Comportamentul adaptativ Adrian Roşan Psihodiagnostic
Constructul de comportament adaptativ îndeplinește patru funcții esențiale în domeniul domeniul dizabilității intelectuale (!"#
limitările semni$cative la nivelul comportamentului comportamentului adaptativ % la care se adaugă limitările l imitările în funcționarea intelectuală înainte de v&rsta de ' ani % de$nesc de$nesc în mod operațional !#
se iau în vedere scorurile în ceea ce privește comportamentul adaptativ adaptativ în termeni de limitări semni$cative la nivel de abilități conceptuale% sociale și adaptativ)practice#
oferă un cadru de referință at&t pentru gra$cul dezvoltării abilităților adaptative% c&t și pentru stabilirea scopurilor educaționale și de reabilitare
reprezintă reprezintă o dimensiune esențială pentru înțelegerea multidimensională a funcționării umane #
!storic
! se măsura în termeni de competență socială % norme sociale % puterea de a)ți purta singur de gri*ă % adaptabilitatea la mediu % strategii de coping pentru cerințele vieții cotidiene și adaptare socială ( +reenspan și +ran$eld % ',,-" #
.n ',/, % 0eber introduce pentru prima dată conceptele de maturare % învățare și adaptare socială în cadrul criteriilor de diagnostic pentru ! % care de$nesc acum un singur concept % acela de comportament adaptativ #
Conceptualizarea lui 0eber ( ',/, % ',1' " și includerea comportamentului adaptativ în de$niția operațională a ! a creat nevoia de instrumente și teste de măsurare a acestui construct #
!storic
Principalul punct de referință în dezvoltarea de măsurători pentru acesta a fost proiectul susținut de !nstitutul 2ațional de 3ănătate 4entală% Asociația Americană pentru izabilități !ntelectuale și de ezvoltare % 3pitalul Parsons și 5raining Center din 6ansas#
Acest proiect a fost condus de 2ihira și colaboratorii și a culminat cu publicarea primului instrument standardizat de măsurare a comportamentului adaptativ și anume Adaptive 7ehaviour Chec8list ((2ihira% 9oster% 3hellhaas% : ;eland% ',1"#
Acesta a fost revizuit de două ori într)un interval de apro
=n alt obiectiv al cercetării lui 2ihira și colaboratorii a fost utilizarea informației prescriptive pentru a stabili
scopurile și programele recuperative .
Cercetări după ',1> .n ',?% 7ruinin8s % 5hurlo@ și +ilmore au identi$cat șase elemente comune ale de$nițiilor comportamentului adaptativ și anume (a" învățarea și performanțele abilităților necesare pentru a trăi în societate B (b" manifestarea comportamentelor conforme v&rstei și culturii individului B (c" funcționarea individuală a persoanei în legătură cu nevoile $zice și participarea socială B (d" abilitatea individului de a menține relații sociale B (e" natura developmentală a comportamentului adaptativ % inclusiv creșterea comple
.n urma analizelor factoriale efectuate de 3chaloc8 (',,,"B 5hompson% 4c+re@% și 7ruinin8s (',,,"% s)au remarcat patru factori constanți ai comportamentului adaptativ
(a" competențe $zice sau motorii % care implică abilități motorii $ne și grosiere % abilități de hrănire și utilizare a toaletei B
(b" abilități conceptuale % precum limba*ul e
(c" abilități sociale % precum prietenia % interacțiunea cu ceilalți% participare socială % înțelegere și raționamentB
d" abilități practice % precum activitățile casnice % îmbrăcatul % spălatul % prepararea m&ncării% etc#
3tructura factorială a comportamentului adaptativ ( abilități practice % conceptuale și sociale " a fost introdusă în cele mai recente ediții ale AA! și au fost operaționalizate după cum urmează
Abilități practice activități cotidiene % ocupaționale % utilizarea banilor % siguranță % sănătate % transport % rutine #
Abilități conceptuale limba* % citit și scris % noțiuni temporale și conceptual de număr #
Abilități sociale abilități interpersonale % responsabilitate socială % stimă de sine % urmarea regulilor % rezolvare de probleme% credulitateDnaivitate #
Instrumente de măsurare a comportamentului adaptativ
e$niția dizabilității intelectuale propusă în 34)/ precizează ca acest comportament adaptativ să $e măsurat folosind teste psihometrice % individualizate % standardizate și adaptate cultural
Instrumente de măsurare a comportamentului adaptativ
Scala de măsurare a comportamentului adaptativ – ediția a doua (Adaptive Behavior Scale—School, Second, dition (ABS!S"#$
Sistemul de evaluare al comportamentului adaptativ ( Adaptive Behavior Assessment S%stem—Second dition (ABAS!II"#
Scala de evaluare a comportamentului independent Scales of Independent Behavior— &evised (SIB!&$.
