UNIVERSITATEA ”BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
Creditarea persoanelor juridice -specificul Băncii Transilvania-
Coordonator: Prof. Univ. Dr. IOAN TRENCA Student: SUCIU SIMONA MARIA
Iunie , 2009
CUPRINS Introducere........................................................................................................................................3 Cap. 1 Locul şi rolul Băncii Transilvania pe piaţa bancară românească...................................4 1.1 Statutul juridic şi obiectul de activitate............................................................................4 1.2.1 Structura teritorială şi organizatorică......................................................................5 1.2.2 Conducerea băncii................................................................................................. .6 1.2 Poziţia pe piaţă a Băncii Transilvania în sistemul bancar românesc……………………7 1.3 Organizarea activitaţii de creditare la Banca Transilvania...............................................9 Cap. 2 Creditul bancar.................................................................................................................. 14 2.1 Conceptul de credit........................................................................................................ 14 2.2 Formele creditului în economia de piaţă........................................................................ 16 2.3 Rolul creditului şi beneficiarii lui...................................................................................18 2.4 Sursele de creditare.........................................................................................................19 2.5 Durata de creditare..........................................................................................................20 2.6 Costul creditului..............................................................................................................20 2.7 Garanţiile creditului........................................................................................................24 2.8 Modalităţi de rambursare................................................................................................28 Cap. 3 Metodologia de creditare a persoanelor juridice.............................................................31 3.1 Solicitarea creditului.Documentele necesare analizei creditului....................................31 3.2 Analiza documentaţiei de credit.....................................................................................34 3.3 Aprobarea creditelor.Competenţe de aprobare...............................................................35 3.4 Angajarea creditului.Respectarea destinaţiei creditului.................................................37 3.5 Monitorizarea creditelor.................................................................................................39 3.6 Rambursarea, rescadenţarea, reeşalonarea creditelor.....................................................41 3.7 Controlul existenţei şi conservării garanţiilor.................................................................42 3.8 Circuitul şi pastrarea documentelor de creditare............................................................43 3.9 Riscurile în activitatea de creditare.................................................................................43 Cap. 4 Credite oferite de catre Banca Transilvania persoanelor juridice.................................47 4.1 Creditul pentru investitii................................................................................................47 4.2 Credite rapide acordate IMM-urilor..............................................................................49 4.2.1 Creditul 1 ora.......................................................................................................50 4.2.2 Creditul cu dobânda 0..........................................................................................53 4.2.3 Creditul Start – Up...............................................................................................55 4.2.4 Creditul „Proprietăţi imobiliare pe firmă”...........................................................57 4.3 Studiu de caz...................................................................................................................59 Concluzii..........................................................................................................................................73 Bibliografie......................................................................................................................................75
CUPRINS Introducere........................................................................................................................................3 Cap. 1 Locul şi rolul Băncii Transilvania pe piaţa bancară românească...................................4 1.1 Statutul juridic şi obiectul de activitate............................................................................4 1.2.1 Structura teritorială şi organizatorică......................................................................5 1.2.2 Conducerea băncii................................................................................................. .6 1.2 Poziţia pe piaţă a Băncii Transilvania în sistemul bancar românesc……………………7 1.3 Organizarea activitaţii de creditare la Banca Transilvania...............................................9 Cap. 2 Creditul bancar.................................................................................................................. 14 2.1 Conceptul de credit........................................................................................................ 14 2.2 Formele creditului în economia de piaţă........................................................................ 16 2.3 Rolul creditului şi beneficiarii lui...................................................................................18 2.4 Sursele de creditare.........................................................................................................19 2.5 Durata de creditare..........................................................................................................20 2.6 Costul creditului..............................................................................................................20 2.7 Garanţiile creditului........................................................................................................24 2.8 Modalităţi de rambursare................................................................................................28 Cap. 3 Metodologia de creditare a persoanelor juridice.............................................................31 3.1 Solicitarea creditului.Documentele necesare analizei creditului....................................31 3.2 Analiza documentaţiei de credit.....................................................................................34 3.3 Aprobarea creditelor.Competenţe de aprobare...............................................................35 3.4 Angajarea creditului.Respectarea destinaţiei creditului.................................................37 3.5 Monitorizarea creditelor.................................................................................................39 3.6 Rambursarea, rescadenţarea, reeşalonarea creditelor.....................................................41 3.7 Controlul existenţei şi conservării garanţiilor.................................................................42 3.8 Circuitul şi pastrarea documentelor de creditare............................................................43 3.9 Riscurile în activitatea de creditare.................................................................................43 Cap. 4 Credite oferite de catre Banca Transilvania persoanelor juridice.................................47 4.1 Creditul pentru investitii................................................................................................47 4.2 Credite rapide acordate IMM-urilor..............................................................................49 4.2.1 Creditul 1 ora.......................................................................................................50 4.2.2 Creditul cu dobânda 0..........................................................................................53 4.2.3 Creditul Start – Up...............................................................................................55 4.2.4 Creditul „Proprietăţi imobiliare pe firmă”...........................................................57 4.3 Studiu de caz...................................................................................................................59 Concluzii..........................................................................................................................................73 Bibliografie......................................................................................................................................75
Introducere După 1989, România a fost martora multor schimbări, iar trecerea la o economie de piaţă a determinat creşterea continuă a numărului de agenţi economici privaţi. Reforma sistemului bancar a început în 1990-1991, prin elaborarea şi abordarea unei noi legislaţii bancare privind organizarea şi funcţionarea băncii centrale şi a băncilor comerciale. Sistemul bancar din România este structurat pe două nivele, respectiv o bancă centrală şi instituţiile financiare, cărora prin lege li s-a acordat statutul de bănci. B.N.R. este banca centrală a ţării, instituţia de emisiune a statului român. Istoria Băncii Transilvania a început în Cluj-Napoca, acum 15 ani, ideea fiind aceea de a crea o bancă bancă locală locală.. Spi Spirit ritul ul antrepr antreprenor enorial ial al fondat fondatori orilor lor săi a determ determinat inat consoli consolidare dareaa poziţie poziţieii Băncii Băncii Transilvania, într-o prima etapă, în Cluj şi, ulterior, la nivel regional. Banca şi-a orientat la început activitatea spre sectorul IMM şi, datorită cererii pieţei, în scurt timp aceasta a început să se dedice şi domeniului retail. În anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima institutie bancară din Romania, care a fost cotata la Bursa de Valori Bucureşti. Banca Transilvania este cea mai mare institutie bancară cu capital majoritar românesc, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care deţine 15% din capitalul social, este acţionar semnificativ. În această lucrare se urmăreşte evoluţia sistemului bancar al României în ultimii ani mai precis a Băncii Transilvania pe piaţa românească, iar apoi este prezentată metodologia de creditare a persoanelor juridice. Lucrarea este structurată pe patru capitole distincte. În prima parte lucrarea conţine o descriere a Băncii Transilvania precum şi a statutului juridic şi a obiectului său de activitate. Partea a doua a lucrării este concentrată pe prezentarea conceptului de credit, formele lui în economia de piaţa, dar si rolul pe care îl are acesta. În partea a treia este prezentată metodologia de creditare a persoanelor juridice, specificul Băncii Transilvania, precum şi riscurile implicate în activitatea de creditare. În ultima parte sunt prezentate creditele pe care Banca Transilvania le acorda persoanelor jurid juridice ice,, precum precum şi un studiu studiu de caz privin privindd modul modul de desfăş desfăşurar uraree şi acordare acordare a credit creditelo elorr pentru pentru persoane juridice la Banca Transilvania.
BANCA TRANSILVANIA CAPITOLUL I LOCUL ŞI ROLUL BĂNCII TRANSILVANIA PE PIAŢA BANCARĂ ROMÂNEASCĂ 1.1. STATUTUL JURIDIC ŞI OBIECTUL DE ACTIVITATE Banca Transilvania s-a înfiinţat ca societate bancară în baza Contractului de societate autentificat la Notariatul de Stat Judeţean Cluj sub nr. 26.488/13.12.1993 a sentinţei judecătoreşti nr. 3412/SC/1993 emisă de către Judecătoria Cluj-Napoca, precum şi a Avizului suspensiv emis de BNR cu nr. 3/1901/20.10.1993. Banca este înregistrată în registrul bancar sub nr. RB-PJR-12-019/18.02.1999 la Oficiul Registrului Comerţului Cluj sub nr. J12/4155/1993, deţine codul unic de înregistrare nr. 5022670 şi funcţionează în baza Avizului definitiv emis de BNR sub nr. III/339/28.01.1994.1 Banca efectuează operaţiuni şi activităţi specifice, în ţară şi străinătate, pentru contul ei propriu, al clienţilor băncii, persoane fizice şi juridice, în numele unor instituţii sau în colaborare cu acestea. Ea efectuează operaţiunile enumerate în contractul de societate, precum şi altele permise de legislaţia în vigoare, şi anume: a)
Acceptarea de depozite de la persoane fizice şi juridice române şi străine;
b)
Contractarea de credite şi scontarea efectelor de comerţ;
c)
Emiterea şi gestiunea instrumentelor de plată şi de credit;
d)
Plăţi şi decontări;
e)
Emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente;
f)
Tranzacţii în cont propriu sau în numele clienţilor cu instrumente monetare negociabile;
g)
Tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase şi obiecte confecţionate
din acestea; h)
Tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu valută;
i)
Tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu titluri de stat
j)
Acţionarea ca agent în custodie pentru valori mobiliare;
1
Statutul juridic al Băncii Transilvania
k)
Desfaşurarea de activităţi de depozitare pentru fondurile deschise de investiţii şi societăţi de
investiţii; l)
Închirierea de casete de siguranţă;
m)
Consultarea financiar bancară-activitate de evaluare şi reevaluare bunuri;
n)
Operaţiuni de mandate.
1.2.1 STRUCTURA TERITORIALĂ ŞI ORGANIZATORICĂ Nivelele organizatorice de bază ale băncii sunt reprezentate de centrală şi unităţile operative. Centrala reprezintă nucleul instituţiei şi îi revin în principal atribute de organizare, îndrumare, coordonare şi control a activităţii pe ansamblul băncii având sarcina de a asigura o evoluţie normală a băncii sub aspectul încadrării în reglementările şi uzanţele specifice bancare. Structura Centralei Băncii are în vedere prevederile Statutului băncii, precum şi posibilităţile de grupare a activităţilor pe fluxuri şi funcţiuni şi control al riscului bancar. Reţeaua unităţilor operative este formată din: sucursale regionale, sucursale locale, agenţii şi puncte de schimb valutar. Unităţile operative, sunt organizate pentru activitatea bancară destinată clienţilor corporative şi cea de retail şi le revine sarcina de a organiza şi derula nemijlocit operaţiuni bancare cu clienţii. Sucursalele Băncii Transilvania sunt unităţi operaţionale, fără personalitate juridică, care efectuează, în condiţii de eficienţă, toate activităţile prevăzute în actul constitutiv al Băncii. Unităţile operaţionale ale Băncii Transilvania se înfiinţează prin hotărâri ale Consiliului de Administraţie cu avizul BNR, în funcţie de importanţa economică a zonelor geografice sucursalele pot fi regionale sau locale. În subordinea sucursalelor pot funcţiona agenţii sau puncte de lucru care vor desfăşura activităţile înscrise în obiectul de activitate al băncii-expres mandatate. Sucursalele se organizează intern astfel încât să asigure desfăşurarea activităţii bancare pe structura specifică sectoarelor corporate/retail. Ariile funcţional/administrative şi departamentul de operaţiuni asigură suportul comun pentru cele două sectoare comerciale menţionate. Organigrama orientativă a unei sucursale regionale sau locale este prezentată în anexe. Conducerea sucursalei este asigurată de Consiliul de Conducere al sucursalei format din:
directorul sucursalei/regional
directorul de operaţiuni
director adjunct Componenţa Consiliului va fi stabilită prin decizie a directorului de sucursală şi va putea include
şi alţi membri din posturile relevante ale sucursalei. Hotărârile consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor care îl compun. Competenţele consiliului de conducere al sucursalelor sunt stabilite de comitetul de direcţie al băncii. Directorii sucursalelor sunt în principal responsabili pentru activităţile comerciale ale sucursalelor atât pentru clienţii corporative cât şi pentru retail. Directorul regional/directorul şi directorul de operaţiuni al sucursalei, respectiv înlocuitorii acestora, angajează sucursala băncii în relaţiile cu centrala şi terţii, având întreaga responsabilitate pentru operaţiunile ordonate şi realizate de sucursală. În exercitarea mandatului primit, sucursalele, prin reprezentanţii lor legali sau mandatarii acestora, vor putea reprezenta sucursala în faţa instanţelor competente sau a unor instituţii ale statului, pentru valorificarea oricăror drepturi ce le revin ca efect al derulării operaţiunilor juridice autorizate a fi desfăşurate în sucursală, pentru urmărirea debitorilor şi executarea silită a garanţiilor constituite pentru garantarea creditelor acordate de bancă şi în celelalte cauze în care sucursala este parte.
1.2.2.CONDUCEREA BĂNCII
Conducerea strategică a băncii este asigurată de către Adunarea generală a acţionarilor.
Principala sarcină este aceea de a stabili obiective organizaţionale strategice şi de a aloca resursele necesare înfaptuirii acestora. Atribuţiile Adunărilor generale ordinare si extraordinare sunt cele menţionate expres în legislatia specifică şi în vigoare. Structura Actionariatului la 30.04.2009
Român - 62.00 % Străin - 38.00 %2
2
Regulament intern al Bãncii Transilvania
1. Persoane Fizice cu cetăţenia română - 40.23 % 2. Persoane juridice cu capital român - 21.77 % 3. din care SIF''S - 14.52 % 4. Persoane Fizice cetăţeni ai altor ţări - 12.52 % 5. Persoane Juridice cu capital străin - 25.49 %
Fig 2. Structura Acţionariatului Administrarea băncii este înfăptuită de către Consiliul de administraţie care este ales de către
Adunarea Generală a Acţionarilor şi răspunde în faţa acesteia pentru modul în care îi sunt transpuse în practică hotărârile. Principala sarcină a Consiliului de Administraţie este de a îndruma şi coordona activitatea băncii între două Adunări Generale. Conducerea operativă sub aspect instituţional este înfăptuită de către Comitetul de Direcţie şi
Comitetul de Management, acestora le sunt delegate competenţe de către Consiliul de Administraţie în baza cărora urmăresc şi răspund de modul în care hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor şi a Consiliului de Administraţie se transpun faptic în practică. Conducerea executivă este exercitată de către directorul general, directorul general adjunct,
vicepreşedinţii CM, directorii/directorii adjuncţi ai direcţiilor din centrala băncii, directorii regionali, directorii/directorii adjuncţi din sucursale şi directori de operaţiuni ai sucursalelor, precum şi de şefii compartimentelor operative.3
1.2 Poziţia pe piaţă a Băncii Transilvania în sistemul bancar românesc Banca Transilvania, singura bancă cu capital românesc, a fost desemnată ” Banca Anului 2006” de către revista Capital, în cadrul Galei premiilor "Oskar Capital" .
La finele anului 2006, evoluţia cotelor de piaţă a schimbat ierarhia băncilor existente în România comparativ cu anul 2005. Banca Transilvania a înregistrat cea mai spectaculoasă creştere, urcând 3 locuri faţă de anul precedent: de pe poziţia 8 pe 5 în topul băncilor româneşti, 3
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Băncii Transilvania
fiind foarte aproape de ocupanta locului 4: HVB-Ţiriac-Unicredit. Cota de piaţă a BT a crescut la
4,7% faţă de 3,84% în anul 2005, conform datelor publicate de către BNR despre sistemul bancar românesc. Primele 3 bănci din top 10: BCR, BRD Groupe Société Générale şi Raiffeisen Bank, au înregistrat creşteri importante ale activelor, BCR- ocupanta locului 1 înregistrând o creştere a activelor cu 36,7% faţă de anul 2005, în schimb şi-a redus cota de piaţă de la 26,3% la 26,2%, dar continuă să controleze piaţa. Perdanta anului 2006 a fost ING Bank, care şi-a redus cota de piaţă la 4,2% faţă de 5,3% la finele anului 2005, pierzând 3 poziţii până pe locul 7. Un obiectiv important al Băncii Transilvania este ca în următoarele 12-18 luni să ajungă pe locul 4 în topul băncilor româneşti. Preşedintele băncii, Robert C. Rekkers a declarat că în 2007 Banca Transilvania ar putea spori mai mult decât în anii precedenţi datorită fuziunii HVB-Ţiriac cu Unicredit dar şi în urma integrării Băncii Comerciale Române cu Grupul Erste Bank. Performanta Bancii Transilvania se măsoară în date şi cifre: •
Management de vârf cu experienţă internaţională, dl. Robert C. Rekkers fiind numit
Director General începând cu 1 octombrie 2002 •
Prima societate bancară cotată la Bursa de Valori Bucureşti (oct. 1997)
•
15% din capitalul băncii deţinut de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
•
Active totale la 31.12.2008: 17,015,039,576 LEI (în topul primelor 5 bănci din Romania)
•
Capitaluri proprii la 31.12.2008: 1.715.208.192 LEI
•
Peste 1.600.000 clienţi
•
Peste 600 de bănci corespondente în 70 de ţări
•
Produse şi servicii de ultima generaţie
•
Locul 4 din punct de vedere al reţelei bancare, cu peste 500 unităţi (sucursale, agenţii,
puncte de schimb valutar şi o reprezentanţă). •
Reţea de peste 760 de ATM-uri şi peste 8500 POS-uri
•
Peste 1.600.000 carduri emise, Banca Transilvania fiind pe locul 4 în ceea ce priveşte
numărul de carduri emise. Banca Transilvania este recunoscută ca banca cu o rapidă creştere
de pe piaţă, cu produse foarte bune şi diversificate (Banca Transilvania a fost desemnată în cadrul galei No Cash - Banca Anului 2007 în activitatea de carduri). •
O cotă de piaţă de 13% pe piaţa cardurilor atât pe partea de emitere cât şi în ce priveşte
acceptarea cardurilor Banca Transilvania deţine în prezent o reţea teritorială bine dezvoltată cu peste 500 unităţi bancare în toată ţara, unde personalul nostru specializat oferă sprijin clientilor. În ce priveşte numărul de bancomate, reţeaua noastră cuprinde peste 760 bancomate în România. Banca Transilvania S.A. a început activitatea de emitere carduri în luna martie 2000. Portofoliul de carduri al băncii s-a dezvoltat în permanenţă, ajungând în prezent la un număr de 11 produse (atât pentru persoane fizice cât şi pentru persoane juridice), Banca Transilvania fiind pe locul 4 în ceea ce priveşte numărul de carduri emise care este în prezent de peste 1.600.000. În ceea ce priveşte plata salariilor pe card, Banca Transilvania are încheiate convenţii de virare a salariilor pe card cu peste 6700 de societăţi comerciale şi instituţii bugetare. Numărul de
salariaţi care beneficiază în prezent de plata salariilor pe carduri emise de Banca Transilvania depăşeşte 400.000, din care mai mult de jumătate reprezintă angajaţi ai instituţiilor bugetare.
