INTRODUCERE
Lucrarea de faţă îşi propune prezentarea valorosului potenţial turistic din ţinutul Bucovinei , precum precum şi modalităţile de valorificare actuală actuală şi în perspectivă perspectivă a acestuia. Motivatia alegerii acestei teme consta in unicitatea unicitatea acestor edificii religioase nu numai pentru Romania ci la nivel de patrimoniu cultural mondial, de altfel manastirile fiind incluse in patrimoniul UNESCO.Totodata, slaba valorificare ca si produse turistice, sau ca destinatii turistice, m-au determinat sa incerc abordarea temei prezente. Situat în nordul ţării(şi în nord-vestul Moldovei),judeţul Suceava se suprapune unui ţinut în care formele de relief se îmbină într-o întocmire armonioasă şi o desăvârşită împlinire.. Frumuseţea şi pitorescul peisajului, importante resurse ale solului şi subsolului, valorosu valorosull potenţial potenţial istorico-e istorico-etnogr tnografic afic determină determină încadrar încadrarea ea acestui acestui judeţ judeţ între cele mai interesante şi importante din punct de vedere turistic din ţară. În prima parte am considerat necesară prezentarea noţiunilor teoretice legate de turism , forme de turism respectiv elemente definitorii ale pieţei tuirstice. În a doua parte a lucrării am realizat o prezentare succintă a potenţialului turistic natural şi antropic, remarcând specificităţile sale şi deosebita varietate a acestuia. În continuare am pus în evidenţă modul de valorificare actuală a potenţialului turistic al zonei zonei cerce cercetat tate, e, atenţi atenţiee acordâ acordând nd în acest acest sens sens prezen prezentăr tării ii infras infrastru tructu cturii rii turist turistice ice actuale(baza de cazare şi căile de comunicaţie) şi tipurilor de turism specifice acestei regiuni. Următoarea parte a lucrării o reprezintă circulaţia turistică în cadrul căreia am analiz analizat at indica indicator torii ii circul circulaţi aţiei ei turist turistice ice(nu (număr mărul ul şi struct structura ura turişt turiştilo ilor,d r,dura urata ta medie medie a sejurului,coeficientul sejurului,coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare,sezonalitatea cazare,sezonalitatea turistică,funcţia turistică,densitatea turistică şi intensitatea turistică)pe o perioadă de trei ani,respectiv anii 2008,2009,2010. Propunerile de valorificare în perspectivă a potenţialului turistic al zonei cercetate leam acordat o atenţie specială, specială, ţinând cont de slaba cunoaştere cunoaştere şi valorificare a unor obiective obiective turistice care printr-o campanie publicitară intensă realizată în ţară şi în străinătate ar putea intra în circuitul turistic. După unele propuneri vizând adaptarea infrastructurii actuale noilor cerinţe ale circulaţiei turistice, în scopul valorificării mai ample în perspectivă din punct de vedere turistic al acestei zone, am propus o serie de trasee turistice şi montane. Lucrarea se încheie cu un program de organizare şi comercializare a unui produs turistic însoţit de un pliant pliant si un afiş. afiş. În elaborarea lucrării am valorificat materialul bibliografic existent, precum şi observaţiile rezultate ca urmare a deplasărilor pe teren. Unele probleme au intervenit în ceea ce priveşte obţinerea datelor statistice privitoare la circulaţia turistică, date care nu sunt realizate sistematic de unităţile de cazare, de unde dificultăţile apărute în interpretarea lor.
3
CAPITOLUL I POTENŢIALUL TURISTIC AL ŢINUTULUI BUCOVINEI 1.1 POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL 1.1.1. RELIEFUL În definirea trăsăturilor peisajului judeţului Suceava intervin numeroşi factori dintre care, ca rol şi importanţă, pe primul loc se află relieful. Diversitatea formelor de relief este prima şi cea mai puternică impresie pe care o înregistrează vizitatorul care străbate judeţul de la est la vest. Într-adevăr, principalele tipuri de forme de relief se orânduiesc în fâşii paralele, cu dispunere nord – sud. Căutând explicaţia acestei orânduiri, trebuie apelat la istoria geologică foarte îndelungată şi destul de complicată a acestor locuri. Forţele tectonice cu mişcări de încreţire a pachetelor de roci, înălţare şi scufundare a scoarţei, vulcanism s-au manifestat pe zone cu direcţia nord-sud şi paralele între ele. Relieful cu înălţimea şi gradul de fragmentare, expunerea faţă de soare, înclinarea versanţilor au impus un anumit mod de asociere a elementelor în peisaj. Cele două mari categorii categorii de unităţi unităţi de relief corespund corespund la două mari mari tipuri de peisaj: peisaj: regiunea regiunea montană montană şi regiunea de podiş. Între ele se constată deosebiri şi contraste fundamentale, începând cu altitudinea şi terminând cu sculptura de amănunt care se desfăşoară sub ochii noştri, în condiţiile climatice actuale.
REGIUNEA MONTANĂ Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive şi complexe de culmi, separate între ele prin văi adânci sau arii depresionare. În partea de sud-vest se conturează cu "personalitate" geografică distinctă faţă de toţi ceilalţi munţi din Carpaţii Orientali, masivul Călimani . Zonă vulcanică formată în principal din lavă andezitică, acest masiv păstrează un complex de forme specifice cum sunt: craterul principal având diametrul de peste 10 km, vârfuri conice dintre care cel mai înalt, Pietrosu, depăşeşte 2000 m, platouri de lavă, abrupturi, şi altele. Dinspre nord, masivul a fost atacat puternic de ape, încât relieful apare mai fragmentat în comparaţie cu partea partea de sud, unde platoul vulcanic s-a păstrat mai bine. Spre creştetul masivului, unde îngheţul pătrunde adânc în masa rocilor, iar zăpada se menţine 7-8 luni pe an, se întâlnesc întinse câmpuri de grohotiş. În ultimii ani gama de forme dăltuite prin acţiunea factorilor naturali s-a îmbogăţit prin intervenţia omului, care a amenajat drumuri, a înălţat halde şi a excavat adânc în trupul muntelui pentru a ajunge la straturile bogate în zăcăminte de sulf. Gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini se desfăşoară pe dreapta râului Bistriţa, înce începâ pând nd de la izvo izvoar aree până până la ieşi ieşire reaa de pe teri terito toriu riull jude judeţu ţulu lui. i. În part partea ea de nord nord se individualizează culmea Suhardului , purtând pe spinarea sa vârfuri care ţâşnesc deasupra nivelului mediu al reliefului cu 250 – 350 m; astfel, vârful cel mai înalt, Omu are 1932 m, Fărăoane peste 1700 m, iar Ouşoru, care străjuieşte depresiunea Dornelor, 1639 m. Culme cu relief complex, în evoluţia căruia rezistenţa diferită a rocilor a determinat un profil zimţat al liniei celor mai mari înălţimi, gruparea muntoasă a Suhardului este o individualitate geografică distinctă în partea vestică a judeţului. Capătul sudic al acestor munţi se termină brusc deasupra Depresiunii Depresiunii Dornelor Dornelor. Depresiunea intercalată între munţi înalţi, are un relief vălurit pe margini şi din ce în ce mai plat spre centru. Sistemul de văi comparabil cu un arbore uriaş, având coroana ramificată spre vest şi trunchiul spre est, prezintă terase şi lunci largi, frecvent mlăştinoase şi cu zăcăminte de turbă spre vatra depresiunii. 4
La sud de Depres Depresiun iunea ea Dorne Dornelor lor se reedit reediteză eză parcă parcă peisaj peisajul ul morfol morfologi ogicc din zona zona cristalină Suhard – Ouşor, numai că relieful este mai puternic fragmentat de văi şi abrupturi. Vârfurile Pietrosu Bistriţei, Barnaru, Budacu, Grinţieşul Broştenilor, Giumalău, Rarău domină cu peste 1100 m talvegul văilor principale. Valea Bistriţei, cu sectorul ei principal, denumit şi Bistriţa Aurie, s-a adâncit cu peste 1000 m în masa dură a rocilor care formează munţii cristalini. Cu sectoare ceva mai largi în dreptul principalelor zone de confluenţă, Valea Bistriţei se îngustează până la câteva zeci de metri în defileul de la Zugreni, unde râul a tăiat transversal bara de roci dure. Pe stânga Bistriţei, de la nord la sud, se individualizează următoarele grupări muntoase: Obcina Mestecănişului, masivul Giumalău, masivul Rarău, culmea Stânişoarei. Obcina Mestecănişului cuprinsă între Valea Bistriţei Aurii la vest şi Valea Moldovei la est, apare ca o culme prelungă a cărei altitudine scade treptat de la nord la sud. Deşi trunchiul principal al culmii este format din şisturi cristaline, vârfurile cele mai înalte cum sunt Lucina (1590 m), Tătarca (1547 m), Botuş (1477 m) şi altele sunt alcătuite din calcare şi dolomite dure. Capătul sudic al acestei culmi, fragmentată spre est de afluenţii Moldovei, iar spre vest de afluenţii Bistriţei, se sprijină pe Pasul Mestecăniş, situat la 1099 m. Obcina Mestecănişului este prima, cea mai înaltă dintre obcinele bucovinene, şi singura alcătuită din şisturi cristaline, cu căciuli calcaroase din loc în loc. La sud de Pasul Mestecăniş se înalţă masivul Giumalău , având punctul cel mai înalt situat la 1856 m. Format din şisturi cristaline dure, masivul rămâne ca un martor de rezistenţă la eroziune, dominând toţi munţii de pe stânga Bistriţei. Vârful propriu-zis este încadrat de o bordură netedă, situată la 1400 – 1500 m, etalată sub forma unor plaiuri întinse mai ales în partea de vest. Mai la est, se desfăşoară masivul Rarău, ce grupează munţii cu cele mai puternice contraste de relief din judeţ. Aşezat între Valea Bistriţei şi Valea Moldovei, Rarăul cuprinde o diversitate de forme, care îl situează, ca pitoresc, alături de Ceahlău, Ciucaş şi Bucegi. Marea varietate a aspectelor de relief se explică prin faptul că aici îşi dau întâlnire, pe un teritoriu restrâns, calcare, şisturi cristaline, conglomerate, marne, gresii modelate diferenţiat de factorii externi. Podoaba Rarăului este dată de formele de relief, dezvoltate pe calcare, abrupturi, vârfuri stâncoase ca nişte cetăţi ruinate de vreme, grohotişuri, doline, chei, peşteri, ş.a. Pe culmea principală a Rarăului se înşiruie vârfuri stâncoase cu aspect ruiniform, din rândul cărora fac parte şi impunătoarele stânci Pietrele Doamnei, principalul obiectiv de atracţie pentru vizitatorii acestui masiv. Munţii Stânişoarei , cuprind numeroase ramificaţii sub forma unor culmi secundare, mai lungi spre est şi mai scurte scurte spre vest, au un relief mai mono monoton ton în comparaţie comparaţie cu masivul Rarău. Rarău. Cele câteva câteva vârfuri mai înalte înalte cum sunt Bivolu (1534 m), Bâtca Bâtca Comorii Comorii şi altele altele sunt formate din conglomerate mai rezistente la eroziune decât celelalte roci de fliş, care alcătuiesc aceşti munţi. În lungul văilor principale, care fragmentează partea estică a culmii Stânişoara se dezvoltă uneori mici bazine depresionare – Stulpicani, Găineşti – şi întinse trepte de terasă. Dacă pentru munţii zonei cristaline valea principală este aceea a râului Bistriţa, pentru munţii flişului valea cea mai importantă este cea a râului Moldova. Principala caracteristică a Văii Moldov Moldovei ei cons reliefului Văii constă tă în succ succes esiu iune neaa unor unor sect sectoa oare re,, ma maii larg largi, i, adev adevăr ărat atee "câmpulunguri" şi sectoare de vale mai îngustă. Această manieră de evoluţie a reliefului rezultă din comportarea diferită a rocilor la eroziune: rocile mai dure nu au permis lărgirea văii în măsura în care a avut loc acest fenomen în rocile mai moi. Astfel se succed bazinele intramontane de vale cu lunci bine dezvoltate şi trepte t repte de terasă, folosite ca vatră de principalele centre populate: Câmpulung Moldovenesc, Vama, Molid, Frasin, Gura Humorului. Între aceste bazine se interpun strangulări ale văii, cu versanţi mai înclinaţi, apropiindu-se mult unul de altul, cum se întâmplă mai jos la Pojorâta sau la Prisaca. 5
La est şi la nord de Valea Moldovei se desfăşoară cele două sisteme de culmi prelungi, cu altitudini modeste, formate din depozite de fliş, cunoscute sub numele de Obcina Feredeului şi Obcina Mare. Aceste două grupări muntoase sunt separate între ele prin valea longitudinală a Moldoviţei. Obcina Feredeului are o situaţie mediană ca poziţie şi altitudine faţă de Obcina Mestecănişului din vest şi Obcina Mare din est. Dispunerea celor trei Obcine, de la est la vest, oferă cea mai fidelă impresie de amfiteatru reliefului muntos din această parte a judeţului. Atât în Obcina Feredeului cât şi în Obcina Mare se întâlnesc martori de eroziune sub formă de vârfuri conice, abrupturi, mici bazine depresionare, curmături adânci etc. În timp ce în Obcina Feredeului altitudinea maximă atinge 1490 m, în Obcina Mare punctul dominant se găseşte la 1225 m. Obcina Mare, ce domină dealurile extramontane din est cu 350 – 400 m, încheie seria subunităţilor de relief muntos, care reprezintă cam două treimi din teritoriul judeţului.
REGIUNEA DE PODIŞ Regiunea de podiş, cunoscută în limbajul geografic sun numele de Podişul Sucevei, cuprinde o asociere de forme de relief, variate ca geneză, tipologie, răspândire şi întindere. Apele Apele curgăt curgătoa oare, re, asocia asociate te cu o gamă gamă foarte foarte variat variatăă de proce procese se de versan versant,t, sunt sunt principalii factori răspunzători de modelarea reliefului până la aspectele actuale. Plecând de la nivelul celor mai mari înălţimi păstrate în podiş, rezultă că de-a lungul evoluţiei sale, relieful a fost fragmentat pe adâncimi de peste 200 m. Stratele de gresii, argile, nisipuri, foarte slab înclinate de la nord-vest spre sud-est, au influenţat vizibil evoluţia reliefului. Platourile structurale netede ori slab fragmentate, văile simetrice, crestele, versanţii cu alunecări, şesurile şi treptele de terasă sunt forme de relief comune Podişului Sucevei. Tranziţia de la munte la podişul propriu-zis se face printr-un şir de dealuri înalte, alcătuite din cuverturi groase de pietrişuri, nisipuri, gresii, argile. La ieşirea din munte a râurilor Suceava Suceava şi Moldova Moldova şirul dealurilor dealurilor este întrerupt, întrerupt, în locul locul lor dezvoltâ dezvoltându-s ndu-see câmpii câmpii întinse: întinse: depresiunea Rădăuţi şi câmpia piemontană Baia. Între văile Sucevei şi Siretului se conturează unitatea deluroasă a Dragomirnei, iar la nord-est de Moldova se întinde Podişul Fălticenilor . Văile Suceava, Moldova şi Siret formează adevărate culoare morfologice cu şesuri largi, străbătute de braţe secundare şi meandre şi 4-6 trepte de terasă, etajate între 5 m şi 180 m altitudine relativă. În ansamblu, relieful judeţului se remarcă printr-o puternică denivelare: pe numai 120 km de la vest la est, altitudinea scade cu peste 1700 m. Contrastul dintre munte şi podiş este însă atenuat de văile care s-au adâncit puternic în masivele muntoase, încât vizitatorul înregistrează o trecere gradată de la un peisaj geografic la altul.
1.1.2. CLIMA Aşezarea geografică în nordul ţării şi altitudinea relativ mare a reliefului determină o climă mai aspră în judeţul Suceava, comparativ cu judeţele aflate la sud sau cu cele cu altitudini mai mici. Contrastele climatice sunt puternic nuanţate atât de la anotimp la anotimp cât şi de la o unitate de relief la alta. Mai ales anotimpurile de tranziţie – toamnă şi primăvară – au durată şi caracteristici climatice total diferite în regiunea de munte faţă de regiunea de podiş. Astfel,
6
toamna, în timp ce Călimanii, Rarăul, Giumalăul, Suhardul îmbracă haina zăpezii, în podiş lanurile de porumb, livezile de meri se află încă în pragul coacerii. Masele de aer din această parte a ţării sunt cel mai frecvent de origine vestică, nordică sau estică, estică, deasupra deasupra teritoriulu teritoriuluii judeţului judeţului ele suferind suferind modificăr modificării importante importante sub influenţa influenţa condiţiilor locale şi în primul rând a reliefului. Astfel, aerul venind dinspre vest, în deplasarea sa peste peste barie bariera ra mun muntoa toasă să a Carpa Carpaţilo ţilorr Orienta Orientali li îşi pierde pierde din umezea umezeală, lă, încât încât deasu deasupra pra Podişului Sucevei ajunge mai uscat, accentuând caracterul continental al climei. Aerul de origine nordică aduce ninsori în anotimpul de iarnă şi ploi reci primăvara şi toamna. Din est judeţul primeşte influenţe climatice continentale cu secete vara, cer senin, geruri şi viscole iarna.
TEMPERATURA Regimul temperaturii aerului evidenţiază diferenţieri importante între munţi şi dealuri. Temperatura medie anuală, cuprinsă între valori de sub 0°C (creasta Călimanilor) şi 6°C (versantul estic al Obcinei Mari), caracterizează caracterizează climatul montan, în timp ce clima extramontană cunoaşte o temperatură medie anuală cuprinsă între 7° şi 8° C. Temperaturile cele mai scăzute se înregistrează în zona montană, însă nu pe vârfuri ci în depresiuni şi văi, datorită fenomenului de inversiune termică, foarte frecvent în timpul iernii. Temperaturile minime înregistrate au coborât până la –38,5°C în zona de munte (la 13.01.1950 – Vatra Dornei) şi –32,5°C în zona de podiş (la 27.01.1954 – Rădăuţi). Gerurile mari se asociază de obicei cu perioadele de calm atmosferic încât nu constituie un impediment pentru activităţile turistice de iarnă. Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte decât în regiunea deluroasă. Trecerea Trecerea de la iarnă la primăvară este mai bruscă în partea de est a judeţului faţă de partea vestică, unde, pe vârfurile înalte şi versanţii umbriţi ai munţilor, zăpada şi îngheţul se întâlnesc până la sfârşitul lunii mai şi chiar începutul lunii iunie. Luna cea mai caldă este iulie, a cărei temperatură medie are valori de 18-20° C în podiş şi 12-16° C în regiunea montană. Deşi verile sunt răcoroase în partea de vest şi au durată mai scurtă, în a doua jumătate a lunii iulie şi în prima jumătate a lunii august se cunosc şi aici zile foarte călduroase, când mercurul termometrelor urcă până la 30°C. Bineînţeles că valorile temperaturii maxime absolute sunt mai mari în Podişul Sucevei +38,8°C la Suceava. În ansamblu, judeţul Suceava beneficiază din punct de vedere termic de o climă relativ răcoroasă, favorabilă în tot cursul anului atât excursiilor cât şi sejurului. Dacă partea superioară a culmilor muntoase cunoaşte o circulaţie a aerului dominant vestică, cu viteze moderate şi mari, Podişul Sucevei cunoaşte o circulaţie dominantă nordvestică. Dispunerea reliefului influenţează pregnant direcţia vântului, circulaţia maselor de aer urmărind aproape constant marile culoare morfologice ale văilor principale. În vest circulaţia de munte-vale, cu pendulări diurne este un fenomen obişnuit, cunoscut şi sub numele de briză de munte. Vânturile puternice şi furtunile sunt rare, în zona de munte acestea manifestându-se mai ales toamna.
PRECIPITAŢIILE Influenţa altitudinii se resimte pregnant în regimul precipitaţiilor. În general cantitatea precipitaţiilor scade treptat de la vest spre est, în sensul diminuării altitudinii reliefului: de la peste 1200 mm, în Călimani, cantitatea anuală de precipitaţii scade până la 550-600 mm în Valea Siretului. Depresiunile montane primesc cantităţi de precipitaţii mult reduse faţă de culmile şi vârfurile înalte.
7
Cea mai mare parte a precipitaţiilor, 70-80%, cad sub formă de ploaie. Repartiţia precipitaţiilor în cursul anului este foarte neuniformă. În luna februarie se înregistrează de obicei precipitaţiile cele mai puţine, iar lunile mai şi iunie cad precipitaţiile cele mai bogate. Precipitaţiile abundente sunt legate de obicei de situaţiile atmosferice ciclonale, însă în timpul verii sunt frecvente şi ploile cu caracter de averse puternice. Ploile torenţiale apar mai adesea în podiş decât în munţi. munţi. În judeţul Suceava perioadele secetoase sau precipitaţii precipitaţii puţine sunt mai rare decât în alte judeţe ale ţării.
NEBULOZITATEA Nebulozitatea este un factor ce influenţează direct durata de strălucire a soarelui, parametru de care se ţine cont pentru deplasările cu caracter turistic. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna şi primăvara; vara şi mai ales prima parte a toamnei se caracterizează printr-un mare număr de zile senine. Ceaţa apare frecvent în văi şi depresiuni, îndeosebi în anotimpurile de tranziţie, datorită deselor inversiuni de temperatură.
INDICELE CLIMATIC – TURISTIC Permit Permitee stabil stabilire ireaa mai exactă exactă a durate durateii optime optime a sezonu sezonului lui turistic turistic.. Pe cuprinsu cuprinsull judeţului, în cadrul celor două mari unităţi cu climat montan în vest şi climat de dealuri în est, se diferenţiază o sumedenie de areale microclimatice, cu trăsături distincte astfel: a) Climatul de munte cuprinde areale microclimatice alpine, subalpine, de munţi cu altitudine mijlocie, de depresiuni închise de vale largă etc. b) Climatul de podiş, cuprinde areale microclimatice de pădure, de vale largă, de depresiune submontană, de depresiune intracolinară etc.
1.1.3. HIDROGRAFIA Teritoriul judeţului este bogat în ape subterane şi de suprafaţă, fapt explicat prin alcătuirea geologică, climă, relief.
APE SUBTERANE În masa masa uno unorr struct structuri uri geolog geologice ice din mun munţii ţii crista cristalin linoo – mezozo mezozoici ici,, precu precum m şi în masivele sedimentare s-au acumulat importante cantităţi de ape subterane. Unele dintre ele apar la suprafaţă sub forma izvoarelor minerale sau mineralizate aşa cum se întâmplă pe o arie întinsă la marginea stivei de roci vulcanice a Călimanilor, în zona cristalo – mezozoică şi de fliş. În zona muntoasă se găsesc acumulate cantităţi imense de apă subterană în depozitele aluvionare de luncă şi de terasă precum şi la baza altor roci de suprafaţă. Toate văile râurilor în care există depozite acumulative, indiferente de mărime, conţin mari cantităţi de apă subterană. În regiunea de podiş, apele subterane sunt cantonate în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în stratele de nisipuri şi pietrişuri. Precipitaţiile relativ bogate şi condiţiile favorabile infiltrării asigură o alimentare optimă a marilor rezerve de apă subterană care continuă să rămână o valoroasă sursă naturală a judeţului.
APE MINERALE
8
Apele minerale sunt renumite încă de multă vreme prin efectele lor terapeutice într-o gamă largă de afecţiuni ale organismului uman. Apele carbogazoase formează cea mai bogată zestre de ape minerale din judeţ. Aria de răspândire a acestora cuprinde suprafeţe întinse din zona cristalo – mezozoică de la nord la est de masivul Călimani. În Depresiunea Dornelor există peste 40 de izvoare de acest tip, dintre care cele mai cunoscute se află în perimetrul următoarelor localităţi: Vatra Dornei, Coşna, Poiana Coşnei, Dorna Candreni, Poiana Negrii, Poiana Stampei, Dornişoara, etc. Apa unora dintre aceste izvoare este captată şi îmbuteliată. Teritoriul oraşului Vatra Dornei este foarte bogat în ape bicarbonate – feruginoase, ceea ce a făcut din această localitate una dintre cele mai vechi şi mai cunoscute staţiuni balneare din Carpaţii Orientali. Prin componentele componentele lor chimice, apele apele minerale dornene dornene sunt recomandate recomandate atât în cură internă pentru afecţiuni gastro – intestinale cât şi pentru băi recomandate în tratarea bolilor cardio – vasculare, vasculare, ale aparatului aparatului locomotor, anemiei, anemiei, afecţiuni ale sistemului sistemului nervos. În zona munţilor flişului se găsesc surse de ape minerală sulfatată – sulfuroasă şi clorurată. Astfel sunt cunoscute izvoarele sulfuroase din perimetrele localităţilor: Câmpulung Moldovenesc, Poiana Mărului, Suceviţa, Putna etc. Atât Atât în zona zona fliş flişul ului ui cât cât ma maii ales ales la cont contac actu tull aces acestu tuia ia cu Podi Podişu şull Suce Suceve veii sunt sunt numeroase izvoare cu apă clorurată dintre care amintim izvoarele de la Straja, Putna, Vatra Moldoviţei, Sadova, Vicov, Solca, Cacica etc.
APE CURGĂTOARE Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri şi pâraie. Râurile care drenează relieful judeţului sunt tributare Siretului; aceasta este consecinţă a dispunerii reliefului, care apare ca un imens plan înclinat de la vest la est. Siretul adună apele curgătoare de pe întreg judeţul, prin intermediul câtorva afluenţi principali: Bistriţa, al cărui punct de confluenţă confluenţă se află la Bacău, Moldova Moldova care debuşează debuşează în Siret la Roman, Roman, Şomuzu Mare, Şomuzu Mic şi Suceava ale căror trasee se află în întregime pe teritoriul judeţului. Densitatea reţelei hidrografice variază în raport de numeroşi factori, dintre care rolul principal îl deţin: cantitatea de precipitaţii, particularităţile reliefului, duritatea rocilor, r ocilor, covorul vegetal. Regiunea de munte se remarcă printr-o reţea de râuri şi pâraie a cărei densitate depăşeşte frecvent 1 km/km², în timp ce regiunea extramontană cunoaşte o frecvenţă mult mai redusă a râurilor şi pâraielor sub 0,5 km/km². Râul cu cel mai intens bazin hidrografic din judeţ este Moldova care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 35% din suprafaţă, după care urmează Bistriţa, drenând cca 30% şi Suceava, cu un bazin acoperind cam un sfert din teritoriul judeţului. Regimul de scurgere scurgere al râurilor este legat direct de regimul regimul elementelor climatice şi în special de cel al precipitaţiilor. Debitele cele mai mari se înregistrează primăvara şi la începutul verii, ca urmare a topirii zăpezilor. Dacă la râurile montane, care îşi au izvoarele pe versanţii masivelor înalte, alimentarea din zăpezi ajunge până la peste 40% din cantitatea de apă transportată, la râurile din zona mai joasă a judeţului predomină alimentarea din ploi şi din apele subterane. Debitele cele mai mici se înregistrează la sfârşitul verii şi în lunile de iarnă. Atât râurile de munte cât şi cele din regiunea deluroasă cunosc, mai ales primăvara, şi după unele ploi torenţiale de vară, fenomenul de viitură, cu inundaţii de amploare diferită. Râul Bistriţa, de la izvoare până la ieşirea din judeţ, parcurge peste 120 km şi primeşte un număr mare de afluenţi, dintre care cei mai importanţi se află pe dreapta bazinului hidrografic: Dorna, Neagra Şarului, Barnaru, Neagra Broştenilor. Apa Bistriţei, limpede în cea
9
mai mare parte a anului şi bine oxigenată, este populată de specii de peşti, care aduc faimă râului din acest punct de vedere: lostriţa, păstrăvul, lipanul, cleanul etc. Râul Moldova , pe cei aproape 150 km pe care îi parcurge de la izvoare până la ieşirea din judeţ, cunoaşte sectoare cu pantă mai accentuată (Pojorâta, Prisaca) şi sectoare unde panta scade sub 3m/km. În comparaţie cu râul Bistriţa, râul Moldova are un bazin hidrografic mai simetric, primind afluenţi importanţi atât pe dreapta cât şi pe stânga: Putna, Suha Bucovineană, Suha Mică, Suha Mare, Moldoviţa, Humor. Râul Suceava, lung de 170km, are o cădere importantă în zona de munte, peste 4m/km şi sub 3m/km în podiş. Principalii afluenţi ai Sucevei îţi trag izvoarele din zona de munte: Putna, Suceviţa, Solca, Soloneţ. Odată cu ieşirea din munţi, cursul Sucevei se despleteşte în fascicule de braţe, care în unele locuri se unesc, iar în altele se ramifică şi se depărtează, ducând la o puternică lărgire a şesului, mai ales în depresiunea Rădăuţi.
