UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” BLAJ FACULTATEA FINANŢE ŞI BĂNCI CATEDRA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Conf. univ. dr. Grigorie - Alexandru Buzilă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ~ Teste grilă ~
Uz intern Editura fundaţiei Universitare „România de Mâine” Blaj – 2010
Capitolul 1 - NOŢIUNEA ŞI DIMENSIUNILE COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI Problema 1. Pentru evaluarea intensitatii motivului de cumparare, se recurge la urmatoarele tipuri de scale: a) scale metrice; b) scale ordinale; c) scale nemetrice; d) a+c. Problema 2. Printre procesele elementare cu ajutorul carora se defineste comportamentul consumatorului, nu se regasesc: a) Motivatia; b) Dorinta; c) Atitudinea; d) Perceptia ; e) Comportamentul efectiv. Problema 3. In ceea ce priveşte definitia comportamentului consumatorului: a) Exista o definitie unanim acceptata; b) Nu exista o definitie unanim acceptata. Problema 4. Cel care a transpus problematica legata de comportamentul consumatorului in limbaj cibernetic a fost: a) Philip Kotler; b) Adam Smith; c) Marshall. Problema 5. Intentiile de cumparare reprezinta: a) o motivatie pozitiva, exprimata prin compatibilitatea afectiva fată de un produs, serviciu sau formă de comercializare; b) estimări probabilistice ale comportamentului viitor. c) ansamblul imboldurilor constituite intr-un sistem de impulsuri si stari tensionale de natura sa justifice achizitionarea sau respingerea unui anumit produs sau serviciu.
Problema 6. Comportamentul consumatorului se concretizeaza, efectiv pe piata, in: a) 5 ipostaze distincte; b) 2 ipostaze distincte; c) 3 ipostaze distincte. Problema 7. Referitor la comportamentul consumatorilor colectivi, decidentii reprezinta: a) reprezentanti ai celor ce vor folosi bunurile / serviciile achizitionate; b) cei ce au cuvantul hotarator în optiunea finala pentru un anumit furnizor; c) cei ce au rol de control asupra ansamblului de informatii ce fundamenteaza decizia de achizitionare a unei marfi / serviciu. Problema 8. Cercetarile de specialitate au relevat ca: a) obiceiurile de consum au o stabilitate mai mare in timp decat deprinderile de cumpărare; b) obiceiurile de consum au o stabilitate mai mica in timp decat deprinderile de cumpărare; Problema 9. Intr-o exprimare aproximativa si generala, notiunea de cerere reprezinta: a) cantitatea unui produs sau serviciu pe care agenţii economici, in calitatea lor de consumatori productivi sau neproductivi, sunt dispusi sa o cumpere la un anumit pret; b) milioane de acte de cumparare, fie realizate efectiv, fie doar intentionale; c) ambele variante. Problema 10. Cererea este determinata de factori ca: a) pretul produsului; b) pretul produsului de substitutie; c) marimea venitului consumatorului; d) gustul cumparatorului; e) reclama comerciala; f) marca fabricii si marca comerciala; g) toti factorii enuntati.
