Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acuta

www.referat.ro

F.E.G. “EDUCATION” – FILIALA VASLUI SCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SPECIALIZAREA “ASISTENT MEDICAL GENERALIST”

Rolul asistentei medicale îngrijirea pacientului cu pancreatită acută

As. med. prof. licentiat :

Absolvent :

Cretu Nela-Mihaela

Nedelea Ana-Maria

Motto ” Nici cea mai gravă boală nu este întodeauna fără sperantă si nici cea mai usoară nu este lipsită de pericole sau surprize neplacute” A. Schopenhauer

2

Argument

Viata e formată dintr-o întreagă gamă de cicluri care creează o adevarată simfonie. Totul in jurul nostru se repetă: secundele, minutele, orele, zilele, anii, anotimpurile, somnul, respiratia, bătăile inimii... Dacă reusim să mentinem un ritm corect în interiorul, dar si în afara noastră, "concertul" pe care-l sustinem aici, pe Pamânt, va fi unul lung si melodios. Unul din ciclurile importante ale corpului uman este bioritmul cotidian al organelor interne. Cunoasterea acestor ritmuri biologice ne face să avem încredere în instinctele noastre, actionând corect pentru a ajuta functiile organismului. Pancreasul este organul care controlează nivelul glicemiei, deci, o bună functionare a acestui organ poate împiedica aparitia unor dereglări ale metabolismului, provocând boala precum diabetul zaharat. Să ne ascultăm ceasul interior si propriul corp, pentru a putea căuta o metodă proprie, care să ne ajute să depasim, atunci când apar, disfunctionalităti în organism, si să încercăm să ne adaptăm ritmului său.

3

www.referat.ro

Cuprins Capitolul I Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului........6 1.1. Generalitati...............6 1.2. Configuratia externă.......7 1.3. Structura pancreasului.....7 1.4. Vascularizatia si inervatia pancreasului...........9 1.5. Functiile si reglarea secretiei pancreasului.......9 Capitolul II Notiuni despre boală............11 2.1. Pancreatita acută.............11 2.2. Anatomie patologică si patogenie........12 2.3. Etiologie........14 2.4. Simptomatologie.............15 2.5. Tablou clinic.........16 2.6. Diagnostic pozitiv si diferential........17 2.7. Evolutie si complicatii.........18 2.8. Prognostic............19 2.9. Tratament.........19 Capitolul III Prezentarea cazurilor...........21 3.1. Cazul A..........21 3.2. Cazul B...........25 3.4. Cazul C...........29 Capitolul IV Gradul de dependentă in satisfacerea nevoilor fundamentale după Virginia Hederson.........33 4.1. Nevoile fundamentale caz A..........33 4.2. . Nevoile fundamentale caz B........35 4.3. . Nevoile fundamentale caz C........37 Capitolul V Planurile de ingrijire.......38 5.1. Plan de îngrijire caz A........38 5.2. Plan de îngrijire caz B........45 5.3. Plan de îngrijire caz C........54 Capitolul VI Interventii legate de planul de îngrijire........62 6.1. Tehnica ecografiei abdominale...........62 6.2. Tehnica introducerii sondei nazo-gastrice.........62 6.3. Tehnica injectiei intravenoase si subcutanate.....66 6.4. Tehnica recoltării sângelui pentru examene de laborator.....69 Capitolul VII Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu pancreatită acută...........73 7.1. Rolul asistentei medicale în recoltarea produselor biologice....74 7.2. Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor functionale.........79 7.3. Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor.......80 4

www.referat.ro 7.3. Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie......80 7.4. Rolul asistentei în îngrijirea postoperatorie........81 Bibliografie...........84

5

CAPITOLUL I Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului Pancreasul este o glandă anexă a tractului digestiv cu dublă secretie, endocrină si exocrină; îsi are originea în peretele duodenului, caruia îi este anexat.

1.1.

Generalităti

Este asezat în cavitatea abdominală secundar retroperitoneal, initial fiind intraperitoneal. Se întinde de la concavitatea duodenului până la splină, partea inferioară a capului si procesul uncinat aflându-se în regiunea inframezocolică, iar partea superioară a capului, corpul si coada in regiunea supramezocolică. La dreapta este limitat de partea concavă a duodenului; la stânga ajunge pana la hilul splinei; înainte se află stomacul, iar posterior vine in raport cu coloana vertebrală – la nivelul vertebreleor L1-L2. Culoare – roz-cenusie, devine rosie în timpul activitătii; suprafata – are un aspect tubular; consistenta – relativ fermă dar elastică ceea ce face ca organele din vecinătate să-si lase amprenta pe pancreas. Este friabil, se rupe usor.; în sectiune are aspect carnos. Dimensiuni: ~ lungime: 15-20 cm ~ inaltime: 4-5 cm (la nivelul capului) ~ grosime: 2 cm. 6

Pancreasul este mai voluminos la bărbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime până la 40 de ani, pentru că după 50 de ani descreste treptat; iar greutatea este în medie de 80 de grame. 1.2.

Configuratia externă Pancreasul are forma literei ”J”

asezat în pozitie transversal si are o forma caracteristică ce i se descriu patru parti: cap, gât, corp si coadă. Capul

este

partea

cea

mai

voluminoasă si are o formă aproape ovală. El este înconjurat de duoden iar partea inferioară a acestuia are o prelungire, procesul uncinat. Gîtul sau istmul pancreasului este o portiune îngustă, care leagă capul de corp. Pe marginea inferioară are o scobitură, incizura pancreatică. Corpul este portiunea alungită a pancreasului, care are o pozitie aproape perpendicular pe axul vertical al corpului. Are forma unei prisme triunghiulare, prezentînd deci trei fete si trei muchii. Fata anterioara prezinta in vecinatatea capului o proeminenta joasa si rotunjita – tuberozitatea omenala, spre stanga prezinta o depresiune larga si putin adanca – impresiunea gastrica in care se aseaza stomacul. Fata anterioara este strabatuta de doua santuri, pentru artera si vena splenica. Fata posterioara priveste spre organele etajului submezocolic. Marginile se formeaza prin intalnirea fetelor si sunt: superioara, anterioara si inferioara. Coada este portiunea terminală a organului, care vine în raport cu splina si este partea mobilă a pancreasului. 1.3. Structura pancreasului Pancreasul este format din unirea a două categorii de glande: pancreasul exocrin si pancreasul endocrin. La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab dezvoltata, care continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate, care separa incomplect lobii si lobulii. In structura glandei pancreatice se disting doua parti componente: masa pricipala (cu functie exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina, formata din insulite de celule dispersate in tesutul exocrin – insulele Langerhans). Celulele acinare secreta o solutie apoasa cu electroliti si enzime. Produsul de secretie se varsa in ductele intercalare, unde se adauga bicarbonatul si apa. Din aceste ducte ajunge in 7

canalul Wirsung si in duoden, la majoritatea oamenilor prin ampula lui Valter, impreuna cu bila. Exista si un canal accesoriu, canalul Santorini, care se varsa intr-o portiune superioara invecinată. Pancreasul exocrin este o glanda tubuloacinoasă, care se aseamănă ca structură cu glandele salivare. Reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din acini de forma sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida. Pancreasul este acoperit cu capsulă fibroasă care trimite spre interior pereti ce impart glanda in lobi si lobuli. Lobulii sunt formati din acini glandular, iar acestia sunt formati din celule pancreatice care secreta sucul pancreatic. Fiecare acin prezinta un canalicul excretor; unindu-se formeaza canale excretoare care se deschid in doua canale mari colectoare: canalul Wirsung si canalul Santorini. Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans (între acini glandular in special in regiunea capului si a cozi, se gasesc niste celule glandular), raspandite difuz in tesutul exocrine si care alcatuiesc pancreasul endocrin. Constituie 1-3% din volumul glandei si sunt mai numeroase la nivelul cozii. Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare, la periferie sunt inconjurate de o retea retrico-capilara. In structura lor au: celule A situate predominant in centru insulei (elaboreaza si secreta glucagonul), celule B mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine), asezate in special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la reglarea metabolismului glucidic, prin inhibarea secretiei celulelor A si B. pancreasul endocrin contine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic – celulele PP.

8

Mijloace de fixare – Pancreasul este unul din organele cele mai bine fixate ale cavitatii abdominale. El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu duodenul in care i se deschid canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de coalescenta retro duodeno-pancreatica Treitz prin vase si nervi. Acestora li se adauga presa abdominala. In cazuri exceptionale, pancreasul poate fi deplasat in torace sau sa formeze continutul unei hernii ombilicale. 1.4. Vascularizatie si inervatia pancreasului Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele hepatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ala arterelor splenice). Venele se formeaza în retele paralele cu arterele având în general aceiasi pozitie. Se aduna in vena splenică si mezenterică superioară, care se varsă direct in vena portă. Vasele limfatice drenează limfa la ganglionii mezenterici superiori, la ganglionii din lungul vaselor splenice si la ganglionii situati in ligament spleno-pancreatic. Inervatia este dată de filete nervoase simpatico si parasimpatice care vin pe traiectul vaselor splenice si la ganglionii situati în ligamentul spleno-pancreatic. 1.5. Functiile si reglarea secretiei pancreasului În intestinal subtire, chimul venit din stomac intră sub actiunea unui amestec format din trei sucuri digestive : sucul pancreatic, bila si sucul intestinal. Sucul pancreatic poate fi recoltat pur, prin metoda fistulei. Cu ajutorul fistulei pancreatice s-a constatat ca sucul pancreatic este secretat numai în timpul digestiei. O dată cu incetarea digestiei, încetează si sectetia sucului pancreatic. Cantitatea de suc pancreatic secretata in 24 ore, la om, este de 500-800 ml. Este un lichid incolor si usor opalescent, are o reactive puternic alcalina (pH=8,4-9), datorita bicarbonatului de sodium pe care-l contine.Secretia sucului pancreatic este reglată atat pe cale reflex, cat sip e cale umorală. REGLARE REFLEXĂ Ca orice organ, pancreasul primeste o dublă inervatie vegetativă: una vagală si alta simpatică. Inervatia vagală stimulează secretia atat în timpul unui pranz normal cît si a unui prânz fictiv; iar inervatia simpatică inhibă secretia. S-a constatat prin ”prânzul fictiv” că, dupa 2-3 minute de la ingerarea hranei incepe secretia pancreatica. Acest interval scurt arată că este vorba de un mechanism neuroreflex.Punctual de plecare de la nivelul receptorilor senzitivi ai mucoasei bucale, impulsurile ajung la bulb pe calea nervilor eferenti, la pancreas. I.P. Pavlov a demonstrate ca nervul vag este nervul secretor al pancreasului. 9

Secretia reflex a pancreasului dă nastere unui suc foarte vâscos ti bogat în fermenti. REGLAREA UMORALĂ După 2-3 ore de la ingerarea alimentelor se constată o crestere a secretiei pancreatice, care se mentine mai multe ore pană se termină digestia. Această secretie abundentă si de lungă durată se datorează secretinei (care stimulează numai secretia hidrominerală a pancreasului) si pancreoziminei (stimulează secretia fermentilor pancreatici), care se formează in duoden, după ce chimusul acid a ajuns din stomac în intestin. Sub actiunea chimusului acid, glandele mucoasei duodenale produc secretină si pancreozimină care, trecând în sânge, ajung la pancreas pe care-l activează, iar secretia durează 2-3 ore. Sucul produs de acesti doi hormoni este abundent, apos, bogat în săruri minerale si sărac în fermenti. Cantitatea si calitatea sucului pancreatic sunt în functie de alimentele ingerate; de exemplu: daca seingerează un aliment care contine o cantitate mare de grasimi, pancreasul va secreta un suc mai bogat în lipază (descompune grăsimile emulsionate de catre bilă în acizi grasi si glicerină) decât de obicei. Fermentii sucului pancreatic sunt: tripsinogenul, chimotripsinogenul, lipaza pancreatică si amilaza pancreatică.