APE STĂTĂTOARE Apele stătătoare de pe teritoriul judeţului sunt puţine la munte şi ocupă suprafeţe modeste: acestea sunt lacuri mici şi iazuri amenajate de către om. La nord de Suceava, pe valea Dragomirnei, se află una din acumulări ce constituie o importantă rezervă de apă atât pentru industrie şi irigaţii cât şi ca bază piscicolă şi zonă de agrement. Lacuri antropice şi iazuri s-au amenajat, de asemenea, în bazinul Şomuzului Mare ( Fălticeni, Liteni, Moara), pe valea Şomuzului Mic (Ipoteşti, Bosanci). Hidrografia judeţului este completată de numeroase izvoare, bălţi şi ochiuri de apă în zone cu alunecări, precum şi mici suprafeţe mlăştinoase în vatra unor depresiuni şi în lunci.
1.1.4. VEGETAŢIA ŞI FAUNA VEGETAŢIA Judeţul Suceava este renumit în întreaga ţară prin întinderea mare a codrilor, care conferă peisajului deluros sau montan o notă de măreţie şi frumuseţe. f rumuseţe. Compoziţia floristică a vegetaţiei este deosebit de bogată, fiind pe măsura diversităţii condiţiilor fizico – geografice din această parte a ţării. Modul de asociere al plantelor este însă subord subordona onatt etajăr etajării ii vertic verticale ale impuse impuse de altitu altitudin dinea ea relief reliefulu ului.i. Cum şi condi condiţii ţiile le climat climatice ice înregistrează fidel zonalitatea verticală, etajele de vegetaţie sunt distinct individualizate. Din lunca Siretului până pe platoul Călimanilor, vegetaţia naturală se repartizează în următoarele etape: pădure de stejar şi fag, pădure de fag, pădure de foioase şi conifere, pădure de conifere, pajişti subalpine şi alpine. În cadrul acestor etaje se interpun areale secundare de vegetaţie azonală cum sunt: ochiuri de stepă şi silvo – stepă, vegetaţie de luncă, vegetaţie de turbărie, vegetaţie de stâncărie etc. Păduri Pădurile le de stejar stejar ocupă ocupă supraf suprafeţe eţe restrâ restrânse nse în pod podişu işull Dragom Dragomirn irnei ei şi pod podişu işull Fălticenilor, stejărişurile pure fiind o raritate pentru această parte a ţării (pădurea de stejar de la Calafindeşti). Pădurile de fag în amestec cu stejar sunt însă mai frecvente: Adâncata, Mihoveni. Pe lângă speciile de bază, în aceste păduri cresc de asemenea jugastrul, carpenul, mai rar teiul şi ulmul. Pădurile de foioase din Podişul Sucevei au fost în mare parte defrişate, în locul lor extinzându-se terenurile agricole. Etajul pădurilor de conifere şi foioase ocupă în cea mai mare parte versanţi luminaţi de soare din zona munţilor cu altitudine mică şi mijlocie. Astfel, în Obcina Mare şi în partea estică a Culmii Stânişoara, pădurea de amestec urcă până în partea superioară a culmilor.
10
Pădurea Pădurea de conifere conifere, cu cele două subetaje subetaje ale sale - brad, molid şi molidiş molidiş acoperă acoperă îndeosebi zona muntoasă din partea vestică a judeţului (Călimani, Giumalău). Pe lângă molid şi brad ca specii specii de bază, pădurile pădurile de conifere mai cuprind cuprind pin, zîmbru, lariţă, lariţă, mesteacăn. Dacă în podiş pădurea a fost defrişată pentru extinderea terenului arabil, în munţi tăierea pădurii a avut drept scop creşterea suprafeţelor de păşune şi fâneaţă. Aşa se explică dezvoltarea relativ mare a unor pajişti montane pe culmi şi platouri situate la altitudini de 1300 – 1600m. Etajul subalpin se caracterizează prin arbuşti: jneapăn, ienupăr, salcie ierboasă, afin, plante ierboase cu numeroase specii de graminee, care constituie păşuni cu o valoare nutritivă ridicată. În Rarău, Giumalău, Munţii Bistriţei, Obcina Mesteacănului, pajiştile subalpine sunt reprezentative, cuprinzând pe lângă speciile comune şi unele plante rare ocrotite prin lege: albumiţa, sângele voinicului, papucul doamnei. Etajul alpin se caracterizează printr-o vegetaţie mai sărăcăcioasă, adaptată la condiţiile ecologice aspre: temperaturi scăzute, vânturi puternice, soluri scheletice, îngheţ prelungit. Aici cresc: ghinţura, rogozul de munte, afinul, merişorul, numeroase specii de muşchi şi licheni. În Călimani, la peste 1800m, pe lângă asociaţiile de afin, muşchi, graminee, un loc aparte îl ocupă bujorul de munte sau smârdanul, răspândit pe areale însemnate. O caracteristică a vegetaţiei judeţului o constituie numărul mare de specii de plante rare, declarate monumente ale naturii, precum şi prezenţa unor asociaţii care datorită importanţei lor au devenit rezervaţii. Dintre plantele declarate monumente ale naturii amintim: strugurii ursului, mesteacănul pitic, papucul doamnei, laleaua pestriţă, la care se adaugă numeroase specii de plante rare: ruscuţa de primăvară, arginţica, crin de pădure, curechi de munte etc. Cele mai importante rezervaţii de pe teritoriul judeţului sunt: codrul secular Slătioara, rezervaţia Răchitişul Mare, rezervaţia Lucina, Tinovu Mare de la Poiana Stampei, rezervaţia Ponoare, fâneţele seculare de la Frumoasa, rezervaţia floristică Todirescu, pădurea seculară Giumalău. Suprafaţa fondului forestier este de 53% din cea a judeţului, ocupând din acest punct de vedere primul loc în ţară. FAUNA Lumea animală se caracterizează printr-o mare abundenţă de specii, ale căror cerinţe ecologice sunt legate de condiţiile fizico – geografice de munte, mai puţin modificate de activitatea omului. Astfel, pădurile montane găzduiesc o faună bogată, începând cu mamifere mari şi terminând cu sutele de specii de insecte. Cerbul carpatin şi turmele de ciute constituie o adevărată podoabă faunistică a codrilor din Călimani, Munţii Barnarului, Rarău, Giumalău, Suhard, Slătioara, Feredeu. Ursul brun preferă desişurile mai greu accesibile, precum şi stâncăriile din Rarău, Pietrosu Bistriţei, Barnar etc. Căprioarele populează pădurile montane şi pădurile de deal, ieşind foarte frecvent mai ales în sezonul cald, la câmp deschis, până în preajma aşezărilor omeneşti. Mistre Mistreţul ţul,, râsul, râsul, jderul, jderul, vulpea vulpea,, veveri veveriţa ţa şi din ce în ce mai rar lupul lupul compl complete etează ază lista lista mamiferelor din pădurile sucevene. Lumea Lumea păsări păsărilor lor este este deoseb deosebit it de bogat bogatăă şi variat variată. ă. Cocoşu Cocoşull de mun munte, te, găinuş găinuşa, a, vânturelul, gaia sunt numai câteva din speciile de păsări care populează codrii suceveni. Apele de munte cuprind specii de peşte mult apreciate de pescari: păstrăvul de râu, lipanul, cleanul, mreana etc. Unele specii de animale, datorită rarităţilor lor, sunt ocrotite prin lege. Dintre acestea amintim: ursul carpatin, cerbul carpatin, râsul, vulturii, cocoşul de munte, căpriorul; din fauna acvatică amintim lostriţa, care în prezent trăieşte în apele Bistriţei, Moldovei şi Sucevei din zona montană.
11
1.2 POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC În cadrul potenţialului turistic antropic includem edificii şi elemente cu funcţie turistică şi activităţi antropice cu funcţie turistică.
1.2.1. EDIFICII ŞI ELEMENTE CU FUNCŢIE TURISTICĂ EDIFICII ŞI ELEMENTE ISTORICE Leagăn al statului feudal Moldova, ţinutul Sucevei a fost martorul celor mai importante evenimente care au marcat istoria poporului român din această parte a ţării. Oraşul Suceava a reprezentat timp de aproape două veacuri, principala reşedinţă a voievozilor Moldovei şi a rămas în conştiinţa neamului românesc ca fiind locul unde se află "Cetatea lui Ştefan cel Mare". În zilele noastre, vestigiile a două cetăţi medievale cetatea Şcheia şi Cetatea de Scaun, transmit peste timp atmosfera sfârşitului de secol XIV. Cetatea de Scaun , menţionată pentru prima dată într-un document la 10 februarie 1388, a fost construită în timpul domniei lui Petru I Muşat (1375 – 1391). Construcţia iniţială, "fortul muşatin" are plan rectangular rectangular şi este prevăzută la capete capete şi la mijlocul fiecărei laturi cu turnuri de apărare de formă pătrată. Odată cu creşterea pericolului otoman şi cu perfecţionarea tehnicii militare, se impunea întărirea cetăţii, pentru a-i mări capacitatea de apărare. Ştefan cel Mare este cel care restaurează încăperile din interior şi adaugă zidul de incintă care înconjoară fortul, asemeni unui inel. În interiorul cetăţii se aflau încăperi pentru soldaţi, camere pentru domnitor şi familia sa, depozite pentru alimente şi muniţii, camere de gardă, un paraclis cu pereţi pictaţi, sala sfatului domnesc. În cetate funcţiona monetăria Moldovei. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, cetatea a fost supusă unor puternice asedii, fără a putea fi cucerită. Doar trădarea boierilor face posibilă ocuparea cetăţii în anul 1538, de către otomani. În timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu (1564 – 1568) din dispoziţia turcilor Cetatea de Scaun a Sucevei este incendiată, iar capitala este mutată la Iaşi. La sfârşitul sec. al XVI – lea, cetatea devine reşedinţa lui Aron Vodă şi Ştefan Răzvan, aliaţii lui Mihai Viteazul. O ultimă epocă de strălucire cunoaşte cetatea în vremea lui Vasile Lupu, care întreprinde mari lucrări de restaurare. În anul 1675, voievodul Dumitraşcu Cantacuzino, din ordinul Porţii, dispune distrugerea cetăţii. Săpăturile arheologice întreprinse aici completează an de an informaţiile despre Cetatea de Scaun, iar lucrările de restaurare îi vor reda strălucirea de odinioară. Cetatea Şcheia se află situată la cca 1,5km nord-vest faţă de oraşul Suceava, pe fruntea crestei Zamca la 384 m altitudine. Alegerea acestui loc pentru construirea cetăţii a fost dictată de motive strategice, de aici supraveghindu-se drumurile dinspre nord şi vest. Cetatea are forma unui romb cu latura de 36 m în interior. Grosimea zidului este de 3 m. Fiecare colţ are un turn de formă rectangulară, iar zidul de est este întărit de trei contraforţi foarte puternici. Cetatea a fost distrusă în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400 – 1432) în urma alunecărilor de teren frecvente în această zonă. Hanul Domnesc, a fost ridicat în sec. XV – XVI într-o zonă a oraşului medieval în care erau amplasate atelierele meşteşugăreşti, pe locul unei clădiri mai vechi. Hanul este una dintre cele mai vechi construcţii civile din oraş şi impresionează prin elementele de arhitectură moldovenească care se întâlnesc la parterul clădirii şi prin zidurile groase din piatră (tavane 12
boltite, intrări în arc semicirculare, ferestre practicate în grosimea zidului, pardoseli de cărămidă). Etajul a fost ulterior adăugat, aici amenajându-se amenajându-se secţia de etnografie şi artă populară a Muzeului Judeţean Suceava.
EDIFICII RELIGIOASE Ţinuturile judeţului Suceava oferă oricărui turist multiple şi variate modalităţi de delectare sufletească şi spirituală, caracterizându-se printr-un număr foarte mare de biserici şi mănăstiri dintre care amintim câteva în continuare. Biserica "Sfântul Gheorghe" – Mirăuţi din Suceava situată în zona nord – estică a oraşului, în apropierea Cetăţii de Scaun Suceava, este considerată drept una dintre cele mai vechi biserici moldoveneşti, al cărui ctitor a fost Petru I Muşat. În anul 1401, Alexandru cel Bun, ridică Mirăuţii la rangul de biserică mitropolitană şi depune în acest sfânt lăcaş moaştele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. În timpul lui Ştefan cel Mare, biserica a fost distrusă, acolo voievodul ridicând peste ruinele ei o altă biserică. Biserica "Sfântul Dumitru " – situată în centru, în zona pieţii, biserica a fost ctitorită de voievodul Petru Rareş între 1534 şi 1535. Arhitectura este specifică stilului moldovenesc, o notă aparte fiind dată de pisanie, care este decorată cu doi îngeri, elemente aparţinând curentului renascentist. Turnul clopotniţei are o înălţime de 45 m şi a fost construit de către Alexandru Lăpuşneanu. Mănăstirea "Sfântul Ioan cel Nou" – reuneşte un ansamblu de clădiri amplasat în centrul oraşului ce au fost ridicate în timp. Prima construcţie a fost biserica, începută în 1914 de Bogdan al III – lea, apoi continuată şi terminată în 1522 de fiul acestuia, Ştefăniţă. Planul bisericii este asemănător asemănător cu cel al mănăstirii mănăstirii Neamţ, fondată de de Ştefan cel Mare. Mare. Sunt de remarcat unele deosebiri faţă de modelul iniţial, prin prezenţa dimensiunilor mai ample, a absidelor circulare şi prin înlăturarea gropniţei. Pictura interioară datează de la sfârşitul construcţ construcţiei iei bisericii bisericii iar cea exterioară exterioară se mai păstrează păstrează încă, încă, în special special pe faţada sudică. sudică. Mănăstirea adăposteşte moaştele moaştele Sf. Ioan I oan cel Nou de la Suceava. Mănăstirea Mănăstirea Zamca – situ situat atăă în extre extremi mita tate teaa vest vestic icăă a oraş oraşul ului ui,, este este alăt alătur urii de mănăstirea Hagigadar, biserica "Sf. Cruce" şi biserica "Sf. Simion", o ctitorie a armenilor refugiaţi în Moldova încă din a doua jumătate a secolului XVI. Ea are în general aspectul bisericilor moldoveneşti dar prezintă şi caracteristici ce răspund cerinţelor oficierii cultului armean: trei altare, intrare separată direct din naos, pe latura nordică. În interiorul bisericii s-au descoperit câteva fragmente de pictură caracteristică secolului XVI – XVII. Aspectul exterior este simplu şi sobru. Dintre alte biserici situate în oraşul Suceava mai amintim: biserica "Învierii", biserica "Beizadelor", biserica "Sf. Ilie" etc. În oraşul Siret întâlnim: Biseric Bisericaa "S "Sf. f. Treime Treime"" valoro valoross mon monume ument nt de pictur picturăă de la încep începutu uturile rile arhite arhitectu cturii rii feudale moldoveneşti, moldoveneşti, a fost construită pe la mijlocul sec. XIV. Biserica a adoptat planul bizantin în formă de cruce, cu cupole. În exterior monumentul are pereţi masivi de piatră şi cărămidă, frumos decoraţi cu şiruri de cărămizi zimţate. Interiorul este simplu, fără pictură şi luminat difuz, prin ferestre mici. Biserica” Sf. Ioan” – situată în centrul oraşului, a fost refăcută în a doua jumătate a sec. XVII de domnitorul Ştefan Petriceicu, pe temeliile unei biserici mai vechi. Aici a funcţionat între anii 1371 – 1435 o episcopie catolică, cu o mănăstire dominicană aferentă. Clădirile mănăstirii au fost incendiate în 1451 de populaţia românească ortodoxă, răzvrătită împotriva catolicismului. Biserica „Sf. Nicolae „din Rădăuţi, principalul obiectiv al oraşului, cel mai vechi monument de piatră al Moldovei (sec. XIV), este locul unde se află mormintele primilor 13
Muşatini, întemeietorii statului independent al Moldovei. Monumentul se compune din cele patru încăperi specifice specifice bisericilor moldoveneşti: moldoveneşti: pridvorul, pronaosul, pronaosul, naosul şi altarul. altarul. Biserica este pictată în interior, pictura datând cel puţin din timpul lui Alexandru cel Bun, însă a fost refăcută de mai multe ori. Ceea ce conferă o mare valoare istorică şi patriotică monumentului sunt pietrele de mormânt înşiruite de-a lungul pereţilor, în naos şi pronaos ai primilor Muşatini. Biserica din oraşul Solca a fost sediul unei mănăstiri cu incinta fortificată care a func funcţi ţion onat at până până în 1785 1785.. Form Formaa iniţ iniţia ială lă a fost fost mo modi difi fica cată tă într într-o -o oare oareca care re mă măsu sură ră,, prin prin restau restaurăr rările ile întrep întreprin rinse se în 190 19022 de arhite arhitectu ctull austr austriac iac K. Romsto Romstorfe rfer. r. Aspec Aspectul tul genera generall al bisericii, înaltă de 36m, lasă o impresie de masivitate. Zidurile groase de 2m sunt sprijinite de 4 perechi de contraforţi. Acoperişul este sprijinit de un şir de console, care suplinesc într-un fel rolul decorativ al ocniţelor de la monumentele sec. XV – XVI. Biserica are un plan treflat, cu 5 compartimente: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos şi altar. Sanctuarul Maicii Domnului de la Cacica. Cacica este o comună situată la 40 km de Suceava. Parohia romano – catolică din Cacica a fost oficial înfiinţată în anul 1810. Cu prilejul sfinţirii bisericii a fost adusă din Polonia o reproducere a Icoanei miraculoase a Maicii Domnului "Madona Neagră" de la Czestochowa. Din 1904 s-a hotărât celebrarea oficială a hramul hramului ui şi a peleri pelerina najul jului ui în cinste cinsteaa Maicii Maicii Preac Preacura urate te la data data de 15 augus august,t, mo momen mentul tul culminant culminant pentru catedrală catedrală fiind înregistra înregistratt în anul jubiliar 2000 când Biserica Biserica Sanctuaru Sanctuarului lui a primit titlul de "Basilica Minor" distincţie distincţie acordată de Sfântul Sfântul părinte Papa Ioan Ioan Paul al II – lea.
EDIFICII ANTROPICE CULTURALE Ţinuturile Sucevei pot fi asemuite cu un muzeu, în care sunt depozitate şi etalate, monumente istorice şi de arhitectură, veritabile capodopere de artă plastică, manuscrise şi tipărituri vechi de o inexplicabilă frumuseţe plastică şi tipografică, colecţii de etnografie şi artă populară, documente istorice, arheologice, de numismatică, filatelie etc, de o incontestabilă valoare artistică şi documentară, intrate, multe dintre ele, în circuitul universal de valori, dintre care amintim: Complexul Muzeal Bucovina – a fost înfiinţat în 1900, din iniţiativa unor intelectuali suceveni. Iniţial Muzeul de Istorie a deţinut un patrimoniu restrâns, rezultat în urma săpăturilor arheologice începute în 1895 la Cetatea de Scaun. De-a lungul timpului, muzeul şi-a îmbogăţit colecţiile şi şi-a diversificat activităţile, în prezent dispunând de valoroase colecţii arheologice numismatice, fonduri memoriale şi documentare, cărţi, manuscrise, reviste, arme. Expoziţia de istorie, reorganizată şi deschisă în 1981, prezintă istoria Bucovinei în contextul istoriei naţionale. În cele cca 25 de săli sunt prezentate, în dovezi şi imagini, cele mai semnificative aspecte ale vieţii materiale şi spirituale, ale dezvoltării societăţii omeneşti din nordul Moldovei. Astfel, "Sala Tronului " prezintă o încercare de reconstituire a sălii tronului de la sfârşitul sfârşitul sec. XV – lea. Vizitatorii Vizitatorii pot admira stilizările stilizările veşmintel veşmintelor or boiereşti boiereşti ale epocii epocii şi ale nobililor din alaiul domnesc. Scena, reprezentând ridicarea la rangul de viteji a luptătorilor răzeşi sau orăşeni care s-au distins în războaiele purtate pentru apărarea independenţei Moldovei în vremea lui Ştefan cel Mare, surprinde prin originalitatea detaliilor. Sala tezaurului, este una dintre cele mai spectaculoase săli ale Muzeului de Istorie, aici fiind reunite colecţii originale de monede şi bijuterii cu o vechime impresionantă. În această sală sunt expuse primele monede emise pe teritoriul României, monede care circulau pe teritoriul vechii Dacii, pandantive datând din sec. V d. Hr., monede bizantine de aur de la începutul secolului al VII – lea d. Hr., contramărci care au fost aplicate cu ocazia ceremoniilor de încoronare ale lui Mihai al VIII – lea la Constantinopol. Muzeul Satului Bucovinean este situat situat în parcul parcul cetăţii cetăţii Suceava Suceava şi se află în curs de amenajare. Se pot admira case originale, strămutate din diferite zone ale judeţului Suceava, care 14
sunt amplasate într-un cadru natural adecvat. Interiorul acestor case a fost amenajat tradiţional şi păstrează obiecte obiecte vechi de mobilier mobilier şi elemente decorative decorative specifice zonei zonei bucovinene. bucovinene. Muzeul de Ştiinţe ale Naturii este situat în parcul central al municipiului Suceava şi deţine un patrimoniu reprezentat de eşantioane de flori de mină, remarcabile prin valoarea lor ştiinţifică, frumuseţe şi culoare şi prin diversitatea formelor de cristalizare. Muzeul reuneşte colecţii de Ornitologie şi Mammologie, colecţiile de gândaci de scoarţă, malofage, viespi aurii, ceramicide şi o colecţie deosebită de amprente foliare şi fragmente de trunchiuri pietrificate din principalele ere geologice. geologice. În interiorul muzeului se organizează organizează periodic expoziţii expoziţii temporare cu o tematică diversă. Casa memorială "Ciprian Porumbescu" este situată în comuna Ciprian Porumbescu, la 25 km de Suceava. Aşezată într-o livadă, casa memorială este reprezentată de o frumoasă clădire ţărănească asemănătoare celor din partea locului. Ea reconstituie prin obiectele care i-au aparţinut lui Ciprian Porumbescu şi familiei sale atmosfera în care a trăit şi a creat compozitorul. Camerele în care se întâlnea cu lăutarii satului, fotografiile de familie, partiturile muzicale şi ştergarele creează o plăcută ambianţă şi un emoţionant prilej de descoperire a unor momente semnificative din viaţa artistului. Observatorul Observatorul Astronomic Astronomic Suceava Suceava funcţi funcţione onează ază într-o într-o clădir clădiree cu o arhite arhitectu ctură ră specif specifică ică şi este este dotat dotat cu aparat aparatură ură mod modern ernăă care care permit permitee pub public liculu uluii vizita vizitator tor observ observare areaa spectacolelor de planetariu care prezintă evoluţia diurnă şi nocturnă a stelelor şi planetelor. Sala Planetari Planetariuu are o formă circulară circulară şi dispune dispune de o capacitate capacitate de 80 de locuri. În acest acest perimetru perimetru este montat un proiector complex cu ajutorul căruia se pot proiecta Soarele, Luna, planetele şi aproximativ 6000 de stele vizibile cu ochiul liber pe cerul boreal şi astral. La etaj se află Mediateca, o sală cu 100 de locuri care este destinată în principal organi organiză zării rii sesiu sesiunil nilor or de comuni comunicăr cării ştiinţ ştiinţifi ifice ce şi simpoz simpozioa ioane nelor lor,, prin prin interm intermedi ediul ul cărora cărora vizitatorii beneficiază de video documentare. Teras Terasaa şi cupola cupola mob mobilă ilă sunt sunt folosi folosite te pentru pentru obser observaţ vaţii ii astron astronomi omice ce cu luneta luneta şi telescopul de tip cassegrain. Pot fi observate petele solare, relieful lunar, Jupiter cu sateliţii galileeni, inelele lui Saturn, nebuloase şi fenomene astronomice. astronomice. Muzeul de Artă Populară din Vatra Dornei prezintă într-o viziune muzeologică modernă, cele mai valoroase piese etnografice din Ţara Dornelor. Expoziţia de etnografie este reliz relizat atăă în clăd clădire ireaa prim primăr ărie ieii şi ilus ilustr trea ează ză exem exempl plar aree de o rară rară frumu frumuse seţe ţe ale ale port portul ului ui bucovinean. Muzeul "Arta Lemnului " din Câmpulung Moldovenesc a fost înfiinţat în anul 1936 şi reprezintă una dintre cele mai remarcabile realizări muzeologice din domeniu. Expoziţia din cadrul muzeului reflectă atât importanţa pe care o ocupă cultura tradiţională a lemnului din zona Câmpul Câmpulung ung Moldov Moldoven enesc esc cât cât şi variet varietate ateaa şi ingen ingenioz iozita itatea tea tehnic tehnicilo ilorr de lucru, lucru, bog bogăţi ăţiaa şi diversitatea obiectelor utilitare pe care le-a confecţionat, folosind ca materie primă lemnul pădurilor existent din plin în pădurile din împrejurimi. Cele mai reprezentative obiecte sunt: unelte uneltele le pentr pentruu culesu culesull fructe fructelor lor de pădure pădure,, armele armele şi instru instrumen mentel telee pentru pentru vânat, vânat, bâtel bâtelee ciobăneşti, fluierele, stâlpii şi uşile pentru case, lăzile pentru zestre, obiectele de uz – casnic. Muzeul Etnografic "Tehnici populare bucovinene " din Rădăuţi s-a constituit în anul 1934 pe baza colecţiei învăţătorilor Samoil şi Eugenia Ionuţ care au cules din satele judeţului Suceava o zestre bogată de obiecte de etnografie şi artă populară. Clădirea în care funcţionează muzeul a fost construită în anul 1860 şi a fost declarată monument de arhitectură. Întreaga expoziţie prezentă în muzeu este deosebit de valoroasă atât prin organizarea formei de prezentare, care explică pas cu pas procedeele de execuţie a diferitelor obiecte expuse cât şi prin tematicile abordate. În prima sală este ilustrată tehnica ceramicii negre de la Marginea, în ce-a de-a doua este expusă ceramica din centrele Rădăuţi şi Kuty, în următoarele două săli sunt reliefate primele faze de lucru din industria casnică textilă, în sala a cincia este 15
prezentată tehnica ţesutului unor piese de port cu fazele de lucru, cu uneltele şi instalaţiile utilizate, în sala a şasea este expusă tehnica ţesutului scoarţelor şi coloritului vegetal. Sala a şaptea este destinată prezentării cămăşii femeieşti, sala a opta expune tehnica sumănăritului, în a noua a cojocăritului iar în ultima sală se află instalaţii tehnice şi câteva obiecte de inventar gospodăreşti. Muzeul Etnografic Solca deschis în 1971 într-o veche locuinţă în stil românească, datează de la sfârşitul sec. XVII lea. Clădirea este realizată aproape în exclusivitate prin îmbinarea unor bârne de lemn. Casa are un pridvor cu prispă, o tindă în care se intră în camera (casa) mare, situată în dreapta, iar pe stânga în bucătărie. În aceste încăperi sunt expuse obiecte obişnuite unei locuinţe ţărăneşti din zonă, dispuse în mod firesc, ceea ce îi conferă un aspect de mare autenticitate. În oraşul Fălticeni, se află colecţia sculptorului Ion Irimescu ce cuprinde peste 120 de sculpturi şi 130 desene, sintetizând o bună parte din opera realizată de artistul poporului. Expoziţia, apreciată de criticul Ion Frunzetti ca fiind "o monografie, scrisă cald, poetic, moldoveneşte, cu o muncă şi dârzenie de erou" se relevă prin înalta măiestrie artistică, mare diversitate expresivă, bogăţie şi varietate tematică, forţă şi capacitate neobişnuită de a surprinde şi reda o gamă largă de sentimente şi idei. Creaţia de aici cuprinde sculpturi închinate unor personalităţi ilustre ale vieţii culturale româneşti, unor eroi ai zilelor noastre sau unor momente din istoria patriei, ca şi numeroase lucrări, care abordează, în imagini de o tulburătoare poezie, teme eterne ale dragostei, morţii etc. Desenele vin să completeze opera artistului cu "însemnări" din călătoriile sale, înfăţişând, cu mijloace artistice adecvate, imagini din numeroase ţări ale lumii. Casa memorială "Nicolae Labiş" din Mălini. Mălini este un sat situat la 16 km de Fălticeni. În centrul satului, aproape de primărie, este situată casa modestă în care a copilărit poetul Labiş şi a scris o parte din opera sa ne întoarce într-un univers intim, bogat, divers. Fotografii şi obiecte ale părinţilor şi ale poetului, manuscrise, scrisori, cărţi şi reviste, păstrând în taină însemnările şi amprentele acelui copil minune, reconstituie mediul natal, anii copilăriei şi ai uceniciei la şcolile din Fălticeni, Iaşi şi Bucureşti, perioada maturităţii şi a creaţiei. Casa memorială "Nicolae Labiş" a fost organizată de către specialiştii muzeului judeţean Suceava, în decembrie 1975, muzeu care a cumpărat-o de la părinţii poetului, împreună cu manuscrisele şi arhiva rămase de la acesta.
