aşadar rezultă că o serie de publica!ii dintre care cele mai demne de ncredere sunt 'uromoneD şi Bnstitu!ional Bnvestor desfăşoară o sus!inută activitate de stabilire a riscului de !ară pe baza căreia se ntocmesc clasamente ce sunt avute n vedere de către to!i acei interesa!i n a dezvolta o anume rela!ie cu o !ară sau alta.
3< &N&+I R-:I*N&+ ,- RISC n tabelul 32.1. vom putea vedea o compara!ie ntre !ări din punct de vedere al riscului. e iau n calcul 4 tipuri de risc pentru această compara!ie.
)abel 31
Comparaţie între ţ(ri8 dup( risc =2>>;? (rile
$om0nia Sul)aria
Risc politic
C C
Risc de politic( economic(
C C
Riscul structurilor economice
C C
Riscul de lic@iditate
$ &
:ra%ic 31 Comparaţie între ţ(ti8 dup( punctaA "eneral pe anul 2>>;
Sursa: ,-G
e ştie că pe măsură ce punctaul este mai mare riscul este mai mare. *rivind )raficul observăm că !ara cu cel mai nalt )rad de risc este BraY fiind urmată de $usia şi Me,ic şi $om0nia. Btalia are cel mai scăzut )rad de risc fiind urmată la diferen!ă de 11 puncte de $epublica Ce-ă. *rivind aceste analize re)ionale de risc putem tra)e concluzia că $om0nia este considerată la nivel )eneral o !ară cu nivel mediu al poten!ialului de risc pentru proiecte pe termen lun).
C&PI)*+U+ 4 RISCU+ 5&+U)&R 41 ,-6INIR-& RISCU+UI 5&+U)&R $iscul valutar este una dintre formele riscurilor afacerilor mai e,act o formă a riscurilor opera!iunilor economice interna!ionale opera!iuni considerate a fi n )eneral mai riscante dec0t cele economice interne. n condi!iile flotării cvasi)eneralizate a cursurilor monedelor convertibile e,istă un risc pentru to!i cei care fac opera!iuni n monede străine indiferent că acestea sunt opera!iuni pur monetare de v0nzare cumpărare a unor sume n monede diferite sau sunt opera!iuni cu mărfuri servicii titluri străine etc care apelează la monede străine şi la convertirea acestora n moneda na!ională. a asemenea opera!iuni apelează şi firmele mltina!ionale n rela!iile dintre filiale. $ezultatul opera!iunilor n monede străine va fi influen!at ntro anumită măsură de varia!ia cursului dintre moneda na!ională şi moneda străină n momentul lic-idării respectivei opera!iuni fa!ă de un curs anterior. %luctua!ia cursului va avea inciden!ă favorabilă nefavorabilă sau nulă. e n!ele)e că modificarea cursului are loc numai dacă opera!iunea este la termen adică lic-idarea acesteia are loc la o dată ulterioară nc-eierii şi numai pentru cei care utilizează monede străine. n privin!a opera!iunii la termen aceasta este prezentă n cele mai multe cazuri deoarece sunt pu!in frecvente plă!ile c-as-. Aceasta se nt0mplă pentru că intervalul necesar circuitului documentelor de plată este n )eneral mare. $eferitor la cea dea doua condi!ie aceea de a se face plata n monedă străină numai un număr restr0ns de monede sunt lar) utilizate n plă!ile interna!ionale. Acestea sunt euromonedele dintre care dolarul GZH are pondere de cea 4( Q din total. +atorită concuren!ei facturarea opera!iunilor
411 -BPUN-R-& ,IN PUNC) ,- 5-,-R- -C*N*/IC +in punct de vedere economic riscul valutar reprezintă pericolul ca o anumită afacere să devină necompetitivă deoarece puterea de cumpărare a monedei n care aceasta se e,primă a crescut ntrat0t nc0t concuren!ii ale căror costuri se e,primă n alte monede au dob0ndit un avanta semnificativ. Altfel spus costurile unei afaceri au urcat n termeni reali Gcorectate cu procentul infla!ieiH ceea ce amenin!ă profitul şi ponderea pe pia!ă ale firmei. 7n e,emplu ipotetic va lămuri acert tip de risc. Exemplu:
> firmă din !ara A produce şi e,portă mărfiiri av0nd drept concurent o firmă din !ara S. $ata infla!iei este de 3Q n !ara A şi de "Q n !ara S. Ca urmare a acestei diferen!e ntre ratele infla!iei moneda !ării A se va aprecia cu 6Q n raport cu moneda !ării S. *aritatea puterii de cumpărare devine 1(" R 1(6 1(28. cumpirea monedei !ării A face ca pentru mărfurile sale e,portate costul real să crească cu "Q ceea ce va diminua mara de profit e,portatorul fiind obli)at pentru a men!ine competitivitatea produsului să reducă pre!ul. +acă pre!ul nu poate fi redus sub o anumită limită şi c-iar dacă la nceput numai mara de profit se restr0n)e n timp vor fi afectate şi v0nzătile respectiv ponderea pe pia!ă. /rebuie să men!ionăm că e,isten!a riscului din punct de vedere economic nu este )eneral acceptată iar uneori se acceptă e,isten!a acestui risc dar numai ca fiind prezent pe termen scurt. Astfel adep!ii teoriei eficien!ei pia!ei consideră că ntro pia!ă perfectă a capitalului toate informa!iile sunt disponibile şi se reflectă n pre!urile de pia!ă ale ac!iunilor firmei şi că ntro pia!ă valutară eficientă pre!urile se austează automat la diferen!ele n ratele infla!iei lăs0nd astfel nesc-imbată adevărata e,punere din punct de
>pinia că toate afacerile şi activele e,primate n monedă străină sunt supuse riscului valutar din punct de vedere economic pare să fie o abordare mai acceptabilă. ',punerea la risc din punct de vedere economic nu trebuie i)norată ci trebuie ad0ncită cercetarea n domeniul noilor instrumente Gratele fiiture ale dob0nzilor cursurile valutare de tip futures for=artd etc.H. +acă se are n vedere situa!ia firmelor multina!ionale e,punerea la risc din punct de vedere economic se defineşte prin posibilitatea ca valoarea prezentă netă a ncasărilor filialelor să fie influen!ată advers de către modificarea cursului valutar. ;aloarea actuală netă a ncasărilor viitoare se poate calcula astfel
unde <*;o valoarea prezentă netă ec-ivalent n moneda societă!ii mamă CB% intrările băneşti e,primate n moneda locală a filialei Gcas- inflo=sH C>% ieşirile băneşti e,primate n moneda străină incluz0nd impozitele Gcas- outflo=sH '$ cursul valutar d rata profitului estimată de societatea mamă pentru investi!iile sale n străinătate t perioada %ormula arată clar că valoarea 5economică5 a filialei const0nd n mărimea valorii actuale a ncasărilor nete viitoare este influen!ată de mărimea cursului valutar n momentul t. Bnfluen!a modificării cvirsului asupra ncasărilor filialei se e,plică prin sc-imbarea puterii competitive a produselor acesteia prin volumul valoric al v0nzărilor şi deci modificarea ponderii pe pia!ă care poate duce la modificarea marei de profit. Apare deci o diferen!ă ntre ceea ce se aşteaptă să c0şti)e o firmă anual n
modificărilor de paritate. e referă şi la cazul n care efectul de cas- flo= provenit dintro pierdere ca urmare a modificărilor cursului valutar este o barieră n calea opera!iunilor unei filiale sau a v0nzărilor viitoare dacă aceasta este situată ntro !ară a cărei monedă s a apreciat sau a profitului viitor c0nd moneda sa depreciat.