10

CAPITOLUL II Notiuni despre boală 2.1. Pancreatita acută Pancreatita acută este o boală acută, locală si generală, determinată de procesul patologic de autodigestie, prin activarea în glandă a fermentilot pancreatici, normal inactivi la acest nivel. Atunci cand pancreasul este inflamat, organismul nu este capabil sa absoarba toti nutrientii de care are nevoie. Pancreatita poate fi acută (bruscă si severă) sau cronică. Ambele tipuri de pancreatită pot cauza sângerări si moartea tesutului din componentă sau din jurul pancreasului. Crizele usoare de pancreatită dispar de la sine, fără tratament sau ca urmare a schimbărilor dietetice. In cazul recurentei pancreatitei, totusi, este intalnită in mod frecvent deteriorarea pe termen lung a pancreasului, care duce uneori la malnutritie si diabet zaharat. Pancreatita necrozantă (in care tesutul pancreatic moare) poate duce la formarea de chisturi. Pancreatita este constituită de un lant de fenomene patologice de intensitate, gravitate si durabilitate variabilă. O parte din acestea sunt rezultatul actiunii locale de autodigestie a glandei prin fermenttii tripsina si lipază, însă fenomenele grave sunt urmarea actiunii toxice a fetmentilor si a altor produsi toxici la distantă, pe toate parenchimele si tesuturile ce asigură functii vitale ale organismului: creier, plamâni, vase sangvine, tesuturi, cord etc.

2.2. Anatomie patologică si patogenie

11

Pancreatita acuta poate apare atunci factorii implicati in mentinerea homeostaziei celulare sunt alterati. Factorul declansator poate fi orice lezeaza celulele acinare si blocheaza secretia granulelor zimogene, de exemplu: consumul abuziv de alcool, litiaza biliara si anunite medicamente sau toxice. Este inca neclar mecanismul care declanseaza evenimentele din pancreatita acuta. Se presupune ca sunt implicati factori extracelulari: raspunsul nervos, arterial, cit si intracelulari: activarea intracelulara a enzimelor, cresterea Ca intracelular, activarea proteinelor de soc. In plus, pancreatita acuta se poate dezvolta atunci cind lezarea celulelor ductelor biliare duce la absenta secretiei enzimatice cum ar fi mutatia genei CFTR. Odata ce a fost initiata cascada de evenimente patologice, dupa lezarea celulelor acinare pancreatice, traficul membranar celular devine haotic cu urmari dezastruoase: -compartimentele granulelor lizozomale si zimogene fuzioneaza activind tripsinogenul la tripsina activa -tripsina intracelulara determina activarea zimogenelor -veziculele secretorii sunt eliberate in interstitiu, unde vor fi chemoatractante pentru celulele inflamatorii. Neutrofilele activate elibereaza superoxid si enzime proteolitice (catepsina B, D, G, colagenaza si elastaza) . Macrofagele elibereaza citokine care vor media raspunsul inflamator local sau chiar sistemic in cazurile severe. Mediatorii eliberati sunt TNF-alfa, IL-6, IL-8. Acesti mediatori ai inflamatiei determina cresterea permeabilitatii vascularizatiei pancreatice, conducind la hemoragie, edem si necroza pancreatica. Pe masura ce acesti mediatori sunt eliberati in circulatia generala apar complicatii, cum ar fi : bacteriemia, prin translocare din flora intestinala, sindromul de detresa respiratorie acuta, efuziunile pleurale, hemoragiile digestive si insuficienta renala. Sindromul de raspuns inflamator sistemic duce la instalarea socului cardiocirculator si decesului. Se disting doua etape: 

declansarea procesului de autodigestie



urmarile acestui proces Declansarea procesului de autodigestie poate fi determinata de doua serii de facori: 1. Factori canalari care produc: 12



refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun bilio-pancreatic ca urmare a obturari

ampulei lui Vater printr-un calcul mic, un graunte de colesterol sau chiar un spasm; 

refluxul de lichid duodenalin pancreatic ca urmare a unui defect in tranzitul duodenal si

pancreatito-duodenal; 

retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a

canalului excretor. Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla in activitate digestivă) o activare locala a fermentilor (in primul rând transformarea tripsinogenului inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic. 2. Factori vasculari: 

ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de

ateroscleroza sau de tromboza vaselor mici, sau de un proces de vasconstrictie. In acelasi context de intensa activitate digestiva a glandei, aceste modificari vasculare pot deplasaautoactivarea fermentilor, cu toate ca sistemul excretor a canaleloreste normal. Urmarile procesului de autodigestie Dupa deplasarea initială procesului de autoactivare a enzimelor pancreatice, tripsina, lipaza si ceilalti fermenti dau nastere unui proces de proteoliza, silipoliză exercitat in glanda, cat si in jurul ei pe tesuturile si organele din abdomen, dar si pe tesuturile si organele situate la distanta. Urmare a actiunilor fermentilor iau nastere si alte enzime toxice care produc: 

leziunea chimica, toxica a parenchimelor nobile importante



vasodilatatia cu hipotensiune, stare de soc si deficit de perfuzie sangvina a organelor vitale



defecte de coagulare a sangelui, cu tromboze intraviscerale si hemoragii. Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie enzimatica, accetuindu-se gravitatea si

mortalitatea mare in fazele initiale ale pancreatitei acute.

2.3. Etiologie

13

Desi pancreatita are numeroase etiologii, expunerea prelungita la alcool si bolile tractului biliar sunt cele mai frecvente. In 10-30% din cazuri, etiologia este incerta, iar 70% sunt datorate microlitiazei biliare. Bolile biliare sunt cele mai intilnite cauze ale pancreatitei in tarile dezvoltate. Cauza este trecerea unei pietre in ductul biliar si blocarea temporara a scurgerii bilei in vezicula. Riscul ca o piatra sa se blocheze in duct sau in apropierea sfincterului lui Oddi este invers proportional cu marimea acesteia. Pancreatita alcoolica se dezvolta la pacientii care au consumat etanol timp de 5-15 ani. Pancreatita post-ERCP este cauza cea mai comuna de pe locul trei. ERCP este o metoda endoscopica de investigare si tratare a afectiunilor arborelui biliar. Riscul creste daca endoscopistul este neexperimentat, pacientul prezinta afectiuni ale sfincterului lui Oddi sau s-a efectuat manevre de manometrie pe sfincter. Trauma abdominala poate cauza cresteri ale amilazelor si lipazelor si pancreatite acute. Injuria pancreatica apare mai ales la lezarea cu arme de foc sau albe, decit cele cu obiecte mari, netede sau in accidente. Leziunile prin presiune, pot strivi glanda de coloana vertebrala. Medicamentele si substantele toxice, determina intrun procent relativ mic de populatie pancreatita acuta. Cele mai associate medicamente cu afectiuni pancreatice sunt: - tetraciclina, sulindac - sulfonamide, azatioprina - acidul valproic, didanozina - metildopa, estrogenii - furosemid, 6-mercaptopurina - pentamidina, compusii 5-amino salicilici - corticosteroizii, octreotidul. Infectiile determina pancreatite in mai putin de 1% din cazuri, mai ales la copii; simptomatologia tinde sa fie mai usoara decit in cea indusa de alcool. Agentii infectiosi implicati cuprind: - cauze virale: variola, Epstein-Barr, Coxsachie virus, echovirus, varicela-zoster - cauze bacteriene: Mycoplasma pnemoniae, Salmonella, Campylobacter, Mycobacterium tuberculosis - cauze parazitare, prin migrarea viermilor in ductele biliare: ascarizii 14

- SIDA, neoplasme, lipodistrofia, terapii medicamentoase. Pancreatita ereditara este o cauza in <1%. Este o afectiune autozomal dominanta prin mutatia genei tripsinogenului cationic PRSS1, cu o penetranta de 80%. Mutatia acestei gene determina activarea prematura a tripsinogenului la tripsina. De asemeni mutatia genei CFTR determina alterari in secretia ductala a bilei. Hipercalcemia este o cauza a pancreatitei acute prin urmatoarele afectiuni: - hiperparatiroidism - suplimentare excesivaa vitaminei D - hipercalcemia hipocalciurica familiala - nutritia parenterala totala Anormalitati de dezvoltare a pancreasului: pancreas divisum si anular sunt doua afectiuni congenitale care determina stenoze de ducte si compresii prin benzi fibroase, cu stagnarea si absenta secretiei in duoden a sucului pancreatic. Alte cauze mai rare de pancreatita acuta sunt: - hipertrigliceridemia - tumorile pancreatice, ductale sau duodenale - insecticidele - post-operative - vasculite - pancreatita autoimuna 2.4. Forme clinice După aspectul anatomic, pancreatita acuta are trei forme: a)pancreatita acuta edematoasă care se caracterizeaza prin: pancreas marit în volum, edematiat, tumefiat; ttesutul gras din jur este infiltrat; ascita in cantitate variabila si nu sunt leziuni necrotico – hemoragice. b) pancreatita necrotico-hemoragica care se caracterizeaza prin: pancreas marit in volum; existenta focarelor de necroză unice sau multiple, vizibile la suprafata glandei sau situate profund; tumefactie prin edem si hemoragii subseroase, suprainfectie; leziuni abdominale, ascita hemoragica, citosteatonecroza peritoneala, tromboza arterială si venoasă; seroasa viscerală peritoneală este asemanatoare cu “petele deceara”, datorită autodigestiei grăsimilor numite pete de citosteatonecroza. Ascita hemoragica se produce datorita faptului ca exista sangerarea subcapilară. Când hemoragia este mare si capsula nu poate rezista volumului hematomului se rupe – lichidul hemoragic varsandu-se in peritoneu.

15

Lichidul este foarte iritant, accentuâd starea de soc. Hemoragia poate fi parcelata sau difuza, glanda aparand de forma unuicoagul rosu violaceu.Steatoza apare ca urmare a saponificarii grasimilor. Consecintele necrozei: - local: autodigestia glandei si continuarea activitatii enzimelor; - general: stare de soc – declansat de dureri. Apar tulburari encefalice,renale, hepatice, cardiace, pulmonare. c) pancreatita acuta supurata – este de obicei o complicatie a formeiprecedente, zonele necrotice suprainfectandu-se., supuratia difuzeaza peripancreatic. 2.5 Tablou clinic 

Principala manifestare din pancreatită este durerea, cu localizare în epigastru, iradiere în



bară spre hipocondriul stâng, debut brusc, intensitate crescută, fară fluctuatii, persistentă. Greturile si vărsăturile sunt frecvente si abundente; sunt la început alimentare, apoi



bilioase si rar sangvinolente. Meteorismul abdominal este un simptom constant datorită opririi partiale a tranzitului intestinal, uneori putând chiar exista diaree sangvinolentă.

SEMNE GENERALE   

Bolnavul prezinta anxietate, transpiratii reci, dispnee, tegumente palide, oligurie; Pulsul este normal sau tahicardic Tensiunea la inceput este usor crescută, faciesul este rosu, vultuos; apoi tensiunea arterială

 

scade si apar semene de soc; febra moderată: Slăbirea se instalează repede si este însotită de topitea musculaturii toracice si pelviene; Tulburările psihice sunt frecvente, sub formă de agitatie, chiar delir; în formele necroticohemoragice apare chiar starea de soc.

EXAMEN OBIECTIV  Se constata de cele mai multe ori ca este vorba de un bolnav obez, care obisnuieste sa mănance mult. 

Adesea este vorba de un vechi litiazic care a avut de curand o masa copioasa. La palpare, abdomenul este destins, cu meteorism present si prezinta durere la inceput in epigastru, dupa care durerea devine difuza in tot abdomenul. Semnele locale culese sunt in general sarace si neconcludente



si aceasta contrasteaza cu starea generala alterata a bolnavului, cu intensitatea durerilorde care se plange. La percutie, bolnavul prezinta o hipersonoritate.La palpare se pune in evidenta uneori pancreasul corespunzand zone idureroase in bara Pancreasul bombeaza, dand senzatia de formatiune tumorala asezataorizontal, in etajul superior. 2.6. Diagnostic pozitiv si diferential 16

DIAGNOSTIC POZITIV se pune pe baza : - antecedentelor hepato-biliare, - cresterea valorilor amilazemiei si amilazuriei, - examenul clinic si radiologic. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poatepune in discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale. Afectuni medicale  gastrită acută  ulcer gastric sau duodenal  infarct miocardic Afectiuni chirurgicale care pot determina cresterea amilazei:  apendicita acută cu sediul anormal  ulcerul gastric sau duodenal perforat  infarctul intestinal  torsiuni viscerale diverse  colica biliară, colecistită acută, peritonită biliară  ocluzie intestinală Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdomenul acut chirurgical care reprezintă- spre deosebire de pancreatita acută- urgentă medicală.