Scala de evaluare a comportamentului adaptativ 'ineland ( 'ineland Adaptive Behavior Scales ) Second dition, Sparro, Balla )i *icchetti, +-$.
Scala de măsurare a comportamentului adaptativ – ediția a doua (Adaptive Behavior Scale—School, Second, dition (ABS!S"#$
3e folosește la indivizii cu v&rsta între F și -' de ani# 3e compune din două secțiuni % una ce vizează comportamentul adaptativ și una ce se a
Sistemul de evaluare al comportamentului adaptativ ( Adaptive Behavior Assessment S%stem— Second dition (ABAS!II Acest instrument permite o"# măsurare
personalizată a comportamentului adaptativ pentru indivizi de la naștere p&nă la v&rsta de , de ani #
G
Gste singurul instrument care evaluează comportamentul adaptativ și în sistemul self) report și este foarte util pentru realizarea programelor se suport#
Scala de evaluare a comportamentului independent Scales of Independent Behavior— &evised (SIB!&$.
5he 3!7)R (7ruinin8s% Hoodcoc8% Heatherman şi 0ill% ',,1" este un instrument standardizat pe un eșantion reprezentativ din populația generală #
3e folosește pentru indivizii cu v&rste între F luni și > de ani și are trei forme ezvoltare timpurie ( F luni) ani "% 9orma de comprehensiune ( F luni)> ani " și 9orma scurtă # Cuprinde două secțiuni item ice evaluează comportamentul adaptativ și itemi ce vizează comportamentele problematice #
Scala de evaluare a comportamentului adaptativ 'ineland ( 'ineland Adaptive Behavior Scales ) Second dition, Sparro, Balla )i *icchetti, +-$.
3e utilizează penru indivizi cu v&rtse cuprinse între > și ,> de ani # G
.n concluzie % aceste patru instrumente de măsurare a comportamentului adaptativ se bazează pe măsurarea unor abilități adaptative speci$ce care reectă un model conceptual multidimensional al acestui tip de comportament#
Acest model include domeniile social% conceptual% social și practic# 9iecare dintre aceste instrumente sunt adecvate pentru evaluarea comportamentului adaptativ cu scopul de a con$rma sau in$rma un diagnostic de !#
A7A3 !!
.n Rom&nia a fost adaptat în anul ->'- de către ragoş !liescu şi aniela Iercellino ) Sistemul de evaluare al comportamentului adaptativ ( Adaptive Behavior Assessment S%stem—Second dition (ABAS!II " ai
cărui autori sunt Patti 0arrison şi 5homas Ja8land# Gvaluarea abilităKilor adaptative furnizează informaKii importante pentru diagnosticare% plani$carea terapiei sau a intervenKiei pentru persoanele cu dizabilităKi# 5ulburările pe care A7A3 !! le surprinde sunt înt&rzieri în dezvoltare% factori de risc biologici% traume craniene% autism% A0% tulburări de învăKare şi comportament% deprivare senzorială% dizabilităKi sau traume $zice% sănătate precară% dizabilităKi motorii% tulburări emoKionale% leziuni cerebrale% atac cerebral% demenKe% Alzheimer% tulburări legate de consumul de diverse substanKe% tulburări psihotice şi multiple dizabilităKi#
Implicații ale evaluării comportamentului adaptativ /n conte0t 1udiciar
o astfel de evaluare necesită un diagnostic retrospectiv% deoarece ! trebuie să se manifestat înainte de v&rsta de ' ani și astfel trebuie pus un astfel de diagnostic în retrospectivă dacă individul are v&rsta peste ' ani B atunci c&nd evaluăm o persoană încarcerată % nu)i putem observa comportamentul în comunitate % de aceea se apelează la respondenți % persoane din antura*ul individului % care pot oferi informații despre comportamentul retrospectiv al acestuia % înainte de încarcerare B nici unul dintre aceste instrumente de evaluare nu a fost standardizat folosind o metodologie retrospectivăB abiliatatea respondenților de a)și aminti cu e
Implicații ale evaluării comportamentului adaptativ /n conte0t 1udiciar
pentru selectarea celei mai bune metode de evaluare a comportamentului adaptativ % este nevoie de o responsabilitate profesională întruc&t implică con$rmarea sau in$rmarea unui diagnostic de !# Această responsabilizare implică utilizarea unui instrument de măsurare individuală a abilităților conceptuale % sociale și practice B centrarea pe observarea directă a comportamentului adaptativB alegerea corectă a respondenților % care să cunoască foarte bine ce implică conceptul de comportament adaptativ și să)l recunoască și % de asemenea % să)l cunoască foarte bine pe individul care este evaluat #