412 -BPUN-R-& ,- )R&N&CIAceasta e,primă măsura n care valoarea ncasărilor sau plă!ilor viitoare n monedă na!ională poate fi afectată de fluctua!iile cursului valutar. e referă deci la riscul de a pierde dintro ncasare am0nată sau de a c-eltui n plus pentru o plată am0nată. ',punerea la tranzac!ie este le)ată de e,isten!a unui contract. > e,punere la risc de tranzac!ie este o e,pimere de flu, bănesc Gcas- flo=H asociată cu un flu, comercial Gdebitor comercial sau creditor comercialH e,primat ntro monedă străină sau un flu, de capital Grambursarea unui mprumut plata unui dividendH e,primat n monedă străină. e pune problema,0nd ncepe e,punerea la risc de tranzac!ie şi c0nd se termină *entru a aprecia c0t mai complet şi corect acest aspect trebuie stabilit mai nt0i cursul de referin!ă. Astfel n faza precontractuală c0nd se lansează oferta trebuie calculat un pre! de ofertă. Cursul utilizat n acest moment este de obicei cursul zilei fa!ă de care se mai include n pre! un efect de actualizare contra deprecierii monedei n care se e,primă pre!ul pentru perioada p0nă la nc-eierea contractului sau primirea comenzii. n momentul comenzii se va avea n vedere un curs de rentabilitate economică a opera!iunii urm0nd a stabilii o limită a cursului de sc-imb sub care opera!iunea nu poate fi acceptată. 'ste ceea ce se cunoaşte sub denumirea de e,pertiză monetară n calcularea pre!ului. Exemplu-
momentul lansării ofertei p0nă n cel al ncasării devizelor şi convertirii lor n moneda na!ională. /otuşi ceea ce pot măsura firmele este efectul modificării cursului din momentul ncasării sumei fa!ă de cel e,istent n momentul calculării pre!ului n contractul de v0nzare interna!ională. > firmă care face at0t e,port c0t şi import va avea datorii şi crean!e n acelaşi timp. +eci riscul se referă la soldul datoriilor şi crean!elor. %irma este supusă riscului deprecierii dacă totalul crean!elor sale ntro anumită monedă este mai mare dec0t datoriile pozi!ie numită lon&# %irma este supusă riscului aprecierii dacă totalul obi)a!iilor sale depăşeşte totalul crean!elor deci are de plătit ntro monedă străină care ntre timp poate deveni mai scumpă. Această pozi!ie se numeşte s%ort# *ozi!ia creditoare sau debitoare se urmăreşte pentru fiecare monedă dacă firma are opera!iuni n mai multe monede străine. Exemplu-
*resupunem că o firmă are crean!e n dolari n valoare de 1(.((( şi datorii n aceeaşi monedă n valoare de 8.(((. firma este e,pusă deprecierii diferen!ei de ncasat n dolari de 2.(((. aceasta este e,punerea de tip lon& n dolari. +acă pentru euro situa!ia este opusă adică are de ncasat 8(.((( şi de plărit 1((.((( riscul constă n scumpirea [ fa!ă de moneda na!ională. +eci se va afla n pozi!ie s%ort# itua!ia este similară n cazul acordării sau primirii de mprumuturi. @rafic pozi!ia lon& şi cea s%ort se pot reprezenta astfel
Creanţe 1>>>>> +atorii *ozi!ie lun)ă 8(.(((Z 2(.(((Z
,atorii 1>>>>> D Crean!e *ozi!ie scurta 8(.((( [ 2(.((( [
prin flu,ul ntro altă monedă. %luctuarea cursurilor şi riscul care decur)e de aici nu pot fi nlăturate de către participan!ii la tranzac!ii deoarece sunt urmarea unor factori şi condi!ii obiective. %irmele trebuie nsă să aibă n vedere posibilită!ile de prevenire diminuare sau c-iar eliminare a efectelor producerii riscului adică să )estioneze acest risc. +acă plata urmează a se face ntro monedă străină deci supusă riscului de tranzac!ie trebuie aplicată una sau mai multe metode de )estionare a riscului valutar. Acestea se ale) n func!ie de atitudinea decidentului fa!ă de risc. e poate vorbi de o atitudine defensivă de evitare a riscului şi de o atitudine a)resivă de asumare a acestuia şi de )estionare a consecin!elor producerii riscului.
413 -BPUN-R-& ,- )R&NS6-R e mai numeşte e,punere din punct de vedere contabil. Constă n incertitudinea valorii n monedă na!ională a imei pozi!ii nete de bilan! e,primată ntro monedă străină la o anumită dată viitoare. *indlG 1"&6 p. 6 Hdefineşte riscul din punct de vedere contabil prin posibilitatea ca valoarea publicată a bilan!ului şi contului de profit şi pierderi al unei companii să fie afectată ne)ativ prin modificarea cursurilor n care sa nc-eiat afacerea. Acest impact posibil al convertirilor prezente se numeşte e,punere de transfer 5. *rocesul de transfer pre)ăteşte nre)istrarea din punct de vedere contabil. > e,punere de acest tip se referă la valoarea tuturor activelor din bilan!. pre deosebire de e,punerea de tranzac!ie care are o scaden!ă precisă e,punerea de transfer este permanentă deoarece se referă la filialele aflate n străintate ale firmelor mamă la titluri de participare. Aceasta este cate)oric o e,punere de durată nedeterminată. a fel se nt0mplă cu firmele care prin natura lor sunt obli)ate să !ină un stoc de anumite produse cum este petrolul sau anumite materii prime pentru o anumită perioadă.
cursul din momentul transferului fiind supuse efectului modificării cursului. *ierderea sau c0şti)ul din transfer influen!ează at0t mărimea activelor şi a pasivelor. ',primate n moneda na!ională deci n moneda bilan!ului c0t şi pe aceea a profitului din bilan!ul unic. Exemplu :
7n bilan! al filialei elve!iene a unei societă!i )ermane se prezenta la 31 decembrie 2((& astfel Gcursul de transfer 1[ 1#( %$ H.
credit casactive pe termen scurt stocuri ec-ipamente şi clădiri total
debit M*$7M7/7$B SA
capital social total
%ranci eleţieni 1.#(( 1.#((.4#( 4#(.((( 1#.4#(.((( 1&.4(1."#( %ranci eleţieni /'$M'< 2.8#1."#( 13.(((.((( 1.##(.((( 1&.4(1."#(
euro 1.((( 1.(((.3((. 3((.((( 1(.3((.((( 11.6(1.3(( euro 1."(1.3((( 8.666.666.6 1.(33.3333 11.6(1.3((
e presupune o depreciere a monedei din !ara filialei n raport cu moneda !ării unde se află societatea mamă ceea ce atra)e după sine modificarea valorilor n moneda de bilan!. *resupunem că transpunerea se face conform metodei cursului curent ceea ce face ca toate posturile să se nre)istreze n moneda din !ara societă!ii mamă cu autorul noului curs.
Aprecierea monedei euro n raport cu francul elve!ian a provocat o pierdere societă!ii mamă n valoare de &2#.(813( euro. $educerea e,punerii de transfer se poate face cu o acoperire a posturilor din bilan! ceea ce nseamnă reducerea activelor supuse riscului p0nă la nivelul pasivelor supuse riscului. 7rmarea constă n modificarea activelor şi pasivelor n mod e)al dar n direc!ii opuse. +acă de e,emplu e,punerea provine din disponobilită!ile cas- acestea pot fi convertite ntro altă monedă n situa!ia n care re)lementările locale permit aceasta. ncasările de primit pot fi de asemenea transformate ntro monedă mai avantaoasă. n privin!a nivelului stocului şi acesta poate fi redus iar n caz e,trem miloacele fi,e pot fi v0ndute sau nc-iriate prin metoda lease bac9. +ebitele e,puse riscului pot fi modificate pentru a le aduce la nivelul activelor supuse riscului proced0nd la nc-eierea de contracte de mprumuturi pe termen lun) libelete n moneda de risc. @estionarea riscului valutar din pimct de vedere contabil poate fi nso!ită de un conflict ntre nevoia de a ec-ilibra activele şi obli)a!iile n diferite monede şi adevăratul risc adică acele de a pierde anumite ncasări sau anumite tranzac!ii de dra)ul ec-ilibrării din punct de vedere contabil. Alt posibil conflict se referă la a privi riscul numai pentru perioada de bilan! anual sau a1 privi pentru ntrea)a perioadă de via!ă a firmei. +e asemenea poate fi un conflict ntre evitarea riscului de bilan! şi finan!area firmei la cel mai scăzut cost n privin!a ratei dob0nzii.