1.3.ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE CREDITARE LA BANCA TRANSILVANIA Creditarea persoanelor juridice Banca este o persoană juridică autorizată să desfăşoare, în principal, activităţi de atragere de depozite şi de acordare de credite în nume şi cont propriu.4 Banca Transilvania promovează o politică de susţinere a activităţii persoanelor juridice şi persoanelor fizice autorizate prin acordarea de credite şi consultanţă economico-financiară, în conformitate cu obiectul său de activitate aprobat de Banca Naţională a României, cu respectarea prevederilor legale, a normelor şi reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi a Normelor interne de creditare. Activitatea de creditare a Băncii Transilvania este realizată in patru segmente specializate ale băncii: 4
Legea bancară nr.58/1998 art.3
1.Segmentul comercial prin relationship management(centrală/sucursale),analişti credite persoane juridice(sucursale),Direcţia Credite Persoane Juidice&Management de Portofoliu; 2.Managementul riscului realizat prin Direcţia de Management al Riscului; 3.Managementul portofoliului prin Direcţia Credite Persoane Juridice&Management de Portofoliu; 4.Administrarea creditelor prin Direcţia de Administrare a Creditelor din centrală respectiv prin administratorii de credite din sucursale. Creditarea în Banca Transilvania se desfăşoară în funcţie de modelul de afacere al clientului:
Corporate:clienţii corporate beneficiază de o abordare personalizată a relaţiei cu banca.La nivelul sucursalei clienţilor corporate le este alocat un relationship manager RM care raspunde de atragerea acestora,de păstrarea relaţiei şi de asigurarea consultingului privind tranzactiile financiare ale clientului.În relaţia directă cu acest tip de client este implicat şi analistul de credite corporate ACC care răspunde de analiza documentaţiei de credit,întocmirea documentaţiei de aprobare a creditului şi obţinerea acestora de la organismele de aprobare.
Companiile IMM beneficiază în principiu de credite standard.
Asociaţiile familiale şi persoanele fizice autorizate beneficiază de credite standard care sunt analizate şi promovate spre aprobare de catre analistul de credite standardACS5.
Banca Transilvania nu acordă credite : Pentru constituirea capitalului social;
Pentru rambursarea altor credite scadente angajate de la Banca Transilvania şi plata dobânzilor (excepţie de la această prevedere o constituie creditele overdraft şi transformările creditelor curente în linii de credit); Pentru activităţi care nu sunt cuprinse în obiectul de activitate al solicitantului sau pentru care
solicitantul nu deţine autorizaţiile specifice activităţii pentru care se solicită finanţarea;
Clienţilor, care la data solicitării creditului, înregistrează la B.T. dobânzi sau rate de credit restante (la creditele angajate anterior);
Clienţilor înregistraţi la centrala incidentelor de plăţi din cadrul BNR, cu incidente de plăţi majore;
Clienţilor altor bănci care potrivit datelor existente la CRB, înregistrează restanţe de tip B (între 7-30 de zile), de tip C (peste 30 de zile) şi contracte investite cu formula executorie (tip X);
5
Norme interne de creditare persoane juridice N.1.1.25.
Clienţilor pentru care banca a primit de la AVAB ordin de plată prin poprire a contului în lei şi valută.
Categorii de împrumutaţi Banca Transilvania acordă credite următoarelor categorii de împrumutaţi:
Agenţi economici:
-societăţi comerciale cu capital particular, de stat sau mixt, constituite potrivit Legii nr. 31/1990, modificată de Legea nr. 195/1997 şi Legea nr. 99/1999; -societăţi comerciale cu capital străin şi capital mixt (străin şi românesc) conform Legii nr. 35/1991; -societăţi agricole constituite conform Legii nr. 36/1991
Asociaţii familiale înfiinţate în condiţiile Decretului-lege nr. 54/1990
Persoane fizice autorizate (inclusiv cele care prestează activităţi liberale)
Alte instituţii constituite conform legilor în vigoare (regii autonome, societăţi naţionale, companii
naţionale şi multinaţionale, autorităţi ale Administraţiei Publice Locale organizate în conformitate cu Legea Finanţelor Publice Locale nr. 189/1998, societăţi şi instituţii financiare, altele decât băncile, asociaţia salariaţilor-PAS). Mai multe aspecte cu privire la creditarea persoanelor juridice vor fi detaliate în capitolele care urmează.
Creditarea persoanelor fizice Creditarea persoanelor fizice respectă prevederile Legii bancare nr. 58/1998, normele şi regulamentele emise de Banca Naţională a României în calitatea sa de bancă centrală cu atribuţii de reglementare în domeniile monetar, de credit, valutar şi de plăţi, precum şi normele interne şi procedurile de lucru ale BT. Creditele se pot acorda la cererea clienţilor, persoanelor fizice, dacă aceştia îndeplinesc cumulativ cel puţin următoarele condiţii:
au deschis un cont curent în BT;
obiectul creditat şi destinaţia creditului sunt prevăzute de normele BT;
solicitantul realizează venituri certe şi cu caracter permanent pe întreaga perioadă de
creditare;
solicitantul nu a înregistrat şi nu înregistrează debite sau alte obligaţii către bancă sau terţi
neachitate la scadenţă, la data solicitării creditului;
solicitantul asigură şi constituie sursele proprii de finanţare solicitate de bancă la nivelul
cerut de normele BT;
clientul prezintă garanţii materiale, personale şi morale pentru utilizarea şi rambursarea
integrală la scadenţă a creditului şi achitarea dobânzilor aferente în conformitate cu normele băncii pentru obiectul creditat;
valoarea garanţiilor materiale acceptate este mai mare sau cel puţin la nivelul creditelor
solicitate şi a dobânzilor aferente antecalculate pe trei luni;
acceptă clauzele din contractul de credite.
O importanţă deosebită o are cunoaşterea situaţiei financiare a clientului, respectiv a familiei sale, pentru a stabili capacitatea de rambursare a solicitantului. La analiza creditului solicitat de împrumutat se vor avea în vedere date cu privire la :
veniturile lunare realizate de împrumutat şi familia sa;
reţinerile din salariu sau venituri;
reşedinţa în casă proprietate personală sau chirie;
alte proprietăţi (casă de vacanţă, terenuri, maşini);
identificarea giranţilor;
garanţiile propuse;
daca a mai avut credite şi cum au fost rambursate;
alte informaţii privind starea financiară a solicitantului. Creditele acordate persoanelor de catre Banca Transilvania persoanelor fizice pot avea următoarele destinaţii:
construcţii de imobile cu destinaţia de locuinţă sau agrement, inclusiv modernizări ;
cumpărări de autoturisme;
cumpărarea de bunuri de folosinţă îndelungată de genul: tehnică de calcul, telecomunicaţii,
combine frigorifice, frigidere, congelatoare, aparatură audio-video, televizoare, maşini de gătit, cuptoare cu microunde, maşini de spălat automate, mobilier, bărci cu motor, centrale termice, etc.
6
activităţi de turism;
construcţia de locuinţe6 (creditul ipotecar)
Conform Legii nr. 190/1999
avans în contul salariilor următoare (creditarea pe salar)
credit card.
Corespunzător scopurilor pentru care sunt solicitate, banca poate acorda următoarele categorii de credite:
credite pe termen scurt a căror durată de creditare nu poate depăşi 12 luni (credite pentru
cumpărarea de obiecte de uz gospodăresc, credite turistice, pe salar, pe contul de card, pentru
taxe şcolare, etc.);
credite pe termen mediu cu durata de creditare între un an şi cinci ani (pentru repararea şi
amenajarea locuinţei, cumpărarea de locuinţe şi terenuri, construcţii de locuinţe, cumpărarea de
bunuri de folosinţă îndelungată, cumpărare autoturisme, pentru studii în străinătate etc.);
credite pe termen lung cu durata de creditare de peste 5 ani (credite ipotecare etc.). Volumul creditului ce se poate acorda este între 70% - 100% din costul obiectului sau serviciului
creditat, diferenţa de 0-30% urmând a fi avansată de beneficiarul creditului din fondurile sale proprii. Pe baza datelor din documentaţia de credit se va determina şi stabili limita maximă prudenţială de expunere a băncii pe acel client. Volumul creditului posibil de contractat poate fi stabilit in funcţie de următoarele aspecte: nivelul ratei lunare pe care o poate suporta împrumutatul, numărul de rate lunare de rambursat, rata anuală a dobânzii, obiectul de creditat. La stabilirea nivelului ratei lunare totale de rambursat se va avea în vedere potenţialul de rambursare a împrumutatului şi familiei sale. La creditele în lei sau valută acordate persoanelor fizice, banca încasează dobânda stabilită de Comitetul de Management. Comisioanele ce se încasează de bancă sunt stabilite în funcţie de serviciile oferite clienţilor şi ce se comunică prin decizii ale Directorului General. Calculul şi încasarea dobânzilor şi comisioanelor se face potrivit prevederilor contractului de credit. Documentele prezentate de către clienţii băncii în vederea obţinerii creditelor, cât şi cele elaborate ulterior de bancă în cursul procesului de acordare, verificare, rambursare reprezintă conţinutul dosarului de credite al fiecărui client.
BANCA TRANSILVANIA CAPITOLUL II 2.1.
CREDITUL BANCAR
CONCEPTUL DE CREDIT
Apărut pe o anumită treaptă a dezvoltării raporturilor marfă-bani şi cunoscând în evoluţia sa numeroase forme,creditul joacă azi un rol esenţial în orice economie modernă. Creditul a apărut iniţial în Orientul Mijlociu, unde constituia monopolul marilor proprietari funciari şi al preoţilor şi devine unul din mecanismele fundamentale ale vieţii economice începând din anii 1850-1860, odată cu declanşarea revoluţiei industriale în Europa de Vest, făcând posibilă anticiparea cumpărărilor, exercitând astfel un efect multiplicator asupra activităţii economice.
Pentru definirea creditului, este necesară prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu privire la acest concept, respectiv: •
Creditul ca încredere: este o concepţie care plasează la baza relaţiilor de
credit ideea de încredere, de unde rezultă caracterul subiectiv al acestora. Considerarea creditului ca încredere se fundamentează pe definiţiile date acestui concept. •
Creditul ca expresie a relaţiilor de schimb reprezintă„un acord prin care
anumite bunuri, servicii sau o cantitate de monedă sunt cedate în schimbul unei promisiuni de plată viitoare”.Unei asemenea abordări a creditului, îi sunt aduse contraargumente dintre care cel mai puternic, acela potrivit căruia creditul nu este o formă a schimbului, nici din punct de vedere al scopului şi nici al conţinutului material al valorii. •
Creditul ca expresie a relaţiilor de redistribuire reprezintă o abordare care
porneşte de la conţinutul economic specific al creditului, respectiv transferul unei părţi din produsul social de la unii din participanţii la circuitul economic către alţi participanţi la acest circuit. Spre deosebire de alte forme ale relaţiilor de redistribuire a veniturilor, ca de exemplu impozitele şi taxele, care au caracter
definitiv, creditul este o formă particulară a acestor relaţii, prin caracterul temporar al transferului din economie. Definirea completă a creditului poate fi realizată prin luarea în considerare şi corelarea acestor trei abordări, ceea ce poate duce la următoarea formulare: creditul reprezintă o categorie economică, ce exprimă relaţii de repartiţie a unei părţi din PIB sau din venitul naţional, prin care se mobilizează şi se distribuie disponibilităţile din economie şi se creează noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii unor; nevoi de capital şi al realizării unor obiective ale politicii economice. Literatura de specialitate oferă diverse definiţii ale conceptului de credit bancar. Economiştii francezi referindu-se la creditul bancar specific întreprinderilor mici şi mijlocii îl definesc ca fiind „suma de bani pe care o obţine o întreprindere de la o bancă atunci când activul circulant din bilanţ nu este finanţat integral prin încasările de la furnizori şi de la diverşi creditori şi când această insuficienţă nu este acoperită de fondul de rulment”. O definiţie mai cuprinzătoare a creditului este dată în documentele Băncii Centrale Europene: ”....relaţia bănească între o persoană fizică sau juridică numită creditor, care acordă unei alte persoane numită debitor, un împrumut în bani sau care vinde mărfuri /servicii pe datorie, în general cu o dobândă stabilită în funcţie de riscul pe care şi-l asumă creditorul sau de reputaţia debitorului”7.
Termenul credit îşi are originea în cuvintele latine „creditum”, „de credere” care desemnează încrederea în ceva sau cineva. În practică,această încredere se concretizează în relaţiile dintre creditor şi debitor, în sensul că cel din urmă trebuie să prezinte o anumită bonitate, astfel încât să genereze încredere din partea creditorului. În esenţă, creditul reprezintă schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori monetare viitoare.Conceptul de credit este abordat din două puncte de vedere:juridic şi economic.Din punct de vedere juridic creditul exprimă o convenţie între creditori şi debitori şi care serveşte procesul de producţie şi de circulaţie a mărfurilor.În accepţiunea economică creditul exprimă relaţii de repartiţie a unei părţi din venitul naţional în vederea satisfacerii unor anumite nevoi de capital.8
7 8
Statutul Băncii Centrale Europene, cap. Credite. Teodor Roşca, Monedă şi credit.Editura Altip, Alba Iulia 2003
În sens general termenul de credit desemnează o operaţiune prin care o persoană fizică sau juridică (debitor) obţine fonduri sau bunuri de la o altă persoană fizică sau juridică (creditor),asumându-şi obligaţia să le restituie sau să le plătească la scadenţă.În cea mai mare parte a cazurilor, creditul este purtător de dobândă şi este garantat cu bunuri sau valori acceptate ca atare. O caracteristică relevantă a relaţiilor de credit este faprul că ele definesc „un transfer de valoare cu caracter rambursabil, pentru un orizont de timp limitat şi cu obligaţia plăţii dobânzii, drept preţ al capitalului împrumutat.”9Prin imtermediul creditului sunt mobilizate capitalurile temporar disponibile din economie, metamorfozate într-un capital de împrumut, care apoi este dirijat, prin redistribuire, spre diferite sectoare de activitate, ramuri şi subramuri,zone geografice şi colectivităţi etc cu scopul de a se satisface nevoile suplimentare de finanţare generate de derularea reproducţiei sociale. Creditul bancar este o formă de credit acordat de bănci persoanelor fizice sau juridice în diferite scopuri realizabile de către bancă. ,,Creditul este timp sau bani. Este timp care se dă aşteptând bani sau bani care se dau aşteptând un timp.”10 În România, definiţia oficială a creditului este redată în Legea nr.58/1998 privind activitatea bancară.Aceasta defineşte creditul bancar ca „orice angajament de plată a unei unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite precum şi la plata unor dobânzi sau a unor cheltuieli legate de această sumă sau orice prelungire a scadenţei unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă sau a altui drept la plata unei sume de bani.”
2.2.
FORMELE CREDITULUI ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ
Prin formă de creditare se înţelege un anumit mod de organizare a relaţiilor de credit în activitatea bancară. Există puncte de vedere foarte diverse tocmai de aceea eu am considerat că este corespunzătoare clasificarea realizată în urma unei lucrări de specialitate11 care prezintă următoarele tipuri de credite:
9
După termenul la care trebuie rambursat creditul: 1.
credite pe termen scurt a căror scadenţă nu depăşeşte 1 an;
2.
credite pe termen mijlociu cu perioadă de 1 la 5 ani;
3.
credite pe termen lung peste 5 ani.
Ioan I. Trenca,Metode şi tehnici bancare.Editura Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj Napoca 2006 Emmanuel de Seze, citat de A. Boudinot şi I.C. Frabot în “Tehnique et practique bancaires”, Edition Sirey, Paris, 1967 11 Ioan Temeş,Mariana Muresan,Contabilitatea societăţilor bancare.Editura Napoca Star, Cluj Napoca 10
În funcţie de natura activităţilor desfăşurate de clienţii beneficiari: 1.
credite acordate clientelei nefinanciare, ocupă ponderea cea mai mare
a creditelor acordate şi a clienţilor beneficiari.Această clientelă este formată din persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi comerciale şi necomerciale cu excepţia celor care desfăşoară activităţi de mobilizare a resurselor băneşti, pe piaţa de capital; 2.
credite acordate clientelei financiare, formată din cooperative de
credit, societăţi de investiţii financiare, agenţiile de schimb valutar şi intermedieri, societăţi de valori mobiliare şi altele. Şi ca o excepţie, de la clientela financiară, băncile pot să beneficieze de împrumuturi,astfel clientela financiară poate să fie atât debitoare cât şi creditoare băncii.
În funcţie de destinaţia sau scopul pentru care se acordă creditele se remarcă: 1.
creanţele comerciale sunt rezultatul cesiunii de creanţe sub forma scontului, factoringului
şi a altor creanţe asimilate. 2.
creditele de trezorerie sunt acordate clientelei, pe termen scurt, pentru acoperirea
necesarului de lichidităţi privind activitatea de exploatare curentă; 3.
creditele pentru export reprezintă creditele garantate cu creanţe asupra străinătăţii, credite
furnizor, credite cumpărător sau alte credite pentru export. 4.
creditele pentru echipament se referă la creditele pe termen lung şi mijlociu pentru
finanţarea investiţiilor productive efectuate de clienţi, pentru imobilizări necorporale, pentru achiziţionări de utilaje, construcţii şi amenajări. 5.
creditele pentru bunuri imobiliare sunt acordate utilizatorului final pentru achiziţionarea,
construirea sau amenajarea bunurilor imobiliare, credite care pot fi credite investitori şi promotori. 6.
alte credite sunt cele care nu pot fi încadrate în categoriile anterioare de credite.
În funcţie de forma sub care se acordă creditele se clasifică astfel: 1.
avansuri în cont curent sau creditele de casă (sau trezorerie) reprezintă raporturile de
credite întemeiate pe o deplină cunoaştere a activităţii întreprinderii, fără a fi consemnate prin înscrisuri relative la fiecare angajament. Aceste credite de fapt nu sunt garantate formal. Ele sunt menite să satisfacă necesităţile curente privind acoperirea cheltuielilor de producţie cu caracter imprevizibil şi greu de localizat, în obiecte care să reprezinte o garanţie veridică. Aceste credite nu au stabilite termene de rambursare.
2. credite acordate sub formă de lichidiţăti se referă la creditarea contului clientului cu suma totală a creditului aprobat; 3. credite de plăţi presupun achitarea directă din credit a plăţilor dispuse de client; 4. cesiune de creanţe scontare, factoring; 5. credite pe semnătură sau angajament de garanţie.
În funcţie de măsurile asiguratorii luate de bănci distingem: 1. credite cu garanţie: cauţiune, gajare de titluri; credite fără garanţie, sau credite în alb acordate unei persoane fizice,
2.
fără nici o formalitate;
2.3.
ROLUL CREDITULUI ŞI BENEFICIARII LUI
Rolul creditului. Primul rol al creditului, care a stat la baza apariţiei băncilor, a fost facilitarea schimbului.În economiile moderne rolul creditului este concretizat în rezultatele obţinute în economie prin manifestarea relaţiilor de credit şi totodată este apreciat prin prisma contribuţiei creditului la realizarea anumitor obiective de politică economică dintre care menţionez: 1. Creditul poate conduce la creşterea capitalului real,în special atunci când acesta este utilizat pentru finanţarea proiectelor de investiţii. Această contribuţie îi favorizează pe acei întreprinzători care îşi reînnoiesc frecvent capitalul fix şi datorită acestui fapt ei vor fi avantajaţi în lupta cu concurenţa. 2. Prin credit se contribuie la egalizarea ratei profitului aferente capitalului temporar disponibil în economie,deoarece creditul mobilizează resurse baneşti şi apoi le distribuie între ramuri, sectoare, întreprinderi. 3. Contribuţia creditului în intensificarea procesului de centralizare a capitalului se referă la faptul că firmele mai mici vor fi „înghiţite ” de firmele mari de pe piaţă acestea din urmă având acces mai rapid la credite datorită posibilităţii achitării unor dobânzi mai ridicate. 4. Creditul contribuie la dezvoltarea pieţei de capital şi a operaţiilor cu hârtii de valoare ceea ce înseamnă că pe baza creditului se pot achiziţiona asemenea hârtii de valoare pentru a le revinde la cursuri mai mari. 5. Creditul bancar contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii,deoarece persoanele fizice pot contracta credite pentru achiziţia unor imobile, a bunurilor de folosinţă indelungată sau îşi pot finanţa temporar nevoile personale de consum.
