l.de Licenta-diareea Acuta La Copil

UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA “Lucian Blaga” SIBIU FACULATATEA FACULATATEA DE MEDICINĂ “Victor Papilian”

LUCRARE DE LICENŢĂ

Titles you can't find anywhere else

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.













- 2011 -

UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA “Lucian Blaga” SIBIU FACULATATEA FACULATATEA DE MEDICINĂ “Victor Papilian” SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ MEDICALĂ

DIAREEA ACUTÃ LA COPIL













- 2011 -

CUPRINS Cap I Noţiuni teoretice despre diareea acută la copil...............................................................4 1.1 Definiţia diareei acute la copil......................................................................................5 1.2 Etiologia diareei acute..................................................................................................7 1.3 Patogenie......................................................................................................................8 1.3.1 Mecanismele patogene.........................................................................................9 1.3.2 Mecanismele de apărare ale gazdei....................................................................10 1.4 Forme clinice...............................................................................................................12 1.5 Tablou clinic................................................................................................................13













CAPITOLUL I













1.1 DEFINIŢIA DIAREEI ACUTE LA COPIL De la deranjamentele uşoare din timpul vacanţelor, pânå la bolile deshidratante devastatoare care pot omorî în decurs de câteva ore, afecţiunile gastrointestinale gastrointestinale acute sunt pe locul secund, dupã bolile acute ale tractului respirator superior, superior, în rândul celor mai rãspândite boli din lume. La copiii mai mici de 5 ani, rata atacurilor se întinde de la 2-3 îmbolnãvir îmbolnãvirii pentru un copil, anual, în ţãrile dezvoltate, pânã la 10-18 îmbolnãvi îmbolnãviri ri pentru un copil, anual, în ţãrile în curs de dezvoltare. În Asia, Africa şi America Latinã, bolile diareice acute nu sunt doar cauza principalã de morbiditate la copii – producând 1 miliard de cazuri, estimate anual – ci şi cauza majorã de mortalitate, fiind responsabile responsabile de 4-6 milioane de decese anual sau un total sumbru de 12.600 decese zilnic. În unele regiuni mai mult de 50% din decesele la copii













Caracterul de acut al unei diareei este definit de evoluţia acestei boli sub 2 sãptamâni. Diareea este în realitate expresia clinicã a tulburãrii transportului apei şi electroliţilor la nivelul tubului digestiv, inclusiv inclusiv a proceselor de absorbţie şi secreţie a acestora. Conştienţi de faptul cã diareea este o boala în care tulburarea transportului de apã şi electroliţi în intestin este elementul patogenic central, care de fapt o defineşte şi are cauze multiple, putem concepe totuşi o definiţie care sã se refere la consecinţele acestui fenomen, respectiv modificarea consistenţei scaunelor, scaunelor, asociatã cu semne clinice datorate pierderilor de apã şi electroliţi pe cale digestivã. Aceastã modalitate de abordare a definiţiei diareei conferã multiple avantaje de ordin practic privind îngrijirea îngrijirea acestor pacienţi. În lumina acestor date, diareea acutã este definitã prin emisia a 3-5 sau mai multe scaune, în 24 de ore sau accelerarea tranzitului intestinal care depãşeşte de 2 sau mai multe ori numãrul obişnuit de scaune din timpul ultimelor 4 sãptãmâni anterioare.















1.2 ETIOLOGIA DIAREEI ACUTE Bolile diareice acute la copil pot fi produse de numeroşi factori, ce pot fi grupaţi în trei mari categorii: - factori infecţioşi identificaţi (infecţii enterale): bacterii, virusuri, paraziţi, fungi;













B) Parenteral: diareea care însoţeşte infecţiile situate în afara tubului digestiv (infecţii ORL, respiratorii, urinare, meningeale, sistemice, etc.), numite de autorii francezi şi “diarei acute secundare”. 2. Cauze neinfecţioase

A) Erori dietetice (diarei (diarei “ex alimentatione”) cantitative cantitative ( sub sau supraalimentaţie) supraalimentaţie) sau calitative,













tubului digestiv, motilitatea intestinalã, secreţia de mucus, concurenţa florei saprofite; b) imunologi imunologici: ci: Ig A secretorie. În acest sens intervin şi factori ca: vârsta, starea de nutriţie, boli concomitente sau de fond, etc. -

dupã depãşirea acestei bariere, germenii trebuie sã aibã capacitatea de a adera de mucoasa intestinalã pentru a secreta exotoxine şi/sau a invada mucoasa ( aceasta