2.7. Evolutie si complicatii a)

In forma acuta evolutia are 3 faze: debut brutal, ocluzie intestinală functională, infectie si

necroză. Cazurile grave, evoluează majoritatea in 2-7 zile către moarte prin peritonita si colaps. 17

b)

In formele edematoase are loc de regulă, ameliorarea rapidă subiectivă si obiectivă. Daca

nu se respecta dieta si nu exista supraveghere medicala poateexista pericolul de recidiva. c)

In formele intermediare evolutia este spre vindecare sau necroza.

d)

In formele supraacute evoluează mortal în primele 1-3 zile, cauza mortii fiind:

insuficienta cardiorespiratorie acută sau intoxicatia globală cu leziuni grave parenchimatoase. e)

In formele necrozante bolnavul ramane febril si prezinta hiperleucocitoza in ciuda

tratamentului cu antibiotice. Necroza se continua, iar in locul pancreasului distrus, apar chisturi mari. Clinic, in formele necrozante, se constata: tulburari de tranzit, dureri abdominale, stare generala modificata,fenomene compresive de vecinatate. COMPLICATII 1. Extrapancreatice: 

Neuropsihice (encefalopatia pancreatică)



Pleuropulmonare (pleurezie, atelectazie)



Cardiovasculare (tromboze arteriale, pericardită, soc)



Hepatice si biliare (hepatită, tromboză de venă portă, icter)



Renale (IRA cu necroză tubulară )



Splenice (rupture splinei, hematom, infarct splenic, tromboza venei splenice)



Ascită pancreatică



Steatonecroze sistemice 2. Pancreatice:



Abcesul pancreatic



Flegmonul pancreatic



Pseudochistul pancreatic



Fistule externe/interne (stomac, duoden, colon, cavitate pleurală) 18

COMPLICATII TARTIVE 

pseudochistul pancreatic dezvoltat mai ales retrogastric;



diabet secundar ( hiperinsulinism ). În 80% din cazuri, leziunile acute evolueaza catre pancreatita cronică. 2.8. Prognostic În formele edematoase – prognosticul este bun sub tratament si prinrespectarea regimului

alimentar. În formele necrotice – prognosticul este grav. Formele clinice: 

formele dramatice;



formele cu durere violenta, dar fara stare de soc, imita colecistita;



formele oclusive cu colici abdominale, varsaturi, oprirea tranzitului intestinal;



formele gastrologice apar dupa consum de alcool – imita gastrita acuta;



formele latente – se manifesta direct ca pseudochist;



formele asociate cu diabet, icter, hemoragii digestive, infarct mezentericsi splenic;



formele etiologice aparand in etilism, la vasculari si postoperator 2.9. Tratament

Medical Este aplicat în faza initială a pancreatitei acute, având următoarele obiective si metode de realizare: a)

reducerea secretiei pancreatice prin post absolute, nutritie parenterală totală si aspiratie

nazogastrică prelungită (considerată ca metodă de prevenire a abceselor pancreatice) b)

substitutia volemică masivă poate determina îmbunătătirea perfuziei capilare si ca urmare,

diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Se face intravenous în functie de starea generală, bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea diurezei si a PVC (presiune venoasă centrală). 19

Pentru combaterea socului se folosesc: ­

solutii cristaloide: NaCl, vit. K (în functie de diureză), Ca (la nevoie)

­

solutii coloide si glucozate

c) ­

medictie sedativă: contraindicatie absolută pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm

Oddian determinând agravarea bolii ­ d)

perfuzie venoasă cu Procaină (Novocaină) diluată sol 1% sau infiltratii retroperitoneale medicatie antienzimatică

­

Trasylol

­

EAC (acid epsilon aminocarproic) cu efect predominant antisoc decât enzimatic

e)

antibioterapie

­

pentru prevenirea infectării zonelor necrozate se recomadă antibioterapia cu spectru lung

­

se mai recomndă antibiotice asupra florei intestinale (Neomicină, Metronidazol)

administrare intravenos pe interval scurt f)

corticoizi

­ g) ­

în doze mari 3-4gr/24 ore, administrare parenteral radioterapie locală 100-200 R/14 ore sedinte zilnic, cu actiune inflamatorie. Sub acest tratament pacientul poate depăsi faza gravă a primelor zile evoluând spre

atenuarea simptomatologiei în special în formele fără necroză întinsă. După 4-5 zile se poate relua alimentatia lichidă, apoi cea solidă. Bolnavul trebuie urmarit în spital cel putin trei săptamâni, pentru a constata eventuala aparitie a unor complicatii.

20

CAP. III eu 3 Prezentarea cazurilor 3.1. Prezentare caz A Nume si prenume: C. I. Vârsta: 40 ani Domiciliul : Vaslui Stare civilă: casătorit Ocupatie: sofer Diagnostic de trimitere: PANCREATITĂ ACUTĂ EDEMATOASĂ Diagnostic de internare: PANCREATITĂ ACUTĂ EDEMATOASĂ ANAMNEZA Motivele internarii: - Durere intensă în epigastru cu iradiere in hipocondriu drept si umarul drept -

Greturi

-

Vărsături

-

Febră

-

Hipotensiune

-

Tahicardie

-

Inapetentă

-

Constpatie

-

Meteorism abdominal

-

Anxietate

-

Transpiratii abundente

-

Astenie

-

Insomnia

Antecedente heredo-colaterale: - Mama: sănătoasă -

Tatal: litiaza biliara

Antecedente personale fiziologice si patologice: - HVA in copilarie -

Obezitate 2000

-

Criza de litiază biliară 2010

Conditii de viata si de muncă: locueste impreuna cu nevasta si cei doi copii ai săi, lucrează ca sofer de 10 ani. 21

Conditii fată de mediu: este fumator (2 pachete de tigări/zi), consumă alcool în mod regulat. Istoricul bolii: Boala actuală debutează în urmă cu 2 zile cu dureri epigastrice profunde cu caracter colicativ, iradiere în hipocondrul drept si umar, care nu a cedat la medicatie precum Scobutil si Papaverină; urmată de greturi si vărsături după fiecare masă, febră, instalându-se inapetenta, meteorism abdominal, anxietate, transpiratii. EXAMEN CLINIC GENERAL Talie: 1,75 m Greutate: 95 kg. Stare generală: alterată Stare de constientă: orientat temoro-spatial Tegumente si mucoase: paloare Sistem osteo-tendinos: integru Sistem muscular: functional Aparatul respirator: Torace normal conformat, murmur vesicular, frecventa respiratorie: 16 resp/min Aparatul cardio-vascular: soc apexian în spatial IV intercostal, zgomotul I întalnit la aortă, T.A. 100/60 mm Hg, P: 90 batai/min Aparat digestiv: abdomen mărit de volum prin stratul adipos, hipersonoritate abdominală, hiperestezie epigastrică Aparat urinar: normal, oligurie Ficat: usoară hepatomegalie Glande endocrine: pancreas palpabil, bombat SNC: orientat temporo-spatial, agitatie EXAMENE PARACLINICE - Ecografia abdominală: pancreas mărit de volum, tumefiat; nu sunt prezente leziuni necrotico-hemoragice -

Colangiografia: nu sunt prezenti calculi biliari

-

CT

-

EKG

EXAMENE DE LABORATOR Sânge: -TS = 2/minut TC = 3,15/minut - Hemoglobina = 14g% - Glicemie = 127 mg/dl - VSH = 20 mm -BD=0,6 mg/dl BT=1,5 mg/dl - FA= 115 UI - GGT= 60 UI - Uree = 50 mg/dl - sodiu = 130 mEq/l - calciu= 8 mg/100ml 22

- potasiu = 4,9 - hematocrit = 32,5 - amilaze = 197 UW/ ml ser - LDL = 150 mg/dl HDL = 30 mg/dl - colesterol total = 30 mg/dl - trigliceride 200 mg/dl Urina: -

Diureza: 1000 ml/24 h

-

Amilaza: 87 UW/ ml urină

-

Sediment urinar: prezente hematii, cilindri granulosi

Tratament: -

Montarea sondei nazo-gastrice si aspiratie nazo-gastrică prelungită previne abcesele pancreatice;

-

Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterală totală si reechilibrare hidro-electrolitică, urmarim diureza si PVC (presiunea venoasă centrală);

-

Pentru combaterea socului se administrează solutie NaCl, vit. K, solutii coloide glucozate;

-

Medicatie antienzimatică: Trasylol, EAC

-

Algocalmin 2 f/zi

-

Refen 2 f a 2 ml/zi

-

Fenobarbital 1 f/seara

-

Diazepam 1 f/seara

-

Perfalgan 2 f/zi

Sub acest tratament pacientul si-a depasit faza gravă a primelor zile spre atenuarea simptomatologiei. Dupa 4 zile pacientul isi reia alimentatia lichidă, apoi cea solidă si a ramas internat trei săptămâni pentru a constata si trata eventualele complicatii.

23

Eu caz 1 3.2. Prezentare caz B Nume si prenume: P.I. Sexul: masculin Varsta: 41 ani Domiciliu: Vaslui Cetatenie: ramân Ocupatie: lacatus Stare civila: căsătorit de religie ortodoxă Diagnostic de trimitere: PANCREATITA ACUTA NECROZATĂ Diagnostic de internare: PANCREATITĂ ACUTĂ NECROZATĂ, OBEZITATE GR. III, ANAMNEZA Motivele internării: -

Durere violentă

-

Febră

-

Greturi

-

Vărsături

-

Tahicardie

-

Tahipnee

-

Anxietate

-

Tremor

-

Tranzpiratii abundente

-

Insomnia

Antecedente heredo-colaterale: -

Mama: HTA, DZ

-

Tata: sănătos

Antecedente pesonale fiziologice si patologice: -

Obezitate gr. III 2005 24

-

Etilism cronic 2010

-

Criză de pancreatită acută 2010

Comportament fată de mediu: -

Fumător câte 1 ½ pachete tigări pe zi

-

Consumă alcool

Conditii fată de viată si de muncă: -

Este de meserie lăcătus de 15 ani, locueste împreună cu sotia într-un apartament cu 2

camere, este sociabil, nu prezintă alergii. Istoricul bolii: Boala actuală a debutat brusc, în urma cu 2 zile cu durere violentă în epigastru, constantă si iradiind în spate; este accentuată de tuse, strenut, inspir adânc. Durerea a fost urmată de greturi, vărsături, febră, tahicardie, tahipnee; la durere pacientul spune ca lua pozitii antalgice (antebratele pe abdomen apăsând regiunea dureroasă) si la administrarea calmantelor (algocalmin, bicarbonat de sodiu) durerile treceau. Pacientul este anxios, agitat, prezintă tremor si tranzpiratii abundente. EXAMEN CLINIC GENERAL Talia: 1,80 m, Greutate: 124 kg Tegumente si mucoase: palide Sistem osteo-tendinos: integru Sistem muscular: normoton si normokinetic Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vesicular, 21 respiratii/min Aparat cardio-vascular: soc apexian în spatial IV intercostal, zgomotul I întalnit la aortă, T.A. 130/75 mm Hg, P: 88 batai/min Aparat digestiv: abdomen mărit de volum prin stratul adipos,hipersonoritate abdominală, hiperestezie epigastrică Aparat urinar: normal, oligurie Ficat: usoară hepatomegalie Glande endocrine: pancreas palpabil, bombat. SNC: orientat temporo-spatial, agitatie EXAMENE PARACLINICE 25

-Echografie abdominală: pancreas marit de volum, prezente multiple focare de necroza vizibile la suprafata glandei; usoară hepatomegalie, nu sunt prezenti calculi biliari si nici pancreatici, splina de volum normal - Radiografie abdominală pe gol centrată pe pancreas: tumefactia pancreasului prin edem -CT = pancreas marit de volum cu contur sters - EKG EXAMEN DE LABORATOR RECOMANDATE Sânge: -TS = 2/minut TC = 3,15/minut - Hemoglobina = 14g% - Glicemie = 127 mg/dl - VSH = 20 mm -BD=0,6 mg/dl BT=1,5 mg/dl - FA= 115 UI - GGT= 60 UI - Uree = 50 mg/dl - sodiu = 130 mEq/l - calciu= 8 mg/100ml - potasiu = 4,9 - hematocrit = 32,5 - amilaze = 200 UW/ ml ser - LDL = 150 mg/dl

HDL = 30 mg/dl

- colesterol total = 30 mg/dl - trigliceride 200 mg/dl Urina: -

Diureza: 1000 ml/24 h

-

Amilaza: 95 UW/ ml urină

-

Sediment urinar: prezente hematii, cilindri granulosi

26

Tratament: -

Reducerea durerii prin alpicarea pungii cu gheată pe abdomenul pacientului si administrare de analgezice la indicatia medicului

-

Aspiratia secretiilor pancreatice prin sonda nazo-gastrică

-

Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterală totală si reechilibrare hidro-electrolitică urmarind diureza si PVC (presiunea venoasă centrală)

-

Pentru combaterea socului se administrează solutie NaCl, vit. K, solutii coloide, glucozate

-

Administrare de antitermice, anxiolitice la indicatia medicului, antibiotice în functie de antibiogramă. În urma tratamentului pacientul rămâne febril, leucocitoză în urma tratamentului cu antibiotice, se constată aparitia chisturilor pancretici mari, multiple focare de necroză si se decide să se intervină chirurgical.

27

3.3. Prezentare caz C

eu caz 2

Nume si Prenume: D.N. Sexul: masculin Vârsta: 51 ani Domiciliu: Bucuresti Cetatenie: română Ocupatie: contabil Diagnostic de trimitere: COLECISTO-PANCREATITĂ ACUTĂ Diagnostic de internare: COLECISTO-PANCREATITĂ ACUTĂ SEVERĂ ANAMNEZA: Motivele internării: - durere intensă în epigastru cu iradiere în hipocondriul drept - greată - vărsături - febră - tahicardie - balonare - constipatie - insomnia - inapetentă - scădere în greutate Antecedente heredo-colaterale: -

mama: sănătoasă

-

tata: litiază biliara, pancreatită cronică

Antecedente personale fiziologice si patologice: -

hepatită virală 1980 28

-

dischinezie biliară 1995

Comportament fată de mediu: -

fumător ( 1 pachet de tigarete pe zi)

-

consumă alcool numai la ocazii

Conditii de viată si de muncă: -

locueste împreună cu sotia si cu fiica lor, într-un apartament cu două camera; este de meserie contabil.

Istoricul bolii: Boala actuală debutează brusc în urmă cu 3 zile cu dureri în hipocondriul drept cu caracter colicativ, postprandiale cu iradiere în hipocondriul drept, sunt însotite de greturi si vărsături cu caracter bilos, febră, dispnee, tahicardie. Nu a tolerat nici un fel de alimente sau lichide prezentând vărsături după orice aliment ingerat. Nu prezintă alergii. EXAMEN CLINIC GENERAL Inăltime: 1,65 m Greutate: 60 kg Tegumente si mucoase: normal colorate Sistem osteo-tendinos: integru, articulatii mobile, nedureroase la palpare si mobilizare pasiva Sistem muscular: functional Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara, respiratii 15 respiratii/min Aparat cardio-vascular: soc apexian in spatiul V intercostal stâng, pe linia medioclaviculară, in limite normale. TA 110/50 mm Hg, puls 94 batai/minut Aparat digestiv: greturi, vărsături bilioase, balonari, dureri cu caracter colicativ in hipocordul drept cu iradiere in bară si lombară dreaptă, Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice Ficat: usoară hepatomegalie Glande endocrine: marirea în volum a pancreasului SNC: orientată tempero-spatial,

29

EXAMENUL PARACLINIC - Ecografie abdominală: usoară hepatomegalie, colecistul usor destins, -Colangiografia: prezenta calculior biliari - Tubajul duodenal: sfincterul Oddi inchis, durata tubajului 45 minute, cantitate bila=50 ml. EXAMENE DE LABORATOR Sânge: -TS = 4/minut

TC = 2,3/minut

-hemoglobina = 14,40 mg% -leucocite = 8400 mm3 -glicemie = 1,09 mg/dl -amilazie = 179 UW/ ml ser -VSH = 13 mm/h -Colesterol = 1,25 g% -Uree = 0,30 g% -Creatinina = 0,69 mg% -BD = 0,16 mg% BT = 0,40 mg% -TGP = 12 U/L

TGO =20 U/L

Tratament: -

Reducerea durerii prin alpicarea pungii cu gheată pe abdomenul pacientului si administrare de analgezice la indicatia medicului

-

Aspiratia secretiilor pancreatice prin sonda nazo-gastrică

-

Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterală totală si reechilibrare hidro-electrolitică urmarind diureza si PVC (presiunea venoasă centrală)

-

Pentru combaterea socului se administrează solutie NaCl, vit. K, solutii coloide, glucozate

-

Administrare de antitermice, anxiolitice la indicatia medicului, antibiotice în functie de antibiogramă. 30

În urma tratamentului simptomatologia pacientului nu s-a îmbunătatit si se decide să se intervină chirurgical pentru extragerea litiazelor din colecist.

31

CAPITOLUL IV Gradul de dependentă în satisfacerea nevoilor fundamentale după Virginia Henderson 4.1. Nevoi fundamentale caz A caz 3 Nevoi fundamentale

1.Nevoia de a respira si a avea o bună circulatie

Diagnostic nursing

Sursa de dificultate

- tahicardie

-anxietatea

-hipotensiune arterial

-durerea

-alterarea alimentatiei

-dietă dezechilibrată

1

/2 dependent

2.Nevoia de a bea si a mânca

-greturi

½ dependent 3.Nevoia de a elimina

-eliminare neadecvată

-constipatie -transpiratii abundente

½ dependent

-diureza scazută -vărsături 4. Nevoia de a dormi si a se

-insomnie

odihni

-neliniste -disconfort abdominal

¾ dependent 5.Nevoia de a se misca si a

-postură inadecvată

-datorită durerii violente

-hipertermie

-febră 38,8oC

-dificultate de a se îmbrăca si

-durere violent

dezbrăca

-tremur

avea o bună postură ¼ dependent 6.Nevoia de a-si mentine tegumentele corpului în limitele normale ½ dependent 7.Nevoia de a se imbraca si dezbrăca ½ dependent

-agitatie

32

8.Nevoia de a fi curat, îngrijit

-pacientul îsi efectuează singur toaleta corporală, poartă o tinută

si de a-si păstra tegumentele

decentă, tegumentele si mucoasele sunt curate, îngrijite.

curate Independent 9.Nevoia de a evita pericolele

-risc de deshidratare

-transpiratiilor abundente

¼ dependent 10.Nevoia de a comunica ½ dependent 11.Nevoia de a-si practica religia

-vărsăturilor

-comunicare ineficientă la

-timiditate accentuată

nivel afectiv

-izolare social

-pacientul este crestin ortodox, citeste cărti religioase, nu merge la biserică din motivul evitării contactului cu semenii.

independent 12.Nevoia de a se realiza Independent 13.Nevoia de a se recrea Independent 14.Nevoia de a învăta si descoperi ½ independent

-pacientul prezintă motivatie, ambitie, este perfectionist la locul de muncă dar si acasă, îsi îndeplineste rolul familial. -pacientul preferă în timpul liber să se plimbe, să aibe iesiri în natură de preferat singur. -neacceptarea bolii si refuzul

-dezinteres fata de boală

urmării cu strictete a tratamentului

33

4.2. Nevoile fundamentale caz B eu caz 1 Nevoile fundamentale Diagnostic nursing 1.Nevoia de a respira si a avea -alterarea respiratiei si o bună respiratie

circulatiei venoase

Sursa de dificultate -tahicardie -tahipnee

½ dependent 2.Nevoia de a bea si a mânca 1

/3 dependent

3.Nevoia de a elimina

-pacientul este pun in repauz digestiv, este hidratat prin perfuzii cu solutii coloidale, glucozate -alterarea eliminărilor

-oligurie

½ dependent 4.Nevoia de a dormi si odihni

-transpiratii abundente

-insomnie

-treziri repetate

-postură inadecvată

-durere vie

1

/3 dependent

5.Nevoia de a se misca si a avea o bună postură

-mobilizare la pat

1

/3 dependent 6.Nevoia de a-si mentine

-hipertermie

-febră

tegumentele corpului în limitele normale ½ dependent 7.Nevoia de a se imbraca si dezbrăca

-pacientul se imbracă si dezbracă singur, nu manifestă semen de dependentă

Independent 8.Nevoia de a fi curat, îngrijit

-prezintă tegumente integre, normal colorate, işi face

si de a-si păstra tegumentele

toaleta zilnică, işi schimbă lenjeria zilnic.

curate Independent 9.Nevoia de a evita pericolele ½ dependent 10.Nevoia de a comunica Independent 11.Nevoia de a-si practica

-risc de deshidratare

-vărsături -transpiratii abundente

-pacientul este sociabil, discută cu cadrele medicale despre boala sa si se integrează usor in discutii cu bolnavii din salon -pacientul este crestin ortodox, citeste cărti religioase cand

34

religia

durerea se diminuă din intesitate

Independent 12.Nevoia de a se realize Independent 13.Nevoia de a se recrea

-este o persoană sociabilă, cu motivatie, îi place locul său de muncă si, îsi doreste ce este mai bun pentru copii săi -mobilitate redusă

-durerii

- lipsa de cunostinte referitoare

-prima interventie

la interventia chirurgicala

chirurgicală

½ dependent 14.Nevoia de a învăta si descoperi

-dezinteres

35

4.3. Nevoile fundamentale caz C eu caz 2 Nevoile fundamentale Diagnostic nursing 1.Nevoia de a respira si a avea -alterarea circulatiei venoase o bună respiratie

Sursa de dificultate -tahicardie -durere

½ dependent 2.Nevoia de a bea si a mânca 1

/3 dependent

3.Nevoia de a elimina

-pacientul este pun in repauz digestiv, este hidratat prin perfuzii cu solutii coloidale, glucozate -alterarea eliminărilor

½ dependent

intestinale

4.Nevoia de a dormi si odihni

-insomnie

/3 dependent

avea o bună postură

-durere -greturi

1

5.Nevoia de a se misca si a

-constipatie

-postură inadecvată

-durere vie

-mobilizare la pat

1

/3 dependent 6.Nevoia de a-si mentine

-hipertermie

tegumentele corpului în

-febră -pancreas inflamat

limitele normale ½ dependent 7.Nevoia de a se imbraca si dezbrăca

-pacientul se imbracă si dezbracă singur, foloseste haine largi, lejere,

Independent 8.Nevoia de a fi curat, îngrijit

-prezintă tegumente integre, normal colorate, işi face

si de a-si păstra tegumentele

toaleta zilnică, prezintă haine si lenjeria curată.

curate Independent 9.Nevoia de a evita pericolele ½ dependent 10.Nevoia de a comunica Independent 11.Nevoia de a-si practica

-risc de deshidratare

-vărsături -febra

-pacientul este sociabil, discută cu cadrele medicale despre boala sa si se integrează usor in discutii cu bolnavii din salon -pacientul este ortodox, merge des la biserică impreună cu

36

religia

sotia.

Independent 12.Nevoia de a se realize Independent 13.Nevoia de a se recrea

-locul sau actual de muncă il are de mai bine de 15 ani, copii sunt căsătoriti si cu serviciu. -mobilitate redusă

-durerii

- lipsa de cunostinte referitoare

-prima interventie

la interventia chirurgicala

chirurgicală

½ dependent 14.Nevoia de a învăta si descoperi ½ dependent

-dezinteres

37

Planurile de îngrijire- . Plan de îngrijire al pacientului C.I.

38

Interventii

Diagnostic nursing

Sursa de dificultate

Alterarea respiratiei si circulatiei

- dispnee - P=90 pulsatii/minut -TA=100/60 mmHg

Alterarea alimentatiei

-dietă dezechilibrată -greată -vărsături -anxietate

Obiective

Evaluare Autonome

Delegate

- pacientul sa prezinte o bună respiratie - să prezinte o circulatie adecvată

- asez pacientul în pozitie semisezând -invat pacientul să facă exercitii respiratorii, să respire profund, -aeroterapie: deschiderea ferestrelor -masor functiile vitale si le notez in F.O.

-administrez medicatia prescrisă de medic

-reechilibrare hidroelectrolitică -sa nu mai prezinte greturi si vărsături -pacientul să scadă in greutate

-pun pacientul in repauz alimentar absolut timp de 3 zile si montez sonda nazogastrică pentru aspirasia secretiilor gastrice -supraveghez permeabilitatea sondei noazogastrice si notez în F.O. volumul si aspectul lichidului aspirat -ajut pacientul în timpul vărsăturilor, il intorc in decubit lateral -după reluarea treptată a alimentatiei intocmez pacientului un regim alimentar echilibrat -il educ despre importanta scăderii in greutate, pentru a respecta regimul alimentar -cântaresc zilnic pacientul si notez in F.O.

-administrez medicatia prescrisă de catre medic: vit. K, Vit. B1, B6; glucoză 5%1500ml, Solutie Ringer-1000 ml Ser fiziologic-500 ml - metoclopramid 3 f/zi

-schimb lenjeria de corp si de pat a pacientului de 2 ori pe zi, -efectuez toaleta

-urmaresc si notez în foaia de observatie numarul si consistenta scaunelor

Eliminare

-constipatie

-pacientul sa nu mai

neadecvată

-transpiratii

prezinte constipatie,

-pacientul respiră mai usor si prezintă TA= 110/70 mmHg P= 75 bat./minut AV= 16 resp./minut -pacientul se poate alimenta singur -nu mai prezinta greturi si varsaturi -a inceput să scadă in greutate

-pacientul nu mai prezinta constipatie, vărsături,

39

Caz B Preoperator

5.2. Plan de îngrijire al pacientului P.I. caz 1

Diagnostic nursing Durere vie

Obiective -reducerea durerii

Interventii autonome si delegate

Evaluare

-voi aplica punga cu gheata pe

-pacientul nu

abdomenul pacientului în

mai prezinta

vederea reducerii durerii

durere

-voi administra medicatia prescrisa de catre medic: Algocalmin 2f /zi Refen 2ml 2f/zi -recoltez sânge prin punctie venoasă pentru examenele de laborator -institui sonda nazo-gastrica pentru aspiratia secretiilor pancreatice Risc de deshidratare

-reechilibrare

-sfatui pacientul sa-si puna

-pacientul nu

datorită

hidroelectrolitica si

stomacul in repauz total, sa nu

mai prezinta

transpiratiilor

acidobazica

consume lichide sau alte

deshidratare

abundente si a

-ameliorarea

alimente

vărsăturilor

greturilor si a

-schimb lenjeria de corp si de pat

varsaturilor

a pacientului ori de cate ori este nevoie -efectuez toaleta corporala zilnica -ajut pacientul în timpul vărsăturilor, il intorc in decubit 40

lateral -institui solutii perfuzabile la indicatia medicului: Vit. B1,B6; glucoză 5%- 1500ml, Solutie Ringer-1000 ml Ser fiziologic-500 ml Metoclopramid 5 ml/zi -efectuez clisma evacuatorie inainte de interventia chirurgicala, montez o clisma evacuatorie Hipertemie datorita

-pacientul sa

-masor temperatura corporala si

-temperatura

procesului

prezinte T0 in

o notez in F.O.

corporala a

inflamator al

limite fiziologice

-aerisesc încăperea, asigur

pacientei este in

lenjerie de corp si de pat curată,

limitele

o schimb ori de câte ori este

fiziologice:

nevoie

T0=36,60 C

pancreasului

-administrez antitermice: Perfalgan fl. 2/zi Alterarea calitatii si

-pacientul sa aibe

-asigur un microclimat

-pacientul

cantitatii somnului

un somn linistit si

corespunzator (caldură 20-21oC,

prezinta un

datorita surerii si

odihnitor

umiditate 40%)

somn linistit si

-invat pacientul sa practice

odihnit

anxietatii

tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare -intocmesc un orar de somn corespunzator organismului -asigur linistea in salon si creez o atmosfera optima pentru odihna 41

-administrez sedative la indicatia medicului Anxietate datorita

-sa nu mai prezinte

-explic pacientului tehnicile ce

-anxietatea s-a

simptomatologiei

anxietate

urmeaza a fi aplicate si linistesc

redus

accentuate

pacientul cu privire la interventia considerabil chirurgical ape care o va suferi ca torul va fi bine -comunic cu pacientul, il sfatuiesc să vorbească cu cadrele medicale si bolnvii din salon despre boala sa, sentimentele si ideile sale -educ pacientul in vederea dezvoltării capacitătii de ascultare, de aschimba idei cu ceilalti -administrez anxiolitice la indicatia medicului: Doxepin 2 f./zi

Postura inadecvata

-sa aibe o postura

-informez pacientul despre

-pacientul

datorita durerii

adecvata

importanta păstrării unei posture

prezinta o

adegvate, il ajut sa-si asigure o

postura adecvata

violente

poziăie adecvată în pat -administrăm la indicatia medicului analgezice Algocalmin 2f /zi Refen 2ml 2f/zi Risc de complicatii

-sa nu prezinte

-respect cu strictete toate regulile -pacienta nu

complicatii pe

de asepsie si antisepsie in

prezinta

timpul spitalizarii

administrarea medicatiei

complicatii 42

-iau masuri profilactice in vedera -pregatirea imbolnavirilor nozocomiale

preoperatorie

-supraveghez functiile vitale si

decurge in

vegetative si le notez in F.O.

conditii optime

Lipsa de cunostinte

-acumulare de

- informez pacientul in vederea

-pacientul

referitoare la

cunostine privind

repauzului digestive, sa nu

accepta mai

interventia

interventia

consume lichide si nici alimente

usor inteventiile

chirurgicala

chirurgicala si

- informez despre natura

aplicate

perioada

interventiei, necesitatea unei

preoperator

postoperatorie

bune pregatiri preoperatorii,

datorita

pozitia adoptata dupa disparitia

cunostintelor

efectului anesteziei

accumulate

- o buna pregatire preoperatorie

despre perioada

previne aparitia incidentelor in

intra- si

timpul interventiei chirurgicale

postoperator

si postoperatorii - il educ despre necesitatea mobilizarii precoce in perioada postoperatorie pentru a preveni complicatiile si efectuarea de exercitii respiratorii

43

Postoperator

Diagnostic nursing

Obiective

Interventii autonome

Evaluare

Risc de complicatii

-evitarea

si delegate -supraveghez functiile

pulmonare si

complicatiilor

vitale ale pacientului

si si circulatorii in

circulatorii

pulmonare si

dupa operatie si le notez

limite normale

circulatorii

in F.O.

-functiile respiratorii

-asigur pozitie adecvata pacientului care sa-i favorizeze respiratia, sezanda sau semisezanda -educ pacientul in efectuarea miscarilor active si pasive, il ajut in efectuarea lor, il educ in vederea efectuarii miscarilor respiratorii Risc de deshidratare

-evitarea deshitratarii

-in primele 3 zile

-pacientul nu prezinta

si reechilibrare

institui perfuziile la

deshidratare

hidroelectrolitica

indicatia medicului: glucoza 5% 1000 ml, solutie Ringer 1000 ml si Ser fiziologic 500 ml -in a 4-a zi pacientul poate consuma ceai neindulcit, supa strecurata, apa plata -din a 5-a zi pacientul 44

poate consuma ceai indulcit, branza slaba de vaca, iaurt degresat -monitorizez bilantul intrari-iesiri si notez in F.O. diureza Prezenta durerii

-ameliorarea sau

-administrez medicatia

-durerea pacientei este

postoperatorii

absenta durerii

prescrisa de catre

ameliorate doar cateva

medic: analgezice:

ore dupa

Tramadol 1 f. a 1 ml la

administrarea

nevoie antispastice

medicatiei

-incurajez pacienta sa

-reducerea spasmului

adopte o pozitie care sa-

pancreasului asigura

i favorizeze si

drenarea secretiilor la

respiratia, semisezand

locul plagii

sau sezand Risc de infectie

-evitarea infectiei

- supraveghez sonda

urinara datorita

urinare

urinara si diurea iar, in a infectii urinare in

sondei urinare

-pacientul nu prezinta

3-a zi scot sonda urinara urma rezultatelor de de la pacient

laborator

-recoltez urina pentru sumar de urina Risc de infectie a

-prevenirea infectiei

-masor functiile vitale la -plaga evoluaza

plagii

-identificarea

fiecare 2 ore si le notez

normal si nu prezinta

prompta in cazul

in F.O. iar, temperatura

infectie

prezentei infectiei

la fiecare 4 ore si o notez in foaia de temperatură -respect cu strictete măsurile de asepsie in 45

efectuare tuturor ingrijirilor, în îngrijirea plăgii postoperatorii -schimb pansamentul zilnic, dimineata si respect măsurile de asepsie -urmaresc tuburile de dren si anunt medicul daca apar modificări de aspect, culoare a drenajului -notez în F.O. volumul, aspectul lichidului scurs

Pacienta prezintă

-pacienta sa se poata

-administrez sedative la -pacientul se

insomnia si nu se

odihni noaptea sis a

indicatia medicului:

odihneste noapte,

poate odihni noaptea

aibe un somn

Diazepam 1 f a 2 ml/

poate dormi cel putin

din cauza reluării

linistitor

seara

6 ore pe noapte

durerii

-favorizez odihna pacientului prin suprimarea surselor care-i pot determina discomfortul si iritabilitatea

Risc de complicatii

-prevenirea sau

-ajut pacientul sa-si

-pacientul a inceput sa

legat de imobilizare

minimalizarea

schimbe pozitia la

se mobilizeze treptat,

posibilitatii de

fiecare 2 ore in vederea

nu prezinta

complicatii

prevederii escarelor

complicatii

-incurajez pacienta sa 46

efectueze miscari ale membrelor, sa se mobilizeze precoce si ii explic importana mobilizarii in prevenirea tromboembolia venoasa Deficit in a se

-pacientul să se

-ajut pacientul sa-si

-pacientul dupa 3 zile

imbraca si dezbraca

îmbrace singur

satisfacă nevoia in

postoperatorii isi

datorita durerii

dificultate

recapata independent

postoperatorii

-îl sfatui sa folosească

in satisfacerea nevoii

haine lenjere care să-i faciliteze imbrăcarea, dezbrăcarea Postura inadecvata

-pacientul sa adopte o

-educ pacientul sa

-pacientul adopta o

datorita durerii,

postura adecvata si

sustina plaga cu mana

pozitie pe cat posibil

miscare limitata

sa-si recapete forta

cand tuseste, cand se

normal atat ortostatica

fizica

misca in pat si ii explic

cat si in clinostatism

necesitatea acetui aspect -educ pacientul sa se mobilizeze trepat, il ajut in efectuarea miscarilor si il sustin in pozitie ortostatica in primele zile dupa interventie -sfatui pacientul sa adopte o pozitie antalgice Pierderea demnitatii

-redobandirea

-asigurarea intimitatii si

-pacientul comunica

si autonomiei

demnitatii si

implicarea pacientului

despre sentimentele 47

autonomiei

in luarea deciziilor

sale de inutilitate dar,

ingrijirilor

reactioneaza la

-asigurarea unui suport

sfaturile privind

psihic pentru pacient

recastigarea stimei de

-discutarea cu membrii

sine si autocontrol

familiei pentru a il incuraja si sustine pe pacient in vederea redobandirii demnitatii si autonomiei corporale Lipsa de cunostinte,

-pacientul să

-informez pacientul

-pacientul a inteles cât

deprinderi pentru

acumuleze cunostinte

despre efectele

de important este

recuperarea si

noi despre recuperare

tratamentului, a dietei

sănătatea lui

mentinerea sanatatii

si mentinerea

si urmările dacă nu le

sănătatii corporale

respectă cu strictete -educ pacientul să renunte la obiceiurile dăunătoare, să încerce să scadă în greutate -educ pacientul să efectueze controale periodice la medic

48

Caz C Preoperator 5.3. Plan de îngrijire al pacientului D.N. caz 2 Diagnostic nursing Durere vie

Obiective -reducerea durerii

preoperatorie

Interventii autonome si delegate -voi aplica punga cu gheată

Evaluare -pacientul nu mai

pe abdomen pentru reducerea prezinta durere inflamatiei -administrez perfuzii cu antiseptic si calmante la indicatia medicului: ser fiziologic 500 ml + 1 f. NoSPA, Xilină 1%, Algifen; Solutie Ringer 1000ml si Solutie glucozata 5% 1000ml

Alterarea circulatiei

-normalizarea

- asez pacientul în pozitie

-pacientul prezinta o

si respiratiei

valorilor circulatorii

semisezând

buna circulatie 75

manifestată prin

si respiratorii

-învat pacientul să facă

batai/minut si o buna

exercitii respiratorii, să

respiratie 15

respire profund,

respiratii/minut

tahicardie si tahipnee

-aeroterapie: deschiderea ferestrelor -masor functiile vitale si le notez in F.O. : TA= 140/70 mmHg P= 94 batai/minut Resiratii = 19 resp./ minut -administrez la indicatia medicului antiaritmice Digoxin 2 f a 2 ml de 2ori/zi HHC 500mg

49

Alterarea alimentatiei

-reechilibrare

-montez sondă nazogastrică

-este reechilibrat

datorită greturilor,

hidroelectrolitică

pentru aspirarea secretiilor

hidro-electrolitic

vărsăturilor,

-să nu mai prezinte

gastrice si efectuez spălătură

-nu mai prezinta

inapetentă

greturi si vărsături

gastrică cu solutie alcalină

greturi, vărsături

(carbonat de calciu) -reechilibrare electrolitică conform ionogramei sanguine -sfatui pacientul de repauzul gastric -administrez la indicatia medicului : Metoclopramid pentru reducerea greturilor Cimetidina 1g/zi pentru reducerea secretiei gastrice ti acide Sandostadin 1g de 3ori/zi pentru inhibarea secretiei pancreatice Alterarea eliminarii

-pacientul sa elimine

-urmaresc si notez în foaia de -pacientul si-a reluat

intestinale

in mod fiziologic si

observatie numarul si

tranzitul intestinal, nu

manifestate prin

reluarea tranzitului

consistenta scaunelor

mai prezintă balonari

constipatie, balonari

intestinal

-efectuez la indicatia medicului o clismă evacuatorie -introduc o sonda vezicală pentru a putea monitoriza diureza si o notez in F.O.

Poatura inadecvată

-pacientul sa adopte o

-informez pacientul despre

-pacientul adopta

datorită datorita

postură adecvată

importanta păstrării unei

pozitii antalgice in 50

durerii, anxietatii

posture adegvate, il ajut sa-si

timpul durerii

asigure o pozitie adecvată în pat -administrăm la indicatia medicului analgezice Algocalmin 2f /zi Refen 2ml 2f/zi

Insomnie manifestată

-pacientul sa se poata

-asigur un microclimate

-pacientul prezinta un

prin adormire greoaie

dormi si ohihni

corespunzator (caldură 20-

somn linistit si

si treziri repetate

noaptea

21oC, umiditate 40%)

odihnitor, nu se mai

-invat pacientul să practice

trezeste in mod repetat

tehnici de relaxare, exercitii

noaptea

respiratorii înainte de culcare -intocmesc un orar de somn corespunzator organismului -administrez medicatia prescrisă de medic : Fenobarbital 1 fiola; Diazepam 1 fiola. Hipertermie

-normalizarea

-aerisesc încăperea, asigur

-normalizarea

manifestată prin

valorilor temperaturii

lenjerie de corp si de pat

T0=36,50C

valorile T0=38,50C

corporale

curată, o schimb ori de câte

-mentinerea

ori este nevoie

temperaturii

-educ pacientul cum să-si

corporale in limite

mentină temperatura corpului

fiziologice

in limite normale, atunci când temperatura mediului ambiant este scăzută să consume lichide si alimente 51

calde -administrez antitermice: paracetamol 3cp/zi acid acetilicsalicilc 3cp/zi Risc de deshidratare

-reechilibrare

-administrez perfuzii cu

-pacientul nu prezintă

datorita varsăturilor

hidroelectrolitica si

solutii de aminoacizi si

deshidratare

acido-bazica

glucoză la indicatia medicului

Lipsa de cunostinte

-acumularea de

-explic pacientului tehnicile

-cunostintele

referitoare la

cunostinte cu privire

ce urmeaza a fi aplicate si il

preoperatorii permit

interventia

la interventia

linistesc cu privire la

pacientului să accepte

chirurgicală

chirurgicală

interventia chirurgicală pe

mai usor măsurile

care o va suferi, asigurându-l

intra- si postoperatorii

ca totul va fi bine

-o buna pregatire

-ii explic necesitatea

psihică si fizic a

tehnicilor in pregatirea

pacientului previne

preoperatorie si necesitatea

aparitia complicatiilor

interventiei pentru a ne

in timpul interventiei

asigura ca avem parte de

chirurgicale

cooperare din partea pacientului

52

Postoperator

Diagnostic nursing Durere

Obiective -reducerea durerii

postoperatorie

Interventii autonome si

Evaluare

delegate -aplic punga cu gheată,

-durerea pacientului

supraveghez pacientul, îi

se diminua doar

asigur un suport psihic

cateva ore de la

explicandu-i că este normal administrare să simtă durere

revenind cu caracter

-administrez la indicatia

accentuat,

medicului analgezice la

insuportabil din

nevoie, antispastice

partea pacientului

-incurajez pacientul să adopte pozitii care sa-i diminue durerea Risc de hemoragie

-identificarea

-schimb zilnic

-pacientul nu

precoce a semnelor

pansamentul, supraveghez

prezintă hemoragie

de hemoragie

si observ evolutia plagii si a tuburilor de dren, -raportarea imediată a blocarii tuburilor de dren sau a absentei drenajului, -supraveghez si masor functiile vitale, le notez in F.O., supraveghez culoarea tegumentelor

Risc de infectie

-prevenirea infectiei

-respect cu strictete

-infectia pagii a fost

-identificarea

măsurile de asepsie si

prevenită

promptă în cazul

antisepsie in efectuarea

prezentei infectiei

tuturor manevrelor, in 53

ingrijirea plagii postoperatorii -masor T0 la interval de 2 ore imediat dupa operatie apoi in zilele urmatoare la interval de 4 ore si o notez in F.O. -schimb zilnic pansamentul, dezinfectez zilnic plaga si aplic comprese cu substante antiseptic Risc de deshidratare -reechilibrare

-în primele 3 zile institui

-pacientul nu

datorită repauzului

perfuziile la indicatia

prezinta semen de

alimentar în primele bazică

medicului: glucoză 5%

deshidratare

3 zile postoperator

-pacientul să nu

1000 ml, solutie Ringer

-este reechilibrat

prezinte semen de

1000 ml si Ser fiziologic

hidroelectrolitic

deshidratare

500 ml

electrolitică si acido-

-în a 4-a zi pacientul poate consuma ceai neindulcit, supă strecurată, apă plată -din a 5-a zi pacientul poate consuma ceai indulcit, branză slabă de vaca, iaurt degresat -monitorizez bilantul intrari-iesiri si notez în F.O. diureza -urmaresc secretiile de pe tubul de dren si semnalez medicului orice modificare 54

aparută Risc de anxietate

-identific cauza

-asigur suport psihic

-pacientul nu

datorită durerii

anxietatii si

pacientului

prezintă anxietate

postoperatorii

reducerea ei

-administrez la indicatia medicului anxiolitice

Risc de complicatii

-pacientul să nu

-respect cu strictete regulile -pacientul nu

prezinte complicatii

de asepsie si antisepsie in

prezintă complicatii

pe timpul spitalizarii

administrarea medicatiei,

-ingrijirea

schimbarii pansamentului,

postoperatorie

-educ pacientul atunci când

decurge in conditii

tuseste, strănuta să se tină

optime

cu măna de plagă pentru a evita desfacerea acesteia si astfel prelungeste numarul de zile internate in spital -se iau masuri profilactice pentru a se evita imbolnaviri nozocomiale ale pacientului, educ pacientul in vederea acestor măsuri -supraveghez functiile vitale si vegetative si le notez in F.O. Lipsa de cunostinte

-acumularea de

-ii explic pacientului

-pacientul a inteles

privind perioada

cunostinte privind

necesitatea respectarii

necesitatea

postoperatorie

perioada

regimului dietetic impus in

respectarii regulilor

postoperatorie

primele zile postoperatorii

impuse in perioada

-dupa reluarea tranzitului

postoperatorie si

sa evite sa consume

colaboreaza in 55

alimente iritante, care

ingrijirile aplicate

imbaloneaza, sa evite sa constipatia, sa consume multe lichide sis a evite bauturile carbogazoase -ii explic necesitatea mobilizarii precoce in perioada postoperatorii in vederea evitarii complicatiilor venoase

56

CAPITOLUL VI Interventii legate de planul de îngrijire

6.1. Tehnica ecografiei abdominale Ecografia abdominală reprezintă metoda de diagnosticare prin ultrasunetele reflectate de diferitele structuri din organism, asigură o bună evaluare a stării de sănătate a organelor interne în care nu se află aer (ficat, rinichi, splină, pancreas, vezică urinară, ovare, prostată, inimă), fiind una din principalele posibilităti de diagnosticare, alături de celelalte examene si analize de laborator. Pancreasul este unul din organele abdominale cel mai dificil de examinat si evaluarea sa ecografică depinde mult de experienta examinatorului si de calitatea ecografului. Pregătirea prealabilă a ecografiei abdominale - Se recomandă să nu se mănânce cu 6 ore înainte de examinare pentru ca stomacul să fie gol si intestinal subtire să nu fie dilatat, permitând astfel o vizualizare mai corectă a pancreasului - Se consumă înainte 1-1,5 litri de lichide negazoase, precum apa plată sau ceai neindulcit, pentru a umple stomacul cu apa si a crea o asa numită ”fereastră ecografică” si se urinează abia dupa ce se efectuează ecografia Tehnica ecografiei abdominale - Se îndepărtează de pe abdomen hainele pacientului si acesta este asezat în decubit dorsal pe un pat capitonat - Pentru ca transductorul să alunece mai usor si să asigure calitatea transmiterii undelor ultrasonore se aplică pe abdomen un gel; transductorul va fi presat pe piele si miscat pe toată suprafata unde se află organul abdominal care trebuie examinat - Imediat ce procedura a fost realizată, gelul va fi înlăturat de pe abdomen si pacientul se poate imbrăca - Pacientul nu necesită îngrijiri special după efectuarea ecografiei abdominale. 6.2. Tehnica introducerii sondei nazo-gastrice 57

Sondajul nazogastric reprezintă introducerea unui tub de cauciuc – sonda Faucher sau Einhorn prin narine, trecând de faringe si esofac în stomac. Scop: Explorator: - recoltarea continutului stomacal în vederea evaluării functiei chimice si secretorii - pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului Terapeutic: - evacuarea continutului stomacal toxic - curătirea mucoasei de exudates si substante străine depuse - hidratarea si alimentarea bolnavului - introducerea unor substante medicamentoase Materiale necesare: - două sorturi din cauciuc sau material plastic - Musama si aleză - Manusi - Sonda Faucher sau Einhorn - 2 seringi de 20 ml - Eprubete - Tavită renală - Tavită medicală - Pahar cu apă - Recipient pentru colectare

Pregătirea pacientului: 58

a) PSIHIC: - Explicam pacientului scopul si necesitatea tubajului; -Obtinem consimtământul si colaborarea; -Informăm pacientul, modul de efectuare a procedurii si a duratei acesteia -Asigurăm intimitatea pacientului b) FIZIC: -Indepărtăm proteza dentară, dacă există si i-o plasăm într-un pahar cu apă -Rugăm pacientul să îsi sufle nasul sau îl curătăm noi dacă este necesar -Alegem nara cea mai functională rugând pacientul să respire alternative, când pe o nară când pe cealaltă -Asezăm pacientul în pozitie sezândă sau semisezândă Efectuarea tehnicii: -Alegem si verificăm materialele în functie de obiectivul stability -Verificăm recomandarea medical -Identificăm pacientul si transportăm materialele în salon -Instruim pacientul cum să înghită -Asezăm pacientul în pozisia aleasă si îi plasăm acestuia sub bărbie un prosop -Spălăm mâinile si îmbrăcăm mănusile -Estimăm lungimea necesară pentru ca sonda să ajunga în stomac procedând astfel: măsurăm distanta dintre lobul urechii si vârful nasului, si apoi de la lobul urechii până la apendicele xifoidian -Insemnăm locul celor două măsurători cu benzi subtiri de leucoplast sau notam distanta dacă sonda este gradată -Lubrefiem sau umezim vârful sondei ca să asigurăm înaintarea, pentru a reduce frictiunea si iritatiile -Plasăm o tăvită renală sub bărbia pacientului, eventual să o mentină singur -Introducem cu delicatete sonda prin nara selectată îndepărtând-o spre spate si în jos, înaintând încet până ajunge în faringe -Inaintăm cu sonda, si rugăm pacientul să înghită până ajunge la primul semn, favorizăm sondei dând pacientului cantităti mici de apă cu paiul -Supravegheerea pacientului pentru că pot apărea: cianoza, tulburări respiratorii, situatii când sonda a ajuns în trahee 59

-Rugăm pacientul să înghită încet până la al doilea semn -Verificăm pozitia sondei prin conectarea unei seringi la capătul liber al sondei si aspirăm continut stomacal, dacă se aspiră înseamnă că sonda este în stomac -Fixăm sonda cu leucoplast pen as, astfel încăt să nu împiedice vederea si să nu preseza nasul -Fixăm eventual partea liberă a sondei avân grijă să lăsăm o buclă (de la nas până la locul fixării) care să-I permit pacientului miscarea lenjeră a capului -Asezăm pacientul într-o pozitie comodă si continuăm tubajul conform obiectivului urmarit.

60

6.3. Tehnica injectiei intravenoase si subcutanate a) Tehnica injectiei intravenoase Locul de electie: -venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza un M venos prin anastomozarea (conexiunea) lor - venele antebratului - venele de pe fata dorsală a mâinii - venele maleolare interne - venele epicraniene Executarea tehnicii: - asistenta îsi spală mâinile si îmbracă mănusile - se alege locul punctiei si se dezinfectează - se execută punctia venoasă - se controlează dacă acul este în venă - se îndepartează staza venoasă prin desfacerea garoului - se injecteaza lent, tinând seringa ăn mâna stîngă, iar cu policele mâinii drepte se apasă pe piston - se verifică periodic dacă acul este in venă - se retrage brusc acul, când injectarea s-a terminat - la locul punctiei se aplică tamponul îmbibat în alcool, compresiv. Incidente si accidente: - injectarea solutiei în tesutul perivenos, manifestată prin tumefierea tesuturilor si durere; se incearcă pătrunderea acului în lumenul vasului, continuându-se injectia sau se încearca în alt loc - flebalgia produsă prin injectarea rapidă a solutiei sau a unor substante iritante; se recomandă injectare lentă - valuri de caldură, senzatia de uscaciune in faringe se recomandă injectare lentă - hematom prin strapungerea venei; se intrerupe injectia - ameteli, lipotimie, colaps; se anunta medicul De stiut: 61

- în timpul injectarii, se va supraveghea locul punctiei si starea general - vena are nevoie pentru refacere de un repaos de cel putin 24 ore, de aceea nu se vor repeata injectiile în aceeasi venă la intervale scurte - daca pacientul are o singură venă accesibilă, punctiile se vor face totdeauna mai central fată de cele anterioare - daca s-au revărsat ăn tesutul perivenos solutiile hipertone, se va instiinta medicul pentru a intervenii, spre a se evita necrozarea tesuturilor De evitat: - încercarile de a patrunde în venă, după formarea hematomului, pentru că acesta deplasează traiectul obisnuit al venei b) Tehnica injectiei subcutanate Locuri de electie - regiuni bogate in tesut celular lax, extensibil -fata externa a bratului -fata supero-externa a coapsei -fate supra si subspinoasa a omoplatului -regiunea subclaviculară Executarea tehnicii: -asistenta îsi spală mâinile si îmbracă mănusile sterile -dezinfectează locul injectiei -pentru fata externă a bratului pozitia pacientului este sezând cu bratul sprijinit pe sold -se prinde seringa pregatită, ca pe un creion în mâna dreaptă -se face o cută a pielii între indexul si policele mâinii stângi, care se ridică, se pătrunde brusc cu fortă la baza cutei, longitudinal 2- 4 cm -se verifică pozitia acului prin aspiratie -se injectează lent solutia, prin apăsarea pistonului cu policele mâinii drepte -se retrage brusc acul cu seringa -se dezinfectează masându-se usor pentru a favoriza resorbtia Accidente si interventii: -durere violentă prin lezarea unui nerv, se retrage acul putin spre suprafată 62

-ruperea acului, extragerea manuală sau chirurgicală a acului -hematom prin lezarea unui vas, se previne prin verificarea pozitiei acului înainte de injectare De stiut: - locurile de electie ale injectiei se vor alterna, pentru a asigura refacerea tesuturilor De evitat: -injectia în regiunile infectate sau cu modificări dermatologice.

6.4. Sondajul vezical la bărbat 63

Definiţie: manopera prin care se realizează evacuarea vezicii urinare, cu ajutorul unei sonde. Sondajul vezicii urinare are drept scop: - evacuarea vezicii urinare în cazurile în care acest lucru nu se poate efectua fiziologic - în cazul unor intervenţii chirurgicale (în special pe micul bazin) - evacuarea produselor patologice (cheaguri sanguine, corpi străini) - prevenirea complicatiilor la pacientii cu incontinenta urinara - monitorizarea precisă a diurezei Indicaţii : - retentia acuta de urina - intervenţii chirurgicale în micul bazin, perineu, interventii chirurgicale de durata - după explorarea instrumentală a vezicii urinareşi a căilor urinare (cistoscopie) - după manevre terapeutice (litotriţie extracorporeală) - cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara) - rupturi traumatice ale uretrei, pentru evitarea formării de căi false - evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi străini) - la bolnavii comatoşi - la pacienţii la care este importantă monitorizarea balanţei hidro-electrolitice. Măsurarea diurezei obţinute prin sondaj vezical se face la intervale diferite de timp: - din oră in oră: la cazurile cu oligurie - la 12 ore: cu măsurarea osmolaritaţii, glicozuriei, corpi cetonici şi sânge - la 24 de ore: pentru determinarea clearance-ului creatininei, măsurarea electroliţilor, fosfaţilor şi substanţelor toxice (in intoxicaţii), amilazelor urinare (pancreatita) Materiale necesare - sonde uretrale sterile de diverse tipuri şi dimensiuni - mănuşi sterile - comprese sterile şi soluţii antiseptice - ulei de parafină sau glicerină sterile necesare pentru lubrefierea sondelor -

pungi sterile pentru colectarea urinii

-

seringă şi ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar şi pentru controlul permeabilităţii sondei, spălături, aspirarea cheagurilor din vezica urinară

64

Tipuri de sonde: a) FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezintă: - un canal pentru evacuarea urinii: se conectează la punga colectoare - un canal pentru umflarea balonaşului pentru prevenirea ieşirii sondei (cu volume diferite de la 5 la 30 ml) - +/- canal suplimentar pentru lavaj vezical b) NELATON: nu au balonaş de fixare - sunt mai rigide - folosite pentru sondajul de scurtă durată sau in cazurile in care nu se reuşeşte cateterizarea cu sonde Foley (ex: adenom de prostata) c) SONDE CU MANDREN - au in componenţă un mandren metalic - pot crea căi false - folosite mai rar Condiţii de efectuare - sondajul vezicii urinare trebuie privit ca un act chirurgical, respectându-se regulile de asepsie şi antisepsie - tipul de sondă şi grosimea ei se aleg în funcţie de uretra ce trebuie cateterizată, sex, vârstă (adenom de prostată la bărbaţi) - manevra de introducere a sondei trebuie să fie executată cu blândeţe - golirea vezicii se face lent, progresiv pentru evitarea apariţiei hemoragiei “ex vacuo” - poziţia bolnavului este în decubit dorsal Tehnica la bărbat - se decalotează glandul, se spală şi se dezinfectează glandul şi meatul urinar - se lubrefiază sonda - se introduce în meatul urinar, cu blândeţe, penisul fiind ţinut cu mâna stângă la zenit pentru a elimina una dintre curburile uretrei. Când sonda ajunge la bulbul uretrei, penisul se basculează în jos spre coapse, apoi se impinge sonda până ajunge în vezica urinara şi vine urină - se umflă balonaşul sondei şi se trage sonda cat permite - se evacuează urina lent, eventual cu pensarea sondei (după evacuarea a 150 – 200 ml) pentru 1 – 2 minute. 65

CAPITOLUL VII Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu pancreatită acută

Raportat la efectele pe care pancreatita acută le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de important. Rolul asistentei este de a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-si mentină sau să-si recâstige sănătatea (sau să-l asiste în ultimele clipe), prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut capacitate sau cunostintele necesare să îndeplinească aceste functii astfel încât acesta să-si recâstige independenta cât mai repede posibil. Activitatea asistentei medicale trebuie să acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de îngrijire sau singură), ghidându-se după un plan de îngrijire care este în functie de starea pacientului, investigatiile necesare diagnosticării, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de îngrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnică sau săptămanală în functie de evolutia stării pacientului. De la serviciul de internări pacientul cu pancreatită acută este dus în sectia de terapie intensivă, fapt ce determină cresterea nelinistii bolnavului, al cărui psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasă a bolii (intoleranta alimentară, vărsături, durere). Asistenta medicală trebuie să caute să linistească bolnavul explicandu-i necesitatea supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale. Pacientului, o dată cu internarea i se face o serie de explorări utile precizării diagnosticului, explorări care pot fi traumatizante ( fiziogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctia venoasa) dar care sunt absolute necesare. Asistenta medicală trebuie să fie alături de pacient, străduindu-se să ii alunge teama, explicându-i necesitatea si importanta analizelor.

5.1. Rolul asistentei medicale în recoltarea produselor biologice Produsele biologice sunt examinari la laborator, iar rezultatele obţinute au o mare importanţă în confirmarea diagnosticului clinic şi aprecierea: gravităţii evoluţiei, apariţiei complicaţiilor, eficacităţii tratamentului şi confirmarea vindecării. De aceea asistenta medicală care lucrează la patul bolnavului trebuie să aibă cunoştinţe teoretice precise şi manualitatea corespunzătoare. Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul, explicându-i că orice recoltare se face în interesul lui şi dându-i informaţii asupra modului de desfăşurare a tehnicii. Ea va avea o evidenţă precisă a bolnavilor care urmează să facă recoltări şi îi va urmări îndeaproape să respecte condiţiile necesare: să nu mănânce, să nu fumeze. La recoltarea produselor asistenta medicală va respecta strict toate măsurile de asepsie si antisepsie, folosind un instrumentar steril: seringi şi ace de unică folosinţă, sonde sterilizate, eprubete curate cu dop sau capac steril. Orice produs va fi recoltat în cantitate suficientă, la fiecare eprubetă asistenta medicală va face un bon care va conţine: numele bolnavului, numărul salonului şi patului, diagnosticul clinic, natura produsului, analiza cerută şi data recoltării. In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor rmedicale ale sângelui si a urinii, exprimate in mg/ml, cresterea sau scăderea valorilor in anumite afectiuni: Valori în sânge: Substanta

Valori normale în

analizată Hemoleucograma

mg/ml

Hematii

Creste

Scade

Femei:3.7-4.9 mil./cm3 Barbati: 4.2-5.6 mil./cm3

Leucocite

-in infectii, intoxicatii

-imunitate scăzută

4000-8000/mm3 Trombocite

150.000300.000/mm3 20-50 mg/100 ml

Uree

-afectiuni hepatice.

sau cornice, diabet, 65-110 mg/ml

Glicemie

Creatinina

-boli renale acute febră. -diabet zaharat,

-hepatită gravă,

intoxicatii cu oxid

insuficientă cortico-

de carbon, AVC,

suprarenală.

0.5-1.2 mg/100 ml

tumori. -boli renale, gută,

40-150 UI/l

boli hepatice. -pancreatita acută,

-malnutritie,

ICC, colecictită

hipotiroidism.

Fosfataza alcalină 7-40 U/I

acută. -hepatite virale, infarct miocardic,

TGO

ciroze, necroze musculară, litiază 5-35 U/I

infarct miocardic,

TGP

BI BD

BT

Amilaza

de coledoc. -hepatite virale, ciroze, litiaza de

0.8-1 mg/100 ml

coledoc. - sindrom icteric,

0-0.25 mg/100 ml

anemiile hemolitice. -icter mecanic prin

0.8-1.25 mg/100

calculi sau tumori. -icter prin

ml

hemoliză: hepatite,

25-125 U/I

ciroze. -pancreatita acută, oreion.

-comă diabetică.

6-8 g/dl

-diaree, vărsături.

-denutritie, boli renale, ciroză,

Proteine totale

hemoragii, intoxicatii cornice.