Beneficiarii creditului. Participanţii la raportul de credit, creditorul şi debitorul sunt denumiţi în literatura de specialitate cu termenul „subiecte ale raportului de credit”12. Analiza participanţilor la raportul de credite evidenţiază marea diversitate a acestora şi dimensiunile ample ale procesului de creditare. În cadrul relaţiei de credit bancar, creditorul este reprezentat de societatea bancară care pune la dispoziţia clienţilor săi sumele solicitate, urmărind recuperarea acestora şi încasarea dobânzilor cuvenite. La modul general se pot identifica următoarele categorii de imprumutaţi: 1.
Agenţii economici în categoria carora se inscriu societăţile comerciale cu
capital privat, de stat sau mixt, autohton sau străin şi societătile agricole. 2.
Persoane fizice autorizate şi asociaţiile familiale.
3.
Instituţiile financiare şi de credit.
4.
Persoanele fizice (populaţia).
5.
Guvernul şi autorităţi ale Administraţiei Publice Locale
2.4.
SURSELE DE CREDITARE
Creditul bancar se poate acorda din surse proprii şi/sau atrase. Sursele proprii se referă la: -capitalul social subsris si vărsat; -fondul de rezervă13; -alte surse proprii. Sursele atrase sunt: -depozitele:care reprezintă” o sumă de bani încredinţată în următoarele condiţii:să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobândă sau orice alte facilităţi, la cerere sau la un termen convenit de către
12 13
Cezar Basno, Dardac Nicolae – Monedă, Credit, Bănci, EDP, 1996
Băncile repartizează20% din profitul brut pentru constituirea unui fond de rezervă, până când acesta egalează apitalul social, apoi, maxim 10% pâna când fondul a ajuns de 2 ori ma mare decât capitall social.După acest nivel constituirea fondului de rezervă se face din profitul net.
deponent cu depozitarul,sa nu se refere la transmiterea proprietăţii, la furnizarea de servicii sau la acordarea de garanţii”14.
-împrumuturi interbancare -împrumuturi de refinanţare de la BNR,etc. În cazul în care necesarul de credit este mai mare decât posibilitatea acordării lui de către banca căreia îi este adresată cererea se poate recurge la cofinanţare.Banca care apelează la alte bănci pentru cofinanţarea unei cereri de credit este banca coordonatoare.Aceasta încheie convenţii cu celelalte bănci, cofinanţatoare, în care se prevăd obligaţiile fiecăruia şi clauzele contractului de credit. Pe baza convenţiilor încheiate banca coordonatoare încheie cu împrumutatul contractul de credit, pe care îl semnează şi celelalte bănci cofinanţatoare.
2.5.
DURATA DE CREDITARE
Durata creditului este perioada de timp cuprinsă între data acordării creditului şi data rambursării ultimei rate de credit conform graficului de rambursare din contractul de credit sau din anexa la contractul de credit fiind formată din: •
Perioada de utilizare a creditului este intervalul de timp în care creditul se utilizează, respectiv de la
data stabilită pentru punerea la dispoziţie a creditului în contul împrumutatului şi până la data rambursării ultimei rate din credit. •
Perioada de graţie respectiv data prevăzută în contract pentru prima tragere din credit până la data
rambursării primei rate a creditului.Pentru creditele destinate finanţării activităţii curente a clientului, perioada cuprinsă între data primei trageri de credit şi data prevăzută şi acceptată de bancă pentru rambursarea primei rate nu se consideră perioadă de graţie.Perioada de graţie nu depăşeşte 12 luni, cu excepţia proiectelor de investiţie complexe.Aceasta se acordă doar pentru creditele pe termen mediu şi lung. •
Perioada de rambursare reprezintă perioada de timp în care creditul se rambursează, respectiv de la
data prevăzută în contract pentru rambursarea primei rate a creditului până la data stabilită în contract pentru rambursarea ultimei rate.
14
Legea bancară nr.58/1998 art.3
Perioada de întârziere este perioada de timp de la scadenţa creditului până la recuperarea efectivă a
•
acestuia, inclusiv prin executarea silită sau lichidarea judiciară a debitorului. Întârzierea se poate referi la o rată sau la mai multe rate de credit (parţială) sau la intreg împrumutul(totală).
2.6.
COSTUL CREDITULUI
Activitatea de creditare a unei bănci si asumarea de angajamente pentru clienţii săi presupune realizarea de venituri aferente din creditare, concretizate în dobândă şi comisioane.
DOBÂNDA Dobânda reprezintă o caracteristică a creditului şi constituie, după cum se desprinde din literatura de specialitate, preţul capitalului utilizat, sau „chiria”, pe care o plăteşte debitorul pentru dreptul care i se acordă, cel de a folosi capitalul împrumutat. În general, nivelul dobânzii se corelează cu rata profitului obţinută de întreprinzător. Cuantificarea dobânzii se realizează prin utilizarea ratei dobânzii, care se constituie într-un instrument de influenţare a cererii şi ofertei de credite. •
Dobânda este componenta de bază a costului creditului şi poate fi: a)
dobânda curentă, este aferentă creditelor curente, neajunse încă la
scadenţă (creanţă ataşată). Nivelul acesteia se stabileşte în procente conform încadrării solicitantului de credit în grila centralizată a dobânzilor , se calculează la soldul angajat al creditului şi se percepe lunar în ultima zi din lună. În cazul în care ultima zi din lună este o zi bancară nelucrătoare, dobânda se va percepe în ultima zi bancară lucrătoare a lunii. n
Dobânda = ∑ i =1
Szcc i ∗ Dc 365 * 100
, unde :
Szcc – soldul zilnic al creditului curent; Dc – procentul de dobândă stabilit pentru creditul curent; n b)
– numărul de zile din lună Dobânda restantă este provenită din dobânda curentă neachitată la
scadenţă şi din dobânda aplicată creditelor restante.Apariţia acesteia pune în evidenţă
existenţa unor disfuncţionalităţi în relaţia cu clientul şi obligă banca la a efetua investigaţii pentru a stabili cauzele şi a lua măsuri preventive. c)
Dobânda penalizatoare (Dp) se calculează ca procent asupra soldului
creditului restant pe perioada de înregistrare, respectiv asupra dobânzii restante până la data recuperării lor. n
S z ci r ( S z di )r ∗ D p D o b â n dpae n a liz aa to r e= ∑ , u n d :e 3 6 5*1 0 0 i= 1 Szcr i (Szdr i )– soldul zilnic al creditului restant (soldul zilnic al dobânzii restante); Dp – procentul de dobândă stabilit pentru creditul (dobânda) restant(ă); n
– numărul de zile din lună
Nivelul dobânzilor este revizuibil pe toată durata de creditare, conform clauzelor prevăzute în contractul de credit încheiat între bancă şi împrumutat. Dobânda creditelor în valută se stabileşte şi se percepe în valuta creditului. •
Din punct de vedere al băncii, se disting: a) Dobânda bonificată:
reprezintă nivelul dobânzii cu care sunt
remuneratadisponibilităţile băneşti ale celor care şi-au constituitdepozite bancare. În general, dobânda bonificată este mai scăzută decât dobânda percepută la credite. b) Dobânda percepută: exprimă dobânda încasată de bănci de la clienţii
care beneficiază de creditele acordate •
Din punct de vedere al nivelului la care se practică dobânda, se disting: a)
taxa oficială a scontului (tos). este acel nivel al dobânzii la care
banca centrală scontează cambiile prezentate de băncile comerciale şi acord împrumuturi celorlalte bănci (dobânda de refinanţare).; b)
-taxa privată a scontului (tps) este dobânda la care băncile
comerciale scontează cambiile prezentate de întreprinzători, şi la care se acordă credite acestora.;
c)
dobânda practicată între întreprinzători se referă la dobânda
practicată la vânzarea mărfurilor pe datorie (creditul commercial şi are cel mai mare nivel din economie. d)
dobânda practicată pentru titluri guvernamentale şi alte efecte de
comerţ emise de societăţi comerciale. •
Din punct de vedere al relaţiei existente între rata dobânzii şi rata inflaţiei, se
realizează distincţia între: a)
dobânda nominală reprezintă remunerarea efectivă a unui capital în expresie
monetară la preţul pietei.Dobânda nominală conţine şi rata inflaţiei. b)
dobânda reală este venitul sau remunerarea capitalului prin
deducerea inflaţiei din cea nominală. Dobânda reală este o componentă a remuneraţiei nete a băncii, câştigul real pe care îl dobândeşte societatea bancară. •
Din punct de vedere al perioadei pe care se acordă creditul şi al capitalizării
dobânzii se poate face distincţia între: a)
dobânda simplă
se calculează în cazul în care perioada analizată
este mai mică de un an, iar dobânda nu este capitalizată. b)
dobânda compusă se practică atunci când perioada de creditare sau
de depunere este mai mare de un an, iar dobânda este reinvestită la fiecare scadenţă.
COMISIONUL Comisionul este definit în relaţiile economice ca fiind suma plătită unei persoane fizice sau juridice(mandatar) pentru intermedierea unor activităti comerciale, bancare, bursiere.Comisionul se calculează ca un procent din valarea totală a tranzacţiei efectuate. Comisionul bancar este perceput de către bancă ca şi cost al oricărei operaţiuni realizate în favoarea clienţilor, în scopul acoperirii cheltuielilor de administrare ale băncii. În raport cu justificarea sa economică, comisionul bancar aferent operaţiunilor de creditare a agenţilor economici îmbracă următoarele forme:
Comisionul de analiză şi instrumentare, este destinat acoperirii cheltuielilor ocazionate de analizele premergătoare acordării/ prelungirii/ rescadenţării/ reeşalonării creditului, verificarea documentaţiei necesare, verificarea pe teren a existenţei şi stării garanţilor, încheierea contractelor de credit/actelor adiţionale şi contractelor de garanţie.
Comisionul de gestiune Pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de gestiunea creditului (liniei de credit), respectiv: urmărirea scadenţelor, a evoluţiei financiare a debitorului prin analiza lunară a balanţelor de verificare prezentate, eventuale comunicări şi notificări ale acestuia, împrumutatul va plăti băncii un comision de gestiune calculat diferenţiat pentru credite şi linii de credit şi va fi perceput lunar odată cu dobânda.
Comisionul de neutilizare a liniei de credit Pentru utilizarea parţială a plafonului acordat al liniei de credit împrumutatul va plăti băncii un comision, calculat ca procent aplicat asupra soldului neutilizat zilnic al liniei de credit. Comisionul de neutilizare se va percepe lunar, odată cu dobânda.
Comisionul de emitere/prelungire scrisoare de garanţie bancară se calculează ca procent din valoarea acesteia în funcţie de destinaţia acesteia şi termenul în care se vor elibera (având un nivel minim stabilit prin decizie internă) şi se încasează la data emiterii/prelungirii scrisorii de garanţie bancară, dacă prin deciziile interne nu este prevăzut altfel. Comisionul de modificare/anulare scrisoare de garanţie bancară se percepe sub forma unei sume fixe, la data efectuării opţiunii solicitate, pentru fiecare modificare respectiv anularea, înainte de încheierea valabilităţii acesteia.
Comisionul de avalizare acoperă costurile serviciilor de analiză a operaţiunii şi se percepe integral la data asumării angajamentului de către bancă. Taxa de scont acoperă costurile serviciilor de analiză a operaţiunii (performanţa clientului, riscul de bancă, riscul de ţară ş.a.) şi dobânda aferentă sumelor puse la dispoziţia clientului până la data încasării efective a acestora de către bancă. Agio este costul perceput de bancă aderentului pentru operaţiunile de factoring efectuate, fiind format din comisionul de finanţare şi comisionul de gestiune.
2.7.
GARANŢIILE CREDITULUI
Pentru a diminua riscurile aferente operaţiilor de creditare, băncile trebuie să se asicure suplimentar că acestea vor fi rambursate la timp. Astfel pe lângă analiza bonităţii clientului şi a obţinerii certitudinii
că afacerea lui este sigură şi eficientă, banca se mai asigură cu privire la rambursarea creditului acordat prin perceperea garanţiilor bancare.Garantarea creditelor este considerat un principiu de bază al creditării în condiţiile economiei de piaţă. Garanţiile sunt mijloace juridice care conferă creditorilor titulari fie prioritatea faţă de ceilalţi creditori cu privire la urmărirea silită a unui bun din averea debitorului, fie posibilitatea de a urmări silit şi o altă persoană care s-a angajat împreună cu debitorul. Banca trebuie să-şi fundamenteze decizia de a acorda (sau nu) creditul înainte de a lua în considerare garanţia adusă de client, în funcţie de capacitatea acestuia de a rambursa (sau nu) creditul din resurse proprii.15 Garanţia bancară reprezintă metoda, instrumentul sau angajamentul accesoriu contractului de credit, emis în favoarea băncii, menit să asigure banca de recuperarea sumelor împrumutate şi a dobânzilor, în cazul nerambursării acestora de către debitor. Funcţia esenţială a garanţiei este de a atenua sau a elimina riscul pierderii care decurge pentru banca creditoare din insolvabilitatea clientului debitor. În cadrul relaţiei de garantare a creditului bancar se disting trei părţi implicate: •
Ordonatorul garanţiei care este debitorul principal;
•
Beneficiarul garanţiei care este banca;
•
Garantul care are rolul unui debitor secundar, în sensul că acesta va onora obligaţiile ordonatorului
principal în caz de neplată. Garanţiile acordate pot fi delimitate în două mari categorii:garanţii reale si personale. 1.
Garanţiile reale presupun luarea sub gaj a unor bunuri mobile sau imobile, dupa caz, de la
persoanele fizice sau juridice care solicită creditul, bunuri, care în cazul nerambursării creditului, vor fi valorificate de către bancă cu scopul recuperării creanţelor sale.Principalele forme ale garanţiei reale sunt gajul şi ipoteca.Persoana care constituie gajul sau ipoteca poate fi tocmai debitorul , fie o altă persoana agreată.
Ipoteca este o garanţie reală imobiliară, care nu implică deposedarea de bunul adus ca şi garanţie. Obiectul ipotecii îl constituie numai bunurile imobiliare aflate în circuitul civil adica terenurile şi clădirile. Bunul ipotecat trebuie evaluat în prealabil,deci evaluatorul băncii trebuie să se deplaseze pe teren şi să prezinte în scris opinia sa despre evaluare. Imobilele aduse în garanţie vor fi asigurate obligatoriu la o societate de asigurare autorizată, agreată de bancă, drepturile ce s-ar cuveni din 15
Beju Daniela, Mecanisme monetare şi Instituţii Bancare. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,2006
despăgubiri debitorului sau garantului, urmând a fi cesionate în favoarea băncii. Durata asigurării trebuie să fie cel puţin egală cu durata acordării creditului.Debitorul, proprietar al imobilului ipotecat, păstrează posesia bunului şi are dreptul de a-l înstrăina cu condiţia strămutării ipotecii asupra cumpărătorului.Creditorul are dreptul ca la scadenţă să treacă la realizarea ipotecii, la urmărirea imobilului indiferent de proprietarul acestuia. Noul beneficiar al imobilului va suporta actul de grevare în caz de neplată a debitorului băncii sau va putea stinge prin plată creanţa, oferind băncii o sumă egală cu preţul sau valoarea estimată la dobândirea bunului. Acte necesare: Se va verifica cine este proprietarul precum şi titlul de proprietate asupra imobilului ce se
•
doreste a fi ipotecat.Se va prezenta titlul de proprietate în original precum şi dovada transcrierii acestuia in cadastrul de carte funciară Se va verifica dacă reprezentanul persoanei juridice are împuternicire expresă sau sunt
•
mandatari cu procură autentică pentru a constitui ipoteca Se va urmari existenţa aprobării adunării generale sau a consiliului de administraţie pentru
•
ipotecarea bunurilor respective, dacă în actele constitutive nu se prevede altfel. Se va urmării daca taxele şi impozitele aferente bunurilor ipotecate sunt achitate la zi şi daca
•
acesta este liber de orice sarcini.
Avantaje: •
creditorul ipotecar are dreptul de a urmari imobilul in mana oricui s-ar gasi acesta.
in caz de executare silita, faliment, etc creditorii ipotecari sunt preferati celor chirografari,iar cei de rangulI creditorilor cu inscriptii ulterioare. •
inscriptiile ipotecare conserva dreptul de privilegiu si de ipoteca in curs de 15 ani din ziua in care
s-au facut inscriptiile (dupa aceasta data efectul lor incetand daca nu au fost prelungite – pentru ca inscriptia reinnoita sa-si pastreze rangul initial, este necesar sa se indice inscripţia primitivă). •
la scadenta daca debitorul nu onoreaza creanta, creditorul poate cere executarea silita (in cf. cu
OG nr.11/1996 (cu toate modificarile sale) privind executarea creantelor bugetare). •
cheltuilile privind inregistrarea si asigurarea imobilului ipotecat sunt in sarcina debitorului. Dezavantaje:
•
fiind obligatie accesorie obligatiei principale garantate, ipoteca are aceeasi soarta ca si
principalul – “accesorium sequitur principale” (accesoriul urmeaza principalul). Deci, daca obligatia principala este afectata de modalitati (termen, conditie, etc) si ipoteca va fi la randul ei afectată de acestea. •
- nerespectarea formalitatilor de publicitae este sanctionata cu nulitatea inscrierii, ceea ce
inseamna ca ipoteca nu va fi opozabila si nu va capata rang decat din momentul inregistrarii sale regulate, rangul capatandu-se din momentul in care inscrierea a fost făcută in mod valabil. •
•
nerespectarea formei autentice a contractului de ipoteca duce la nulitatea absoluta a acestuia. cum ipoteca este folosita cel mai adesea la vanzarile/creditele pe termen mijlociu sau lung, in
acest interval, pana la plata ultimei rate scadente, pot aparea evenimente neprevazute (ex:incendiu, inundatii, cutremure, etc) care sa diminueze (uneori chiar substantial) sau chiar sa duca la disparitia bunului imobil asupra careia este constituita ipoteca. De aceea, intotdeauna bunul ipotecat trebuie sa fie asigurat la o societate de asigurari, iar polita de asigurare să fie emisă pe numele beneficiarului ipotecii. •
modalitatea greoaie de constituire (ca timp si formalitati ce trebuiesc indeplinite).
Gajul reprezintă acea garanţie reală care presupune, de regulă, deposedarea debitorului de bunul gaj şi încredinţarea acestuia unei terţe persoane, desemnate de părţi. Debitorul poate solicita restituirea bunului gajat numai în momentul onorării integrale a datoriei sale către bancă. De asemenea, este important ca bunurile aduse în gaj să îndeplinească condiţiile de valabilitate, iar când se garantează cu valori având un grad mare de lichiditate (pietre preţioase, bijuterii etc.), acestea vor trebui expertizate. Situaţii posibile:
gajul cu deposedare – persoana care deţine bunul până la scadenţă are obligaţia să-l întreţină şi
să-l restituie proprietarului în cazul în care obligaţia a fost executată;
gajul fără deposedare – bunul gajat rămâne în posesia persoanei care se obligă să execute
obligaţia, şi abia la scadenţă, în caz de neexecutare, persoana în favoarea căreia s-a instituit gajul va putea să-l valorifice; 2.
Garanţiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin care o terţă persoană,
fizică sau juridică, se angajează, printr-un contract accesoriu încheiat cu banca creditoare, să-i plătească datoria debitorului în cazul în care acesta nu o va plăti el însuşi. Garanţiile personale îmbracă două forme principale:
Fidejusiunea se poate utiliza numai atunci când, pe baza unui contract de credit încheiat, fidejusorul se obligă să garanteze datoriile debitorului cu întregul său patrimoniu şi îndeplineşte, totodată, şi următoarele condiţii: – este o persoană fizică sau persoană juridică constituită legal; – este solvabil; – dispune de un patrimoniu suficient pentru ca, în cazul executării silite să fie posibilă recuperarea tuturor creanţelor băncii.