Problema 11. Maximizarea satisfacerii scopurilor finale alternative cu resursele limitate de care dispune presupune raportarea la principii ca: a) utilitatea este puterea din lucruri care creaza satisfactii; b) fericirea individului este suma satisfactiilor; c) ceea ce conduce comportamentul oamenilor este principiul „cea mai mare fericire”, maximizarea utilitatii; d) procesul de alegere rationala practicata de fiecare consumator in parte conduce la utilitatea maxima (filozoful Jeremy Benthan); e) la toate aceste principii. Problema 12. Economiştii marginalisti (Menger, Jevons, Walras) apartin unui grup distinc de cercetare: a) bazat pe utilitatea ordinala (masurare prin ordonare); b) bazat pe utilitatea cardinala (masurare cantitativa). Problema 13. Teoria utilitatii cardinale porneste de la supozitia potrivit careia consumatorul este capabil de a masura utilitatea si de a exprima printr-un numar cantitatea de utilitate consecutiva la consumul unei cantitati determinate de bunuri. Adevarat sau fals. Problema 14. Suplimentul de utilitate furnizat prin cantitati crescande ale unui bun se diminueaza pana devine nul la punctul de satietate. Adevarat sau fals. Problema 15. Utilitatea totala reprezinta extrautilitatile ∆u aduse de o ∆u crestere cu o unitate a cantitatii produsului analizat: U m = . Adevarat sau fals. ∆q Problema 16. Utilitatea marginala reprezinta extrautilitatile ∆u aduse de o ∆u . Adevarat sau fals. crestere cu o unitate a cantitatii produsului analizat: U m = ∆q Problema 17. Trecerea la teoria utilitatii ordinale (Wilfredo Pareto si John Hicks) s-a datorat unor cauze ca:
a) problema masurarii utilitatii s-a dovedit, practic, insurmontabila, caci utilitatea are o conotatie morala ce implica judecati de valoare care, in principiu, exclud masuratorile; b) consumatorul, atunci cand alege, claseaza bunurile in ordinea de preferinta fara sa recurga la masurarea utilitatii; c) consumatorul este sensibil la diferentale de efecte utile subiective provocate de dozele diferite ale unuia sau ale mai multor bunuri si el are posibilitatea sa masoare prin cifre aceste diferente. 1) a+b; 2) a+c; 3) b+c.
Problema 18. Sunt axiome ale teoriei ordinale de alegere: a) relatia de comparatie sau de ordine completa; b) relatia de tranzitivitate; c) relatia de on – saturatie; d) relatia de continuitate; e) relatia de substitutie a utilitatii. 1) a+b+c+d; 2) a+b+d+e; 3) b+c+d+e, Problema 19. Relatia de comparatie sau de ordine completa presupune: a) consumatorul prefera cosul menajer q1 lui q 2 , q1 ≥ q 2 ; b) consumatorul prefera cosul menajer q 2 lui q1 , q 2 ≥ q1 ;
c) daca q1 ≥ q 2 si q 2 ≥ q 3 , atunci si q1 ≥ q 3 ; d) consumatorul gaseste ca q1 si q 2 sunt echivalente si deci ii sunt indiferente. 1) a+b+c; 2) a+b+d; 3) b+c+d;
Problema 20. Relatia de on – saturatie (cel mai mare este preferat celui mai mic) presupune:
a) daca in ambele cosuri sunt aceleasi continuturi de bunuri, dar in unul din cosuri este o cantitate mai mare dintr-un bun q i , atunci devine preferat acest din urma cos; b) relatia este de indiferenta dat fiind faptul ca suplimentul de utilitate furnizat de cantitatea crescanda a unui bun q i este 0 in punctul de satietate.
Problema 21. Numim curba de indiferenta: a) multimea tuturor punctelor reprezentand diferite combinatii de bunuri care asigura acelasi nivel de satisfactie; b) multimea tuturor punctelor reprezentand diferite combinatii de bunuri care au acelasi cost de achizitie. Problema 22. Convexitatea curbelor de indiferenta in raport cu originea, punctul 0 reprezinta: a) o reflectare a cresterii ratei marginale de substitutie intre bunul A si bunul B; b) o reflectare a descresterii ratei marginale de substitutie intre bunul A si bunul B; Problema 23. Orice punct care nu se afla pe curba de indiferenta, inseamna mai multa utilitate daca el se afla in stanga curbei si mai putina utilitare daca se afla in dreapta curbei. Adevarat sau fals . Problema 24. Curbele aflate in dreapta oricarei alte curbe de indiferenta sunt preferate de consumatori tuturor celorlalte curbe. Adevarat sau fals. Problema 25. Multimea punctelor descrise de cheltuielile maxime pe care consumatorul le poate efectua pentru cumpararea diferitelor cantitati x si y din bunurile A si B reprezinta linia bugetara: a) punctele aflate sub linia bugetara reprezinta combinatii de produse A si B ce se pot cumpara sub limita disponibilitatilor bugetare; b) punctele aflate deasupra liniei bugetare reprezinta combinatii de produse A si B ce se pot cumpara sub limita disponibilitatilor bugetare. Problema 26. O combinatie de produse, reprezentata de curba de indiferenta aflata sub dreapta bugetara, inseamna:
a) cumparaturile depasesc posibilitatile finaciare; b) o folosire necorespunzatoare a disponibilitatilor financiare.