42 PR-5II*N&R-& CURSU+UI 5&+U)&R Calitatea deciziilor financiare interna!ionale depinde de acurate!ea estimărilor viitoarei evolu!ii a cursurilor de sc-imb ale diverselor monede impOcate. *reviziunile asupra cursurilor sunt necesare pentru fundamentarea unor opera!iuni cum ar fi 1. +eciziile privind opera!iunea de acoperire a viitoarelor plă!i şi ncasări n
poate fi o indica!ie asupra valorii de m0ine a monedei respective. Adesea se aplică nsă analiza statistică n *reviziunea te-nică. e pot aplica pro)rame de calculator pentru a determina anumite tendin!e. ',istă c0teva modele care utilizează serii cronolo)ice care e,aminează varia!iile medii şi permit elaborarea unor re)uli utilizate de consilierii n probleme de cursuri valutare. *reviziunile te-nice ale cursurilor sunt similare celor aplicate pe pia!a ac!iunilor. +acă n timp unele valori ale monedelor par nt0mplătoare atunci previziunea te-nică nu este potrivită. %ără identificarea tendin!elor din perioada trecută ale varia!iei cursului e,aminarea valorilor trecute nu poate fi utilă pentru indicarea evolu!iei viitoare. Metodele te-nice de previziune au autat unii speculatori pe pia!a valutară n diferite momente. +ar un model care a func!ionat bine ntro anumită perioadă nu trebuie neapărat să fie bun n altă perioadă. Astăzi e,istă o abunden!ă de modele te-nice dintre care unele au condus la ob!inerea de profituri speculative ntro anumită perioadă. Cu toate acestea nici unul nu sa dovedit )eneral valabil. 7nii participan!i pe pia!a valutară sus!in că dacă un anumit model te-nic de previziune conduce la profituri speculative acesta nu va mai fi util după ce şi al!i participan!i ncep să1 utilizeze. /ranzac!iile bazate recomandările lui vor determina imediat modificarea cursului. 7tilizarea metodelor te-nice de previziune implică adesea mari costuri datorită frecven!ei mari a tranzac!iilor. *e de altă parte urmărirea mişcărilor cursurilor pentru cercetarea lor sistematică necesită foarte mult timp. 7n alt dezavanta pentru speculatorii care utilizează metodele te-nice este acela că au nevoie de un capital suficient pentru a absorbi pierderile care apar.
422 PR-5IIUN-& 6UN,&/-N)&+ Aceste metode de previziune se bazează pe rela!iile fundamentale ntre variabilele
n care b( J constantă? b1 măsoară sensibilitatea cuesului la modificarea infla!iei? b2 sensibilitatea cursului la varia!ia venitului na!ional? \ termen de eroare. 'ste necesară e,isten!a unui set de date reale din perioada trecută cu autorul cărora se determină coeficien!ii b (b1b2. Analiza re)resiei determină direc!ia şi )radul n care cursul de sc-imb al celor două monede este afectat de fiecare variabilă independentă. >dată determina!i coeficien!ii aceştia se utilizează pentru previziune. Exemplu-
ă presupunem că sau determinat următoarele valori ale coeficien!ilor b( (((2 bl (8 b2 l( Bnterpretarea valorilor coeficien!ilor arată că pentru o varia!ie de 1 Q a diferen!ei ratelor infla!iei cursul de sc-imb se va sc-imba n acelaşi sens Gbi W (H cu (8 Q? varia!ia cu 1 Q a diferen!ei venitului na!ional produce o varia!ie n acelaşi sens Gb 1 W (H cu 1Q a cursului monedelor. ă presupimem că procentul varia!iei trimestriale a diferen!ei ratelor infla!iei este 4Q şi diferen!a creşterii venitului 2 Q AC G (((2 T (8 , ((4 T 1 , ((2 H , 1(( #4 Q Cursul de sc-imb se va apreciat probabil n următorul trimestru cu #4 Q.
determina deprecierea imediată a lirei sterline. Astfel valoarea curentă a lirei Gcursul spotH ar trebui să reflecte estimările privind valoarea ei n viitorul apropiat. Xi cursul for=ard poate servi pentru previziunea viitorului curs spot. Exemplu
ă presupunem că cursul for=ard la 3( de zile al lirei sterline este 14( 7+ şi aprecierile )enerale ale speculatorilor consideră că peste 3( de zile cursul spot va fi 14# 7+. n aceste condi!ii speculatorii ar putea cumpăra lire for=ard la 3( de zile la cursul 14( 7+ apoi n momentul primirii lor să le v0ndă la cursul spot e,istent atunci. +acă previziunea lor este corectă vor c0şti)a 14# 14( ((# 7+ la fiecare liră. +acă această strate)ie este utilizată de im număr mare de speculatori cererea mare de cumpărare for=ard a @S* va face să crească cursul for=ard p0nă c0nd se opreşte această cerere speculativă. *robabil că cererea speculativă se va opri c0nd cursul for=ard atin)e 14# 7+ deoarece la acest curs nu mai pot ob!ine nici un profit prin strate)ia descrisă. Acest e,emplu arată că cursul for=ard se va mişca spre valoarea estimată de pia!ă pentru viitorul curs spot. n acest sens cursul for=ard serveşte ca previziune pe baza pie!ei deoarece el reflectă perspectiva pie!ei asupra cursului spot la sf0rşitul orizontului for=ard.
424 PR-5IIUN-& /IB) +eoarece nu e,istă nici o te-nică de previziime net superioară celorlalte n )eneral se preferă utilizarea unei combina!ii de astfel de te-nici previziune mi,tă. e aplică c0teva te-nici separat pentru a prevedea evolu!ia valorii unei monede. %iecărei te-nici utilizate i se atribuie o pondere astfel nc0t să totalizeze 1((Q te-nicii cu rezultatele cele mai de ncredere atribui ponderea cea mai mare. *reviziunea finală va fi
*entru a compara performan!a previziunii diferitelor monede se utilizează tot erorile procentuale absolute. Mărirea erorilor absolute se modifică n timp. ',istă ani c0nd previziunile sunt foarte nereuşite şi al!i ani c0nd precizia lor este ma,imă. *recizia previziunilor cursurilor valutare poate varia şi n func!ie de moneda n discu!ie. pre e,emplu eroarea procentuală absolută este cea mai mică la dolarul canadian şi cea mai mare la francul elve!ian.
43 /&N&:-/-N)U+ :-S)I*NRII RISCU+UI 5&+U)&R n scopul evitării influen!elor nefavorabile asupra rela!iilor financiare ale tranzac!iilor de comer! e,terior au fost stabilite anumite te-nici de lucru. +upă modul n care sunt concepute şi utilizate aceste te-nici pot minimaliza influen!ele nefavorabile pot consolida o anumită pozi!ie şi uneori pot crea premise pentru sporirea eficien!ei financiar valutare a opera!iunii de comer! e,terior. Aceste metode de acoperire a riscului pot fi )rupate n te-nici de acoperire intern( sau contractuale acele procedee pe care firma le poate ini!ia şi derula ca urmare a propriei activită!i? de acoperire e'tern(8 sau e'tracontractual( ini!ierea şi derularea lor reclamă colaborarea cu o altă institu!ie specializată de re)ulă o bancă .e%nicile de acoperire internă cuprind o )amă foarte lar)ă de ac!iuni pe care le potini!ia ntreprinderile n scopul prevenirii şi atenuării riscului valutar. *rincipalele
9 clauza valutară pe baza unui coş de valute ponderat? clauza marfa? 9 clauza valutară pe baza +/. (lauza +alutară simplă
Constituie o modalitate de apărare mpotriva riscurilor valutare ztilizată de obicei n tranzac!iile n care partenerii au un interes fa!ă de două valute. *rin această clauză moneda stabilită prin contract este le)ată de o altă valută denumită valuta clauzei sau valuta etalon printrun raport stabilit n momentul contractării. Ale)erea valutei etalon poate avea n vedere mai multe criterii poate fi aleasă fiind considerată mai stabilă devenind astfel element de referin!ă? poate fi aleasă deoarece v0nzătorul doreşte consolidarea fa!ă de o valută de care are nevoie n momentul ncasării? poate fi aleasă deoarece cumpărătorul are disponibilă această valută sau şi calculează eficien!a opera!iunii fa!ă de această valută >rice modificare peste o anumită limită Gde re)ulă precizată procentual n contract ] , QH obli)ă pe plătitor debitor la recalcularea valorii contractului astfel nc0t pe baza noului curs Gdin momentul plă!iiH să se plătească o cantitate de Evalută etalon5 e)ală cu cea din momentul contractării. +acă moneda de plată suferă o depreciere fa!ă de valuta etalon plata se va face propor!ional ntro sumă mai mare după cum dacă sa repreciat fa!ă de valuta etalon plata se face propor!ional ntro sumă mai mică. Calculul sumei de plată la fiecare scaden!ă se poate face prin mai multe metode toate av0nd nsă la bază recalcularea sumei n func!ie de evolu!ia cursului. Astfel suma de plată poate fi stabilită folosind n calcule coeficientul de varia!ie a cursului valutar? calculul direct al sumei de plată? diferen!a ntre cursurile dintre cele două monede raportată la vec-iul curs.
