Protectia consumatorului Cosmetice

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Protec Protecția consum consumato atorul rului ui priv privind ind produsele cosmetice

Studente:Lupu Andreea Manoliu Ștefana Popez Ioana Zaharia Iulia Specializarea Marketing Grupa 8103

1

Cuprins

Capitolul 1.Motivaţia temei alese şi obiectivele propuse.............................. ..................................... ............... ............... ....... 3 Capitolul 2.Aspecte conceptuale privind produsele cosmetice............................................ ............................................44 2.1.Consumatorii/produ 2.1.Consumat orii/produse se cosmetice/ingred cosmetice/ingrediente iente toxice................................. ........................................ ............... ..........4 2.2.Clasificarea produselor cosmetice ................................................... ............................................................ ................ .............. .......... ... 5 2.3.Pia 2.3.P iața produsel produselor or cosmetice cosmetice în Român România ia.................................................................... ....................................................................99 2.4.Metod 2.4.M etodee de obținer ineree a produselor produselor cosmet cosmetice ice............................................................ ............................................................11 11 Capitolul 3. Date statistice privind consumul de produse cosmetice................................. .................................18 18 3.1. Scurt istoric................................................. ............................................................................................. .................................................... ............... .........18 18 3.2.Ev 3.2 .Evol oluuția în tim timpp a cosm cosmeti eticel celor/ or/ten tendin dințe................................................................ ...............................................................20 20 3.3.Consu 3.3.C onsumul mul naționa ional/in l/interna ternaționa ionall de de produ produse se cosm cosmetice etice ......................................... .........................................23 23 3.4. Cadrul Cadrul juridi juridicc la nivel naționa ional/eu l/europe ropean an ............................................................... ...............................................................32 32 Capitolul 4.Efectele cosmeticelor asupra consumator consumatorului ului......................................... ................................................. ........34 34 4.1.Agenţi care acţionează asupra ţesuturilo ţesuturilorr........................................... .................................................. ............... .............. ...... 35 4.2.Substanţe chimice folosite ca ingrediente cosmetice cu efect nociv asupra organismului organismul ui................................................ ......................................................................................... ................................................ .............. ............... ........... ...37 37 4.3. Analiza chimică a produselor cosmetice................................................... ................................................................. ..............40 40 CAPITOLUL 6. CONCLUZII ŞI PROPUNERI............................................... ......................................................... ................ ...... 55

2

Capitolul 1.Motivaţia temei alese şi obiectivele propuse  Ne-am ales să dezbatem tema „Protecț ia consumatorului consumatorului Privind produsele cosmetice”, deoarece este o categorie de produse folosită la nivel mondial. În general, în lume, o persoană foloseşte zilnic nouă feluri de produse cosmetice însă nimeni nimeni nu se preocupă preocupă care este compoziţia compoziţia acestora acestora sau cât de mult afectează afectează în timp folosirea aproape zilnică a acestor produse. Cu toţi avem încredere în spiritul responsabil al producătorilor şi credem că reglementările existente şi autorităţile de control ne protejează.  Numai că realitatea este alta, reglementările sunt slabe şi lasă loc de interpretare, iar în  produsele folosite de noi pot exista numeroase substanţe periculoase pentru sănătate. Efectele secundare dăunătoare sunt luate în seamă şi analizate serios de autorităţi doar  după mulţi ani de la desfacerea în comerţ a produselor cosmetice.  Ne propunem să informăm informăm consumatorul consumatorul despre efectele apărute ulterior ulterior achizi ționării de  produse cosmetice contrafăcute și de asemenea să-i informăm despre cum se pot feri de aceste produse falsificate printr-o bună deosebire de cele c ele originale.

3

Capitolul 2.Aspecte conceptuale privind produsele cosmetice

2.1.Consumatorii/produse cosmetice/ingrediente toxice Consumatorul Definiţia dată în articolul 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21 din 21/08/1992 (în versiunea consolidată la data de 27.12.2008 şi care este în vigoare) este următoarea: „consumator – orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale. Consumatorul se regăseşte, independent de modul în care este reglementat de lege, în fiecare dintre noi. Modul actual de organizare a societăţii, specializarea deosebită intre diversele ramuri ale economiei,  profesionalizarea prestaţiilor de orice fel, determină şi ne obligă pe fiecare dintre noi să devenim consumatori. Viaţa noastră se desfăşoară de altfel, prin încheierea unor contracte cu diverşi furnizori sau prin simpla utilizare de bunuri sau servicii când de exemplu sunt  procurate de alţii. Conturarea noţiunii de consumator este astfel prioritară în orice demers care are drept scop să analizeze cadrul legal al protecţiei de care beneficiază consumatorul. Fără îndoială, termenul a fost consacrat de economişti. Ei au analizat consumatorul  pentru a vedea ce nevoi are şi pe ce ar fi dispus să îşi cheltuie banii. Au creat produse şi servicii în consecinţă. Din ce în ce mai multe şi mai variate, însă nu neapărat mai bune.