Cauţiunea bancară se concretizează, de regulă, într-o scrisoare de garanţie bancară care trebuie să cuprindă obligatoriu în conţinutul său: – denumirea şi sediul băncii garantate; – denumirea şi sediul persoanei garantate; – denumirea beneficiarului cauţiunii; – valoarea cauţiunii; – termenul de plată; – termenul de valabilitate ş.a. Scrisorile de garanţie pot avea destinaţii, cum sunt: pentru aprovizionarea cu materii prime, pentru plata taxelor vamale, pentru participare la licitaţii, pentru garantarea unui credit, pentru constituirea unui acreditiv etc. Etapele care trebuie parcurse în fundamentarea deciziei de eliberare a scrisorilor de garanţie sunt aceleaşi ca şi la acordarea creditelor, urmărindu-se în mod deosebit: credibilitatea clientului, reputaţia şi poziţia acestuia pe piaţă, calitatea relaţiei derulate până atunci de către client cu banca, afacerea în sine şi garanţiile asiguratorii prezentate. Prin urmare, garanţia îşi păstrează denumirea de fidejusiune când banca, în calitate de creditoare, este beneficiara garanţiei şi se va intitula cauţiune bancară atunci când banca este debitoarea obligaţiei de garanţie, îndeplinind rolul de fidejusor.
2.8.
MODALITĂŢI DE RAMBURSARE
Termenele de rambursare a creditului se stabilesc în funcţie de tipul de credit şi corelat cu capacitatea de rambursare a clientului. Scadenţele pot fi stabilite lunar, trimestrial, semestrial, integral la sfârşitul perioadei de creditare, sau la alte perioade în funcţie de specificul activităţii finanţate. Graficul
de rambursare a creditului se constituie în anexa la contractul de credit fiind semnat de debitor, garanţi şi reprezentanţii băncii. Pe baza sumei de bani ce reprezintă capitalul împrumutat şi a ratei dobânzii descrise mai sus, între banca creditoare şi clientul debitor se naşte un raport contractual în care una dintre cele mai importante componente este planul sau graficul de rambursare a creditului. Acest document reflectă pe bază de calcule matematice sumele compuse din cote de capital şi din dobânzile aferente pe care clientul împrumutat se obligă să le ramburseze la anumite scadenţe. În practica bancară planurile de rambursare se calculează în funcţie de unele elemente. Perioada stabilită prin contract pentru rambursarea integrală a creditului, respectiv a capitalului împrumutat numit şi principal, precum şi a dobânzii aferente, este un astfel de element. Mărimea principalului împrumutat şi rata dobânzii, care poate să fie fixă pe toată perioada de rambursare, sau variabilă, în funcţie de evoluţia anumitor indicatori macroeconomici cum ar fi rata inflaţiei, dobânda de refinanţare a băncii centrale, etc. sunt alte elemente în baza cărora se calculează planurile de rambursare. La elaborarea graficului de rambursare se mai are în vedere dacă prin contract a fost convenită „perioada de graţie”, respectiv o anumită perioadă de timp între momentul primirii creditului de către client şi momentul în care începe rambursarea. Fără excepţie, băncile româneşti care practică acest sistem calculează pentru perioada de graţie numai cuantumul dobânzilor care se plătesc de către client pentru perioada de graţie contractată. Perioadele de graţie se acordă în general în cazul creditelor pentru investiţii în activităţi sezoniere. După expirarea perioadei de graţie, debitorul are obligaţia de a plăti băncii creditoare rate periodice compuse din principal şi dobândă. Mărimea fixă sau variabilă a ratelor din dobândă este un alt element care se are în vedere la elaborarea graficului de rambursare. Această clauză contractuală este determinată de gradul de stabilitate a monedei în care se acordă creditul. În situaţia în care creditul se raportează la o monedă previzibil stabilă pe orizontul de timp al rambursării, atât creditorul cât şi debitorul sunt interesaţi din raţiuni de simplificarea operaţiilor de administrare a creditului ca ratele din principal şi dobânda să fie egale pe toată perioada de rambursare. Dacă însă moneda în care se acordă creditul este una instabilă şi afectată semnificativ de procesul inflaţionist din economia de referinţă, atunci mărimea ratelor prin care se rambursează creditul este variabilă. În acest caz, ratele din capital rămân egale pe perioada de rambursare, în schimb ratele din dobândă vor avea pe aceeaşi perioadă valori descrescătoare. Durata de rambursare a creditului poate fi identificată cu ajutorul cash-flow-ului. Rambursarea creditului se recomandă să fie în rate valorice cât mai mici, fiind eşalonate pe o perioadă cât mai mare,
în contextul proiectării evoluţiei activităţii firmei în cadrul unor parametrii economico-financiari consideraţi normali. Perioada de rambursare a creditului depinde de durata de viaţă a obiectului creditului,dar şi de unele fenomene la nivel macroeconomic cum ar fi evoluţia cursului valutar şi a inflaţiei. Scadenţa sau termenul de rambursare stabilit în contract este diferit în
funcţie de particularităţile sectorului de activitate şi de nivelul eficienţei activităţii beneficiarilor de credite.Astfel, există o diversitate a termenelor scadente, de la 24 ore (în cazul pieţei interbancare) până la durate medii şi lungi (20 sau 30 ani) în cazul împrumuturilor obligatare. Între scadenţă şi modul de rambursare al creditului se poate stabili o corelaţie, astfel: creditele pe termen scurt sunt rambursabile integral la scadenţă, în timp ce creditele pe termen mijlociu şi lung implică rambursarea eşalonată. Rambursarea creditului se poate realiza în diferite modalităţi:
Rambursarea în rate egale în care mărimea ratei este constantă pe toată perioada de derulare a
creditului. Pe măsura rambursării ratelor, dobânda încasată de către bancă este din ce în ce mai mică, deoarace se calculează doar pentru soldul creditului nerambursat.
Rambursarea prin anuităţi constante -suma încasată de către bancă nu se modifică pe toată
perioada de rambursare.Anuitatea cuprinde rata plus dobânda aferentă şi se calculează cu ajutorul relaţiei: A=C*d/[1-(1+d)¯ª], unde n=numarul de ani d=rata anuală a dobânzii C=creditul
Rambursarea totală, la scadenţă sau în fine-creditul se rambursează la sfârşitul perioadei de
creditare.Dobânda se plăteşte periodic şi are o valoare constantă.
Rambursarea anticipată-creditul se rambursează înainte de termenul convenit în contractul de
credit, la solicitarea împrumutatului şi cu acordul băncii. Dobânda se calculează şi se plăteşte pentru luna anterioară,începând cu o anumită zi a lunii următoare.pentru evitarea întârzierilor în recuperarea împrumutului şi încasarea dobânzilor, banca îşi rezervă dreptul de a încasa cu prioritate ratele şi dobânzile scadente, înaintea oricăror alte plăţi dispuse de împrumutat ,pe bază de notă contabilă întocmită de ofiţerul de credite. Plăţile se fac după caz din contul de împrumut sau din contul curent pe care împrumutatul se obligă să îl deschidă dacă nu îl are deschis, doar la banca care ii acordă creditul.
BANCA TRANSILVANIA CAPITOLUL III METODOLOGIA DE CREDITARE A PERSOANELOR JURIDICE 3.1. SOLICITAREA CREDITULUI. DOCUMENTELE NECESARE ANALIZEI CREDITULUI
1.Solicitarea creditului. În conformitate cu strategia stabilită, de abordare diferenţiată a clienţilor corporate de companiile mici şi micro, iniţierea discuţiilor privind finanţarea companiilor se face distinct, astfel: Pentru clienţii corporate –relationship managerii(RM) din sucursale sunt răspunzători de identificarea nevoilor de finanţare ale companiilor şi iniţierea negocierilor privind posibilităţile de creditare.Aceştia vor urmări în discuţiile preliminare să identifice elemente de esenţă privind calitatea afacerii, a actionarilor sau asociaţilor, încadrarea profilului clientului şi a nevoii de finanţare solicitate. Acolo unde este cazul întocmesc o ofertă de finanţare personalizată. Pentru structurarea ofertei de credit conform nevoilor clientului şi a posibilităţilor băncii, se solicită contribuţia analistului de credit corporate. Daca se consideră că ambele părţi sunt satisfăcute cu termenii negocierii iniţiale, se înmânează clientului cererea de credit prin care banca solicită informaţii relevante conform metodelor de analiză specifice. Cererea de credit va fi însoţită de alte documente solicitate de RM si analistul de credite corporate ACC clientului, generale şi specifice, în funcţie de tipul de afacere şi tipul de credit propus. Documentaţia de credit depusă de client se înregistrează la registratura sucursalei în aceeaşi zi, iar RM coordonator o repartizează analistului de credite corporate respectiv consilierului juridic al sucursalei, în vederea verificării acesteia, a analizei solicitării clientului şi a încheierii referatului de analiză, care va sta la baza acordării sau respingerii propunerii de credit. RM este obligat să viziteze clientul la sediul acestuia pentru a-şi face o impresie privind locul în care acesta îşi desfăşoară activitatea, cu această ocazie va verifica şi va culege informaţii referitoare la calitatea locaţiei, a managementului, numărul de personal, modul de organizare a procesului tehnologic, fluxul de clienţi şi parteneri de afaceri, ritmul general al activităţii şi verifică existenţa, starea şi valoarea estimativă a garanţiilor propuse de client. În cazul în care din analiza documentaţiei depuse, a discuţiilor cu clientul, RM constată neîndeplinirea de către compania respectivă a condiţiilor de creditare, întocmeşte o adresă de respingere a solicitării în care prezintă cauzele care au determinat luarea acestei decizii. În cazul IMM-urilor, iniţierea relaţiei de creditare se face de către consilierul IMM/ACR/ACS din sucursală.Acesta evaluează iniţial clientul şi afacerea precum şi posibilitatea încadrării cererii de credit în normele specifice.
Produsele de credit sunt standard, iar documentaţia solicitată urmează instrucţiunile din normele de creditare.În această fază vor fi comunicate clientului şi costurile estimative ale solicitării, în cazul în care acestea vor fi aprobate. Documentaţia de credit se supune analizei în Comitetul de credite şi risc al sucursalei.Analistul de credite prezintă:compania, detaliile afacerii,oportunităţile pentru bancă rezultate din încheierea tranzacţiei, precum şi rezultatele şi concluziile analizei, conform referatului întocmit.De asemenea se analizează înformaţiile prezentate în nota de opinie a evaluatorului şi opinia legala a consilierului juridic. Decizia de aprobare se transmite clientului şi administratorului de credit pentru întocmirea documentaţiei şi conformarea cu cerinţele deciziei. Decizia de respingere, avizată de directorul sucursalei, va fi adusă la cunoştinţă clientului de către analistul de credite IMM sub formă scrisă în cel mai scurt timp.
2.Documentele. Cererile de credite depuse de clienţi vor fi însoţite de următoarele documente relevante: a) Pentru companii: •
Extras electronic de la ONRC/Certificatul constatator de la ORC sau alt registru legal eliberat
cu maxim cu 30 zile înainte de data depunerii cererii de credit la bancă cu excepţia societăţlor înfiinţate sub 30 de zile, certificatul de înregistrare a împrumutatului(CUI), statutul şi contractul de societate cu modificările ulterioare. •
Bilanţul contabil pentru ultimii 2 ani de activitate cu anexele- după caz, înregistrate la
administraţia financiară, inclusiv balanţa de verificare aferentă; •
Balanţa de verificare aferentă ultimelor 2 luni de activitate;
•
Documentele care să justifice volumul şi destinaţia creditului- dacă există la momentul
analizei; •
Fluxul de numerar;
•
Actele privind garanţiile propuse (tipul garanţiei,denumirea bunului propus,anul de
fabricaţie,valoarea contabilă sau înscrisă în actele de proprietate,actele de proprietate şi cele privind situaţia juridică a terenurilor şi a celorlalte active propuse drept garanţie pentru creditul solicitat, raportul de evaluare sau reevaluare, contracte, etc.) •
Aprobarea organelor statutare, daca este cazul, conform prevederilor Legii31/1990
modificată si a prevederilor actului constitutiv al societăţii, pentru reprezentarea societăţii şi
contractarea creditului cu specificarea cuantumului, perioadei, destinaţiei, a garanţiilor, precum şi a persoanelor împuternicite să contracteze creditul ( în cazul în care aceasta nu este prevăzută în mod expres în actele constitutive); •
Acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare;
•
Declaraţia de aparteneţă la grup cu persoane fizice sau juridice în cazul în care nu există la
dosarul deschiderii de cont şi faţă de cea existentă la dosar dacă clientul declară că sunt schimbări. •
Avize, acorduri, licenţe necesare desfăşurării activităţii;
•
Contracte comerciale dacă există şi sunt relevante;
•
Alte acte, documente, situaţii solicitate de RM sau analistul de credite.
b) Pentru asociaţiile familiale şi persoanele fizice autorizate
Documentele prin care se dovedeşte funcţionarea sau exercitarea profesiei conform
•
prevederilor legale şi codul fiscal. Declaraţia de impunere a veniturilor pentru anul precedent şi cel în curs depusă la
•
Administraţia financiară; Situaţia încasărilor şi plăţilor pentru anul în curs pentru AF/PFA care ţin contabilitatea
•
în partidă simplă sau ultimele 2 balanţe pentru cei care îşi conduc evidenţa contabilă în partidă dublă. •
Acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare;
•
Declaraţia privind relaţii de grup cu persoane fizice sau juridice;
•
Devize estimative de lucrări, facturi proforma, contracte sau comenzi care să justifice
solicitarea creditului, suma şi destinaţia acestuia •
Contracte sau comenzi de aprovizionare si de desfacere sau de prestări servicii;
•
Fluxul de numerar;
•
Situaţia garanţiilor propuse
3.2. ANALIZA DOCUMENTAŢIEI DE CREDIT Creditele se acordă pe baza unei analize detaliate a unor aspecte relevante privind afacerea creditată şi managementul acesteia, în urma căreia trebuie să rezulte capacitatea de rambursare a împrumutului, respectiv riscurile potenţiale asociate.
Conform principiilor de organizare a procesului de creditare în Banca Transilvania, abordarea creditării în funcţie de modelul de afacere al clientului este structurată astfel:corporate, IMM-uri, AF şi PFA.Pentru prima categorie de clienţi se oferă produse de credit standard şi nonstandard;pentru clienţii speciali a căror cifră de afaceri anuală nu permite încadrarea clientului în categoria corporate, Direcţia Corporate Banking poate aproba încadrarea în această categorie printr-un aviz scris.Pentru IMM-uri si PFA se oferă doar produse de credit standardizate. Documentele solicitate sunt analizate şi verificate în ceea ce priveşte atualitatea, corectitudinea şi acurateţea lor de către analistul de credit şi de către consilierul juridic în ceea ce priveşte legalitatea lor. Modelul de analiză este particularizat în primul rând în funcţie de tipul de credit solicitat, precum şi în funcţie de tipul de afacere ce urmează a fi finanţată, astfel: A.
Modelul de analiză finaniară BTFin, cu instrucţiuni de apliare;
B.
Modelul de analiză finaniară micro şi PFA plus cash flow simplificat;
C.
Modelul de cash flow standard, cu instrucţiuni de aplicare;
D.
Modelul de analiză finaniară pe bilanţ consolidat. În abordarea analizei se va ţine cont de indicaţiile furnizate prin normele specifice fiecărui tip de
credit, precum şi de detaliile solicitate prin modelele de referate pe care analistul trebuie să le întocmească.În urma familiarizării cu particularităţile afacerii, analistul trebuie să-şi formuleze o opinie pertinentă privind strutura de credit propusă, capacitatea de rambursare a împrumutului şi identificarea şi controlul riscurilor implicate. Detaliile şi concluziile analizei efetuate, împreună cu structura şi condiţiile finanţării se prezintă într-un referat de analiză şi propuneri. Fiecărui model de analiză i se ataşează un model de referat specific astfel: •
Referatului de credit standard i se ataşează modelul de analiză financiară BTFin şi
modelul de cash-flow standard; •
Referatului de credit micro i se anexează modelul de analiză micro, modelul de cash-
flow simplificat în cazul liniilor de credit şi a creditelor pentru plata furnizorilor şi cash-flow standard în cazul creditelor de investiţii •
Referatului de credit nevoi temporare necertificate nu i se ataşează modelul de analiză
financiară şi cash flow( decât pentru plafonul revolving când se foloseşte doar modelul BTFin); •
PFA;
AF şi PFA li se aplică modelul de referat micro adaptat şi modelul de analiză financiară
Pentru fiecare solicitare de credit se va întocmi dosarul de analiză a creditului, care în final va cuprinde: 1.Cererea de credit –original; 2.Avize, autorizaţii acorduri-copie; 3. Alte documente solicitate (fluxul de numerar, acordul CRB,extrase de carte funciară etc); 4.Referatul de credit; 5.Nota evaluatorului; 6.Opinia legală a consilierului juridic; 7.Aprobarea/avizarea creditului; 8.Rezultatul consultării CRB,CIP. După aprobarea creditului se întocmeşte dosarul de acordare a creditului, care se păstrează de administratorul de credite, iar dosarul de analiză se păstrează de analistul de credite. După închiderea creditelor şi eliberarea adreselor de radiere garanţii dosarele de credite vor fi arhivate.
3.3. APROBAREA CREDITELOR.COMPETENŢE DE APROBARE Toate propunerile întocmite de analiştii de credit, nerespinse de aceştia în fazele premergătoare întocmirii referatului de analiză, se supun spre decizie organismelor investite cu competenţa necesară avizării/aprobării acestora. A. La nivel de sucursală.Cererea de credit împreună cu celelalte documente necesare analizei de credit se preiau de RM sau se depun la bancă de către client.Cererea de credit se înregistreză la registratura băncii în aceeaşi zi.Analistul de credite solicită consilierului juridic/persoanei desemnate al sucursalei consultarea bazei de date a CRB.După efectuarea analizei în termenul indicat pe cererea de credit, analistul de credite întocmeşte referatul de analiză al credituli/scrisoare de garanţie bancară/ alt angajament în cazul propunerii de acordare, sau nota de respingere cu motivele respingerii.În paralel consilierul juridic elaborează opinia juridică, respectiv evaluatorul întomeste raportul de evaluare. Daca concluziile specialiştilor implicaţi în analiză sunt în favoarea acordării creditului iar garanţiile identificate sunt acceptabile pentru bancă, propunerea de credit, documentele depuse de solicitant şi cele elaborate de analistul de credite, evaluatorul şi consilierul juridic al sucursalei se vor înainta Comitetului de credite şi risc în cazul în care din analiza conţinutului documentaţiei depuse, a discuţiilor cu clientul, RM sau analistul de credite constată neîndeplinirea de către compania respectivă a
condiţiilor de creditare, întocmeşte o notă de respingere a solicitării în care prezintă cauzele care au determinat luarea acestei decizii şi se transmite clientului.Pentru creditele a căror aprobare este de competenţa centralei, sucursalele vor înainta Direcţiei de management a riscului pe cale electronică sau fax: -referatul analizat în Comitetul de credite şi risc al sucursalei; -copie a minutei rezultate în urma şedinţei Comitetului de credite şi risc din sucursală; -nota de opinie a evaluatorului; -opinia legală a consilierului juridic; -alte documente solicitate. B. La nivelul centralei:pentru solicitările de credit standard documentele mentionate anterior se transmit analiştilor de risc din cadrul centralei.Aceştia urmăresc primirea documentaţiei transmise inclusiv minuta CCR.Analiştii de risc din cadrul DMR 16 întocmesc nota internă în baza căreia se iau deciziile de aprobare sau respingere a creditelor de catre CCRC/CM şi după caz formularul de evaluare a riscului de credit.Acesta se întocmeşte numai pentru solicitările care impun utilizarea referatului de credit standard.În urma analizei documentaţiei primite, analiştii de risc emit o opinie privind riscurile pe care le implică acordarea împrumutului. Propunerile de credit nestandard sunt transmise concomitent: •
Direcţiei credite persoane juridice şi management de portofoliu, care analizează afacerea
şiargumentele comerciale privind promovarea ei şi emit propuneri privind modul în care este structurat creditul, urmărind două aspecte:identificarea unei solutii de finanţare adaptată afacerii clientului corelată cu politica şi interesela băncii. •
Direcţiei de management al riscului care analizează afacerea din punct de vedere al
riscurilor pe care le presupune propunerea de credit urmând fluxul decizional. Creditele nonstandard se aprobă doar la nivelul centralei. Pentru creditele de competenţa centralei analistul de credite din cadrul DMR va prezenta fiecărui membru un set de documente reprezentând:
16
•
Referatul de credit întocmit de sucursală şi anexele aferente;
•
Formularul de evaluare a elementelor de risc, nota internă de aprobare credite;
•
Alte documente din componenţa dosarului la cererea expresă a membrilor CCRC/CM.