10 Calculul suinei de plată prin metoda diferenţelor între cele două cursuri raportată la cursul de bază :
*ractica a arătat că este dificil de ales o monedă etalon fa!ă de care partenerii să manifeste acelaşi interes. (lauza coşului +alutar simplu
Caracteristic acesteia este faptul că moneda de contract de plată nu este le)ată de o sin)ură valută ci de un )rup de valute. $aportarea la un )rup de valute are ca efect compensarea evolu!iilor contradictorii ale valutelor ce compun coşul reflect0nd totodată temdinta evolu!iei cursurilor valutare mai real.utilizarea acestei clauze se face după aceleaşi principii ca şi clauza valutară simplă se precizează pentru toate valutele din coş cursul fa!ă de valuta de contract n momentul contractării şi limitele peste care este necesară recalcularea sumei de plată n raport de cursurile nre)istrate n momentul plă!ilor. Clauza are la baza recalculării sumei de plată formula coeficientului de varia!ie medie a cursului valutar din coş
n caren numărul valutelor din coş? C 1 C 2 cursul valutelor ce compun coşul ales n cele două momente. Exemplu-
1 s-a (#( %% 1 D ((4( %%. Calculul coeficientului de varia!ie al cursului valutar ^1R3 G6R#&# T (#(R(48 T ((4(R((44H 1_ , 1(( ^1R3 G1(43 T 1(41 T ("(H 1_ , 1(( G2"84R3 1H , 1(( (#33Q 1 1((.((( T 1((.((( G (#33 R 1(( H "".46& n momentul plă!ii cursurile monedelor din coş au fost 1 7+ ##( %% 1 s-a (4# %% 1 D (4# %% 1R3 , G##(R#&# T (4#R(48 T ((#(R((44H 1 , 1(( 1R3 G("#6 T ("3& T 1136H 1 , 1(( ("66Q 1 1((.((( T 1((.((( , G("66R1((H 1((."66 n cazul clauzei bazate pe un coş de valute simplu ponderea atribuită valutelor n coş este e)ală n e,emplul luat cu 2# Q. *ornind de la considerentul că valuta ncasată n urma unui e,port poate servii la acoperirea unor importuri de provenien!ă diferită valutelor din coş li se pot atribui diferite ponderi n mod propor!ional cu anumite criterii avute n vedere. Astfel fiecărei valute i se poate atribui o pondere n func!ie de importan!a valutei respective pe pia!a interna!ională de ponderea de!inută n pasivul balan!ei de ncasări şi plă!i valutare a firmei sau c-iar n ponderea volumului comer!ului e,terior al !ării cu !ările respective Gmărite propor!ionalH. (lauza coşului +alutar ponderat
Această clauză are n vedere acordarea pentru fiecare valută din coş a unei
Moment Contractare *lată
%ranc # %% R dolar ## %% R dolar *onderea coşului valutar ponderat 3(Q
iră 1((( lire R dolar 1#(( lireRdolar 1#Q
Len 2# Leni R dolar 23 Leni R dolar 1#Q
^G3( Q , ##R# T 1# Q , 1#((R1((( T 1# Q , 23R2# H l_ , 1(( 3(& 1((.((( T 1((.((( G 3(&R1((H 6".3(( (lauza marfă
e utilizează de re)ulă n contractele de compensa!ie sau cele de 5buDbac95 a căror plată urmează să se facă diferat prin livrarea unor bunuri realizate cu ec-ipamentele importate. Clauza marfa se bazează pe corelarea valorilor contractelor de import şi de e,port. *entru livrările care se fac pe credit cantitatea de produse care trebuie să se importe pentru rambursarea mprumutului se stabileşte pe baza următoarelor rela!ii Cm mR* unde Cm reprezintă cantitatea de marfa ce se livrează pentru rambursarea reditului? m reprezintă suma valorică a mărfiirilor e,portate pe credit? * reprezintă pre!ul unitar al mărfurilor de e,port pe credit.
Clauza ,S) +/ ul ca unitate monetară de cont sa impus pe plan interna!ional şi ca instrument de referin!ă n numite tranzac!ii Ginclusiv credite interna!ionaleH ca urmare a modului n care este calculată valoarea unită!ii monetare pe baza unui coş ponderat de valute. Accesul rapid şi si)ur la cursul acestei unită!i monetare de cont publicat zilnic de autorită!ile monetare a determinat e,tinderea cu precădere a utilizării unită!ii monetare.
n măsura n care evolu!ia probabilă a valutei n care urmează să se facă plata comparativ cu celelalte valute poate fi estimată cu un anumit )rad de certitudine se va ale)e o clauză sau alta. n toate tipurile de clauze suma plătită efectiv de importator a fost mai mică sau mai mare n func!ie de evolu!ia cursurilor valutare. Astfel utilizarea clauzelor poate avea ca efect pentru e,portator diminuarea şansei de a c0şti)a suplimentar ca rezultat al ntăririi puterii de cumpărare pe perioada dată a monedei de ncasat francul francez. n al doilea r0nd compararea rezultatelor aplicării diferitelor tipuri de clauze relevă diferen!ele notabile ce pot rezulta. ntruc0t n practică se lucrează cu evenimente probabile viitoare deseori este dificil de apreciat care valută va avea o evolu!ie pe pia!ă care să avantaeze după caz pozi!ia n care se află a)entul economic.
432 /*N-,& ,- C*N)R&C) electarea monedei de contract respectiv valuta care urmează să fie ncasată sau n care se va efectua plata are o importan!ă deosebită pentru realizarea n condi!ii eficiente a opera!iunilor de comer! e,terior utilizarea uneia sau alteia dintre valute influen!0nd n fmal nsăşi valoarea tranzac!iei. Bmportan!a monedei de contract este cu at0t mai mare cu c0t n ultimul deceniu n rela!iile comerciale interna!ionale clauzele valutare nu sunt acceptate ntotdeauna n marea maoritate a cazurilor comercian!ii oferind un pre! care con!ine n calcule şi o mară asi)uratorie menită să acopere riscul valutar. Bndiferent nsă dacă contractul con!ine sau nu o clauză valutară problema ale)erii monedei de contract are aceeaşi importan!ă ce derivă după cum se ştie din faptul că pozi!ia de importator este dezavantaată de plata ntro valută care se repreciază iar cea
433 /&RF& &SI:UR&)*RIAnaliz0nd toate posibilită!ile de acoperire valutară pe care le are la ndem0nă o firmă se remarcă faptul că aceasta nu este ntru totul la adăpost de influen!ele ne)ative directe sau propa)ate ale fluctua!iilor cursurilor valutare. Bn acelaşi timp aşa cum sa precizat nu ntotdeauna partenerii acceptă includerea unei clauze asi)urătorii n contract sau moneda n care urmează să se facă plata nu este cea dorită. Astfel din ce n ce mai mul!i e,portatori pe pia!a interna!ională practică sistemul includerii n pre!ul de ofertare a unei mare asi)urătorii. *rin includerea n pre! a marei asi)urătorii se are n vedere evolu!ia pre!urilor infla!ia şi varia!ile nedorite ale cursului valutar n iterdependn!a lor. n principiu această mară asi)uratorie va fi cu at0t mai mare cu c0t riscurile previzibile sunt mai mari şi momentul ncasării mai ndepărtat. 7tilizarea acestei te-nici de acoperire a riscului valutar este limitată n principal de doi factori preţul internaţional mărimea marei este limitată de nivelul uzual al pre!ului de pe pia!a interna!ională preţul de produc!ie intern includerea şi mărimea marei asi)urătorii este determinată de diferen!a ce rezultă dintre pre!ul intern la care se realizează produsul e,portat şi pre!ul practicat pe pia!a interna!ională *osibilită!ile de ac!iune la nivelul unită!ilor producătoare n vederea creării premiselor ani-ilării şi atenuării riscului valutar sunt specifice domeniului lor de activitate. ncluderea marei asi)urătorii n pre! trebuie să răspundă la cel pu!in două cerin!e mbinate optim pre!ul produsului să răm0nă competitiv? mara asi)uratorie să fie c0t mai mare. n cazul n care nu se cunosc suficient de bine pre!urile iterna!ionale uzuale
ntre păr!i va putea ncepe de la o limită ma,imă dar nu va imita minima *re! actualR*re! minim imita ma,ima *re! actualR*re! mediu trebui să coboare sub un nivel calculat *re! mediu T imita ma,imă ` *re! ne)ociat ` *re! mediu T imita minimă