Problema 27. Pe aceeasi curba de indiferenta, in limitele resurselor disponibile, satisfactia maxima se obtine: a) intr-un punct aflat deasupra dreptei bugetare; b) in punctul de tangenta al dreptei bugetare cu curba de indiferenta. Problema 28. In cazul in care venitul consumatorului creste, preturile produselor A si B raman neschimbate: a) linia bugetara se va deplasa spre stanga; b) linia bugetara se va deplasa spre dreapta; Problema 29. Punctul de echilibru al consumatorului este punctul de tangenta dintre linia bugetara si curba de indiferenta. Adevarat sau fals. Problema 30. Punctul de echilibru al consumatorului este punctul in care are loc alegerea optima a produselor in limita venitului. Adevarat sau fals. Problema 31. Coeficientul de elasticitate a cererii (consumului) in raport cu venitul: a) reprezinta marimea variatiei relative a cererii unui anumit produs sau grupa de produse ( ∆x x ) raportata la variatia relativa a venitului ( ∆v v ); b) este raportul dintre cresterea cererii si cresterea venitului, semnificand numarul de procente cu care se modifica cererea (consumul) la un procent de crestere sau scadere a venitului; c) reprezinta raportul dintre variatia cererii ( ∆Q ) fata de cantitatea initiala ceruta Q si variatia pretului ( ∆P ) fata de pretul initial P; 1) a+b; 2) a+c; 3) b+c;
Problema 32. La schimbarea pretului unui produs, consumatorul isi deplaseaza starea sa de echilibru a) pe curba de consum in raport cu venitul (curba Engel); b) pe curba de consum in raport cu pretul (curba cererii).
Problema 33. Cererea este normala: a) cand coeficientul de elasticitate in raport cu pretul are valoare pozitiva ( E p > 0 ); b) cand coeficientul de elasticitate in raport cu pretul are valoare negativa ( E p < 0 ).
Problema 34. Daca cererea se caracterizeaza prin datele de mai jos, care este tipul elasticitatii? ∆p = c1 ⇒ ∆q=c2 c1 → 0
c 2 → −∞
E q p → −∞ a) cererea este relativ elastica; b) cererea este perfect elastica.
Problema 35. Daca cererea se caracterizeaza prin datele de mai jos, care este tipul elasticitatii? ∆p = c1 ⇒ ∆q=c 2 c1 > 0 c1 < c 2
c2 <0 E q p ∈ ( −∞, −1)
a) cerere relativ elastica; b) cerere perfect elastica.
Problema 36. In conditiile in care pretul mediu la produsul „cartof”, pe piata agroalimentara a orasului Blaj, a crescut cu 5%, cantitatea vanduta spre populatie a scazut de la 15000 tone la 10000 tone. Elasticitatea cererii in raport cu pretul, pentru produsul „cartof”, este: a) perfect elastica; b) relativ elastica. Problema 37. Cererea pentru produsul „x” se caracterizeaza prin urmatoarele date:
∆p = c1
⇒
c1 > 0
∆q = c 2 c2 < 0
c1 > c2 si E q p ∈ ( −1;0 ) Care este tipul elasticitatii?: a) cerere relativ elastica; b) cerere relativ inelastica.