Direcţia de Management a Riscului
Membrii CCRC/CM vor analiza documentaţia primită, propunerea sucursalei şi punctul de vedere al analistului de risc din centrală şi vor adopta o hotărâre de aprobare sau respingere.Analistul de risc va întocmi comunicarea de aprobare sau respingere, care, semnată de unul din reprezentanţii autorizaţi ai băncii se transmite sucursalei solicitante precum şi direcţiilor implicate din centrală.După aprobarea sau respingerea propunerii, eventualele documente de credit primite în original se restituie sucursalelor. Se pot face anumite modificări la condiţiile iniţiale ale creditului, dat numai dacă acestea sunt aprobate de organismul în competenţă de aprobare.Aceste modificări se pot referi la: -schimbarea destinaţiei creditului; -majorarea perioadei de graţie; -rescadenţările şi reeşalonările; -schimbarea titularilor de garanţii; -înlocuirea garanţiilor cu altele considerate cu risc mai mare decât cele iniţiale.
3.4. ANGAJAREA CREDITULUI. RESPECTAREA DESTINAŢIEI CREDITULUI Pentru clienţii persoane juridice administrarea creditelor este coordonată la nivel central, de către Direcţia de administrare credite. Plăţile/angajările din creditele aprobate se fac numai după intrarea în vigoare a contractului de credit şi a anexelor acestuia, întocmirea tuturor documentelor legale privind constituirea garanţiilor acceptate de bancă şi prezentarea poliţelor de asigurare ale acestora acolo unde este cazul.Se pot face angajări parţiale din credit, în limita garanţiilor constituite şi respectînd gradul de acoperire cu garanţii aprobat pentru sumele trase, dacă acest lucru a fost prevăzut în mod specific în decizia de aprobare.Tragerile din contul de credit se vor efectua de către administratorul de credite pe măsura plăţilor vizate de analistul de credite sau RM după caz în baza completării cererii de utilizare din colecţia de anexe şi formulare utilizate în activitatea de administrare credite.În cazul liniilor de credit cererea de utilizare se va completa o singură dată la momentul punerii la dispoziţia clientului a acesteia.Instrumentele de plată se fotocopiază şi se anexează la dosarul de urmărire a creditului.Angajamentul la valoarea totală precum şi garanţiile constituite se inregistrează extracontabil, iar pe măsura utilizării creditului, se diminuează angajamentul din evidenţa extrabilanţieră.
În cazul în care în hotărârea de aprobare a creditului se precizează un termen de angajare a acestuia, iar până la acea dată clientul utilizează numai o parte din acesta, administratorul de credite comunică această informaţie analistului de credit care solicită organismelor care au aprobat creditul: -fie prelungirea termenului de angajare care se va consemna intr-un act adiţional; -fie diminuarea creditului la nivelul celui utilizat.În acest caz se încheie un nou grafic de rambursare în care fiecare rată în parte nu va putea fi mai mare decât rata lunii corespunzătoare din graficul iniţial. Responsabilitatea urmăririi respectării destinaţiei creditului şi vizarea instrumentelor de plată prin care se realizează utilizarea acestuia este în sarcina analistului de credite sau RM sau asistent redite IMM.Plăţile din credit solicitate de împrumutaţi se operează numai în baza documentelor depuse de către aceştia şi care poartă viza analistului de credite sau RM.Nu se pot efectua plăţi în numerar din contul de credit, decât în cazuri bine justificate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi respectând destinaţia creditului.Este interzisă eliberarea de numerar din creditele acordate în valută, cu excepţia cheltuielilor de deplasare efectuate din creditele de aprovizionare, producţie şi desfacere acordate clienţilor transportatori internaţionali rutieri de marfă şi de persoane sau a altor persoane juridice cu justificarea pe bază de documente care atestă plăţile efectuate. Din creditele în valută se pot efectua plăţi în lei şi în alte valute decât cea aprobată, cu condiţia ca riscul valutar precum şi cel al reconstituirii surselor pentru rambursarea creditului în valuta aprobată, să fie supurtat de client. În cererea de credit întocmită de solicitant, în referatul analistului de credite şi în contractul de credit se va menţiona aceaşi destinaţie a creditului solicitat. În cazul în care se constată că un client a utilizat creditul pentru alte destinaţii decât cele stabilite în contractul de credit, administratorul de credit va informa conducerea sucursalei care va putea lua următoarele masuri: •
Sistarea angajării creditului aprobat şi neutilizat precum şi a acordării de noi credite;
•
Trecerea întregului credit la restanţă şi iniţierea măsurilor în vederea recuperării creditului
şi a costurilor aferente pe cale silită; •
Restituirea în maxim 5 zile de la data depistării a sumelor care au fost angajate în mod
eronat prin plăţi ordonate pe multi-cash.
3.5. MONITORIZAREA CREDITELOR
În vederea menţinerii unui portofoliu de credite performant se prevede monitorizarea creditelor acordate, funcţie de performanţele financiare ale clientului, tipul creditului, natura colateralului, şi serviciul datoriei.Procesul de monitorizare se desfăşoară pe mai multe etape astfel: Etapa 1.Prima fază a monitorizării se realizează prin intermediul administratorului de credit al sucursalei, care întocmeşte dosarul de acordare a creditului şi urmăreşte îndeplinirea condiţiilor impuse prin decizia de aprobare.În faza următoare, monitorizarea lunară a încasării ratelor, dobânzilor, comisioanelor scadente la plată, se realizează de asemenea de către administratorul de credit.Acesta anunţă RM sau analistul de credite de fiecare dată când se înregistrează întârzieri la plata ratelor sau a dobânzilor.De asemenea administratorul de credit furnizează săptămânal echipei comeriale din sucursală o listă a reviziilor scadente pentru creditele în sold, precum şi a rambursărilor scadente în săptămâna în curs. Etapa 2.Constă în reviziile periodice care se efectuează trimestrial, semestrial sau anual în funcţie de valoarea creditului acordat, performanţa financiară a clientului la momentul aprobării şi natura garanţiilor prezentate. Astfel reviziile trimestriale se efetuează pentru creditele care se încadrează în una din următoarele situaţii: •
Creditele sunt în categoria de performanţă E la momentul acordării( categorie de performanţă
rezultată prin întocmirea modelului de analiză BTFin); •
Sunt garantate integral cu garanţii de natura stocurilor şi a cesiunilor de creanţe. Reviziile semestriale sunt întocmite pentru toate expunerile aflate în situaţia precedentă şi pentru
cele a căror sold sunt la nivelul de competenţă a centralei. Reviziile anuale se efectuează pentru creditele care au o maturitate mai mare de un an si/sau nu se regăsesc în una din situaţiile precizate mai sus. Se va demara procedura de monitorizare în situaţia în care clientul înregistrează restanţe cu o vechime de peste 30 de zile în rambursarea principalului si sau a dobânzii.Pentru creditele garantate integral cu depozite colaterale reviziile periocdice nu sunt obligatorii.Pentru cele garantate cu contragaranţii bancare, reviziile se efectuează anual şi urmăresc şi evoluţia expunerii pe banca de corespondent.Pentru reditele micro şi cele pe documente certificate /necertificate şi rapide monitorizarea se va realiza prin calcularea unor indicatori globali în funcţie de care Comitetul de management al băncii
va decide măsuri concrete de supraveghere.Reviziile periodice se întocmesc de către analistul de credite impreună cu RM având la bază informaţiile furnizate de administratorul de credite. Particularităţile proceselor de monitorizare. Atât revizia trimestrială cât şi cea semestrialăse
realizează în baza unui formular denumit formular de revizie trimestrială/semestrială/anuală care conţine informaţii despre:relaţia clientului cu banca şi informaţii actualizate privind evoluţia economică de ansamblu a soccietăţii.Spre deosebire de monitorizarea trimestrială cea semestrială include o situaţie financ financiar iarăă actuali actualizat zatăă concret concretizat izatăă într-un într-un model de analiz analizăă specif specific ic numit numit BTFin
care care conţine conţine
informaţii referitoare la privind dinamica afacerii crediată pe o perioadă de 2 ani şi ultima balanţă de verificare lunară. Analistul de credite sau RM va efectua o analiză comparativă a situaţiei financiare rezultată din BTF-inul întocmit cu ocazia monitorizării cu cea existentă la momentul acordării credituliui, evidenţiind aspect aspectele ele pozitiv pozitivee şi negativ negativee interve intervenit nitee precum precum şi concluz concluzia ia personal personalăă privin privindd trendul trendul situaţ situaţiei iei financiare în ansamblul ei.Monitorizarea anuală şi cea rezultată ca urmare a înregistrării de restanţe cu o vechime de peste 30 de zile se realizează într-un mod similar cu cea semestrială.În cea de-a doua situaţie se va insista cu prioritate asupra cauzelor care au generat restanţele şi asupra posibilităţilor de recuperare şi fluentizare a fluxului de numerar. Fluxul operaţional şi de transmitere a informaţiilor către factorii de decizie
Administr Administratorul atorul de credite raportează raportează creditele creditele scadente pentru monitorizare monitorizare şi completează completează formularul de revizie trimestrială sau semestrială cu informaţiile speifice activităţii lui.Analistul de credite sau relationship managerul completează formularul cu celelalte informaţii relevante prevăzute de formularul de revizie legate de activitatea clientului si evoluţia economico-financiară.Rapoartele de revizie se analizează în CCRS şi se se trnsmit împrună cu minuta., pentru toate toate tipurile de monitorizare în centrală la Departamentul de revizie şi Monitorizare.Procesul de monitorizare se va demara în urma procesării şi furnizării periodice periodice a informaţiilor de către Direcţia Direcţia de administrare credite sub forma unor rapoarte care sunt transmise în mod operativ unităţilor unităţilor BT şi care vor indica indica data scadenţei monitorizării şi tipul acesteia ăn funcţie de criteriile mai sus amintite.Selectarea creditelor din lista de rapoarte primite de la DAC se va face ţinând cont de criteriile enunţate.Daca apar solicitări din partea clientului pe parcursul derulării creditului care impun o nouă analiyă în baza de BTF-in, noua dată de monitorizare se stabileşte în funcţie de momentul ultimei analize. Recuperarea creditelor restante
Administratorul de credit trebuie să urmărească în fiecare lună încasarea ratelor, a dobânzilor şi a comisioanelor.În cazul existenţei întârzierilor la plata ratelor sau a dobânzilor acesta este obligat să anunţe imediat RM sau analistul de credite.Ratele şi dobânzile neachitate la scadenţă sunt incluse in cadrul creditelor şi dobânzilor restante.În a 16 a zi de la inregistrarea restanţei, administratorul de credit trimite o adresă către client prin care i se reaminteşte şi i se explicădetaliat datoria restantă şi i se cere solicitarea de a o achita în cel mai scurt timp posibil.Analistul de credit va efectua o revizie până în a 32 a zi şi în funcţie de rezultatul revizieiîmpreună cu RM vor propune acţiunile de întreprins pentru perioada următoare.Raportul de revizie şi propunerile vor fi analizate în CCRS a căror concluzii vor fi consemnate în minuta.Apoi acestea sunt remise Departamentului Revizie şi monitorizare până în a 35 a zi, iar reprezentanţi reprezentanţiii acestui acestui departament departament fie vor accepta propunerea propunerea CCRS de recuperare recuperare a restanţrelo restanţrelor r fie vor formula formula alte condiţii condiţii de recuperare, recuperare, caz în care vor întocmi o notă de opiniece opiniece se va supune aprobării de către CCRC sau CM în funcţie de valoarea creditului.
3.6. 3.6. RAMBU RAMBURSA RSAREA REA,RE ,RESCA SCADEN DENŢAR ŢAREA, EA,REE REEŞAL ŞALONA ONAREA REA CREDITE CREDITELOR LOR Legătura permanentă cu împrumutatul este menţinută de către Relationship manager pentru clienţii corporate, respectiv de analistul de credite pentru creditele mici si micro, aceştia urmărind ca aceste credite să se desfăsoare în condiţiile în care au fost aprobate. Termenul de rambursare a creitului se stabileşte în funcţie de capacitatea de rambursare a clientului aceasta fiind corelată cu tipul tipul de credit solicitat solicitat de acesta.Acesta va fi prezentat în Referatul de credit întocmit de analistul de credit împreună cu RM ând este nesesar.La contractul de creit este anexat graficul graficul de rambursare care este semnat de debitor, debitor, garanţi, garanţi, reprezentanţi reprezentanţiii legali legali ai sucursalei şi consilierul juridic. Pe durat durataa acordă acordări riii credi creditu tulu luii pot fi făcut făcutee maxi maxim m două două modi modifi ficăr cării anual anualee ale ale ondiţ ondiţii iilo lor r contractuale contractuale stabilite stabilite anterior anterior în ceea ce priveşte prelungirea prelungirea duratei de rambursare sau rescadenţarea rescadenţarea creditului sau ratelor dobânzii.Perioada anuală se referă la 12 luni de la data acordării creditului, iar fiecare operaţiune de acest gen ce comisioneaza. Rescadenţarea, reeşalonarea, variaţia dobânzilor şi a comisioanelor, schimbarea garanţiilor se vor aprob aprobaa de comit comitet etul ul de CCRS CCRS/C /CCR CRC/ C/CM CM şi se fac fac pe baza baza propu propune neri rilo lorr din din refe refera ratu tull de credi creditt simplifi simplificat cat specific care este întocmit întocmit de analistul analistul de credit şi cu avizul RM care gestionează gestionează relaţia cu clientul pentru corporate.
Modificările condiţiilor contractuale se vor evidenţia în actele adiţionale la contractul de credit.
3.7. 3.7. CONTRO CONTROLUL LUL EXISTE EXISTENŢE NŢEII ŞI CONSER CONSERVĂ VĂRII RII GARANŢ GARANŢIIL IILOR OR Evalua Evaluator torul ul sucurs sucursale aleii va realiza realiza period periodic ic un control control la faţa faţa loculu locului,i, asupra asupra existe existenţe nţei,i, integrităţii şi condiţiilor de păstrare şi conservare a bunurilor luate în garanţie preum şi respectării obligaţiei de reînnoire a contractelor de asigurare a acestora. Controlul faptic se desfăşoară astfel: •
Anual pentru clădiri, terenuri, utilaje tehnologice, aparatură şi tehnică de calcul, mobulier,
mijloace de transport făcând excepţie cele finanţate de societăţile de leasing. •
Trimestrial în cazul garanţiilor reale de natura stocurilor.Verificarea acestora se ve realiza de
către evaluator prin sondaj pe baza gestiunii prezentate de societate stocurile verificate fiind de minim 20% din valoarea acestora. În situaţia situaţia în care evaluatorul constată constată că stocurile stocurile s+au depreciat depreciat calitativ calitativ,, acestea acestea neacoperind neacoperind valoarea creditului şi a dobânzilor, va cere clientului suplimentarea sau inlocuirea garanţiilor la nivelul la care au fost iniţial.Dacă acesta refuză se va analiza în CCRS trecerea la restanţă a creditului neacoperit cu garanţii. In cazul în care în urma verificarii nu se constată deficienţe, rezultatul acesteia se va consemna în formularul de Raport de inspecţie a garanţiilor care se anexează la dosarul creditului. Dacă se constată deprecierea alitativă sau valorică a garanţiilor,iar valoarea lor actuală nu acopera creditul, creditul, evaluatorul va redacta Raportul de inspecţie garanţii garanţii în doua exemplare exemplare în care se vor detalia defiienţele constatate.Acest raport va fi semnat atât de reprezentantul băncii cât şi de debitor.Pe baza acestuia RM sau analistul de credite va intocmi un referat care va cuprinde deficienţele constatate, măsurile e se impun şi termenele de realizare ale acestora.După hotărârea luată de CCRS, RM sau analistul de credite va intocmi o adresă prin care ii va comunica împrumutatului decizia luată.
3.8. 3.8. CIRCUI CIRCUITUL TUL ŞI PĂSTR PĂSTRAR AREA EA DOCU DOCUMEN MENTEL TELOR OR DE DE CREDI CREDITAR TARE E
Administratorii de credite din sucursale trebiue să acordde o atenţie deosebită modului de pastrare, conservare si arhivare a documentelor originale de creditare.O mare importanţă o au aceste documente în cazul în care sunt necesare acţiuni în instanţă pentru recuperarea creanţelor. Documente prezentate de către clienţi cât şi a cele elaborate de bancă pot provoca numeroase daune clienţilor dacă sunt divulgate de aceea este necesară confidenţialitatea acestora. Documentele originale sunt depuse într-un fişet metalic sau dulap sigilat şi închis, aceste documente fiind următoarele: 1. contractul de credit împreună cu documentele care atestă aprobarea solicitării de credit; 2. ontractele de garanţie; 3. actele adiţionale la contractul de credit. Pe dosarul de credit sunt inscrise următoarele:denumirea împrumutatului, tipul creditului acordat, data acordării, valoarea acesteia, termenul de acordare şi destinaţia creditului, iar acesta va fi înregistrat în Registrul de evidenţă a contractelor de credit. Accesul la aceste dosare este permis numai în cazuri deosebite, cu aprobarea scrisă a directorului de sucursală. Dosarul de credit precum şi cel de gestionare aflat la administratorul de credite se păstrează până la recuperarea integrală a creditului şi a dobânzii după care se predau la arhivă.
3.9. RISCURILE IN ACTIVITATEA DE CREDITARE Operarea în sistemul economic şi în special în sistemul bancar, pe langă multiplele avantaje pe care le aduce, implică şi o serie de riscuri si expunerea la anumite tipuri de fraudă. Pentru a avea un sistem bancar stabil şi puternic se impune folosirea unor măsuri şi reguli de securitate. Riscurile în sistemul bancar sunt de mai multe tipuri, printre care menţionăm riscurile asumate din partea băncilor şi riscurile asumate de utilizatorul cardului.
3.1 Definirea riscului în activitatea bancară Noţiunea de risc poate fi definită ca un angajament care poartă o incertitudine datorită probabilităţii de câştig sau pierdere.