EDIFICII ECONOMICE CU FUNCŢIE TURISTICĂ Acestea cuprind o serie de elemente care sunt legate de activitatea economică propriu – zisă prezentând o serie de caracteristici şi însuşiri fizionomice deosebite, fapt ce le conferă calităţi turistice. Includem în cadrul zonei cercetate în această grupă de obiecte următoarele categ categorii orii:: şosele şosele,, căile căile ferate ferate,, tunelu tuneluri, ri,şi şi institu instituţii ţii cu activi activitat tatee deose deosebit bităă în dezvo dezvolta ltarea rea turismului. Astfel, între 1780 – 1785 s-a construit şoseaua Câmpulung – Vatra Dornei – Poiana Stampei – Pasul Tihuţa – Bistriţa, cu rol deosebit de important în dezvoltarea activităţii de turism. Apoi, în perioada cuprinsă între 1888 -–1918, oraşul Câmpulung a cunoscut o evoluţie puternică, în urma construirii căii ferate principale şi a celor două ramificaţii: una de la Vama spre Moldoviţa, şi alta de la Pojorâta spre Fundu Moldovei. În 1920 se deschide tunelul de la Valea Putnei – Mestecăniş şi linia Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, arteră de mare circulaţie, mai ales după ce, în 1938 se deschide drumul Vatra Dornei – Cluj, pe Ilva Mică. O instituţie cu activitate în dezvoltarea turismului este Fundaţia "Baltagul", care a fost înfiinţată în iulie 1999 având ca fondatori 51 persoane fizice şi juridice, iar ca obiect principal de activitate preocuparea de a face cunoscută opiniei publice existenţa unei minorităţi etnice în 16
pericol de dispariţie, de a preveni pierderea definitivă a valorilor spirituale şi materiale care însoţesc de-a lungul istoriei populaţia "huţulă". Cum această populaţie trăieşte pe un anumit areal împreună şi în aceleaşi condiţii cu ucraineni, romi, polonezi, germani, evrei, ruşi, slovaci, români, organizaţia şi-a extins ţinta iniţial – huţulii – la toate etniile din zona Bucovinei. Fundaţia "Baltagul" a realizat de la înfiinţare câteva proiecte importante: ● Atelie Atelierele rele – şcoal şcoalăă de meşteş meşteşugu uguri ri tradiţ tradiţion ionale ale (încon (încondei deiat at ouă, ouă, icoan icoanee pe sticlă sticlă,, sculptură în lemn, pielărie, artizanat în lemn şi scoarţă de copac, fierărie) – proiect finanţat de "Fundaţia pentru o Societate Deschisă". ● Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă ale etniilor din Obcinele Bucovinei (care se desfăşoară în preajma Anului Nou la Câmpulung Moldovenesc) – proiect finanţat de "Fundaţia Carpatică". ● Fundaţia "Baltagul" a fost prezentată la Olszanica, Polonia prin directorul executiv în luna aprilie 2006, la Conferinţa Internaţională "Patrimoniul Cultural Carpatic – vechiul al dezvoltării regionale". ● Pe urmele strămoşilor uitaţi (Expediţie în Carpaţii Nordici) – proiect finanţat de "Fundaţia Carpatica". Proiectul şi-a propus efectuarea unei deplasări pe un traseu prestabilit, într-o echipă formată din: reprezentanţi ai fundaţiei, specialişti în etnografie, ziarişti. Itinerarul a cuprins toate localităţile de interes pentru proiect urmăreşte realizarea unei reţele de organizaţii partenere care reprezintă diferite minorităţi, sau se ocupă, prin obiectul lor de activitate, de problemele minorităţilor. S-a realizat o documentaţie etnografică cu privire la fiecare etnie întâlnită şi s-a editat o publicaţie care să cuprindă rezultatele rezultatele acestui demers. Materialul realizat va sta la baza unor acţiuni viitoare (programe turistice, materiale informative, etc) care să ajute la dezvoltarea zonelor populate de minorităţile etnice vizate.
1.2.2 ACTIVITĂŢI ANTROPICE CU FUNCŢIE TURISTICĂ Faţă de celelalte obiective analizate anterior şi concretizate în peisaj, potenţialul turistic antrop antropic ic cuprin cuprinde de şi o serie serie de activ activită ităţi ţi şi manife manifestă stări ri nemate nemateria rializ lizate ate spaţia spaţial.l. În acea această stă categorie includem manifestările culturale şi istorice şi resursele turistice de natură etnografică.
MANIFESTĂRI CULTURALE ŞI ISTORICE Împreună cu instituţiile specializate din judeţul Suceava sunt întreprinse acţiuni pentru formarea şi dezvoltarea interesului faţă de actul cultural de performanţă, inclusiv prin sprijinirea nemijlocită a unităţilor de cultură judeţene, a celor de învăţământ artistic, a proiectelor şi iniţiativelor promovate de inspectoratul pentru Cultură şi Culte, muzee, fundaţiile culturale şi uniunile de creaţie din judeţ şi chiar din ţară. O atenţie aparte se acordă aprofundării şi extinderii relaţiilor culturale cu comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării prin organizarea unor manifestări specifice la care să participe personalităţii din domeniile literaturii, muzicii, artelor plastice, meşteşugului popular precum şi formaţii şi ansambluri artistice din ţările vecine. Sub egida egida Consil Consiliul iului ui Judeţe Judeţean an Sucea Suceava, va, a Comisi Comisiei ei pentru pentru învăţă învăţămâ mânt, nt, cultu cultură, ră, cercetare ştiinţifică, sănătate şi protecţie socială sunt organizate manifestări cultural artistice noi sau revigorate şi statornicite unele acţiuni tradiţionale cum ar fi: ● Concursul naţional de interpretare instrumentală "Ciprian Porumbescu" în colaborare cu ansamblul care-i poartă numele şi Ministerul Culturii şi Cultelor ● Premiera anuală a celor mai bune creaţii literare, ştiinţifice, artistice ale autorilor bucovineni din fondurile fondurile Fundaţiei Culturale Culturale a Bucovinei şi din alte surse. 17
● Concursul naţional de poezie "Nicolae Labiş" ● Festivalul "Magda Isanos" ● Festivalul "Serbările zăpezii" din februarie ● Festivalul "Zilele Adolescentului" din iunie ● Festivalul Naţional al teatrelor de păpuşi "Căsuţa din poveşti" care are loc în 26-27 septembrie ● Festivalul Naţional al teatrelor populare "Ion Luca" din 17-18 octombrie ● Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă "Porniţi plugul feţi – frumoşi" din 27-28 decembrie ● Salonul Umorului – la Suceava şi Gura Humorului ● Salonul cărţii de la Suceava ● Festivalul concurs de pictură şi grafică "Voroneţeana" ● Simpozionul naţional "Bucovina – file de istorie, artă şi civilizaţie medievală" în colaborare cu Universitatea "Ştefan cel Mare", Inspectoratul Judeţean pentru Cultură şi Culte şi Muzeul Naţional al Bucovinei ● Întâlniri anuale şcolare şi a concursului naţional al cercetărilor ştiinţifice studenţeşti şi altele.
1.2.3 RESURSE TURISTICE DE NATURĂ ETNOGRAFICĂ În această categorie includem: ocupaţiile şi meşteşugurile, obiceiurile, portul, jocurile , cântecele populare precum şi aşezările .
OCUPAŢIILE ŞI MEŞTEŞUGURILE Populaţia judeţului Suceava este formată în majoritatea ei covârşitoare din români, alăt alătur urii de aceş aceşti tiaa trăie trăiesc sc şi cetă cetăţe ţeni ni apar aparţi ţinâ nând nd unor unor mino minorit rităţ ăţii etni etnice ce:: 43% 43% din din tota totalu lull locuit locuitoril orilor, or, pon ponder derea ea cea cea mai import important antăă ocupâ ocupândnd-oo crescă crescător torii ii de animal animale. e. Cele Cele mai importante ocupaţii sunt: creşterea vitelor şi oilor, exploatarea lemnului, agricultura, mineritul. Agricultura – terenurile agricole sunt relativ reduse, ele ocupă sub 40% din suprafaţa judeţului şi sunt cultivate cultivate cu livezi, cartofi, sfeclă sfeclă de zahăr, in, cânepă, furaje, cereale. cereale. În strâns strânsăă legătu legătură ră cu resurs resursele ele şi necesi necesităţ tăţile ile judeţu judeţului lui s-au s-au dezvol dezvoltat tat ramuri ramuri ale industriilor extractivă, energetică, a construcţiilor de maşini şi de prelucrare a materialelor de construcţii, de exploatare şi prelucrare a lemnului, industria uşoară şi cea alimentară etc având o pondere de cca 70% la realizarea produsului global. Arta lemnului, ca şi cea a ceramicii este considerată o ocupaţie dintre cele mai interesante şi mai vechi. În partea montană şi submontană a judeţului s-a dezvoltat în timp o cultură artistică a lemnului de o valoare considerabilă, carac caracter teriza izată tă prin prin origin originali alitat tatea ea tehnic tehnicii ii de lucru lucru şi prin prin măies măiestria tria artist artistică ică.. Ca tehnic tehnicii ornamentale în prelucrarea artistică a lemnului sunt de menţionat: sculptura, incizia, crestarea, altorelieful, pirogravura. Creaţiile artistice în metal şi os, cuprind în general, obiecte de uz gospodăresc şi au frumoase ornamente obţinute prin turnare (în cazul metalului), cizelare, gravare, matriţare. Motive Motivele le ornam ornament entale ale cele cele ma maii frecve frecvente nte la meşter meşterii ii pop popula ulari ri bucovi bucovinen nenii sunt: sunt: cercur cercurile ile concentrice cu un punct în centru, semicercurile, unghiurile, liniile, etc. La categoria os facem o menţiune specială pentru coarnele de ţinut praf de puşcă, utilizate mai ales la vânătoare. Amintim că se mai practică o economie rudimentară (cultivarea cartofului, grădinile de zarzavat) iar pe lângă aceasta se mai practică dulgheritul, confecţionarea draniţei, a solzilor, tâmplăria, albinăritul, pescuitul. Economia închisă, de casă, mai conservă încă meşteşuguri străvech străvechii ca prelucrare prelucrareaa fibrelor fibrelor textile, textile, ţesutul, ţesutul, cojocăritu cojocăritul,l, sumănărit sumănăritul, ul, cusutul, cusutul, broderia. broderia. 18
Toate aceste meşteşuguri beneficiază de materii prime oferite din creşterea animalelor. Din ce în ce mai mult, meşteşugurile sunt practicate de persoane specializate, ceea ce nu a dus la pierderea calităţii de unicat pentru fiecare obiect necesar în casă sau pentru fiecare piesă a portului popular. Creaţia plastică populară cunoaşte şi alte forme de manifestare ca: încondeiatul ouălelor, confecţionarea măştilor, pictura icoanelor pe sticlă. În legătură cu meşteşugul olăritului există Centrul de ceramică neagră de la Marginea unde de peste 200 de ani, meşterii olari din aceste locuri au transmis urmaşilor obiecte dogărâte de flăcările cuptoarelor în care se pritocesc smalţurile, vase negre cu strălucirea arhaicelor ateliere, ridicate aproape de râu sau la poalele pădurii. La Marginea au existat peste 30 de familii deprinse cu meşteşugul olăritului, care, până în anul 1965 produceau numai obiecte pentru uz casnic. Oalele pentru sarmale, cele de păstrat laptele, oale pentru borş şi pentru slatină (apă cu sare) erau dintre cele mai întâlnite obiecte de lut din gospodăriile oamenilor din zonă. Astăzi la Marginea mai sunt doar 4 familii de olari care meşteş meşteşuge ugesc sc vase vase decora decorativ tive. e. Aici, Aici, vizita vizitator torii ii pot urmări urmări întreg întregul ul proce process tehnol tehnologi ogicc de la pregătirea lutului, modelarea lui pe roată olarului, până la decorarea prin lustruire şi procesul final de ardere. În centrul localităţii, pe partea dreaptă a drumului care se duce spre Suceviţa, se află o expoziţie permanentă cu vânzare, care pune la dispoziţia turiştilor obiecte decorative şi de uz casnic . OBICEIURILE Bucovina este în ansamblu un imens atelier de creaţie, un depozit al artei populare tradiţionale, de o valoare estetică majoră. Condiţiile istorice, economice au contribuit din cele mai vechi timpuri la apariţia şi statornicirea caracterelor proprii ale artei populare bucovinene. Pe plan istoric, Bucovina a reprezentat centrul formării şi existenţei organizaţiei statale feudale a Moldovei, Moldovei, în acelaşi acelaşi timp şi centrul cultural cultural al acestui stat. Regiunea Regiunea din punct punct de vedere vedere geomorfologic a oferit o diversitate de condiţii ce au dat naştere unei diversităţi de ocupaţii, toate generând şi înlesnind realizarea unei game de creaţii artistice în lemn, ţesături, ceramică, piele, os, metal, etc. Creaţiile autohtone s-au confruntat de-a lungul timpului, prin marile drumuri de comerţ cu bunurile culturale ale unor alte mari centre de civilizaţie îmbogăţind şi continuând vechile tradiţii specifice etniei româneşti, multe dintre ele păstrate până astăzi. În judeţul Suceava se păstrează încă foarte bine, multe obiceiuri legate de momentele importante din viaţa omului: naşterea, căsătoria, moartea. Ele sunt manifestări prin care se comunică şi se perpetuează valorile morale. La naştere există mai multe interdicţii şi orânduieli ce trebuie respectate, momentele esenţiale esenţiale de domeniul domeniul purificării purificării şi al consacră consacrării rii în noua stare. Din punct punct de vedere folcloric, folcloric, interes deosebit legat de aceasta este cumetria. Din şirul obiceiurilor familiale se detaşează nunta, care în forme tradiţionale, continuă să se realizeze prin manifestări complexe, în care se îmbină elementele cu caracter economic, juridic, ritual şi folcloric şi care formează un mare spectacol popular. Actele ce stau la baza căsătoriei îmbracă forme rituale şi ceremoniale menite să aducă tinerei familii prosperitate, fecunditate, viaţă fericită şi integrare socială în viaţa comunităţii. Cu acest prilej, costumul trad tradiţ iţio iona nall dobâ dobând ndeş eşte te unel unelee înse însemn mnee spec specifi ifice ce mo mome ment ntul ului ui,, iar iar acte actele le care care comp compun un ceremonialul se desfăşoară pe mai multe planuri: urătura la poarta miresei , jocul zestrei în curtea casei miresei , şi iertăciunea apoi nunta propriu – zisă în casa mirelui, închinatul şi împodobitul miresei. Repertoriul muzical folosit cu această ocazie este adecvat: jocul zestrei, jocul cel mare, doina doina de jale a miresei, miresei, hora miresei, hora cea cea mare. Sunt prezente încă obiceiurile în legătură cu moartea omului, credinţe şi practici ale căror căror origini se pierd în vechime. vechime. Ceremonialu Ceremonialull are mai multe etape: etape: despărţirea despărţirea de cei vii, 19
pregătirea trecerii în lumea cealaltă şi integrarea în lumea morţilor, restabilirea echilibrului social rupt prin plecarea celui decedat. Obiceiurile de peste an sunt de o frumuseţe deosebită: Chiraleisa, Ziua ursului, Moţii de iarnă iarnă,, Dochii Dochiile, le, Focuri Focurile, le, Joile Joile oprite oprite,, Sânzie Sânzienel nele, e, Foca, Foca, obicei obiceiuri uri de ocroti ocrotire re a turme turmelor lor,, hramurile etc. Hramurile sunt legate de prăzmuirea patronilor bisericilor din comune, prilej de întâlnire a familiilor ce locuiesc în alte localităţi. Întreaga comunitate participă cu acest prilej la ceremonialul de pomenire a morţilor desfăşurat la cimitir. Judeţu Judeţull Sucea Suceava va este este recuno recunoscu scutt prin prin bog bogăţi ăţiaa obice obiceiur iurilo ilorr legate legate de sărbăt sărbători orirea rea Crăciunului şi a Anului Nou: colinda, clopoţelul, buhaiul, capra, cerbul, ursul, semănatul, steaua. Caracteristica acestor obiceiuri este repertoriul artistic bogat literar, muzical, coregrafic, mimic şi dramatic.
PORTUL, JOCURILE ŞI CÂNTECELE POPULARE Costumele populare reprezentând un indice etnic definitoriu al poporului nostru, se caracterizează printr-un pregnant decor artistic, menţinând şi pe meleagurile judeţului Suceava, în esenţă elementele celei mai vechi tradiţii iliro – traco – getice. În ceea ce priveşte costumul popular propriu – zis, se poate distinge - în afară de diferenţa între costumele româneşti şi cele huţule – existenţa mai multor zone cu elemente caracteristice: zona Dorna, cu subzonele Panaci şi Şaru Şaru Dorne Dornei; i; zona zona Câmpul Câmpulung ung cu subzon subzonaa Vama; Vama; zona zona Hum Humor or cu subzone subzonele le Caşvan Caşvana, a, Botoşana, Pârteşti, şi Cacica; zona Rădăuţi; zona Suceava şi zona Fălticeni. Ca şi credinţele şi tradiţiile, costumele populare de integrează aici celor mai importante elemente de cultură spirituală, definind particularităţile etnice ale populaţiei, imprimând colectivităţii norme de conduită în viaţa socială, de familie, subliniind profunzimea filozofiei populare. Celelalte piese care fac parte din costume sau din "recuzita" acestuia au, pe de o parte valoare intrinsecă, iar pe de altă parte o valoare funcţională conferită de folosirea lor ca obiecte de ritual în cadrul anumitor datini şi obiceiuri, legate fie de momente fundamentale din viaţa omului (naşterea, căsătorie, moartea) fie de ciclurile naturii sau de sărbătorile de peste an. Pentru prima categorie pot fi menţionate: plosca (de lemn sau ceramică), baltagul cu unul sau două tăişuri, colacii, bradul de nuntă sau de înmormântare, etc, iar pentru cea de-a doua: măştile, machiajele, instrumentele muzicale, ouăle încondeiate etc. Costumul tradiţional este reprezentat atât de portul de sărbătoare cât şi de cel de lucru, distincţia făcându-se în acest caz prin ornamentaţie, prin materialul folosit la realizarea unor piese. Forma de existenţă existenţă a costumului autentic cu cel uzual uzual dobândeşte în realitatea etnografică etnografică un nou sens, piesele de port autentic, tradiţional constituind un ansamblu rezervat doar zilelor de sărbătoare. Costumul femeiesc. Un rol în definirea trăsăturilor specifice portului popular l-au avut găteala şi pieptănătura capului care au cunoscut o mare varietate şi forme în funcţie de ocazii şi de categoria de vârstă. Astfel fetele purtau părul împletit în cozi, pieptănătura nevestei constă în două cozi împletite la nivelul urechilor lăsate fie pe spate, fie aduse pe creştetul capului sau strânse în coc la spate. Femeile în vârstă poartă părul pieptănat în două cozi împletite de la ceafă. În timpul verii femeile măritate umblau acoperite pe cap, iar fetele erau cu capul descop descoperi erit.t. capul capul era acope acoperit rit cu tulpan tulpan dau năfra năframă. mă. În zilele zilele de sărbă sărbătoa toare, re, bătrân bătrânele ele înlocuiesc tulpanul cu zăbrenicul. O piesă importantă în costumul femeiesc, este cămaşa, care este ornamentată cu culori vii la fete, culorile dominante fiind negru, maro în mai multe nuanţe, galben, violetul, verde la femeile măritate şi cele în vârstă. Ca podoabe se poartă cercei, mărgele la gât, inele.
20
Catrinţa ţesută din păr în patru iţe este o piesă de port feminin specific judeţului Suceava, ornamentată în galben şi maro. Piesa este ţesută din urzeală de păr ceruit, ca băteală folosindu-se părul, mătasea şi uneori firul metalic. Această piesă de port se fixează cu ajutorul bârneţului care se înfăşoară de mai multe ori în jurul taliei. Brâul, mai lat decât bârneţul se fixează peste poale sub catrinţă. Brâiele sunt în general piese fără ornamente deosebite, ele etalând două şiruri paralele de urzeală divers colorată. Piesa tipică de încălţăminte este opinca din piele vită sau de porc, care se leagă de picior cu nojiţe din păr negru de cal sau din lână. In opinci, femeile poartă ciorapi de lână albă numiţi colţuni. În zilele friguroase de iarnă se poartă colţuni lungi din lână sau ciorapi lucraţi din material gros. O piesă accesorie a costumului femeiesc este traista ţesută din păr sau bumbac în patru iţe, în vrâste viu colorate. Costumul bărbătesc se caracterizează prin simplitate, componentele sale neatingând bogăţia ornamentală ornamentală a costumului femeiesc. femeiesc. Cămaşa din pânză de bumbac este pentru zilele de sărbătoare. În zilele de lucru se poartă cămaşa din in sau cânepă – urzeală din fuior. Este decorată discret cu găurele, motive foarte simple, aplicată la ciupag în partea inferioară a mânecilor şi la poale. Cămaşa din bumbac are spătuială, guler şi platcă, ornamentarea fiind mai bogată. Iţarii sunt confecţionaţi din lână albă, ţesuţi în patru iţe cu urzeală din bumbac sau mătase albă. În perioada de iarnă, bărbaţii poartă pantaloni lucraţi dintr-o ţesătură mai groasă de lână, având textura sumanului dar de culoare albă. Ca încălţăminte, bărbaţii poartă atât opinci cât şi ghete, pantofi sau cizme. La brâu ca cingătoare, au curele late din piele tăbăcite, confecţionate la oraşe de curelari, încheiate în catarame de alamă sau aramă. Dintre piesele comune portului femeiesc şi bărbătesc pot fi menţionate cojocul, sumanul şi bondiţa. Portul copiilor, atât al băieţilor cât şi al fetelor repetă în linii mari portul adulţilor, neexistând diferenţieri esenţiale. Cămăşile şi bondiţele sunt pregătite pentru a fi îmbrăcate pentru prima oară în zilele de Paşti, aşa cum este cojocul pentru Bobotează şi sumanul de crăciun. producţiile folclorice, literare, muzicale, coregrafice din această parte a ţării, se caracterizează printr-o excepţională bogăţie atât în privinţa conţinutului de idei cât şi în aceea a formelor de expresie. privitor la caracterul sincretic al producţiilor folclorice trebuie făcută observaţia că doar basmele, legendele, descântecele, anumite părţi declamate din ceremonialul nunţilor şi al înmormântărilor şi din teatrul popular nu sunt însoţite de muzică şi dans. O altă caracteristică a folclorului literar din această zonă o constituie reflectarea unei foarte intense trăiri a evenimen evenimentelor telor vieţii printr-un limbaj limbaj subtil subtil şi rafinat. Din acest acest punct de vedere vedere se pot remarca în poezia populară bucovineană şase grupe mari de cântece: creaţii în care apare manifestată, la modul pasiv, atitudinea faţă de revoltă, fată f ată de exploatare şi exploatatori; cântece şi balade despre haiduci şi haiducie; cântece despre cătănie; cântece despre război; producţii cu caracter satiric; cântece despre viaţă şi lume. Arta populară bucovineană este astăzi valorificată, în totalitatea şi diversitatea formelor ei, nu numai prin cercetări, studii analitice ori sintetice ("Asociaţia folcloriştilor şi etnografilor din judeţul Suceava, Simeon Florea Marian") ci şi, în egală măsură, prin punerea în circuit public cu ajutorul unei întregi reţel de unităţi instituţionalizate (muzee etnografice din Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, case de cultură, cluburi, cămine culturale) etc. sau prin ample manifestări culturale: Festivalul – concurs "Plaiuri sucevene", Festivalul de etnogr etnografi afiee şi folclo folclorr "Simeo "Simeonn Florea Florea Marian Marian"; "; "Ho "Hora ra de la Prislo Prislop" p" – am amplă plă manife manifesta stare re folclorică şi etnografică în cadrul căreia îşi dau concursul judeţele Suceava, Bistriţa – Năsăud, Maramureş.