Problema 38. Cererea este cu elasticitate unitara daca: a) E p = 0 ; b) E p = −1 ; c) E p = 1 .
Problema 39. Cererea pentru un produs este perfect elastica daca: a) E p → −∞ ; b) E p → 0 ;
Problema 40. Cererea pentru un produs este perfect inelastica, rigida cand: a) Agentul economic nu manifesta nici o sensibilitate fata de cresterea sau diminuarea preturilor; b) E p → −∞ ; c) d) 1) 2) 3) 4) 5)
Agentul economic manifesta o mare sensibilitate; Ep = 0 . a+b; a+c; a+d. b+c; b+d.
Problema 41. Cererea este anormala (paradoxul lui Giffen): a) coeficientul de elasticitate in raport cu pretul are valoare pozitiva E p > 0 ; b) reducerea pretului atrage dupa sine scaderea cererii la bunurile de consum; c) coeficientul de elasticitate in raport cu pretul are valoare negativa E p < 0 ;
d) cresterea preturilor atrage dupa sine cresterea cererii (fenomenul de snobism). 1) a+b; 2) a+c; 3) a+d; 4) b+c; 5) c+d.
Problema 42. Pe piata agroalimentara a orasului Blaj, pretul mediu pentru un kilogram fasole boabe a crescut fata de septembrie anul trecut, 5 lei la 7 lei. Corespunzator, cantitatea livrata populatiei s-a diminuat de la 2 tone la 1,2 tone. Cererea pentru acest produs este: a) cerere relativ elastica; b) cerere cu elasticitate unitara; c) cerere relativ inelastica. Problema 43. In trimestrul I, pretul/kg de mere, pe piata agroalimentara a orasului Blaj, a crescut de la 2 lei/kg la 3 lei/kg. Corespunzator acestei cresteri, cantitatea livrata populatiei s-a diminuat de la 15000 tone la 10000 tone. Caracterizati elasticitatea cererii in raport cu pretul pentru produsul „mere”. a) Cerere relativ inelastica; b) Cerere relativ elastica. Problema 44. Cererea pentru un produs, pe orizontul supus analizei, se caracterizeaza prin datele: ∆p = c1 ⇒ ∆q = c 2 c1 → ∞
c2 = 0
Eq p = 0 a) Cerere perfect elastica; b) Cerere perfect inelastica.
Problema 45. Fata de semestrul trecut, in conditiile in care, pe piata agroalimentara a orasului Blaj, pretul mediu la produsul „cartof” a crescut cu 4 %, livrarile spre populatie au crescut cu 6%. Elasticitatea cererii, in raport cu pretul, pentru produsul „cartof”: a) Este anormala;
b) Este perfect inelastica; c) Este perfect elastica.
Problema 46. Cererea pentru produsul „x”, comparativ cu semestrul anterior, se caracterizeaza prin urmatoarele date: ∆p = c1 >0 ∆q = c 2 > 0
Cum puteti caracteriza cererea?: a) Cererea este anormala; b) Cererea este normala.
Capitolul 2 - TEORII FUNDAMENTALE ŞI MODELE GLOBALE PRIVITOARE LA COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI Problema 1. Printre cele mai cunoscute modele referitoare la studierea comportamentului consumatorului se numara: a) Modelul Freudian; b) Modelul Smith; c) Modelul Marshallian; d) Modelul Hobbesian; 1) a+b+c; 2) a+c+d; 3) b+c+d. Problema 2. Teoria lui Marshall porneste de la conceptul de: a) teorie a invatarii; b) teorie psihanalitica; c) utilitate marginala. Problema 3. Metoda lui Marshall examineaza efectul modificarii unei singure variabile: a) venitul consumatorului; b) pretul; c) cantitatea ceruta.