434 &C*P-RIR-& PRIN &R$I)R&F Măsurile ntreprinse de firme n procesul de contractare sau pe parcursul derulării contractului pot f completate cu decizii ce vizează )ospodărirea udicioasă a disponibilită!ilor valutare prezente şi viitoare ale acesteia. n această )rupă de măsuri ca te-nici de acoperire e,ternă e,tracontractuală se nscriu şi posibilită!ile de a solicita băncilor comerciale specializate esectuarea n numele lor a unor opera!ii de arbitra valutar. Aceste opera!iuni pot fi solicitate să fie realizate de bancă n paralel cu derularea contractelor de comer! e,terior indiferent dacă n cadrul acestora au fost sau nu inclise clauze valutare sau alte modalită!i de acoperire. Acest tip de opera!iuni utilizate n paralel cu desfăşurarea contractului aduc un plus de securitate n ncasarea sau plata Vă pierderi sau cu pierderi minime. Acoperirea riscului valutar prin opera!iuni de arbitra valutar vizează at0t structura disponibilită!ilor valutare de care dispune firma c0t şi derularea din punct de vedere valutar a opera!iunilor de comer! e,terior. Abord0nd astfel problema se are n vedere acoperirea la vedere prin opera!iuni la vedere? acoperirea la termen prin opera!iuni la termen. Acoperirea la +edere
7n alt element avut n vedere n procesul )estionării corespunzătoare a fondurilor valutare ale firmei l constituie structura pe valute şi corelarea ncasărilor şi plă!ilor. Corelarea strictă a ncasărilor şi plă!ilor n aceeaşi valută şi la aceeaşi dată sau la date sensibil apropiate elimină riscul valutar ce poate apărea. Exemplu-
> firmă are la un moment dat G/oH următoarea situa!ie are disponibil n cont 1((.((( 7+ peste trei luni are de ac-itat un import n euro G/ 3H n acest moment cursul este 1 7+ 1&( [ specialiştii estimează o ntărire a euro n raport cu dolarul 1 7+ 16( [ %irma decide ordonarea unei opera!iuni la vedere G/ (H banca n contul firmei vinde dolari şi cumpără euro la cursul zilei ; C 1((.((( 7+ 1&(.((( [ 1 7+ 1&( [ Situaţia peste trei luni:
aH *oate confirma estimările specialiştilor respectiv cursul la vedere poate fi 1 7+ 162 [ aceasta ar fi nsemnat că pentru 1((.((( 7+ firma ar fi procurat doar 162.((( [ bH au poate să nu se fi confirmat estimarea specialiştilor respectiv 1 7+ 1&2 [. n această variantă cu 1((.((( 7+ firma ar fi procurat 1&2.((( [ reflect0nd deprecierea euro fa!ă de dolar +in punctul de vedere al firmei 2atianta a pierdere deoarece cu 1((.((( 7+ ar fi cumpărat mai pu!ini euro? 2arianta b ratarea ocaziei de a cumpăra mai ieftin euro. >pera!iunile la vedere de tipul celei prezentate se pot face nu numai cu bani
de fluctua!iile valutare. n ini!ierea şi derularea unei opera!iuni la termen se au de re)ulă n vedere următoarele situa!ia valuti de contract? * cursul la vedere şi cursul la termen al valutei de contract dob0nzile de pia!ă valutară. >pera!iunile la termen pot fi simple posibilitatea de a realiza o v0nzare cumpărare de valute n perspectivă la un termen dat la cursuri la termene stabilite n momentul ini!ierii opera!iunii? comple,e acoperirea unor an)aamente la un termen dat Gs=ap -ed)in)H. Exemplu s.ap-
> firmă are n momentul / 1 un disponibil de 1( mil. 7+ şi n acelaşi moment are de ac-itat 1& mil [ n condi!iile n care are de ncasat 1& mil. [ şi are de plătit un import de 1 mil. 7+. *ozi!ia firmei n cele două momente este /1 /3 are disponibil 1 mil. 7+ are de ncasat 1& mil. [ are de ac-itat 1& mil. [ are de plătit 1 mil. 7+ Cursurile pe pia!a valutară sunt /1 /3 1 7+ 1&( '7$> 1 7+ 16# [ +erularea de bancă a opera!iunii s=ap n momentul / 1 vinde 1( mii. 7+ la cursul 1& [ ; CB 1.(((.((( 7+ 1.&((.((( [ n acelaşi timp banca face şi o opera!iune la termen la cursul 16# [ ; C 1.&((.((( '7$> 1.(3(.3(3 7+ *rin opera!iunea la termen n mod ferm firma va putea ac-ita 1 mii. 7+ din
C&PI)*+U+ ! RISCU+ $&NC&R .I :-S)IUN-& +UI !1 RISCURI+- 0N SIS)-/-+- ,- P+I .I ,-C*N)RI *rofundele sc-imbări sc-imbări care au apărut n structura şi activitatea sistemelor de plă!i şi decontări ncep0nd cu anii U8( au a u reflectat ndeaproape transformarea industriei financiare la nivel )lobal. n această perioadă sc-imbările te-nolo)ice rapide dere)lementarea şi tendin!a către o sporită volatilitate a pre!urilor activelor au contribuit la e,pansiunea activită!ii financiare şi implicit a volumului şi valorii flu,urilor de plă!i n limitele )rani!elor na!ionale la nivel re)ional şi interna!ional. /oate /oate aceste dezvoltări sunt eviden!iate n planul individual al persoanelor fizice cel al economiilor reale şi al pie!elor financiare. n acest conte,t poate fi evocată lar)a paletă de instrumente instrumente destinate a facilita e,ecutarea plă!ilor de către persoanele fizice cum ar fi +istribuitoarele automate de numerar? @-işeele bancare automate? 7tilizarea c0rdurilor bancare de debit şi de credit? > mai bună remunerare a depozitelor bancare? Bntroducerea unor forme din ce n ce mai e,plicite de comisioane a serviciilor >ferta de servicii )ratuite n domeniul transferurilor transferurilor băneşti. +acă toate acestea sunt uşor de remarcat n marea maoritate a !ărilor dezvoltate şi sunt direct le)ate de transferurile de fonduri cu valoare relativ scăzută sc-imbările cele mai spectaculoase care au avut loc pot fi )ăsite nsă n zona transferurilor de fonduri băneşti cu valoare mare şi foarte foarte mare adesea asociate fie cu economia reală şi respectiv respectiv cu activitatea marilor a)en!i economici fie cu institu!iile financiare ntre care băncile
n acest conte,t o tendin!ă evidentă n domeniul sistemelor de plă!i şi decontări o constituie ad0ncirea specializării acestora dublată de urmărirea unui obiectiv prioritar respec respectiv tiv cel al scurt scurtări ăriii durate durateii de timp timp care care se nre)i nre)istr streaz eazăă ntre ntre mo momen mentel telee de e,ecut e,ecutare are a compo componen nentel telor or proce procesel selor or de decont decontare are.. n acest acest sens sens pot pot fi evocat evocatee pro)resele nre)istrate nre)istrate n perfec!ionarea şi diversificarea diversificarea metodelor de compensare şi decontare asociate tranzac!iilor cu valori mobiliare automatizarea caselor ce compensa!ie interbancară etc. 7naa dint 7n dintre re cele cele ma maii impo import rtan ante te conc concre reti tiză zări ri ale ale speci special aliz izăr ării ii n dome domeni niul ul sistemelor de plă!i şi decontări o constituie apari!ia şi dezvoltarea sistemelor electronice de transfer de fonduri de mare valoare. Aceste sisteme de decontare cunoscute sub denumirea )enerică de 5sisteme de transfer de fonduri n timp real5 au rezultat din preocuparea membrilor comunită!ii financiar bancare şi n special a băncilor centrale privind mana)ementul activită!ii de prevenire a riscurilor caracteristice celuilalt tip principal de sisteme de decontare bazate pe compensarea obi)a!iilor obi)a!iilor reciproce de plată cunoscute sub denumirea denumirea )enerică de 5sisteme de compensare cu decontare pe bază netă5. istemele de plă!i şi decontări reprezintă cel mai important canal institu!ional de propa)are a crizelor sistemice datorate fie eşecului uneia sau mai multot institu!ii institu!ii financ financiar iar bancar bancaree n finali finalizar zarea ea proce procesu sului lui de decont decontare are fie fie aştept aşteptări ărilor lor privi privind nd probabilitatea probabilitatea producerii unui asemenea eveniment. 7rmările 7 rmările sunt astfel de evenimente aceste sisteme răsp0ndesc adesea cu o viteză sporită tulburările tulburările de ordin financiar. financiar. Considerat n prezent ca deosebit de important pentru asi)urarea continuită!ii şi eficien!ei activită!ii economiei reale şi a pie!elor financiare mana)ementul riscurilor speci specific ficee siste sistemel melor or de plă!i plă!i şi decon decontăr tării consti constitu tuie ie o compo componen nentă tă fimdam fimdament entală ală a mana)ementului mana)ementului domeniului financiar bancar at0t pe plan intern c0t şi interna!ional.
