Grile Comportamentul Consumatorului – specializarea Marketing 1.
In cadrul procesului decizional de cumparare, cea de-a a treia faza se refera la: A. B. C. D.
2.
Deciziile programate se caracterizeaza prin: A. B. C. D.
3.
au implicatii financiare si psihologice; se refera la situatii noi; au un caracter repetitiv; se iau in cazul unor produse complexe;
Gradul de cuprindere si amploarea procesului de evaluare mentala a alternativelor depinde de unul din urmatorii factori: A. B. C. D.
4.
condițiile economice generale; costul luarii unei decizii incorecte; numarul si densitatea populației; epuizarea stocului de produse la consumator. În cazul regulii disjunctive de decizie, consumatorul stabile ște standarde minime:
A. B. C. D. 5.
numai pentru anumite atribute dominante; pentru toate atributele considerate; pentru un singur atribut; nici una din variantele de mai sus. Modalitățile ce au dobândit constanță în timp referitoare la anumite produse/servicii reprezintă:
A. B. C. D. 6.
evaluarea post-cumparare; cautarea de informatii si identificarea alternativelor; evaluarea mentala a variantelor considerate; formularea intentiei de cumparare;
atitudinile; intențiile de cumpărare; preferințele de cumpărare; obiceiurile de consum.
Schimbarea observabilă / neobservabilă în comportamentul unui consumator, datorită efectelor experienței care conduce la creșterea probabilită ții ca un act comportamental să fie repetat reprezintă: A. B. C. D.
7.
Percepția; Motivația; Învățarea; Personalitatea; Familia este cel mai tipic exemplu de:
A. B. C.
grup modal; grup de apartenență; grup de referință;
D. 8.
Predispozițiile învățate de a reacționa cu consecvență față de un obiect / clasă de obiecte, într-un mod favorabil/nefavorabil reprezintă: A. B. C. D.
9.
Percepția; Motivația; Atitudinea; Învățarea. Clasa socială poate fi operaționalizată prin următoarele caracteristici:
A. B. C. D. 10.
Ocupația; Veniturile; Nivelul de educatie; Toate variantele de mai sus. Deciziile neprogramate se caracterizează prin:
A. B. C. D. 11.
au un caracter repetitiv; sunt decizii de rutină; se refera la situații noi; se iau în cazul unor produse de uz curent. Dispoziția favorabilă/nefavorabilă față de un anumit obiect social reprezintă:
A. B. C. D. 12.
nici una din variantele de mai sus.
dimensiunea cognitivă a atitudinii; dimensiunea conativă a atitudinii; dimensiunea afectivă a atitudinii; nici una din variantele de mai sus.
Procesul prin care consumatorul recepționează, selectează, organizează și interpretează stimuli din mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificație reprezintă: A. B. C. D.
13.
Atitudinea; Învățarea; Motivația; Percepția. În sens restrâns, comportamentul consumatorului cuprinde:
A. B. C. D.
Conduita companiilor în cazul achiziționării de bunuri industriale; Conduita oamenilor în cazul cumpărării și/sau a consumului de bunuri materiale și servicii; Conduita utilizatorului final, inclusiv comportamentul alegătorilor; Comportamentul companiilor în cazul utilizării bunurilor industriale achizi ționate.
14.
În conformitate cu Philip Kotler, comportamentul consumatorului: A. Apare ca o „ieșire”, respectiv ca un rezultat al unor „intrări” recepționate și „prelucrate” de mintea umană; B. Este un comportament strict rațional, prin care consumatorul urmăre ște maximarea utilită ții; C. Se bazează pe un consumator pasiv, un consumator care este obiectul manipulării mediului extern; D. Nici una din variantele de mai sus.
15.
Procesele elementare ce compun comportamentul consumatorului sunt: A. B. C. D.
16.
Legăturile dintre percepția și învățare pot fi înțelese (conform lui Wertheimer) prin următoarele două clase de învățare: A. B. C. D.
17.
Învățarea comportamentală și cognitivă; Memorizare și introspecție; Memorizare și informare repetată; Învățare comportamentală și introspecție.
Atitudinea – predispoziția învățată a consumatorului de a reac ționa cu consecven ță fa ță de un anumit obiect – este considerată o construcție multidimensională formată din următoarele dimensiuni: A. B. C. D.
18.
Dimensiunea cognitivă, afectivă și conativă; Dimensiunea cognitivă, afectivă și rațională; Dimensiunea afectivă, rațională și emoțională; Dimensiunea afectivă, emoțională și conativă. Dimensiunea cognitivă a atitudinii consumatorului presupune:
A. B. C. D. 19.
Percepția, motivația, satisfacție, comportamentul efectiv; Motivația, satisfacția, învățarea, comportamentul efectiv; Percepția, informația, atitudinea, motivația, comportamentul efectiv; Percepția, satisfacția, atitudinea, motivația, comportamentul efectiv.