Problema 4. Modelul Pavlonian este un model de comportament al consumatorului care are la baza: a) teoria invatarii; b) utilitatea marginala; c) teoria psihanalitica. Problema 5. Impulsurile sunt: a) rezultatul actiunii unor stimuli mai slabi; b) nevoi, motive, aspiratii, preferinte ale unor stimuli puternici asociati individului; Problema 6. Sugestiile sunt: a) rezultatul actiunii unor stimuli mai slabi, caracteristici mediului si individului care decid cu privire la modul in care reactioneaza consumatorul; b) nevoi, motive, aspiratii, preferinte ale unor stimuli puternici asociati individului. Problema 7. Reactia este: a) rezultatul actiunii unor stimuli mai slabi, caracteristici mediului si individului care decid cu privire la modul in care reactioneaza consumatorul; b) nevoi, motive, aspiratii, preferinte ale unor stimuli puternici asociati individului; c) raspunsul corespunzator configuratiei de sugestii. Problema 8. Modelul Freudian al comportamentului consumatorului este construit pornind de la: a) teoria invatarii; b) teoria psihanalitica; c) utilitatea marginala. Problema 9. Pentru evaluarea atitudinilor, psihologia sociala a stabilit un sistem de indici, printre care: a) directia, cultura, emergenta; b) emergenta, forta, subcultura. directia; c) directia, forta, centralitatea, emergenta; d) forta, directia, cultura, subcultura.
Problema 10. Potrivit modelului Veblenian, nivelurile la care societatea influenteaza comportamentul consumatorului sunt: a) cultura, clasele sociale, grupurile de apartenenta; b) cultura, subcultura, clasele sociale; c) clasele sociale, grupurile de apartenenta; d) cultura, subcultura, clasele sociale, grupurile de referinta, grupurile de apartenenta.
Capitolul 3 - PROCESUL DECIZIONAL DE CUMPĂRARE Problema 1. Aparitia nevoii nesatisfacute reprezinta…….faza a procesului decizional de cumparare a) a doua; b) prima; c) ultima. Problema 2. In starea de evaluare mintala a alternativelor: a) consumatorul sesizeaza ca exista o diferenta perceptibila, suficient de mare, intre modul in care ii este satisfacuta o anumita nevoie si modul in care el ar dori sa-i fie satisfacuta; b) consumatorul filtreaza informatiile achizitionate prin prisma structurii sale de valori si convingeri; c) consumatorul decide asupra comportamentului sau privitor la procesul decizional de cumparare. Problema 3. Rezultanta evaluarii este faza in care: a) consumatorul sesizeaza ca exista o diferenta perceptibila, suficient de mare, intre modul in care ii este satisfacuta o anumita nevoie si modul in care el ar dori sa-i fie satisfacuta; b) consumatorul filtreaza informatiile achizitionate prin prisma structurii sale de valori si convingeri; c) consumatorul decide asupra comportamentului sau privitor la procesul decizional de cumparare.
Problema 4. Aparitia nevoii nesatisfacute reprezinta faza in care: a) consumatorul sesizeaza ca exista o diferenta perceptibila, suficient de mare, intre modul in care ii este satisfacuta o anumita nevoie si modul in care el ar dori sa-i fie satisfacuta; b) consumatorul filtreaza informatiile achizitionate prin prisma structurii sale de valori si convingeri; c) consumatorul decide asupra comportamentului sau privitor la procesul decizional de cumparare. Problema 5. Procesul decizional de cumpararea: a) se incheie odata cu luarea deciziei de cumparara; b) nu se incheie odata cu luarea deciziei de cumparare, cuprinzand inca o faza, si anume evaluarea post-cumparare. Problema 6. Deciziile de cumparare se impart in: a) decizii programate si neprogramate; b) decizii de marketing; c) decizii rationale si irationale. Problema 7. Deciziile programate: a) au un caracter repetitiv; b) se refera la situatii noi; c) sunt decizii de rutina; d) sunt nestrucurate; 1) a+c+d; 2) a+c; 3) b+c+d. Problema 8. Deciziile neprogramate: a) sunt decizii de rutina; b) se refera la situatii noi; c) au implicatii de ordin financiar sau psihologic; d) sunt nestructurate; e) au caracter repetitiv; 1) a+d+e;
2) c+d+e; 3) b+c+d.