Implicații ale evaluării comportamentului adaptativ /n conte0t 1udiciar
folosirea unui instrument de măsurare a comportamentului adaptativ care a fost standardizat pe un eșantion cu aceeași v&rstă și cultură ca persoana evaluatăB
interpretarea corectă a scorului $nal % țin&nd cont de eroarea standard de măsurare % limitele instrumentului utilizat și alți potențiali factori care interferează cu procesul de evaluare#
.n acest &ela2ia constructului adaptativ sens% 5asseLde şi comportament alKii (->'-" consideră că arcu $ modelele ale competen2ei posibilemultidimensionale două opKiuni ('"# aplicarea unui model al personale competenKei personale în de$niKia funcKională a
dizabilităKii% incluz&nd aici şi dizabilităKile intelectuale# e e>1" şi +reenspan şi riscoll (',,?" au propus un model în cadrul căruia constructul de competenKă personală include patru domenii competenKa $zicăB competenKa emoKională (temperament% caracter şi inteligenKa socială"% competenKa cotidiană (inteligenKa socială% inteligenKa practică şi inteligenKa conceptualăD!M" şi competenKa academică (inteligenKa conceptuală şi limba*ul"#
Acest model a fost uşor modi$cat de către 5hompson şi colegii (',,," şi 5hompson si HehmeNer (->>" care au luat în considerare patru factori care stau la baza competenKei personale competenKa $zică% inteligenKa conceptuală% inteligenKa practică şi inteligenKa socială# (-"# a doua opKiune este str&ns relaKionată cu cele două modele ale competenKei personale descrise şi ar plasa constructul de comportament adaptativ şi inteligenKă într)un model tripartit al inteligenKei adaptative (+reenspan% ->>1B 4athias şi 2ettelbec8% ',,-" sau în cadrul unui model tripartit al competenKei personale care să includă deprinderile conceptuale% sociale şi practice (3chaloc8% ->>1"#
.n cadrul acestui ultim model% inteligenKa conceptualăD!M este considerată o măsură standardizată a deprinderilor conceptruale (3chaloc8% ',,,"# 9iecare dintre aceste două opKiuni necesită dezbateri consistente% studii empirice e
Controverse e e
mentală generală care printre alte lucruri implică şi capacitatea de raţiona, de a planifca, de a rezolva probleme, de a gândi abstract, de a înţelege idei complexe, de a învăţa repede şi de a învăţa din experienţă
(ArveN şi alKii% ',," ar $ utilă o conceptualizare mai largă a inteligenKei care să includă şi acea parte a de$niKiei curente a comportamentului adaptativ care cuprinde „deprinderile care au ost învăţate şi perormate în viaţa cotidiană” O
Controverse J altă întrebare strict relaKionată cu subiectul este c&t de relevant şi c&t de util este să facem distincKia între performanKa ma
5endinKa de a încorpora conceptul de comportament adaptativ în cadrul unui model tripartit al competenKei personale ar putea stimula dezvoltarea unei noi generaKii de instrumente standardizate care să identi$ce indicatorii sociali relevanKi% precum şi măsurătorile asociate ale deprinderilor conceptuale% sociale şi practice pe care persoanele le pun în lucru în cadrul vieKii cotidiene
Controverse
3e pune problema dacă o de$niKie psihometrică a inteligenKei este aplicabilă şi în cazul comportamentului adaptativ# .n sens larg% inteligenKa se consideră a urma întotdeauna o distribuKie apro
;a nivelul simKului comun% ma*oritatea dintre noi cunoaşte persoane care sunt e
Controverse Comportamentul adaptativ reectă abilități uzuale% pe care le posedă ma*oritatea oamenilor și pe care și le dezvoltă p&nă la v&rsta adultă # 3e consideră că un scor total care este cu două unități sub medie indică un de$cit semni$cativ în dezvoltare # .n cazul copiilor % trebuie să raportăm totul la v&rsta de achiziție a unor comportamente speci$ce # e e