Producţia de toxine: Producţia a una sau mai multe exotoxine este importantå în patogeneza a numeroase microorganisme microorganisme enterice. Astfel de toxine toxine includ enterotoxinele care provoacå diaree apoaså acţionând direct asupra mecanismelor secretorii din mucoasa intestinalå, citotoxinele care determinå distrucţia celulelor mucoasei cu diaree inflamatorie asociatå, şi neurotoxinele care acţioneazå direct pe sistemul nervos central sau periferic. Unele exotoxine acţioneazå prin mai mult de un mecanism: de exemplu Shigella













nu au încå dezvoltatå colonizarea entericå normalå, sau pacienţii care primesc antibiotice, au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta infecţii cu enteropatogeni. Compoziţia florei intestinale este la fel de importantå ca şi numårul de microorganisme prezente. Mai mult de 99% din flora colonicå normalå este formatå din bacterii anaerobe, iar pH-ul acid şi acizii graşi volatili produşi de aceste microorganisme par så fie elemente esenţiale în rezistenţa la colonizare conferitå de flora entericå normalå.































































































































































































































































































Chestionar 1. La ce vârst vârstãã se diver diversifi sificã cã alimenta alimentaţia ţia copilu copilului? lui? a) la 3 luni b) la 6 luni c) la 9 luni













6. Vã spala spalati ti sânu sânull înain înainte te de alãp alãptar tare? e? a) da b) nu c) nu est estee nev nevooie 7. Vã spãlaţi spãlaţi pe mâini mâini când alimentaţi alimentaţi copilul? copilul? a) nu b) da c) niciodatã 8. Dacã copilul copilul dumneav dumneavoast oastrã rã foloseşte foloseşte suzeta suzeta şi îi cade cade pe jos ce faceţi? faceţi?













Buletin informativ Notiuni de igienă a alimentaţiei la copil Igiena alimentatiei şi digestiei se referă la un complex de factori si acţiuni care asigu asigură ră aleger alegerea ea şi păstra păstrarea rea corect corectăă a produs produselo elorr alimen alimentar taree pentru pentru a păstra păstra calita calitaţil ţilee nutrit nutritive ive si a nu se infect infecta, a, cunoaş cunoaşter terea ea reguli regulilor lor pregă pregăti tirii rii culina culinare re a alimen alimentel telor or şi a













perfectă de sănătate, cu controale controale periodice efectuate (inclusiv (inclusiv coproculturile) coproculturile) -

în bucătăria dietetica este interzis accesul personalului după secţiile cu bolnavi

-

furunculele la mâini si chiar în alte zone ale pieli contraindică prepararea hranei pentru orice vârstă, în special dacă leziunile sunt deschise, secretoare de puroi

-

persoanele suferinde suferinde de diaree acută este preferabil preferabil sa evite contactul cu sugarii sugarii evitarea infecţiilor vizează direct diareile enterale infecţioase sau parenteral infecţioase, în spital (contactul cu adulţi bolnavi, controlul epidemiologic periodic al personalului de îngrijire, măsuri curente de sterilizare si dezinfecţie a biberoanelor, tetinelor, scutecelor, saloanelor). Perfecţionarea pregatiri cadrelor si o bună organizare a asistenţei copilului în teritoriu (o

atenţie deosebită se va acorda copiilor din evidenţa specială: distrofici, prematuri, rahitici ca şi a celor care ca re au avut dispepsii sau/şi o altă boala recentă, aceştia se imbolnavesc mai uşor şi













4. REZULTATE ŞI DISCUŢII

Metoda A Din cercetarile efectuate au rezultat urmãtoarele: ► Repartiţi Repartiţiaa în funcţie funcţie de de vârstã: vârstã:



















































Gastroenteritã acutã Gastroenteritã toxicã













Diagnostic Nr. Cazuri Procent

Alimentaţie naturală 38 10%

15%

Alimentaţie artificială 204 54%

10%

Alimentaţie mixtă 79 21%

Alimetaţie diversificată 56 15%

Total 377 100%

















































































































































































































































































l.de Licenta-diareea Acuta La Copil

Recommend Documents