Etimologic, termenul provine din latina “re-secare”, ce înseamnă ruptură într-un echilibru. Fiecare domeniu al activităţii bancare este supus riscului de pierdere. Definirea noţiunii de risc este deosebit de dificilă în ceea ce priveşte activitatea economică. Riscul17 în principiu se poate defini ca fiind probabilitatea ca un eveniment nedorit sa aibă loc. Măsurile de protecţie împotriva riscurilor sunt elemente comune oricărei politici manageriale. În consecinţă, definirea obiectivului fundamental al managementului bancar din perspectiva riscului implică în fapt măsuri pe care conducerea unei bănci le ia pentru a proteja banca împotriva apariţiei unei situaţii de pierdere. În activitatea bancară18, asumarea riscurilor poate fi cercetată pentru posibilele avantaje viitoare, cum este cazul operaţiunilor speculative pe pieţele financiare sau de schimb, dar şi a posibilelor pierderi imprevizibile. În activitatea bancară, asumarea riscurilor, este legată de funcţia de bază pe care o au băncile în economie, şi anume funcţia de investiţii. Riscul este atribuit investiţiilor în general, asumarea riscurilor devenind inevitabilă şi justificând existenţa banilor. După cum se ştie, băncile investesc resurse împrumutate care sunt un multiplu substanţial al propriului capital. Recuperarea cu întârziere a resurselor investite provoacă o serie de dezechilibre la nivelul băncii care pot îmbrăca diferite forme şi se pot alimenta reciproc. Perioada actuală este denumită „era managementului de risc” în domeniul bancar, iar managementul riscului constituie o sarcină extrem de complexă şi importantă a managementului riscului. De obicei, asumarea unor riscuri atrage după sine şi câştiguri mai mari. Obiectivul fundamental al oricărei societăţi comerciale constă în optimizarea profiturilor. Faţă de acest obiectiv, băncile nu se diferenţiază cu nimic faţă de unităţile non-bancare. Deosebirea constă în modalităţile de realizare a scopului propus. Atunci când o bancă îşi determină strategia pe termen scurt şi politicile de implementare a strategiei în activitate şi de promovare a mijloacelor de realizare a acesteia în mediul extern, criteriul de bază este nivelul maxim al profitului posibil de realizat în circumstanţele concrete ale pieţei şi cu condiţia minimizării riscurilor. Profitul este folosit pentru dezvoltarea bancară şi pentru a renumera acţionarii. Deşi este raţiunea de a fi, el nu este singurul factor de care banca trebuie sa ţină seama la stabilirea politicii lor de investiţii. Ele trebuie să asigure un echilibru activ între profitabilitate, lichiditate şi risc. Băncile acţionează în 17 18
Teodor Rosca, Gestiunea riscului in banci si pentru plasamente efectuate la pietele de capital, Cluj, 2000 H.Gischer,B.Herz, L.Menkhoff, Geld, Kredit und Banken, Lehrbuch,Brosch, 2004
condiţii de incertitudine, orice încercare de a obţine profitul presupunând diferite riscuri în funcţie de tipul plasamentului. În cazul plasamentului pe termenul lung, riscul e mai mare. Astfel, obiectivul fundamental al oricărei bănci este nuanţat faţă de obiectivele unei societăţi bancare, în sensul ca se defineşte ca fiind optimizarea profitului în condiţii de control al riscului. Definirea şi recunoaşterea acestui obiectiv specific activităţii bancare sunt atât de importante încât la orice nivel de conducere a unei bănci, tipul şi calitatea managementului pot fi definite în primul rând în funcţie de raportul acestuia faţă de cei doi parametrii fundamentali ai eficienţei activităţii. În funcţie de raportul managementului bancar, faţă de obiectivul fundamental tipurile de management sunt: agresiv – urmăreşte maximizarea profitului, moderat –se axează pe creşterea moderată a profitului şi prudent - se bazează pe minimizarea riscului. Ca şi modalităţi de minimizare al riscului se găsesc: •
Politici şi strategii ce vizează eliminarea pierderilor şi reducerea cheltuielilor;
•
Un nivel ridicat al controlului intern;
•
Plasamente în special în titluri de stat şi pe piaţa interbancară;
•
O politică de creditare extrem de restrictivă;
•
Dobânzi pasive şi active peste nivelurile pieţei;
•
Menţinerea sau chiar reducerea reţelei teritoriale. Literatura de specialitate clasifică riscurile specifice activităţii bancare în trei categorii19: - riscuri financiare; - riscuri comerciale;
-
riscuri de mediu.
Riscurile financiare sunt riscuri specifice operaţiunilor de creditare, cele mai multe dintre acestea făcând obiectul unor reglementări bancare. Formele sub care se manifesta sunt: •
risc de credit
•
riscul ratei dobânzii
•
risc de schimb valutar
•
riscul insolvabilităţii.
19
Simona Gaftiuc, Practici bancare internationale, Editura Economica Bucuresti, 1995
Riscurile financiare sunt strict legate de structura bilanţului contabil al băncii, sunt foarte sensibile la dezechilibrele ce pot sa apară în componenţa resurselor şi plasamentelor bancare. Sunt singurele riscuri ce pot fi generate, gestionate, amplificate sau eliminate de managementul bancar.
Riscurile comerciale sunt riscuri generate de inadaptabilitatea băncii la noile servicii şi produse ca urmare a unui slab serviciu de marketing şi lipsa de talent managerial pentru noile pieţe. Formele sub care se manifestă sunt: 1.
riscul de produs sau serviciu
2.
riscul de piaţă
3.
riscul de imagine comercială. Riscul de produs sau serviciu este rezultatul unei evoluţii nefavorabile a valorificării unui produs
sau serviciu, ca urmare a lipsei de adaptabilitate a băncii privind distribuirea produselor. Riscul de piaţă este efectul dependenţei de piaţă a băncii. Dacă acesta nu este împărţit între mai
multe pieţe rentabilitatea băncii e dependentă direct de evoluţia unei singure pieţe. Riscul de imagine comercială constă în percepţia negativă a unei bănci, de clienţii ei ca urmare a
unei calităţi generale proaste de servire a clienţilor, tratament prost al reclamaţiilor culminând cu articole de presă în defavoarea băncii.
Riscurile de mediu sunt riscuri asupra cărora banca fie nu are control, fie are un control limitat. Formele sub care se manifestă sunt : •
risc de deficit – produs de hoţi sau fraudă comisă de angajaţii băncii;
•
riscul economic determinat de conjunctura economică la nivel naţional şi regional;
•
risc competiţional determinat de similitudinea produselor şi serviciilor oferite de celelalte bănci sau instituţii financiare.
BANCA TRANSILVANIA CAPITOLUL IV CREDITE OFERITE DE CĂTRE BANCA TRANSILVANIA PERSOANELOR JURIDICE Politica generală de creditare a Băncii Transilvania este corelată cu obiectivele sale strategice şi urmăreşte principiul eficienţei adică profitabilitatea capitalului investit în credite. În cazul clienţilor corporativi,politica de creditare a băncii este una flexibilă, orientată către satisfacerea nevoilor clienţilor şi către identificarea şi fructificarea oportunităţilor pieţei.În abordarea relaţiei de creditare cu clienţii, principiile care coordonează analiza de oportunitate se referă la:tipul de afacere, calitatea şi cunoaşterea clientului,capacitatea de rambursare a împrumutului,veniturile obtenabile,garanţii. În cazul clienţilor de tip IMM, politica de creditare a băncii are drept atribute principale simplitatea şi rapiditatea cu care produsele de creditare pot fi accesate de acest gen de clienţi, precum şi crearea periodică a unor produse noi,adaptate specificului acestui segment de clienţi. Banca Transilvania oferă, cu un înalt grad de profesionalism,o gamă largă de credite destinate persoanelor juridice.Tipurile de credite acordate sunt prezentate detaliat în subcapitolele care urmează.
4.1. CREDITUL PENTRU INVESTIŢII 1. Finanţarea proiectelor de investiţii e drumul cel mai bun pe care Banca Transilvania merge împreună cu clienţii. În ultimii 10 ani Banca Transilvania a finanţat mii de proiecte încununate de succes. Durata creditului poate fi:pe termen scurt(de maxim 12 luni),pe termen mediu(1-5 ani),pe termen lung(5-10 ani). Acest tip de credit este utilizat în scopul finanţării parţiale sau integrale a proiectelor de investiţii, privind: •
Achiziţia de active fixe: cladiri,echipamente,utilaje sau mijloace de transport;
•
Dezvoltarea, modernizarea, retehnologizarea capacităţilor de producţie sau desfacere
existente; •
Asigurarea capitalului de lucru necesar demarării de obiective de investiţii noi, aferente
unor companii nou infiinţate; •
Credite bilanţiere care presupun refinanţarea pe termen mediu a unor poziţii de credite
bancare sau leasinguri financiare din bilanţul companiilor, dacă scopul acestora este de a structura mai bine exigibilitatea resurselor comparativ cu lichiditatea activelor; •
Alte investiţii.
Angajarea creditului se face integral sau în tranşe pe măsura efectuării plăţilor.Perioada de tragere se menţionează în decizia de aprobare şi în contractul de imprumut.Plăţile din credit se vor face pe bază de documente justificative,de regulă prin virament;plăşi în numerar se vor accepta doar ca excepţie şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Creditul pentru investiţii a fost special creat pentru următoarele tipuri d personae juridice: •
companii corporate,microcompanii, PFA,AF, asociaţii civile, administraţii publice locale
are desfăsoară activitate curentă; •
companii nou înfiinţate, caz în care contribuţia solicitantului este obligatorie, de asemanea
şi prezentarea studiului de fezabilitate acceptat de bancă. Pentru acordarea creditului solicitantul trebuie să prezinte băncii atât documentele generale cât şi o serie de documente specifice, după cum urmează: •
Studiul de fezabilitate/planul de afaceri dacă îl solicită în mod expres banca;
•
Dovada existenţei surselor proprii de finanţare unde se solicită vărsarea aportului cel târziu
o dată cu acordarea creditului •
Proiecte de execuţie, devize de lucrări, grafice de achiziţii sau alte documente specifice;
•
Acte de proprietete asupra terenului în cazul constructiilor de obiective;
•
Avize, acorduri, incluzând autorizaţia de construcţie valabilă în cazul constructiilor sau
amenajărilor care necesită emiterea de autorizaţii(prezentarea lor se poate face înainte sau după aprobarea creditului, conform aprobării. •
Pentru achizitii de maşini, utilaje, echipamente,mijloace de transport sunt necesare oferte
tehnice, facturi proforma); •
Contracte de livrare, oferte de preţ,condiţii de livrare, montaj, garanţii, etc.
•
Negocierea unor contracte de buy-back acolo unde este cazul.
Se utilizează modelul de referat de credit standard. Valoarea creditului va fi corelată cu valoarea proiectului de investiţii şi în principiu se va situa la nivelul de 80-85% din valoarea proiectului, diferenţa constituind-o aportul propriu al companiei. De regulă, aportul firmei se va concretiza cel târziu odată cu vărsarea împrumutului. Pentru firme noi sau fără o activitate relevantă de minim 6 luni contribuţia solicitată este de minim 30% din valoarea proiectului.Contribuţia poate fi în numerar sau în natură,dar nu mai veche de 6 luni de la data înregistrării cererii de credit. Garantarea creditului va avea în vedere posibilităţile clientului (imobile, gajuri, obiectul investiţiei etc) şi normele interne de creditare privitoare la garanţii. Gradul minim acceptat de acoperire cu garanţii este de 120% aplicat la valoarea cumulată a creditului şi a dobânzii antecalculate pe primele trei luni.Pentru creditele de investiţii garantete integral cu bunuri imobiliare gradul de acoperire cu garanţii este de minim 100%(credit+dobânda pe trei luni). Comisioanele percepute sunt următoarele: dobânda, comision de analiză (flat), comision de revizie(semestrial), comision de gestiune(lunar) şi alte comisioane negociate, dar avantajul acestui tip de credit este că poate fi rescadenţat, reesalonat de maxim 2 ori pe an de creditare;in cazuri excepţionale prin prelungirea termenului final de rambursare.
4.2. CREDITE RAPIDE ACORDATE IMM-URILOR Aceste tipuri de credite sunt concepute special pentru IMM-uri în scopul de a facilita accesul la finanţare, pe baza unor indicatori care surprind evoluţia financiară,comportamentul financiar cât şi bonitatea acestora pe durata unui an, acest an fiind anul anterior formulării solicitării de finanţare. Creditele rapide au ca principale caracteristici următoarele:
pot satisface atât nevoi de capital de lucru cît şi nevoi de finanţare în vederea completării
resurselor pentru anumite proiecte investiţionale.
dacă respectivul client îndeplineşte condiţiile necesare, acesta poate opta pentru un singur
credit sau pentru un pachet de credite de acest gen.
Intr-un timp foarte scurt clientul va primi un răspuns privind posibilitatea de a se califica
la finanţare.
4.2.1. CREDITUL 1 ORĂ Pachetul 1 Oră Credite pentru IMM-uri, unic pe piaţa bancară din România, este destinat afacerilor de anvergură mică şi mijlocie. Acest tip de credit permite accesul rapid şi facil la finanţare, Banca Transilvania venind în ajutorul clienţilor IMM furnizându-le pe termen scurt capitalul necesar pentru fluentizarea activităţii curente. Creditul 1 ORA este construit pe două linii principale: Credit pentru capital de lucru fără garanţii materiale
Creditele 1 ORĂ pentru capital de lucru sunt destinate companiilor a căror cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 1.500.000Ron şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
Persoana juridică trebuie să funcţioneze de cel puţin 12 luni şi să aibă încheiat cel puţin un bilanţ semestrial sau anual;
Beneficiarul creditului înregistrează profit din exploatare în ultimul bilanţ contabil;
Evoluţia cifrei de afaceri să fie pozitivă conform ultimului bilanţ adică se va realiza comparaţia între cifra de afaceri la finele perioadei de raportare faţă de cifra de afaceri din perioada precedentă;
În cazul în care compania mai are contractate credite în ultimele 12 luni, figurează în CRB cu serviciul datoriei A;
Clientul nu a fost înregistrat în CIP în ultimele 6 luni cu mai mult de 3 incidente majore şi nu este în interdicţie de a emite cecuri bancare;
Entitatea este stabilă din punct de vedere financiar;
Valoarea creditului este de maxim 30000 Ron, dar să nu depăşească valoarea cifrei de afaceri medii lunare a împrumutatului. Soldul acestuia indiferent de diferitele operaţiuni de diminuare, suplimentare, rescadenţare, reeşalonare nu va depăşi aceeaşi valoare. Creditul 1 ORĂ se acordă pentru activitatea curentă: plata salariilor,achiziţionare materii
prime,plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat, plata furnizorilor etc. Documentele necesare pentru obţinerea creditului sunt următoarele:
Cerere de credit în original cu stampila şi semnătura;
Declaraţia privind relaţiile de grup;
Actele juridice de înfiinţare şi CUI;
Cererea de deschidere de cont;
Certificatul constatator de la ORC, extras electronic de la ONRC sau alt registru legal obţinut de către bancă sau cu o vehime de maxim 30 zile dacă acesta este prezentat de către client;
Copie după ultimul bilanţ contabil, balanţa de verificare aferentă bilanţului dar si ultima balanţă dar care să nu fie mai veche de 2 luni;
Aprobarea legală privind contractarea creditului şi persoana care reprezintă societatea. Dobânzile şi comisioanele aferente acestui tip de credit sunt următoarele: comisionul de
analiză sau prelungire care este perceput integral la data efectuării primei plăţi din credit,comisionul de gestiune,dobânda,comisionul de rescadenţare/reeşalonare şi comisionul semestrial de revizie care este perceput la 6 luni de la data acordării sau prelungirii creditului. Termenul de rambursare este de până la 12 luni, dar poate fi şi de 6 luni. Există posibilitatea prelungirii rambursării pe perioade sucesive de maxim 12 luni,iar creditul îşi va păstra caracterul de credit pe termen scurt. Creditele pot fi garantate cu:
Bilete la ordin între 1-3 bilete, în alb, emise de compania care beneficiază de respectivul credit în favoarea Băncii Transilvania, stipulate fără protest şi avalizate în calitate de persoane fizice de asociaţii sau administratorii entităţii.La depunerea acestora se va depune şi o copie după BI/CI a avalistului.
Cesiunea încasărilor din conturile deschise la Banca Transilvania de către beneficiarul creditului.Contractul de garanţie se înregistrează până cel târziu în ziua următoare acordării creditului la Arhiva electronică. Credit pentru investiţii, fără aport propriu din partea companiei
Se acordă companiilor care nu depăşesc cifra de afaceri de 1.500.000 Ron sau cele gestionate de persoane fizice autorizate, asociaţii familiale, în vederea efectuării de investiţii, renovarea, construcţia, amenajarea sau extinderea unor imobile, dar şi pentru achiziţia de active corporale. Condiţiile necesare pentru solicitarea unui astfel de credit sunt:
Pentru societăţi comerciale
Compania trebuie să funcţioneze de cel puţin 12 luni şi să aibă încheiat cel puţin un
bilanţ semestrial sau anual;
Entitatea este stabilă din punct de vedere financiar;
Beneficiarul creditului înregistrează profit din exploatare în ultimul bilanţ contabil;
Evoluţia cifrei de afaceri să fie pozitivă conform ultimului bilanţ adică se va realiza
comparaţia între cifra de afaceri la finele perioadei de raportare faţă de cifra de afaceri din perioada precedentă;
În cazul în care compania mai are contractate credite în ultimele 12 luni, figurează în
CRB cu serviciul datoriei A;
Clientul nu a fost înregistrat în CIP în ultimele 6 luni cu mai mult de 3 incidente majore
şi nu este în interdicţie de a emite cecuri bancare;
Entitatea este stabilă din punct de vedere financiar.
Pentru AF şi PFA
Să fie înfiinţate de cel puţin 18 luni;
Impozitul pe venit să fie achitat la zi,adică să nu existe datorii cu impozitul pe venit;
Clientul nu a fost înregistrat în CIP în ultimele 6 luni cu mai mult de 3 incidente majore
şi nu este în interdicţie de a emite cecuri bancare;
În ceea ce priveşte persoanele fizice acestea trebuie să nu figureze la Biroul de credit cu
restanţe mai vechi de 30 de zile în ultimele 12 luni;
Veniturile înregistrate să fie în creştere;
La creditele contractate figurează în CRB cu serviciul datoriei A,în ultimele 12 luni.
Documentele necesare în vederea obţinerii creditului sunt : Pentru societăţi comerciale
Cerere de credit în original cu stampila şi semnătura;
Declaraţia privind relaţiile de grup;
Actele juridice de înfiinţare şi CUI;
Cererea de deschidere de cont;
Certificatul constatator obţinut de către bancă sau cu o vehime de maxim 30 zile dacă
acesta este prezentat de către client;
Copie după ultimul bilanţ contabil, balanţa de verificare aferentă bilanţului dar şi
ultima balanţă dar care să nu fie mai veche de 2 luni; Aprobarea legală privind contractarea creditului şi persoana care reprezintă
societatea.
Documente privind bunul procurat de client;
Antecontract de vânzare cumpărare.
Pentru AF şi PFA:
Cerere de credit în original cu stampila şi semnătura;
Certificat constatator obţinut de către bancă sau cu o vechime de maxim 30 de zile
dacă este prezentat de către client.
Autorizarea de funcţionare conform reglementărilor legale;
Acord consultare CRB;
Registrul de încasări şi plăţi pe anul în curs;
Cererea de deschidere de cont;
Copii după actele de proprietate sau contractele de închiriere ale unor bunuri;
Aprobarea legală sau constitutivă privind contractarea creditului şi persoanele
împuternicite să îl angajeze;
Declaraţia privind relaţiile de grup;
Valoarea creditului care poate fi obţinut se stabileşte automat datele fiind introduse într-o machetă de calcul, luându-se în considerare capacitatea de rambursare care este dată de cash-flowul operaţional pentru IMM-uri, iar pentru PFA şi AF de profitul aferent activităţii desfăşurate. Această valoare poate fi de maxim suma reieşită din calcul, dar nu mai mult decât valoarea bunului cumpărat. Termenul de rambursare a creditului este de 60 de luni,cu o perioadă de graţie stabilită în funcţie de solicitarea clientului, de maxim 3 luni, iar comisioanele şi dobânzile percepute de bancă sunt comisionul de gestiune lunar,dobânda şi comisionul de acordare a creditului. Pentru acest tip de credit gradul minim de acoperire cu garanţii este de 100% din valoarea creditului,iar aceste garanţii pot fi bunurile cumpărate din credit şi bilet la ordin şi/sau alte bunuri şi bilet la ordin. Bunurile admise în garanţie se asigură la societăţi agreate de Banca Transilvania.
