Universitatea Titu Maiorescu București Facultatea de Psihologie
Seminar Dezvoltarea Copilului și a Adolescentului
Raport de evaluare – I Daniela RĂDUCU (ANDRONACHE) – Grupa V Facultatea de Psihologie Anul II - Zi
i.
OBIECTIVUL EVALUĂRII
Această evaluare vizează nivelul de dezvoltare a copilului H.I. cu vârsta de 3 ani și 4 luni . Raportul urmează a fi prezentat în cadrul Seminarului Psihologia Copilului și Adolescentului.
ii.
INSTRUMENTELE UTILIZATE
Pentru realizarea obiectivului evauării au fost folosite Scalele de dezvoltare Gessel corespunzătoare vârstei copilului evaluat, vizând dezvoltarea senzorio-motrică, a limbajului, gândirii, și dezvoltarea socio-afectivă. Sunt vizate de asemenea, comportamentul adaptativ, și cel social. Scal ele Gesel l
Scalele Gesell sunt un instrument ce
servește la evaluarea dezvoltării copiilor mici.
Elaborat de Arnold Gesell în 1925, acest instrument vizează identificarea subiecților cu vârste între 0 și 5 ani, cu deteriorări neurologice, dificultăți psihologice și/sau a ce lor cu risc semnificativ de retard mental (handicap intelectual).
Scalele oferă o procedură standardizată de evaluare a achizițiilor copiilor mici pe parcursul dezvoltării lor pe măsura înaintării în vârstă, în ariile: neuro -motorie, senzorială, limbaj, ș i socioafectivă. De la vârsta de 1 ani în sus, primele două arii, neuro -motorie și senzorială se unesc în aria senzorio-motorie, care după 3 ani este considerată arie a comportamentului adaptativ. Aria de dezvoltare a limbajului este considerată după 3 ani ca arie a dezvoltării gândire -limbaj, iar cea a dezvoltării socio-afective, acoperă după 3 ani comportamentul social. Gesell a conceput dezvoltarea copilului în primii ani de viață pe trei niveluri, respectiv: Nivelul 1 – biologicul și psihologicul nu se diferențiază – psihomotor Nivelul 2 – se evidențiază comportamentele psihologice de sine stătătoare. Nivelul 3 – se structurează conduite ce exprimă aptitudini.
Din Bateria de Scale Gesell este aplicată ce corespunzătoare vârstei de 3 ani, respectiv intervalului 23 ani, care vizează comportamente le prezentate în Anexa la prezentul raport care conține și punctajul și modul de calcul al acestuia.
iii. INFORMAȚII DESPRE SUBIECT ȘI PARTICIPANȚI Subiectul evaluării prezentate în acest raport este H.I., un băiețel cu vârsta de trei ani și patru luni la data evaluării. 2
Evaluarea are loc în prezența mamei copilului, a tatălui și a fratelui și cu acordul și participarea mamei în aplicarea chestionarului și verificarea comportamentelor, în special a celor ce presupun executarea unor comenzi de către copil.
iv.
OBSERVAȚII ANTERIOARE APLICĂRII SCALEI
Copilul evaluat aparține unei familii biparentale de condiție medie – superioară cu locuință permanentă într -un cartier rezidențial liniștit din nordul Bucureștiului. Este al doilea ș i cel mai mic fiu al părinților săi, având un frate mai mare, în vârstă de șase ani. Mama este casnică, tatăl este activ profesional. Mama are ca principală ocupație îngrijirea copiilor și gospodăria, tatăl are un servici ce implică absența de la domiciliu între orele 7. 00-17.00 de luni până vineri. Ambii părinți sunt intelectuali, având studii superioare din domenii tehnice (inginer constructor tatăl, programator software mama). Fratele cel mare este elev în clasa I. Din observațiile anterioare aplicării scalei, a rezultat că băiețelul evaluat, H.I., este foarte activ, prezintă un limbaj bine dezvoltat și o bună reprezentare vizuală spațială – recunoaște cu ușurință în fotografii obiecte pe care nu le-a văzut niciodată din perspectiva fotografiată. Are încă în limbaj dezacorduri de gen adresându-se observatorului, de sex feminin, cu: ”tu ești prietenul meu”. În același timp prezintă o dependență afectivă și motrică de mamă, care are tendința de a -l considera prea mic și slab dezvoltat ca să poată realiza singur unele activități (îmbrăcat, dezbrăcat, etc. În schimb, H.I. reușește să realizeze singur alte activități, ca de exemplu spălatul pe dinți, pe mâi ni, care putem observa că în mare corespund perioadelor din zi când când este în preajmă și fratele cel mare, pe care cel mic are tendința de a -l imita în jocuri și în general în tot ceea ce întreprinde. H.I. nu merge la grădiniță. A mers timp de câteva săptămâni dar nu a vrut să rămână acolo în absența mamei. Ca urmare, părinții au hotărât să amâne intrarea lui în colectivitate, reținându-l acasă în grija exclusivă a mamei. Petrece foarte mult timp în casă cu mama. H.I. a fost născut la termen, în condiții normale, cu toate caracteristicile unui copil născut normal, fără complicații.
v.