Dispoziția favorabilă sau nefavorabilă față de un anumit obiect; Cunoașterea sau ignorarea obiectului în cauză; Intenția fermă de a acționa sau de a se comporta într-un anumit mod fa ță de obiectul considerat; Nici una din variantele de mai sus. Dimensiunea conativă a atitudinii consumatorului presupune:
A. Dispoziția favorabilă sau nefavorabilă față de un anumit obiect; B. Cunoașterea sau ignorarea obiectului în cauză; C. Intenția fermă de a acționa sau de a se comporta într-un anumit mod față de obiectul considerat; D. Nici una din variantele de mai sus.
20.
Recunoașterea unei probleme de consum (identificarea unei nevoi nesatisfăcute) este datorată următoarelor cauze: A. B. C. D. E.
Epuizarea sau uzarea stocului de produse aflate în folosin ța consumatorului; Creșterea nevoilor existente, schimbarea acestora și apari ția unor noi nevoi; Schimbarea statutului demografic și/sau economic; Apariția unor noi tehnologii pentru realizarea de produse și prestarea de servicii; Obținerea unor informații cu privire la produse și servicii noi.
1 (A,B,D,E) 21.
3 (B,C,D)
4 (A,B,C,D)
Pe măsura ce experiența de cumpărare și consum a consumatorului cre ște, căutarea sa de informa ții: A. B. C. D.
22.
Crește; Scade; Rămâne la fel; Nici una din variantele de mai sus. A treia etapă a procesului decizional de cumpărare este:
A. B. C. D. 23.
Identificarea alternativelor de consum; Decizia de cumpărare; Identificarea problemei de consum; Căutarea de informații. Regulile de decizie cu privire la alegerea unei mărci (denumite și reguli euristice) se clasifică în:
A. B. C. D. 24.
Regula lexicografică și regula conjuctivă; Regula conjunctivă și regula disjunctivă; Reguli bazate pe un model compensator și reguli bazate pe un model necompensator; Regula lexicografică și regula disjunctivă. Regulile de decizie bazate pe un model compensator se împart în:
A. B. C. D. 25.
2 (A,B,C,D,E)
Regula conjunctivă și regula disjunctivă; Regula lexicografică și regula aditivă simplă; Regula lexicografică și regula aditivă complexă; Regula aditivă simplă și regula aditivă complexă.
Rezultatul ultimei etape a procesului decizional de cumpărare (evaluarea post-cumpărare) poate genera următoarea stare în rândul consumatorilor: A. B. C. D.
Insatisfacție; Satisfacție superioară; Satisfacție fragilă; Toate variantele de mai sus.
26.
Factorii situaționali (ca și categorie de factori observabili ce influen țează comportamentul consumatorului) sunt înțeleși ca fiind: A. B. C. D.
27.
Caracteristicile inputurilor senzoriale ce influen țează selec ția perceptuală a consumatorului sunt: A. B. C. D.
28.
Motive primare și inferioare; Motive inferioare și superioare; Motive biologice și psihologice; Motive vitale și modulare.
Grupul social reprezintă o variabilă de natură exogenă ce influean țează comportamentul consumatorului, acesta se împarte în următoarele categorii: A. B. C. D.
30.
Grup de apartenență și grup de referință; Grup formal și grup informal; Grup aspirațional și grup disociativ; Grupa de apartenență și grup formal. Funcțiile grupului de referință sunt:
A. B. C. D. 31.
Culoarea, mărimea, poziția, intensitatea luminoasă sau auditivă, gradul de noutate; Culoarea, mărimea, poziția, intensitatea luminoasă și auditivă, momentul; Culoarea, mărimea, poziția, gradul de învățare, gradul de noutate; Culoarea, mărimea, motivația, gradul de noutate. În funcție de originea lor, motivele de cumpărare pot fi împăr țite în:
A. B. C. D. 29.
Factori specifici momentului și locului în care se manifestă comportamentul consumatorului; Factori specifici companiilor; Factori specifici consumatorului; Niciuna din variantele de mai sus.
Funcția informațională, normativă și predictivă; Funcția informațională, comparativă și predictivă; Funcția informațională, comparativă și normativă; Funcția inforamațională, comparativă și evaluativă. Cultura (factor de influență exogenă a comportamentului consumatorului) poate fi definită ca fiind:
A. Ansamblu de norme, valori materiale și morale, convingeri și obiceiuri create în timp; B. O subdiviziune relativ omogenă și de durată într-o societate, caracterizată de acelea și valori, interese și comportamente; C. Cunoștințe vaste în diferite domenii, pe care le posedă consumatorii; D. Niciuna din variantele de mai sus.
32.
Clasa socială (factor de influență exogenă a comportamentului consumatorului) poate fi definită ca fiind: A. Ansamblu de norme, valori materiale și morale, convingeri și obiceiuri create în timp; B. O subdiviziune relativ omogenă și de durată într-o societate, caracterizată de acelea și valori, interese și comportamente; C. Cunoștințe vaste în diferite domenii, pe care le posedă consumatorii; D. Niciuna din variantele de mai sus.
33.
Atitudinile consumatorului față de un obiect devin instabile în cazul în care: A. B. C. D.
34.