!11 N*IUN-& ,- RISC
!12 )IPURI ,- RISCURI *rimele tipuri de riscuri cărora trebuie să le facă fa!ă n mod uzual cei doi parteneri care au nc-eiat nc-eiat o tranzac!ie sunt riscul riscul de credit şi riscul riscul de lic-iditate. lic-iditate. $iscul de credit constă n pericolul ca pe parcursul derulării unei tranzac!ii una dintre păr!i să sufere o pierdere n le)ătură cu realizarea crean!elor pe care le are asupra celorl celorlal! al!ii parti particip cipan! an!i.i. Aceşt Aceştii partic participe ipen!i n!i pot pot fi parten parteneru erull cu care care a fost fost nc-e nc-eiat iatăă tranzac!ia intermediarul ori intermediarii care asi)ură plata şi R sau intermediarul ori intermediarii care asi)ură livrarea . riscul de credit apare n situa!ia n care unul dintre participan!i participan!i pe parcursul derulării tranzac!iei nu şi ac-ită obli)a!iile n cele mai multe cazuri eşecul unui participent n onorarea obi)a!iilor asumate ntro tranzac!ie fiind rezultatul intrării sale n starea de insolvabilitate. $iscul de lic-iditate este constituit de pericolul ca partenerul care datorează fondurile băneşti ntro tranzac!ie să fie n imposibilitatea de a se ac-ita la timp de obli)a!ia de plată. Acest fapt n primul r0nd afectează ne)ativ pozi!ia de lic-iditate a primitorului primitorului banilor pe care acesta mizează că o va avea la un anumit moment. Criza de lic-iditate poate să apară neaşteptat şi poate fi determinată de n!ele)erile prealabile privind transferul transferul de fonduri fonduri precum şi de de modalită!ile te-nice te-nice de efectuare a acestuia. )ursele riscurilor
$iscurile pot fi ncadrate ntrun anumit tip n flmc!ie de sursa care le determină apari!ia şi manifestarea. nt0rzierea n e,ecutare prima dintre cele trei surse principale de riscuri creează posibilitatea posibilitatea riscantă ca o tranzac!ie să nu mai poată fi e,ecutată c-iar nainte ca cele două păr!i să se ac-ite de obli)a!iile ce le revin cum ar fi de e,emplu situa!iile n care o tranzac!ie este anulată nainte de scaden!ă sau unul din parteneri intră n ncetare de plă!i ori dă faliment. n aceste cazuri una dintre păr!i suferă o pierdere dacă condi!iile de pia!ă
6i"ura !1 Riscurile în pl(ţile intermediare G sc@em( "eneral(
+escrierea tipurilor de riscuri pe care le suportă participan!ii ntrun sistem de decontări depinde n cea mai mare măsură de definirea şi clarificarea no!iunii de nt0rziere n transferul ec-ivalentelor care fac obiectul sc-imbului. Bn acest demers timpul este o dimensiune fundamentală pentru analiza riscurilor care se pot manifesta ntrun sistem de plă!i. Alte elemente importante pentru realizarea imei analiza de acest )en sunt constituite de e,isten!a posibilită!ii de revocare a ordinelor de plată sau de livrare nainte ca acestea să fie e,ecutate sau a posibilită!ii condi!ionării e,ecutării lor de producerea unor anumite evenimente. Cunoaşterea n detaliu a acestor elemente stă la baza construc!iei conceptului de finalitate a transferurilor ntrun sistem de plă!i care este utilizat pentru descrierea transferurilor de fonduri băneşti irevocabile necondi!ionate şi definitive. *rincipalele tipuri de riscuri implicate n e,ecutarea transferurilor interbancare de fonduri simt aceleaşi cu cele descrise p0nă aici privind tranzac!iile obişnuite respectiv riscul de credit şi riscul de lic-iditate. n ceea ce priveşte banca centrală se ocupă mai pu!in de riscurile individuale cu care se confruntă participan!ii la un sistem de decontări dar este n cea mai mare măsură preocupată de riscul sistemic. Acesta se referă la manifestarea unei crize financiare )eneralizate atunci c0nd nendeplinirea obli)a!iilor fmanciare de către o institu!ie bancară sau financiară ori problemele foarte )rave de lic-iditate ale acesteia determină manifestarea unor dificultă!i similare la alte institu!ii printro reac!ie n lan! propa)ată cu rapiditate n ntre)ul sistem din cauza intercone,iunilor foarte str0nse care e,istă ntre aceste institu!ii.. /ipul de risc caracteristic sistemelor de decontări şi plă!i care poate )enera n risc sistemic este cunoscut sub denumirea de 5risc de decontare5. Acesta se poate produce apriori riscului de credit din multiple alte cauze dec0t numai din lipsa de lic-iditate a bănci şi poate induce o criză de lic-iditate şi pentru ceilal!i participan!i n sistem. Caracteristicile privind momentul apari!iei şi manifestarea riscului de decontare sunt determinate n mare măsură de modul n care un anumit sistem interbancar de transfer de fonduri decontează tranzac!iile fie pe bază multilaterală netă fie pe bază continuă
determina răsp0ndirea şi intensificarea şocurilor financiare. n acest conte,t apare imposibilitatea relativ des nt0lnită de a nu se putea face diferen!ierea ntre problemele de lic-iditate pe termen scurt şi dificultă!ile )rave de solvabilitate. %aptul că aceste riscuri şi efectele lor trebuie tratate cu deosebită aten!ie este confirmat de un număr de evenimente care au produs adevărate catastrofe financiare.
!21 C*/P*N-N)- ,- $& > primă direc!ie de ac!iune o constituie mbunătă!irea capacită!ii şi abilită!ii participan!ilor de a monitoriza şi controla n mod direct e,punerile pe care le nre)istrează n rela!ia cu partenerii de afaceri > a doua cate)orie de probleme constă n reducerea creditelor 5involuntare5 care rezultă din plă!ile şi ncasările asincrone sau din diferen!ele de timp care se nre)istrează ntre livrarea mărfurilorRfurnizarea serviciilor şi transferul fondurilor băneşti aferente acestore > altă direc!ie de ac!iune o constituie necesitatea dezvoltării şi punerii n aplicare a unor n!ele)eri privind limitarea n cadrul acestor sisteme a impactului eşecului n decontare a unui participant prin punerea n fimc!iune a unor sc-eme de mpăr!ire a riscurilor la care să ia parte to!i ceilal!i participan!i. > ultimă direc!ie de ac!iune o constituie reducerea incertitudinilor induse de cadrele le)ale n vi)oare privind compensarea obli)a!ilor reciproce ale participan!ilor la sistemele de plă!i şi decontări sau falimentul acestora *e baza analizei naturii şi activită!ii sistemelor de transfer interbancar de fonduri de la nceputul anilor U8( şi p0nă n prezent se constată o abordare diferen!iată a acestora n func!ie de cate)oria căreia i apar!in sisteme cu decontare pe bază nete sau sisteme de plă!i cu decontare brută.