Capitolul 4 - INFLUENŢE DIRECT OBSERVABILE ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI Problema 1. Categoriile de factorii care influenteaza comportamentul consumatorului sunt: a) factori sociali, factori politici, factori demografici; b) factori demografici, factori economici, factori specifici mix-ului de marketing, factori sitiuationali; c) factori economici, factori demografici, factori sociali, factori politici. Problema 2. Variabilele specifice mix-ului de marketing sunt: a) Produs, pret, cantitate, distributie; b) Produs, pret, distributie, promovare; c) Venit, cantitate, pret, promovare. Problema 3. Influentele consumatorilor sunt influente: a) Direct observabile; b) Influente deduse.
factorilor
mix-ului
de
marketing
Problema 4. Influentele de natura endogena sunt: a) Influente direct observabile; b) Influente deduse. Problema 5. Influentele de natura exogena sunt: a) Influente deduse; b) Influente direct observabile. Problema 6. In categoria influentelor de natura endogena se includ: a) Perceptia, familia, clasa sociala, subcultura; b) Invatarea, grupul de apartenenta, subcultura; c) Perceptia, motivatia, personalitatea, invatarea, atitudinea;
asupra
d) Motivatia, familia, invatarea, cultura.
Problema 7. In categoria influentelor de natura exogena se includ: a) Personalitatea, subcultura, familia, cultura; b) Familia, grupul de apartenenta, grupul de referinta, clasa sociala, cultura, subcultura;* c) Familia, motivatia, invatarea, cultura. Problema 8. Influentele direct observabile inseamna: a) Inluente de natura endogena si exogena; b) Factori demografici, economici, specifici mix-ului situationali.* Problema 9. Influentele deduse inseamna: a) Inluente de natura endogena si exogena; b) Factori demografici, economici, specifici situationali.
mix-ului
de
marketing,
de
marketing,
Capitolul 5 - INFLUENŢE DE NATURĂ ENDOGENĂ ŞI EXOGENĂ ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI. COMPORTAMENTUL EFECTIV Problema 1. Variabilele de natura psihologica ce definesc comportamentul consumatorului se mai numesc: a) Variabile exogene; b) Variabile endogene. Problema 2. Din randul variabilelor endogene, nu fac parte: a) Perceptia; b) Familia; c) Motivatia; d) Cultura; 1) b+d;
2) a+b; 3) c+d Problema 3. Perceptia reprezinta procesul prin care consumatorul receptioneaza, selecteaza, organizeaza si interpreteaza stimulii din mediul inconjurator. Adevarat sau fals.
Problema 4. Dupa ce inputurile senzoriale au fost filtrate prin receptorii senzoriali si pragurile critice, ele devin: a) reactii; b) motivatii; c) senzatii. Problema 5. Cele mai importante caracteristici ale inputului senzorial care influenteaza selectia si filtrarea sunt: a) contrastul, atitudinea, motivele, culoarea; b) culoarea, contrastul, marimea, pozitia, inensitatea, miscarea; c) motivele, culoarea, atitudinile, miscarea. Problema 6. Cei mai importanti factori interni ai senzatiei sunt: a) culoarea, motivele, marimea, atitudinile; b) culoarea, contrastul, motivele, adaptarea; c) atitudinile, asteptarile, motivele, gradul de cuprindere al atentiei, apararea perceptuala, adaptarea. Problema 7. Stereotipia reprezinta: a) tendinta indivizilor de a evalua o anumita carateristica a unui obiect in termenii impresieigenerale despre structura careia ii apartine obiectul; b) tendinta unui individ de a evalua alt individ pe baza impresiei despre grupul caruia acesta din urma ii apartine; Problema 8. Efectul halo reprezinta: a) tendinta indivizilor de a evalua o anumita carateristica a unui obiect in termenii impresieigenerale despre structura careia ii apartine obiectul; b) tendinta unui individ de a evalua alt individ pe baza impresiei despre grupul caruia acesta din urma ii apartine.