21
AŞEZĂRILE Judeţul Suceava este situat în partea de nord a României, se învecinează la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ, Harghita şi Mureş, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa – Năsăud, iar la nord cu Ucraina. Are o suprafaţă de 8.553 km² şi 714000 locuitori, fiind al doilea ca întindere geografică între judeţele ţării şi al optulea din punct de vedere demografic. Suprafaţa fondului forestier reprezintă 53% din cea a judeţului, ocupând din acest punct de vedere locul întâi în ţară. Reşedinţa sa este Municipiul Suceava. Pe tot parcursul acestei unităţi administrativ – teritoriale se mai află alte 3 municipii: Fălticeni, Rădăuţi, şi Câmpulung Moldovenesc; alte 4 oraşe: Vatra Dornei, Siret, Gura Humorului şi Solca; 90 de comune cu 396 de sate şi cătune. Populaţia de la sate reprezintă 64%din totalul locuitorilor, densitatea populaţiei fiind de aproximativ 75loc/km². Aşezările rurale se disting după răspândirea lor în cele două regiuni naturale – de munte şi de podiş, care le-a imprimat diferenţieri în evoluţie, formă şi structură, funcţie, mărime, densitate. La contactul dintre munţi şi regiunea deluroasă, în depresiunea Rădăuţi, dar şi în interiorul Podişului Sucevei, se întâlnesc sate mari, de peste 4000 locuitori: Vicovu de Sus, Marginea, Straja, Arbore, Vicovu de Jos, Dumbrăveni, Bosanci etc. Unele comune din această zonă, ca de exemplu Dolhasca, Vicovu de Sus, Liteni, depăşesc ca populaţie unele centre urbane. În zona de munte, satele cele mai mari, situate pe văile principale, au în jur de 2000 – 3000 locuitori: Fundu Moldovei, Pojorâta, Frasin şi Păltinoasa pe Valea Moldovei, Ostra şi Stulpicani pe Suha, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei şi Frumosu pe valea Moldoviţei, Mănăstirea Humorului, Putna etc. Unele, cum sunt Vama şi Iacobeni, depăşesc chiar 3000 locuitori, dar marea majoritate sunt mijlocii şi mici. Satele din Podişul Sucevei au o structură răsfirată sau chiar adunată a gospodăriilor în vetre şi se caracteriz caracterizează ează printr-o economie economie agricolă: agricolă: cultura cultura cerealelo cerealelor, r, plantelo plantelorr tehnice, tehnice, pomilor fructiferi şi creşterea animalelor. Aşezările rurale din zona de munte au gospodăriile răsfirate în lungul văilor, cu nuclee de adunare la principalele confluenţe sau risipite pe versanţii văilor şi depresiunilor; sunt specializate în creşterea bovinelor pentru lapte, carne şi a ovinelor, în exploatări forestiere şi industriale extractive. În cazul unora dintre ele, ponderea populaţiei activ activee ocupat ocupatee în indust industrie rie depăş depăşeş eşte te celel celelalt altee sectoa sectoare: re: Ostra, Ostra, Broşte Broşteni, ni, Pojorâ Pojorâta, ta, Fundu Fundu Moldovei etc. În privinţa tehnicii de construcţie şi a elementelor arhitecturale componente, se pot întâlni mai multe tipuri de locuinţă ţărănească: case cu o singură încăpere; case cu tindă; case cu tindă şi cămară; case cu cămară; case cu două camere de locuit despărţite printr-o tindă. În toate cazurile se întâlneşte o decoraţie exterioară, în general sobră, realizată prin tehnica zugrăvirii, traforării (îndeosebi în zona Fălticeni), cioplirii etc. Interiorul locuinţelor este adaptat funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească încăperile.
22
CAPITOLUL II VALORIFICAREA ACTUALĂ A POTENŢIALULUI TURISTIC 2.1 INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 2.1.1 BAZA DE CAZARE Baza de cazare cazare alcătuieş alcătuieşte te împreună împreună cu resursele resursele turistice turistice şi căile de comunicaţie, comunicaţie, elementele esenţiale ale activităţii turistice, incluzând bazele de cazare principale (hoteluri, vile şi hanuri ) la care se adaugă bazele de cazare secundare ( taberele de vacanţă şi pensiuni). Reţeaua actuală a bazelor turistice din judeţul Suceava este alcătiută din 96 de unităţi de cazare: 27 de hoteluri, 16 vile turistice, 1 han turistic, 25 pensiuni turistice,3 tabere de elevi şi preşcolari, 4 cabane turistice, 18 pensiuni agroturistice şi 2 campinguri şi unităţi de tip căsuţă. Din numărul total de locuri, cea mai mare pondere o reprezintă hotelurile cu 53,85%, urmate de taberele de vacanţă cu 26,30%, şi pensiunile turistice cu 7,27%. Capacitatea totală de cazare existentă în judeţul Suceava este de 5034 locuri (vezi tabelul nr.1). Tabel nr. 1 UNITATEA NR. NR. % NR. % UNIT CAMERE LOCURI HOTELURI 27 1758 72,42 2711 53,85 VILE
16
108
4,44
250
4,96
PENSIUNI TURISTICE PENSIUNI AGROTURISTICE CABANE
25
181
7,45
366
7,27
18
100
4,12
259
5,14
4
32
1,31
71
1,41
HANURI
1
5
0,20
15
0,29
TABERE ŞCOLARE
3
205
8,44
1324
26,30
CAMPINGURI
2
38
1,56
38
0,75
TOTAL
96
2427
100
5034
100
2.1.1.1 HOTELURILE 23
Hotelurile alături de vile şi hanuri sunt baze de cazare principale. În judeţul Suceava găsim următoarea structură a hotelurilor:(vezi tabelul nr.2).
UNITATEA
LOCALITATEA
HOTEL BALADA*** SUCEAVA CLASSIC HOTEL*** SUCEAVA HOTEL ARCAŞU**
SUCEAVA
HOTEL SUCEAVA** SUCEAVA HOTEL BUCOVINA** HOTEL GLORIA**
SUCEAVA SUCEAVA
BEST WESTERN GURA BUCO BUCOVI VINA NA CLUB CLUB HUMORULUI DE MUNTE**** HOTEL CARPAŢI** GURA HUMORULUI HOTEL TURIST** FĂLTICENI
Tabel nr.2 NR. % NR. % CAMERE LOCURI 19 1,0 38 1,4 8 0 22 1,2 37 1,3 5 6 100 5,6 145 5,3 8 4 102 5,8 150 5,5 0 3 130 7,3 200 7,3 9 7 90 5,1 140 5,1 1 6 130 7,3 220 8,1 9 1 14 31
HOTEL DUMBRAVA MINUNATĂ BRADUL HOTEL**
FĂLTICENI
25
VATRA DORNEI
145
BUCOVINA HOTEL** CĂLIMANI HOTEL** INTUS*
VATRA DORNEI
80
VATRA DORNEI
145
VATRA DORNEI
145
VACANŢA*
VATRA DORNEI
100
HOTEL GOTTI VATRA DORNEI TRANS** HOTEL INCOM** VATRA DORNEI
15
HOTEL MAESTRO*** HOTEL SILVA**
VATRA DORNEI
15
VATRA DORNEI
30
HOTEL BISTRIŢA*** HOTEL AZUR**
VATRA DORNEI
20
RĂDĂUŢI
40
58
24
0,7 9 1,7 6 1,4 2
30
8,2 4 4,5 5 8,2 4 8,2 4 5,6 8 0,8 5 3,2 9 0,8 5 1,7 0 1,1 3 2,2
200
50 47
100 180 200 145 28 100 20 48 40 80
1,1 0 1,8 4 1,7 3 7,3 7 3,6 8 6,6 3 7,3 7 5,3 4 1,0 3 3,6 8 0,7 3 1,7 7 1,4 7 2,9
CĂI DE ACCES DN17 DN17 DN17 DN17 DN17 DN17 DN17 DN17 E85 E85 DN17 DN17 DN17 DN17 DN17 DN17 DN17 DN17 DN17 DN17 DN17A
7 5 HOTEL SIRET* SIRET 27 1,5 50 1,8 E85 3 4 HOTEL SOLCA* SOLCA 50 2,8 102 3,7 DN17 4 6 HOTEL ZI ZIMBRU** CÂMPULUNG 100 5,6 160 5,9 DN17A MOLDOVENESC 8 0 HOTEL EDEN*** CÂMPULUNG 15 0,8 30 1,1 DN17A MOLDOVENESC 5 0 HOTEL BTT* CÂMPULUNG 100 5,6 150 5,5 DN17A MOLDOVENESC 8 3 HOTEL CA CARPAŢI CÂMPULUNG 10 0,5 21 0,7 DN17A MOLDOVENESC 6 7 TOTAL 27 1758 100 27 2711 100 În continuare, vom prezenta câteva dintre aceste hoteluri şi serviciile oferite de acestea.
HOTELUL BALADA *** situat lângă oraşul Suceava lângă Biserica Sf. Ioan cel Nou, dispune de un spaţiu de cazare de 18 camere cu 2 paturi şi un apartament. Hotelul dispune de: restaurant terasă room service xerox fax internet parcare păzită spălătorie+călcătorie rezervări bilete tren/avion. Camerele sunt dotate cu telefon, minibar, TV cablu, internet, aer condiţionat, baie cu cadă + duş. CLASSIC CLASSIC HOTEL*** din din Suce Suceav avaa disp dispun unee de 13 came camere re dubl duble, e, 7 simp simple le,, 2 apartamente, aer condiţionat, restaurant cu bucătărie internaţională, terasă, bar, cablu TV, internet, minibus pentru 7 persoane. BEST WESTERN BUCOVINA ***- CLUB DE MUNTE ,din oraşul Gura Humorului este cel de-al cincilea hotel din România inclus în lanţul hotelier mondial ce poartă sigla Best Western, care se alătură hotelurilor Best Western Parc din Bucureşti, Best Western Central din Arad, Best Western Balvanyos şi Best Western Savoy din Mamaia. Best Western Bucovina – club de munte şi-a deschis porţile la 10 august 2008 şi a fost dat în folosinţă la capacitatea maximă maximă în luna luna decemb decembrie rie a acelu aceluiaş iaşii an. Amp Amplas lasare areaa hotelu hotelului lui în aprop apropier ierea ea dealu dealuril rilor or împădurite din Gura Humorului, arhitectura deosebită a hotelului şi rafinamentul liniei de design interior au contribuit la desemnarea standardului de patru stele oferite de Ministerul Turismului în luna aprilie 2009 şi au clasat Best Western Bucovina în topul celor mai renumite hoteluri din zonă. Hotelul dispune de: 130 camere ( 84 duble, 38 single, 4 garsoniere, 2 apartamente VIP, 2 camere VIP). Mobilier nou, în stil gotic, TV cablu, acces internet, minibar Restaurant cu o capacitate de 170 locuri, preparate culinare specifice zonei, bucătărie internaţională, salon de mic dejun cu 80 de locuri, bar cu o capacitate de 45 de locuri 25
5 săli de conferinţă modern echipate activităţi outdoor (tenis de câmp, ciclism montan, vânătoare, pescuit, parapantă, schi şi săniuş, plimbări) room- service parcare privată salon de fitness cu saună, jacuzzi, masaj programe turistice variate variate spre locaţiile de interes interes turistic din zonă.
2.1.1.2 VILELE Vilele sunt edificii de cazare mai vechi, cele mai multe prezentând funcţie de cazare exclusivă.(vezi exclusivă.(vezi tabelul nr.3). Tabel nr. 3 UNITATEA LOCALITATEA NR. % NR. % CĂI CAMERE LOCURI DE DE ACCES CAZARE ROMANA GURA 7 6,48 15 15 6,0 DN17 VILLA*** HUMORULUI VILA CR CRISTIAN GURA 5 4,62 15 15 6,0 DN17 HUMORULUI VILA ELENA GURA 6 5,55 12 12 4,8 DN17 HUMORULUI VILA MARIAN GURA 6 5,55 18 18 7,2 DN17 GUMORULUII VILA MUSETTI VATRA DORNEI 10 9,25 21 8,4 DN17 VILA RARĂU* VATRA DORNEI 10 9,25 20 8,0 DN17 VILA VATRA DORNEI 10 9,25 24 9,6 DN17 CĂLIMĂNEL*** VILA CÂMPULUNG 10 9,25 24 9,6 DN17A „SF. GHEORGHE” MOLDOVENESC VILA IRINA VAMA 5 4,62 10 4,0 E85 VILA FABIAN GURA 7 6,48 15 15 6,0 DN17 HUMORULUI VILA MARIKA DĂRMĂNEŞTI 6 5,55 18 7,2 DN17 VILA LUCAN VAMA 5 4,62 15 6,0 E85 VILA MONA BOROAIA 5 4,62 10 4,0 DN17 VILA MOLIDUL VAMA 7 6,48 15 6,0 E85 VILA CODREA MOLDOVIŢA 4 3,70 8 3,2 DN17A VILA CAMPLAY VORONEŢ 5 4,62 10 4,0 DN17 TOTAL 16 108 100 25 250 100
26
VILA „SF. GHEORGHE” este situată în Câmpulung Moldovenesc şi are o capacitate de cazare de 24 de locuri în: - 2 camere cu un pat - 2 camere cu 2 paturi - 6 camere cu 3 paturi Facilităţile oferite sunt: sufragerie, meniu pensiune completă, bucătărie la dispoziţia turiştilor, TV în cameră, parcare, grupuri sanitare proprii, băi cu cadă şi duş.
2.1.1.3 PENSIUNILE TURISTICE Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru găzduire şi servirea mesei cu capacitate între 3 şi 20 camere funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi servicii de pregătire şi servire a mesei (vezi tabelul nr.4).. Tabel nr.4 UNITATEA LOCALITATEA NR % NR.LOCURI % CĂI CAMERE CAZARE DE ACCES CASA ALBĂ*** SUCEAVA 32 17,6 64 17,4 DN17 8 CASA CRISTI SUCEVIŢA 5 2,76 10 2,73 DN17 MAISON DE MĂNĂSTIREA 3 3,70 6 1,63 DN17 BUCOVINA HUMORULUI PENSIUNEA RĂDĂUŢI 8 4,41 17 4,64 DN17A „FAST” PENSIUNEA SUCEVIŢA 4 2,20 11 3,00 DN17 PELIŞORUL BUCOVINEI PENSIUNEA ARINA SUCEVIŢA 5 2,76 10 2,73 DN17 PENSIUNEA LETIŢIA SUCEVIŢA 5 2,76 10 2,73 DN17 PENSIUNEA CÂMPULUNG 5 2,76 10 2,73 DN17 „VOGUE PLUS” MOLDOVENESC PENSIUNEA VATRA 20 11,0 40 10,9 DN17 „MĂRUL DE AUR” MOLDOVIŢEI 4 PENSIUNEA CÂMPULUNG 5 2,76 10 2,73 DN17 „DUMINĂRIDAN” MOLDOVENESC PENS PENSIU IUNE NEA A „MINI „MINION ON”” CÂMP CÂMPUL ULUN UNG G 6 3,31 12 3,27 DN17 MOLDOVENESC PENS PENSIU IUNE NEA A „LU „LUCE CEX” X” CÂMPU ÂMPUL LUNG 5 2,76 10 2,73 DN17 MOLDOVENESC PENSIUNEA CÂMPULUNG 7 3,86 14 3,82 DN17 „CRIZANTEMA” MOLDOVENESC PENSIUNEA „MARIA” CÂMPULUNG 5 2,76 10 2,73 DN17 27
MOLDOVENESC PENSIUNEA CÂMPULUNG „RIDANA” MOLDOVENESC PENSIUNEA VATRA „ADY&KATY” MOLDOVIŢEI PENSIUNEA VATRA „CECILIA” MOLDOVIŢEI PENS PENSIU IUNE NEA A LUCA LUCAN N VAMA VIOREL CASA LUCREŢIA VAMA PENSIUNEA ARINA SUCEVIŢA PENSIUNEA SUCEVIŢA TURISTICĂ”ANDREW ” PENSIUNEA „MIHAI” SUCEVIŢA PENSIU PENSIUNEA NEA „LUNC „LUNCA A VTRA DORNEI DORNEI” PENSIUNEA VAMA „MOROŞAN” CASA BUBURUZAN COMUNA MĂNĂSTIREA HUMORULUI TOTAL 25
6
3,31
12
3,27
DN17
5
2,76
10
2,73
DN17A
6
3,31
12
3,27
DN17A
3
3,70
6
1,63
E85
10 5 10
5,52 2,76 5,52
20 10 20
5,46 2,73 5,46
E85 DN17 DN17
3 5
3,70 2,76
6 10
1,63 2,73
DN17 DN17
6
3,31
12
3,27
E85
7
3,86
14
3,82
DN17
181
100
366
100
CASA ALBĂ*** situată în oraşul Suceava, dispune de 5 camere duble cu 2 paturi, 9 camere duble de lux cu 2 paturi, 5 apartamente matrimoniale. Camerele sunt dotate cu încălzire centrală, baie proprie, telefon, Tv cablu, minibar. Alte facilităţi oferite mai sunt: sală de conferinţe, room- service, servicii de spălătorie, secretariat, internet, fax, doctor la cerere, parcare păzită. PENSIUNEA „FAST ” situată în Rădăuţi pe DN17A (Rădăuţi- Suceava) la 38 Km de Suceava, dispune de 17 locuri de cazare în 5 camere cu 2paturi, 2 camere cu pat condiţionat, baie proprie, TV, parcare, parcare, restaurant cu22 cu22 de locuri. PENSIUNEA „VOGUE PLUS ” situată în Câmpulung Moldovenesc, oferă 5 camere cu 2 paturi, centrală termică proprie, grădină exterioară, parcare, garaj, salon de servit masa, agrement de interior (biliard, remmy etc.), fax, internet. 2.1.1.4 PENSIUNI AGROTURISTICE Activitatea de turism din cadrul pensiunilor agroturistice cuprinde servicii de cazare, masă, agrement, precum şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului.(vezi tabelul nr.5) Tabel nr.5 UNITATEA LOCALITATEA NR. % NR.LOCURI % CĂI DE CAMERE DE ACCES CAZARE CASA BIANCA POJORÂTA 5 5,0 15 5,79 DN17 CASA POJORÂTA 4 4,0 12 4,63 DN17 28
BEDRULE PENSIUNEA „A LA FERME” BALADA OBCINILOR PENSIUNEA CODRIŞOR PENSIUNEA BOTEZ PENSIUNEA CĂLIN CANDREA DAFINA CASA ANA CASA ANCA CASA NINA CASA VICTOR PENSIUNEA BUJOREANU PENSIUNEA CHITRIUC ELENA PENSIUNEA CHIVARU IACOB PENSIUNEA ILINCA PENSIUNEA TAMPAN MARCEL PENSIUNEA ILIE CONSTANTIN TOTAL
MĂNĂSTIREA HUMORULUI ILIŞEŞTI
5
5,0
15
5,79
DN17
5
5,0
10
3,86
DN17
SUCEVIŢA
6
6,0
12
4,63
DN17
BROŞTENI
4
4,0
10
3,86
DN17
VAMA
6
6,0
15
5,79
E85
CIOCĂNEŞTI
4
4,0
10
3,86
E85
VORONEŢ VAMA VAMA VAMA VATRA MOLDOVIŢEI PUTNA
5 4 7 5 7
5,0 4,0 7,0 5,0 7,0
15 12 18 15 15
5,79 4,63 6,94 5,79 5,79
DN17 E85 E85 E85 DN17A
5
5,0
15
5,79
DN17
DORNA ARINI
6
6,0
15
5,79
DN
VF. DEALULUI
7
7,0
15
5,79
DN17
POJORÂTA
5
5,0
15
5,79
DN17
VTRA DORNEI
10
10,0
25
9,65
DN17
18
100
100
259
100
2.1.1.5 CABANE TURISTICE În judeţul Suceava întâlnim 4 cabane turistice şi anume(vezi tabelul nr.6)
UNITATE
LOCALITATE
CABANA „IZVORUL GIUMALĂU” CABANA DRĂGUŞINA CABANA”ŞURA
POJORÂTACORLATENI
Tabel nr.6 NR.CAMERE % NR % CĂI LOCURI DE ACCE 7 21,87 14 14 19,7 DN17 1
SUCEVIŢA
4
12,5
CÂMLULUNG
6
18,75 18 29
9
12,6 7 25,3
DN17 DN17
HAIDUCILOR MOLDOVENESC 5 CABANA CÂMPULUNG 15 46,87 30 42,2 DN17 SCHIORULUI MOLDOVENESC 5 TOTAL 4 32 100 71 100 CABANA „IZVORUL GIUMALĂU ” se află în rezervaţia de urşi „Pojorâta – Corlăteni” într-o zonă deosebit de frumoasă cu potenţial turistic imens. Fauna şi flora regiunii în care se află cabana sunt foarte bogate cuprinzând cele mai diverse specii. Întreaga zonă este împânzită de frumuseţi ale naturii şi de vestigii istorice şi culturale de mare importanţă în cultura română. Cabana poate fi punct de plecare la vânătoare sau pescuit, pentru parcurgerea de trasee montan mon tanee sau sau alpini alpinism, sm, sau sau pentru pentru drumeţ drumeţii ii în rezerv rezervaţi aţiile ile din împrej împrejuri urimi mi şi excurs excursii ii la monumentele din zonă. De asemenea, pornind de la cabană pot fi vizitate Salina Cacica, Schitul Sf. Ioan de la Corlăteni, Sihăstria Rarăului şi mănăstirile din Bucovina. Servicii oferite • cazare: - 7 camere cu câte 2 paturi - duş şi toaletă proprie - apă caldă permanentă - încălzire centrală - living cu şemineu - TV cablu • masă : - mic dejun (inclus în preţul preţul cazării) - dejun şi cină la comandă - bucătărie la dispoziţia clientului - preparate specifice zonei - băuturi diverse • divertisment: - tenis de masă - jocuri de societate - pescuit de păstrăv în lac - pârtie de schi şi săniuş -vânătoare
Amplasare Din Câmpulung Moldovenesc pe DN17 spre Vatra Dornei, se ajunge în comuna Pojorâta. De aici, se mai parcurg 4 Km până în satul Corlăteni iar la 1 Km de acest sat se găseşte cabana „Izvorul Giumalău”. 2.1.1.6 HANURI TURISTICE În judeţul Suceava întâlnim un singur han turistic numit „ Hanul Unirea” situat în Câmpulung Moldovenesc. Moldovenesc. Hanul dispune de 5 camere cu câte 3 paturi fiecare.
2.1.1.7 TABERELE DE VACANŢĂ Taberele de vacanţă se includ bazei turistice secundare, fiind valorificate în special în perioada caldă a anului, neprezentând neprezentând dotări speciale. speciale. În Judeţul Suceava există 3 tabere de vacanţă şi anume:(vezi tabelul nr.7)
UNITATE
LOCALITATE
NR. % CAMERE 30
Tabel nr. 7 NR.LOCURI CAZARE
DE %
TABĂRA BUCŞOAIA TABĂRA BUCOVINA TABĂRA BALADA TOTAL
FRASIN
110
RĂDĂUŢI
25
GURA HUMORULUI 3
70
205
53,6 5 12,1 9 34,1 4 100
780
58,91
100
7,55
444
33,53
1324
100
TABĂRA BUCŞOAIA este situată în comuna Frasin, pe DN Suceava- Vatra Dornei, la confluenţa dintre râurile Suha şi Moldova, ocupând o suprafaţă de 16 hectare. Tabăra dispune de 780 de locuri de cazare pe serie. Din totalul de 780 locuri pe serie, 556 locuri sunt permanente şi 224 224 sunt sezoniere. sezoniere. Modalitatea de a ajunge la tabără este: - staţia de debarcare este gara gara CFR Frasin, distanţa până la tabără tabără este de 800 m. Cazarea în această tabără se face în 2 blocuri şi 28 de căsuţe: - Bloc Moldova _ o clădire cu 60 apartamente având câte 5 paturi fiecare, dotate cu grup sanitar propriu şi duşuri cu apă caldă. - Bloc Bucovina - o clădire de tip internat cu camere a câte 8 paturi fiecare, cu grupuri sanitare proprii fără duşuri. - 28 căsuţe- cu câte 8 locuri fiecare, dotate cu câte o chiuvetă, iar grupurile sanitare sunt exterioare. Ca dotări suplimentare există sală de sport, teren de handbal, fotbal, tenis, se pot organiza discoteci în aer liber. •
Trasee turistice ce se pot face din tabără sunt: • Bucşoaia – M- rea Suceviţa- Marginea- M- rea Putna- Rădăuţi- M- rea Arbore- Cacica • M- rea Humorului- M-rea Voroneţ- Bucşoaia • Bucşoaia- C. Porumbescu- Suceava- M- rea Dragomirna- Botoşani- Ipoteşti- Bucşoaia
TABĂRA BUCOVINA este situată în oraşul Rădăuţi. Staţia de debarcare este gara CFR Rădăuţi, distanţa până la tabără fiind de 1000 m. Tabăra dispune de 100 locuri de cazare pe serie. Cazarea se face într-un bloc tip internat cu 25 camere a câte 4 paturi cu grupuri sanitare proprii. Tabăra mai dispune de teren de fotbal, handbal, sală de tir cu arcul, un club, discotecă. Trasee turistice ce se pot efectua sunt: • Rădăuţi- M-rea Putna- M-rea Suceviţa- M-rea Moldoviţa- M-rea Voroneţ. • Rădăuţi- Suceava- Botoşani- Ipoteşti- M-rea Dragomirna- Rădăuţi. TABĂRA BALADA este amplasată în parcul dendrologic al oraşului Gura Humorului, într-un decor montan, pitoresc. Staţia de debarcare fiind staţia CFR Gura Humorului, distanţa până la tabără fiind de cca 1000 m. Tabăra dispune de 444 locuri de cazare pe serie. Cazarea se face într-un bloc şi 10 căsuţe de lemn. Tabăra mai dispune de 2 terenuri de fotbal, 1 de handbal, parc de joacă pentru copii, discotecă. Se pot organiza drumeţii la M-rea Voroneţ şi M-rea Humorului. Un alt traseu traseu turistic fiind Gura Humorului- Ciprian Porumbescu- Suceava- Marginea- M-rea Putna- Rădăuţi- M-rea Arbore- Cacica- Gura Humorului. 31
2.1.1.8 CAMPINGURI Campingul este o formă de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote, utilizând pentru un sejur mai mai mult sau mai puţin prelungit, prelungit, un echipament echipament adecvat. În judeţul Suceava întâlnim 2 campinguri:(vezi tabelul nr.8) Tabel nr. 8 UNITATEA LOCALITATEA NR.LOCURI % CĂI DE ACCES CAMPING FĂLTICENI 18 47,3 E85 „AUTO TURIST” 6 CAMPING „RUNC” VATRA DORNEI 20 52,6 DN17 3 TOTAL 2 38 100
2.1.2.CĂILE DE COMUNICAŢIE Asigură accesul spre obiectivele turistice, influenţând gradul de valorificare şi punere în valoare a potenţialului turistic. Căile de comunicaţie au o repartiţie inegală atingând densităţi mult mai mari în regiunea de podiş faţă da partea vestică, muntoasă a judeţului.
2.1.2.1. CĂILE RUTIERE Reţeaua drumurilor publice din judeţul Suceava are o lungime totală de 2296 km (1978).Din acestea revin drumurilor naţionale, integral asfaltate iar 1812 Km – drumurilor judeţene şi comunale comunale ( din care 533 533 Km asfaltate). În afara acestora, în scopuri turistice se pot folosi drumurile forestiere, în general bine întreţinute. Principala arteră rutieră este drumul european E85, care străbate teritoriul judeţului pe la Siret – Suceava –Fălticeni- Drăguşeni. Alte căi rutiere importante sunt DN17 ( Suceava- Gura Humorului- Câmpulung- Vatra Dornei- Poiana Stampei- Bistriţa) trecut în categoria drumurilor europene E571, apoi DN17A ( Câmpulung- Sadova- Vatra- Moldoviţei- Marginea- Rădăuţi- Bălcăuţi), DN17B (pe Valea Bistri Bistriţei ţei,, în aval aval de Vatra Vatra Do Dorne rnei), i), DN18 DN18 ( spre spre Maram Maramure ureş), ş), DN29 DN29 (Suce (Suceava ava-- Salce SalceaaDumbrăveni- Botoşani) şi DN29A ( Suceava- Zvoriştea- Dorohoi). Princi Principa palel lelee zone zone şi obiec obiectiv tivee turist turistice ice situat situatee în afara afara drumur drumurilo ilorr naţio naţiona nale le sunt sunt racordate la acestea prin drumuri judeţene sau comunale modernizate.
2.1.2.2 CĂILE FERATE Cea mai importantă linie feroviară este magistrala Bucureşti- Suceava- Vicşani- KievVarşov Varşoviaia- Mosco Moscova va.. Din acest acestea ea se despr desprind indee import important antaa linie linie transc transcarp arpati atică că Sucea SuceavavaCâmpulung- Beclean Beclean şi mai departe Dej, cu ramificaţiile ramificaţiile Vama- Moldoviţa (20Km); (20Km); PojorâtaFundu Fundu Moldov Moldovei ei (7 Km); Km); Dealu Dealu Floren Florenii- Dorniş Dornişoar oaraa (22 Km) şi apoi apoi câtev câtevaa căi căi ferate ferate secundare: Dolhasca- Fălticeni (25 Km); Vereşti- Botoşani (474Km); Dărmăneşti- Păltinoasa (34 Km) şi Dorneşti- Rădăuţi- Gura Putnei- Nisipitu (59 ( 59 Km).
32
O altă cale ferată importantă este Cluj- Suceava- Iaşi. Căile ferate (424 Km lungime) reprezintă şi ele căi de acces spre zonele sau centrele turistice ale judeţului.
2.1.2.3 CĂILE AERIENE Căile aeriene sunt reprezentate de următoarele: • Aeroportul Salcea situat la 14 Km de oraşul Suceava, cu posibilităţi pentru traficul internaţional şi asigurare, la cerere a serviciilor de vamă- graniţă. • Aeroportul Floreni, situat la 10 Km de oraşul Vatra Dornei. • Helioporturi în localităţile Putna, Voroneţ, Vatra Moldoviţei şi Suceviţa.
2.2. TIPURI ŞI FORME DE TURISM PRACTICATE 2.2.1. TURISMUL BALNEAR Turismul balnear este practicat de către adulţi şi persoane de vârsta a treia pentru tratarea unor afecţiuni ce se înscriu într-o paletă destul de largă, valorifică factorii naturali de cură cum ar fi apele termale minerale, mofetele, climatul de cruţare, aerul ionizat şi nepoluat, în tot timpul anului. Cuprinde sejururi de odihnă, cure profilactice, tratamente balneo – medicale sau de recuperare şi reintegrare în activitate. Are un pronunţat caracter social şi susţine din punct de vedere economic întreţinerea dotărilor de tratament, mai ales în extrasezon, fiind parţial susţinut din fondurile de asigurări sociale şi sindicale.În judeţul Suceava,turismul balnear este practicat în oraşul Vatra Dornei. Aflat la 105 Km depărtare de Suceava şi la 40 Km de Câmpulung Moldovenesc, municipiul Vatra Dornei deschide porţile unei depresiuni intramontane situate la o altitudine la o altitudine de aproximativ 800 m. Învecinată la nord cu comuna Iacobeni, Iacobeni, la sud- vest de comuna comuna Dorna Cândrenilor , la sud- est cu Dorna Arini şi la sud cu comuna Şaru Dornei, staţiunea este piatra de hotar pentru râurile Bistriţa Aurie şi Dorna. Vatra Dornei a fost atestată documentar în anul 1410, iar primele înscrieri de dezvoltare a potenţialului balneoclimateric au avut loc între anii 1807-1811. În 1775 Vatra Dornei ca şi Nordul Moldovei a intrat în componenţa Imperiului Habsburgic. Adevărata dezvoltare a oraşului a început după ce au fost cunoscute de către autorităţile austriece, calităţile curative ale izvoarelor minerale şi a turbariilor din zonă. În 1845 se construieşte la Vatra Dornei primul stabiliment balnear. În a doua jumătate a sec XIX începe amenajarea şi modernizarea staţiunii prin captări de izvoare, prin aplicarea primelor tratamente de nămol cu turbă şi mai ales prin construirea în 1895 a instalaţilor balneare moderne. După un scurt regres provocat de primul război mondial, oraşul şi staţiunea Vatra Dornei cunosc o nouă înflorire. În 1944 instalaţiile balneare au fost complet distruse de trupele germane în retragere, aceasta punând problema refacerii aproape totale a staţiunii şi a dezvoltării ei. După cel de-al doilea război mondial s-au ridicat noi construcţii balneare şi cartiere de locuinţă, impunându-se ca şi unul dintre centrele de importanţă naţională pentru practicarea sporturilor de iarnă (schiul şi sania). În acelaşi timp, oraşul cunoaşte şi o dezvoltare industrială bazată în principal pe valorificarea resurselor locale (patru ramuri principale: forestieră, minieră, industrializarea şi comercializarea apelor minerale, creşterea vitelor şi comercializarea produselor lactate). Marea densitate a izvoarelor cu ape termale din zonă şi vecinătatea Munţilor Călimani (sud), Suhard (nord- vest), Giumalău (nord- est) au conferit staţiunii renumele de „perla
33
Buco Bucovi vine nei” i” şi în acel acelaş aşii timp timp au cont contri ribu buit it la titl titlul ul de cea cea ma maii valo valoro roas asăă staţ staţiu iune ne balneoclimaterică a României. Staţiunea Vatra Dornei deţine o bogată tradiţie în tratarea unor boli cu ajutorul apelor minerale. Apele minerale din staţiune cât şi cele din Bazinul Dornelor constituie „materia primă” pentru mii de proceduri proceduri care se efectuează efectuează în modernele modernele baza de tratament. Factorii naturali oferiţi de zonă, apele minerale carbogazoase, hipotone, bicarbonate sodice, calcice şi magneziene, la care se adaugă nămolul de turbă din Tinovu Mare şi Poiana Stampei, sunt exploatate de personalul specializat din bazele de tratament pentru a veni în spriji sprijinul nul celor celor care care dores dorescc să-şi să-şi întreţ întreţină ină sănăta sănătatea tea prin prin mijloa mijloace ce natur naturale ale,, dar şi pentru pentru persoanele cu diverse diverse afecţiuni, afecţiuni, care necesită tratamente tratamente curative şi de recuperare. recuperare. Pot beneficia de factorii naturali persoanele cu surmenaj fizic şi psihic ( intelectual), cu tulburări funcţionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate în mediu toxic, microtraumatisme. Aceştia reacţionează favorabil la aeroterapie, cura de tern şi antrenare, kinetoterapie la sală şi bazin, hidroterapie cu băi carbogazoase, băi de plante medicinale, electroterapie. Staţiunea dispune de 2 baze de tratament cu căzi pentru băi carbogazoase, pentru nămol şi secţii de hidroterapie. Aceste baze de tratament desfăşoară programe medicale complexe pentru tratarea afecţiunilor aparatului cardio- vascular, ale aparatului locomotor şi pentru vindecarea diverselor boli asociate, cum sunt cele ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli endocrine, boli boli ale sistemului nervos, nervos, digestiv şi de metabolism. metabolism.
Obiectivele turistice din oraşul Vatra Dornei Parcul oraşului este amenajat la poalele Dealului Negru şi se întinde pe o suprafaţă de 50 ha. Parcul a fost declarat rezervaţie dendrologică a Academiei Române fiind şi principala zonă de concentrare a izvoarelor minerale, îşi încântă vizitatorii prin multitudinea spaţiilor verzi frumos amenajate şi prin prezenţa unui număr mare de veveriţe. ∗ Muzeul orăşenesc înfiinţat în 1954, în prezent are 3 secţii: arta plastică contemporană, ştiinţele naturii şi cinegetica. Secţia de artă este amenajată în clădirea primăriei, secţia de ştiinţe este axată prezentarea faunei şi florei dornene: peşte şi batracieni din bazinul Bistriţei, păsări, mamifere mamifere etc., secţia secţia de cinegetică cinegetică se referă la fondul fondul de vânătoare vânătoare al zonei, zonei, fiind organizată organizată tematic: istoric, resturi ale unor animale dispărute, unelte de vânătoare şi trofee. Cheia Zugreni se află la 20 Km de Vatra Dornei într-un loc în care Bistriţa şi-a creat cu greu drum între masivul Giumalău şi zidul uriaş al Pietrosului Bistriţei; cheia are un traseu sinuos prezentând în amonte o depresiune de braţe care prind între ele o stâncă masivă de peste 60 m. Cheia Zugreni este declarată rezervaţie geologică şi floristică. ∗ Pasul Păltiniş (1250m) asigură legătura dintre Ţara Dornelor şi cursul mijlociu al Bistriţei, este un minunat punct de belvedere, fiind situat în zona de jonţiune a Munţilor Călimani cu Munţii Bistriţei. ∗ Rezervaţia Tinovu Mare se află pe teritoriul comunei Poiana Stampei şi are o suprafaţă de 675 ha, este cea mai mare rezervaţie de turbă din ţara noastră şi prezintă un interes ştiinţific deosebit. Aici s-au păstrat, sedimente, relicve din diverse epoci climaterice cu vechime de multe zeci de milenii. Traseele turistice montane ce se pot realiza cu plecare din staţiunea Vatra Dornei sunt: • Vatra Vatra Dornei Dornei-- Vârful Vârful Diecil Diecilor or (1300m (1300m-- capăt capăt telesc telescaun aun))- Ap Apaa ReceRece- 12 Apo Aposto stoli li (Creasta Călimanului)- 7 ore. Marcaj: triunghi albastru. • Vatr Vatraa Do Dorn rnei ei-- Vârfu Vârfull Barn Barnar arel el-- Ob Obci cina na Mică Mică (rami (ramifi fica caţie ţie Gium Giumal alău ău))- Caba Cabana na Mestecăniş- 6 ore. Marcaj: bandă albastră.
34
Vatra Dornei- Dealul Drâncani- Obcina Mică- Vârful Giumalău (cabana Giumalău 5 ore)- Cabana Rarău- 9 ore. Marcaj: cruce roşie până la Obcina Mică, apoi bandă roşie. • Vatra Dornei- Vârful Runc- Vf. Ouşorul (1639m- 2 ore)- Schitul Recele (creasta Suhardului)- 7 ore. Marcaj : bandă albastră. În Bazinul Dornelor se pot practica următoarele sporturi: • River rafting pe râul Bistriţa. • Mountainbike- există o variantă reţea de drumuri forestiere ce deschid accesul către traseele montane de creastă. • Schi de tură- în sezonul rece toate traseele se pretează acestui tip de sport. • Parapanta- Vf. Ouşorului, Călimani, Barnard, Suhad. Din Vatra Dornei se organizează excursii către mănăstirile din Bucovina, Moldova şi Maramureş. Pe lângă staţiunea Vatra Dornei, mai există o staţiune climaterică la Câmpulung Moldovenesc şi o localitate cu izvoare minerale Dorna Candrenilo •
2.2.2. TURISMUL RELIGIOS Turismul religios constă în pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult, considerate sfinte de diferite religii. În aceeaşi măsură, marile sărbători de cult (Crăciun, Paşti), hramurile mănăstirilor şi bisericilor atrag, în perioadele sărbătorilor religioase tradiţionale, un număr considerabil de pelerini. Deşi scopul lor este manifestarea credinţei, comportamentul lor, din punct de vedere al solicitării de servicii turistice, nu diferă de solicitările celor care participă la diferite alte forme de turism( pentru cazare, pentru alimentaţie etc.). Mai mult, aceşti pelerini sunt dispuşi să cheltuiască sume considerabile pentru achiziţionarea de cadouri, amintiri etc. De menţionat că în perioada regimului dictatorial din ţara noastă, turismul religios a fost „ tabu” deşi într-o formă camuflată s-a practicat pe scară largă pe tot cuprinsul ţării. Pe meleagurile binecuvântate ale Bucovinei, salba de mănăstiri este unică în lume prin originalitatea temelor abordate, prin rafinamentul cromatic şi prin excepţionala lor valoare artistică şi arhitecturală. În vremurile tulburi, măcinate de controverse interne şi religioase, epoca strălucitoare a domnitorilor Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu, urmaţi de Movileşti, a lăsat moştenire eternităţii biserici şi mănăstiri fortificate, construcţii ale sec. XV şi XVI, care au rămas înscrise în rândul marilor capodopere ale lumii prin veşmintele lor de frescă exterioară. Este Este vorba vorba de mănăs mănăstiri tirileH leHumo umor, r, Moldov Moldoviţa iţa,, Arbore Arbore,, Vorone Voroneţ,ţ, Sucevi Suceviţa, ţa, Putna Putna şi Dragomirna. MĂNĂSTIREA HUMOR • Mănăstirea Humor aflată la 6 Km de oraşul Gura Humorului, ( DN17 Suceava- Gura Humorului, - Vatra Dornei- Cluj) se regăseşte în salba locaşurilor cu faţade pictate din Bucovina şi poartă hramul „ Adormirea Maicii Domnului”. În aceste locuri au existat pe rând două aşezăminte mănăstireşti. Din cel mai vechi, care datează din timpul lui Alexandru cel Bun, au mai rămas doar câteva urme de ziduri, aflate lângă drumul care străbate centrul satului. În anul 1530, mănăstirea, minată, în împejurimi necunoscute, a fost reconstruită pe un nou amplasament de către voievodul Petru Rareş. Fresca exterioară este cea mai veche decorare de acest fel din ţară şi a fost realizată de meşterul Toma. Pictura peretelui nordic al bisericii a fost în mare parte ştearsă de intemperii. Scenele pictate ale peretelui dinspre partea de nord sunt de o deosebită frumuseţe şi prezintă pe o suprafaţă mare Imnul acatist. Absidele bisericii cuprind cinul, rugăciune a tuturor sfinţilor, proprie numai picturii exterioare din Bucovina. Pictura interioară parţial realizată de către 35
zugrav zugravul ul Toma, Toma, păstre păstrează ază schema schema iconog iconograf rafică ică care care accen accentue tueaz azăă mişca mişcarea rea şi umanis umanismul mul expresiilor. Sunt remarcabile icoanele de factură bizantină (sec. XVI), portretele ctitorilor (firidele gropniţei) şi pietrele de mormânt. MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA , ctitorie a domnitorului Petru Rareş şi punând • hramul „ Buna Vestire” este a doua după Humor şi ultima cu pridvor deschis. Arhitectural, ea păstrează tainiţa deasupra camerei mormintelor, firide la abside şi ocniţe sub cornişă, caracteristici reprezentative ale epocii lui Ştefan cel Mare. Chenarele ferestrelor şi uşilor sunt dispuse în arc frânt cu rozete în trifoi, de înrâurire gotică, iar soclul din piatră cioplită creşte în partea superioară simbolizând locul de odihnă. Planul clădirii este triboltat, iar bolta pronaosului este mai puţin obişnuită, ea ea sprijinindu-se pe opt opt arce în loc de patru. patru. Pictura interioară respectă aceleaşi tehnici care se regăsesc şi la restul mănăstirilor, însă scena Răstignirii din naos este socotită cea mai valoroasă realizare din bisericile Bucovinei. Pictura exterioară este foarte asemănătoare cu fresca de la Humor şi este completă imagistic şi bogată cromatic. În pridvor, scena „Judecăţii de apoi” îl include şi pe Mahomed, iar pe faţada sudică este bine conservat Imnul acatist şi Ruga lui Moise. La mănăstirea Moldoviţa se păstrează două epitafe din vremea lui Ştefan cel Mare, un jilţ din vremea lui Petru Rareş şi analoghii din secolul al- XVII- lea. Mănăstirea Moldoviţa are şi un muzeu care reuneşte manuscrisele din sec. XV în care se fac referiri la modul de organizare a şcolii mănăstireşti şi la activităţile culturale în general. BISERICA ARBORE este situată în comuna cu acelaşi nume pe DJ 209F, • pe valea râului Solca. Biserica Biserica este zidită de către Luca Luca Arbore, hatman al Sucevei, Sucevei, în anul 1503. Biserica are un plan dreptunghiular la exterior, este zidită din piatră brută, fără turbă şi cu un fals trilobat la interior (trilobat = plan arcuit în formă de trifoi sau crin). Pictura interioară îl înfăţişează pe ctitor şi familia sa, figurile acestora fiind portretizate în stil laic. Pictura exterioară a fost realizată în 1541 de zugravul Dragoş iar temele „ Moartea dreptului dreptului”, ”, „ Moartea păcătosulu păcătosului”, i”, „Legenda „Legenda fiului risipitor”, risipitor”, „Imnul acatist”, acatist”, „ asediul asediul Constantinopolului”, „ Judecata de apoi” au o valoare deosebită prin aspectul lor inovativ şi prin faptul că se reuşeşte o sinteză îndrăzneaţă intre elementele orientale şi cele accidentale, bine integrate în tradiţie. tradiţie. MĂNĂSTIREA VORONEŢ situată la 5 Km de Gura Humorului, ctitorie a lui • Ştefan cel Mare şi purtând hramul „Sfântul Gheorghe”, a fost construită în trei luni şi trei săptămâni, ca semn de mulţumire pentru sfaturile date domnitorului în vremuri de restrişte de către Sf. Cuvios Daniel Sihastrul. Încă de la început, mănăstirea a fost binecuvântată de călugări cu viaţă duho duhovn vnic icea easc scăă exce excepţ pţio iona nală lă,, dar dar în anul anul 1875 1875,, după după anex anexar area ea Buco Bucovi vine neii la Impe Imperiu riull Habsburgi Habsburgic, c, activitatea activitatea monahală monahală s-a întrerupt, întrerupt, urmând urmând a fi reluată la 1 aprilie19 aprilie1991, 91, de data aceasta cu o obşte de călugăriţe. Biserica este o sinteză de elemente bizantine şi gotice, realizate într-o manieră proprie, într-un stil nou şi ingenios, cu o originalitate aparte, stilul arhitectonic moldovenesc. Pictura interioară a Voroneţului urmăreşte modelul iconografiei bizantine şi poartă pecetea epocii lui Ştefan cel Mare. Ea este caracterizată de stilul sobru, concentrat, plin de măreţie, care reduce la esenţă imaginile şi expresiile. Dintre acestea se remarcă scena „Pantocratorului”, „ Cina cea de Taină”, „Împărtăşirea cu pâine a Apostolilor”, „ Împărtăşirea cu vin”, „ Spălarea picioarelor”. Pictura Pictura exterioar exterioarăă a fost realizată realizată sub îndrumarea îndrumarea eruditului eruditului teolog teolog Grigorie Grigorie Roşca Roşca şi este de o excepţională valoare artistică. Cea mai amplă compoziţie este reprezentată de „ Judecata de Apoi”, unică în lume prin elementele de reinterpretare locală a simbolurilor religioase şi prin armoniile cromatice. Compoziţia, structurată pe 5 registre, este considerată de
36
specialişti superioară superioară celor de la Athos şi Composanto Composanto (Pisa) şi este demnă demnă de comparaţia comparaţia cu Capela Sixtină din Roma. Scen Scenel elee real realiz izat atee cu un extra extraor ordi dina narr simţ simţ crea creati tiv, v, cupr cuprin indd elem elemen ente te orig origin inal alee reprezentate de instrumente tradiţionale moldoveneşti (bucium, cobză), peisaje locale, veşminte populare, ştergare, toate fiind redate pe un fond albastru. Sintagma „ albastru de Voroneţ” a făcut înconjurul lumii pentru nuanţele lui excepţionale care nu au mai putut fi redate nicăieri altundeva.
MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA situată în satul cu acelaşi nume, pe valea pârâului Suceviţa la 18 Km sud- vest de oraşul Rădăuţi, este ctitoria familiei de boieri Movilă şi a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVI- lea. Prima ctitorie a Movileştilor a fost o biserică de proporţii mai mici, datând din anul 1581. În timpul domniei lui Petru Şchiopu (1582- 1591), fraţii Movilă, care erau în acea vreme vreme sfetni sfetnicii cii voiev voievodu odului lui,, sfetni sfetnicii cii voievo voievodul dului, ui, au benefi beneficia ciatt de o situaţ situaţie ie econo economic micăă prosperă şi au început construirea actualului complex mănăstiresc, biserica fiind înălţată între anii 1582-1584. Apoi, ctitorii au adăugat zidurile şi turnurile de mănăstire medievală. Arhitectura mănăstirii este tipic moldovenească, din care se disting elemente de artă bizantină şi gotică, la acestea adăugându-se şi caracteristici arhitecturale preluate de la vechile biserici din lemn din Moldova. Pictur Picturaa interi interioar oarăă este este cuprin cuprinsă să pe toate toate supraf suprafeţe eţele le a biseri bisericil cilor, or, iar în privin privinţa ţa subiectelor abordate, temele mai puţin obişnuite pentru zona Moldovei şi caracteristice pentru zona Munteniei redau o notă aparte scenelor prin prezenţa în altar a Cortului Mărturiei. Unică în pictura noastră este iconografia dropniţei ( Viaţa lui Moise), unde apar căţei, purcei, evrei cu căciuli ţuguiate în timp ce Maica Domnului are flori în nimb şi este încorporată unui peisaj montan. Suceviţa, ultima biserică zugrăvită pe faţade din Moldova, este monumentul cu cel mai mare număr de imagini religioase din ţară şi a fost supranumit de Paul Henry „testament al artei vechi moldoveneşti”. moldoveneşti”. Printre cele mai reprezentative teme prezente în pictura exterioară a Suceviţei se află Scara lui Ioan Climax, scenă în care este redată lupta dintre bine şi rău, Arborele lui Ieseu, Friza profeţilor şi filosofilor antichităţii. Mănăstirea Suceviţa are un muzeu propriu care adăposteşte o colecţie de obiecte de certă valoare artistică şi culturală, printre exponate remarcându-se câteva broderii lucrate cu fir de aur, argint, mătase şi perle, datând din secolele XV-XVI, din vremea lui Ştefan cel Mare şi Ieremia Movilă. Printre piesele cele mai importante sunt portretele lui Ieremia şi Simion Movilă, un epitaf brodat cu perle şi tetraevangheliarele ferecate în argint aurit. •
MĂNĂSTIREA PUTNA Până la comuna Putna se merge pe DJ 209E, urmărind valea superioară a Sucevei. Mănăstirea Putna, situată la 72 Km de Cetatea de Scaun a Sucevei este prima şi cea mai importantă ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare. Legenda spune că Voievodul a ales locul pe care urma să fie zidită mănăstirea după ce a tras cu arcul, săgeata înfigându-se pe pământul pe care aceasta se găseşte în prezent. Lucrările de construcţie a bisericii cu hramul „ Adormirea Maicii Domnului” au fost începute la 10 iulie 1466, după cucerirea cetăţii Chilia şi au fost terminate în anul 1469. Mai târziu s-a construit Casa Domnească, chiliile , zidurile de apărare şi turnurile aferente din Turnul tezaurului. •
37
Mănăstirea Putna a fost supusă la numeroase încercări, precum incendii, cutremure, năvăliri şi ocupaţii străine dar nimic din toate acestea nu au reuşit să-i umbrească neasemuita frumuseţe sau să tulbure viaţa monahală din interiorul ei. Arhitectura bisericii se aliniază trăsăturilor generale ale epocii, planul este trilobat, brâul este dispus în torsador şi împarte zidurile, ferestrele sunt dreptunghiulare, specifice stilului gotic. Un element arhitectural special este reprezentat de pridvorul închis care apare pentru prima dată ţn Moldova. Mormântul domnitorului Ştefan cel Mare este acoperit cu marmură albă, iar cripta cu o piatră pe care este dăltuită o frunză de stejar. Zidurile puternice din piatră înconjoară mănăstirea, iar accesul se face prin gangul turnului cu metereze ( sec. XVII-XVIII). Mănăstirea are şi un muzeu care deţine o colecţie de broderii care a fost cotată printre cele mai valoroase din Orientul creştin. Dintre piesele caracteristice vremii, Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop (1477) este cel mai vechi portret brodat în mărime naturală din arta moldovenească. În cadrul muzeului mai sunt expuse manuscrise, tetraevangheliarul de la Humor şi alte două din 1488-1507 la fel de celebre, ferecăturile din argint ale manuscriselor, cădelniţa decorată de stema Moldovei, cruci, icoane, potire şi piese sculptate în lemn.
CHILIA LUI DANIEL SIHASTRUL, povăţuitor înţelept al lui Ştefan cel Mare, al călugărilor din întreaga Bucovină şi al multor credincioşi din vremea lui. Născut la începutul secolului al- XV- lea într-un sat din apropierea oraşului Rădăuţi, Sf. Daniel Sihastrul s-a călugărit cu numele de David, la vârsta de 16 ani. După o vreme a primit schima cea mare cu numele de Daniil şi simţind nevoia de mai multă linişte s-a retras la Putna, pe malul pârâului Viţeul, unde şi-a săpat o chilie în stâncă. După uciderea tatălui său la Reuseni, Ştefan cel Mare primeşte mângâiere şi înbărbătare din partea lui Daniil şi îi este proorocit de către acesta că va ajunge domnitor. Tot la îndemnul Sf. Daniil Sihastrul, Ştefan cel Mare a construit mănăstirea Putna. •
MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA , aflată în comuna Mitocul Dragomirnei, la 12 Km de Cetatea de Scaun a Sucevei, a fost construită în primele trei decenii ale secolului al XVII-lea XVII-lea şi este ctitoria marelui cărturar cărturar şi miniaturist miniaturist Anastasie Anastasie Crimca şi a marelui marelui logofăt logofăt Luca Stoici. Biserica are planul dreptunghiular şi impresionează prin măreţie, fiind cea mai înaltă din Moldova şi deosebit de îngustă, ceea ce îi dă o extraordinară zvelteţe. Construită din piatră neşlefuită brută, Dragomirna are aspectul unei cetăţi medievale, o adevăr adevărată ată bijute bijuterie rie arhite arhitectu ctural ralăă care care surpri surprinde nde atât atât prin prin ma masiv sivita itate te cât cât şi prin prin elegan eleganţă. ţă. Ferestrele sunt de factură gotică iar turba din piatră este ornamentată geometric cu broderii de inspir inspiraţi aţiee cauca caucazia ziană nă şi prezin prezintă tă unele unele asemă asemănăr nării cu biseri biserica ca Trei Trei Ierarh Ierarhii din Iaşi. Iaşi. Este Este înconjurată de ziduri din piatră, puternice contraforturi şi turul de clopotniţă cu gang de intrare. Pictura Pictura interioară interioară aparţine meşterilor meşterilor Crăciun, Crăciun, Matieş, Ignat şi Grigorie, care au împodobit împodobit naosul cu medalioane, şi care au reuşit să creeze un ansamblu unitar ce reuneşte în mod armonios elemente ale mediului înconjurător. Muzeu Muzeull mănăs mănăstiri tiriii Dragom Dragomirn irnaa însume însumeaz azăă mărtur mărturii ii ale creaţi creaţiilo ilorr de cultur culturăă şi artă artă medievală, precum şi crucea sculptată în abanos, acoperămintele de vase liturgice, broderii cu fir de aur şi argint, lumânările care s-au aprins la sfinţirea bisericii mari. Cu mănăstirea Dragomirna se încheie circuitul mănăstirilor din Bucovina, astfel că oraşul Gura Humorului este o localitate aflată pe circuitul acestor mănăstiri: Voroneţ, Humor, Arbore, Moldoviţa, Suceviţa, Putna, care prin valoarea deosebită a picturilor exterioare, au făcut ca ele să fie înscrise în patrimoniul culturii universale şi incluse în evidenţa U.N.E.S.C.O. Toate Toate acest acestee mănăst mănăstiri iri oferă oferă cazare cazare peste peste noapte noapte turişt turiştilo ilorr care care vizite viziteaz azăă aceste aceste mănăstiri. •
38
2.2.3 TURISMUL RURAL Turismul rural îşi desfăşoară activitatea în spaţiul rural şi dispune de o structură funcţională de servicii de cazare eterogenă. Entităţile organizatorice ale turismului rural sunt structuri special amenajate în scopul realizării funcţiunilor pentru care au fost concepute, atât din punct de vedere al utilizării cadrului construit, cât şi din punct de vedere al serviciilor. Dintre structurile turismului rural care se dezvoltă în spaţiul rural fac parte: pensiuni turistice, moteluri, campinguri, tabere şcolare, tabere de creaţie artistică, sate de vacanţe, tabere pentru activităţi ecologice şi alte forme organizatorice create în scopul dezvoltării turismului rural. Prin punerea în valoare a ofertei de cazare şi servicii a tuturor structurilor turismului rural, prin programe de turism, se dezvoltă circulaţia turistică rurală. În ultima vreme, această circulaţie turistică este din ce în ce mai mare, cauzată de noile extensii pe care le-a căpătat turismul rural, ca de exemplu cele generate de noi forme concrete de manifestare, cu un pronunţat caracter caracter cultural şi ecologic. Apar şi se dezvoltă în mediul rural forme de turism având un scop în sine, forme prin care se îmbină recreerea cu activităţile practice. Aceste activităţi practice desfăşurate în timpul vacanţelor sau al perioadelor programate sunt utile atât pentru individ , cât şi pentru societate. Pe teritoriul judeţului Suceava există multe sate turistice etnografic-folclorice în care se practică turismul rural,dintre rural,dintre care menţionăm : Vama, Vama, Pojorâta şi Fundul Moldovei. Moldovei. Satul turistic Vama
se află la cca 50 Km de Suceava pe DN17 şi la 15 Km de
Câmpulung Moldovenesc. Vama este un sat etnografic- folcloric în care portul tradiţional, arhitectura, mobilarea şi decorarea interioarelor în stil rustic, muzica şi dansurile populare predomină şi se impun ca însuşiri esenţiale ale satului. Oferă turiştilor servicii de cazare şi masă în condiţii autentice (mobilier, decor şi lenjerie în stil popular; meniuri tradiţionale, servite în veselă şi cu servicii specifice- farfurii şi străchini din ceramică, linguri de lemn etc. ceea ce nu exclude, desigur posibilitatea utilizării, la cerere cerere a tacâmurilor moderne). moderne). Aici se pot organiza expoziţii artizanale permanente cu vânzare, iar pentru turiştii care nu rămân în localitate, ci numai o vizitează, se pot amenaja una sau mai multe gospodării, ca muzeu etnografic în aer liber. De asemenea, aici pot fi identificaţi şi stimulaţi rapsozi populari (vocal (vocalii şi instru instrumen mental tali), i), perma permanen nentiz tizate ate horele horele dum dumini inical calee şi la sărbăt sărbători ori,, târgur târgurile ile,, alte alte obiceiuri şi tradiţii locale, la care să participe efectiv turiştii. Ca unităţi de cazare menţionăm Casa Lucreţia , Cabana Vero- Andra şi vila „Irina”. Casa Lucreţia oferă: ∗ 22 locuri de cazare în 11 camere confortabile ∗ 6 săli de baie ( 2 cu cadă, 4 cu duş) ∗ sufragerie şi living- room cu şemineu ∗ bucătărie dotată corespunzător, la dispoziţia oaspeţilor ∗ sursă de apă proprie; ∗ centrală termică proprie; ∗ sală de biliard; ∗ televizoare prin satelit; ∗ telefon internaţional şi fax; Servicii la cerere: ∗ transport la/ de la aeroport/ gară; 39
excursii la mănăstiri; ∗ drumeţii montane şi la stână; ∗ program folcloric; ∗ vânătoare Cabana Vero- Andra oferă: ∗ 6 dormitoare ∗ cameră de zi ∗ baie ∗ mâncare tradiţională bucovineană ( mămăligă, tochitură, sarmale). Vila „Irina” situată pe drumul ce leagă Vama de Moldoviţa, la 3 Km de şosea E85, Suceva -Vatra Dornei, vila „Irina”oferă: ∗ 5 camere ∗ 4 băi (2 cu cadă şi 2 cu duş) ∗ bucătărie modernă la dispoziţia oaspeţilor ∗ living-room şi sufragerie ∗
Situată pe cursul mijlociu al Moldovei, între Obcina Mestecănişului, comuna Pojorâta beneficiază de o poziţie geografică avantajoasă pentru dezvoltarea turismului. Din această locali localitat tatee se poate poate ajunge ajunge la Mestec Mestecăn ăniş, iş, Vatra Vatra Do Dorne rnei,i, Vo Voron roneţ, eţ, Hum Humor or şi spre spre zonele zonele etnografice din Fundu Moldovei şi Breaza. Străju Străjuită ită de Muntel Muntelee Rarău Rarău şi Pietre Pietrele le Doamne Doamnei,i, şi străbă străbătut tutăă de DN17, DN17, comuna comuna Pojorâta este apreciată de turişti pentru pitorescul peisajelor şi pentru paleta largă de unităţi de cazare, printre care menţionăm: Casa Bianca şi Casa Bedrule. Casa Bianca situată în apropierea dealurilor înpădurite ale comunei, într-un cadru natural pitoresc, oferă tuturor celor ce-i trec pragul un ambient plăcut, care invită la petrecerea unor clipe odihnitoare de vacanţă. Casa dispune de : ∗ 5 camere ∗ 2 băi ∗ curte spaţioasă în care se pot amplasa spătare. Oaspe Oaspeţil ţilor or le sunt sunt puse puse la dispoz dispoziţi iţiee meniur meniurii ce includ includ specia specialit lităţi ăţi ale bucătă bucătărie rieii tradiţionale şi mâncăruri preparate după reţete proprii. Gazdele vor fi bucuroase să vă ofere companie în excursiile din împrejurimi şi vă vor familiariza cu obiceiurile locurilor. Casa Bedrule amenajată în stil tradiţional cu accente decorative moderne, îşi primeşte oaspeţii într-un spaţiu ce oferă liniştea şi confortul unei pensiuni cu specific agroturistic. Proprietatea familiei Bedrule dispune de : ∗ 4 camere ∗ 1 grup sanitar Gazdele pun la dispoziţia turiştilor mâncăruri cu specific tradiţional şi specialităţi culinare preparate după reţeta proprie. Obiectivele turistice în zona Pojorâta sunt: 1 . Păstrăvăria Valea Putnei Putnei 2. Masivul Adam şi Eva 3. Rezervaţia geologică Strate de Pojorâta Zona turistică Fundu Moldovei este o zonă retrasă, unde unde se găsesc nealterate tradiţiile,
obiceiurile, porturile populare şi graiul românesc ce„gâdilă” urechea. urechea. 40
Căile de acces spre comuna Fundu Moldovei sunt: ∗ drumul european E576 Bucureşti- Suceava- Vatra Dornei sau pe ruta Oradea – Cluj NapocaBistriţa Năsăud- Vatra Dornei până în Pojorâta. De aici acces pe şosea din beton, aflată în bună stare de trafic pe toată lungimea comunei ( Fundu Moldovei- Colacu- Botuş- Branişte, cca 10Km). Pe timp de vară mai sunt şi alte căi de acces practicabile cu autoturisme de teren dinspre: ∗ Cârlibaba: drum forestier Găina: Lucina- Moldova Suliţa- Breaza- Botuş- Colacu -Fundu Moldovei ∗ Vechiul „drum al tătarilor”: Mestecăniş- Colacu- Orata- Botuşul Mare- Cârlibaba. Comuna este o subunitate fizico- geografică individualizată în nord- estul Carpaţilor Orient Orientali ali,, aşezat aşezatăă în depres depresiun iunea ea formată formată în lungul lungul râului râului Moldov Moldovaa de culmil culmilee Obcini Obciniii Mestecăniş, fragmentate de afluenţii râului Moldova. Climatul continental, precipitaţiile abundente au creat condiţii pentru dezvoltarea unei flore şi faune deosebit de bogate. Alături de rezervaţia geologică „Clipa triasică de la Pârâul cailor ”, pe teritoriul localităţii au fost identificate şi multe elemente de flora şi fauna. După „Indicatorul localităţilor din România”, comuna are 10 sate: Fundu Moldoveicentru de comună; Colacu; Botuş; Braniştea; Obcina Ursului; Botuşel; Botuşel; Deluţ; Delniţa; Scuida Ungurenilor şi Plaiul lui Mustici. Mustici. Această comună oferă: ∗ un mediu curat, în care puritatea aerului, a apei este garantată de lipsa oricărei surse de poluare industrială ∗ cazare şi masă oferite la pensiuni agroturistice ∗ artizani populari ∗ tradiţii şi obiceiuri legate de marile sărbători Crăciun, Anul Nou, Paşti ∗ drumeţii montane ∗ excursii la mănăstirile din zonă ∗ mâncare tradiţională moldovenească moldovenească ∗ izvoare cu apă pură ce izvorăsc din stâncă. Totuşi,pentru turismul rural se manifestă încă o cerere relativ scăzută,această situaţie fiind determinată de lipsa mijloacelor financiare(în rândul turiştilor români) şi de insuficienta promovare (în rândul rândul turiştilor străini). Activi Activitat tatea ea de turism turism rural rural poate poate contri contribui bui la desco descoper perire ireaa Bucovi Bucovinei nei ca posibi posibilă lă destinaţie turistică,creând interesul faţă de judeţul Suceava ca loc ce oferă o largă gamă de experienţe de vacanţe de calitate şi chiar oportunităţi de afaceri.
41
CAPITOLUL III CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN ZONĂ Evoluţia circulaţiei turistice este urmărită şi analizată atât pe plan mondial, cât şi pe plan intern, la nivelul ţărilor emitente sau primitoare de turişti, după mai multe criterii din care se pot desprinde următorii indicatori: - dinamica sosirilor sosirilor de turişti în turismul turismul internaţional mondial; - repartiţia în spaţiul spaţiul geografic regional regional a mişcării mişcării turistice; - structura curentelor curentelor turistice ( plecări sau sosiri sosiri în interes de serviciu, serviciu, pe forme de turism turism organizat, individual şi în tranzit, gruparea turiştilor după mijloacele de transport folosite în scopuri turistice, etc.); - evoluţia indicatorilor economicoeconomico- financiari ai industriei industriei turistice etc. Principalii indicatori pe care îi vom analiza în continuare în cadrul circulaţiei turistice pentru acest judeţ sunt: numărul şi structura turiştilor, durata medie a sejurului, coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare, sezonalitatea turistică, funcţia turistică, densitatea turistică şi intensitatea turistică. Aceşti indicatori vor fi analizaţi pe trei ani, respectiv anii 2008, 2009 şi 2010.
3.1. NUMĂRUL ŞI STRUCTURA TURIŞTILOR La nivelul anului 2008, în judeţul Suceava s-au înregistrat înregistrat un număr de 153.000 sosiri, sosiri, mai mult cu 2008 sosiri de turişti decât în anul 2009 când s-au înregistrat 151.000 sosiri, iar în anul 2010 s-au înregistrat un număr de 152.300 sosiri. În prezent înregistrându-se un număr din ce în ce mai mare de turişti ca urmare al atragerii în circuitul turistic a unor noi zone precum şi a unor segmente tot mai largi ale populaţiei turistice.(vezi tabelul nr.9) Tabel nr.9 JUDEŢUL TURIŞTI % TURIŞTI % TOTAL SUCEAVA ROMÂNI STRĂINI Anul 2008 113.220 74 39.780 26 153.000 42
Anul 2009 Anul 2010
119.290 115.748
79 76
31.710 36.552
21 24
151.000 152.300
Fig. 1 Dinamica turiştilor în judeţul Suceava între 2008-2010 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0
Turişti români Turişti stră st răini ini Total tur t urişt iştii
2008
2009
2010
Astfel, în anul 2008, din totalul de 153.000 sosiri, 74% o reprezintă turiştii români iar 26% sunt reprezentaţi de turişti străini.In anul 2009,din totalul de 151.000 sosiri,79% o reprezintă turiştii români iar restul de 21% cei străini. La nivelul anului 2010, din totalul de 152.300 sosiri, 76% o reprezintă turiştii români iar 24% cei străini,un procent mic dar care poate să crească odată cu creşterea gradului de confort şi a calităţii serviciilor oferite precum şi printr-o intensă campanie de promovare.
3.2. DURATA MEDIE A SEJURULUI Durata medie a sejurului ajută la stabilirea caracterului de bază al circulaţiei turistice care poate fi: - de tranzit, caracterizat prin sejururi sejururi medii scurte (uneori numai pentru o înnoptare), înnoptare), ca aşanumitele hoteluri terminale din vecinătatea (sau chiar din incinta) aerogărilor, porturilor, gărilor etc., din centrele urbane; - de seju sejur, r, care care înre înregi gist stre reaz azăă seju sejuru ruri ri me medi diii rela relati tivv ma maii lung lungi, i, în func funcţi ţiee de dura durata ta aranjamentelor turistice perfectate sau de durata concediilor sau vacanţelor turiştilor; - mixte, a căror clientelă clientelă se formează atât atât din turişti de sejur cât şi din din turişti de tranzit. Durata medie de sejur este un indicator al circulaţiei turistice şi arată numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o într- o anumită zonă sau unitate de cazare. Se calculează ca raport între numărul înnoptărilor şi numărul turiştilor.
Ds=nr.înnoptări/nr.turişti
Fig. 2 Durata medie a sejurului între 2008-2010
Ds2008 = 480.000/153.000 = 3,137 zile 3.16
Ds2009 = 461.000/151.000 = 3,052 zile 3.14 3.12
Ds20103.1 = 472.000/152.300 = 3,09 zile 3.08 3.06 3.04 3.02 3
Durata medie a sejurului
43 2008
2009
2010
Se observă că, turiştii au rămas la locul de destinaţie, în medie 3 zile. Ca tendintă,se remarcă remarcă o reducere a înnoptărilor înnoptărilor de o noapte comparativ comparativ cu sosirile de lungă durată,ca rezultat al trendului conform căruia turiştii apelează la vacanţe mai multe şi mai scurte.Mai mult este probabil să existe o preferinţă crescută a turiştilor şi faţă de alte forme de cazare(reşedinţe cazare(reşedinţe secundare,sejur la prieteni şi familie,tabere etc.)
3.3.COEFICIENTUL DE UTILIZARE A CAPACITĂŢII DE CAZARE Acest coeficient este utilizat în aprecierea gradului de exploatare a capacităţii de cazare şi se exprimă procentual. Formula de calcul a acestui indicator este următoarea:
CUC = ( nr. înnoptări/nr. locuri cazare X nr. zile de funcţionare) X 100 CUC2008 = (480.000/5269 X 365) X 100 = 24,95% CUC2009 = (461.000/5034 X 365) X 100 = 25,08% CUC2010 = (472.000/5034 X 365) X 100 =25,68% Fig.3 Co e ficie nt de de uti li z are a cap capac acităţil ităţil or de caz are are CUC 32 30 28 CUC 26 24 22 2008
2009
44
2010
Se observă că, coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare a crescut de la un an la altul ajungând de la 24,95% la 25,68%, ceea ce înseamnă totuşi un grad redus de ocupare. Cazarea ocupă în actuala structură a prestaţiei turistice cel mai important loc cu o pondere de cca 40% şi are numeroase implicaţii asupra celorlalte elemente ale produsului turistic,constituindu-se ca suport material al desfăşurării activităţii turistice. In activitatea hotelieră propriu-zisă (numai servicii de cazare) cheltuielile reprezintă 6069% din volumul încasărilor,ceea ce se reflectă într-o rată a rentabilităţii 36-40%.Faţă de acest nivel mediu există abateri semnificative determinate de categoria de confort,ocuparea cu turişti români sau străini,amplasarea unităţii într-o zonă de mare circulaţie turistică sau dimpotrivă. Se poate aprecia că,pe ansamblul industriei hoteliere din ţara noastră,coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune este pe departe de a fi satisfăcător.In anul 2009,la un nivel mediu de ocupare a capacităţii de cazare de 34%, s-a inregistrat un coeficient de neocupare de 66%, ceea ce este o risipă mult prea mare chiar dacă se are in vedere că indicele mediu este influenţat sensibil de caracterul sezonier a pieţelor locale pe care activează un număr important de unităţi hoteliere. 3.4. SEZONALITATEA TURISTICĂ În general, sezonalitatea reprezintă un factor cu acţiune negativă asupra gradului de satisfacţie a turismului, cât şi asupra rezultatelor economico- financiare ale agenţilor economici din activitatea turistică. În analiza şi interpretarea acestui fenomen sunt utilizate mai multe metode statisticomatematice: 1. media aritmetică presupune parcurgerea următoarelor etape: următoarelor etape: a)determinarea mediei lunare/trimestriale b)determinarea mediei generale c)calculul indicatorilor de sezonalitate prin raportarea mediei lunare/trimestriale la media generală 2. coeficientul de concentrare lunară/trim . = luna/trim luna/trim cu trafic maxim/luna/trim cu trafic minim. Dacă rezultatul este mai aproape de 1 – fenomenul este puternic concentrat, iar dacă rezultatul este mai aproape de 0– fenomenul este uniform distribuit. 1a) me2008 = 153.000/12 =edia 12.750 sosiri/lună Fig.4 Media M l unară a sosi rilor în tre 2008-2010 12800
me2009 = 151.000/12 = 12.583,3 sosiri/lună me2010 = 152.300/12 = 12.691,6 sosiri/lună
12750 12700 12650 12600 12550
45
12500 2008
2009
2010
b) mg = (12.750 + 12.583,3 + 12.691,6) / 3 = 12.675 sosiri/lună c) Is2008 = 12.750/12.675 = 1,005 Is2009 = 12.583,3/12.675 = 0,99 2. coeficientul de concentrare trimestrială (vezi tabelul nr.10) Tabel nr.10 Trimestrul/An 2008 2009 2010 I 45000 48700 50000 II 31750 20500 25000 III 25750 37000 29300 IV 50500 44800 48000 TOTAL 153000 151000 152300
Fig. 5 Concetrarea trimestrială între 2008-2010
60000 50000 40000
I II III IV
30000 20000 10000 0 2008
Cct2008 = 50.500/25.750 = 1,96
2009 ⇒
2010
fenomenul este puternic concentrat
46
Cct2009 = 48.700/20.500 = 2,37 Cct2010 = 50.000/25.000 = 2,00
⇒
fenomenul este puternic concentrat
⇒
fenomenul este puternic concentrat
Astfel Astfel,, cunoa cunoaşte şterea rea prin prin interm intermed ediul iul indici indicilor lor de sezon sezonali alitat tatee şi coefic coeficien ienţilo ţilorr de concentrare a distribuţiei în timp a cererii turistice, în fiecare zonă sau localitate este importantă pentru orientarea eforturilor în vederea satisfacerii corespunzătoare corespunzătoare a nevoilor consumatorilor şi pentru găsirea soluţiilor de diminuare a efectelor negative ale concentrării, respectiv pentru reducerea intensităţii cererii în perioadele de vârf de sezon şi mărirea întinderii lor în timp, prelungirea perioadelor perioadelor de pre şi post sezon, sezon, reducerea reducerea totală sau parţială parţială a extrasezonului. extrasezonului. Cele mai eficiente soluţii de reducere a efectelor negative ale sezonalităţii s-au dovedit a fi prelungirea sezonului şi etalarea vacanţelor. Printre mijloacele mai importante ce stau la îndemâna organizaţiilor de turism în acest sens, se numără măsurile cu caracter economicoorganizatoric de dezvoltare a ofertei, de diversificare a serviciilor şi ridicarea calităţii acestora, practicarea unor politici de preţuri diferenţiate în funcţie de etapele sezonului, dezvoltarea şi intensificarea propagandei turistice etc. Alături de acestea, dezvoltarea economico- socială contribuie la intensificarea circulaţiei turistice şi atenuarea sezonalităţii. Sporirea veniturilor şi modificarea structurii consumului, urbanizarea şi creşterea disponibilităţilor de timp liber, programarea vacanţelor şi posibilitatea scindării concediului în mai multe etape, intensificarea deplasărilor la sfârşit de săptămână etc., au o acţiune mai profundă şi de durată asupra repartizării în timp a activităţii turistice, în sensul reducerii perioadei de maximă concentrare.
3.5. FUNCŢIA TURISTICĂ O localitate(o zonă, o ţară) are funcţie turistică în momentul în care turismul (primirea şi găzduirea turiştilor) reprezintă principala preocupare în structura activităţii desfăşurate, căreia i se consacră cea mai mare parte a locuitorilor. Se calculează cu următoarea formulă:
Ft = L x 100/ P ,
în care:
L = numărul de locuri de cazare din judeţ P = populaţia permanentă a judeţului
Ft2008 = 5.269 x 100/ 714.000 loc = 0,73% Ft2009=5.034x100/714.000=0,70% Ft2010=5.034x100/714.000=0,70% În urma acestui rezultat rezultat se constată că in medie medie 0,70% din populaţia populaţia judeţului, a fost dependentă în anii 2008,2009,2010 2008,2009,2010 de activitatea turistică, un procent foarte foarte mic dar care poate creşte o dată cu ridicarea gradului de dotare cu echipamente de cazare .
3.6. DENSITATATEA TURISTICĂ Densitatea turistică este un indicator care arată gradul de toleranţă turistică funcţie de teritoriul turistic sau funcţie de populaţia receptoare. Are două modalităţi de calcul:
Dtpop= turişti sosiţi/ populaţia judeţului Dtteritoriu = turişti sosiţi/ suprafaţă
47
Dt pop2008 = 153.000/ 714.000 = 0,214 turişti/ locuitor Dt pop2009 = 151.000/ 714.000 = 0,211 turişti/ locuitor Dt pop2010 = 152.300/ 714.000 = 0,213 turişti/ locuitor
Fig. 6 Densitatea turistică raportată la populaţie
0.214 0.2135 0.213 0.2125 2008 2009 2010
0.212 0.2115 0.211 0.2105 0.21 0.2095 Densitatea turistică raportată la populaţie po pulaţie
Dtteritoriu2008 = 153.000/ 8.553Km 2 = 17,88 turişti/ Km2 Dtteritoriu2009 = 151.000/ 8.553Km 2 = 17,65 turişti/ Km2 Dtteritoriu2010 = 152.300/ 8.553Km 2 = 17,80 turişti/ Km2
Fig 7. Densitatea turistică raportată la teritoriu
48
17.9 17.85 17.8 17.75 17.7
2008 2009 2010
17.65 17.6 17.55 17.5 Densitatea turistică raportată la teritoriu
Analizând rezultatele în ambele variante, se poate aprecia faptul că judeţul Suceava nu se confruntă cu probleme privind numărul de turişti ce revin fiecărui locuitor în parte, deci, nu apar conflicte sociale între populaţia locală şi turişti. Afirmaţia este valabilă şi în cel de-al doilea caz, ceea ce implică inexistenţa unor conflicte de mediu.
3.7. INTENSITATEA TURISTICĂ Intensitatea turistică este un indicator care oferă informaţii cu privire la potenţialul pieţelor turistice. Intensitatea turistică reprezintă gradul de antrenare turistică. Ea poate fi netă sau brută funcţie de baza de calcul.
Itnetă = nr. de plecări în străinătate/ populaţie x100 Itbrută = nr. de voiaje/ populaţie x 100 Itnetă2008 = 156.000/714.000 x 100 = 21,8%
că 21,8% din populaţia judeţului a intreprins o călătorie în străinătate
⇒
Itnetă2009 = 170.000/ 714.000 x100 = 23,8%
23,8% din populaţia judeţului a intreprins o călătorie în străinătate ⇒
26
Itnetă2010 = 183.000/ 714.000 714.000 x 100 100 ) 25,6% 25
25,6% din populaţia judeţului a intreprins o călătorie în străinătate
⇒
24
Fig. 8 Intensitatea turistică netă între 2008-2010 2008
23
2009
22
2010 21 20 19
49 Intensitatea netă
Fig 9 Intensitatea turistică brută 57 56 55 54
2008 2009 2010
53 52 51 50 49 Intensitatea turistica brută
It brută2008 = 370.000/ 714.000 x 100 = 51,8 %
că mai mult de jumătate din populaţia judeţului judeţului a efectuat o călătorie în scop turistic ⇒
It brută2009 = 383.000/ 714.000 x 100 = 53,6%
că 53,6% 53,6% din popul populaţi aţiaa judeţul judeţului ui a efectuat o călătorie în scop turistic
⇒
It brută2010 = 400.000/ 714.000 x 100 = 56,06%
că 56,06% din populaţia judeţului a efectuat o călătorie călătorie în scop scop turistic ⇒
Dacă Dacă inten intensit sitate ateaa netă netă are valori valori aprop apropiat iatee cu intens intensita itatea tea brută, brută,ace aceast astaa duce duce la concluzia că piaţa turistică a zonei respective este mai puţin saturată,respectiv are şanse reale de dezvoltare şi extindere ,ceea ce nu se intâmplă in cazul judeţului Suceava. 50
Indicatorii economici sunt o expresie cu ajutorul căreia se caracterizează un fenomen social-economic din punct de vedere al volumului,structurii şi evoluţiei lui in timp, al legăturii sale sale cu alte alte fenom fenomene ene;ei ;ei exprim exprimăă num numeri ericc latura latura canti cantitat tativă ivă a fenome fenomenel nelor or şi proce procesel selor or economice,la un moment dat şi/sau în dinamica lor. Indicatorii Indicatorii economici economici se exprimă exprimă în mărime absolută,re absolută,relativ lativăă sau medie şi reliefiază reliefiază nivelul,dinamica şi structura fenomenelor analizate. Concluziile legate de indicatorii economici se concretizează in mare parte ca având o evoluţie evoluţie bună,iar bună,iar această această evoluţie evoluţie va trebui trebui urmată şi în continuar continuaree pentru a atinge atinge scopul urmărit şi anume atragerea unui număr cât mai mare de turişti în judeţul Suceava . Indica Indicator torii ii econo economic micii care care exprim exprimăă num numeri ericc latura latura cantit cantitati ativă vă a fenome fenomene nelor lor si proceselor economice analizate in dinamica lor parcurg în general o evoluţie crescătoare sau la nivel egal fără a avea tendinţe de scădere.
CAPITOLUL IV PROPUNERI DE VALOFICARE ÎN PERSPECTIVĂ A POTENŢIALULUI TURISTIC Una dintre căile de creştere economică a judeţului Suceava este exploatarea la adevărata lui valoare a imensului potenţial turistic de care dispune. Pe lângă preocuparea constantă de conservare şi restaurare a monumentelor istorice şi bisericeşti, ar trebui demarată o acţiune de reabilitare a infrastructurii judeţului şi de modernizarea bazei logistice de care dispune. O propunere de valorificare a potenţialului turistic a judeţului judeţului este practicarea unor unor noi forme de turism modern(turism de afaceri,de week-end), creşterea calităţii serviciilor oferite împreună cu susţinerea acestei activităţi într-o campanie publicitară eficientă, atât în ţară cât şi în străinătate, alături de binecunoscuta ospitalitate bucovineană vor conferi acestei activităţi un viitor strălucit. O altă propunere este promovarea şi dezvoltarea turismului etnic, cultural şi ecologic, prin aceasta să se facă cunoscută şi să se pună în valoare prin programe turistice cultura, obice obiceiur iurile ile,, datin datinile ile,, meşteş meşteşugu ugurile rile tradiţ tradiţion ionale ale şi în gener general al mod modul ul de viaţă viaţă al etniil etniilor or răspândite în Bucovina şi să se creeze o importantă sursă de venituri pentru populaţia din această regiune. Din punct de vedere economic, având în vedere caracteristicile geografice şi economice ale regiunilor din Carpaţii Nordici, turismul este un mijloc rapid de dezvoltare economică, care nu necesită investiţii deosebite şi dispune de un potenţial excepţional care trebuie valorificat prin oferte turistice. Pentru aceasta, se pot organiza întâlniri pentru schimb de experienţă cu participarea organizaţiilor partenere din regiunile vizate de programele turistice, a unor factori de decizie din administraţiile locale şi a prestatorilor de servicii turistice. Scopul acestor întâlniri, pe lângă prilejul de a împărtăşii experienţă în domeniu, este de a culege informaţii de turism, şi a unei reţele de colaboratori în acest domeniu, în vederea alcătuirii şi promovării unor programe atractive privind privind turismul rural- montan, etnic, etnic, cultural, şi ecologic. ecologic. În domeniul turismului şi agroturismului agroturismului să se spijine organizaţiile organizaţiile neguvernamentale, neguvernamentale, fundaţ fundaţiile iile şi societ societăţi ăţile le comer comercia ciale le specia specializ lizate ate în pop popula ulariz rizare areaa obiec obiectiv tivelo elorr turist turistice ice,, serviciilor de profil şi tradiţiilor bucovinene în domeniu prin editarea unor pliante şi hărţi, marcarea traseelor turistice, montarea de panouri publicitare, realizarea unui site de prezentare 51
care să oglindească frumuseţile şi obiceiurile de pe aceste meleaguri, precum şi ospitalitatea bucovineană. bucovineană. Un obiectiv ar fi atragerea atragerea investitorilor străini şi autohtoni autohtoni la valorificarea imensului imensului potenţial turistic prin popularizarea obiectivelor turistice şi agroturistice. Apoi valorificarea prin turism a rezervaţiilor naturale şi a zonelor protejate, în care să se stabilească cu claritate condiţiile ce trebuie respectate în circulaţia turistică, accesul turiştilor în aceste obiective, lucrări minime de amenajare a bazei materiale astfel încât monumentele să fie păstrate în condiţii de mare securitate ecologică. Un alt obiectiv ar fi acela de introducere în circuitul turistic şi de tratament balnear a Salinei Cacica şi a rezervelor de ape minerale sulfuroase de la Voroneţ. In oraşul Suceava,datorită tradiţiilor muzicale,corale şi populare,se impune organizarea unor concursuri muzicale pe aceste teme la nivel naţional şi chiar internaţional care pot atrage un număr mare de turişti atât români cât şi străini .In programe ar trebui să fie incluse pe lângă participarea la spectacolele spectacolele respective respective şi vizitarea obiectivelor obiectivelor istorice şi culturale ale oraşului. In ceea ce priveşte staţiunea balneară Vatra Dornei,ar trebui să fie realizată o campanie publicitară care să reaprindă interesul pentru această importantă staţiune a ţării noastre ;modernizarea bazei tehnico-materiale şi diversificarea serviciilor de agrement,mai ales pentru tineret. La Rădăuţi apare necesitatea introducerii în programele turistice a unor vizite la herghelia de aici şi înfiinţarea unor şcoli de echitaţie,ca si posibilitatea practicării echitaţiei de către cei experimentaţi. Desigur că,pentru punerea in practică a tuturor propunerilor sunt necesare sume mari de bani pentru ca rezultatul scontat să fie atins,respectiv maximizarea rezultatelor utile ele între întrepr prin inză zăto toril rilor or(e (efe fect ct ma maxi xim m cu efor efortt mini minim) m) şi sati satisf sfac acer erea ea depl deplin inăă a ceri cerinţ nţel elor or consumatorilor de turism.In acest scop,pot fi încurajate atât investiţiile localnicilor pentru practicarea turismului turismului rural cât şi a investitorilor străini.
4.1. DESCRIEREA OBIECTIVELOR TURISTICE PROPUSE Cetatea de scaun Suceava - una dintre cele mai cunoscute pana in prezent, s-a bucurat de faima deosebita de-a lungul timpului. Identificindu-se cu gloria militara si cu idealul de independenta al intregului popor, Cetatea de Scaun a Sucevei a avut o istorie nu numai bogata in evenimente si fapte de lupta, ci a insemnat adesea si principalul element de rezistenta al intregii Moldove impotriva celor ce doreau sa o supuna.Astazi, complexul de arhitectura Cetatea de Scaun, resedinta voievodala a Moldovei, sugereaza vizitatorilor imaginea vietii Sucevei medievale. Curtea domneasca Suceava - Pom Pomen enita ita in scr scrier ierile ile cro cronic nicari arilor lor mol moldov doveni eni si in relatarile calatorilor straini, Curtea Domneasca de la Suceava se afla in perimetrul orasului medieval, in apropierea bisericii Sf. Dumitru, a Sipotului, vechiul centru mestesugaresc al Sucevei, si a bisericii Beizadelelor. Muzeul de istorie Suceava - prezinta istoria partii de nord a Moldovei din cele mai vech ve chii ti timp mpur urii si pa pana na la ce cell de de-a -all do doil ilea ea ra razb zboi oi mo mond ndia ial. l. Se re rema marc rcaa co cole leti tiil ilee de arheologie medievala, cu descoperiri la Suceava Sipot, Botosana, Udesti (secolele VI-VII d. Hr.), Poiana-Zvo Poiana-Zvoraste rasteaa (sec VIII-X), Vornicenii Vornicenii Mari (XIV-X (XIV-XV), V), Cetatea de Scaun, Curtea Domneasca, Biserica Mirauti, orasul Medieval Suceava (sec.XIV-XVII), Siret (sec. XIVXVII), bisericile Sf. Nicolae Radauti (sec. XIV) si Proboda (sec. XIV-XVII Sala Tronului - Muzeul de Istorie Suceava adaposteste si cunoscuta Sala Tronului, reconstituirea unui moment de la Curtea din Suceava in vremea lui Stefan cel mare. Sala Tezaur
52
In sediul central al Muzeului de Istorie Suceava este amenajata o Sala Tezaur cu obiec obi ectel telee ce cele le mai pre pretio tioas asee des descop coperi erite te in dec decurs ursul ul tim timpul pului ui in zon zonaa (mo (moned nede, e, bijuterii, accensorii accensorii vestimentare, arme si medalii). medalii). Complexul Muzeal Bucovina Suceava a inaugurat la data de 28 noiembrie 2002 Sala Tezaur, expozitie cu un caracter permanent in cadrul Muzeului de Istorie, unde se afla amenajata de peste 20 de ani si renumita Sala a Tronului. Un spatiu arhitectural amenajat adecvat, invita la o sobra si cumpatata intalnire cu trecutul, recompus in repere semnificative de civilizatie, unde ne putem regasi identitatea culturala, dar si legaturile, influentele sau modelele apartinand unor popoare cu care locuitorii spatiului istoric romanesc au construit munti de spiritualitate ale istoriei universale. Cele mai valoroase piese din cadrul colectiilor proprii, rod mai ales al descoperirilor arheol arh eologi ogice ce cir circum cumscr scrise ise zon zonei ei Suc Suceve evei,i, co compl mpleta etate te cu rar rarita itati ti pro proven venite ite din ac achiz hizitii itii realizate in indelungata existenta a muzeului, sunt prezentate intr-o sinteza care acopera peste doua milenii de civilizatie. Piese podoaba, monede si tezaure monetare, inventare funerare din renumite necropole medievale, insumand peste 500 de piese, sunt marturii in aur, argint si pietre pretioase asupra asupra unui trecut in care cu o fascinatie fascinatie nedisimulata oamenii oamenii regasesc puterea de a continua sa faureasca in mod cotidian istoria Muzeul Muzeul de stiintele naturii Suceava - funcţionează intr-o cladire amplasata în Parcul Central al orasului Suceava, reconstruita dupa anul 1990. Puteti vizita colectiile principale cu tematica tema tica de mineralog mineralogie-pet ie-petrogra rografie, fie, pale paleonto ontologie logie,, botanice, botanice, entomolo entomologie gie si ornitologie ornitologie mammalogie. Expozitia de baza, axata in principal pe problematica complexa a padurii bucovinene, include doua componente: pamantul si padurea. Apreciată ca o mare atractie pentru public, sala cristalelor, prezinta cele mai frumoase şi mai atractive esantioane de flori de mina existente in patrimoniul muzeului. muzeului. Sala Sa la de co conf nfer erin inta ta pe perm rmit itee vi vizi zion onar arii de vi vide deod odoc ocum umen enta tare re of ofer erit itee gr grup upur uril ilor or organizate, dar si cu destinatie: simpozioane, sesiuni stiintifice, conferinte. Muze Mu zeul ul de St Stii iint ntel elee Na Natu turi riii ar aree si o bi bibl blio iote teca ca de sp spec ecia iali lita tate te,, cu pe pest stee 5. 5.00 0000 de carti si periodice extrase. Muzeul de etnografie “Hanul Domnesc” Suceava - este cea mai veche cladire civila din municipiul Suceava si adaposteste expozitia permanenta si colectiile de etnografie ale judetului Suceava. Suceava. Planetariul Suceava - a fost inaugurat in anul anul 1982 si este destinat proiectarii proiectarii cerului din ziua respectiva,a cerului din emisfera sudica si nordica, a sistemului solar, a planetelor vizibile, a satelitilor galileeni. In sala Planetariu, de forma circulara, cu o capacitate de 80 de locuri, este montat un proiector complex, cu ajutorul caruia se pot proiecta Soarele, Luna, planetele si aproximativ 6.000 de stele vizibile cu ochiul liber pe cerul boreal si austral. Proi Pr oiec ecto toar aree au auxi xili liar aree re reda dauu im imag agin inea ea di dina nami mica ca a si sist stem emul ului ui so sola lar, r, pl plan anet etaa Jupi Ju pite terr cu sa sate teli liti tiii gali liee eeni ni,, evo volu luti tiaa co come mete teii Do Dona nati ti,, fe feno nome mennul "s "ste tele lelo lor r cazatoare" si miscarea unui satelit artificial. Plane Pla netar tariul iul dis dispu pune ne de un fon fondd doc docume umenta ntarr ca care re cup cuprin rinde de ca carti rti si per period iodice ice de specialitate, precum si o donatie de carte facuta de conf. dr. Elvira Botez.. Muzeul Satului Bucovinean Suceava Muzeu Muz eull Sat Satulu uluii Buc Bucovi ovinea neann in cur curss de ame amena najare jare si isi pro propun punee rep reprez rezen entar tarea ea arhi ar hite tect ctur urii ii tr trad adit itio iona nale le bu buco covi vine nene ne pr prin in co cons nser erva vare reaa si va valo lori rifi fica care reaa a pe pest stee 80 de obiective specifice (case, anexe gospodaresti, instalatii tehnice populare). Laboratorul Zonal de Restaurare Suceava
53
Laboratorul Zonal de Restaurare se ocupa de restaurarea obiectelor de patrimoniu isto is tori rice ce,, de ar arta ta,, ar arhe heol olog ogic ice, e, de cu cult lt,, et etno nogr graf afic icee (te (text xtil ile, e, pi pict ctur uraa te temp mper era, a, le lemn mn,, metal, piatra, sticla si ceramica). Manastirea Sfantului Ioan cel Nou Biserica armeneasca Hagigadar numita si “Biserica Tuturor Dorintelor” Manastirea Dragomirna dainuind pe plaiuri moldovene de mai bine de trei veacuri se enumera intre monumentele care evoca o pagina din trecutul Moldovei. Zidurile puternice si turnurile creeaza manastirii atmosfera unei cetati medievale care a infruntat multe atacuri. Cons Constr trui uita ta de domn domnul ul Miro Mironn Barn Barnov ovsc schi hi Movi Movila la in 1627 1627,, acea aceast staa panz panzaa de zidu ziduri ri imprejmuieste ctitoria din 1609 a lui Anastasie Crimca. Ingusta ca o arca, de o inaltime halucinanta, biserica Dragomirna dezvaluie visul ctitorului de a inalta in acest ochi de poiana un monument fara asemuire.Originar din Suceava, fiul negustorului Ioan Crimca a luptat cu multa vitejieimpotriv vitejieimpotrivaa cazacilo cazacilor. r. Rasplata Rasplata curajului curajului sau este satul satul Dragomires Dragomiresti, ti, daruit daruit de domnul de atunci al Moldovei, Petru Schiopul. Devenit mitropolit,fostul ostas, ajutat fiind de boierii de vaza ai tarii daruieste acestui sat una din podoabele de mare prêt ale Moldovei. Monumentala, sobra, biserica Dragomirna impresioneaza prin contrastul dintre masivitatea zidurilor zidurilor si dantelar dantelaria ia in piatra piatra a turlei. turlei. Intrunind Intrunind motive motive ornamenta ornamentale le variate, variate, sculptura sculptura decorativa a turlei vadeste maiestria de netagaduit a mesterilor sai. Prelucrarea artistica a pietrei folosita la ornamentarea Dragomirnei a constituit un nou chip de a decora, preluat in intreaga arhitectura moldoveneasca a secolului al XVII-lea. Cea mai inalta valoare artistica in acest gen decorativ a fost atinsa de biserica Trei Ierarhi, imbracata in intregime intr-o fina broderie in piatra. Artisti caligrafi si miniaturisti au creat aici minuni de frumusete. Zestrea cea mai de pret a muzeului de la Dragomirna o constituie tocmai manuscrisele faurite de mana acestora. Printre comorile de arta ale colectiei se numara si cartile bisericesti maiestrit miniate de insusi insusi An Anast astasi asiee Crimca Crimca.. Valoa Valoarea rea muzeul muzeului ui este este sporit sporitaa de fereca ferecatur turile ile argint argintate ate ale lui Grigor Grigoree Moisiu Moisiu,, primu primull mester mester moldov moldovea eann care-s care-sii imprim imprimaa marca marca si num numele ele pe operel operelee realizate. Satul Stupca - cuprinde casa memoriala si muzeul dedicat celui mai mare compositor al Bucovinei. Casa Casa memori memoriala ala Cipria Cipriann Porumb Porumbescu escu - sit situat uataa in loc locali alitat tatea ea Stu Stupc pca, a, jud judetu etull Suceava, este o casuta taraneasca asemanatoare celor din partea locului si reconstituie prin obiectele expuse atmosfera in care a trait si a creat compozitorul. Camerele in care se intalnea cu lautarii satului, fotografiile de familie, obiectivele personale, creeaza o placuta ambianta si un emotionant prilej de intalnire cu viata si activitatea compozitorului. La cateva sute de metri de casa memoriala, intr-o cladire impozanta, monument de ar arhi hite tect ctur uraa de se seco coll XV XVII II,, fo fost st co cona nacc bo boie iere resc sc,, se af afla la Mu Muze zeul ul Me Memo mori rial al Ci Cipr pria iann Porumbescu (1854 - 1883), inaugurat in 1971.E xpozit xpo zitia ia me memor morial ial-do -docum cumen entar taraa rec recons onstit tituie uie via viata ta si ac activ tivita itatea tea muz muzici ician anulu ului,i, obiec obi ectel tele, e, pa partit rtituri urile le si scr scriso isoril rilee in man manusc uscris ris,, fot fotogr ografi afiile ile,, co copii piile le dup dupaa doc docume umente nte conturand cu claritate personalitatea muzicianului.
Manastirea Voronet - -(la 39 km de Suceava la 47 km de Gura Humorului), denumita si "Capela Sixtina a Estului" este o lume de povesti, pictata pe un petec de cer. Ctitorie din 1488 1488 a voie voievo vodu dulu luii Mold Moldov ovei ei,, Stef Stefan an cel cel Mare Mare,, bise biseri rica ca ma mana nast stir irii ii,, aces acestt "giu "giuva vaer er al Bucovinei" a fost construit in stil moldovenesc de epoca, picturile datand din timpul lui Petru Rares Rares (1547) (1547).. Lumina Lumina zilei zilei da culori culorilor lor si ma maii ales ales celeb celebrul rului ui "alba "albastr struu de Vorone Voronet" t" o transparenta unica, ce a devenit astazi o expresie care defineste o culoare specific romaneasca. "S-a mai coborat cerul si pe alti pereti pictati ai lumii, dar numai Voronetul a ramas atat de proaspat si de stralucitor, imprastiind in jurul lui acea vraja din care nu te poti desprinde". Arta 54
bizantina a primit aici fantezia fantezia pictorilor moldoveni: moldoveni: ingerii au chipul frumos al al moldovencelor, moldovencelor, arhanghelii vestesc din bucium, nu din trambite, cei purtati in rai sunt infasurati in stergare moldovenesti; Manastirea Humorului - (la 41 km de Suceava si la 6 km de Gura Humorului), construita in 1530 de marele logofat Teodor Bubuiog, cu ajutorul lui Petru Rares. Spre deosebire de celelalte biserici, cea de azi nu are turla, iar pridvorul este deschis. Pictura dateaza din 1535; La o distanta de 5-6 km de oraselul Gura-Humorului, in pitorescul sat Manastirea Humorului, Judetul Suceava, pe coama unei coline, inconjurata de arbori si pajisti, este asezata biserica manastirii manastirii Humor, una din cele mai mai vestite ctitorii ale evului mediu mediu romanesc. Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un interes aparte. Aici apare, pentru prima data in constructia constructia bisericilor bisericilor din Moldova, pridvorul deschis deschis si o incapere incapere noua la etaj numita tainita, care se suprapune camerei mormintelor. Biserica manastirii manastirii Humor se numara, alaturi alaturi de alte biserici, printre cele cinci cinci ctitorii impodobite peste tot, in interior si exterior, cu fresce bizantine, prin care se disting de toate celelalte biserici de acest fel din lumea ortodoxa. Fresca exterioara de la Humor, pictata de Toma Zugravul in 1535, deschide sirul celorlalte biserici cu pictura exterioara. Acest fapt reprez reprezint intaa o priori prioritat tatee care care randui randuiest estee mom moment entul ul intre intre marile marile realiz realizari ari ale artei artei plasti plastice ce bisericesti, deschizatoare deschizatoare de scoala scoala si epoca in domeniu. domeniu. Ceea ce impresioneaza si atrage in mod deosebit admiratia, la biserica Humor, sunt frescele sale exterioare. Principalele teme iconografice exterioare sunt: Acatistul Bunei Vestiri (fatada sudica), Arborele lui Iesei (fatada nordica), Judecata din urma (fatada vestica) si Cinul care care cuprin cuprinde de o proce procesiu siune ne a sfinti sfintilor lor ingeri ingeri,, profet profeti,i, apost apostoli oli,, ierarh ierarhi,i, ma martir rtirii si cuvio cuviosi si (absidele laterale si cea a altarului). Pe peretele exterior sudic este de semnalat, in partea inferioara, scena Asediului Constantinopolului, reflex al evenimentelor grave care au dus la ocuparea Capitalei Imperiului Bizantin de catre turci la 1453. Intreaga alcatuire a momentului sacru de la Humor, dar, indeosebi, pictura acestuia este subord subordona onata ta ideii ideii teolog teologice ice de mantui mantuire re a omu omului lui care, care, aflat aflat sub sub coples coplesito itoare areaa impres impresie ie pricinuita de contemplarea frescelor care infatiseaza scene din istoria manturirii, se simte atras irezistibil catre realizarea idealului neasemuit desavarsirii crestine, care prilejuieste intalnirea si conlucrarea dintre divin si uman, spre dobandirea mantuirii persoanei umane. Catedrala catolica “Fecioara Maria”Salina Cacica - La adâncimea de 25 m s-a deschis prima camera în care s-a amenajat o capela. Lipsa unei biserici l-a determinat pe primul preot Jakub Bogdanowicz sa amenajeze în subteranele minei o capela capela în cinstea Sfintei Varvara. La La început, viata religioasa religioasa a locuitorilor din Cacica s-a concentrat în jurul cladirii salinei. La capela duce o scara de peste 192 de trepte, aflata la o adâncime de 21 m. Se poate spune ca este o bisericuta cu tot ce trebuie: altar, icoane, candelabru, amvon si balcon pentru cor. Altarul si amvonul sunt sculptate în sare masiva. Initial, întreaga capela era captusita cu lemn, dar în 1904 lemnul a fost îndepartat si s-a construit un mare "sanctuar" în masivul de sare. Dimensiunile capelei sunt: 25 m lungime, 9 m latime si 7 m înaltime. Peretii sunt rectangulari, iar în partea dreapta se afla o icoana reprezentând-o pe Sfânta Varvara, patroana capelei si protectoarea minerilor. Înainte de a coborî în adâncurile salinei, minerii se adunau zilnic în fata altarului Sfintei Varvara pentru ca ea sa-i ceara lui Dumnezeu sa-i ocroteasca în timpul muncii lor. La întoarcere se adunau aici pentru a înalta rugi de multumire. În fiecare zi se oficia Sfânta Liturghie la care participau minerii catolici, greco-catolici si ortodocsi. Aceasta reprezinta prima capela ecumenica de acest gen din Romania si dateaza în forma actuala din anul 1871. În fiecare an pe 4 decembrie, de Sf. Varvara, în capela salinei la o adâncime de 25
55
m, se celebreaza un Tedeum de preotii celor 3 confesiuni, iar copii prezinta un program artistic în costume populare ale celor 3 etnii si în 3 limbi. Se coboara, în continuare, la adâncimea de 35 m unde se desfasoara orizontul I. La capatul scarilor, vizitatorul este impresionat de armaturile de lemn de brad, care sunt cele de la începutul exploatarii, conservate în mediul salin si perfect operationale. În zona aceasta, galeria sapata direct în sare, mult mai larga, ofera privitorilor basoreliefuri în stânca de sare, cu tematica religioasa, opera recenta a unor tineri scultori din zona, unele dupa modele similare de la Salina Wieliczka de lânga Cracovia. Traseul conduce la lacul artificial pe peretii caruia se gasesc cristale de sare. Lacul a fost sapat manual de mieri, bazinul cu saramura având dimensiuni relativ mari. Înainte, pe acest lac, cu ajutorul unei plute, se faceau mici plimbari fiind un mijloc de agrement, a minerilor dar si a localnicilor. Lacul este îngradit cu balustrada, si iluminat de câteva reflectoare care însa nu pun în valoare aspectul aspectul deosebit deosebit pe care îl are. Urmea Urmeaza za sala sala de dans, dans, la adânc adâncime imeaa de 37 m, num numita ita "Sala Ing. Ing. Agripa Agripa Popescu" Popescu" primul director general al regiei Monopolurilor Statului (asa cum apare într-un basorelief în peretele de sare). Sala are dimensiuni relativ mari: 24x12x12 m iar la capete are 3 balcoane si ele sapate în sare. La acest nivel se organizau baluri, întâlniri festive, spectacole fiind si primul loc de distractie din zona. Manastirea Arbore - (la 32 km nord-vest de Suceava la 37 km de Gura Humorului), construita in 1503 de dregatorul Luca Arbore, inmormantat aici. Pictura a fost realizata in 1541 de Dragos Coman, predominand verdele, un verde proaspat, luminos si bogat in nuante. Priceperea, iscusinta mesterilor ce au inceput a o ridica in aprilie 1502 au facut din biserica Arbore unul dintre monumentele de seama ale Moldovei. Mai târziu, dornice de a da un plus plus de frumuse frumusete te ctitor ctitoriei iei tatalu tataluii lor, lor, fiicel fiicelee lui Luca Luca Arbore Arbore porunc poruncesc esc mester mesterulu uluii "Dragosîn" zugravirea peretilor exteriori. Scenele sunt populate de numeroase personaje in continua miscare. Culorile vii ale picturii sunt armonios imbinate, degajând multa caldura. In bogata policromie predomina predomina verdele furat furat padurilor si colinelor din jur. jur. Echilibrul proportiilor constructiei, ca si pictura exterioara, ii confera bisericii Arbore o deoseb deosebita ita stralu stralucir cire, e, alatur alaturând ând-o -o celorl celorlalt altee neste nestemat matee ale plaiur plaiurilo ilorr moldov moldovene ene:: Hum Humor, or, Moldovita, Voronet, Sucevita.
Radauti - Oras situat in campia dintre riurile Suceava si Sucevita, la 37 km de Suceava, la o altitudine de 375 m; este una din vechile asezari moldovenesti cunoscuta inca din sec. XV (atestare documentara din anul 1413). Muzeul "Tehnicii populare bucovinene" - fondat in 1934, expune in cele 11 sali bogata colectie de obiecte oglindind ocupatiile traditionale ale locuitorilor din aceste locuri, colectie de ceramica de Radauti, Marginea si de Kuty s.a. (secolele 14 - 15). Monumentul de arta medievala Bogdana - ctitorie a lui Bogdan I (1359 - 1365), primul voievod al statului feudal al Moldovei; poarta amprenta stilurilor romanic, gotic si bizantin, fiind prototipul mai multor monumente moldovenesti din sec. XVI-XVII; este cea mai veche si mai insemnata necropola domneasca din Moldova; picturi monumentale in interior; pridvor inchis din timpul domniei lui Alexandru Lapusneanu; Lapusneanu; a fost printre primele centre de arta din Moldova. Parcul zoologic - ocupa o suprafata de 10 ha; adaposteste cca. 250 de animale provenind din aproape aproape toate continentele. continentele. Herghelia - situata in sudul orasului, dispune de un manej unde amatorii pot face calorie.
56
Manastirea Bogdana - cea mai veche biserica din Moldova, ctitorie a voievodului Bogdan I din 1365. Aici se afla mormintele primilor domitori ai Moldovei; Manastirea Putna - ridicata intre 1466-1469, intr-o perioada de glorie si liniste, este prima ctitorie fortificata a lui Stefan cel Mare, destinata a fi f i necropola a familiei domnitorului si a urmasilor urmasilor sai, pana la Petru Rares. Rares. Putna a traversat, traversat, timp de peste peste 5 veacuri, veacuri, cutremure, cutremure, ince incend ndii ii si deva devast star ari, i, sing singur uraa cons constru truct ctie ie care care se past pastre reaz azaa din din sec. sec. XV fiin fiindd "Tur "Turnu null tezaur tezaurulu ului". i". În incint incintaa manas manastiri tiriii se afla afla morman mormantul tul lui Stefan Stefan cel Mare. Mare. De asemen asemenea, ea, manastirea este renumita pentru tezaurul sau de broderii, tesaturi, manuscrise, argintarie si obiecte de cult. Manastirea Putna a fost important centrul cultural-artistic, aici functionind un atelier de caligrafi si miniaturisti si unul de broderie. Bise Biseri rica ca a fost fost una una din din ma mari rile le necr necrop opol olee domn domnes esti ti ale ale Mold Moldov ovei ei;; in ea fiin fiindd inmormintati Stefan cel Mare, Maria Voichita, Maria de Mangop, Bogdan cel Orb, StefanitaVoda s.a. In muzeul manastirii se pastreaza o colectie valoroasa de broderii executate in vremea lui Stefan cel Mare, manuscrise, icoane si opere de argintarie. In Biserica Manastirii se afla Mormântul lui Stefan cel Mare. Manastirea Sucevita - Situata in satul cu acelasi nume, pe valea parauli Sucevita, la o distanta de 18 km sud-vest de orasul Radauti, Manastirea Sucevita a fost zidita in ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, cu cheltuiala intregii familii de boieri Movila dintre care Ieremia a domnit in scaunul Moldovei intre anii 1595-1606. Prima ctitorie a familiei Movilestilor, care a precedat actualului complex manastiresc, a fost o biserica mai modesta, datand din preajma anului 1581. In timpul domniei lui Petru Schiop Schiopul ul (1582(1582-15 1591) 91),, fratii fratii Movila Movila,, ajunga ajungand nd sfetni sfetnicii cii voievo voievodul dului ui si avand avand o situa situatie tie economica prospera, incep construirea unei manastiri de amploare. prima cladire ridicata a ansamblului a fost biserica zidita intre anii 1582-1584. Dupa venirea pe tronul Moldovei, in 1595, Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvorase, amplasate amplasate la intrarea in biserica pe laturile de nord si de sud, zidurile si turnurile de incinta, care confera manastirii infatisarea de cetate medievala, o casa domneasca, ale carei ruine se mai vad pe latura de nord a complexului, precum si chilii pentru calugari. Tot timpul domniei lui Ieremia Movila se picteaza biserica in interior si exterior. Bise Biseric ricaa cu hram hramul ul "Invi "Invier erea ea Do Domn mnul ului ui"" este este cons constru truit itaa in stil stilul ul arhi arhite tect ctur urii ii moldovenesti, stil consolidat in timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant, care este de fapt o imbinare armonioasa a elementelor de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor bisericii din lemn din Moldova. Pictura, realizata in fresca, a fost executata de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul si fratele sau Sofronie, si se pastreaza in forma originala. Programul iconografic al picturii interioare si exterioare respecta traditia constituita in prima jumatatea secolului al XVI-lea epoca lui Petru Rares - dar introduce si unele teme noi, cu caracter teologic-dogmatic. teologic-dogmatic. O trasat trasatura ura carac caracter terist istica ica a pictur picturii ii de la Sucevi Sucevita ta este este inclin inclinati atiaa spre spre narati naratiune une,, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti cum sunt: Sf. Pahomie, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic Gheorghe, Viata lui Moise, s.a., prezentate cu scop educativ. Stiinta si maestria pictorilor se descifreaza cu deosebire in abordarea perspectivelor studia studiate, te, a pop popula ularii rii fundal fundaluri urilor lor cu peisaj peisajee sau sau arhite arhitectu cturi ri speci specific ficee spatiu spatiului lui artist artistic ic postbizantin din aceasta aceasta zona a Europei. Pictura exterioara a Manastirii Sucevita este cea mai bine pastrata din grupul bisericilor moldov moldovene enesti sti cu pictur picturaa exter exterioa ioara, ra, singur singuraa care-s care-sii pastre pastreaz azaa latura latura de nord, nord, und undee este este reprezentata scena "Scara virtutilor", cea mai impresionanta, prin amploarea si contrastul dintre 57
ordinea ingerilor si haosul iadului. In aceasta scena este redata lupta dintre bine si rau, incercarea omului de a pasi spre perfectiune, pentru a-si redobandi chipul pierdut prin caderea in pacat. Fata sudica este decorata cu "Arborele lui Iesei", avand la baza filozofii antici", Acatistul Maicii Domnului", "Rugul in flacari" si "Acoperamantul Maicii Domnului". Pictura murala de la Sucevita, considerata de cercetatorul de arta francez Paul Henry "testamentul artei moldovenesti", incheie epoca de mari creatii, care a fost secolul al XVI-lea, ale carei carei mon monume umente nte cu pictur picturaa exteri exterioa oara ra de la Hu Humor mor,, Moldo Moldovit vita, a, Arbore Arbore si Vorone Voronett constituie capodopere ale artei universale. In camera mormintelor sunt inmormantati fratii voievozi, Ieremia si Simion Movila, ale caror lespezi de morminte, din marmura romaneasca de Ruschita, constituie valori artistice ale sculpturii medievale romanesti. Manastirea Moldovita - (la 94 km de Suceava la 36 km de Gura Humorului), ctitorie a lui Petru Rares din 1532, cu pictura murala din 1537. Este cea mai mare dintre bisericile ridicate in perioada de inflorire a stilului moldovenesc. Alaturi de cea a Voronetului, pictura Moldovitei reprezinta cel mai valoros ansamblu ramas din vremea lui Petru Rares. Mai bine pastrata decat oriunde, scena "Asediul Constantinopolului" impresioneaza prin forta si dramat dramatism ism,, exprim exprimand and patrio patriotis tismul mul si grija grija pentru pentru soarta soarta tarii. tarii. În "Casa "Casa dom domnea neasca sca"" din interiorul manastirii este amenajat un mic muzeu de arta feudala ingrijit de maicile de la manastire. Dominanta gamei cromatice este, in cazul Moldovitei, galbenul auriu cu suave reflexe solare de un fast subtil si o distinsa eleganta. Alaturi de Voronet, Sucevita, Arbore si Humor, Moldovita face parte din salba de monumente de notorietate universala. Campulung Moldovenesc - (la 69 km sud-vest de Suceava), statiune climaterica (la 630 m altitudine), intr-un splendid decor, bioclimat stimulator de munte, si punct de plecare in excursii in Masivul Rarau. Muzeul lemnului - Campulung Moldovenesc, infiintat in 1936 detine peste 15.000 de expona exponate te din lemn, lemn, artist artistic ic execu executat tate, e, care care ne intorc intorc in unive universu rsull vechil vechilor or ocupat ocupatii ii ale locuitorilor din zona. Vatra Dornei - (la 112 km distanta de Suceava la 42 km de Campulung Moldovenesc), una dintre cele mai pitoresti statiuni balneare din Romania, (la o altitudine de 800 m, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna), intr-o frumoasa depresiune tectono-vulvanica din Carpatii Orientali, denumita si "Tara Dornelor". Este inconjurata de munti acoperiti cu bogate paduri de conifere si foioase: Giumalau si Rarau, Bistrita (la est), zidul vulcanic al muntilor Calimani (la sud) si Culmea Suhardului (in nord). Aceasta amplasare impune un climat subalpin bland, tonic si stimulent. Este ferita de vanturi puternice, atmosfera fiind bogata in aerosoli si esente volatile de brad. Temperatura medie anuala este de 5,2 oC (media lunii iulie fiind de 15 oC, iar a lunii ianuarie de -6 oC). Numarul zilelor cu zapada se ridica la peste 120 pe an, fapt deosebit de important pentru practicarea sporturilor de iarna, Vatra Dornei fiind un centru de insemnatate nationala din acest punct de vedere. Asezare veche Vatra Dornei este mentionata ca asezare la finele sec. XVI si ca stabiliment balnear din 1845. In cadrul statiunii se efectueaza numeroase proceduri terapeutice, avand la dispozitie o gama diversa de instalatii: pentru bai cu apa minerala incalzita, pentru impachetari cu namol, pentru fizioterapie, pneumoterapie, mofete, buvete cu apa minerala, sauna, sali de gimnastica medicala. Aceasta "Perla a Bucovinei" ofera un cadru propice drumetiei, fiind un punct de plecare in excursii in Muntii Ousoru, Calimani, Pietrosu Bistritei, Giumalau. Împrejurimile ofera conditii si pentru vanatoare. Brosteni Manastirea Pangarati – (la 15 km de Piatra Neamt), fondata în vremea lui Stefan cel Mare si reconstruita de Al, Lapusneanu în 1560. 58
Manastirea Manastirea Bistrita – (la (la 10 km de Piatra Neamt), ctitorita de Alexandru cel Bun (al carui mormant se afla aici) în 1402 si refacuta de Stefan cel Mare, care construieste turnul în 1498. Cladirea initiala nu se pastreaza, ci doar aceea cu care a înlocuit-o Al. Lapusneanu în 1554 (care a adus si pictori priceputi de la Venetia). Manastirea a jucat un important rol cultural, aici fiind redactat primul letopiset al Tarii Moldovei. Detine un valoros muzeu de arta feudala. Piatra Neamt - resedinta de judet (cu 128.000 locuitori, unul din cele mai frumoase orase ale Moldovei, pe terasele din stanga Bistritei, la confluenta a doua rauri: Cuejdi si Bistrita, la 345 m altitudine, înconjurat de culmile împadurite ale magurilor Cernegura, Cozla (de 850 m), Pietricica (de 532 m), Carloman (de 617 m), la rascruce de drumuri turistice). Se bucura de toate avantajele unei naturi unice, o clima temperat continentala, cu veri scurte, racoroase si placute, toamne lungi, senine si romantice, ierni blande, fara geruri mari si zapada din abundenta. Este un "mic paradis" asemeni unei statiuni de vacanta, unde timpul pare sa se fi oprit în loc. De aici si numele de "Perla Moldovei" atribuita pe drept. Cu arhitectura moderna a cladirilor, armonios integrata în peisajul natural. Un punct de plecare fie pentru rutele montane ce duc spre Durau, la poalele muntelui Ceahlau, supranumit "Olimpul Moldovei", ori spre minumatele chei ale Bicazului, fie spre Tg. Neamt, pe drumul manastirilor-locuri de meditatie unde timpul pare sa se fi oprit în loc. . În sec. XV, Stefan cel Mare construieste Curtea Domneasca (Cetatea si Catedrala Sf. Ioan cu celebra clopotnita, devenita în timp Turnul lui Stefan)-actualul centru istoric al orasului. Ruinele Ruinele Curtii Domnesti-P Domnesti-Piatra iatra Neamt, ridicata ridicata de Stefan cel Mare în 1491 1491.. Astazi Astazi se observa urmele zidurilor si pivnitelor, Biserica, precum si Turnul lui Stefan (construit în 1499, înalt de peste 20 m). Vestigiile Cetatii Dacice-Batca Doamnei, (langa Piatra Neamt), cu ziduri masive (cca. 3m), se aseamana foarte mult cu cetatile dacice din Muntii Orastiei. Sanctuarul, locuintele ilustreaza înalta civilizatie a dacilor. A fost identificata cu marea asezare geto-daca Petodava, amintita de Ptolemeu în 106 î.Hr.
Casa memoriala "Calistrat Hogas "-Piatra Neamt, pastreaza amintirea acestui scriitor, care a fost si un vestit excursionist, lasandu-ne pagini pline de farmec despre frumusetea peisajelor din acest acest colt de tara. Biserica "Sf. Ion"-Piatra Neamt , (1497-1498), una dintre putinele din timpul lui Stefan cel Mare, care se pastreaza în forma originala Lacul Izvorul Muntelui – Bicaz, (la 35 km de Piatra Neamt), lac de acumulare format pe Bistrita, în spatele unui baraj înalt de peste 120 m, un adevarat munte artificial. Cu o lungime de cca 35 km, "marea de sub Ceahlau", constituie o atractiva zona de agrement. Se pot face plimbari cu vaporasul, se pot închiria salupe. Manastirea Agapia-Varatec (la 32 km de Piatra Neamt), zidita între 1642-1647 din initia initiativ tivaa hatma hatmanul nului ui Gavril Gavril (fratel (fratelee dom domnit nitoru orului lui Vasile Vasile Lupu) Lupu).. Refac Refaceri erile le ulteri ulterioar oaree au schimbat înfatisarea originala a bisericii. A fost pictata în 1858 de marele artist Nicolae Grigorescu cand acesta avea doar 20 de ani. Muzeul memorial "Al. Vlahuta"-( 1859-1919), langa Manastirea Agapia; Targu Neamt - Cetatea Neamtulu i- construita de Petru Musat (sfarsitul sec. XIV) pe un platou de unde se putea tine sub observatie toata Valea Moldovei. Pentru acele vremuri era o fortareata de neanvins. Impunatoarea cetate a intrat în cronici si legende, fiind atestata 59
documentar înca din 1395. Epoca lui Stefan cel Mare a fost epoca de stralucire si glorie a cetatii, considerata a fi un adevarat cuib de soimi. Zidurile uriase pastreaza ecoul trecutului dramatic: ele au suferit asedii grele din partea sultanului Mohamend al II-lea (1476), a regelui polon Ioan Sobieski (1691). În prezent, într-o încapere din interior a fost amenajat un mic muzeu;
Manastirea Neamtului-Vanatori Neamt , (la 16 km de Tg. Neamt), unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice romanesti, cel mai important focar de cultura si arta al Moldovei medievale. Prima mentiune documentara este din 1407. Biserica manastirii este cea mai impunatoare constructie a lui Stefan cel Mare (1497). Aici functioneaza una dintre cele mai vechi biblioteci din tara (peste 600 de ani) precum si un muzeu ce ilustreaza intensa activitate culturala desfasurata de-a lungul secolelor; Casa memoriala "Ion Creanga"- Humulesti, (la 2 km de Tg. Neamt), casa si locuri descrise atat de maiestrit de marele nostru povestitor (1837-1889) în nemuritoarele "Amintiri din copilarie": "Dragu-mi este satul nostru cu Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul, în care se oglindeste cu mahnire Cetatea Neamtului de atatea veacuri". Casa memoriala "Mihail Sadoveanu"- Vanatori-Neamt, langa Manastirea Neamtului, unde marele scriitor a realizat multe din povestirile sale istorice 4.2. 4.2. PROG PROGRA RAM M DE ORGA ORGANI NIZA ZARE RE ŞI COME COMERC RCIA IALI LIZA ZARE RE A PROD PRODUS USUL ULUI UI TURISTIC CU TEMA „Circuit in Bucovina” Traseu: Ziua 1: Intalnire in Suceava Tur de oras care include vizite la Cetatea de Scaundin secolul XIV, la Manastirea Sfantul Ioan cel Nou (secolul XVI) unde se afla Moastele Sfantului Ioan cel Nou, protectorul Bucovinei; Biserica armeneasca Hagigadar Hagigadar numita si “Biserica Tuturor Dorintelor”. Plecarea spre Dragomorna unde vizitam manastirea din 1602. Drumul continua prin padurea de la Ilisesti in satul Stupca unde s-a nascut marele muzician Ciprian Porumbescu. Se viziteaza Casa Memoriala. Seara, sosire in zona montana a Bucovinei in satul Voronet renumit pentru manastirea ctitorita de Stefan cel Mare in secolul XV (monument UNESCO). Cina si cazare la Pensiunea “Casa Alex” Ziua 2: Dupa micul dejun, circuitul continua la Manastirea Humorului (secolul XVI – patrimoniu UNESCO) Optional se urca, pe jos, spre satul de culme Plesa cu populatie majoritar poloneza recunoscuta pentru mestesugul butoaielor cu doage din lemn de paltin. De pe culmile, de langa locul de adapost a haiducului Darie se deschide o priveliste ampla asupra vaii Humorului si a dealurilor Radautilor.(Drumetia usoara dureaza maxim 1,5 ora, ghidajul si transportul bagajelor se face gratuit.) Vizita la catedrala catolica “Sfanta Fecioara Maria” apoi la “sala de dans” si “capela” dinSalina Cacica, realizate inca din perioada de ocupatie Austro-Ungara(secolul XIX). Un alt alt foar foarte te impo import rtan antt obie obiect ctiv iv turi turist stic ic din din tras traseu eu este este bise biseric ricaa din din Arbo Arbore re,, cu remarcabile picture interioare si exterioare astazi monument din patrimonial UNESCO. In orasul Radauti se afla cea mai veche biserica de piatra din Moldova – Manastirea Bogdana, ctitorie a Domnitorului Bogdan Voda (secolul XIV). Ajungem din nou pe vaile pitoresti ale Carpatilor Orientali la Manastirea Putna (secolul XV) unde optional putem asista la slujbe religioase care au loc necantenit aici la Putna, locul unde este inmormantat marele Stefan si unde s-a pastrat cultura, credinta si demnitatea nationala. Cazarea la “Pensiunea Geta” unde vom cina si vom poposi peste noapte.
60
Ziua:3 Dupa micul dejun servit in aerul “tare” al diminetilor montane, pornim la o
plimbare cu caruta pe drumuri de munte, apoi pe jos(optional), peste o culme Montana cu fanate ce ofera largi privelisti spre valea Sucevitei locul unde se afla Manastirea Sucevita (secolul XVII-patrimoniu UNESCO), poate cea mai frumoasa dintre toate cele care se afla in Bucovi Bucovina, na, cu ample ample pictur picturii interi interioa oare re si exteri exterioar oare.( e.(Dru Drumet metie ie usoara usoara de apoxim apoximati ativv 2,5 ore+1ora cu caruta. Inchirierea carutei, ghidul insotitor si transportul bagajelor sunt incluse in pret). Dupa popasul binemeritat la Manastirea Sucevita traversam cu masina muntele la alta manastire-Manastirea Moldovita. La Campulung Moldovenesc, orasul de la poalele Muntelui Rarau vizitam “Muzeul Lemnului” cu exponate din lemn care dateaza de mai bine de 500 ani. Cazarea si cina traditionala in Pensiunea “Casa Ela” in Campulung Moldovenesc. Ziua 4: Dupa micul dejun se pleaca pe traseul Vatra Dornei (vizitarea statiunii), pe valea Bistritei spre Brosteni si Lacul Izvorul Muntelui pe una din cele mai pitoresti vai din Carpati cu privelisti spre muntii Bistritei si Ceahlau. Vizitam Manastirea Pangarati(secolul XVI) cu o biserica mica etajata si fortificata si Manastirea Bistrita. Vizitam Vizitam in orasul Piatra Neamt biserica biserica Sfantul Ioan din secolul secolul XV, apoi mergem mergem la celebrele manastiri de maici –Agapia si Varatec. La Targu Neamt se afla casa memoriala Ion Creanga (Humulesti) dar si la celebra Cetate a Neamtului ctitoria lui Petru Musat I din secolul XV. Urcam 10 minute pe jos pana la cetate, de unde avem o larga priveliste spre valea Ozanei. Cazarea si cina la Pensiunea “Trei Stejari”. Ziua 5: Dupa micul dejun, plecarea spre Suceava, unde se incheie circuitul. Circuitul insumeaza 355 km, 4 nopti de cazare. Elemente de prezentare generala a produsului turistic - nr turisti 12 - mijloc de transport- microbus Mercedes Sprinter (16+1 locuri) - nr zile 5 zile (4 nopti) - perioada de desfasurare -8-12 mai 2011 - pret informative 790 ron Analiza succinta a desfasurarii traseului pe zile cu urmatoarele precizari: Locul de plecare este din centrul orasului Suceava ora 8 00 Obiective turistice vizitate: Suceava: Cetatea de scaun Suceava, Manastirea Sfantul Ioan cel Nou, Biserica armeneasca Hagigadar Manastirea Dragomirna Sat Stupca: Casa memoriala Ciprian Porumbescu Manastirea Voronet Manastirea Humor Cacica: Catedrala catolica Sfanta Fecioara Maria Salina Cacica Manastirea Arbore Manastirea Bogdana Manastirea Putna Manastirea Sucevita Manastirea Moldovita Campulung Moldovenesc: Muzeul Lemnului Vatra Dornei Lacul Izvorul Muntelui 61
Manastirea Pangarati Manastirea Bistrita Piatra Neamt: Biserica Sfantului Ioan Manastirea Agapia Manastirea Varatec Targu Neamt: Cetatea Neamtului Humulesti: Casa Memoriala Ion Creanga. Locul de sosire este orasul Suceava Suceava la ora 12 00 Numar de km parcursi parcursi pe zile:Ziua 1: 52 km Ziua 2: 70 km Ziua 3: 63 km Ziua 4: 114 km Ziua 5: 56 km Total circuit: aproximativ 375 km Serviciile turistice oferite sunt: - transport turistic - servicii de cazare - serv servic icii ii de de alim alimen enta tati tiee publ public icaa - servicii culturale Ziua Descrierea pe activitati a produsului turistic 1 Ora: 800 Plecar Plecarea ea din centr centrul ul orasul orasului ui Suce Suceav ava, a, cu vizi vizita ta la obie obiect ctiv ivel elee turi turist stic icee propuse, circuitul orasului. orasului. 30 00 11 -12 Transport Suceava- Dragomirna 1200-1230 Vizitarea Manastirii Dragomirna 1230-1300 Transport Dragomirna – Stupca 1300-1330 Vizitarea Vizitarea Casei Casei memoriale memoriale Ciprian Porumbescu 1600-1630 Transport Stupca Voronet 1700-1830 Vizitarea Manastirii Voronet 1900-1930 Cazarea la Pensiunea “Casa Alex din Voronet 1930-2000 Timp liber 2000-2200 Cina 2 Ora: 800 900 Servirea micului dejun 900-930 Transport Voronet – Humor 930-1000 Vizitarea Manastirii Humor 1000-1130 Drumetie Plesa 1130-1200 Transport Plesa Cocica 1200-1230 Vizitarea Vizitarea Catedrale Catedraleii catolice catolice Sfanta Fecioara Maria 1230-1330 Vizitarea Salinei Cacica 1500-1530 Transport Cacica – Arbore 1530-1600 Vizitarea Manastirii Arbore 1600-1630 Transport Arbore – Radauti 1630-1730 Circuit oras Radauti, vizitarea Manastirii Bogdana 62
Serviciu turistic oferit Servicii culturale Transport turistic Servicii culturale Transport turistic Servicii culturale Transport turistic Servicii culturale Servicii de cazare Serv Servic icii ii de alim alimeentat ntatie ie publica Serv Servic icii ii de alim alimeentat ntatie ie publica Transport turistic Servicii culturale Servicii culturale Transport turistic Servicii culturale Servicii culturale Transport turistic Servicii culturale Transport turistic Servicii culturale
1730-1815 Transport Radauti – Putna 1815-1900 Vizitarea Manastirii Putna 1915-1930 Cazarea la Pensiunea “Geta” din Putna 1930-2000 Timp liber 2000-2200 Cina
Transport turistic Servicii culturale Servicii de cazare Serv Servic icii ii publica
de
alim alimeentat ntatie ie
Ora: 800 900 Servirea micului dejun
3
Serv Servic icii ii de alim alimeentat ntatie ie publica 00 30 9 -13 Drumetie usoara si vizitarea Servicii culturale Manastirii Sucevita 1330-1400 Transport Sucevita Moldovita Transport turistic 00 30 14 -14 Vizitarea Manastirii Moldovita Servicii culturale 30 00 16 -17 Transp Transport ort Moldov Moldovita ita – Transport turistic Campulung Moldovenesc 1700-1730 Circuit Circuit oras Campulung Campulung Servicii culturale Moldovenesc 1730-1830 Vizitarea Muzeul Lemnului din Servicii culturale Campulung Moldovenesc 1900-1930 Cazarea la Pensiunea “Ela” din Servicii de cazare Campulung Moldovenesc 1930-2000 Timp liber 2000-2200 Cina Serv Servic icii ii de alim alimeentat ntatie ie publica
4
Ora: 800 900 Servirea micului dejun 900-1000 Transport Transport Campulung Campulung Moldovenesc – Vatra Dornei 1000-1030 Circuit statiune Vatra Dornei 1030-1200 Transport Vatra Dornei - Lacul Izvoru Izvorull Muntel Muntelui ui - Manas Manastiri tirile le Pangar Pangarati ati si Bistrita 1200-1245 Vizitarea Manastirilor Pangarati si Bistritei 1330-1400 Circuit oras Piatra Neamt 1630-1730 Transport Piatra Neamt – Manastia Agapia – Varatec 1730-1800 Vizitarea Manastirilor Agapia si Varatec 1800-1900 Transport Manastiri Agapia Varatec – Targu Neamt 1900-1930 Cazarea la Pensiunea “Trei Stejari” din Targu Neamt 1930-2000 Timp liber 2000-2200 Cina
5
Ora: 800 900 Servirea micului dejun
63
Serv Servic icii ii publica
de
alim alimeentat ntatie ie
Transport turistic Servicii culturale Transport turistic Servicii culturale Servicii culturale Transport turistic Servicii culturale Transport turistic Servicii de cazare Serv Servic icii ii publica Servicii publica
de
alim alimeentat ntatie ie
de
alimentatie
900-1100 Circuitul orasului Targu Neamt Servicii culturale 00 00 11 -12 Transport Targu Neamt - Suceava Transport turistic Ora:1230 Sfarsitul circuitului turistic Analiza de pret: Denumirea produsului turistic: CIRCUIT TURISTIC BUCOVINA Grup minim de persone: 10 persoane , maxim12 Beneficiarul:Turistii Perioada de desfasurare: luna mai (8-12 mai 2011) Organizator: Agentia Mareea Articole de Elemente de cheltuieli calculatie 1. Che Cheltu ltuiel ielii direc directe te a) Chel Cheltui tuieli eli cu transp transport ortul ul b) Cheltuieli cu cazarea cazarea c) Cheltuieli cu alimentatia d) Cheltuieli culturale e) Cheltuieli cu ghidul(masa,cazare) f) Cheltuieli cu soferul(masa,cazare) g) Cheltuieli organizatorice 2. TOTAL C. D. A+b+c+d+e+f+g 3. Asigurare 1-5% din C.D. 4. Comision 10-30% din C.D. 5.TVA 19% la C.D. 6. Total costuri 2+3+4+5 Rotunjire 7. Pret de vanzare a pachetului turistic
Valoarea produsului turistic Valo Valoar are/ e/tu turis ristt Valo Valoar are/ e/gr grup up 54.7 656,3 160.0 1920,0 160.0 1920,0 50 600,0 26.7 320,0 26.7 320,0 83,2 1000,0 561.4 6736,3 28.1 336,8 168.4 2020,9 32.0 384,0 789.8 9478,0 +0.2 790 9478,0
Conditii de comercializare a produsului turistic - segmental de turisti turisti caruia i se adreseaza adreseaza -tuturor categoriilor de turisti - canalulde distributie (forte proprii sau alte agentii) - modalitati modalitati de plata - plata in rate, cu achitarea achitarea intregii intregii sume inaite cu 14 zile zile de inceperea sejurului; -comanda ferma si plata avans 30% cu minimum 30 zile inainterea inceperii calatoriei; - eventuale reduceri acordate - plata integrala in avans reducere 10% din comision Harta turistica a traseului Pliantul publicitar cu text si elemente fotografice representative Afisul de prezentare a pachetului turistic in vitrina agentiei (A4 mai putine informatii decat pliantul)
64
CONCLUZII Din cele prezentate anterior se evidenţiază faptul că zona analizată – ţinutul Sucevei posedă un bogat bogat potenţial turistic natural şi antropic. Factorii antropici enumeraţi enumeraţi în capitolul al doilea constituie elemente de mare atractivitate turistică, pe care, din păcate încă nu ştim să-i exploatăm. Este revoltător revoltător faptul că alte ţări (pe care nu doresc să le amintesc) amintesc) ştiu mai bine să exploateze aşa zisul lor potenţial turistic în vreme ce noi, posesori ai unui potenţial de excepţie stăm şi-i blamăm. Desigur se va spune că până la sectorul terţiar trebuie să funcţioneze bine primele două. Nimic mai adevărat, însă dacă ne gândim la faptul că relieful, clima, obiceiurile, vestigiile istorice sau religioase nu trebuie să le construim ci doar să le punem în valoare, mă întreb ce mai aşteptăm! Numai referindu – mă la resursele religioase din zona suceveană se pot organiza excursii sau pelerinaje aducătoare de profit. Din păcate în ultimii ani, nu s-au făcut investiţii majore în sectorul terţiar, care să pună în valoare potenţialul nostru, pe de-a-ntregul. Desigur nu pot fi neglijate cel de tipul Sofitel, Hilton, Holiday Inn, Poiana Braşov dar acestea nu valorifică decât anumite forme de turism- de afaceri sau de iarnă. În opin opinia ia me mea, a, aşa aşa cum cum rezu rezult ltăă din din pagi pagini nile le lucr lucrăr ării ii,, este este nevo nevoie ie de ma maii mu mult ltăă operativitate în creearea de noi voiaje forfaitare, circuitele din Moldova, Bucovina etc. putând deveni produse turistice de valoare. În plus, potenţialul natural din zonele amintite, specificul zonei din punct de vedere culinar, entografic etc. pot constituii factori de promovare a turismului românesc în străinătate. Doresc să subliniez faptul că circuitele propuse de mine nu constitue decât o mică parte din multiplele variante posibile. În viitor se pot creea şi alte destinaţii sau voiaje forfaitare însă pentru început este necesară atragerea turiştilor sau altfel spus conştientizarea acestora de existenţa unor astfel de produse. Pentru aceasta este nevoie de acţiuni susţinute de promovare, o publicitate adecvată care să atragă în mod constant turiţtii. Consider că şi factorul preţ se prezintă ca un element convingător întrucât comparând cu alte produse turistice (sejur de 7 zile la mare cu 9478,0 lei, per grup, si 790 lei per persoana, de pildă) se observă avantajul acestuia, net . Totodată sub aspectul raportului preţ – calitate pot afirma că produsul este extrem de competitiv deoarece în preţ este inclusă vizitarea obiectivele turistice amintite.
65
Vizitand zona respectiva am ramas impresionata de potentialul antropic care in opinia mea si nu numai ( UNESCO) ridica valentele zonei analizate la un nivel care nu poate fi exploa exploatat tat mai bine bine decat decat printr printr-o -o analiz analizaa judici judicioas oasaa a unicit unicitati atiii arhite arhitepal pale. e. In acest acest sens sens consider ca patrimoniul cultural bucovinean nu este suficient de bine pus in valoare fapt care m-a condus la propunerea circuitului analizat in paginile anterioare care sa evidentieze tocmai unicitatea de care se bucura zona analizata. Mentionez faptul ca din punct de vedere al aplicabilitatii sablonate a circuitului cu referire la Judetul Hunedoara putem identifica circuite tematice cum ar fi: Castelul Huniazilor, Manastirea Densusi, Cetatea Devei, Sarmisegetuza, Cetatile Orastiei etc. Desigur Desigur daca ar fi sa le diferentiem diferentiem pe etape etape istorice obiective obiectivele le pot fi clasifica clasificate te in functie de culturile respectiv provenienta lor. In concluzie consider ca , crearea de circuite tematice specifice unor areale sau zone din Romania indiferent de faptul ca ar fi istorice, religioase, culturale, etnografice reprezinta un atuu de promovare promovare a turismului romanesc de la scara micro la macro intru-cat integrarea integrarea prin diversitate reprezinta si unul dintre principiile aqui-lui comunitar.
66