care nre)istrează o e,punere directă fa!ă de clien!ii cărora leau avansat dea fonduri baz0nduse pe sumele pe care urma să le ncaseze prin intermediul sistemului de decontare pe bază netă. *0nă ntrun trecut apropiat mana)ementul riscului privind sistemele de decontare pe bază netă sa bazat aproape e,clusiv pe criteriul acordării selective a dreptului de participare a institu!iilor financiar bancare la acest tip de aranamente colective. n această perioadă băncile participante nu manifestau un interes deosebit pentru monitorizaarea pozi!iilor debitoare sau creditoare pe care le nre)istrau pe parcursul zilei decontarea fiind privită ca vm proces desc-is. Această situa!ie se datora faptului că sistemele n cauză nu erau dotate cu mecanisme proprii care să dea asi)urări că transferurile de fonduri ordonate ini!ial şi pe baza cărora se calculau pozi!iile nete puteau fi decontate n cazul n care unul sau mai mul!i participan!i nu dispuneau de suficientă lic-iditate la momentul nscrierii n conturi. istemele de decontare pe bază netă pot determina modificarea tipurilor de riscuri şi concentrarea acestora ntrun asemenea mod nc0t să conducă la creşterea riscului sistemic prin sporirea probabilită!ii ca eşecul unei institu!ii financiar bancare să submineze condi!ia financiară a altora. 'forturile conu)ate ale băncilor centrale şi institu!iilor financiar bancare sau concretizat n mai multe direc!ii importante de ac!iune descrise n detaliu n noiembrie 1""( de Sanca $e)lementărilor Bnterna!ionale n $aportul amfalussi. Acest raport statuează cele şase condi!ii standard pe care trebuie să le ntrunească sistemele de compensare şi decontare pe bază netă istemele de compensare trebuie să prezinte o bază le)ală bine fiindamentată asociată unei urisdic!ii certe *articipan!ii la sistemele de compensare trebuie să aibă o bună n!ele)ere privind le)ătura şi influen!a pe care fiecare sistem n parte le are cu diferite tipuri de riscuri financiare istemele multilaterale de compensare trebuie să aibă proceduri de lucru clar defmite pentru mana)ementul riscurilor de credit şi lic-iditate care să specifice cu
+eoarece aceste sisteme dispun de proceduri de decontare brută fiecare tranzac!ie este decontată individual fără a mai avea loc o compensare a debitelor cu creditele. Acest tip de sistem efectuează decontarea continuă cu sin)ura condi!ie ca n conturile băncilor plătitoare să e,iste suficiente disponibilită!i băneşti sau acestea să beneficiaze de )aran!ii acoperitoare. n plus fa!ă de aceste caracteristici procesul de decontare n timp real pe bază brută se bazează şi pe decontarea definitivă n eviden!ele băncii centrale. tructura opera!ională a sistemelor de plă!i cu decontare brută n timp real diferă foarte mult de la un caz la altul. +e re)ulă diferen!ele ntre aceste sisteme apar ca urmare a abordării diferite a situa!iei n care o bancă plătitoare nu are suficientă lic-iditate n conturile men!inute la banca centrală pentru aşi acoperi obli)a!iile de plată. n practica interna!ională e,istă mai multe metode de solu!ionare a problemei $espin)erea ordinelor de transfer a căror valoare depăşeşte disponibilită!ile băneşti ale băncii plătitoare şi retumarea lor la aceasta. >rdinele de transfer respinse pot fi reintroduse n sistem după o anumită perioadă de timp. Alcătuirea centralizată de către sistem a unei aşanumite 5cozi de aşteptare5 din care ordinele de plată sunt transmise spre decontare n momentul n care fondurile băneşti disponibile sunt acoperite. *rocesarea şi decontarea ordinelor de transfer de fonduri de mare valoare pentru care băncile plătitoare nu dispun de suficiente disponibilită!i pe baza e,tinderii unei linii de credit din partea băncii centrale de re)ulă pe o perioadă nu mai mare de o zi. istemele de plă!i cu decontare pe bază brută n timp real contribuie la limitarea riscurilor specifice sistemelor de plă!i. Av0nd la bază capacitatea de transfer final continuu pe parcursul zilei aceste sisteme elimină cele mai multe dintre riscurile de bază ale procesului de decontare. Avantaele acestui sistem sunt * $educerea durateide e,punere a participan!ilor la credit şi lic-iditate? * Săncile pot ordona transferurile de fonduri oric0nd pe parcursul zilei. Constr0n)erile de lic-iditate ntrun sistem de acest tip prezintă două caracteristici ic-iditatea trebuie asi)urată n mod continuu
C&PI)*+U+ # C*NC+UII n prezent or)aniza!iile GcompaniiRsocietă!iH urmăresc săşi efcientizeze c0t mai mult afacerile sporinduşi n acelaşi timp responsabilitatea şi administr0nduşi corespunzător furnizarea de servicii. *rin mana)ementul riscului or)aniza!iile urmăresc o c0t mai bună atin)ere a obiectivelor de afaceri şi implementarea cu succes a strate)iilor. +e aceea pro)ramele de mana)ement al riscului trebuie elaborate n str0nsă le)ătură cu aceste obiective şi strate)ii )enerale pentru structuri or)anizatorice stabile stabilinduse n final un avanta competitiv prin monitorizarea continuă a riscurilor şi prin decizii c0t mai eficiente de administrare a proceselor.
rice decizie n ceea ce priveşte realizarea unui obiectiv nou dezvoltări sau restructurări antrenează un risc n ob!inerea rezultatelor estimate ini!ial datorită influen!ei sc-imbărilor ce se manifestă nencetat n mediul te-nic economic şi social intern şi e,tern. Condi!iile de incertitudine influen!ează evenimentele GvariabileleH care concură la ob!inerea unor indicatori ce pot fi utiliza!i pentru evaluarea variantelor de realizare a unui proiect şi fundamentarea deciziilor. Aceste sc-imbări ca şi e,isten!a unui mare număr de participan!i la derularea activită!ilor fac necesară )estionarea G5mana)ementul5H riscului printro strate)ie coerentă de evaluare tratare şi administrare a acestuia fără de care nici un participant serios nu poate să se an)aeze n prezent la realizarea unei afaceri. +e altfel n literatura de specialitate se arată că un proces sănătos al mana)ementului riscului şi mbunătă!irea continuă a acestuia constituie semnul distinctiv al companiilor de talie interna!ională ntrun mediu competitiv e constată că analiza de risc a devenit n ultimii ani o practică tot mai răsp0ndită
riscurilor şi modul de )estionare a lor. Mana)ementul riscului include identificarea şi analiza riscurilor identificarea analiza şi selectarea măsurilor alternative de control al riscurilor şi evaluarea performan!ei. Mana)ementul riscului este un proces inte)rator. $iscul poate fi stăp0nit prin analize de cost beneficiu n cadrul unor resurse limitate. Mana)ementul riscului structurează lo)ic aduce consisten!ă documentează şi clarifică demersul de a ale)e n func!ie de incertitudini şi beneficii ntre alternative competitive. Mana)ementul riscului are nevoie de date adecvate şi suficiente pentru a fi dezvoltat necesit0nd deci o or)anizare corespunzătoare a flu,urilor informa!ionale. Mana)ementul riscului trebuie să se refere la ntre) spectrul riscurilor de la evenimente relativ frecvente dar minore care pun probleme mici la cele cu probabilită!i de apari!ie foarte mici care pot avea nsă consecin!e )rave *ro)ramele de mana)ement al riscului sunt structurate dar fle,ibile permi!0nd să fie dezvoltate şi adaptate pentru diferite situa!ii. *ro)ramele de mana)ement al riscului includ măsurarea performan!elor şi cer monitorizare urmărire şi raportare a pro)reselor n ceea ce priveşte rezultatele scontate ntrun sens foarte restr0ns se poate spune că mana)ementul riscului identifică şi evaluează activită!ile care reduc probabilitatea evenimentelor accidentale din cadrul re!elei electrice de transport şi evită consecin!ele ce ar putea să apară conduc0nd la un nivel de si)uran!ă GsecuritateH sporit fa!ă de cel anterior aplicării pro)ramelor de mana)ement de risc.