Produse cosmetice Produse cosmetice și de parfumerie sunt amestecuri de substanțe chimice naturale sau sintetice, care se folosesc în scopul ingrijirii corpului omenesc, în vederea asigurării mentinerii echilibrului fiziologic și a stării de sănătate corespunzatoare. Denumirea lor derivă de la cuvantul grecesc “Kosmeticos”,ce înseamnă igiena pielii. Progresele stiintei și tehnicii au precizat și fundamentat factorii care intervin in fizilogia  pielii.Acesta a determinat o lărgire a gamei de materii prime și implicit a sortimentelor  care să acopere necesitățile de utilizare.Trebuie remarcat faptul că produsele cosmetice și de parfumerie sunt folosite pentru organismul sănătos.Deci,cosmetica se bazeaza pe igienă și estetică.

4

Cosmetica fiziologică bazată pe îngrijirea pielii, feţei, corpului, a părului etc., pentru a le asigura funcții de nutriție și dezvoltare normală. Cosmetica decorativă  bazată pe obținerea unui aspect cat mai plăcut,curat și atrăgător.Tehnologia obținerii produselor cosmetice și de parfumerie constă în procese de condiționare.

Ingrediente toxice "Teoretic, nu există produse cosmetice care să ne pună sănătatea în pericol. Cu condiţia să le folosim moderat şi să le aplicăm doar în zonele pentru care sunt destinate, pentru a evita neplăcerile", atrage atenţia medicul Viviana Iordache. Anumite substanţe din compoziţia unor  cosmetice pot cauza alergii. Dintre substanţele din produsele cosmetice care pot  provoca alergii amintim un conservant foarte toxic, chleoroacetamide, poate cauza atât alergii, cât şi iritaţii, boli ale aparatului reproducător. Acest conservant se găseşte în gelul de duş, şampon şi balsam de păr. Mai periculos decât acest conservant este antioxidantul BHA, existent în compoziţia multor produse cosmetice. Acesta poate cauza cancer şi probleme ale sistemului imunitar. Are un efect toxic, în special asupra sistemului endocrin. Poate fi găsit în mascară, fond de ten, creion dermatograf, creme cu efect anti-îmbătrânire. În vopselele de păr se găseşte substanţa phenylendiamine, care poate cauza alergii  puternice, arsuri, cicatrice şi boli ale sistemului nervos. Tot în vopselele de păr se găseşte şi persocinolul. Acesta este un iritant puternic pentru piele, având efect toxic asupra ţesuturilor. Methylparaben se numeşte ingredientul cosmetic declarat periculos de către Uniunea Europeană. Se găseşte în special în cremele cu factor de protecţie solară ridicată şi în cele hidratante. Este de evitat pentru că poate cauza alergii şi este toxic pentru ţesuturi şi organele interne, întrucât este complet absorbit prin piele.

2.2.Clasificarea produselor cosmetice Pentru clasificarea produselor cosmetice, ca și în alte domenii ale tehnologiei chimice, sunt utilizate următoarele criterii, și anume: modul de întrebuințare și efect, modul de  prezentare etc.; însă cel mai frecvent întâlnit este modul de clasificare în funcție de finalitate și respectiv de scopul utilizării – scopuri de fapt pentru care sunt create toate  produsele cosmetice.