4.2.2.CREDITUL CU DOBÂNDĂ ZERO Pentru a beneficia de această facilitate de credit este necesar ca societatea comercială să aibă o cifră de afaceri anuală de maxim 1.500.000 Ron şi o perioadă minimă de funcţionare de cel puţin 12 luni. Acest tip de credit este acordat pentru finanţarea IMM urilor şi a PFA/AF furnizându-le acestora capitalul necesar în perioadele considerate vârfuri de plăţi, pentru fluentizarea activităţii curente. Pentru obţinerea acestuia nu este nevoie de specifiarea concretă a destinaţiei creditului. Rambursarea creditului se face în maxim 12 luni la acordarea iniţială,cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maxim încă 12 luni. În vederea obţinerii creditului beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
Societăţile comerciale:
•
Perioada minimă de funcţionare să fie de 12 luni;
•
Imprumutatul să înregistreze profit şi evoluţia cifrei de afaceri să fie pozitivă, conform
ultimului bilanţ contabil. •
Compania să fie stabilă din punct de vedere financiar;
•
Figurează în CRB cu serviciul datoriei A la creditele primite în ultimele 12 luni;
•
În ultimele 3 luni beneficiarul nu a fost înregistrat cu restanţe mai mari de 7 zile
calendaristice la alte credite contractate de la Banca Translvania.
Persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale:
•
Să fie autorizate sau înfiinţate de cel puţin 18 luni;
•
Impozitul pe venit să fie achitat la timp;
•
Veniturile înregistrate să fie în creştere;
•
În ceea ce priveşte persoanele fizice acestea trebuie să nu figureze la Biroul de credit cu
restanţe mai vechi de 30 de zile în ultimele 12 luni •
Clientul nu a fost înregistrat în CIP în ultimele 6 luni cu mai mult de 3 incidente majore
şi nu este în interdicţie de a emite cecuri bancare; •
La creditele contractate figurează în CRB cu serviciul datoriei A,în ultimele 12 luni.
•
În cazul în care beneficiarul constituie grup cu alte firme, va putea beneficia de credit
doar una dinte firme;
•
Dacă solicitantul beneficiază de un credit 1 ORA pentru capital de lucru, poate accesa
şi creditul cu dobândă zero. Referitor la documentele necesare analizei acestea sunt identice cu cele specificate la creditul 1 ORA fără aport propriu. Limita de credit se pune la dispoziţia clientului integral, iar în ultima zi a lunii, banca va rambursa automat creditul din sumele disponibile în contul împrumutatului. În prima zi a lunii se va reîntregii creditul integral până la nivelul lui maxim aprobat. Avantajul acestui produs este dobânda 0%, singurele costuri fiind comisionul de analiză şi un comision de administrare lunar de 1% din valoarea creditului. Aceste condiţii sunt valabile dacă clienti returnează creditul în ultima zi a lunii, urmând ca acesta să le fie pus la dispoziţie din nou, automat, în dimineaţa următoare. Banca va percepe comisionul de administrare la un nivel diferenţiat în funcţie de rambursarea integrală sau parţială a creditului, iar în cazul în care clientul nu îşi achită comisioanele 2 luni consecutiv, creditul va fi trecut la credite restante. Atât pentru societăţile comerciale cât şi pentru PFA/AF valoarea creditului nu va depăşi 35.000 Ron. La societăţile comerciale creditul nu depăşeşte cifra de afaceri medie lunară.Valoarea creditului posibil a fi accesat de către PFA/AF se stabileşte astfel: dacă raportul dintre profit şi veniturile înregistrate în ultima declaraţie de impunere este mai mare de 30%, valoarea creditului va fi de până la 50% din totalul veiturilor,iar dacă raportul este mai mic de 30% valoarea creditului va fi de până la 30% din venituri. În cazul în care beneficiarul are contractate credite 1 ORA pentru capital de lucru, linie de credit,sau altă facilitate de credit pentru capital de lucru valoarea expunerilor se va calcula astfel, indiferent de ordinea de acordare a creditelor: CAml≥Vcdz+Vc1h+Vlc+Vac, unde: Vcdz = valoare credit cu dobandă zero; Vc1h = valoare credit 1ORA; Vlc = valoare linie de credit; Vac = valoare alte facilităţi de credit pentru capital de lucru; Creditele pot fi garantate cu: •
Bilete la ordin între 1-3 bilete, în alb,emise de compania care beneficiază de respectivul
credit în favoarea Bancii Transilvania, stipulate fără protest şi avalizate în calitate de
persoane fizice de asociaţii sau administratorii entităţii.La depunerea acestora se va depune şi o copie după BI/CI a avalistului. Cesiunea încasărilor din conturile deschise la Banca Transilvania de către beneficiarul
•
creditului.Contractul de garanţie se înregistrează până cel târziu în ziua următoare acordării creditului la Arhiva electronică.
4.2.3.CREDITUL START-UP Creditul Start up este destinat societăţilor nou înfiinţate, a celor care funcţioneaza de nu mai mult de 6 luni, fiind adresat şi persoanelor fizice autorizate.Scopul împrumutului este de a furniza parţial necesarul de fonduri pentru realizarea de investiţii în mijloace fixe, necesare începerii activităţii.Pentru acordarea creditului solicitantul trebuie să contribuie şi el astfel: o
Minim 25% din valoarea mijloacelor fixe cofinanţate de bancă,contribuţie care va fi
realizată cash,înainte sau cel târziu în momentul utilizării creditului. o
Depunerea în contul firmei deschis la Banca Transilvania a unei sume pentru asigurarea
sumei necesare pentru plata dobânzilor şi a comisioanelor din perioada de graţie. Valoarea investiţiei se poate ridica pană la 35.000 Ron. Banca Transilvania acordă o perioadă de graţie pentru rambursarea creditului de până la 6 luni, întreaga perioadă de rambursare fiind de maxim 5 ani. Nivelul dobânzilor şi a comisioanelor este stabilit prin decizii acestea fiind: dobânda, comisionul de analiză, comisionul de gestiune lunar, comisionul de revizie semestrial. Documentele necesare analizei sunt următoarele: o
Cerere de credit în original cu stampila şi semnătura;
o
Declaraţia privind relaţiile de grup;
o
Actele juridice de înfiinţare şi CUI;
o
Autorizaţia de funcţionare pentru PFA;
o
Cererea de deschidere de cont;
o
Certificatul constatator de la ORC, extras electronic de la ONRC sau alt registru legal
obţinut de către bancă sau cu o vehime de maxim 30 zile dacă acesta este prezentat de către client;
o
Aprobarea legală privind contractarea creditului şi persoana care reprezintă societatea.
o
Acord consultare CRB;
o
Doumentele privind bunul procurat din credit;
o
Planul de afaceri după modelul agreat de bancă. Gradul de acoperire cu garanţii va fi de minim creditul plus dobânda pe 3 luni, creditul
putând fi garantat cu: o
Cesiune pe soldul contului curent;
o
3 bilete la ordin în alb,avalizate în calitate de personae fizice de către asociaţii sau
administratorii societăţii. o
Gaj sau ipotecă asupra bunurilor procurate din credit;
o
Cesiunea veniturilor salariale sau din chirii a 2-3 giranţi.Pentru a fi acceptate în garanţie
veniturile salariale, giranţii trebuie să îndeplineasă următoarele condiţii: vechime în muncă de minim 3 ani, vehimea la ultimul loc de munca sa fie de minim 6 luni,salariul net minim 700Ron şi să nu figureze în Biroul de Credit cu restanţe mai vechi de 15 zile. Nu se vor acorda credite societăţilor care au ca obiect de activitate următoarele: producţia de arme sau echipamente militare, producerea băuturilor spirtoase tari si a tutunului, cazinouri, speculaţii imobiliare sau valutare, refinanţări, activităţi dăunătoare mediului. Un debitor va putea solicita maxim 3 credite Start-up şi va efectua rulaje prin intermediul Bancii Transilvania. Pe lânga acest tip de credit Banca Transilvania pune la dispoziţia clienţilor IMM şi creditul Start up plus a cărui valoare poate fi de maxim 85.000 Ron, celelalte condiţii de acordare fiind identice creditului Start up.
4.2.4.CREDITUL “PROPRIETĂŢI IMOBILIARE PE FIRMĂ” Acest tip de credit lansat de Banca Transilvania, este dedicat întreprinzătorilor români, atât societăţilor comerciale, cât şi persoanelor fizice autorizate, în scopul achiziţionării de proprietăţi imobiliare: locuinţe de serviciu, sedii de birouri, spaţii comerciale şi terenuri intravilane,etc. Contractarea produsului Proprietăţi imobiliare pe firmă presupune îndeplinirea unor condiţii minime de eligibilitate:
evoluţia cifrei de afaceri a firmei este pozitivă, conform ultimului bilant contabil;
compania înregistrează profit din exploatare, conform ultimului bilanţ contabil;
împrumutatul nu a fost înregistrat în Centrala Incidentelor de Plăţi cu mai mult de 3
incidente majore în ultimele 6 luni şi nu este în interdicţie de a emite cecuri bancare;
la creditele contractate în ultimele 12 luni figurează în Centrala Riscurilor Bancare cu
serviciul datoriei A;
compania este stabila financiar.
Valoarea creditului este de maxim 200.000 euro sau echivalent Ron şi poate fi stabilită automat prin introducerea datelor în macheta de calcul, în baza capacităţii de rambursare generate de cash-flowul operaţional şi serviciul datoriei aferent altor credite contractate pentru investiţii şi pe termen mediu şi lung. La PFA/AF valoarea creditului se poate stabili automat în baza capacităţii de rambursare ce poate fi susţinută din 50%din profitul net aferent activităţii desfăşurate şi serviciul datoriei aferent altor credite. În consecinţă valoarea creditului poate fi de maxim suma reieşită din calcul dar nu mai mult de valoarea proprietăţii achiziţionate din credit. În ceea ce priveşte termenul de rambursare , acesta este de maxim 18 luni, cu o perioadă de graţie de maxim 9 luni perioadă în care clientul va achita numai dobânda şi comisioanele. Pe lângă dobânda aferentă creditului, beneficiarul mai achită următoarele comisioane: comisionul de acordare care se încasează la acordarea creditului în funcţie de contribuţia proprie a împrumutatului, comisionul de gestiune lunar pentru primul an de creditare, comisionul semestrial de revizie începând cu al doilea an de creditare. Documentele sunt cele specificate la creditul 1 ORA fără aport propriu. Gradul minim de acoperire cu garanţii este de 100% din valoarea creditului. Garanţiile pot fi: bunurile imobiliare procurate din credit, sau alte bunuri de natură imobiliară, bilet la ordin avalizat de asociaţii sau administratorii firmei,sau cesiunea încasărilor. Bunurile acceptate la garanţie vor fi asigurate la societăţi de asigurare agreate de Banca Transilvania. Deci acest nou produs destinat IMM-urilor reprezintă o propunere puternică şi oportună pentru fimele care doresc să facă o investiţie imobiliară.
4.3. STUDIU DE CAZ Clientul Băncii Transilvania SC ALDIS SRL solicită un împrumut in valoare de 300.000 Ron in vederea achiziţionării unui teren intravilan.Luănd in considerare faptul că, societatea isi desfaşoară activitatea intr-un spaţiu închiriat, acest credit va fi folosit pentru construirea pe terenul respectiv a unui sediu propriu. Totodată pentru desfăşurarea in bune condiţii a activităţii şi a fluidizării acesteia in perioadele următoare, clientul doreşte un al doilea credit, in valoare de 35.000 Ron pentru finanţarea activităţii curente.
Date relevante despre firm ă SC ALDIS SRL s-a înfiinţat în iulie 2000, sub forma unei societăţi cu raspundere limitată conform Legii 31/1990, fiind înregistrată la Registrul Comertului cu numărul J24/456/2000.Firma nu a avut activitate pană în aprilie 2008.Asociaţi şi administratori sunt Cristea Tudor si Cristea Constantin cu puteri depline şi părţi sociale egale deţinănd fiecare 50% din capitalul social.Capitalul social la înfiinţare a fost de 200 ron, fiind majorat la intrarea actualilor asociaţi în 2001 la 10.000 Ron. Obiectul de activitate era iniţial fabricarea produselor de morărit.În anul 2003 obiectul de activitate s-a diversificat odata cu schimbarea asociatilor.Pană în aprilie 2008 firma nu a avut activitate, dar odata cu deschiderea punctului de lucru din Cluj Napoca, str. Tăsnad nr.7, firma a
început activitatea de comerţ cu ridicata prin încheierea unor contracte de distribuţie.Datorită calitatii serviciilor si preţurilor accesibile, unitatea şi-a caştigat repede un bun renume, atragând clientela. SC ALDIS SRL dispune de 14 angajaţi, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, toţi având experienţă în domeniu, bună pregătire profesională. Activitatea se desfaşoară într-un spaţiu închiriat de la ATCOM S.C.M. compus din depozit în suprafaţă de 277 mp şi birouri în suprafaţa de 18,40 mp situat în Cluj Napoca str. Tăsnad nr.7. Durata contractului este de 1 an, începand cu 01.04.2008. Preţul chiriei este de 2,20 eur/mp/lună la cursul BNR din ziua plăţii. Produsele pe care societatea le distribuie sunt diverse începand de la apă plată, apă minerală, sucuri, vinuri, paste, faină, orez, condimente, dulciuri până la şerveţele, pungi, seminţe etc. Societatea are contracte de distribuţie cu SC RIO DISTRIBUTION SRL, COTISO PROD SRL, SC SEINEANA SRL, SC CAROM SRL, SC VLADY SRL. Firmele concurente sunt: SC GO INVEST SRL CLUJ NAPOCA, SC GAJ SLR CLUJ NAPOCA, SC COMPLEX SRL CLUJ NAPOCA. Avantajele fată de concurenţă sunt: buna cunoaştere a pieţei, promptitudine în onorarea solicitarilor clienţilor, preţuri atractive pentru clienţi. În urma discuţiilor purtate de către analistul de credite cu clientul, acesta îi recomandă urmatoarele tipuri de credite:
Pentru achiziţionarea terenului- din categoria creditelor rapide, creditul „Proprietăţi
imobiliare pe firmă”;
Pentru finanţarea activităţii curente- din aceeaşi categorie „Creditul cu dobândă 0”. Creditul „Proprietă ţ i imobiliare pe firmă”
În vederea analizei posibilităţii de creditare, analistul de credite îi solicita clientului următoarele documente:
Cerere de credit în original cu ştampila si semnătura este documentul în care se precizează obiectul creditului, suma dorită precum şi o serie de informaţii cu caracter general despre societate;
Declaraţia privind relatiile de grup din care reiese faptul că societatea nu face parte dintrun grup de firme;
Actele juridice de înfiinţare şi codul unic de înregistrare;
Cererea de deschidere de cont;
Certificatul constatator obţinut de către bancă sau cu o vechime de maxim 30 zile dacă acesta este prezentat de către client;
Copie după ultimul bilanţ contabil, balanţa de verificare aferentă bilanţului dar şi ultima balanţă, dar care să nu fie mai veche de 2 luni;
Aprobarea legală privind contractarea creditului şi persoana care reprezintă societatea;
Documente privind bunul procurat de client;
Antecontract de vânzare cumpărare. Condiţiile minime obligatorii pentru obţinerea creditului sunt următoarele: Condiţie CONDIŢIA
Durata de funcţionare a firmei (în luni):
APRECIERE J24/456/2000
indeplinită DA/NU DA
(perioada minima de functionare: 12 luni).
Evoluţia cifrei de afaceri:
844.854 RON/30.06.08 (evolutia cifrei de afaceri sa fie pozitiva). Media CA: 281.618 RON Activitate începută în aprilie Cifra de afaceri conform ultimului bilant contabil, 2008 finele perioadei de raportate
DA
•
•
•
Cifra de afaceri conform bilantului contabil, la perioada precedenta Procentul de scadere a cifrei de afaceri
2.973.855 RON/31.12.2008 Media CA: 330.428,33 RON
Cifra de afaceri medie lunară (RON):
330.428,33 ron/31.12.2008
DA
Rezultat din exploatare conform ultimului bilanţ contabil (RON):
profit din exploatare
DA
(cifra de afaceri medie lunara sa fie cel putin egala cu valoarea creditului).
(Societatea trebuie sa inregistreze profit din exploatare pe 45.512 ron/31.12.2008 ultima perioada de raportare).
Numărul de incidente cu care societatea a fost Nu figureaza la CIP în ultimele 6 luni înregistrata în CIP în ultimele 6 luni: (Societatea a fost inregistrata in CIP cu maxim 3 incidente Nu este în incidentă de a majore in ultimele 6 luni si nu este in interdictie de a emite emite cecuri bancare
DA
Restanţe în derularea altor credite (în urma Nu are restante la derularea creditelor angajate consultării CRB):
DA
cecuri bancare).
(Societatea figureaza in CRB cu serviciul datoriei A pentru plata altor credite).
Societatea este stabilă financiar:
Categorie B de performanţă conform bilanţ la 31.12.2008
(Societatea se clasifica in categoria A sau B conform Normelor Interne privind evaluarea performantei financiare a clientilor in vederea constituirii provizioanelor specifice de risc).
Nu are restanţe Restanţe înregistrate la alte tipuri de credite contractate la BT, în ultimele 3 luni ( Numărul de zile de restanţe sa fie mai mic de 7 zile calendaristice)
DA
DA
Înaintea verificării situaţiei finaciare a clientului, se consultă Biroul de Credite a asociaţilor sau administratorilor. În urma consultării ambilor asociaţi Pop Andrei şi Pop Alexandru, rezultă faptul că nu există informaţii negative privind restanţele în derularea altor credite înregistrate de aceştia. Alte aspecte referitoare la client:
Credite în sold la Banca Transilvania: linie de credit : 250.000 RON
Conform declaraţiei pe proprie răspundere clientul deţine toate autorizaţiile
necesare funcţionării legale a firmei, firma nu este implicată în nici un litigiu comercial, civil sau penal, nu este supusă unei proceduri de divizare, executare silită, lichidare voluntara sau juridică.