-lementele procesului de mana"ement al riscului 'lementele procesului de mana)ement al riscului sunt elemente te-nice şi analitice ale pro)ramului de mana)ement al riscului necesare pentru evaluarea riscurilor
precise de control al riscului necesar a fi desfăşurate şi termenele la care să le desfăşoare. > activitate de control al riscului poate fi o practică curentă sau o sc-imbare n modul de proiectare construc!ie testare e,ploatare sau ntre!inere şi mentenan!ă n scopul mbunătă!irii profilului de risc al proiectului. $ezultatul acestui pas este identificarea unui ansamblu de activită!i de control al riscului care mpreună contribuie la atin)erea obiectivelor de mana)ement al riscului or)aniza!iei şi produce un nivel de si)uran!ă e)al sau mai mare dec0t cel anterior. /rebuie să se răspundă la următoarele ntrebări Cum se poate controla riscul Care sunt meritele relative ale diverselor op!iuni de control al riscului Care set de activită!i atin) cel mai bine scopurile mana)ementului de risc c% Monitorizarea performanţelor
n aceast se)ment al pro)ramului de mana)ement al riscului or)aniza!ia stabileşte niveluri de performan!ă şi căi de dezvoltare ce trebuie parcurse pentru a asi)ura realizarea efectelor inten!ionate prin ac!iunile sale. /rebuie să se răspundă la următoarele ntrebări Ce mbunătă!iri se aşteaptă de la deciziile de control al riscului Care sunt măsurile care conduc cel mai bine la rezultatele scontate Activită!ile de control al riscului au efectele inten!ionate Cum poate fi mbunătă!it procesul de mana)ement al riscului *entru a se răspunde la aceste ntrebări n procesul de luare a deciziilor n cadrul mana)ementului riscului se parcur) următoarele etape identificarea riscurilor şi analiza e,punerii la pierderi? dezvoltarea strate)iilor de mana)ement al riscului? dezvoltarea şi implementarea te-niciiGlorH de mana)ement al riscului? măsurarea şi monitorizarea performan!ei? mbunătă!irea procesului de mana)ement al riscului.
că politicile de mana)ement al riscului sunt stabilite n!elese n cadrul şi n afara or)aniza!iei implementate şi men!inute. /rebuie să fie stabilite proceduri pentru a conduce pro)ramul de mana)ement de risc. Aceste proceduri au anumite cerin!e incluz0nd roluri şi responsabilită!i calificarea personalului mana)ementul sc-imbării. 0! (omunicarea 'n cadrul programului de management al riscului
*ro)ramul de mana)ement al riscului trebuie să con!ină un element de comunicări interne in care informa!iile referitoare la scopurile şi implementarea pro)ramului de mana)ement al riscului datele de intrare şi rezultatele ob!inute sunt comunicate n cadrul or)aniza!iei? un element de comunicări e,terne n care sunt reflectate interesele şi problemele re)lementatorului şi ale altor or)aniza!ii interesate? un plan formal al acestor comunicări care precizează tipurile de informa!ii ce trebuie communicate şi auditorii care primesc aceste informa!ii? metodele de comunicare Gntruniri publice materiale tipărite telecomunica!ii etcH? persoanele şi or)aniza!iile responsabile de aceste comunicări? metodele folosite pentru a primi informa!iile de la auditori 1! *ocumentarea 'n cadrul programului de management al riscului
*ro)ramul de mana)ement al riscului va colecta şi men!ine documenta!ia referitoare la intrările analizele şi ieşirile fiecărui element al pro)ramului de mana)ement al riscului. Această documenta!ie fundamentează n mod eficient implementarea fiecărui pas al procesului de mana)ement al riscului şi permite ca rezultatele c-eie ale acestui proces şi deciziile să fie identificabile şi aplicabile. *ro)ramul de mana)ement al riscului poate utiliza documenta!ia e,istentă n cadrul companiei şi produce necesită!i noi de documentare asociate cu evaluarea riscului deciziile de control al riscului şi monitorizarea performan!elor.
performan!ă? concluziile şi reevaluările asupra eficien!ei pro)ramului rezultate din monitorizarea performan!elor şi feedbac9.
,omenii de actiitate care pot %i asistate prin analize de risc Analiza domeniilor de activitate ale companiilor care pot beneficia de asistarea deciziilor prin analize de risc este de mare importan!ă n cadrul procesului de mana)ement al riscului. *entru aceste analize este necesară precizarea structurii or)anizatorice a companiei? activită!ilor desfăşurate de companie n baza statutului propriu? participării ale entită!ilor or)anizatorice la realizarea activită!ilor companiei. +e asemenea este necesară delimitarea 5afacerilor5 şi a proiectelor Gde investi!iiH derulate de companii /oate acestea sunt necesare n vederea unei abordări sistematice a problemei. Modul de abordare se bazează pe delimitarea activită!ilor ca entită!i de bază le)ate ntre ele sau nu cu activită!i ale altor companii sau institu!ii Grespectiv cu mediul e,tern companieiH prin intermediul flu,urilor financiare de produse şiRsau servicii. Mediul e,tern al companiei poate fi reprezentat de institu!iile de stat bănci companii furnizoare de produse şiRsau servicii companii ce beneficiază de produse Gbunuri mărfuriH şiRsau servicii Abordarea analizei activită!ilor companiilor se realizează pentru fiecare activitate n parte Gdin cele considerate semnificative din punctul de vedere urmăritH mpreună cu le)ăturile lor cu alte activită!i sau mediul e,tern adică mpreună cu interfe!ele ei. 'valuarea activită!ilor şi detalierea lor reprezintă punctul de pornire. Această analiză trebuie realizată mpreună de către specialiştii care desfăşoară activitatea respectivă economişti urişti specialişti av0nd cvmoştin!e de mana)ementul riscului mana)eri. $ezultatul final l constituie suma activită!ilor ce se pretează a fi asistate prin analize de risc care se inte)rează mpreună cu riscurile asociate n sistemul de mana)enent al riscului la nivel de companie. Abordarea acestor activită!i n cadrul
făcute se vor lua utiliz0nd diferite metode Gbrainstormin) %risco +elp-i metoda )rupurilor nominale metode probabiliste speran!a matematică a rezultatelorH .
Pe scurt Bntroducerea unui sistem de mana)emant al riscului n cadrul unei firme conduce la numeroase beneficii identificarea riscurilor companiei şi o mai bună n!ele)ere a profilului de risc cu focalizare asupra costului total al riscului? identificarea e,punerilor care cer analize aprofiindate? protearea companiei fa!ă de pierderi? eviden!ierea modului n care măsurile de control al riscului şi mana)ementul afacerii minimizează riscul? optimizarea resurselor e,istente disponibile pentru reducerea riscului? fundamentarea introducerii inui sistem de asi)urări n firmă? evaluarea impactului asi)urării şi a altor strate)ii de tratare a riscului a nivelurilor de re!inere a riscului cu aten!ie specială asupra riscurilor catastrofale şi a celor cu op!iuni limitate de transfer? mbunătă!irea comunicării asupra riscurilor vitale şi a solu!iilor de control al -azardului. Bmplementarea sistemului trebuie să se facă sub coordonarea unei ec-ipe multidisciplinare.*rocesul de implementare a sistemului de mana)ement al riscului este util să fie asistat de o firmă cu e,perien!ă n domeniu. *entru a sintetiza intrun fel tot ceea ce am inten!ionat să prezint n această lucrare n tabelul următor am prezentat principalele riscuri ce pot apărea pe parcursul derulării unui contract comercial Sc@em( de principiu
$I$+I*:R&6I1.
An)-elac-e C. Rom/nia $333 'd. 'conomică Sucureşti 1"""
2.
Cema . 4anca Centrală 'd. edona Sucureşti 2((2
3.
+iaconescu Mariana 4ănci sisteme de plăţi riscuri 'd. 'conomică
Sucureşti 1""8 4.
+umitru Claudia Mana&ementul internaţional 'd. *olirom Başi 1"""
#.
@oian Măria Mana&ement &eneral 'd. Srumar /imişoara 2(((
6.
Oin9elman '. 5lăţi internaţionale 'd. /eora Sucureşti 2((#
&.
Marin +. 6conomia Rom/niei $33" * !""" 'd. 'conomică Sucureşti
8.
*atterson N. Reconstrucţia Rom/niei 'd. 'c-ino, Clu
".
$otariu B. Mana&ementul tranzacţiilor comerciale internaţionale şi
1"""
strate&ia competitivităţii 'd. Mirton /imişoara 2((2