5

A. Produsele de igienă 1. Săpunurile de toaletă, spumante şi şampoane de baie - conţin substanţe grase (78-80%) şi apă (aprox.14%) a. Săpunurile de toaletă: - gama sortimentală: - săpunuri de toaletă obişnuite - săpunuri de toaletă fine şi extrafine - săpunuri medicinale şi dezodorizante: - săpun cu sulf 10% - săpun cu borax 2% - săpun cu gudron de fag 5% - săpun special cu vitamina - săpunuri transparente cu alcool -> pentru tenuri grase - săpunuri pentru copii (materii prime de calitate excepţională) - săpunuri dezodorizante (pt. îndepărtarea florei microbiene nocive la nivelul pielii) b. Spumante: - pe bază de detergenţi cu putere mare de spumare + extracte de nămol sau  plante c. Şampoane: - concentraţie redusă de detergenţi 2. Săpunuri şi creme de ras - săpunurile de ras sunt obţinute din săpun superior obişnuit cu adaos de ulei de cocos - cremele de ras sunt pe bază de glicerină - se clasifică în: - spumoase - nespumoase (conţin: acid stearic, ulei de cocos, parafină) 3. Produse pentru îngrijirea gurii  Pasta de dinţi – suspensie de substanţe abrazive într-un gel aromatizant - conţinut de bază: - glicerină - agenţi de spumare - peroxid de magneziu – pentru albirea dinţilor  - compuşi de aluminiu – combaterea cariilor  - agenţi de îndulcire şi aromatizanţi – îmbunătăţirea gustului - chelatizanţi – împotriva depunerii tartrului - clasificare sortimentală: - pastă de dinţi cu florură de Na - pastă de dinţi cu fosfaţi - pastă de dinţi pentru fumători 4. Deodorante şi antisudoripante

- pentru combaterea transpiraţiei - conţinut: substanţe bactericide, extracte din diferite plante şi substanţe chimice  protectoare - rolul – de a facesă scadă pH-ul pielii şi de a reduce secreţia glandelor sudoripare - produse din această categorie: - loţiuni, - spray-uri, - emulsii, - pudre,

6

- creme. B. Produse cosmetice propriu-zise

1. Produse pentru îngrijirea părului  - şampoane – sub formă lichidă, cremă sau praf  - balsamuri pentru condiţionarea părului -vopsele - lacuri fixative – soluţii de polimeri sintetici pentru menţinerea formei -loţiuni

2. Produse pentru îngrijirea pielii şi înfrumuseţarea ei  Cremele cosmetice = preparate semifluide care au rolul de a suplini lipsa grăsimii naturale a pielii, de a îndepărta substanţele de secreţie şi de a restabili mediul acid optim al acesteia, contribuind la îndeplinirea fucţiilor sale. - Gama sortimentală: - după compoziţia de bază: - pe bază de ceară de albine (coldcreme) - pe bază de lanolină - pe bază de stearaţi - pe bază de vaselină - pe bază de substanţe vegetale grase - după structura fizică: - creme de tipul emulsie de ulei în apă U/A - creme de tipul emulsie de apă în ulei A/U - creme de tipul emulsie complexă - după conţinutul în grăsimi: - creme uscate – 1-17 % subst. grase - creme semigrase – 18-33 % subst. grase - creme grase – cu peste 33 % subst. grase - după tipul de ten pentru care au fost fabricate: - creme pentru ten gras - creme pentru ten normal - creme pentru ten uscat - creme pentru ten gras şi normal - creme pentru ten uscat şi normal - creme pentru ten sensibil şi hipersensibil - creme pentru toate tipurile de ten - după destinaţia lor: - creme pentru adulţi (pentru faţă, mâini, ochi, corp) - creme pentru copii - după scopul (efectul) în utilizare: - creme demachiante - creme nutritive - creme antirid - creme hidratante - creme emoliente - creme cheratolitice

7

- creme terapeutice (calmante, antiacneice, anticelulitice etc.) - creme pentru masaje - creme antisolare şi pentru bronzare - creme pentru scopuri speciale (pt. albire etc.) - Pudrele – produse pentru protejarea epidermei şi înfrumuseţare - conţin: - corpul pudrei (talc, caolin, CaCO 3, MgCO3, amidon de orez, de grâu, ZnO, TiO) - coloranţi naturali (carmin, lemn de santal) şi sintetici (rodamină, fluxină) - compoziţie de parfum - substanţe grase pentru protecţia tenului (lanolină, ulei de fazolină) - Farduri – produse pentru colorarea

tenului şi înfrumuseţare - gama sortimentală: - farduri de obraz - rujuri din: ceară de albine, ulei de vaselină, compoziţie de  parfumare, coloranţi - farduri pentru gene - farduri pentru pleoape.

3 Produse antisolare şi pentru bronzare - produsele antisolare au rolul de a absorbi razele solare ce provoacă insolaţia simultan cu  permiterea trecerii razelor pentru bronzare UV filtrâd razele ce produc înroşirea pielii - conţinut: lanolină, stearină, ueli de vaselină, alcool etilic, Al(OH) 3, alţi alcooli - forme de prezentare: apă în ulei, emulsii, loţiuni, uleiuri 4. Produse pentru îngrijirea şi înfrumuseţarea mâinilor  - au rol igienic şi estetic - prezentate sub diferite forme: soluţii apoase, emulsii, geluri, creme - lacurile de unghii – obţinute din esteri celulozici C. Produse de parfumerie - sunt substanţe mirositoare în general dizolvante în amestec cu alcool etilic - sortimentul se caracterizează după: - compoziţia de parfum specifică – reţetă specifică - cantitatea de parfum în compoziţie (în g/l produs) - concentraţia alcoolului în care se dizolvă - culoare - Produse de parfumerie: - ape de colonie – alcool 60-70%, 5-20 g/l ulei volatil - ape de toaletă – alcool 60-70%, 20-30 g/l ulei volatil - parfum – alcool 80-90% , 5-150 g/l ulei volatil - parfumuri pentru toaletă

8

2.3.Piaț a produselor cosmetice în România Piaţa produselor cosmetice din România poate fi caracterizată la ora actuală ca fiind o piaţă concurenţială, elastică şi încă în curs de dezvoltare, în care produsele sunt furnizate atât de producătorii interni, de marile companii internaţionale cât şi de firme „no name” ale căror produse au o calitate scăzută, sunt neconforme cu prevedeile legale, dar al căror succes se bazează pe preţuri mici şi pe lipsa de educaţie în domeniul cosmetic a multor consumatori. Ponderea acestor produse este din ce în ce mai mică, iar studiile de piaţă demonstrează tendinţa de achiziţie a produselor cu preţuri medii sau medii spre ridicate. O dovadă în acest sens, o constituie şi faptul că, dacă pe anumite segmente vânzarea în volum a scăzut, vânzările în valoare au crescut cu 10%-20 %. Piaţa produselor destinate îngrijirii mâinilor şi corpului este o piaţă în formare, care va creşte odată cu creşterea nivelului de informare şi educare al consumatorului, creşterea  puterii de cumpărare şi în mod special, prin campaniile de promovare şi informare declanşate de jucătorii din piaţă. Produsele de îngrijire a mâinilor şi corpului, sunt percepute de către consumatorul român ca fiind caracterizate de sezonalitate, consumul de produse anticelulitice, se măreşte semnificativ în timpul primăverii şi al verii, iar cel de îngrijire a mâinilor în timpul iernii.Piaţa romanesca a produselor de îngrijire a feţei este o piaţă eterogenă, intens concurenţială, pe care atât companiile multinaţionale cu nume sonore şi forţă financiară mare, cât şi producătorii interni, îşi construiesc poziţii tot mai puternice, fac eforturi pentru a atrage şi a fideliza un număr cât mai mare de consumatoare. Consumatorul pe această piaţă, este consumator informat şi educat, care îşi cunoaşte foarte bine aşteptările faţă de produs, deosebit de atent la calitatea şi prezentarea acestuia, a locului de unde îl va achiziţiona şi la raportul beneficiu-marca-preţ. Dezvoltarea  pieţei produselor de îngrijire a tenului, va fi stimulată de creşterea puterii de cumpărare, de dezvoltarea reţelelor noi de distribuţie, care încep să concentreze volume de vânzări importante şi de tendinţa din ce în ce mai mare a bărbaţilor de a folosi creme de îngrijire facială. Segmentul produselor de îngrijire a părului este dominat de şampoane a căror piaţa sa dezvoltat foarte mult în ultimii trei ani, devenind extrem de sofisticată şi fragmentată, cu o mare varietate de sortimente create special pentru a răspunde necesităţilor speciale. Piaţa produselor de styling este o piaţă în formare care se dezvoltă pe două direcţii majore respectiv,segmentul de produse moderne ce asigură fixare cât mai puternică şi strălucire foarte mare şi segmentul produselor clasice, care pe lângă beneficiul clasic de coafare, deţin şi beneficiul de îngrijire, de menţinere şi îmbunătăţire a calităţii părului. Segmentul destinat tratamentului firului de păr, este dominat de balsamuri, a căror piaţă este mult mai concentrată decât a şampoanelor şi este dominată de companiile internaţionale. Piaţa vopselelor de păr s-a caracterizat printr-o creştere constantă, atât din punct de vedere al volumului, cât şi a valorii acesteia, dar în comparaţie cu alte ţări europene, are sezonalitate pronunţată, fiind marcată de anotimpuri sau sărbători religioase.

9

Piaţa produselor de cosmetică decorativă este una în plină dezvoltare, cu consumatoare din ce în ce mai exigente şi mai pretenţioase, ele căutând pe lângă utilitatea de bază a produsului şi alte beneficii suplimentare, respectiv hidratare, strălucire, volum, etc Piaţa produselor de igienă orală este puternic segmentată, atât din punct de vedere al  preţului, cât şi din punct de vederea al caracteristicilor produselor: paste şi geluri de dinţi, ape de gură, etc. Cel mai important segment este însă este cel al pastei de dinţi , unde se remarcă o puternică diversificare, de la paste de dinţi clasice, la paste de dinţi speciale  pentru: albirea dinţilor, antitartru, contra paradontopatiilor, dinţi sensibili. În privinţa segmentului pastelor de dinţi, viitorul aparţine produselor care oferă consumatorilor beneficii multiple sau puternic specializate. De asemenea, va continua tendinţa de diversificare a pieţei, prin oferirea de produse potrivite pentru fiecare segment de piaţă, prin apariţia de produse noi, inovative atât din punct de vedere al compoziţiei cât şi al ambalajelor. Piaţa deodorantelor este dominată de cele tip spray, segmentul deodorantelor  antiperspirante este în creştere, iar segmentul deodorantelor de tip stick reprezintă 20% din piaţă, cu tendinţă de creştere. Piaţa produselor de protecţie solară, este o piaţă afectată de sezonalitate, în formare încă datorită slabei informări a consumatorului asupra pericolului expunerii neprotejat la soare şi legislaţiei care nu cuprinde prevederi speciale asupra factorului de protecţie declarat. Piaţa produselor de epilat este afectată puternic de sezonalitate, iar ca metode de epilare se remarcă cea cu ceară de albină sau cu cremă epilatoare, fapt ce face ca segmentul să fie dominat de acest tip de produse. Piaţa produselor pentru duş şi baie este considerată a fi una dinamică şi competitivă, dar  încă în curs de dezvoltare.Sunt preferate în continuare săpunurile solide în defavoarea celor lichide, explicaţia regăsindu-se în nivelul scăzut de educaţie în ceea ce priveşte igiena personală a majorităţii consumatorilor, precum şi în lipsa de informare în privinţa atuurilor gelurilor de duş, a peeling-ului sau a uleiului după duş. În domeniul cosmeticii masculine, bărbaţii din România agreează produsele de strictă necesitate, respectiv: produse pentru pregătirea bărbieritului (spuma de ras, crema de ras, gel de râs) şi cele de după bărbierit ( loţiuni, balsamuri, after-shave-uri). Firmele multiaţionale domină piaţa produselor cosmetice bărbăteşti cu produse de tip spumă pentru bărbierit şi loţiune după bărbierit Piaţa parfumurilor este însă segmentată în funcţie de veniturile populaţiei, iar principalele criterii luate în considerare în achiziţionarea unui produs sunt: marca, parfumul, ambalajul, calitatea şi preţul. Trendul general al pieţei de produse cosmetice este unul ascendent, cu creşteri semnificative pe unele segmente, respectiv produsele lichide pentru baie/duş (geluri de duş, spume pentru baie), balsamurile pentru păr, produsele de îngrijire a pielii (creme şi loţiuni cosmetice) şi produsele de styling. Pentru pieţele mature, se întrevăd creşteri mai mici din punct de vedere valoric, dar volumele de vânzări sunt considerabil mai mari. În ceea ce priveşte comportamentul se cumpărare şi consum există diferenţe notabile între consumatorii din mediul urban şi cei din mediul rural sau între diferitele segmente ale pieţei. Dacă în oraşe, consumatorii au preferinţe din ce în ce mai sofisticate, în sate vânzările de cosmetice sunt foarte reduse. Persoanele din mediul urban, acordă o