ACORD de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare Nr1 / 02.04.2009 (data emiterii) 1. Persoana SC ALDIS SRL Codul de identificare R13211000 Prin prezenta autorizăm banca : 2. Denumirea.Banca Transilvania S.A. Cluj Napoca Cod : 313251001
Să solicite şi să primească de la Centrala Riscurilor Bancare următoarele informaţii de risc bancar înregistrate pe numele meu:
3. a) X b) X
Situaţia riscului global Situaţia creditelor restante
Semnătura emitentului Semnătura autorizată şi Pop Andrei ştampila băncii S-a procedat la verificarea clientului la Centrala Incidenţelor de Plăţi şi s-a constatat faptul că societatea nu figurează în CIP în ultimele 6 luni. Situaţia finaciar- economică a SC ALDIS SRL la data de 31.12.2008 se prezintă astfel: Active imobilizate – total
266.042
Active circulante – total
569.788
Cheltuieli în avans
28.845
Datorii scadente în termen de un an
773.265
Datorii cu scadenţă peste un an
0
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
0
Venituri în avans
0
Capitaluri proprii
91.410
Patrimoniul public
0
Creanţe imobilizate cu lichiditate sub un an
0
Împrumuturi şi datorii financiare
304.743
Cifra de afaceri netă
2.973.855
Variaţia stocurilor
0
Producţia imoblizată
0
Alte venituri din exploatare
0
Cheltuieli materiale
2.720.929
Cheltuieli cu personalul
72.934
Amortizări şi provizioane aferente exploatării
18.611
Alte cheltuieli din exploatare
117.869
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
0
Venituri financiare – total
66.102
Ajustarea valorii imobilizărilor financiare
0
Cheltuieli cu dobânzile
7.365
Alte cheltuieli finaciare
0
Rezultatul extraordinar
0
Impozitul pe profit/venit
20.839
Profit net
81.410
Numărul mediu de angajaţi
14
Calitatea conducerii
3
Calitatea pieţei
3
Acoperire risc valutar
4
Pe baza acestor date se vor calcula o serie de indicatori care la final vor duce la stabilirea gradului de performanţă a firmei: INDICATORI Rentabilitate economică% Rata curentă% Grad de îndatorare% Solvabilitate% Calitatea conducerii – puncte Calitatea pieţei – puncte Acoperire risc valutar Punctaj obţinut Performanţă
VALOARE 14.829 73.686 89.428 23.074
PUNCTAJ 22 0 7 7 3 4 46 B
Făcând o comparaţie cu perioada precedentă adică 30.06.2008 se constata următoarele:
Cifra de afaceri = Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor CA 30.06.2008 = 0 + 844.854 = 844.854 Ron CA 31.12.2008 = 0 + 2.973.855 = 2.973.855 Ron Se constată astefel o evoluţie crescătoare a cifrei de afaceri de la o perioadă la alta.
Profitul din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare
PE 30.06.2008 = 863.279 – 792.863 = 70.416 Ron PE 31.12.2008 = 2.973.855 – 2.930.343 = 43.512 Ron
Cifra de afaceri medie lunară = Cifra de afaceri / Numărul de luni de activitate = 2.973.855 / 9 = 33.428,33 Valoarea maximă a creditului ce poate fi obţinut este maxim cifra de afaceri medie lunară. În cazul clientului SC ALDIS SRL cifra de afaceri medie lunară este de 330.428,33 Ron. Concluziile rezultate din analiza situaţiei economico – finaciare, a analizei riscului precum şi a aspectelor nefinanciare, vor fi sistematizate de către analistul de credite în referatul de credit, care va cuprinde informaţii referitoare la credit.
REFERAT CREDIT RAPID CLIENT: SC ALDIS SRL ADRESA CLIENT: CLUJ NAPOCA. str. Tăsnad. nr.7 CUI: 13211000 CAEN: 1561 REPREZENTANTI LEGALI: POP ANDREI -CNP 1701027240016 POP ALEXANDRU -CNP 1740128240022 PRODUS CREDIT: INVESTITII IMOBILIARE TIP DE CREDIT: RAPID TIP DE TRANZACTIE: ACORDARE VALOARE: 300.000 MONEDA: RON DURATA: 180 LUNI PERIOADA DE UTILIZARE: 30 ZILE DE LA DATA ACORDARII CLIENT NOU/EXISTENT: EXISTENT DESTINATIE: ACHIZITIE TEREN INTRAVILAN DOBANDA: 11.5% COF: 8.5% MARJA:3 DATA PLATA DOBANDA:04 A LUNII DATA STABILIRE DOBANDA:04.04.2009
COMISION ANALIZA: 2% COMISION NEUTILIZARE: COMISION REVIZIE: COMISION GESTIUNE:0.5% COMISION RISC: COMISION ADMINISTRARE: ALTE COMISIOANE:1%
SEMESTRIAL INCEPAND CU ANUL 2
Societatea este stabilă din punct de vedere financiar, aspect ce rezultă din punctajul obţinut în vederea stabilirii gradului de performanţă aceasta încadrandu-se în categoria B. Condiţiile esenţiale pentru acordarea acestui credit rapid fiind îndeplinite se trece la stabilirea garanţiilor, acestea fiind: Cesiunea încasărilor prezente şi viitoare din conturile deschise la Banca
Transilvania. Valoarea cesiunii va reprezenta 120% din valoarea creditului aprobat. 3 bilete la ordin în alb, cu menţiunea „fără protest”, emise de SC ALDIS SRL,
avalizate de administratorii firmei POP ANDREI şi POP ALEXANDRU. Ipoteca rang I în valoare de 300.000 RON, asupra terenului, înscris în CF 20577, nr.
cadastral 8210, situat în Cluj Napoca, str. Haţeg, proprietari pe întreg titlu de drept cumpărare sub nr. 28671/2006 Popan Călin Marius casătorit cu Popan Rodica Claudia, teren evaluat de evaluator Andreica Cosmin, la valoarea justă de 90.000 EUR echivalent a 377.037 Ron, curs oficial 1 EUR = 4.1893 RON la data de 04.04.2009. După ce se obţine notarea ipotecii asupra terenului, analistul de credit propune acordarea creditului de investiţii imobiliare în valoare de 300.000 RON pentru achiziţie teren intravilan, pe o perioada de 180 luni, perioada de graţie 6 luni, comision acordare 2%, comision gestiune 0.5%, dobândă 11.5%. Comitetul de Credite şi Risc compus din Director, Şef Serviciu Credite şi Relationship Manager, aprobă creditul în urma analizei dosarului. COMITET CREDIT SI RISC VOT DIRECTOR Da SEF SERVICIU CREDITE Da RELATIONSHIP MANAGER Da
Semnatura
04.04.2009 „Creditul cu dobândă 0”
Acelaşi client în scopul finanţării activităţii curente, doreşte un nou împrumut în valoare de 35.000 Ron, adică suma maximă care poate fi acordată cu creditul dobanda 0.Pentru analiza posibilitaţii de acordare a creditului, banca îi solicită clientului o serie de documente ca:
Cerere de credit în original cu ştampila şi semnătura;
Declaraţia privind relaţiile de grup;
Actele juridice de infiinţre şi codul unic de înregistrare;
Cererea de deschidere de cont;
Certificatul constatator obţinut de către bancă sau cu o vechime de maxim 30 de
zile dacă acesta este prezentat de către client; copie după ultimul bilanţ contabil, balanţa de verificare aferentă bilanţului dar şi
ultima balanţă dar care să nu fie mai veche de 2 luni; aprobarea legală privind contractarea creditului şi persoana care reprezintă
societatea. Avantajul acestui produs este dobanda 0%, singurele costuri fiind comisionul de analiză şi un comision lunar de 1% din valoarea creditului.Aceste condiţii sunt valabile dacă clienţii returnează creditul în ultima zi a lunii, urmând ca acesta să le fie pus la dispoziţie din nou, automat, în dimineaţa următoare. Banca va percepe comisionul de administrare la un nivel diferenţiat în funcţie de rambursarea integrală sau parţială a creditului, iar în cazul în care clientul nu îsi achită comisioanele 2 luni consectiv, creditul va fi trecut la credite restante. Pentru a beneficia de acest credit societatea trebuie să îndeplineasca următoarele condiţii:
Perioada minimă de funcţionare să fie de 12 luni;
Împrumutatul să înregistreze profit şi evoluţia cifrei de afaceri să fie pozitivă,
conform ultimului bilanţ contabil.
Compania să fie stabila din punct de vedere financiar;
Figurează în Centrala Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A la creditele primite
în ultimele 12 luni;
În ultimele 3 luni beneficiarul nu a fost înregistrat cu restanţe mai mari de 7 zile
calendaristice la alte credite contractate de la Banca Transilvania. Alte condiţii importante sunt consultarea la Biroul de Credite, Centrala de Incidenţe si Plaţi şi Centrala Riscurilor Bancare.Odată consultate datele sunt valabile timp de o lună.În situaţia
clientului nostru toate aceste verificări au fost făcute odata cu analiza posibilităţii de acordare a creditului pentru investiţii, deci nu mai e necesară o noua consultare. Aceste condiţii fiind îndeplinite, fapt ce rezultă din analiza ce s-a facut pentru creditul anterior, se trece mai departe la stabilirea valorii creditului. Valoarea maximă a creditului de care va beneficia societatea nu depaşeşte cifra de afaceri medie lunară, dar în cazul în care beneficiarul are contractate credite 1 ORA pentru capital de lucru, linie de credit, sau altă facilitate de credit pentru capital de lucru valoarea expunerilor se va calcula astfel, indiferent de ordinea de acordare a creditelor:
Caml≥Vcdz+Vc1h+Vlc+Vac Vcdz = valoare credit cu dobandă zero; Vc1h = valoare credit 1 ora; Vlc = valoare linie de credit; Vac = valoare alte facilităţi de credit pentru capital de lucru; SC ALDIS SRL a mai contractat de la Banca Transilvania o linie de credit în valoare de 250.000 Ron, deci pentru calculul valorii maxime analistul de credite va ţine seama de acest lucru. Caml≥Vcdz+Vc1h+Vlc+Vac 330.428,33≥35.000+250.000 330.428,33≥285.000
REFERAT CREDIT RAPID CLIENT: SC ALDIS SRL ADRESA CLIENT: CLUJ NAPOCA. str. Tasnad. nr.7 CUI: 13211000 CAEN: 1561 REPREZENTANTI LEGALI: POP ANDREI -CNP 1701027240016 POP ALEXANDRU -CNP 1740128240022 PRODUS CREDIT: CREDIT CU DOBANDA 0 TIP DE CREDIT: RAPID TIP DE TRANZACTIE: ACORDARE VALOARE: 35.000 MONEDA: RON DURATA: 12 LUNI PERIOADA DE UTILIZARE: 30 ZILE DE LA DATA ACORDARII CLIENT NOU/EXISTENT: EXISTENT DESTINATIE: CAPITAL DE LUCRU
DOBANDA: 0% REVIZIE: DATA PLATA DOBANDA:31 A LUNII DATA STABILIRE DOBANDA:04.04.2009 ADMINISTRARE:1%
COMISION ANALIZA: 2% COMISION NEUTILIZARE: COMISION COMISION GESTIUNE: COMISION RISC: COMISION ALTE COMISIOANE:
Categoria de performanţă a creditului conform Normelor interne privind evaluarea performanţei finaciare a clienţilor in vederea constituirii provizioanelor specifice de risc: categorie de performantă B. În vederea diminuării riscului societatea garantează creditul şi dobânzile astfel:
Cesionarea obligatorie în favoarea băncii a cash-flowului care se va derula prin
conturi deschise la Banca Transilvania
3 bilete la ordin în alb, cu menţiunea „fără protest”, emise de SC ALDIS SRL,
avalizate de adiministratorii firmei POP ANDREI, POP ALEXANDRU. În final analistul de credite va propune acordarea creditului cu dobanda 0 în valoare de 35.000 RON pe o perioadă de 12 luni, comision acordare de 2% din valoarea creditului aprobat, comision administrare 1% din valoarea creditului acordat. COMITET CREDIT SI RISC VOT DIRECTOR Da SEF SERVICIU CREDITE Da RELATIONSHIP MANAGER Da 04.04.2009
Semnatura
MONOGRAFIE CONTABILA CREDITUL PROPRIETĂŢI IMOBILIARE PE FIRMĂ 1. Inregistrarea în afara bilanţului a angajamentului de finanţare în favoarea SC ALDIS SRL, conform contractului de credit: 90319
=
„Alte deschid.de credite confirmate”
999
300.000
„Contrapartida”
2. Înregistrarea garanţiilor:
999
=
„Contrapartida”
914
300.000
„ Garanţii primite de la clientelă”
3. Acordarea creditului ipotecar pentru investiţii imobiliare:
2051
=
„Credite investitori”
2511
300.000
„Cont curent:
concomitent 999 „Contrapartida”
=
90319
300.000
„Alte deschid. de credit confimate”
4. Înregistrarea si încasarea comisioanelor:
-comision de gestiune(300.000*0.5%=1.500)
2511
=
„Cont curent”
70291
1.500
„Venituri din comisioane”
-comision de analiză şi instrumentare (300.000*2%=6.000) 2511
=
„Cont curent” 376
376
6.000
„Venituri in avans” =
„Venituri in avans”
70292
34
„Venituri din comisioane”
5. Calculul dobânzilor aferente sumei angajate:
2057
=
„Creanţa ataşata”
70216
2.875
„Venituri din dobânzi la credite investitori”
Dobânda = 300.000*11.5*30/36.000 = 2.875 6. Încasarea dobânzilor calculate şi a ratelor conform graficelor prevăzute în contract:
2511
=
„Cont curent” 2511
2057
2.875
„Creanţa ataşată” =
„Cont curent”
2051
1.667
„Credite investitori”
CREDITUL PENTRU NEVOI CURENTE CU DOBÂNDĂ 0 1. Înregistrarea în afara bilanţului a angajamentului de finanţare: 90319
=
„Alte deschid.de credite confirmate”
999 „Contrapartida”
35.000
2. Înregistrarea garanţiei reale mobiliare:
999
=
„Contrapartida:
914
35.000
„Alte garanţii”
3. Acordarea creditului pentru nevoi temporare:
2021
=
„Credite nevoi crt tm-dob.0”
2511
35.000
„Cont curent”
concomitent 999
=
„Contrapartida”
90319
35.000
„Alte deschid.de credite confirmate”
4. Înregistrarea comisionului de analiză şi instrumentare datorat:
-comision de analiză şi instrumentare (35.000*2%=700) 2511
=
„Cont curent”
376
700
„Venituri în avans”
Repartizare venit/lună 376
=
„Venituri în avans”
7029
58
„Comisioane”
5. Înregistrarea comisionului de gestiune:
378
=
„Venituri de primit” 6. Înacasarea comisionului:
70291 „Comisioane”
350
2511
=
„Cont curent”
378
350
„Venituri de primit”
7. Rambursarea creditului:
2511 „Cont curent”
=
2021
35.000
„Credite nevoi crt tm-dob.0
CONCLUZII Economia de piaţă nu poate cunoaşte o bună funcţionare fără ajutorul activităţii de creditare. Având un triplu rol, de a completa resursele proprii, de a suplini resursele financiare în curs de formare şi de a suplimenta fondurile necesare reproducţiei economice, creditul oferă deopotrivă băncilor şi clienţilor ei multiple avantaje. Pentru bancă, creditul conduce la o mărire a profitabilităţii ei, căci, prin diferenţa între dobânda la credite şi cea la depozite (acestea din urmă constituind principalele surse pe care banca le mobilizează sub formă de credite) se asigură un câştig real băncii. Dar pentru a acorda credite banca trebuie să aibă încredere în clientul său şi să aibă capacitatea de a-şi desfăşura activitatea, în bune condiţii, pe perioada pentru care acordă creditele: „ Creditul este timp sau bani. Este timp care se dă aşteptând bani sau bani care se dau aşteptând un timp”20. „Totodată, a acorda credit înseamnă a acorda încredere, a pune imediat la dispoziţia altuia o sumă de bani în schimbul promisiunii că suma va fi restituită într-un timp determinat, împreună cu o remuneraţie cuvenită pentru serviciul prestat şi pentru riscul asumat al pierderii parţiale sau totale pe care îl comportă însăşi natura acestui serviciu” 21 În ultima vreme am asistat la procesul de maturizare a sistemului bancar, ca urmare a falimentării unor mari bănci. Astfel, managerii instituţiilor bancare au înţeles necesitatea unei bune gestionări a riscului bancar şi, în acest sens, şi-au concentrat eforturile în sensul realizării unei analize economico-financiare mult mai detaliată, mai eficientă. Ca urmare, creditele se acordă în 20
Emmanuel de Seze, citat de A. Boudinot şi I.C. Frabot în Technique et pratique bancaires, Editions SIREY, Paris, 1967. 21
condiţii mult mai stricte, menite să asigure siguranţă băncilor. Prudenţa bancară presupune în plus controlul utilizării creditului de către client, în conformitate cu destinaţia pentru care a fost acordat. Evoluţia bună a activităţii băncii s-a realizat ca urmare a respectării şi adaptării continue la mecanismului de funcţionare a unei economii de piaţă, eforturile concentrându-se în sensul diversificării pachetelor de produse şi servicii, de o reală calitate, ţinând cont de concurenţa foarte mare existentă în sectorul bancar. În realizarea unei activităţi mai eficiente, s-a acordat o atenţie deosebită îmbunătăţirii reţelei IT. Totodată Banca Transilvania investeşte în calificarea personalului implicat în activitatea de creditare, prin participarea acestuia la diferite cursuri pregătitoare. În ceea ce priveşte creditele acordate de Banca Transilvania, analiza economico-financiară, eficient realizată, asupra activităţii desfăşurate de solicitantul de credit, dar şi monitorizarea permanentă a utilizării creditului acordat, constituie atributele esenţiale ale creşterii, într-un ritm foarte ridicat, a volumului de credite, în condiţiile în care, procentul creditelor neperformante a devenit foarte mic. De asemenea, Banca Transilvania îşi realizează activitatea în condiţii de maximă prudenţă, realizând controlul asupra utilizării creditelor de către clienţi, lunar, la sediul firmei, realizând atât controlul faptic, cât şi pe cel scriptic. Trimestrial, o dată cu analiza portofoliului de credit se examinează şi situaţia economico-financiară a împrumutatului, urmărindu-se condiţiile pentru rambursarea integrală şi la termenele stabilite prin contract a creditelor acordate şi plata dobânzilor. Anual se verifică prevederea de către împrumutaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli al anului următor a resurselor necesare pentru rambursarea ratelor de credit scadente în anul respectiv şi a dobânzilor aferente. Pe baza rezultatelor controalelor efectuate, inspectorii de credit fac propuneri de măsuri, care se aprobă de conducerea unităţii. Având ca şi obiectiv desfăşurarea unei activităţi de creditare eficiente, urmărind respectarea legislaţiei în vigoare, dar şi principiul confidenţialităţii şi al prudenţei bancare, Banca Transilvania, oferă clienţilor ei condiţii foarte flexibile în acordarea creditelor, susţinând realizarea unei activităţi cât mai eficiente de către aceştia. Banca Transilvania, prin strategia adoptată, reprezintă o instituţie modernă, de mare încredere pentru clienţii săi, continuând să-şi perfecţioneze activitatea şi prin folosirea experienţei băncilor din ţări cu economie de piaţă dezvoltată. George Scolt spunea „Dacă vă simţiţi rău, mergeţi la doctor, dacă aveţi necazuri mergeţi la avocat, iar dacă orice altceva vă merge rău adresaţi-vă bancherului”.
Bibliografie
1. Beju D. (2006), – Mecanisme Monetare şi Instituţii Bancare, editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 2. Basno C., Dardac N. (1996) – Monedă, Credit, Bănci, EDP, 3. Emmanuel de Seze (1967), citat de A. Boudinot şi I.C. Frabot în “Tehnique et practique bancaires”, Edition Sirey, Paris 4. Gaftoniuc S. (1995), Practici bancare internaţionale, Editura Economică Bucureşti 5. H.Gischer, B.Herz, L.Menkhoff , Geld (2004), Kredit und Banken, Lehrbuch, Brosch 6. Poanta D. (2005), - Instrumente de plată fara numerar: operaţiuni prin carduri, editura Cartea Universitară, Bucureşti 7. Popa I. (2007), Tranzacţii comerciale internaţionale, Editura Economică, Bucureşti. 8. Roşca T. (2003) - Monedă şi credit , Ediţia a II-a revăzută şi actualizată , Editura Altip, Alba-Iulia
9. Rosca T. (2000), Gestiunea riscului in banci si pentru plasamente efectuate la pietele de capital, Cluj Napoca 10. Socol A. (2006), Tehnică bancară, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 11. Socol A. (2006), Îndrumar de tehnică bancară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 12. Socol A. (2005), Contabilitatea şi gestiunea societăţilor bancare, Editura Economică, Bucureşti 13. Trenca I. (2006). - Metode şi tehnici bancare , Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca
