Lucrare de Licenta

Universitatea "Babeş Bolyai" Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Catedra de Asistenţă Socială

Prevenţia consumului de alcool şi alte droguri în rândul adolescenţilor - lucrare de licenţă -

Coordonator ştiinţific:

Absolvent:

Lector Univ. Dr. Eugen Băican

Adina Moholea

Cluj Napoca

2008 Cuprins Partea I. Desfăşurarea teoretică Capitolul 1. Introducere 1.1. Motivarea alegerii temei ..............................................................................................5 1.2. Problematica abordată şi scopul lucrării.......................................................................5 1.3. Importanţa, actualitatea şi oportunitatea cercetării.......................................................5 1.4. Încadrarea paradigmatică şi teorii ştiinţifice relevante.................................................6 1.4.1. Încadrarea paradigmatică.....................................................................................6 1.4.2. Teorii sociologice privind consumul de droguri..................................................7 Capitolui 2. Fundamentarea teoretico-metodologică a lucrării 2.1. Probleme actuale legate de consumul şi dependenţa de droguri licite, respectiv ilicite....................................................................................................................................9 2.1.1. Definirea şi clasificarea drogurilor......................................................................9 2.1.2. Drogurile în perspectivă istorică..........................................................................9 2.1.2. Situaţia actuală a consumului de droguri pe plan internaţional şi naţional.......10 2.1.3. Consumul, abuzul şi dependenţa de alcool........................................................12 2.1.4. Tutunul: consum şi dependenţă.........................................................................15 2.1.5. Canabinoidele....................................................................................................17 2.1.6. Cocaidele............................................................................................................19 2.1.7. Opioidele............................................................................................................20 2.1.8. Drogurile psihedelice.........................................................................................21 2.1.9. De ce încep adolescenţii să consume droguri....................................................23 2.2.Modele ale comportamentelor de risc, respectiv ale comportamentelor protective în ce priveşte abuzul şi dependenţa de droguri...........................................................................24 2.2.1. Factori de risc contextuali............................................................................24 2.2.2. Factori de risc individuali şi interpersonali..................................................25 2.2.3. Factori de protecţie contextuali....................................................................28 2.2.4. Factori de protecţie educativi.......................................................................28 2.2.5. Factori de protecţie familiali........................................................................28 2.2.6. Factori de protecţie individuali....................................................................28 2

2.4. Programe de prevenţie a consumului de droguri în rândul adolescenţilor..................28 2.4.1. Modele de acţiune pentru prevenţie..................................................................29 2.4.2. Nivele de abordare în prevenţia consumului de alcool şi alte droguri..............29 2.4.3. Tipuri de programe de prevenţie.......................................................................30 2.4.4. Nivele de prevenţie...........................................................................................30 2.4.5. Programe de prevenţie a consumului de droguri în rândul adolescenţilor la nivel international şi national.............................................................................................31 2.5. Designul metodologic al proiectului de cercetare şi intervenţie psihosocială............33 2.5.1. Limitări şi delimitări ale cercetării.....................................................................33 2.5.1.1. Localizarea cercetării................................................................................33 2.5.1.2. Etapizarea şi eşalonarea calendaristică.....................................................33 2.5.2. Etapa cercetării de investigare şi evaluare iniţială.............................................33 2.5.2.1. Problema ştiinţifică abordată....................................................................33 2.5.2.2. Ipotezele şi obiectivele cercetării..............................................................33 2.5.2.3. Populaţia cercetării....................................................................................34 2.5.2.4. Lotul de subiecţi investigaţi......................................................................34 2.5.2.5. Metodele, instrumentele şi tehnicile cercetării.........................................34 2.5.3. Etapa intervenţiei psihosociale..........................................................................34 2.5.3.1. Problema socială abordată........................................................................34 2.5.3.2. Obiectivele intervenţiei.............................................................................34 2.5.3.3. Grupul ţintă şi beneficiarii........................................................................34 2.5.3.4. Metodele şi instrumentele intervenţiei......................................................34 2.5.3.5. Designul intervenţiei şi activităţii propuse...............................................35 2.5.4. Etapa cercetării de evaluare finală.....................................................................35 2.5.4.1. Ipotezele şi obiectivele cercetării de evaluare finală................................35 2.5.4.2. Populaţia cercetării şi subiecţii investigaţi...............................................35 2.5.4.3. Metodele şi instrumentele evaluării finale...............................................35

Partea a II-a. Prezentarea rezultatelor implementării proiectului de cercetare

3

Capitolul 3. Prezentarea, analiza şi interpretarea rezultatelor cercetării din etapa de investigare şi evaluare iniţială 3.1. Prezentarea datelor obţinute cu privire la gradul de informare al elevilor asupra drogurilor.............36 3.2. Prezentarea datelor obţinute cu privire la atitudinile elevilor faţă de droguri...........43 3.3. Prezentarea datelor obţinute cu privire la comportamentul elevilor faţă de droguri..48 3.4. Concluzii parţiale.......................................................................................................51 Capitolul 4. Prezentarea, analiza şi interpretarea rezultatelor intervenţiei psihosociale 4.1. Prima întâlnire cu clasele selectate din cadrul Colegiului Tehnic Turda...................52 4.2. A doua întalnire cu clasele selectate din cadrul Colegiului Tehnic Turda.................58 4.3. Concluzii parţiale........................................................................................................62 Capitolul 5. Prezentarea, analiza şi interpretarea rezultatelor cercetării din etapa de evaluăre finală 5.1. Prezentarea rezultatelor cu privire la cunoştinţele elevilor despre droguri................63 5.2. Prezentarea rezultatelor cu privire la atitudinile elevilor faţă de droguri...................67 5.3. Prezentarea rezultatelor cu privire la comportamentele elevilor faţă de droguri........72 5.4. Concluzii parţiale........................................................................................................74

Partea a III-a. Concluzii sintetice, poziţionări personale şi recomandări de ordin aplicativ Concluzii sintetice............................................................................................................75 Poziţionări personale.......................................................................................................76 Recomandări de ordin aplicativ.....................................................................................76 Bibliografie........................................................................................................................77 Anexa 1. Chestionarul utilizat în etapa de evaluare iniţială..............................................7 Anexa 2. Broşura utilizată în etapa intervenţiei psihosociale............................................ Anexa 3. Chestionarul utilizat în etapa de evaluare finală................................................

4

Partea I Desfăşurarea teoretică Capitolul 1. Introducere 1.1. Motivarea alegerii temei Fenomenul consumului de droguri a devenit o problemă din ce în ce mai acută pentru societatea românească. În ultimii ani s-a constatat faptul că România a devenit dintro ţară de tranzit a drogurilor într-o ţară consumatoare. În plus, s-a constatat o creştere alarmantă a consumului în rândul populaţiei tinere, pragul de vârstă la care începe consumul de droguri scăzând din ce în ce mai mult, ajungând în jurul vârstei de 11-12 ani. Toate aceste lucruri arată amploarea fenomenului ce se desfaşoară în România şi de aceea este foarte important să se actioneze cât mai rapid şi mai eficient posibil în găsirea şi implementarea unor acţiuni concrete împotriva consumului de droguri. Aceste acţiuni trebuie îndreptate în special spre adolescenţi, deoarece ei sunt cei mai vulnerabili şi mai predispuşi să experimenteze lucruri noi fără să cunoască consecinţele acţiunilor lor. În perioada adolescenţei, cuprinsa între 14 si 18 ani, în viaţa oamenilor se manifestă cele mai mari şi mai semnificative schimbări, atât la nivelul fizic cât şi la cel intelectual şi emoţional, caracterizate printr-un mai mare sentiment de independenţa faţă de familie, şi de apartenenţă la un grup de prieteni. De asemenea, în acest interval se manifestă şi primele acţiuni de rebeliune şi de neacceptare a normelor sociale, printre aceste fapte contestatare găsindu-se şi consumul de droguri. 1.2. Problematica abordată şi scopul lucrării Problema ştiinţifica abordată în cadrul acestei lucrări este prevenţia consumului de alcool şi alte droguri în rândul adolescenţilor. Pentru a înţelege în profunzime această problemă, este nevoie de o analiză amanunţită a întregii problematici legată de consumul de droguri, începand cu definirea drogului, clasificarea drogurilor, şi ajungând la consumul de droguri în şcoli şi în rândul populaţiei tinere. Scopul lucrării constă în examinarea cunoştinţelor, atitudinilor şi comportamentelor adolescenţilor în contexul problematicii legate de consumul şi dependenţa de droguri licite şi ilicite, şi derularea pe aceste baze a unei intervenţii. 1.3. Importanţa, actualitatea şi oportunitatea cercetării

5

Flagelul drogurilor reprezintă fenomenul cel mai complex, profund şi tragic al lumii contemporane, în condiţiile în care, anual, miliarde de dolari şi sute de mii de oameni sunt angrenaţi în acest mariaj al morţii numit „Traficul şi consumul ilicit de droguri”. În perspectiva anilor viitori, amploarea acestui fenomen este deosebit de îngrijorătoare şi datorită faptului că nu există o statistică clară şi precisă a producţiei, traficului, consumului şi numărului celor decedaţi din cauza drogurilor. Victimele numărul unu ale acestui fenomen sunt adolescenţii care, datorită societăţii în care trăiesc, nu au la dispoziţie modele clare de comportamente prosanogene, nu deţin informaţii care să îi poată determina să facă o alegere bazată pe o informare corectă şi completă în ceea ce priveşte consecinţele consumului de droguri. 1.4. Încadrări paradigmatice şi teorii ştiinţifice relevante 1.4.1. Încadrări paradigmatice De-a lungul timpului, sociologia devianţei şi-a constituit o serie de interpretări şi modele teoretice cu caracter modern, care alături de cele cu caracter tradiţional fac parte integrantă din ansamblul teoretic al sociologiei “problemelor sociale”, din care face parte şi problematica legată de consumul de droguri. Paradigma structural-funcţionalistă Strâns legat de ideile organicismului şi evoluţionismului, susţinute în sociologia europeana de A. Comte, H. Spencer, E. Durkheim ş.a., funcţionalismul cosideră că unitatea fundamentală de analiză a sociologului este societatea şi nu individul, atât structurile, cât şi funcţiile societale fiind considerate sisteme a căror interdependenţă asigură echilibrul întregului ansamblu social. Spre deosebire de concepţiile tradiţionale asupra devianţei, cu caracter biologist şi psihologist, care localizau cauzele criminalităţii la nivelul indivizilor, paradigma funcţionalistă a elaborat o interpretare de tip holistic, care caută sursele devianţei şi criminalităţii la nivelul structurilor sociale deficitare. Holismul sugerează ideea ireductibilităţii

întregului

la

suma

părţilor

sale.

În domeniul sociologiei devianţei şi criminalităţii, funcţionalismul cunoaşte deplina sa dezvoltare în deceniile cinci şi şase ale secolului al XX-lea, având ca reprezentanţi principali pe Talcott Parsons, R. Merton şi Kingsley Davis. În pofida criticilor, funcţionalismul sau structural-funcţionalismul are o permanentă vitalitate, supravieţuind în sociologia contemporană.

6

1.4.2. Teorii sociologice privind consumul de droguri Teoriile sociologice consideră că dependenţa faţă de drog este un proces social mai degrabă decât o relaţie între proprietăţile fizice ale drogului şi impactul lor asupra organismului uman. Dependenţa de droguri ca formă de evaziune- Robert Merton Robert Merton, autorul teoriei anomiei sociale, propune ca, prin prisma acestei teorii, dependenţa faţă de droguri să fie pusă in relaţie cu formele de adaptare la condiţiile sociale. El arată că individul dependent de droguri, de cele mai multe ori membru al unor clase sociale defavorizate, a încercat să urmărească în mod irealist scopuri culturale inalt valorizate de către societatea în care traieşte, dar pe care nu le poate atinge ca urmare a unor blocaje existente în folosirea unor mijloace legitime. Ca urmare, el este nevoit să recurgă la mijloace ilegitime (ilicite). Datorită faptului că nu are acces nici la scopurile propuse de către societate şi nici la mijloacele legitime necesare atingerii acestora, individul se va adapta la această stare de discrepanţa între scopuri şi mijloace (stare de anomie) prin evaziune sau retragere din viaţa socială, care îi permite să facă abstracţie de scopurile culturale şi de mijloacele legitime. (Rădulescu, 1999) Relaţia anomie-dependenţă faţă de droguri în concepţia lui Alfred Lindesmith şi John Gagnon În opinia lui Alfred Lindesmith şi John Gagnon, consumul de droguri nu semnifică întotdeauna o conduită deviantă, având în vedere faptul că noţiunea de devianţă este relativă, dependenţa de condiţii de loc, de timp şi de cel care o defineşte, înţelegând prin aceasta că ceea ce pentru o anumită clasă socială, categorie ocupaţională sau religioasă înseamnă devianţă, pentru o alta reprezintă o conduită normală. Lindesmith şi Gagnon arată că starea de anomie poate fi prezentă înainte ca individul să devină dependent de droguri. Nu starea de anomie, care era prezentă şi în secolul al XIX-lea, a determinat fenomenul de dependenţă faţă de droguri, ci efectele unei politici oficiale represive şi disponibilitatea drogurilor în anumite arii, deci, schimbarea în oportunităţile utilizării drogurilor. Autorii lansează ideea că accesul la droguri este o cauză mai importantă a consumului şi dependenţei decât starea de anomie, aducând ca argument faptul ca în rândul

7

medicilor, asistentelor, farmaciştilor, se înregistrează rate înalte de dependenţă faţă de droguri. (Rădulescu, 1999) Teoria lui Alfred Lindesmith privind raportul dintre dependenţa faţă de droguri şi simptomele sindromului de abstinenţă Alfred Lindesmith propune explicarea procesului de dependenţă faţă de opiacee prin asocierea sa cu credinţa individului că în momentul întreruperii administrării drogului, starea sa se va înrăutăţi datorită instalării sindromului de abstinenţă. Aşadar, individul continuă să consume drogul şi devine dependent pentru a evita apariţia simptomelor sindromului de abstinenţă. Pentru ca instalarea procesul de dependenţă să poată fi explicată în acest mod, este necesar ca individul să fi trecut prin starea extrem de penibilă indusa de sindromul de abstinenţă la opiacee şi, mai mult, să conştientizeze această stare, deci să intervină un element de natură cognitivă. (Rădulescu, 1999) Teoria etichetării sociale a lui Erving Goffman - subculturile consumatorilor de droguri Conform teoriei învaţării sociale, efectele consumului de droguri sunt modelate de o anumită subcultură şi sunt invăţate de către noul iniţiat de la consumatorii mai vechi de droguri. De cele mai multe ori, individul devine dependent la îndemnurile unor prieteni consumatori. În acest mod, raţionalizările utilizate pentru a justifica acest consumul de droguri precum şi senzaţiile care trebuie să decurgă din acest consum, sunt învăţate de la alte persoane. Erving Goffman consideră că indivizii dependenţi de droguri sunt "devianţi sociali", "eşecuri în scenele motivaţionale ale societăţii". Atribuirea unui asemenea rol puternic stigmatizant toxicomanului, îl obligă pe acesta să se asocieze cu alţi indivizi asemeni lui, pentru a putea adera la normele şi valorile create de subcultura consumatorilor de droguri şi pentru a putea găsi un sprijin în aceste norme şi valori. Includerea individului în subcultura drogului va determina, de asemenea, schimbarea concepţiei de sine, facilitând acestuia să se transforme într-un dependent de "cariera". Este vorba despre un proces de stigmatizare, etichetare, a dependentului de droguri. "Cariera" unui individ dependent de droguri se derulează în strada, în special în cartierele periferice ale oraselor, în compania altor indivizi dependenţi, care aderă la acelaşi sistem de norme şi valori sociale şi care işi petrec majoritatea timpului în căutarea unor noi doze de drog, în desfăşurarea unor activităţi ilegale (prostituţie, furt, spargeri, jocuri de noroc), activităţile convenţionale

8

ocupând

doar

o

mică

parte

din

timpul

lor.(Rădulescu,

1999)

Capitolui 2. Fundamentarea teoretico-metodologică a lucrării 2.1. Probleme actuale legate de consumul şi dependenţa de droguri licite, respectiv ilicite 2.1.1. Definirea şi clasificarea drogurilor Din punct de vedere farmaceutic, drogul poate fi definit ca o „materie de origine vegetală, animală sau minerală, care serveşte la prepararea anumitor medicamente”. (Drăgan, 2000). În acest sens, activitatea de drogare constă în „administrarea exagerată de medicamente care duce la obişnuinţă, la necesitatea măririi continue a dozei, fapt care are repercusiuni asupra organismului”. ( Abraham şi colab., 2004) În limbaj comun, prin drog se înţelege „orice substanţă susceptibilă de a da naştere toxicomaniei”. (Abraham si colab. , 2004) Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte drogul ca fiind „acea substanţă care, odată absorbită de un organism viu, poate modifica una sau mai multe funcţii ale acestuia.” (Drăgan, 2000) Clasificarea drogurilor se face în funcţie de anumite criterii, dintre care amintim : originea produsului, regimul juridic şi efectul produs asupra sistemului nervos central. a.După originea produsului: (Abraham şi colab., 2004) - sintetice (produsele de plecare se obţin prin sinteză); - semisintetice (produsele de plecare conţin şi produşi naturali); - naturale (compuşi naturali). b.După regimul juridic: (Abraham şi colab., 2004) - licite (substanţe a căror fabricare şi administrare sunt supuse controlului); - ilicite (substanţe interzise). c.După efectul produs asupra sistemului nervos central: (Abraham şi colab., 2004) - psiholeptice; - psihoanaleptice; - psihodisleptice. 2.1.2. Drogurile în perspectivă istorică

9

Consumul de droguri nu a apărut brusc. Încă din vremuri străvechi se foloseau anumite plante în ritualuri magice, în cursul ceremoniilor religioase sau în scopuri medicale. În literatura vedică se vorbeşte despre lichidul mistic numit soma, nectarul zeilor, iar în mitologia greacă se face referire la ambrozie, crezându-se că cine o gustă devine nemuritor. În China se foloseau cannabisul şi opiul în tratamentele medicale. În India cannabisul era folosit în anumite ceremonii religioase. Antichitatea cunoştea calităţile unor plante, pe care le numeau uneori „divinatorii”: macul cultivat de egipteni, din care făceau băuturi tămăduitoare sedative. În acest sens în Cartea a IV-a a Odiseei, Homer vorbeşte de o băutură pe care fiica lui Zeus, Elena, îl face pe Menelau să o bea pentru a uita de cele rele (Porot A. şi Porot M.,1999). Geto-dacii, strămoşii noştri, au folosit drogurile în cadrul ritualurilor religioase şi la vindecarea bolilor. Treptat s-au descoperit leacuri obţinute din plante cu proprietăţi toxice şi narcotice. În prezent, producţia şi consumul de droguri au cunoscut o explozie extraordinară. România a fost iniţial o ţară de tranzit, dar a devenit între timp o piaţă profitabilă de desfacere a drogurilor. În timpul regimului comunist traficul ilicit de stupefiante nu a afectat în mod deosebit ţara noastră. După 1989, traficanţii s-au îndrepatat spre căminele studenţeşti, acum sunt prezenţi în baruri, discoteci şi chiar la colţ de stradă. 2.1.3. Situaţia actuală a consumului de droguri pe plan internaţional şi naţional Consumul de droguri la nivel internaţional va fi descris în continuare prin prezentarea a două studii, unul făcut la nivel mondial, iar altul la nivelul Uniunii Europene. La nivel mondial, Departamentul Naţiunilor Unite privind Drogurile şi Infracţionalitatea a realizat în 2007 un raport privind situaţia drogurilor ilicite în lume (2007 World Drug Report). Principalele concluzii ale acestui raport sunt următoarele: -

problema principală în ceea ce priveşte situaţia drogurilor la nivel mondial o reprezinta heroina, urmată de cocaină; în Europa şi Asia heroina continuă să fie principala problemă, în America de Sud – cocaina, iar în Africa- canabisul;

-

în perioada 2005-2006 pieţele mondiale ale pricipalelor droguri ilicite au rămas în general stabile; este notabilă stabilizarea observată în piaţa canabisului;

10

-

privind evoluţia pe termen lung a producţiei de droguri interzise, s-a constatat o descreştere; astfel, 42% din producţia de cocaină şi 26% din cea de heroină nu au mai ajuns la consumatori;

-

situaţia cea mai critică este expansiunea producţiei de heroină din zonele de conflict în provinciile din sudul Afganistanului; în 2006 Afganistanul a fost ţara responsabilă de producţia a 92% din producţia globală de heroină. În cazul nici unui alt drog producţia nu este concentrată într-o singură zonă, cum este în Afganistan. La nivel european, Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie a lansat ,

la Bruxelles, Raportul anual 2007 privind situaţia drogurilor în Europa. Conform acestui raport, după mai mult de un deceniu în care consumul de droguri a crescut, Europa ar putea intra acum într-o fază caracterizată de mai multă stabilitate. Există indici care arată că s-a produs o reducere a consumului de heroina şi a consumului de droguri injectabile, dar, mai ales, există date noi care sugerează că este posibil ca nivelul consumului de canabis să se fi stabilizat. Cu toate acestea, mesajele pozitive sunt umbrite de numărul ridicat de decese survenite ca urmare a consumului de droguri şi de creşterea consumului de cocaina. (Raportul anual 2007 privind situaţia drogurilor în Europa) La nivel naţional, situaţia consumului de droguri va fi prezentată în continuare prin prisma a două cercetări privind consumul de droguri, una la nivelul populaţiei generale şi una la nivelul tinerilor cu varsta cuprinsă între 11 şi 22 de ani. În anul 2004, Agenţia Naţională Antidrog a desfăşurat primul studiu privind consumul de droguri în populaţia generală. Rezultatele finale ale cercetării au fost publicate în anul 2005. Obiectivul studiului a fost acela de a obţine informaţii privind dimensiunea şi tendinţele consumului diferitelor droguri în populaţia generală din România, prin determinarea prevalenţei şi stabilirea modelelor de consum. Metodologia s-a bazat pe metodologia recomandată de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA – cu sediul la Lisabona), folosindu-se un chestionar. Eşantionul stabilit a fost de 3.500 respondenţi, reprezentativ naţional pentru populaţia ţintă – persoane cu vârsta cuprinsă între 15 si 64 ani, neinstituţionalizată. Rezultatele au arătat un consum de droguri ilegale predominant în rândul populaţiei tinere, prevalenţa consumului diferitelor droguri de-a lungul vieţii înregistrând cele mai

11

ridicate procente pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 ani (cannabis- 3%, cocaină- 1%, heroină- 0,5%, amfetamine- 0,6%), cu excepţia prevalenţei consumului de ecstasy, raportat cu precădere de către tinerii de 15-24 ani (0,8% faţă de 0,3% în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani). Populaţia în vârstă de peste 55 ani nu a raportat experimentarea nici unuia dintre drogurile ilegale. Prevalenţa de-a lungul vieţii a înregistrat valori de 3-4 ori mai scăzute în rândul bărbaţilor decât al femeilor (procente bărbati: femei - ecstasy 0,4% faţă de 0,1%, heroina 0,3% faţă de 0,1%, amfetamine 0,4% faţă de 0,1%), exceptând cocaina care a înregistrat aceeaşi valoare în cazul ambelor sexe (0,4%) şi cannabisul cu un raport de 1,6 între bărbati şi femei. (Raport Naţional privind situaţia drogurilor 2007, Agenţia Naţională Antidrog) În vederea elaborării şi aplicării unor programe de prevenire adresate tinerilor, organizaţia Salvaţi Copiii a desfăşurat în ultimul trimestru al anului 2004 şi primul trimestru al anului 2005 un studiu intitulat “Consumul de droguri în rândul tinerilor din România”. Populaţia ţinta a fost reprezentată de tinerii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 22 ani, mărimea eşantionului la nivel naţional fiind de 2.500 respondenti. Autorii au descris metoda de cercetare utilizată ca fiind o combinare de metode calitative (interviu, focusgroup) cu metode cantitative (chestionar), colectarea datelor pentru cercetarea calitativă având loc în perioada iulie 2004 - ianuarie 2005, iar pentru cercetarea cantitativă în perioada noiembrie - decembrie 2004. Rezultatele au indicat faptul că la nivelul întregului eşantion, cei care au consumat vreodata un drog ilegal reprezintă 4%. Pe categorii de vârstă, prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii era de 1,1% pentru copiii în vârstă de 11 -14 ani, 3,3% pentru tinerii în vârstă de 15-18 ani şi 10,8% pentru tinerii în vârstă de 19-22 ani. În cazul consumului experimental, marijuana a fost drogul cel mai des menţionat (2,5% dintre respondenti), urmat de calmante (0,5%) şi heroină (0,4%). Prevalenţa consumului de droguri în ultimele 12 luni, în funcţie de drogul consumat a înregistrat valori de 0,7% pentru marijuana, 0,4% pentru cocaină, 0,2% pentru ecstasy. Pentru a determina care este opinia tinerilor referitoare la consumul şi consumatorii de droguri, autorii au realizat focus-grupuri. Majoritatea răspunsurilor (ex: „Sunt bolnavi”, „Sunt drogaţi”) au indicat că tinerii apreciază consumatorii de droguri ca fiind persoane bolnave.( Raport Naţional privind situaţia drogurilor 2007, Agenţia Naţională Antidrog) 2.1.3. Consumul, abuzul şi dependenţa de alcool

12

Alcoolul este încadrat (în funcţie de efectul la nivel psihic) în categoria de droguri depresoare, alături de opioide, opiacee, analgezice, hipnotice, tranchilizante. După cum menţionează Griffith Edwards, în societate toate drogurile capăta un fel de ambalaj prin imaginea populară, iar această imagine, pozitivă sau negativă, poate influenţa aprecierea obiectivă a pericolelor şi beneficiilor drogului respectiv. Astfel, la polul negativ se află heroina, percepută de către societate drept cel mai periculos drog, iar la celălalt capăt se află alcoolul. ”Veneraţia cu care este privit alcoolul într-o cultură [...] determină orice persoană ce se dezvoltă în respectivul mediu să aprecieze din ce în ce mai mult plăcerile oferite de alcool şi din ce în ce mai puţin riscurile consumului acestuia”.(Edwards, 2006) Consumul de alcoolul poate afecta organismul fie ca o consecinţă a efectelor sale toxice directe, fie din cauza deficienţelor nutritive sau vitaminice care însoţesc adesea consumul intens de băutură. Cel mai grav efect direct al alcoolului este cel la nivelul creierului. În doze foarte mari, alcoolul determină o stare de narcoză ce se deosebeşte clar de somnul normal. În doze şi mai mari, alcoolul devine o toxină cu efect letal. Decesul intervine prin tulburări ale sistemului nervos central: centrul respirator al creierului este paralizat, inima şi circulaţia sanguină se prăbuşesc. Un efect evident al alcoolului se observă la nivelul vaselor sanguine care se dilată. Concomitent, se produce o contracţie a vaselor din interiorul organismului, pentru a păstra tensiunea arterială constantă. Pentru că sângele se răceşte mai repede la suprafaţa corpului, alcoolul accelerează pierderea de căldură. În acelaşi timp, el paralizează centrul termogenezei în creier care reglează temperatura corpului. Mulţi alcoolici au îngheţat în aer liber,devenind victime ale acestui mecanism complex.( http://www.ana.gov.ro/rom/alcoolul.htm ) Griffith Edwards subliniază că principalul organ afectat de intoxicaţia cu alcool este ficatul, boala declanşată fiind ciroza. Consumul intensiv de alcool este o cauză directă a anumitor tipuri de cancer ale cavităţii bucale, faringelui şi esofagului. În plus, alcoolul contribuie la apariţia cancerului mamar la femei. De asemenea, probabilitatea unui accident cerebral creşte datorită hipertensiunii cauzate de un consum abuziv de alcool. Un consum exagerat al unei femei însarcinate poate afecta fătul nenăscut (sindromul alcoolic fetal). (Edwards, 2006) Pe lânga efectele directe asupra organismului, alcoolul are şi efecte indirecte, dar care nu trebuie trecute cu vederea. Astfel, Edwards arată că alcoolul este o cauză a

13

rănirilor. Ca rezultat al efectului său asupra timpului de reacţie, coordonării şi judecăţii, alcoolul poate amplifica riscul producerii unor accidente. De asemenea, alcoolul contribuie la comiterea unor infracţiuni. Spectrul infracţiunilor la care contribuie alcoolul începe de la tulburarea liniştii publice şi se încheie cu omoruri, în unele ţări până la 30-40% dintre condamnaţii pentru omucidere fiind sub influenţa băuturilor alcoolice în momentul săvârşirii faptei. Un alt efect indirect al alcoolului pe care îl evidenţiază autorul este faptul că poate afecta mult aspectele vieţii sociale, contribuind la problemele familiale, destrămarea familiilor, pierderea locului de munca, apariţia dificultăţilor financiare şi pierderea locuinţei. (Edwards, 2006) Consumul excesiv de alcool generează dependenţă, sclavie faţă de un compus chimic. Acestă dependenţă se recunoaşte prin: (Abraham şi colab., 2004) - stabilirea priorităţilor. Scopul principal al unui alcoolic este acela de a bea, pentru aceasta fiind capabil de orice sacrificii. Orice altă activitate este lăsată de o parte, chiar dacă efectele negative sunt previzibile. - toleranţă. Efectul scontat se obţine prin consumul unor cantităţi din ce în ce mai mari de alcool. - simptomele abstinenţei. În momentul în care se opreşte consumul de alcool se instalează sevrajul caracterizat de simptome neplăcute cum ar fi tremurăturile, insomnia, agitaţia. Reluarea consumului duce la încetarea acestor simptome. - disperarea. Este nevoia copleşitoare de a bea chiar şi în momentul în care se consumă alcool. - conflictul interior. Alcoolicul poate conştientiza că acest consum îi creează probleme şi încearcă să renunţe la alcool. Uneori reuşeşte, dar dacă începe să bea din nou nu se mai poate abţine. - problemele exterioare. Alcoolicul se confruntă cu probleme în relaţiile personale şi profesionale. Dependenţa de alcool este greu de definit în termeni simpli şi există multe cărti care încearcă să explice cum să diagnosticăm dacă o persoană a devenit dependentă de alcool sau alte droguri. O definiţie mai formală a alcoolismului este cea formulată de autorul Gavril Cornuţiu: o fixare comportamentală progresivă, adică “acea stare în care unui

14

individ după ce a consumat în mod regulat, un timp variabil, o substanţă, îi este foarte dificil sau imposibil de a stopa singur consumul”. (Cornuţiu, 1994, p. 22) Dependenţa de alcool se manifestă la două nivele, nivelul psihic şi nivelul fizic. Autorul mai sus menţionat descrie aceste două nivele. Astfel, dependenţa psihică este acea fixare comportamentală în care , după un consum regulat, apare dorinţa greu de stăpânit de a continua consumul, în ciuda dificultăţilor funcţionării familiale, sociale şi ocupaţionale care apar. Stoparea consumului produce urmatoarele simptome psihice: anxietate, iritabilitate, insomnii, nelinişte, depresie. Dependenţa fizică este definită ca acea stare în care nu numai că stoparea consumului este imposibilă prin voinţă, dar stoparea lui forţată generează apariţia simptomelor somatice caracteristice unei boli (hipertensiunea arterială, transpiraţia profundă, tremurături, dureri la nivelul întregului corp). (Cornuţiu, 1994) 2.1.4. Tutunul: consum şi dependenţă Societatea de azi coexistă cu o serie de droguri, unele extrem de nocive, altele mai puţin, toate având însă în comun faptul că măsurile de control sunt lăsate în seama unui set de regulamente care nu includ măsuri penale şi în special, în seama moravurilor, bunului simţ şi responsabilităţii oamenilor. Este cazul drogurilor legale- alcoolul , tutunul şi cafeaua. Dacă această detaşare este oarecum acceptabilă în cazul cofeinei, luând în considerare alcoolul şi tutunul, constatăm că acţiunea lor combinată provoacă în întreaga lume un adevarat masacru legal. La fel ca şi alcoolul, tutunul, în cei cinci sute de ani de răspândire în întreaga lume, a fost îmbrăţişat cu stimă de către toate societăţile. După cum arată autorul Griffith Edwards, tutunul a fost asociat de-a lungul secolelor, unei multitudini de imagini provenite din diferite culturi în care a penetrat. Printre acestea autorul aminteşte “pipa lungă de lut din tavernele secolului al XVII-lea, [...], ghemotocul de tabac mestecat de marinar, ţigaretele din anii 1920 ce simbolizau emanciparea femeii, filmele timpurii şi bucla de fum ca fundal al scenelor romantice, încăperile pline de fum în care se pun la cale diverse planuri politice dubioase, bărbatul cu pipa ce simboliza cetăţeanul de vază, tipul din reclamele Marlboro [...]”(Edwards, 2006, p 51). Astăzi însa, numeroasele studii arată că această substanţă este o cauză a morţii la scară apocaliptică. În faţa unui pericol atât de mare la adresa sănătăţii şi vieţii umane, acest viciu este în continuare universal şi continuă să se răspândească. Adolescenţii sunt în continuare înclinaţi să se apuce de fumat, iar

15

majoritatea adulţilor nu reuşesc să renunţe la acest obicei decât când sunt despărţiţi de el de o moarte prematură. Faptul că nicotina este un drog ce provoacă dependenţă este fundamental pentru înţelegerea motivului pentru care consumul său s-a răspândit în întreaga lume atât de rapid, precum şi a motivului pentru care consumatorului îi este atât de greu să renunţe şi să nu se mai reapuce de obiceiul de a fuma. Edwards susţine că în ultimii ani s-au strâns suficiente dovezi pentru a demonstra că nicotina este , din toate punctele de vedere, un drog capabil să induca un sindrom de dependenţă. Autorul a descris câteva dintre aceste dovezi, astfel: (Edwards, 2006) - doar aproximativ 5 % dintre cei care fumează pot renunţa în orice moment la ţigări; marea majoritate a fumătorilor ajung în scurt timp la o cantitate personală fixă, cuprinsă în general între douăzeci şi teizeci de ţigări pe zi şi le vine foarte greu să reducă aceste cantităţi sau să renunţe. - aproximativ 50% dintre cei care se lasă de fumat se reapucă în mai puţin de o săptămână, şi în ciuda eforturilor repetate , doar jumătate din totalul fumătorilor reuşesc să renunţe la acest obicei înaintea vârstei de şaizeci de ani. - mulţi fumători vor să-şi fumeze prima ţigară a zilei odată cu micul dejun sau înainte de a se da jos din pat; acest comportament seamănă cu filosofia “cui pe cui se scoate” a alcoolicului sau cu gestul nerăbdător de a apuca seringa al consumatorului de heroină. - simptomele de sevraj apar atunci când nivelul acestui drog în sângele dependenţilor de nicotină scade pe parcursul nopţii sau în cazul unei încercări de renunţare la acest viciu. Simptomele ating un maxim la aproximativ trei zile de la oprirea consumului şi includ neliniştea, iritabilitatea, şi o dorinţă puternică de a relua consumul. Simptomele continuă vreme de până la patru săptămâni după renunţarea la fumat, o perioadă mai lungă decat în cazul majorităţii drogurilor. Substanţa din tutun cu cel mai nociv efect asupra sănătăţii fumătorului este gudronul. Acesta conţine o varietate de substanţe chimice cancerigene care, la fiecare inhalare, sunt pulverizate pe ţesuturile ce căptuşesc căile respiratorii. Modul de preparare şi maturare al tutunului, temperatura înalta de ardere şi contactul îndelungat cu aceste substanţe periculoase se combină pentru a face din ţigări cel mai periculos mod de administrare a nicotinei. Gudronul nu este însa singurul produs toxic al combustiei

16

tutunului: însăşi nicotina prezintă anumite riscuri pentru sănătatea umana, în special pentru inimă şi vasele de sânge, iar monoxidul de carbon inhalat are un potenţial distructiv. (Edwards, 2006) Un raport realizat în Suedia în mai 2005 numit “Stoparea fumatului în rândul adolescenţilor- ce putem face?” prezintă modul în care se dezvoltă dependenţa de nicotină, pornind de la consumul experimental, la consumul ocazional şi ajungând la consumul zilnic. În acest proces, adolescenţii parcurg cinci stadii. Aceste stadii sunt experimentate de orice fumător şi sunt parcurse în general în timpul adolescenţei: 1. Stadiul preparatoriu, în care sunt formate atitudinile şi cunoştinţele legate de tutun. 2. Stadiul de încercare iniţială ce include primele 2-3 ţigări fumate. 3. Stadiul experimental, caracterizat de consum neregulat de tutun în decursul unei perioade extinse de timp ( de exemplu fumatul doar la petreceri). 4. Stadiul fumatului regulat, ce poate include patternuri sporadice ale fumatului, în timpul weekend-ului sau în anumite părţi ale zilei, dar fără semne ale adicţiei. 5. Stadiul dependenţei de nicotină, include o nevoie internalizată şi regulată de nicotina, ce se traduce printr-un consum regulat, de obicei zilnic. (Raport al “National Insitute of Public Heatlh Sweden”, “Stoparea fumatului în rândul adolescenţilor- ce putem face?”,2005) 2.1.5. Canabinoidele Canabinoidele sunt droguri cu efect perturbator asupra sistemului nervos central, facând parte din clasa drogurilor psihodisleptice. Planta din care sunt produse este cânepa. Cânepa (cannabis sativa) are plante femelă diferite de plante mascul şi este originară din Asia Centrală, de unde s-a răspândit în celelalte ţări. Planta femelă secretă în jurul vârfurilor înflorite o răşină dotată cu proprietăţi fiziologice active. Substanţa chimică din această plantă, ce este responsabilă pentru efectele drogului, a fost identificată a fi delta-9tetrahidrocannabinolul, abreviat de obicei THC. (Porot A. Şi Porot M., 1999) Cannabisul se utilizează sub trei forme (Porot A. Şi Porot M., 1999) : a. .răşina secretată este modelată în plăci sau mici batoane în vederea consumării; b. cânepa ca atare este culeasă şi uscată, tocată şi amestecată apoi cu anumite sorturi de tutun. Ea poartă denumiri diferite: bhang şi ganja (India), kif (Algeria, Maroc), marijuana (America).Toate acestea au grade diferite de toxicitate : marijuana este relativ

17

slabă şi analoagă cu bhang-ul. Ganja este de trei ori mai puternică decât bhang-ul, iar haşişul este de două-trei ori mai puternic decât ganja. c. haşiş lichid care se administrează prin injectare sau pe cale orală Preparatele utilizate de toxicomani se clasează în trei categorii: drogurile de fumat sub formă de ierburi sau bastonaşe transformate în pudră şi amestecate în tutun, rulate apoi sub formă de ţigări numite „joint”, droguri de băut şi droguri de mâncat sub formă de dulciuri. Beţia cannabică a fost descrisă ca având mai multe faze. Prima este faza de excitaţie euforică. La o oră sau două de la ingerare subiectul manifestă o senzaţie de bunăstare fizică şi morală, de mulţumire interioară, de fericire intimă şi imposibil de definit. Această fericire profundă este expansivă şi comunicativă. A doua fază este cea de exaltare senzorială şi afectivă. Ea se manifestă printr-o acuitate crescută a percepţiilor ce dă naştere unor halucinaţii. Individul este extrem de susceptibil trecând de la tandreţe, la impulsivitate bruscă cu ieşiri agresive. În această fază noţiunile de timp şi spaţiu sunt profund perturbate, timpul se micşorează, distanţele se măresc. Faza extatică este de beatitudine liniştită, traversată uneori de viziuni. După câteva ore de la destinderea extatică subiectul adoarme. (Abraham şi colaboratorii, 2004) Folosirea uzuală a cannabisului duce la dependenţă. În această fază pot surveni episoade acute cu accese de agitaţie delirantă, pusee anxioase şi reacţii criminale. Adesea, episoadele acute se prelungesc printr-o stare de apatie, de indiferenţă, de atenuare a afectivităţii. Efectele de sevraj pot include agitaţie, insomnie, iritabilitate şi anxietate. Intoxicaţia cronică impune dezintoxicare şi izolare, dar recidivele sunt destul de frecvente. Părerile actuale privind efectele nocive ale drogului şi riscul dependenţei sunt împărţite. Autorul Edwards îsi justifică punctul de vedere, susţinând că argumentele lui sunt foarte bine documentate prin studii experimentale. Astfel, canabisul este cauza unor afecţiuni psihice, creşte riscul apariţiei unor leziuni cerebrale subtile, poate cauza afecţiuni respiratorii, poate cauza cancer( fumul de canabis este cu aproximativ 50% mai încărcat cu substanţe cancerigene decât fumul de tutun), este o poartă de acces către alte droguri periculoase. (Edwards, 2006) 2.1.6. Cocaidele

18

Cocaidele sunt droguri cu efect stimulator asupra sistemului nervos central şi fac parte din clasa psihoanalepticelor. Planta din care sunt produse este arborele numit Erythroxylon coca. Frunzele de coca sunt utilizate de baştinaşii din America de Sud ca stimulent uşor, conţinând 0,5-1% cocaină. Mestecate, acestea suprimă senzaţia de foame şi oboseală. Consumatorii indigeni din principalele zone unde se cultiva coca, Columbia, Peru, Ecuador, Bolivia şi Brazilia, apelau la această substanţă pentru energia şi rezistenţa necesare muncilor agricole dificile sau în cazul muncilor trudnice din minele de argint. Cocaina este un stimulent puternic, un alcaloid extras din frunzele arbustului de coca. A fost extras pentru prima dată din frunze( sub formă de hidroclorură de cocaină) de un chimist german, Albert Niemann, în anul 1860. Cocaina oferă senzaţia subiectivă a creşterii performanţelor şi forţei fizice, precum şi creşterea obiectivă a anduranţei şi a nivelului maxim de solicitare, până la epuizarea totală a rezervelor psihice ale individului. Sub acţiunea continuă a cocainei, nevoia de somn şi de foame sunt neglijate, astfel încât individul poate renunţa mai mult timp la aportul alimentar. Sentimentul de oboseală şi epuizare dispare, dispoziţia se ameliorează iar mobilizarea creşte. Toate acestea pot fi însă susţinute doar un timp limitat. Slăbirea, oboseala, epuizarea, degradarea fizică şi, insuficienţa funcţională sunt consecinţele utilizării pe timp îndelungat a substanţei, pe lângă care apare dependenţa psihică severă, care la nicio substanţă nu se instalează atât de puternic, în timp atât de scurt ca la cocaină. Dependenţii de cocaină prezintă alterări ale caracterului, tipice dependenţei. Pot apărea leziuni cerebrale grave, cum ar fi encefalomalacia ("înmuierea substanţei cerebrale"), ce duc la demenţă. În stadiul final apare o dezintegrare fizică totală. (http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm ) Crack-ul este o formă mai ieftina a cocainei, este cocaina cartierelor sărace din SUA. Baza de cocaină din care se produce crack-ul este amestecată cu praf de copt şi apă, toate acestea fierbându-se opt minute. Prin această multiplicare a cocaine, care ar trebui să slăbească eficienţa drogului, are loc tocmai amplificarea efectelor principale ale cocainei. Astfel,

în

cativa

ani,

crack

a

devenit

(http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm) 2.1.7. Opioidele

19

un

drog

devastator

al

prezentului.

Clasa drogurilor psiholeptice este reprezentată de acele droguri care au un efect stimulator asupra sistemului nervos central. Din această categorie fac parte opiul şi derivaţii săi. Opiul se extrage din secreţia capsulelor coapte a macului alb (Papaver somniferum). Această secreţie, după ce este lăsată la uscat, se modelează sub formă de bulgări şi se comercializează în această formă. Opiul conţine aproximativ 40 de substanţe active diferite (numite alcaloide), cea mai importantă fiind morfina, ce reprezinta 10% din produsul brut. Originile acestei substanţe au fost descoperite de arheologi în secolul al XIX-lea, într-un sit neolitic din sudul Spaniei. Aceştia au găsit dovezi ale existenţei unui popor ce aşeza în morminte, alături de alte obiecte specifice, teci de mac. Originea acestor dovezi a fost situată în jurul anului 4200 î.Hr. Opiumul a fost folosit de-a lungul istoriei ca tratament pentru diferite boli, apoi în cadrul unor ritualuri, iar în cele din urmă ca sursă de plăcere (Edwards, 2006). Opiumul este în general fumat în pipe speciale şi în cazuri mai rare ingerat sau injectat. Efectele dorite de consumatori, deşi neplăcute pentru începători (greaţă, ameţeli, dureri de cap), sunt excitare trecătoare, euforie, senzaţia de bine şi indiferenţă. Aceste efecte durează 6–8 ore. Efectele nocive sunt ameţeli, vărsături, cefalee, insomnie, probleme respiratorii precum şi alte disfuncţionalităţi organice putând genera decesul consumatorului în urma sincopei cardiace. Consumul de opiu generează toleranţă, dependenţă psihică şi fizică. (http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm ) Morfina (etimologia cuvantului pleacă de la numele zeului roman al somnului, Morfeu) este compusul cel mai activ al opiului, fiind un alangezic puternic cu efect narcotic. Este utilizată frecvent în medicină, pentru calmarea durerilor insuportabile, în special în cazul bolnavilor incurabili. Pentru efectele sale, morfina a fost considerată timp de 100 de ani cel mai bun analgezic cunoscut de omenire. În multe lucrări de specialitate este numită “arhetipul drogurilor” , pornindu-se de la ideea că ea este substanţa de referinţă pentru măsurarea puterii analgezice a celorlalte droguri. Morfina generează consumatorului o stare de bine, euforie, pasivitate şi amorţeală iar ca efectele sale nocive sunt asemănătoare cu cele ale opiului, putând genera moartea prin stop respirator. Generează dependenţă psihică, fizică şi toleranţă. (Bercheşan şi Pletea, 1998) Heroina este, fară indoială, cel mai puternic alcaloid al opiului. Introdusă în medicină în anul 1898 de firma germana „Bayer”, heroina s-a făcut cunoscută de la început

20

ca un analgezic puternic şi un remediu foarte eficace contra tusei, problemelor respiratorii ale astmaticilor şi tuberculoşilor, folosindu-se de asemenea pentru dezintoxicarea morfinomanilor. Fiind o substanţă puternic toxicogenă, cu acţiune directă asupra sistemului nervos central, heroina nu se mai fabrică licit în nicio ţară din lume, datorită interdicţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a mai fi folosită. Cu toate acestea, ea domină piaţa ilicită a drogurilor din întreaga lume, fiind produsă în laboratoare clandestine (Bercheşan şi Pletea, 1998). Provoacă aceleaşi efecte ca opiul şi morfina, dar de o factură mult mai pronunţată, dependenţa fiind indusă foarte rapid. Pe termen lung se pot constata tulburări organice importante precum hemoragii, pneumonii infecţioase, septicemie, hepatită virală. Datorită folosirii în comun a seringilor între toxicomani, cel mai mare pericol pe care îl prezintă consumul de heroină este infectarea cu HIV. Sindromul de sevraj este de asemenea chinuitor pentru heroinoman, manifestându-se prin hipersecreţie nazală, lacrimală, sudoripară, spasme şi dureri musculare, crampe abdominale, diaree, deshidratare intensă şi o puternică angoasă. Supradozarea sau folosirea unei doze de heroină de o puritate ridicată poate fi fatală consumatorului prin depresiune respiratorie marcantă, stare de şoc, comă. (http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm ) 2.1.8. Drogurile psihedelice Cunoscute şi sub denumirea de „droguri halucinogene”, în rândul psihedelicelor se înscriu, mai ales dietilemida acidului lisergic (LSD) , fencyclidina, psilocybina şi unele amfetamine substituite la nucleul benzenic. (Ecstasy). L.S.D. este uşor de sintetizat în mod aproape artizanal. Este un produs incolor, inodor şi insipid care acţionează chiar şi în cantităţi de micrograme. Efectul dominant al intoxicaţiei lisergice este halucinator. Experienţa durează între şase şi douăsprezece ore. Adepţii acestui drog sunt, de obicei, tineri intelectuali de 18-25 de ani, băieţi şi fete. (Richard şi Senon, 2005). Efectele raportate de utilizatorii de L.S.D. sunt: dezinhibiţia comunicării, modificări ale percepţiilor cu tulburări vizuale şi auditive, modificări ale noţiunii de timp. Subiectul care a consumat L.S.D. face deseori o bună prezentare a iluziilor şi halucinaţiilor sale, dar spune că se simte detaşat de sine. Subiectul recunoaşte interlocutorul, răspunde adecvat întrebărilor. Nu sunt posibile acţiunile complexe, concentrarea atenţiei este dificilă. Noţiunile de timp şi spaţiu sunt perturbate: duratele şi distanţele sunt apreciate greşit.

21

Dispoziţia este variabilă, ea trece de la euforie la anxietate, de la anxietate la impulsivitate. Comportamentul este caracterizat de inerţie şi de lipsă de reacţie. (Vintilă, 2004) Amfetaminele sunt droguri care accelerează funcţionarea organismului. Efectele fizice ale amfetaminei sunt similare cu cele ale altor droguri stimulente. Consumatorii experimentează sentimente de euforie, alertă crescută şi o energie crescută. Creşte activitatea cardiacă, respiratorie şi presiunea sanguină, senzaţiile de oboseală şi foame sunt diminuate. Pot apărea palpitaţii. Apar tulburări de vorbire, cu alternanţă de vorbire precipitată, agitată şi încetinită. Dozele mari pot duce chiar la colaps fizic. Amfetaminele doar anulează nevoia de odihnă şi mâncare, nu o suplinesc. Amfetaminele produc iniţial plăcere fizică, aşa încât consumatorii doresc să repete consumul de drog. Consumul de amfetamine sporeşte încrederea în sine, ducând la ignorarea realităţii şi a limitelor personale, consumatorii crezând că sunt capabili să realizeze obiective pe care nu le pot îndeplini în stare normală. Amfetaminele provoacă dependenţă, în lipsa consumului apar simptomele de sevraj : epuizarea severă, somn profund ce durează 24-28 de ore, depresie profundă, reacţii anxioase. (Vintilă,2004) Ecstasy (MDMA) este vândut sub formă de comprimate albe sau cafenii. Ecstasy oferă o minunată stare de bine, căldură, iubire şi experienţă empatetică. Simţurile rămân clare, emoţia este intensificată, gelozia şi neîncrederea sunt înlocuite cu un sentiment al dragostei universale. Dezamăgitor, însă această primă experienţă nu va mai fi trăită la fel de intens niciodată. Contrar unei opinii răspândite, MDMA nu este afrodisiac, dar permite înlăturarea inhibiţiilor sociale, cu o creştere a sezualităţii şi a nevoilor de contacte intelectuale şi fizice, asociate cu o scădere a anxietăţii şi a caracterului defensiv. După administrare mulţi consumatori descriu o perioadă de dezorientare de aproximativ 30 de minute, urmată de o perioadă de stimulare euforică de 3 până la 6 ore, în care comunicarea cu o altă persoană este ameliorată, perioadă ce se caracterizează prin abolirea senzaţiei de oboseală şi prin tulburări de memorie. Această fază produce o stare de epuizare şi de depresie de aproximativ opt ore, care uneori poate favoriza utilizarea altor droguri pentru înlăturarea efectelor (Richard şi Senon, 2005). 2.1.9. De ce încep adolescenţii să consume droguri Creşterea accelerată a toxicomaniei în rândul tinerilor s-a încercat a fi explicată de numeroşi sociologi şi medici. Unii au explicat pătrunderea în circuitul infernal al

22

toxicomaniei prin curiozitate, prin încercarea de a brava, de a afişa cunoştinţe şi experienţe proprii într-un domeniu aşa-zis “la moda”. În alte cazuri tinerii iau o ţigară de marijuana pentru că aşa fac alţii. Alţii sunt atraşi în mrejele narcomaniei sub influenţa unor dezamăgiri , a unor dificultăţi pe care le întâmpina şi cărora nu ştiu să le facă faţă. Dar aceste motivări nu pot oferi răspunsuri decât în cazuri individuale, neputând lămuri întreaga arie a fenomenului. Explicaţii mai ample ale acestui fenomen sunt prezentate de către Dic Boboian in “Paşaport pentru infern” Deşi cartea a fost editată acuma mai bine de 30 de ani, am considerat aceste explicaţii relevante şi pentru societatea de astăzi. Astfel, autorul prezintă trei cauze majore care concură la formarea unui consumator de droguri: 1) piaţa care furnizează stupefiante; 2)mediul care favorizează sau cel puţin tolerează folosirea drogurilor; 3) o anumită predispoziţie individuală faţă de viciu. Autorul subliniază că existenţa cumulativă a cel puţin doi dintre factorii enumeraţi mai sus generează nemijlocit narcomania juvenilă. (Boboian, 1970). Articolele actuale ce abordează tema cauzelor care îi determină pe adolescenţi să se drogheze descriu o varietate de astfel de cauze. În primul rând, adolescenţa este o perioadă caracterizată de nevoia de identificare, de a găsi şi întelege pe sine şi pe cei din jur. Este vârsta experienţelor personale, iar drogul are de multe ori forma unei astfel de experienţe. Un aspect deosebit în căutarea cauzelor consumului de droguri în rândul adolescenţilor este faptul că drogul începe să fie din ce în ce mai prezent în principalele grupuri în care se poate afla adolescentul la această vârstă: anturajul şi şcoala. Este ceea ce determină formarea unui model biopsihosocial, care este dezvoltat de interacţiunea dintre factorii psihologici, de mediu şi cei fiziologici. Astfel, schimbările datorate dependenţei trebuie interpretate prin raportarea nivelului individual la contextul sociocultural în care are loc comportamentul. În profilul psihologic al tânărului consumator domină trăsăturile nevrotice, dependenţa afectivă, intoleranţa la frustrare, angoasele de separaţie, izolarea şi dependenţa fizică, iritabilitatea şi timiditatea. Soluţia pe care adolescentul o găseşte pentru rezolvarea acestor conflicte interioare este retragerea într-o lume construită, determinată şi întreţinută de drog. (Campbell, 2002)

23

2.2.Modele ale comportamentelor de risc, respectiv ale comportamentelor protective în ce priveşte abuzul şi dependenţa de droguri Factorii de risc ai dependenţelor de droguri au fost descrişi şi clasificaţi de diverşi autori.

În

lucrarea

de

faţă

am

propus

clasificarea

facută

de

Hawkins

şi

colaboratorii(Hawkins et all, 1996 citati in Cicu ,2000). Astfel, factorii de risc în consumul şi abuzul de droguri sunt grupaţi în două mari grupe: factori contextuali şi factori individuali. 2.2.1. Factori de risc contextuali Persoanele şi grupurile există şi se dezvoltă în contexte sociale marcate prin valori şi structuri ale societătii. De exemplu, schimbări în normele culturale, în perceperea anumitor comportamente şi schimbări ale aspectelor economice relaţionate cu drogurile, au demonstrat a fi asociate cu schimbări în comportamentele de consum de droguri şi în prevalenţa globală a consumului diferitelor substanţe psihoactive, inclusiv drogurile legale. Principalii factori de risc contextuali sunt: (Cicu, 2000) -Legile şi normele sociale favorabile comportamentelor de consum şi abuz. O legislaţie foarte permisivă şi favorabilă intereselor economice care menţin diferite afaceri relationate cu drogurile, împreuna cu o înalta toleranţă socială cu privire la fiecare substanţă sunt factori contextuali cheie favorabili consumului şi abuzului de diferite substanţe psihoactive. În cazul drogurilor legale, de exemplu, este amplu demonstrat că o serie de măsuri cum sunt restrângerea numărului punctelor de vânzare şi a orarelor de vânzare, creşterea preţurilor (prin legislaţie şi impozite), legislaţia care limitează vârsta de vânzare şi limitarea locurilor publice de consum, etc., au un efect important de limitare a consumului. -Disponibilitatea Este relaţionată cu aspectele normative şi legale, dar poate fi considerată şi un factor independent. De exemplu, faptul că un drog este sau nu legal determină o mai mare sau mai mică disponibilitate şi consum global. Gradul de disponibilitate (numărul şi accesibilitatea punctelor de vânzare, eficienţa mecanismelor de promovare şi distribuţie etc.) atât pentru drogurile legale cât şi pentru cele ilegale, constituie un factor de risc independent, odata evidenţiaţi alţi posibili factori de confuzie, cum ar fi puterea de achiziţie a indivizilor sau alte caracteristici individuale.

24

–Extrema deprivare socială Rezultatele studiilor arată că anumiţi indicatori de dezavantaj social, precum sărăcia, aglomerările umane şi condiţiile de viaţă proaste sunt asociate cu un risc crescut de comportamente antisociale. O lectura simplistă a acestor rezultate a condus la interpretarea că sărăcia este un factor per se pentru consumul de droguri. Fără îndoială, acest stereotip nu a fost confirmat prin cercetările centrate pe studii comparative între clasele sociale. În acelasi timp, diverse studii au demonstrat că educaţia superioară a părinţilor, un loc de munca bun al acestora sau o mai bună disponibilitate materială pentru cheltuieli personale se pot prezenta asociate cu un mai mare consum de alcool, tutun sau marihuana printre adolescenţii ce provin din astfel de medii. În acest cadru, deprivarea socială se poate considera un factor de risc - pentru abuzul de droguri pe temen lung - în cazul în care exista sărăcie extremă şi, se asociază cu alte tipuri de probleme personale şi familiale. - Dezorganizarea în mediul social imediat Când o populaţie este înfruntată cu schimbări culturale bruşte, se produce o sensibilă deteriorare a abilitaţilor familiei pentru a transmite valori prosociale copiilor şi adolescenţilor. Această deteriorare a rolului socializator al contextului social apropiat (familie, cartier, reţele sociale de sprijin) pot conduce la probleme legate de abuzul de alcool. 2.2.2. Factori de risc individuali şi interpersonali Odată eliminaţi posibilii factori de confuzie, precum apertenenţa la un grup determinat sau o clasă socială şi expunerea la norme sociale schimbătoare în timp, cercetările disponibile până acum au permis identificarea a diverşi factori de risc de caracter individual. Factorii de risc detaliaţi în continuare se evidenţiază ca fiind asociaţi consumului şi abuzului de droguri. (Cicu, 2000) a. Factori fiziologici Cunoştinţele despre factorii de risc genetici sunt încă limitate, chiar dacă se dispune de evidenţe provenite din studii (pe animale sau gemeni) cu privire la predispoziţia ereditară la abuzul de anumite substanţe psihoactive (ex. alcool). b. Factori psihologici

25

Unele studii semnalează existenta unei relaţii pozitive între anumite caracteristici psihologice şi comportamentele de consum şi abuz de droguri, de exemplu, căutarea de senzaţii noi, un prag scăzut în evitarea durerii - rănirii (capacitate scăzută de evitare), incapacitatea de a controla emoţiile, labilitate emoţională sau agresivitate şi ostilitate. Fără îndoială, analizate împreună, evidenţele disponibile cu privire la importanţa acestor factori sunt încă contradictorii. Împotriva a ceea ce se credea iniţial, nu s-au găsit asocieri pozitive între consumul de droguri şi simptomatologia de anxietate, depresie sau stima de sine scăzută, în timp ce alte studii au adus evidenţe asupra faptului că labilitatea emoţională pare a fi mai degrabă o consecinţă a abuzului de droguri decât o cauză. c. Atitudini şi comportamente familiale permisive cu privire la droguri Consumul de droguri care se produce în familie influenţează consumul de droguri de către copii şi adolescenţi. Modelarea exercitată de către părinţi prin propriul lor consum influenţează într-un mod important consumul de droguri de către copii. Această asociere pozitivă a fost în mod consistent observată atât pentru drogurile legale cât şi pentru cele ilegale. Diverse studii indică relaţia pozitivă existentă între apartenenţa la unităţi familiale unde cel puţin unul dintre părinţi este consumator de droguri şi dezvoltarea pe termen lung a unor probleme de dependenţă de droguri. d. Disfuncţii educative ale familiei/ Stiluri parentale inconsistente Diverse studii arată relaţia existentă între ineficacitatea sau inconsistenţa în dezvoltarea rolurilor părinteşti şi a funcţiilor familiei în stabilirea de norme de comportament în familie şi problemele de abuz de droguri, mai ales la copii care prezintă vreun tip de comportament dezadaptativ (tulburări de atenţie, iritabilitate şi agresivitate). Nu este clar, însă, că, în general un stil educativ permisiv, precum atitudini permisive cu privire la consumul de droguri de către copi, influenţează în mod direct iniţierea şi menţinerea ulterioară a consumului de droguri e. Lipsa unor legături afective familiale Absenţa părinţilor sau unor tutori capabili să ofere suport emoţional pozitiv copiilor lor, adică, absenţa unor legături afective puternice în mediul familial poate fi relaţionat cu dezvoltarea unor comportamente de abuz de droguri pe termen lung. f. Eşecul şcolar

26

Randamentul şcolar scăzut a fost identificat ca factor de predispoziţie al frecvenţei şi intensităţii consumului de droguri. Pe de altă parte nu există nicio evidenţă că un coeficient intelectual scăzut ar fi un factor predictiv pentru abuzul de droguri. g. Angajament scăzut faţă de şcoală Diverse studii indică o relaţie inversă între abuzul de droguri şi integrarea şcolară şi/sau existenţa expectativei de continuare a studiilor secundare. h. Asocierea cu colegi care consumă droguri (anturajul) Consumul de droguri de către grupul de egali este unul dintre factorii asociat cu consistenţa cea mai mare pentru consumul individual, fără îndoială însa, evidenţe recente relevă că relaţia între afilierea la un grup şi consumul de droguri nu este o relaţie unidirecţională (influenţa grupului asupra individului) ci, în acest sens, se produce o relaţie biunivocă (indivizii tind să se integreze în grupuri cu aceleaşi afinităţi), şi, în mod normal, intrarea în grupuri fără norme se produce înaintea iniţierii consumului de droguri. i. Atitudini favorabile consumului de droguri S-a observat o relaţie pozitivă între debutul consumului de droguri şi menţinerea atitudinilor şi credinţelor pozitive cu privire la droguri. Rareori adolescenţii încep să consume droguri fără a porni de la convingerea că beneficiile potenţiale ale consumului sunt mai mari decât posibilele costuri. j. Debutul timpuriu al consumului de droguri Studiile epidemiologice au oferit informaţii suficiente pentru a demonstra că intensitatea şi frecvenţa consumului şi abuzului precum şi dezvoltarea problemelor legate de dependenţă va fi mai mare cu cât vârsta de debut este mai mică.

2.2.3. Factori de protecţie contextuali (Cicu, 2000) a. Promovarea şi întărirea abilităţilor sociale. Disponibilitatea unui mediu social de suport şi întărirea abilităţilor copilului de a înfrunta succesivele provocări pe care le presupune integrarea socială (familia, sisteme de suport social exterior). Acesta trebuie să promoveze şi să întărească abilităţii sociale în timpul copilăriei şi adolescenţei, prin întărirea valorilor pozitive.

27

b. Legătura cu instanţele prosociale. Existenţa unor legături emoţionale puternice cu instanţele socializatoare, precum familia, şcoala, biserica sau alte instituţii cu caracter social, şi participarea activă la activităţile acestor instanţe sociale. c. Valori prosociale. Menţinerea unor valori prosociale din partea grupului de egali dar şi aprecierea pozitivă a grupului de către părinţi sau tutori. 2.2.4. Factori de protecţie educativi (Cicu, 2000) a. Randamentul şcolar. Existenţa unui randament şcolar satisfăcător cu aspiraţii şi expectative rezonabile de a continua studiile. b. O bună legătură cu şcoala. Existenţa unei legături afective pozitive cu şcoala şi/sau cu profesorii. 2.2.5. Factori de protecţie familiali (Cicu, 2000) a. Legatura emoţională. Existenţa unor legături emoţionale puternice între părinţi/tutore şi copii. b. Participarea. Prezenţa părinţilor/tutorilor în viaţa copiilor: participarea importantă a acestora la activităţile copiilor. c. Norme familiale consistente. Existenta unor norme familiale generale, clare şi stabile. d. Supervizare. Supervizarea părintească asupra vieţii copiilor. 2.2.6. Factori de protecţie individuali (Cicu, 2000) a. Rezolvarea problemelor. Capacitatea individuală a copilului sau adolescentului de a rezolva probleme şi sentimentul de autoeficienţă. b. Interiorizare normelor. Capacitatea individuală de a interioriza norme sociale cu privire la controlul consumului de droguri.

2.4. Programe de prevenţie a consumului de droguri în rândul adolescenţilor 2.4.1. Modele de acţiune pentru prevenţie 1) Interactive stress model- C Horman Acest model a fost elaborat şi promovat de un specialist olandez, C Horman, în anul 1988. Ideea principală este aceea că accentul trebuie pus pe capacitatea individului de a-şi dezvolta reţeaua de suporturi sociale prin deprinderile sociale. Suportul social este

28

principalul factor preventiv în riscul pentru consum. Individul este oarecum protejat, prin mecanismele suportului social, care prin intermediul deprinderilor sociale îl fac pe individ să întreţină social relaţiile cu ceilalti. 2) Modelul Prochaska, Diclemente Acest model structurează dinamica psiho-comportamentală a persoanei aflată în criză şi este pusă să ia o hotărâre cu privire la situaţia ei. Individul trece prin stadiul precontemplativ, adică trebuie să conştientizeze de o maniera sistematică problema pe care o are, în doua statii: stadiul de decizie şi stadiul de schimbare. (Băican, Note de Curs) Aceste modele sunt într-un fel complementare, însa cel de-al doilea model insistă pe dinamica de conduita. 2.4.2. Nivele de abordare în prevenţia consumului de alcool şi alte droguri În prevenţia consumului de alcool şi alte droguri există patru nivele de abordare: (Băican, Note de Curs) 1) nivelul individual: ca metodă, accentul cade pe metoda consilierii, scopul fiind evitarea debutului ca şi consumator 2) nivelul cuminicării publice: se poate face pe stradă (pliante, bannere, fluturaşi) sau prin mass-media 3)nivelul construcţiei instituţionale: constă în crearea de reţele de instituţii care să acopere ansamblul de nevoi în materie de prevenţie (centre de informaţie/informare, centre de zi, centre de cură, etc) 4) nivelul combinat: cuprinde toate cele trei nivele anterioare şi reprezintă fazele de maturitate ale programelor de prevenţie, iar performanţa este cea mai mare.

2.4.3. Tipuri de programe de prevenţie Programele de prevenţie sunt în general de două tipuri: (Băican, Note de Curs) 1)programe de prevenţie bazate pe politicile sociale ale drogurilor Constau în elaborarea de pachete de legi, programe şi proiecte de legi, care au ca scop reducerea cererii de droguri pe piaţă şi reducerea ofertei, (prin controlul traficului de droguri sau prin reglementările privind vârsta legală de a cumpăra alcool). Acest tip de

29

program se axează cel mai mult pe cumpărător, existând două tipuri de măsuri: descurajarea cererii şi descurajarea cumpărării (prin programe poliţieneşti şi informare). 2) programe focalizate pe specificul conţinutului acestui tip de activitate Acest tip de programe ţine de ştiinţele comportamentale şi sociale. Din perspectiva sociologiei, asistenţei sociale, psihologiei, apar trei conţinuturi, trei instanţe cunoscute pentru a preveni problema, şi anume: -

cunoştinţele: pentru a preveni anumite cmportamente indezirabile

-

atitudinile: o informaţie este utilă dacă se traduce la nivelul conduitei în atitudini

-

comportamentul propriu-zis 2.4.4. Nivele de prevenţie Orice program de prevenţie se încadrează în unul dintre următoarele nivele:

(Băican, Note de Curs) 1) prevenţia primară Se adresează persoanelor care înca nu consumă droguri, având ca scop prevenirea consumului. În cadrul acestui nivel de preventie se lucrează pe politicile sociale, care urmăresc să descurajeze oferta sau cererea de droguri. 2) prevenţia secundară Se adresează celor care au debutat ca şi consumatori, prevenţia însemnând consiliere timpurie. E focalizată pe grupuri de risc (copiii străzii, copiii din familiile de consumatori), iar abordarea trebuie să fie una personalizată, trebuie lucrat cu fiecare individ în parte, prin consiliere individuală. Se lucrează, de asemenea, şi cu metodele de grup( grupuri educative şi de dezvoltare, grupuri de suport mutual, grupuri de relaxare, grupuri de consiliere, etc.).

3) prevenţia terţiară Vizează persoanele dependente, însa nu îşi propune rezolvarea dependenţei ca atare, ci implicaţiile secundare ale acesteia, şi anume: -

implicaţii medicale ( HIV, sănătatea mentală)

-

implicaţiile comportamentale (prevenirea comportamentului infracţional , prin programe de suport comunitare).

30

2.4.5. Programe de prevenţie a consumului de droguri în rândul adolescenţilor la nivel internaţional şi naţional În Uniunea Europeana ,în toate statele membre, şcolile sunt considerate cel mai important cadru de prevenire universală, înregistrându-se o creştere vizibilă a accentului pus pe prevenirea în şcoală în cadrul strategiilor naţionale şi la punerea structurată în aplicare a acestei abordări. Această tendinţă se reflectă în expansiunea politicilor privind drogurile în şcoală şi în dezvoltarea de programe modulare specifice de prevenire a drogurilor, destinate şcolilor, precum şi în ameliorarea formării profesorilor.Un număr mai mare de ţări decât înainte au introdus (Danemarca a pus în aplicare primul său program de deprindere a autonomiei funcţionale în şcoală), au extins (Germania) sau planifică (Franţa şi Italia în cadrul strategiilor lor naţionale) programe mai structurate de prevenire. De exemplu, în 2003 au fost introduse programe de prevenire în 60 % din şcolile din Polonia.Grecia oferă un foarte bun exemplu de deplasare a politicilor de prevenire dinspre abordarea tradiţională bazată pe informaţii şi individuală (consiliere) spre punerea în aplicare a unei strategii reale în domeniul sănătăţii publice care să poată maximiza acoperirea abordărilor bazate pe programe. Numărul programelor de prevenire în şcoală din Grecia a crescut de peste două ori între 2000 şi 2003, iar numărul programelor în familie a crescut de trei ori în aceeaşi perioadă. Şi în Malta şi în Regatul Unit a crescut importanţa rolului abordărilor bazate pe programe în cadrul politicilor de prevenire: Programul Blueprint îşi propune să determine în ce mod poate fi adaptată cercetarea internaţională în domeniul prevenirii eficiente a drogurilor la sistemul şcolar britanic, şi se bazează pe dovezi care sugerează că o combinaţie între educaţia în şcoală privind drogurile, implicarea părinţilor, campanii media, iniţiative locale în domeniul sanatatii si parteneriate comunitare este mai eficienta decat interventia scolii. (http://ar2005.emcdda.europa.eu/ro/page021ro.html ) La nivel naţional, în ceea ce priveşte programele de prevenţie a consumului de droguri în rândul adolescenţilor, este notabilă activitatea Agenţiei Naţionale Antidrog. Voi prezenta în continuare trei astfel de programe desfăşurate în România de Agenţia Naţională Antidrog, căreia i s-au alăturat şi alte organizaţii. 1. Campania de prevenire a abuzului de alcool Copiii fac ce văd, concepută şi implementată de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2005 a urmărit: implicarea părinţilor

31

în prevenirea consumului de alcool, informarea tinerilor cu privire la riscurile asociate consumului şi consumului abuziv de alcool. Rezultate: au fost realizate 1.088 de dezbateri cu elevii, studenţii şi cadrele didactice din 31 de judeţe şi 4 sectoare din Bucureşti. În 4 judeţe s-au organizat concursuri cu tematică anti-alcool adresate elevilor. Mesajul campaniei a fost transmis către elevi prin activităţi de tip comunicare inter-personală, materiale scrise şi mijloace media. (Raport naţional privind situaţia drogurilor 2007) 2. În cadrul campaniei Clase fără fumat, România s-a alăturat celor 21 ţări participante la competiţie. Campania a fost iniţiată de Asociaţia Aer Pur si derulată în colaborare cu A.N.A., U.N.I.C.E.F. România şi Federaţia Internaţionala a Comunităţii Educative din România, Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Tipul proiectului a fost universal, iar modelul teoretic folosit a fost acela al abilităţilor sociale (Botvin). Grupul ţintă vizat de proiect a fost reprezentat de elevi ai claselor V-VIII. Rezultate: Proiectul s-a derulat în perioada 1 noiembrie 2004 - 31 mai 2005. Prin program s-au realizat sesiuni de informare cu privire la riscurile asociate consumului de tutun şi alcool. Beneficiari au fost 12.000 de elevii din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Constanţa. În 2006 campania s-a continuat, extinzându-se în mai multe judeţe din ţară, 19 în total. Au fost instruiţi 1.237 de profesori care au diseminat cunoştinţele şi abilităţile dobândite unui numar de 28.685 de elevi (beneficiari directi ai proiectului). Evaluarea rezultatelor a avut în vedere numărul de persoane (atât fumatori cât şi nefumatori) care nu au fumat în perioada competiţiei. Astfel, au fost înregistraţi 28.685 de elevi ai claselor V-VIII (ca beneficiari direcţi ai proiectului) dintre care 22.948 au finalizat concursul, faţă de 11.960 în anul anterior (2005) dintre care 8.778 au finalizat competiţia. (Raport naţional privind situaţia drogurilor 2007)

2.5. Designul metodologic al proiectului de cercetare şi intervenţie psihosocială 2.5.1. Limitări şi delimitări ale cercetării 2.5.1.1. Localizarea cercetării Locul în care am ales să desfăşor cercetarea este în cadrul a două licee din municipiul Turda, judeţul Cluj, şi anume Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” şi Colegiul Tehnic Turda.

32

2.5.1.2. Etapizarea şi eşalonarea calendaristică Proiectul de cercetare şi intervenţie psihosocială se va desfăşura în trei etape: -Etapa cercetării de investigare şi evaluare iniţială (perioada 05-09.05.2008) -Etapa intervenţiei psihosociale (perioada 13-23.05.2008) -Etapa cercetării de evaluare finală (perioada 27-30.05.2008) 2.5.2. Etapa cercetării de investigare şi evaluare iniţială 2.5.2.1. Problema stiintifica abordată Problema ştiinţifică abordată în cadrul acestui proiect de cercetare şi intervenţie psihosocială este reprezentată de cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele liceenilor faţă de droguri. 2.5.2.2. Ipotezele şi obiectivele cercetării Ipotezele cercetării sunt: 1. elevii Colegiului Naţional “Mihai Viteazul” sunt mai bine informaţi în ceea ce priveşte drogurile decât elevii Colegiului Tehnic Turda. 2. atitudinile pozitive ale elevilor faţă de fumat influenţează consumul de tutun 3. fetele consumă alcool mai rar decât băieţii Obiectivele cercetării sunt: 1. identificarea setului de cunoştinţe ale elevilor în ceea ce priveşte drogurile 2. determinarea atitudinii elevilor faţă de droguri 3. determinarea comportamentului elevilor vis-a-vis de droguri 4. determinarea diferenţelor de gen în ce priveşte consumul de droguri

2.5.2.3. Populaţia cercetării Populaţia cercetării curpinde elevii din două licee ale municipiului Turda, şi anume Colegiul National “Mihai Viteazul” şi Colegiul Tehnic Turda. 2.5.2.4. Lotul de subiecţi investigaţi Lotul: cuprinde clasele a IX-a I, a X-a D şi a XI-a A ale “Colegiului Naţional “Mihai Viteazul” Turda şi clasele a IX-a B, a X-a A si a XI-a A ale Colegiului Tehnic Turda, un total de 130 de subiecţi investigaţi.

33

2.5.2.4. Metodele şi instrumentele cercetării Metoda folosită în cadrul acestei cercetări este ancheta sociologică, iar instrumentul este chestionarul. 2.5.3. Etapa intervenţiei psihosociale 2.5.3.1. Problema socială abordată În cadrul acestei intervenţii psihosociale am abordat problema consumului de droguri legale şi ilegale de către adolescenţi, scopul intervenţiei fiind prevenirea consumului. 2.5.3.2. Obiectivele intervenţiei Obiectivele propuse în cadrul intervenţiei psihosociale sunt: - informarea elevilor cu privire la problematica drogurilor - diminuarea riscurilor pentru debutul ca şi consumator de droguri - intărirea convingerilor şi atitudinilor prosanogene legate de consum - formarea de noi deprinderi de luare a deciziilor 2.5.3.3. Grupul ţintă şi beneficiarii Grupul ţintă al intervenţiei psihosociale este reprezentat de elevii Colegiului Tehnic Turda. Beneficiarii direcţi: elevii claselor a IX-a B, a X-a A şi a XI-a A. Beneficiarii indirecţi: familiile beneficiarilor direcţi şi ceilalţi elevi ai Colegiului Tehnic Turda. 2.5.3.4. Metodele şi instrumentele intervenţiei Metoda de intervenţie folosită este grupul educativ şi de informare. 2.5.3.5. Designul intervenţiei şi activităţii propuse Intervenţia constă în desfăşurarea a câte două ore de informare cu privire la problematica drogurilor, pentru elevii claselor a IX-a B, a X-a A si a XI-a A ale Colegiului Tehnic Turda. 2.5.4. Etapa cercetării de evaluare finală 2.5.4.1. Ipotezele şi obiectivele cercetării de evaluare finală

34

Pentru evaluarea finală am formulat următoarele ipoteze: 1. elevii sunt mai bine informaţi în ceea ce priveşte drogurile după implementarea proiectului de intervenţie psihosocială decât înainte 2. elevii cred într-o masura mai mare că oricine consuma droguri ajunge să regrete asta în urma implementării proiectului de cercetare decât înainte 3. atitudinile elevilor faţă de fumat s-au modificat în urma intervenţiei, de la pozitive la negative Obiectivele evaluării: - determinarea schimbărilor intervenite în urma implementării intervenţiei psihosociale, în ceea ce priveşte atitudinile elevilor faţă de droguri - determinarea schimbărilor intervenite în urma implementării intervenţiei psihosociale, în ceea ce priveşte cunoştinţele elevilor despre droguri - determinarea schimbărilor intervenite în urma implementării intervenţiei psihosociale, în ceea ce priveşte comportamentul elevilor faţă de droguri 2.5.4.2. Populaţia cercetării şi subiecţii investigaţi Populaţia cercetării de evaluare finală a cuprins elevii Colegiului Tehnic Turda. Subiecţii investigaţi au cuprins un total de 67 de elevi din clasele a IX-a B, a X-a A şi a XI-a A ale Colegiului Tehnic Turda. 2.5.4.3. Metodele şi instrumentele evaluării finale Pentru evaluarea finală am folosit metoda anchetei sociale, iar instrumentul folosit a fost chestionarul.

Partea a II-a. Prezentarea rezultatelor implementării proiectului de cercetare Capitolul 3. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării din etapa de investigare şi evaluare iniţială 3.1. Prezentarea datelor obtinuţe cu privire la gradul de informare al elevilor asupra drogurilor Grafic 1. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Ce sunt drogurile?”

35

Tabel 1. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Ce sunt drogurile?” Liceu CNMV Ce sunt drogurile?

Substanţe periculoase Substanţe care creează dependenţa Halucinogene Nu ştiu

Total

CTT

55,6% 17,5%

38,8% 10,4%

20,6% 6,3% 100%

26,9% 23,9% 100%

Din Tabelul 1 se poate observa că majoritatea elevilor consideră drogurile ca fiind nişte substante periculoase. Diferenţele dintre cele două licee sunt însă destul de uşor vizibile. Aproape un sfert din elevii Colegiului Tehnic nu ştiu ce sunt drogurile, pe când în cadrul Colegiul “Mihai Viteazul” doar 6 % dintre elevi au raspuns cu “nu ştiu” la această întrebare. De asemenea, mai mult de jumătate din elevii Colegiului “Mihai Viteazul” au ştiut că drogurile sunt nişte substanţe periculoase, în vreme ce dintre elevii Colegiului Tehnic doar 39% au ştiut acest lucru. Grafic 2. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Tutunul este un drog?”

36

Tabel 2. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Tutunul este un drog?” Liceu Tutunul este un drog?

CNMV Da Nu Nu ştiu

Total

CTT

87,3% 7,9% 4,8%

73,1% 16,4% 10,4%

100%

100%

Din Graficul 2 şi Tabelul 2 se observă că majoritatea elevilor din ambele licee sunt conştienţi că tutunul este un drog. Diferenţele dintre cele două licee sunt sensibile la prima vedere, însa o analiză mai atentă arată că diferenţele sunt relevante. Trebuie menţionat faptul că procentul de elevi din Colegiul Tehnic care consideră ca tutunul nu este un drog este dublu(16%) faţă de procentul de elevi din Colegiul “Mihai Viteazul”(8%) care nu consideră tutunul un drog. Grafic 3. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Alcoolul este un drog?”

37

Tabel 3. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Alcoolul este un drog?” Liceu Alcoolul este un drog?

CNMV Da Nu

Nu ştiu Total

CTT

73.0% 20,6% 6,3%

52,2% 32,8% 14,9%

100%

100%

Analizând Graficul 3 şi Tabelul 3 , observăm că majoritatea elevilor din ambele licee au ştiut că alcoolul este un drog. Însa diferenţele dintre licee nu sunt de ignorat nici de această dată. După cum se observă, există o diferenţă de 20 de procente între elevii Colegiului “Mihai Viteazul” şi elevii Colegiului Tehnic care au răspuns corect la această întrebare. Procentul celor care nu au ştiut răspunsul la întrebare este dublu în cazul elevilor Colegiului Tehnic faţă de elevii Colegiului “Mihai Viteazul”.

Grafic 4. Răspunsurile elevilor la întrebarea “O ţigară de marijuana conţine mai mulţi agenţi producători de cancer decât o ţigară de tutun?” 38

Tabel 4. Răspunsurile elevilor la întrebarea “O ţigară de marijuana conţine mai mulţi agenţi producători de cancer decât o ţigară de tutun?” O ţigară de marijuana conţine mai mulţi agenţi Da producători de cancer Nu decât o ţigară de Nu ştiu tutun? Total

Liceu CNMV

CTT

65,1% 31,7% 3,2%

50,7% 31,3% 17,9%

100%

100%

Atât elevii Colegiului “Mihai Viteazul” cât şi elevii Colegiului Tehnic au ştiut, în marea lor majoritate, răspunsul corect la întrebare, şi anume faptul că într-adevar, o ţigară de marijuana conţine mai mulţi agenţi producători de cancer decât o ţigară de tutun. Diferenţele remarcabile există doar în cazul celor care au răspuns cu “nu ştiu” la această întrebare (3% din elevii Colegiului “Mihai Viteazul şi 18% din elevii Colegiului Tehnic). Trebuie remarcat şi procentul destul de ridicat, în cazul ambelor licee,(31-32%) al elevilor care cred că tutunul conţine mai mulţi agenţi producători de cancer decât marijuana. Grafic 5. Cauzele invocate de elevi în consumul de droguri al tinerilor

39

Tabel 5. Cauzele invocate de elevi în consumul de droguri al tinerilor

Care crezi că sunt cauzele pentru care tinerii consumă droguri?

Diferitele probleme Influenţa anturajului Curiozitatea Anturajul şi curiozitatea Anturajul şi problemele Curiozitatea şi problemele Nu ştiu

Total

CNMV 28,6% 20,6% 9,5% 19,0% 14,3% 7,9% 0,0% 100%

Liceu CTT 29,9% 20,9% 17,9% 9,0% 9,0% 6,0% 7,5% 100%

Cei mai mulţi dintre elevii ambelor licee consideră că principala cauză pentru care tinerii recurg la consumul de droguri este existenţa în viaţa lor a diferitelor probleme. Pe locul al doilea în topul cauzelor invocate de către elevi se află influenţa anturajului, atât pentru elevii Colegiului Naţional “Mihai Viteazul” cât şi pentru elevii Colegiului Tehnic.

Grafic 6. Gradul de informare al elevilor asupra drogurile

40

Tabel 6. Gradul de informare al elevilor asupra drogurile

Cât de bine eşti informat?

Foarte bine Destul de bine Mai puţin bine Deloc

CNMV 71,4% 25,4% 3,2% 0,0%

Liceu CTT 4,5% 23,9% 46,3% 13,1%

Total Tabel 7. Testul Hi pătrat pentru verificarea ipotezei nr. 1 a cercetării de evaluare iniţială Valoare Pearson Hi pătrat Nr. de cazuri valide

Grad de libertate 79,187ª 130

Nivel de semnificaţie 3 .000

Una dintre ipotezele cercetării este: elevii Colegiului Naţional “Mihai Viteazul” sunt mai bine informaţi în ceea ce priveste drogurile decât elevii Colegiului Tehnic Turda. Pentru a verifica validitatea acestei ipoteze am folosit testul Hi pătrat, cu două variabile calitative, “liceu” şi “cât de bine crezi că eşti informat?”. În urma aplicării testului, au rezultat următoarele:

41

71% din elevii Colegiului Naţional “Mihai Viteazul” consideră ca ar fi foarte bine informaţi în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce doar 4% dintre elevii Colegiului Tehnic Turda consideră că ar fi foarte bine informaţi. În Tabelul 7 se observă ca Hi pătrat are valoarea 79,187ª, gradul de libertate este 3, iar nivelul de semnificaţie p (.000)< .005 . Aceasta înseamnă ca se respinge ipoteza nulă, care consideră că nu există nicio diferenţă între cele două licee din punctul de vedere al gradului de informare. Prin urmare, se acceptă ipoteza cercetării care demonstrează că există o diferenţă semnificativă din punct de vedere statistic între cele două licee în ceea ce priveşte gradul de informare al elevilor asupra drogurilor.

42

3.2. Prezentarea datelor obţinute cu privire la atitudinile elevilor faţă de droguri Grafic 7. Părerea elevilor vis-a-vis de consumatorii de droguri

Tabel 8. Părerea elevilor vis-a-vis de consumatorii de droguri

Ce părere ai despre consumatorii de droguri?

Îşi pun sănătatea în pericol Au nevoie de ajutor Sunt lipsiţi de ambiţie Încearcă să atragă atenţia Nu ştiu

Total

CNMV 33,3

Liceu CTT 25,4

27,0 20,6 6,3

11,9 47,8 4,5

12,7 100

10,4 100

Atunci când au fost întrebaţi care este părerea lor faţă de consumatorii de droguri, cel mai frecvent răspuns al elevilor a fost “işi pun sănătatea în pericol”. Diferenţa cea mai vizibilă dintre elevii celor două licee privind părerile despre consumatorii de droguri este următoarea: doar 21% dintre elevii Colegiului “Mihai Viteazul” îi consideră lipsiţi de ambiţie pe consumatorii de droguri, pe când în cazul elevilor Colegiului Tehnic, aproape jumătate (48%) îi văd pe consumatori lipsiţi de ambiţie.

43

Grafic 8. Gradul în care elevii cred că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta

Tabel 9. Gradul în care elevii cred că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta

Oricine consumă droguri ajunge să regrete asta Total

Acord total Acord parţial Dezacord parţial Dezacord total

CNMV 44,4% 47,6% 7,9% 0,0% 100%

Liceu CTT 41,8% 28,4% 14,9% 14,9% 100%

Aproape jumătate din elevii ambelor licee sunt total de acord cu ideea că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta. De remarcat însa diferenţa mare dintre elevii celor două licee în cadrul ultimei variante :dezacord total; astfel, niciun elev al Colegiului “Mihai Viteazul” nu a bifat această variantă, în vreme ce 15% dintre elevii Colegiului Tehnic sunt în dezacord total cu ideea că oricine consumă droguri va regreta.

44

Grafic 9. Procentele elevilor fumători şi nefumători în funcţie de atitudinile lor faţă de fumat

Fumatul poate fi ceva distractiv?

Tabel 10. Procentele de elevi fumători şi nefumători în funcţie de atitudinile lor faţă de fumat

Fumatul poate fi ceva distractiv?

Acord total Acord parţial Dezacord parţial Dezacord total

Total

Da 35,1% 29,7% 16,2% 18,9% 100%

Eşti fumător? Nu 8,6% 14,0% 49,5% 28,8% 100%

Tabel 11. Testul Hi pătrat pentru verificarea ipotezei nr. 2 a cercetării de evaluare iniţială Valoare Pearson Hi pătrat Nr. de cazuri valide

Grad de libertate 23,259ª 130

Nivel de semnificaţie 3 .000

Cea de-a doua ipoteză a cercetării este: atitudinile pozitive ale elevilor faţă de fumat influenţează consumul de tutun.. Pentru a verifica validitatea acestei ipoteze am folosit testul Hi pătrat, cu două variabile calitative, “eşti fumător?” şi “crezi că fumatul poate să fie distractiv?”. În urma aplicării testului au rezultat următoarele:

45

Din totalul fumătorilor, 35,1% sunt total de acord cu afirmaţia conform căreia fumatul poate să fie distractiv, pe când din totalul nefumătorilor doar 8,6% sunt toal de acord cu această afirmaţie. De asemenea, doar 18,9% din fumători sunt în dezacord total cu faptul că fumatul este distractiv, în vreme ce nefumătorii sunt total în dezacord cu această afirmaţie într-un procent de 28,8%. După cum se observă în Tabelul 11, valoarea lui Hi pătrat este 23,259ª, gradul de libertate 3, iar nivelul de semnificaţie p(.000)<.005, ceea ce înseamnă că putem respinge ipoteza nulă care consideră că nu există niciun fel de legătură între atitudinile elevilor faţă de fumat şi consumul de tutun. Prin urmare, se confirmă ipoteza cercetării, ceea ce ne permite să concluzionăm că există diferenţe semnificative din punct de vedere statistic între atitudinile fumătorilor şi nefumătorilor faţă de fumat, atitidinile fumătorilor fiind pozitive, iar ale nefumătorilor fiind negative.

46

Grafic 10. Gradul în care elevii consideră că drogurile pot influenţa negativ performanţa şcolară

Tabel 12. Gradul în care elevii consideră că drogurile pot influenţa negativ performanţa şcolară Crezi că drogurile pot influenţa negativ performanţa şcolară?

Liceu CNMV Da Nu

Nu ştiu Total

65,1% 31,7% 3,2% 100%

CTT 50,7% 31,3% 17,9% 100%

Graficul 10 şi Tabelul 11 arată că aproape toţi elevii chestionaţi sunt conştienţi de faptul că drogurile pot influenţa performanţa şcolară ( 91% dintre elevii Colegiului “Mihai Viteazul” şi 92% dintre elevii Colegiului Tehnic”. Diferenţele dintre licee se evidenţiază numai în cazul celor care nu au ştiut să răspundă la această întrebare; astfel, există o diferenţă de aproximativ 15 procente între numărul elevilor din Colegiul “Mihai Viteazul” care au răspuns cu “nu ştiu” la această întrebare(3,2%) şi numărul elevilor din celălat liceu care au dat acelaşi răspuns(17,9%).

47

3.3. Prezentarea datelor obţinute cu privire la comportamentul elevilor faţă de droguri Grafic 11. Consumul de droguri ilicite în rândul elevilor

Tabel 13. Consumul de droguri ilicite în rândul elevilor Ai consumat vreodată droguri ilicite?

Da Nu

Total

CNMV 6,3% 93,7% 100%

Liceu CTT 11,9% 88,1% 100%

Analizând Graficul 11 , am putea fi tentaţi să considerăm diferenţele dintre cele două licee ca fiind nesesizabile. Dar uitându-ne mai atent la procentele din Tabelul 12 observăm nişte diferenţe importante între cele două licee. Procentul elevilor care au consumat droguri ilicite din Colegiul Tehnic este de două ori mai mare decât cel al elevilor din Colegiul “Mihai Viteazul”.

48

Grafic 12. Consumul de marijuana sau haşiş în rândul elevilor

Tabel 14. Consumul de marijuana sau haşiş în rândul elevilor Ai consumat vreodată marijuana sau haşiş? Total

Da Nu

CNMV 4,8% 95,2% 100%

Liceu CTT 11,9% 88,1% 100%

Din totalul de 67 de elevi din Colegiul Tehnic Turda, 12% au consumat în viaţa lor marijuana sau haşiş. Acest procent nu este deloc unul de ignorat. Însa nici procentul de 4,8% din totalul de 63 elevi din Colegiul “Mihai Viteazul” nu este unul mic, avand în vedere că marijuana sau haşişul sunt droguri mai puternice şi mai periculoase decât tutunul de exemplu.

49

Grafic 13. Frecvenţa consumului de alcool în funcţie de sex

Tabel 15. Frecvenţa consumului de alcool în funcţie de sex

Cât de des consumi băuturi alcoolice?

În fiecare zi În fiecare saptaman În fiecare luna Rar Niciodată

Total

Masculin 14,8% 31,1% 32,8% 16,4% 4,9% 100%

Sex Feminin 4,3% 8,7% 14,5% 44,9% 27,5% 100%

Tabel 16. Testul Hi pătrat pentru verificarea ipotezei 3 a cercetării de evaluare iniţială Valoare Pearson Hi pătrat Nr. de cazuri valide

Grad de libertate 35.127ª 130

Nivel de semnificaţie 4 .000

A treia ipoteza a acestei cercetări este: fetele consumă alcool mai rar decât baieţii. Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit testul statistic Hi pătrat, cu două variabile calitative, “sex” şi “frecvenţa consumului de alcool”. În urma aplicării testului au rezultat următoarele:

50

Din totalul baieţilor, 14,8% consumă alcool în fiecare zi, în vreme ce din totalul fetelor doar 4,3% consuma alcool în fiecare zi. De asemenea, doar 4,9% dintre baieţi nu consumă niciodata alcool, în vreme ce dintre fete, 27,5% nu consumă niciodată. Din Tabelul 16 se observă că valoarea lui Hi pătrat este 35.127ª, gradul de libertate 4, iar p(.000)<.005, ceea ce înseamnă că putem respinge ipoteza nulă, care consideră că nu există nicio diferenţă între baieţi şi fete din punctul de vedere al frecvenţei consumului de alcool. Asadar, ipoteza cercetării se confirma, deci există diferenţe semnificative din punct de vedere statistic între fete şi baieţi în ce priveşte frecvenţa consumului de alcool. 3.4. Concluzii parţiale Metoda anchetei sociale, şi instrumentul de cercetare -chestionarul, au reprezentat un punct important în strângerea de date privind cunoştinţele legate de consumul de droguri şi posibilitatea evaluării atitudinilor şi comportamentelor actuale faţă de consumul de droguri. Rezultatele cercetării au demonstrat că elevii Colegiului Tehnic se consideră mai puţin informaţi asupra problematicii legată de drogurilor. În ceea ce priveşte cauzele consumului de droguri, elevii consideră diferitele probleme şi influenţa anturajului ca fiind principalii factori care pot determina pe cineva să consume droguri. Părerile elevilor despre consumatorii de droguri sunt în general legate de faptul că acestia îşi pun sănătatea în pericol sau că sunt persoane lipsite de ambiţie. În ce priveşte atitudinile elevilor faţă de fumat, în cadrul prezentării rezultatelor cercetării am demonstrat că atitudinile pozitive faţă de fumat pot influenţa consumul de tutun al elevilor. Clasificând elevii în funcţie de sex, am demonstrat că există diferenţe semnificative în ce priveşte frecvenţa consumului de alcool, fetele consumând mai rar decat băieţii.

Capitolul 4. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor intervenţiei psihosociale 4.1. Prima întalnire cu elevii claselor selectate din cadrul Colegiului Tehnic Turda

51

În prima întalnire cu elevii claselor selectate am desfăşurat o dezbatere pe larg, împreuna cu elevii, a unor teme legate de: terminologia drogurilor, insistând pe principalele tipuri de droguri; cauzele consumului; problema dependenţei şi urmările acesteia. În Tabelul 17 am prezentat modul de organizare al orei, pe care l-am folosit la toate cele trei clase selectate. Tabel 17. Organizarea primei întalniri cu elevii Data, ora şi durata

Participanţi

Obiective propuse

Teme discutate

13.05.2008

Clasa a IX-a

- crearea unei

- definirea drogurilor

atmosfere relaxante

- tipuri de droguri

- facilitatea

cunoscute de elevi

comunicării şi

- alte tipuri de droguri

captarea atenţiei

-cauzele începerii

- oferirea de

consumului

informaţii corecte şi

-discutarea problemei

complete

dependenţei

13:10-14:00 14.05.2008

Clasa a X-a

12:10-13:00 16.05.2008

Clasa a XI-a

13:10-14:00

Întalnirea cu clasa a IX-a La prima întalnire am fost condusă de către diriginte la clasă. Acesta a fost de acord să mă lase singură cu elevii, după ce i-am explicat că aceştia devin mai deschişi şi mai comunicativi in absenţa unui cadru didactic şi că intervenţia mea numai în felul acesta poate să fie eficientă. Apoi m-am prezentat în faţa elevilor şi le-am explicat care este scopul întâlnirii noastre. Le-am spus că vor participa la două ore de consiliere în cadrul cărora vor fi informaţi cu privire la riscurile consumului de droguri. Le-am prezentat apoi temele despre care vom vorbi în această oră, şi anume: definirea drogurilor, principalele tipuri de droguri, cauzele începerii consumului de droguri, problematica dependenţei de droguri şi urmările acesteia. Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante Pentru realizarea acestui obiectiv am încercat să îi fac pe elevi să se simtă în largul lor în prezenţa mea. Astfel i-am rugat să îmi spună pe nume, nicidecum să mi se adreseze cu “doamna profesoara” sau alte apelative de acest gen. Având în vedere diferenţa nu prea 52

mare de vârstă dintre mine şi ei, s-au obişnuit repede să mi se adreseze cu “Adina”, reuşind în acest fel să creez o comunicare eficientă, bazată pe egalitate şi nu pe relaţia inferioritatesuperioritate. Astfel, elevii au reuşit să scape de inhibiţii, atitudinea lor contribuind la crearea unei atmosfere relaxante ce s-a instalat rapid. Obiectivul 2. Facilitarea comunicării şi captarea atenţiei Pentru a mă asigura că în cadrul acestui grup comunicarea va fi una eficientă, le-am prezentat elevilor nişte reguli pe care i-am rugat să încerce să le respecte: să nu întrerupă pe nimeni; fiecare are dreptul de a-şi exprima părerea; fiecare părere trebuie respectată; fiecare idee trebuie ascultată. Atenţia din partea elevilor am reuşit s-o captez prin mai multe mijloace. În primul rând, pe tot parcursul orei, am pus întrebari elevilor, stimulându-i să răspundă cum simt ei, explicându-le că nu există răspuns corect sau greşit, există doar idei diferite. De asemenea, pentru discutarea temei legate de tipurile de droguri, am folosit tehnica brainstormingului. Obiectivul 3. Oferirea de informaţii complete şi corecte După ce am simţit că atmosfera este potrivită pentru discutarii temelor, i-am invitat pe elevi să începem să discutăm despre temele pe care le-am menţionat anterior. Astfel, iam întrebat ce sunt drogurile din punctul lor de vedere. Răspunsurile lor au inclus formulări precum “substanţe periculoase”, “substanţe halucinogene”, “nişte chestii care te fac să nu mai ştii de tine”. După ce m-am asigurat că fiecare elev care a vrut să-şi spună părerea a făcut-o, le-am propus să construim o definiţie cât mai cuprinzătoare asupra drogurilor. Am convenit asupra definiţiei următoare: “drogurile sunt substanţe care odată consumate, produc anumite reacţii fizice şi psihice în organism şi pot crea dependenţa”. Am deschis apoi discuţia legată de tutun şi alcool, întrebându-i dacă consideră aceste două substanţe ca fiind droguri. I-am rugat să se găndească la definiţia drogurilor şi să decidă dacă alcoolul şi tutunul se încadrează în această definiţie. Elevii au realizat că într-adevăr, conform definiţiei, şi alcoolul şi tutunul sunt droguri, însă mi-au spus că nu este ilegal nici să fumezi nici să bei alcool, dar să consumi alte droguri este ilegal. De aici am decis să încep discuţia despre tipurile de droguri. Folosind tehnica brainstormingului, i-am invitat să scrie pe o foaie de hârtie toate tipurile de droguri pe care le cunosc. Listele lor au fost destul de sărace, incluzând în general droguri precum tutun,

53

alcool, cocaina, marijuana, heroina. I-am intrebat apoi dacă au auzit şi de alte droguri, pe care le-am enumerat. Raspunsurile lor au fost în general negative. Următoarea temă a fost legată de clasificarea drogurilor. După cum au argumentat şi ei, drogurile pot fi clasificate în droguri legale şi droguri ilegale. Le-am prezentat şi alte clasificări ale drogurilor, insistând pe cea în funcţie de efectul lor la nivelul sistemului nervos central: droguri cu efect depresor, droguri cu efect perturbator, droguri cu efect stimulator. Pe cât posibil, am încercat să explic pe înţelesul lor ce înseamnă aceste cuvinte, dându-le exemple de droguri din cele de care ei au auzit, pentru a exemplifica fiecare categorie de droguri, dar şi alte droguri despre care ei nu auziseră. În continuare i-am rugat pe elevi să-mi spună care cred ei că sunt cauzele care îi pot determina pe tineri să consume droguri. Dintre raspunsurile lor, cele mai frecvente au fost: “curiozitatea”, “problemele”, “influenţa prietenilor”, “dorinţa de a atrage atenţia”.În cadrul acestei discuţii am încercat să-i aduc pe elevi la concluzia că aceste motive nu sunt destul de întemeiate pentru a determina pe cineva să facă ceva ce ştie că îi face rău, adică să consume droguri. O ultimă temă atinsă în cadrul acestei întalniri a fost legată de problema dependenţei. Am încercat să le clarific elevilor termeni precum : dependenţa fizică şi psihică, toleranţa, abstinenţa, sindromul de sevraj. În încheiere am făcut o scurtă recapitulare împreuna cu elevii, referitoare la temele discutate în această întalnire. Apoi am stabilit data şi ora următoarei întâlniri, menţionândule temele pe care le vom discuta atunci: efectele negative ale consumului de droguri, modalitaţile de evitare a consumului. Mi-am luat “la revedere” şi le-am mulţumit pentru participarea activă la acest grup educativ.

Întalnirea cu clasa a X-a Diriginta acestei clase a fost reticentă cu privire la propunerea mea de a ramâne singură cu elevii, motivul ei fiind faptul că elevii sunt extrem de indisciplinaţi şi că nu-i voi putea ţine sub control singură. Am rugat-o să îmi dea, totuşi, şansa să încerc singură, explicându-i cât de important este acest lucru pentru modul în care elevii vor comunica şi

54

se vor simţi. A fost de acord până la urmă, prin urmare am intrat singură la clasă. M-am prezentat, apoi le-am explicat şi lor care este scopul întâlnirii noastre, acela de a-i informa cu privire la riscurile pe care consumul de droguri le presupune. Le-am prezentat apoi temele pe care urmează să le discutăm. Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante Deoarece atmosfera în această clasă era, într-adevăr, una de agitaţie, în care toţi povesteau deodată despre lucruri din afara subiectului întâlnirii noastre, a trebuit să creez o atmosferă caldă, în care să ne putem desfăşura activitatea în mod optim. Am încercat să mă apropii de elevi rugându-i să mi se adreseze pe nume, în felul acesta facându-i să mă considere de partea lor, nu de partea cadrelor didactice. Obiectivul 2. Facilitarea comunicării şi captarea atenţiei Pentru acest obiectiv am prezentat, la fel ca şi la clasa a IX-a, regulile grupului legate de respectarea ideilor celorlalţi. Atenţia am captat-o şi elevilor acestei clase prin aceleaşi tehnici, de punere a întrebărilor şi brainstorming. Obiectivul 3. Oferirea de informaţii corecte şi complete După ce atmosfera s-a detensionat şi elevii au inceput să mă asculte, am început discutarea pe rând a temelor propuse. Am început cu definirea drogurilor. Şi în cazul acestor elevi răspunsurile s-au limitat la enunţuri precum “substanţe halucinogene”, “chestii care îţi fac rău”. Am considerat necesară elaborarea unei definiţii mai cuprinzătoare : “ drogurile sunt substanţe care odată consumate produc anumite reacţii fizice şi psihice la nivelul organismului şi pot crea dependenţă”. Trecând la următoarea temă, cea legată de tipurile de droguri, am recurs la aceeaşi tehnică folosită şi la clasa a IX-a, brainstormingul. Listele elevilor au fost puţin mai bogate decât cele ale elevilor din clasa a IX-a, însa tot au rămas droguri despre care ei nu auziseră niciodată, de exemplu LSD sau “ciupercile magice”. În continuare am prezentat clasificările drogurilor , încadrând fiecare drog amintit anterior într-o categorie, astfel încat elevii să înteleagă mai bine la ce se referă categorizarea. Cauzele pe care elevii acestei clase le consideră relevante pentru ca cineva să înceapa să consume droguri au fost enunţate în formulări precum : “ au prea mulţi bani”, “vor să pară şmecheri”, “lipsa educaţiei din partea părinţilor”. În urma acestei discutii

55

elevii au concluzionat că pentru ei nici una dintre cauzele acestea ( şi altele, pe care le-am amintit eu) nu i-ar putea determina să recurgă la droguri. Ultima temă, cea legată de dependenţa de droguri, a cuprins explicarea unor termeni strâns legaţi de dependenţa, şi anume dependenţa fizică şi psihică, sevraj, toleranţă, abstinenţă. Deşi elevii auziseră de toţi aceşti termeni, nu ştiau exact ce semnificaţie au, de aceea am încercat să le explic cât mai clar ce înseamnă fiecare dintre acei termeni. În încheiere am făcut recapitulare, apoi am stabilit data şi ora următoarei întâlniri. Le-am multumit pentru participarea activă şi pentru atenţia pe care mi-au acordat-o, apoi mi-am luat la revedere. Întalnirea cu clasa a XI-a Şi în cadrul acestei întâlniri mi s-a dat voie să ramân singură cu elevii. Dupa ce mam prezentat, le-am explicat scopul întâlnirii şi temele pe care urmează să le discutăm. Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante Pentru crearea atmosferei mi-au trebuit câteva minute bune, raportându-ma la clasele anterioare, deoarece elevii acestei clase se credeau mai maturi şi mai bine informaţi şi păreau dezinteresaţi. Ei spuneau că ştiu tot ce trebuie să ştie despre droguri. Am reuşit totuşi să-i conving că merită să afle dacă într-adevar ştiu totul despre droguri sau nu. Obiectivul 2. Facilitarea comunicării şi captarea atenţiei În cadrul acestui grup cumunicarea a fost facilitată de adresarea întrebărilor pentru elevi, lucru care a făcut discuţiile mai interactive. De asemenea, şi în cazul acestui grup am folosit tehnica brainstormingului care a captat interesul elevilor.

Obiectivul 3. Oferirea de informaţii corecte şi complete Spre deosebire de celelalte clase, definiţiile pe care le-am auzit de la aceşti elevi au fost mai elaborate şi mai aproape de adevar. Totuşi, am simţit necesară stabilirea unei definiţii clare a drogurilor pe care elevii au înţeles-o. În ceea ce priveste tipurile de droguri pe care elevii le cunosc, folosind aceeasi tehnică precum în cazul claselor anterioare, brainstormingul, am constatat că listele elevilor erau foarte bogate. Ei auziseră şi de LSD şi de “ciuperci magice” sau de amfetamine. După

56

ce am completat listele lor cu alte tipuri de droguri, am trecut la clasificarea acestora în diferite clase, explicându-le elevilor cum se pot clasifica drogurile în funcţie de regimul juridic, originea produsului sau în funcţie de efectul lor la nivelul sistemului nervos central. Cauzele consumului de droguri invocate de elevii acestei clase s-au rezumat în general la lipsa de informaţii, influenţa prietenilor sau curiozitatea. În continuare am informat elevii cu privire la problematica dependenţei şi aspectele legate de aceasta: dependenţa fizică şi psihică, sevraj, abstinenţă, toleranţă. La sfarsitul orei am recapitulat temele discutate şi am stabilit data şi ora următoarei întâlniri, după care le-am mulţumit pentru participare.

4.2. A doua întalnire cu clasele selectate din cadrul Colegiului Tehnic Turda Cea de-a doua întalnire a constat într-o dezbatere pe tema consecinţelor şi efectelor negative ale consumului de droguri, precum şi modalităţile de evitare a consumului. În tabelul 18 am prezentat modul de organizare al orei, valabil pentru toate cele trei clase selectate. Tabel 18. Organizarea celei de-a doua întâlniri cu elevii Data, ora şi durata

Participanţii

Obiective propuse

57

Teme discutate

20.05.2008

Clasa a IX-a

13:10-14:00 21.05.2008

Clasa a X-a

12:10-13:00 23.05.2008

Clasa a XI-a

13:10-14:00

- crearea unei atmosfere

- consecinţele şi

relaxante

efectele negative ale

- facilitarea comunicării

consumului de

şi captarea atenţiei

droguri

-oferirea de informaţii

- modalităţi de

corecte si complete

evitare a consumului

- fixarea şi întărirea noilor achiziţii informaţionale şi atitudinale Întalnirea cu clasa a IX-a Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante În ceea ce priveşte atmosfera relaxanta, la această oră nu am avut multe de făcut, elevii fiind foarte liniştiţi şi pregătiti să începem dezbaterea. Obiectivul 2. Facilitarea comunicării şi captarea atenţiei Comunicarea eficientă a fost susţinută şi în cadrul acestei ore de regulile grupului, pe care le-am enunţat cu ocazia începerii fiecărei dezbateri, rugând elevii să încerce să le respecte. (să nu întrerupă pe nimeni; fiecare are dreptul de a-şi exprima părerea; fiecare părere trebuie respectată; fiecare idee trebuie ascultată). La fel ca şi în prima oră de consiliere, şi la această întâlnire am folosit tehnica punerii de întrebari pentru a capta interesul elevilor faţă de temele discutate. Am folosit, de asemenea, un exerciţiu interactiv. Obiectivul 3. Oferirea de informaţii corecte şi complete Prima temă discutată cu elevii a fost legată de consecinţele şi efectele negative ale consumului de droguri. Deoarece unii elevii ai acestei clase consumau tutun sau alcool, am început cu efectele negative ale acestor două droguri. Pentru început i-am intrebat care sunt efectele pe care ei le cunosc. În ceea ce priveşte efectele fumatului, aceştia cunoşteau în general efectele care sunt scrise pe pachetele de ţigari, şi anume: “fumatul poate să ucidă”, “fumatul poate produce cancer”, “fumatul în timpul sarcinii poate dăuna copilului”. Le-am

58

prezentat apoi şi alte efecte şi consecinţe ale consumului de tutun, de care ei nu erau conştienţi. În ceea ce priveşte efectele negative ale alcoolul, cunoştinţele elevilor erau extrem de reduse. De aceea le-am prezentat elevilor numeroasele consecinţe ale consumului de alcool, ajungând şi la discuţia despre alcoolism, modul în care percep ei alcoolicii şi modalităţile de recuperare ale acestei boli. În continuare am luat pe rând câteva dintre drogurile cele mai importante, explicând efectele fiecăruia asupra organismului. Următoarea temă a fost legată de modalităţile de evitare a consumului. Pentru a face elevii să înţeleagă cât mai bine cum pot evita consumul, am folosit un exerciţiu interactiv, şi anume am impărţit elevilor nişte broşuri, în care am enumerat câteva sfaturi practice prin care ei pot evita consumul, şi anume: 1. Spune care e motivul pentru care nu vrei să incerci (“drogurile sunt periculoase”, “nu vreau să consum o substanţă care îmi va face rău cu siguranţă“). 2. Spune care pot fi consecinţele (exemplu: “dacă află părinţii mei voi avea probleme” ). 3. Sugerează ceva ce poate fi făcut în schimb, o alternativă. 4. Dacă prietenul tău, totusi, insistă, încearcă să pleci, însa lasă-i uşa deschisă pentru cazul în care se va răzgândi şi el. 5. Încearcă să te asociezi cu tineri care nu consumă droguri. 6. Evită situaţiile în care ţi s-ar putea oferi droguri. Broşurile pe care le-am împărţit elevilor aveau spaţiu de completat, în care am invitat elevii să-şi scrie propriile idei în legătura cu modalităţile de evitare a consumului. Elevii au venit cu idei proprii , de exemplu “gândeşte-te la exemple de oameni care au avut probleme serioase din cauza drogurilor” sau ”drogul nu îti rezolvă niciun fel de probleme, doar ţi le amână”. Împreună am convenit asupra sfaturilor care merită sau nu să fie trecute pe listă. Obiectivul 4. Fixarea noilor achizţii informaţionale şi atitudinale După ce am terminat de discutat sfaturile practice, am făcut o recapitulare a lucrurilor discutate atât în prima ora, cât şi în această a doua oră, reuşind în acest fel să fixez noile informaţii şi atitudini achiziţionate de către elevi. În discursul de incheiere le-am spus elevilor că speranţa mea este că aceste două ore i-a ajutat să înţeleagă mai bine ce sunt drogurile, şi mai ales care sunt efectele lor negative. I-am rugat ca atunci când o să se confrunte cu drogurile să se gandească la

59

lucrurile învăţate în cadrul acestui grup educativ, lucruri care sper ca îi vor ajuta să facă cea mai buna alegere, bazată pe informaţii corecte. Întalnirea cu clasa a X-a Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante Din nou, la această clasă, timpul în care am reusit să creez o atmosferă propice discuţiilor ce aveau să urmeze, s-a prelungit din cauza agitaţiei şi neliniştii care predominau. Le-am spus că e mai bine să aşteptăm două minute până când se liniştesc, după care îi invit să începem să discutăm despre efectele negative ale drogurilor. În mai puţin de două minute elevii s-au liniştit şi mi-au spus că sunt pregatiţi să începem. Obiectivul 2. Facilitarea comunicării şi captarea atenţiei Înainte să începem să discutăm temele propuse, am enunţat din nou regulile acestui grup educativ, explicându-le imporţanta lor în eficienţa comunicării din cadrul grupului. Atenţia le-am captat-o şi în această oră prin punerea de întrebări care le-au stârnit curiozitatea. De asemenea, am folosit broşura cu sfaturile practice de evitare a consumului de droguri, care le-a trezit interes elevilor. Obiectivul 3. Oferirea de informaţii corecte şi complete La fel ca şi în cazul clasei a IX-a, am început discuţia legată de efectele negative ale drogurilor, începând cu efectele tutunului şi alcoolului şi continuând cu efectele altor droguri mai periculoase, precum canabisul, cocaina, heroina, ecstasy, LSD. Am desfăşurat apoi exerciţiul legat de modalităţile de evitare a consumului. După ce le-am împărţit broşurile şi am discutat sfaturile enumerate în broşură, am invitat elevii să completăm împreună lista cu alte sfaturi pe care ei le consideră folositoare. Obiectivul 4 : Fixarea noilor achiziţii inforţionale şi atitudinale Pentru a fixa noile achiziţii informaţionale şi atitudinale , am făcut o recapitulare a lucrurilor discutate în prima şi această a doua oră a grupului educativ. Elevii şi-au amintit multe dintre lucrurile discutate în prima oră –definiţia drogurilor, diferitele clasificări, şi am observat că au internalizat destul de bine şi modalităţile de evitare a drogurilor. În încheiere le-am spus şi lor că aceste informaţii vor reprezenta baza unei alegeri corecte în ceea ce priveşte consumul lor de droguri. I-am rugat ca atunci când vor avea în faţă un drog să se gândească la efectele lui negative, despre care am discutat in aceste două ore, şi doar apoi să decidă dacă merită sau nu să îl consume.

60

Întalnirea cu clasa a XI-a Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante Crearea unei atmosferei potrivite pentru desfăşurarea activităţii grupului a fost din nou amânată de reticenţa elevilor faţa de subiectul drogurilor, despre care credeau în continuare că ştiu tot ce trebuie să ştie. I-am rugat însa să-mi acorde această oră pentru a le prezenta nişte lucruri interesante pe care ei nu le cunosc în profunzime. Au fost de acord şi astfel atmosfera relaxanta s-a instalat rapid. Obiectivul 2. Facilitarea comunicării şi captarea atenţiei Pentru o comunicare eficientă, am expus din nou, şi în cadrul acestei întâlniri, regulile grupului. Atenţia am încercat să le-o captez prin punerea intrebărilor şi printr-un exerciţiu interactiv. Obiectivul 3. Oferirea de informţii corecte şi complete La fel ca şi la clasele anterioare, dezbaterea a început cu efectele negative ale drogurilor. Spre deosebire de celelalte clase, elevii acesteia aveau cunoştinţe mai bogate atât în ceea ce priveşte efectele tutunului şi alcoolului, cât şi ale altor droguri precum cocaina sau heroina. Câţiva dintre elevi au mărturisit că au simţit aceste efecte pe pielea lor, în cazul tutunului şi alcoolului. Mi-au povestit de exemplu primele lor experienţe cu fumatul tutunului, explicându-mi cum au ajuns să devină dependenţi. Unii dintre ei mi-au povestit experienţele legate de consumul excesiv de alcool, consecinţele acestuia (probleme cu părinţii, scăderea notei la purtare, etc.) sau efectele de a doua zi (”mahmureala”). De asemenea, unii elevi ştiau câteva dintre cele mai importante efecte ale canabisului sau ale cocainei. Cu toate acestea, am considerat că este necesar să le ofer elevilor informaţii complete despre efectele celor mai importante droguri. Pentru discuţia legată de modalităţile de evitare a consumului de droguri, am folosit din nou broşurile, pe care le-am dăruit elevilor. Şi acestia au avut idei originale cu care au completat lista începuta de mine cu privire la sfaturile practice în a spune “NU” drogurilor. Obiectivul 4. Fixarea noilor achizţii informaţionale şi atitudinale Pentru a mă asigura că informaţiile primite de elevi în cadrul acestor două ore ale grupului educativ vor fi fixate şi internalizate de către aceştia, am recapitulat toate temele discutate de la inceput. Elevii au demonstrat că au fost interesati de acest subiect prin faptul

61

că îşi aminteau multe amănunte discutate atât în prima oră a grupului educativ cât şi în cea de-a doua oră. În încheiere am ţinut să menţionez şi elevilor acestei clase care e sarcina lor în continuare, şi anume să folosească aceste informatii ca o bază pe care îşi pot fundamenta alegerea lor în viitor în ceea ce priveşte consumul de droguri. I-am rugat să se gândească la efectele drogurilor înainte să decidă dacă vor să le consume sau nu. Le-am mulţumit apoi pentru modul în care au cooperat în cadrul acestui grup educativ, le-am lăudat atenţia şi interesul de care au dat dovadă. 4.3. Concluzii parţiale Obiectivele propuse la începutul intervenţiei au fost atinse cu succes în cadrul acestor 6 ore de consiliere cu elevii. De aceea consider că intervenţia mea a fost eficientă. Informaţiile transmise elevilor îi vor determina ca pe viitor să facă o alegere bazată pe o informare corectă şi cuprinzătoare în ceea ce priveşte consumul de droguri. Noile deprinderi atitudinale pe care le-au achiziţionat în cadrul acestor întalniri vor putea constitui în viitor nişte arme pe care le vor folosi pentru a ţine drogurile departe de ei. Eficienţa grupului a fost adeverită de interesul crescut al elevilor faţă de temele discutate la grup. La fiecare dintre aceste 6 întalniri mi s-au pus multe întrebări care au demonstrat o adevarată implicare din partea elevilor în activitatea grupului. Capitolul 5. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării din etapa de evaluare finală 5.1. Prezentarea rezultatelor cu privire la cunoştintele elevilor despre droguri Graficul 14. Răspunsurile elevilor, înainte şi după intervenţie, la întrebarea “Este tutunul un drog?”

62

Tabel 19. Răspunsurile elevilor, înainte şi după intervenţie, la întrebarea “Este tutunul un drog?” Înainte de intervenţie

Tutunul este un drog? Total

Da Nu Nu ştiu

73,1% 16,4% 10,4% 100%

După intervenţie

95,5% 1,5% 3,0% 100%

Din Graficul 15 şi Tabelul 20 se observă nişte diferenţe semnificative între răspunsurile eleviilor înainte şi după implementarea intervenţiei. Dacă înainte 73,1% dintre elevi erau conştienţi că tutunul este un drog, în urma implementării intervenţiei 95,5% dintre ei au ştiut acest lucru. Doar 1,5% dintre elevi au rămas cu ideea că tutunul nu este un drog şi după intervenţie; doar 3% nu au ştiut răspunsul la această întrebare. Grafic 15. Răspunsurile elevilor, înainte şi după intervenţie, la întrebarea “Este alcoolul un drog?”

63

Tabel 20. Răspunsurile elevilor, înainte şi după intervenţie, la întrebarea “Este alcoolul un drog?” Înainte de intervenţie

Alcoolul este un drog? Total

Da Nu Nu ştiu

52,2% 32,8% 14,9% 100%

După intervenţie

94,0% 3,0% 3,0% 100%

În ceea ce priveşte răspunsul elevilor la întrebarea “Este alcoolul un drog?”, diferenţele dintre momentul dinaintea implementării intervenţiei şi după intervenţie sunt impresionante. Astfel, înainte, doar jumătate dintre elevi ştiau că alcoolul este un drog, iar după intervenţie 94% dintre ei ştiau acest lucru. De asemenea, după cum se observă în Tabelul 21, inainte de intervenţie 32,8% dintre elevi credeau că alcoolul nu este un drog, iar după intervenţie doar 3% nu considerau alcoolul un drog.

Grafic 16. Gradul de informare al elevilor înainte şi după implementarea proiectului de intervenţie

64

Tabel 21. Gradul de informare al elevilor înainte şi după implementarea proiectului de intervenţie

Cât de bine eşti informat?

Foarte bine Destul de bine Mai puţin bine Deloc

Total

Înainte de intervenţie

După intervenţie

4,5% 23,9% 46,3% 13,1% 100%

31,3% 64,2% 4,5% 0,0% 100

Tabelul 22. Testul Hi pătrat pt verificarea ipotezei 1 a cercetării de evaluare finală Valoare Pearson Hi pătrat Nr. de cazuri valide

Grad de libertate 65.915ª 134

Nivel de semnificaţie 3 .000

Una din ipotezele cercetării de evaluare finală este: elevii sunt mai bine informaţi în ceea ce priveşte drogurile după implementarea proiectului de intervenţie psihosocială decât înainte. Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit testul statistic Hi pătrat. După cum se observă în Tabelul 23, valoarea lui Hi pătrat este 65.915ª, gradul de libertate 3, iar pragul de semnificaţie p(.000)<.005. Aceasta înseamnă că se respinge ipoteza nulă, care consideră 65

că între momentul dinaintea implementării proiectului de intervenţie şi momentul de după intervenţie nu există nicio diferenţă în ceea ce priveşte cunoştinţele elevilor despre droguri. Prin urmare, ipoteza cercetării de evaluare finală se confirmă, concluzia fiind că există o diferenţă semnificativă din punct de vedere statistic în ceea ce priveşte cunoştintele elevilor (gradul în care ei consideră că sunt informaţi) dinainte şi după implementarea proiectului de intervenţie psihosocială.

5.2. Prezentarea rezultatelor cu privire la atitudinile elevilor faţă de droguri Grafic 18. Părerile elevilor despre consumatorii de droguri, înainte şi după intervenţie

66

Tabel 23. Părerile elevilor despre consumatorii de droguri, înainte şi după intervenţie

Ce părere ai despre consumatorii de droguri?

Îşi pun sănătatea în pericol Au nevoie de ajutor Sunt lipsiţi de ambiţie Încearcă să atragă atenţia Nu ştiu

Total

Înainte de intervenţie

După intervenţie

25,4

44,8

11,9 47,8 4,5

44,8 6,0 3,0

10,4 100

1,5 100

Luând în considerare părerile elevilor despre persoanele care consumă droguri, se observă nişte diferenţe interesante între momentul dinaintea implementării intervenţiei şi cel de după. Astfel, înainte de intervenţie, varianta aleasa de cei mai mulţi dintre elevi a fost “sunt lipsiţi de ambiţie”(48%), iar după intervenţie răspunsurile cel mai des date au fost “işi pun sănătatea în pericol”(45%) sau “au nevoie de ajutor”(45%).

Grafic 19. Gradul în care elevii cred că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta, înainte şi după intervenţie

67

Tabel 24. Gradul în care elevii cred că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta, înainte şi după intervenţie

Oricine consumă droguri ajunge să regrete asta

Acord total Acord parţial Dezacord parţial Dezacord total

Total

Înainte de intervenţie

După intervenţie

41,8% 28,4% 14,9% 14,9% 100%

79,1% 14,9% 4,5% 1,5% 100%

Tabelul 25. Testul Hi pătrat pentru verificarea ipotezei 2 a cercetării de evaluare finala Valoare Pearson Hi pătrat Nr. de cazuri valide

Grad de libertate 21,642ª 134

Nivel de semnificaţie 3 .000

A doua ipoteză a cercetării de evaluare finală este: elevii cred într-o măsura mai mare că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta în urma implementării proiectului de cercetare decât înainte. Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit testul statistic Hi pătrat. În urma aplicării lui au rezultat următoarele: După cum se observă în Tabelul 25, înainte de implementarea proiectului de intervenţie, mai puţin de jumătate dintre elevi (42%) erau de acord cu afirmaţia “oricine

68

consumă droguri ajunge să regrete asta”. Schimbarea produsa de intervenţie a determinat ca un procent de 79% dintre elevi să fie de acord cu această afirmaţie. În plus, procentul elevilor care erau în dezacord total cu această afirmaţie, înainte de intervenţie, era de 15%, iar în urma intervenţiei procentul este de doar 1,5%. Aceste diferenţe demonstrează eficienţa intervenţiei. În tabelul 26 observăm că valoarea lui Hi pătrat este 21,642 ª, gradul de libertate 3, iar nivelul de semnificaţie p(.000)<.005, fapt care ne permite să respingem ipoteza nulă care consideră că intervenţia nu a determinat nicio diferenta în părerea elevilor despre consumul de droguri. Prin urmare ipoteza cercetării se confirmă, deci exista diferente semnificative în părerile elevilor asupra cunsumului de droguri, luând în considerare momentele pre şi post intervenţie: în urma intervenţiei elevii cred într-o mai mare măsură că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta.

Grafic 20. Gradul în care elevii consideră fumatul ceva distractiv, înainte şi după intervenţie

69

Tabel 26. Gradul în care elevii consideră consumul de droguri ceva distractiv, înainte şi după intervenţie

Consumul de droguri Acord total poate fi distractiv. Acord parţial Dezacord parţial Dezacord total Total

Înainte de intervenţie

După intervenţie

13,4 % 25,4 % 10,4 % 50,7 % 100 %

3,0 % 4,5 % 6,0 % 86,6 % 100 %

Tabel 27. Testul Hi pătrat pentru verificarea ipotezei 3 a cercetării de evaluare finală Valoare Pearson Hi pătrat Nr. de cazuri valide

Grad de libertate 21,334ª 134

Nivel de semnificaţie 3 .000

Pentru verificarea ipotezei “atitudinile elevilor faţă de fumat s-au modificat în urma intervenţiei, de la pozitive la negative” am folosit testul statistic Hi pătrat. În urma aplicării lui au rezultat următoarele: Privind Tabelul 26, observăm procentul foarte mare (87%) al elevilor care, în urma intervenţiei, nu sunt de acord cu afirmaţia “fumatul poate fi ceva distractiv”. Înainte de

70

intervenţie acest procent era de doar 51%. În plus, dacă înaintea intervenţiei 13% dintre elevi erau de acord cu afirmaţia, dupa intervenţie doar 3% au fost de acord. Analizand Tabelul 27 observăm că valoarea lui Hi pătrat este 21,334ª, gradul de libertate 3, iar nivelul de semnificaţie p(.000)<.005, ceea ce înseamnă că ipoteza nulă se elimină , ipoteza cercetării fiind astfel confirmată. Astfel, putem concluziona că în urma intervenţiei atitudinile elevilor faţă de fumat s-au schimbat de la pozitive la negative.

5.3. Prezentarea rezultatelor cu privire la comportamentele elevilor faţă de droguri Grafic 21. Frecvenţa fumatului în rândul elevilor în ultima săptămână, înainte şi după intervenţie

71

Tabel 28. Frecvenţa fumatului în rândul elevilor în ultima săptămână, înainte şi după intervenţie

De câte ori ai fumat Niciodată în ultima săptămână? 1-2 ori 3-5 ori Peste 5 ori Total

Înainte de intervenţie

După intervenţie

9,0 % 14,9 % 25,4 % 50,7 % 100 %

11,9 % 11,9% 29,9 % 46,3 % 100 %

În ce priveste comportamentul elevilor privind fumatul, schimbările în urma intervenţiei sunt nesemnificative. Astfe, din graficul 21 nu se observa nici schimbări pozitive nici schimbari negative în consumul de tutun al elevilor.

Grafic 22. Frecvenţa consumului de alcool în rândul elevilor în ultima săptămână, înainte şi după implementarea proiectului de intervenţie psihosocială

72

Tabel 29. Frecvenţa consumului de alcool în rândul elevilor în ultima săptămână, înainte şi după implementarea proiectului de intervenţie psihosocială

De câte ori ai consumat băuturi alcoolice în ultima săptămână?

Niciodată 1-2 ori 3-5 ori Peste 5 ori

Total

Înainte de intervenţie

După intervenţie

13,4 % 44,8 % 31,3 % 10,4 % 100 %

20,9% 43,3% 26,9% 9,0% 100 %

La fel ca şi în cazul consumului de tutun, în ce priveşte consumul de alcool, intervenţia nu a produs schimbări semnificative nici în sensul scăderii frecvenţei consumului nici în sensul creşterii frecvenţei consumului.

5.4. Concluzii parţiale

73

Strângerea datelor cu privire la schimbările intervenite în cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele elevilor de după intervenţie s-a realizat prin metoda anchetei sociale şi instrumentul chestionarul. Rezultatele obţinute indică eficienţa intervenţiei. În ce priveşte cunoştinţele elevilor despre droguri, în urma intervenţiei, aceştia consideră ca sunt mult mai bine informati decât inainte. Atitudinile elevilor faţă de droguri sunt în general schimbate. De exemplu, în urma intervenţiei, s-a observat creşterea semnificativă a numărului de elevi care nu mai consideră fumatul ca ceva distractiv. Din punctul de vedere al comportamentelor elevilor faţă de droguri, în urma intervenţiei nu s-au produs schimbari semnificative nici în ce priveşte consumul de tutun nici în ce priveşte consumul de alcool.

Partea a III-a. Concluzii sintetice, poziţionări personale şi recomandări de ordin aplicativ 74

Concluzii sintetice Drogurile reprezintă o adevarată problemă socială în societatea noastră. Expresia “problema drogurilor” le poate sugera necunoscătorilor că drogurile au la bază un singur aspect problematic, o singură caracteristică ce trebuie vizată. Din păcate, însă, problema drogurilor este extrem de multiplă şi de variabilă în modurile de manifestare , poate într-o măsură mai mare decât orice altă problemă socială cu care am putea fi confruntaţi. Este cunoscut faptul că România se confruntă cu o creştere semnificativă a consumatorilor de droguri. Cu toate acestea, însa, în prezent nu există o imagine clară asupra fenomenului drogurilor şi nici asupra tendinţelor de evoluţie, situaţie ce creează dificultăţi serioase în aplicarea celor mai potrivite metodologii de tratament şi, de asemenea, a unor programe de prevenţie eficiente. Privind situatia consumului de droguri în licee, municipiul Turda se confruntă cu probleme mai puţin grave decât alte zone ale ţării, exemplul cel mai reprezentativ fiind Bucureştiul. Aici se constată faptul că din ce în ce mai mulţi dealeri de stupefiante aleg să îşi plaseze praful morţii în preajma liceelor. Liceele din Turda nu se confruntă în prezent cu problema drogurilor cele mai periculoase, fumatul şi consumul de băuturi alcoolice fiind principalele probleme în ce priveşte consumul de droguri şi nu trebuiesc ignorate. În ce priveşte măsurile de prevenţie a consumului de droguri, adolescenţii municipiului Turda nu sunt supuşi unor astfel de programe. Poziţionări personale Pentru mine experienţa legată de realizarea acestei lucrări a reprezentat un mijloc de promovare a rolului asistentului social în prevenţia consumului de alcool şi alte droguri. Am realizat că la noi în ţară asistenţii sociali trebuie să ducă, pe lângă munca specifică lor, şi o muncă de promovare a rolului lor, prin demonstrarea rezultatelor pozitive ale intervenţiilor lor. Consider că prin rezultatele intervenţiei mele am reuşit să demonstrez necesitatea implementării programelor de prevenţie a consumului de alcool şi alte droguri în şcoli.

Recomandări de ordin aplicativ

75

Statisticile referitoare la consumul de droguri licite şi ilicite în rândul elevilor din municipiul Turda lipsesc cu desăvârşire. Asta din cauză că în această zonă problema drogurilor periculoase, ilicite, este sub control. Ar trebui însă făcute cercetări pe problema consumului de droguri legale, alcool şi tutun, pentru a dobândi informaţii cât mai exacte despre numărul subiecţilor consumatori. În plus, acest fenomen, al consumului, este în continuă extindere, şi doar informaţii clare şi cât mai cuprinzătoare pot să conducă la realizarea unor programe de prevenţie eficiente. Chiar dacă elevii liceelor din Turda nu se confruntă cu problema drogurilor cele mai periculoase, necesitatea prevenirii consumului de astfel de droguri este mare. Implementarea unor programe de prevenţie ar putea asigura protecţie pentru elevi în confruntarea cu drogurile ilicite şi scăderea ponderii de elevi consumatori de droguri legale. Chiar dacă rezultatele prezentate în cadrul acestei lucrări arată asocieri relevante între anumiţi factori de risc şi consumul de droguri, nevoia de a dezvolta noi factori explicativi pentru consumul de droguri în rândul tinerilor este mare. Ar trebui avută în vedere şi identificarea unor factori protectivi , care ar putea îmbunătăţi întelegerea noastră asupra fenomenului consumului de droguri în rândul adolescenţilor, factori ce ar putea reprezenta un ghid pentru programele de prevenţie.

Bibliografie:

76

Abraham P.l, Roncov A. L., Cărăuşu C. (2004). Drogurile: aspecte juridice şi psihosociale, Timişoara: Editura Mirton Băban A. (2003). Consiliere educaţională.Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Cluj Napoca : Psychological network Băican, E. (2007). Note de curs ”Prevenţie şi recuperare a persoanelor dependente de alcool şi alte droguri”, Cluj Napoca Bercheşan V., Pletea C., (1998). Drogurile şi traficanţii de droguri, Bucureşti: Ed. Paralela 45 Boboian, D. (1970). Paşaport pentru infern, Bucureşti: Ed. Politică Campbell, R. (2002). Copiii noştri şi drogurile, Bucureşti: Ed. Curtea Veche Cicu, G., (2000)Factori de risc şi de protecţie în consumul şi abuzul de droguri , accesat în data de 15.03.2008 la adresa http://www.ana.gov.ro/rom/studii2.htm Cornuţiu, G. (1994). Patologia alcoolică psihiatrică, Oradea: Ed. “Mihai Eminescu” Drăgan J. (2000). Dicţionar de droguri, Bucureşti: Editura Naţional Edwards, Griffith (2006). Drogurile - o tentaţie ucigaşă, Piteşti: Ed. Paralela 45 Ferreol, G. (2000). Adolescenţii şi toxicomania, Iaşi: Ed. Polirom Porot A. , Porot M. (1999). Toxicomaniile, Bucureşti: Editura Ştiinţifică

77

Rădulescu, R. M. (1999). Devianţă, criminalitate şi patologie socială, Bucureşti: Ed. Lumina Lex Richard D. , Senon J.-L. (2005). Dicţionar de droguri, toxicomanii şi dependenţe, Bucureşti: Editura Ştiinţelor Medicale Ţurlea, S. (1991). Bomba drogurilor, Bucureşti: Ed. Humanitas Vintilă M. (2004).Igienă şi sănătate mentală , Timişoara

Surse preluate de pe internet: National Institute on Drug Abuse “Preventing Drug Abuse among Children and Adolescents” accesat in data de 04.05.2008 la adresa http://www.promoteprevent.org/Publications/center-briefs/prevention_brief_risk_resilience.pdf

National Institute on Drug Abuse, “Tabacco Addiction”(2005) preluat in data de 23.03.2008 de pe adresa http://www.nida.nih.gov/PDF/RRTobacco.pdf Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie, Raportul anual 2007 privind situaţia drogurilor în Europa (2007), Bruxelles, accesat in data de 03.04.2008 la adresa http://www.emcdda.europa.eu/attachements.cfm/att_41610_RO_MessageRO2007Final.pdf Raport al National Insitute of Public Heatlh Sweden, “Stoparea fumatului în rândul adolescenţilor- ce putem face?”(2005), Suedia, preluat în data de 23.03.2008 de pe adresa http://www.fhi.se/upload/ar2005/rapporter/youthsmokingcessation0505.pdf Raport naţional privind situaţia drogurilor 2007, accesat în data de 04.04.2008 la adresa http://www.ana.gov.ro/rom/10.02.2006/Raport_national_2005.pdf

78

United Nations Office on Drugs and Crime, 2007 World Drug report, accesat in data de 03.04.2008 de pe adresa http://www.ivz.si/javne_datoteke/datoteke//1322ExecutivecSummary_expanded_LOWcRes.pdf http://www.ana.gov.ro/rom/alcoolul.htm accesat în data de 05.12.2007 http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm accesat în data de 05.12.2007 www.cafea.home.ro accesat în data de 01.04.2008 http://www.copilul.ro/a_13_2232_Dependenta_de_alcool_si_abuzul_de_droguri_la_adoles centi.html accesat în data de 19.01.2008 http://www.anti-droguri.ro/ accesat în data de 20.01.2008 http://www.politiaromana.ro/drogurile.htm accesat în data de 23.01.2008

Anexa 1.

Chestionar

79

Prin acest chestionar doresc să aflu care sunt cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele tale vis-a-vis de droguri.Te asigur că răspunsurile pe care le voi obţine nu vor fi comunicate nimănui in această formă.Mă interesează doar numărarea persoanelor care au o părere sau alta. I. Cunoştinţe: 1.În opinia ta, consumul de droguri este o problemă importantă în mediul tău de viaţă? Da

Nu

2.Ce crezi că sunt drogurile? .................................................................................................................................... 3.Cât de bine crezi că eşti informat în ceea ce priveşte drogurile? Foarte bine Destul de bine Mai puţin bine Deloc 4.Ai auzit vreodată de substanţele următoare? Haşiş

Da

Nu

Marijuana

Da

Nu

Heroină

Da

Nu

Morfină

Da

Nu

Metadona

Da

Nu

Cocaină

Da

Nu

Crack

Da

Nu

Ecstasy

Da

Nu

LSD

Da

Nu

“Ciuperci magice”

Da

Nu

5.În opinia ta, tutunul este sau nu un drog?

80

Da

Nu

Nu ştiu

6.Dar alcoolul? Da

Nu

Nu ştiu

7.Din cunoştinţele tale, care din următoarele afirmaţii sunt adevarate si care sunt false?(marchează căsuţa din faţa afirmaţiilor cu A sau F) In doze mari, alcoolul devine o toxină cu efect letal. Este nevoie de caţiva ani de consum repetat pentru ca cineva sa devină dependent de tutun. Nicotina nu produce simptome de sevraj. O ţigară de marijuana contine mai puţini agenţi producatori de cancer decât o ţigară din tutun. Nicotina este o substanţă din tutun ce cauzează cancer la plamani. Dintre toate drogurile, heroina prezintă riscul cel mai mare de a crea dependenţă. 8.În opinia ta, este posibil ca cineva care bea doar bere să devină alcoolic? Da

Nu

Nu ştiu

II. Atitudini 9.Care crezi că sunt cauzele care îi determină pe tineri să consume droguri? .................................................................................................................................... 10.Printre cunoştintele tale există consumatori de droguri? Da

Nu

11.Ce crezi despre cei care consumă droguri? .................................................................................................................................... 12.În ce măsură eşti de acord cu următoarele afirmaţii? (1.Total de acord

2.Acord parţial3.Dezacord parţial

4.Dezacord total)

Marchează cu cifra corespunzătoare căsuţa din faţa fiecărei afirmaţii Oricine consumă droguri ajunge să regrete asta. Multe lucruri in viaţă sunt mai riscante decât consumul de droguri. Legile referitoare la droguri ar trebui să fie mai aspre. Fumatul poate fi distractiv.

81

În şcoli ar trebui organizate ore de informare cu privire la adevăratele riscuri ale consumului de droguri. 13.Crezi că drogurile pot ajunge să îţi ruineze viaţa? Da

Nu

Nu ştiu

14.În opinia ta, consumul de droguri poate influenţa negativ performanţa şcolară? Da

Nu

Nu ştiu

III. Comportamente: 15.Ai consumat vreodată droguri ilicite? Da

Nu

16.Dacă da, pe ce s-a bazat alegerea ta? .................................................................................................................................... 17.De câte ori ai fumat tutun in ultimele 12 luni?(dacă nu ai fumat niciodată, marchează cu 0) 0

1-2

3-5

6-9

10-19 20-29

30 sau mai mult

18. De câte ori ai fumat tutun în ultima săptămână?(dacă nu ai fumat niciodată, marchează cu 0) 0

1-2

3-10

30 sau mai mult

19.La ce varstă ai fumat prima dată tutun? .................... 20.În prezent , cât de des consumi băuturi alcoolice? (Încearcă să incluzi si acele situaţii in care consumi o cantitate mică) În fiecare zi

În fiecare săptamână

În fiecare lună

Rar

Niciodată

21. De cate ori ai consumat băuturi alcoolice în ultima săptămână? Niciodată

1-2 ori

3-5 ori

peste 5 ori

82

22.La ce varstă ai consumat pentru prima dată o bautură alcoolică? .................... 23.Ai consumat vreodată marijuana sau haşiş? Da

Nu

24.Crezi că numai persoanele slabe ajung dependente de droguri? Da

Nu

Vârstă: ............ Sex: ................. Clasă: .............. Etnie: .............. Multumesc Anexa 2.

Modalităţi de evitare a consumului de droguri

83

A spune “NU” prietenilor tăi atunci când îti oferă un drog poate fi o sarcina dificilă câteodată. S-ar putea să îti fie teamă că te vor considera laş dacă nu faci ce îti spun ei. Iată o modalitate de a spune “NU” fara să pari laş: 1. Spune care e motivul pentru care nu vrei să încerci (exemplu: “drogurile sunt periculoase”, “nu vreau să consum o substanţă care îmi va face rău cu siguranţă”). 2. Spune care pot fi consecinţele (exemplu: “daca vor afla părinţii mei voi avea probleme”). 3. Sugerează ceva ce poate fi făcut în schimb, o alternativă. 4. Dacă prietenul tău, totuşi, insistă, încearca să pleci, însa lasă-i uşa deschisă pentru cazul în care se va răzgândi şi el. 5. Încearcă să te asociezi cu tineri care nu consumă droguri. 6. Evită situaţiile în care ţi s-ar putea oferi droguri. ................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................. ................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................. ................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................. ................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................. ................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................. ................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................. ................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................. ................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................. Anexa 3.

Chestionar

84

Prin acest chestionar doresc să aflu care sunt cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele tale vis-a-vis de droguri.Te asigur că răspunsurile pe care le voi obţine nu vor fi comunicate nimănui in această formă I. Cunoştinţe: 1. Ce crezi că sunt drogurile? .................................................................................................................................... 2. Cât de bine crezi că eşti informat în ceea ce priveşte drogurile? Foarte bine Destul de bine Mai puţin bine Deloc 3. În opinia ta, tutunul este sau nu un drog? Da

Nu

Nu ştiu

4. Dar alcoolul? Da

Nu

Nu ştiu

5. Din cunoştinţele tale, care din următoarele afirmaţii sunt adevarate si care sunt false?(marchează căsuţa din faţa afirmaţiilor cu A sau F) In doze mari, alcoolul devine o toxină cu efect letal. Este nevoie de caţiva ani de consum repetat pentru ca cineva sa devină dependent de tutun. Nicotina nu produce simptome de sevraj. O ţigară de marijuana contine mai puţini agenţi producatori de cancer decât o ţigară din tutun. Nicotina este o substanţă din tutun ce cauzează cancer la plamani. Dintre toate drogurile, heroina prezintă riscul cel mai mare de a crea dependenţă. II. Atitudini 6. Ce crezi despre cei care consumă droguri? .................................................................................................................................... 7. În ce măsură eşti de acord cu următoarele afirmaţii? (1.Total de acord

2.Acord parţial3.Dezacord parţial

85

4.Dezacord total)

Marchează cu cifra corespunzătoare căsuţa din faţa fiecărei afirmaţii Oricine consumă droguri ajunge să regrete asta. Multe lucruri in viaţă sunt mai riscante decât consumul de droguri. Legile referitoare la droguri ar trebui să fie mai aspre. Fumatul poate fi distractiv. În şcoli ar trebui organizate ore de informare cu privire la adevăratele riscuri ale consumului de droguri. 8. Crezi că drogurile pot ajunge să îţi ruineze viaţa? Da

Nu

Nu ştiu

III. Comportamente: 9. De câte ori ai fumat tutun în ultima săptămână?(dacă nu ai fumat niciodată, marchează cu 0) 0

1-2

3-10

30 sau mai mult

10. De câte ori ai consumat băuturi alcoolice în ultima săptămână? Niciodată

1-2 ori

3-5 ori

peste 5 ori

Vârstă:............ Sex:................. Clasă:.............. Etnie:.............. Mulţumesc!

86