Acid uric

2-5 mg/100 ml

-gută, nephrite,

1.2-2.6 mg/100 ml

leucemii -diabet zaharat,

obezitate, alcoolism, infectioase,

Colesterol

mixedem, ictere.

VSH

pneumonie, endocardită. -anemii.

Femei:12-16 mg/ Hemoglobina

-ciroze, boli

100 ml Barbati:1318mg/100 ml Femei: 6-12 mm/1

-infectii, TBC,

-hepatită epidemică,

oră

infarct, septicemia.

stări alergice.

Bărbati:3-10 mm/1 oră 5-15 minute

-hemofilie,

Tc (timp de

coagulare

coagulare)

intravenoasă 1-4 minute

diseminată (C.I.D). -trombocitopenii.

-

Ts (timp de

hiperlipoproteinemi

sânderare)

e, diabet zaharat, 250-450 mg%

-RAA, pneumonii.

Fibrinogen Sodiu

ateroscleroza. -insuficientă hepatică gravă,

310-350 mg/100

-deshidratare,

cancer de pancreas. -vărsături, diaree,

ml

insuficientă

insuficientă cortico-

cardiacă,

suprarenală.

hiperfunctie cortico-

16-20 mg/ml Potasiu

suprarenală. -stări de soc, arsuri,

-diaree, vărsături,

hemoragii, infarct,

boală Cushing,

nefrită.

tumori suprarenale, tratament cu

50-180mg/100 ml Fier

-anemii

cortizon. -anemii si ictere

posthemoragice

hemolitice, hepatite.

feriprive, tumori maligne, tulburări 9-11mg/100 ml

Calciu

de absorbtie. -hipervitaminoză D, -hipoparatiroidie, mielom multiplu,

rahitism grav,

tumori sau infectii

hipovitaminoză D.

osoase.

Valori ale urinei: Substanta analizată Amilaza

Valori normale 20-140 UI

Creste -pancreatită acută,

Scade -pancreatită cronică

ulcer peptic perforat în stadiu terminal, (posterior),

insuficienta hepatică,

colecistită acută,

hepatită severă.

obstructie canal cistic, cancer pancreatic, pseudochist pancreatic, ascită pancreatică, ocluzie intestinala,

perforatie Acid uric

250-275mg/24 ore

intestinala. -gută, insuficientă

-în boala Wilson.

renală cronică, leucemie, boli infectioase, terapie cu ACTH sau hidrocortizon, Glucoza Densitate

<100 mg/dl 1.001-1.035

toxicoză gravidică. -pancreatită acută -pancreatită acută

-hidratare excesivă, diabet insipid, insuficientă renală, glomerulonefrită,

pH

5.0-9.0

-dieta vegetariană,

pielonefrită. -diabet zaharat,

vărsături,

diaree, acidoză

administrare de

metabolică, febră.

diuretice, infectie de tract urinar, Bilirubina Proteine Creatinină

Negative <20mg/dl 0.8-1.8g/24 ore

insuficientă renală. -obstructie biliară -boli renale -în sarcină,

--hipotiroidism

insuficienta renală,

infantil, aport proteic

alaptare, subnutritie,

redus, miotonie

carenta vitaminică,

congenitală

diabet zaharat, carcinom hepatic, acromegalie, miopatii, miastenie, hipertiroidism infantil

5.2. Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor functionale Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul explicându-i că aceste examene nu îi fac rău si sunt importante pentru confirmarea diagnosticului şi instituirea unui tratament corespunzător. Examenul radiologic se execută dimineata, pentru că mai târziu se adună în stomac secretii care diluează substanta de contrast, de aceea pacientului i se vor aspira secretiile prin montarea sondei nazogastice. Asistenta are obligatia de a-i explica pacientului necesitatea tehnicii pentru o mai bună colaborare a acestuia. Cazul în care pacientul este nelinistit, agitat asistenta va calma psihic pacientul, discută despre temerile lui privind tehnica ce urmează a i se face si îi explică importanta aspirarii secretiilor si riscul care si-l asumă refuzăn tehnica. Pentru ecografia abdominală, asistenta invată pacientul să nu manânce cu 6 ore înainte de efectuarea ecografiei si, îi explică de ce este necesar ca stomacul să fie gol în timpul examinării, pentru o bună vizualizare a pancreasului. Educă pacientul să consume 1-1.5 litri de apa inainte de ecografie si să urineze abia duă efectuarea acestei. Este foarte important ca asistenta medicală să îi explice în ce constă fiecare examen şi că va trebui să stea liniştit în timpul desfăşurării lor. Îl va însoţi la sala unde au loc, impreună cu F.O. a pacientului; îl va ajuta să se dezbrace şi să se întindă comod pe masa de examinare. La sfărşit îl va ajuta să se îmbrace şi-l va însoţi înapoi la salon. În salon asistenta medicală are obligatia de a monitoriza functiile vitale in primele ore de la efectuarea tehnicilor dar si in celelalte zile, si notarea lor în F.O. Cazul în care apar modificări bruste, se anuntă medicul în vederea prevenirii altor complicatii. 5.3. Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor Asistenta medicală va respecta întocmai toate medicamentele prescrise de doctor. Ea va cunoaşte medicamentele pe care le administrează după inscripţie, culoare, formă; fiolele rămase goale de la injecţii le va păstra până la desfăşurarea efectelor lor. Reguli de administrare a medicamentelor, se evită greselile:

Asistenta: -respectă medicamentul prescris de medic; -identifică medicamentul; -verifică calitatea; -respectă căile de administrare; -respectă orarul si ritmul de administrare; -respecta doza prescrisă de către medic; -respecta somnul pacientului; -evită incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor; -serveste pacientul cu doză unică pentru administrarea orală; -respecta succesiunea: calea orala, solide, lichide, apoi injectii, ovule vaginale, supozitoare; -informează pacientul asupra efectului si efectelor secundare; -anunsă imediat medicul privind greselile produse in administrare; -administrează imediat solttiile injectabile aspirate din fiole, flacoane; -respectă masurile de asepsie, de igienă pentru a prevenii infectiile intraspitalicesti. Asistenta va respecta cu stricteţe toate aceste reguli de administrare a medicamentelor. Injectiile vor fi administrate numai dacă fiolele sunt etichetate si, atât denumirea cat si dozajul corespund celor prescrise. Ea va administra bolnavului doze mici din orice medicament, pe care acesta le va lua în prezenţa ei. Îl va informa pe bolnav asupra efectului şi reacţiilor adverse ale medicamentelor pe care le are de luat. La administrarea parenterală asistenta va lucra în condiţii de strictă asepsie, folosind materiale şi instrumente de unică folosinţă sau sterilizate. Asistenta va tăia şi va aspira în seringă toate fiolele în faţa bolnavului. Ea va semnala orice intoleranţă şi reacţii adverse medicului. 5.4. Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie

Scopul pregătirii preoperatorii este de a pregăti bolnavul pentru interventia chirurgicală, să aibe o pregătire psihologică bună pentru a suporta cât mai usor interventia chirurgicală, si fizică specifică interventiei chirurgicale la care va fi supus. Pregătirea psihologică va fi făcută de către medical currant, informarea pacientului va fi foarte obiectivă, informând asupra riscurilor dar si a beneficiilor fără a oblige bolnavul să se opereze. Pregătirea fizică cuprinde: pregătire generală, pregătire sistemică si pregătirea locală. Pregătirea generală are ca scop reechilibrarea hidro-electrolitică si acido-bazică conform ionogramei si a pH-ului sangvin a pacientului, iar solutiile utilizate vor fi normotone, pentru a preveni căderile tensionale sau chiar colapsul vascular si exitus în timpul interventiei chirurgicale. Refacerea nutritională se va face pe cale parenterală utilizând solutii de glucoză, solutie NaCl, solutie Ringer. Pregătirea sistemică necesită evaluarea si sustinerea tuturor aparatelor si sistemelor: aparatul cardio-vascular, respirator, renal, hepatic, neurologic, Pregătirea locală: cu o zi inainte de operatie asistenta medicala sfatuie pacientul sa stea in repauz la pat.În dimineta interventiei chirurgicale se va epila zona unde urmează a fi incizată, urmată de antiseptizarea cu alcool iondat. Se aspira pe sonda nazogastrică secretiile, se vor face cate o clisma evacuatorie in seara precedent si în dimineata operatiei. La indicatia medicului I se va introduce o sondă vezicala pacientului pentru a putea monitoriza diureza. Îi va verifica pulsul, tensiunea arterială, temperatura şi-l va instala confortabil pe brancardă, cu perna sub cap şi acoperit cu pătură. Asistenta medicală verifică a doua oară dacă are plicul cu toate documentele şi va însoţi bolnavul la sala de preanestezie. 5.5. Rolul asistentei în îngrijirea postoperatorie După terminarea operaţiei, asistenta va supraveghea trezirea bolnavului după anestezie şi funcţiile vitale: măsoară la fiecare 15 minute pulsul, tensiunea arterială, de asemenea respiraţia (ritm şi amplitudine), temperatura, culoarea mucoaselor şi a

tegumentelor, diureza şi le notează în foaia de observaţie. Permanent va observa aspectul şi comportamentul bolnavului. Asistenta va supraveghea sonda nasogastrică, la sosirea bolnavului de la sală, ea va branşa sonda la sursa de aspiraţie continuă şi la borcanul gradat. Va verifica buna funcţionare a sursei de aspiraţie, dacă sonda este bine fixată şi aspectul narinei, permeabilitatea sondei (aspiră cu o seringă lichid din cavitate: dacă este înfundată asistenta va întroduce ser fiziologic pe sondă după care aspiră). Ea va nota în foaia de observaţie volumul şi aspectul lichidului aspirat, va observa permanent confortul fizic şi psihic al bolnavului Asistenta va supraveghea sonda vezicală a bolnavului: să fie bine fizată cu leucoplast pe coapsă şi tubul să nu fie comprimat de membrele inferioare ale bolnavului, sacul colector va fi plasat sub nivelul vezicii. Ea îl va goli la 6-8 ore, notând în foaia de observaţie cantitatea şi aspectul urinii, anunţând doctorului orice semne ale unei eventuale infecţii (hematurie, urină tulbure, temperatură) Asistenta medicală va supraveghea tubul de dren şi plaga operatorie, va verifica tubul să nu fie cutat şi să fie permeabil, notând în foaia de observaţie volumul şi aspectul lichidului scurs. După 3 zile asistenta medicală va lua tubul şi-l va retrage câţiva mm/zi până în ziua 6 când îl va scoate complet la indicaţia medicului. Asistenta medicală va observa zilnic plaga, semnalând doctorului orice semn de complicaţie şi va efectua pansamentul steril al plăgii şi al orificiului din jurul tubului Asistenta va observa de mai multe ori pe zi starea venelor şi va recolta sânge, menajândule pentru a repeta: hemoleucograma, VSH, probele hepatice şi în funcţie de starea bolnavului ionograma saguină. Asistenta medicală va prepara toate substanţele medicamentoase ce intră în cadrul tratamentului, execută injecţiile şi montează perfuziile. Va urmări ca perfuzia să nu se oprească, să aibă un debit în jur de 30-40 picături/minut, va observa starea bolnavului în timpul perfuziei, apariţia unor accidente locale sau fenomene generale, intervenind prompt în funcţie de situaţie, asistenta va calcula bilanţul hidric al bolnavului.

BIBLIOGRAFIE

1. I. C. Voiculescu Anatomia si fiziologia omului Editia a IV-a Editura Medicală 2. Lucretia Titirca Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale vol. I Editura Viata Medicala Romandeasca 3. M. Voiculescu Medicină Generală vol. I Editura Medicală 4. Carol Mózes Tehnica îngrijirii bolnavului ED. IV vol.II Editura Medicală 1978 5. Carol Mózes Tehnica îngrijirii bolnavului ED. IV vol.I Editura Medicală 1978 6. I. Acalovski Manopere si tehnici de terapie intensivă Editura Dacia 1989 7. F. Ticmeanu Ingrijiri postoperatorii generale si specifice Ediitura Medicală 2001 8. N. Ranglison Chirurgie-diagnostic si tratament Editura Medicală 1995 9. I. Bruckner Medicina internă vol. II Editura Medicală 10. Lucretia Titirca Urgente medico-chirurgicale Editura Viata Medicala Romandeasca 11. Lucretia Titirca Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali (Manual pentru colegiile si scolile postliceale sanitare) Editura Viata Medicala Romandeasca