Problema 9. Invatarea reprezinta: a) acele trasaturi ale unui consumator care fac ca acesta sa aiba un comportament distinct de cumparare si de consum, în comparatie cu alti consumatori; b) o schimbarea observabila sau neobservabila în comportamentul unui consumator, datorata efectelor experientei, care conduce la cresterea probabilitatii ca un act comportamental sa fie repetat.
Capitolul 6 - MODELAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI Problema 1. Teoria si practica domeniului de modelare a comportamentului consumatorului a consacrat urmatoarele tipuri de modele de sinteza: a) fenomenologice, rationale, practice, irationale; b) fenomenoligice, logice, teoretice; c) Rationale, teoretice, practice; Problema 2. Modelele fenomenologice: a) Urmaresc sa portretizeze sub forma unor scheme logice, tipul si succesiunea deciziilor de cumparare; b) Reprezinta schematic, modul in care din actiunea combinata a variabilelor, rezulta, prin actiunea cumparatorului, un anumit model de cumparare; c) Au ca obiectiv reproducerea starilor mentale si emotionale prin care cumparatorii au trecut in procesul de efectuare a unei cumparaturi. Problema 3. Modelele logice: a) Urmaresc sa portretizeze sub forma unor scheme logice, tipul si succesiunea deciziilor de cumparare; b) Reprezinta schematic, modul in care din actiunea combinata a variabilelor, rezulta, prin actiunea cumparatorului, un anumit model de cumparare; c) Au ca obiectiv reproducerea starilor mentale si emotionale prin care cumparatorii au trecut in procesul de efectuare a unei cumparaturi. Problema 4. Modelele teoretice: a) Urmaresc sa portretizeze sub forma unor scheme logice, tipul si succesiunea deciziilor de cumparare;
b) Reprezinta schematic, modul in care din actiunea combinata a variabilelor, rezulta, prin actiunea cumparatorului, un anumit model de cumparare; c)Au ca obiectiv reproducerea starilor mentale si emotionale prin care cumparatorii au trecut in procesul de efectuare a unei cumparaturi.
Capitolul 7 - COORDONATE GLOBALE ALE STUDIERII COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI Problema 1. Categoriile de informatii necesare studierii comportamentului consumatorului trebuie sa permita caracterizarea unor aspecte cum sunt: a) Comportamentul prezent, comportamentul viitor, comportamentul trecut; b) Comportamentul viitor, comportamentul prezent, caracteristicile consumatorilor; c) Comportamentul trecut, comportamentul programat, motivatia cumpararii sau necumpararii, atitudinile consumatorilor, caracteristicile consumatorilor. Problema 2. Comportamentul trecut raspunde la intrebari precum: a) Ce s-a cumparat?; b) De ce se cumpara?; c) Ce sortimente se prefera?; d) Cine a cumparat?; e) Cat de mult a cumparat?. 1) b+d+e; 2) a+c+d; 3) a+d+e; Problema 3. Motivatia cumpararii sau necumpararii raspunde la intrebari precum: a) cum se cumpara?, de ce se cumpara?, ce intentii de cumparare exista?; b) de ce se cumpara?, cum se cumpara?, de ce nu se cumpara?; c) ce s-a cumparat, cum se cumpar?, din ce magazine?. Problema 4. Informatiile de teren, dupa perioada de timp la care se refera, sunt:
a) in magazine, permanente, in cuvinte; b) in expresie valorica, periodice, permenente; c) permanente, periodice, de o singura data.