PROCEDURA
Observația a fost făcută în locuința familiei lui H.I., copilul fiind observat în mediul său obișnuit de viață. Observatoarea este o persoană cu care copilul este fa miliarizat, accesul în locuință îi este facilitat de familie în mod frecvent.
Observația a durat aproximativ 3 ore, in interval ul 17.00 - 20.00, timp în care copilul H.I. a fost observat direct, în interacțiune cu fratele lui, cu tatăl, cu mama dar și cu observatorul.
3
Este de menționat faptul că H.I. o cunoaște pe realizato area observației, de aproximativ un an și jumătate, dintr -un context de viață obișnuit (vecinătate) și ca urmare impactul observării de către o persoană necunoscută este redus. Copilul acceptă cu ușurință observatorul și se comportă astfel încât să atragă asupra sa atenția musafirului. Răstoarnă un coș cu jucării în mijlocul casei, iar la apropierea obser vatorului care îi cere să le strângă, participă la activitate împreună cu acesta cu bucurie, declarându -l pe observator prietenul său.
vi.
REZULTATE
Vărsta de achiziție a comportamentului
2-3 ani
vii.
Aria de dezvoltare
Scorul
Scor maxim
Abatere
%
80 54 43
0 0 -2
100 100 95,35
obținut Dezvoltare senzorial-motrică Dezvoltare limbaj Dezvoltare socio-afectivă
80 54 41
INTERPRETAREA REZULTATELOR
Observarea lui H.I. în mediul său obișnuit (acasă) are avantajul realizării unei evaluări cu un grad mare de obiectivitate sub aspectul factorilor ce pot influența comportamentul copilului, prezenta musafirei (observatorul) fiind singurul element oarecum neobișnuit, dar pe care copilul îl asimilează ușor, arătând dorința de a interacționa și un anume grad de soci abilitate. Aplicarea
Scalei Gesell arată o întârziere socio-afectivă a copilului observat, H.I., probabil datorată unor deficiențe în relația cu mama, întârziere care se înscie însă în abaterea acceptată de Scala Gesell aplicată.
4
ANEXA: SCALA GESELL PENTRU 2-3 ANI Perioada 2 ani – 2,6 ani a. b. c. d. e. f. g. h. i. j.
Încearcăși reușește să se țină într -un picior Duce un pahar cu apă fără să îl verse Participă la îmbrăcare și poate să se încalțe singur fără să -și lege șireturile Își stabilește controlul sfincterian complet În vorbire apar propoziții formate din 3-4 cuvinte Întrebuințează pronumele personal în mod frecvent Arată la cerere 7 imagini și numește 4 -5 Trasează prin imitație o linie orizontală și una verticală Contruiește un turn de 8 cuburi Construiește un pod după model
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reușit) Dezvoltare zensorial-motrică: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte Dezvoltare limbaj: e, f, g – punctaj maxim = 3 puncte Dezvoltare socio-afectivă: h, i, j – punctaj maxim = 3 puncte Perioada 2,6 ani – 3 ani a.
Execută următoarele ordine: pune jucăria pe masă, pune jucăria sub masă, pune jucăria după dulap
b.
Repetă după adult: tata, fata face nani, copil- pâine- grădină, mi-e foame și plâng, eu mă numesc H și câinele este blând, plouă în grădină și M face lecțiile
c. d. e.
Construiește din cuburi o poartă Construiește un turn cât mai înalt Construiește un pod din cuburi după un model făcut de un adult pe care nu l -a observat, cu multe piese
f. g.
Copiază un cerc demonstrat de adult Compară două lini i vizibil inegale – mai mare, mai mică
Calcularea punctajului perioadei Dezvoltarea senzorial-motrică: 0 puncte
Dezvoltare limbaj: a= 1 punct, b = 1 punct pentru fiecare enunț = 6 puncte; maxim 7 puncte Dezvoltare socio-afectivă: c,d,e,f,g = 1 punct pentru fiecare item corect = 5 puncte Calculare scor etapă: Dezvoltare senzorial-motrică: 4 puncte Dezvoltare limbaj: 10 puncte Dezvoltare socio-afectivă: 8 puncte 5
EVALUAREA DE ANSAMBLU ȘI INTERPRETARE 3 ANI Dezvoltare senzorial-motrică = 76+4=80 de p uncte / abatere în minus 5 puncte Dezvoltare limbaj = 44+10 = 54 de puncte / abatere în minus 2 puncte Dezvoltare socio-afectivă = 35+8 puncte / abatere în minus 2 puncte.
6