Se produce o ruptură între dimensiunile ei formatoare; Se produce o ruptură a legăturii atitudine – comportament efectiv de cumpărare; Atitudinile consumatorului față de un obiect sunt stabile în timp, ele nu pot fi modificate; Niciuna din variantele de mai sus. Intențiile de cumpărare se definesc ca:
A. O probabilitate obiectivă și necondiționată de achiziție a unui bun, într-o anumită perioadă de timp; B. O probabilitate obiectivă și condiționată de achiziție a unui bun, într-o anumită perioadă de timp; C. O probabilitate subiectivă, condițională, de achiziție a unui bun, într-o anumită perioadă de timp; D. O probabilitate subiectivă și necondiționată de achizi ție a unui bun, într-o anumită perioadă de timp. 35.
Decizia de cumpărare (ulterioară ca etapă inten ției de cumpărare) depinde de: A. B. C. D.
36.
Puterea de cumpărare și oferta companiei; Voința de cumpărare și puterea de cumpărare; Calitatea percepută a ofertei companiei și puterea de cumpărare; Calitatea și valoarea percepută a ofertei. Cercetările de tip longitudinal ale intențiilor de cumpărare permit:
A. B. C. D. 37.
Evaluarea legăturii dintre intențiile de cumpărare și cumpărările efective; Nedeterminarea interdependențelor dintre variabilele explicative ale inten ției de cumpărare; Utilizarea a eșantioane diferite (ca dimensiune și componen ță) în studiul inten țiilor de cumpărare; Niciuna din variantele de mai sus. Cercetările de tip transversal ale intențiilor de cumpărare permit:
A. B. C. D.
Evaluarea legăturii dintre intențiile de cumpărare și cumpărările efective; Determinarea interdependențelor dintre variabilele explicative ale inten ției de cumpărare; Utilizarea unui panel în studiul intențiilor de cumpărare; Niciuna din variantele de mai sus.
38.
În general, durata efectuării sondajelor în cadrul cercetărilor longitudinale ale inten țiilor de cumpărare este de: A. B. C. D.
39.
O săptămână; O lună; Trei luni; Un an.
Periodicitate efectuării sondajelor în cadrul cercetărilor longitudinale ale inten țiilor de cumpărare pentru bunuri de uz îndelungat trebuie să țină cont de: A. Durata procesului decizional de cumpărare din momentul în care intenția de cumpărare a devenit explicită; B. Durata procesului decizional de cumpărare din momentul în care s-a luat decizia de cumpărare; C. Intensitatea nevoii de consum/cumpărare; D. Niciuna din variantele de mai sus.
40.
Motivația este definită ca: A. Un model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și tranferată prin învățare în spațiul interior al consumatorului; B. Un model obiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și tranferată prin învățare în spa țiul interior al consumatorului; C. Un model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și tranferată prin atitudine în spațiul interior al consumatorului; D. Niciuna din variantele de mai sus.
41.
La baza declanșării procesului motivației se află: A. B. C. D.
42.
Atitudinea consumatorului; Nevoia consumatorului; Intenția de cumpărare a consumatorului; Factori externi consumatorului. Nevoile psihogenice diferă de nevoile biogenice prin faptul că primele:
A. B. C. D. 43.
Sunt rezultatul unor impulsuri de natură fiziologică; Sunt rezultatul subconștientului uman; Sunt expresia unor tensiune de natură psihologică; Niciuna din variantele de mai sus. Modelarea comportamentului consumatorului are la bază:
A. B. C. D.
Modele deterministe și stohastice; Modele aleatorii și stohastice; Modele predictive și analitice; Modele grafice și deterministe.
44.
Grupurile de apartenență ale consumatorilor pot fi: A. B. C. D.
45.
În cazul regulii disjunctive de decizie, consumatorul stabile ște standarde minime: A. B. C. D.
46.
47.
Minime pentru câteva atribute considerate; Minime pentru toate atributele considerate; Maxime pentru câteva atribute considerate; Maxime pentru toate atributele considerate.
O posibilă sursă de informare utilizată de consumator în cadrul căutării externe de informa ții este reprezentată de: A. B. C. D.
Memorie; Experiențele anterioare; Grupul social; Niciuna din variantele de mai sus.
O posibilă sursă de informare utilizată de consumator în cadrul căutării interne de informa ții este reprezentată de: A. B. C. D.
50.
Dedublare a personalității; Învățare; Cumpărare; Niciuna din variantele de mai sus. Regula conjunctivă de decizie presupune stabilirea de către consumator a unor standarde:
A. B. C. D.
49.
Numai pentru anumite atribute dominante Pentru toate atributele considerate Pentru un singur atribut Niciuna din variantele de mai sus Atitudinile se formează într-un proces de:
A. B. C. D.
48.
Formale și informale; Doar formale; Doar informale; Niciun din variantele de mai sus.
Memorie; Grupul de referință; Grupul social; Familie.
Care din următoarele surse nu reprezintă o sursă de informare utilizată de consumator în cadrul căutării externe de informații: A. B. C. D.
Memoria; Grupul social; Grupul de referință; Clasa socială.