Problema 5. Informatiile de birou, dupa purtatorul de informatii, sunt: a) in expresie valorica, din evidentele statistice, din studii; b) din evidentele statistice, din cele financiar-contabile, din cele tehnicooperative, din studii; c) in expresie fizica, din evidentele contabile, din evidentele statistice. Problema 6. Cercetarea indirecta: a) este relativ usor de realizat; b) se bazeaza pe informatii culese direct de la consumatori; c) antreneaza costuri relativ ridicate; d) antreneaza costuri relativ scazute; e) nu necesita personal strict calificat; 1) a+c+e; 2) b+d+e; 3) a+d+e; 4) c+d+e. Problema 7. Cercetarea directa: a) nu necesita personal calificat; b) necesita folosirea unui personal de specialitate; c) este usor de realizat; d) presupune aplicarea unor metode si tehnici specifice; e) antreneaza costuri relativ ridicate. 1) b+c+d; 2) b+d+e; 3) a+b+e.
Capitolul 8 - MODALITĂŢI PRACTICE DE STUDIERE A COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI – ABORDARE SISTEMATICĂ Problema 1. Care sunt tipurile de cumparatori: a) cumparator economic, cumparator rational, cumparator personalizat; b) cumparator economic, cumparator personalizat, cumparator cumparator apatic; c) cumparator rational, cumparator etic, cumparator economic.
etic,
Problema 2. Dimensiunile stilului de viata au fost grupate in jurul a urmatoarelor dimensiuni: a) atitudini, motivatii, opinii; b) activitati, motivatii, atitudini; c) activitati, interese, opinii; d) activitati, atitudini, motivatii, opinii, interese. Problema 3. La nivelul de baza al piramidei fidelitatii fata de marca se afla: a) cumparatorii care sunt satisfacuti cu produsul achizitionat; b) cumparatorul lipsit de fidelitate si complet indiferent fata de o marca anume; c) cumparatorii care sunt satisfacuti de un anumit produs;
Problema 4. La al doilea nivel al piramidei fidelitatii fata de marca se situeaza: a) cumparatorii care sunt satisfacuti cu produsul achizitionat; b) cumparatorul lipsit de fidelitate si complet indiferent fata de o marca anume; c) cumparatorii care sunt satisfacuti de performantele unui anumit produs. Problema 5. La al cincilea nivel al piramidei fidelitatii fata de marca se situeaza: a) cumparatorul lipsit de fidelitate si complet indiferent fata de o marca anume; b) cumparatorii care sunt satisfacuti de performantele unui anumit produs; c) cumparatorii fideli unei anumite marci, fara nici o rezerva.
Capitolul 9 - APLICAREA REZULTATELOR STUDIILOR COMPORTAMENTALE Problema 1. Intr-un micromodel: a) concentrarea se indreapta asupra pietei la nivel global si o trateaza ca un sistem total; b) fiecare entitate este tratata separat. Problema 2. Un macromodel: a) trateaza fiecare entitate separat; b) se concentreaza asupra pietei la nivel global si o trateaza ca un sistem total. Problema 3. Intr-un model comportamental: a) scopul principal consta in cunoasterea mecanismelor din „cutia neagra”; b) comportamentul consumatorului este reprezentat printr-o functie matematica de variabile incluse. Problema 4. Intr-un model de tip statistic: a) scopul principal consta in cunoasterea mecanismelor din „cutia neagra”; b) comportamentul consumatorului este reprezentat printr-o functie matematica de variabile incluse. Problema 5. Modelele bazate pe atitudini: a) deduc o legatura intre atitudini si comportamentul ulterior; b) folosesc ca intrari unele acte comportamentale. Problema 6. Modelele bazate pe comportament: a) deduc o legatura intre atitudini si comportamentul ulterior; b) folosesc ca intrari unele acte comportamentale.