10

importanţă sporită modului în care arată, cumpărând din ce în ce mai multe parfumuri,  produse de îngrijire a pielii, farduri şi produse de îngrijire pentru bărbaţi. Creşterea puterii de cumpărare, educaţia în domeniul cosmetic şi stilul de viaţă îmbunătăţit au dus la o «sofisticare» a consumatorilor şi la preferinţa acestora pentru  produse de calitate ridicată, chiar mai scumpe. În mediul rural, unde trăieşte aproximativ 40% din populaţie , consumatorii cumpără în proporţie de 80% produse de bază pentru menţinerea unei igiene corespunzătoare. Locurile preferate de achiziţionare a produselor cosmetice indiferent de natura acestora sunt marile lanţuri de magazine, după care urmează magazinele cu specific cosmetic şi farmaciile. În ceea ce priveşte principalii jucători, aceştea diferă în funcţie de caracteristicile fiecărui segment. Pieţele în formare sunt dominate de companiile multinaţionale, pe  pieţele dezvoltate există şi competitori autohtoni ( ex. Farmec-piaţa deodorantelor), iar pe  pieţele mature există o competiţie acerbă între producătorii autohtoni şi cei multinaţionali. Principalii jucători de pe piaţa cosmeticelor sunt: Beiersdorf, L’Oreal, Procter&Gamble, Unilever, Gilette, Colgate Palmolive, Farmec, Elmiprodfarm, Geroccosen. Integrarea în Uniunea Europeană nu doar din punct de vedere politic ci şi legislativ, creşte calitatea produselor şi gradul de informare al consumatorului.

2.4.Metode de obț inere a produselor cosmetice Datorită multitudinii scopurilor şi utilizărilor produselor cosmetice ce determina diversitatea lor, precum şi formele complexe de realizare a produselor comerciale, industria fabricării acestora este poate cea care reclama materii prime şi auxiliare pe cât numeroase, pe atât de diverse şi care cunosc o dinamică de dezvolatare ascendenta,  permanentă şi în continuă completare. O trăsătură comună tuturor materiilor prime cosmetice , în afară de marea lor  diversitate, o constituie puritatea deosebită ce trebuie să o aibă . Industria cosmetică îşi are resursele de materii prime din toate cele trei regnuri naturale, animale, vegetal şi mineral, precum şi produse de sinteză, care ocupa, de asemenea , un rol important şi care sunt din ce în ce mai mult asimilate şi diversificate( aşa cum este cazul glicerinei sintetice, al vitaminelor , al hormonilor etc) . Tehnologia obţinerii produselor cosmetice şi de parfumerie reprezintă o specialitate a chimiei organice, caracterizată prin specificitatea operaţiunilor, a utilajelor şi a metodologiei de lucru.Operaţiunile sunt, în general, fizice, de condiţionare a amestecurilor obţinute din materiile prime folosite conform recepturilor.Materialele  prime necesare obţinerii produselor cosmetice nu fac obiectul domeniului, ci sunt  procurate din alte industrii chimice.Ele sunt substanţe de provenienţă naturală sau sintetică obţinute prin tehnologii bazate pe procesele chimice fundamnetale. Tehnologiile de obţinere a produselor cosmetice şi de parfumerie pot fi grupate prin ceea ce au ele în comun,funcţie de produsul final ce trebuie realizat.Astfel, exista o tehnologie generală pentru obţinerea produselor cosmetice solide (ruj,rimel.creioane

11

contur etc.), alta pentru obţinerea produselor de parfumerie ,alta pentru obţinerea cremelor şi aşa mai departe. În cadrul fiecărei linii de fabricaţie, prin schimbarea reţetelor atât din punctul de vedere a l materiilor prime chimice cât şi al dozării lor, se pot obţine variante de produse finite care să difere între ele prin culoare ,parfum , consistenta etc. .De aceea în figurile 1.2 şi 1.3 au fost concentrate procesele tehnologice prin specificitatea lor pe linii de fabricaţie.Sunt  prezentate numai fluxurile pe operaţiuni fără descrierea modurilor de lucru, deoarece ele diferă de la sortiment la sortiment , ca timpi de realizare a fazei respective. Operaţii şi utilaje specifice Aşa cum s-a putut constata, indiferent de produsul fabricat, tehnologia produselor  cosmetice se bazează pe câteva operaţii comune ce au un caracter general, ca topire,solubilizare,decantare, filtrare, amestecare, (malaxare) etc. , operaţii ce se realizează în utilaje specifice. De menţionat este faptul că utilajele necesare realizării operaţiilor de sinteză şi condiţionare a produselor cosmetice sunt specifice domeniului. Din punct de vedere al utilajelor specifice,ele se folosesc atât pentru pregătirea materiilor   prime, precum şi pentru efectuarea proceselor propriu-zise , au o flexibilitate şi o elasticitate din punct de vedere al sorturilor de produse care se obţin. Industria produselor cosmetice deţine recordul din punct de vedere al frecvenţei de apariţie a noului, chiar în cazul produselor de serie – fabricate în flux continuu sau discontinuu. De aceea,din multitudinea tipurilor de produse cosmetice ce se obţin în faţa noastră , se vor prezenta în acest capitol numai preparate cu valoare de model (simbol) reprezentativ  pentru clasa (grupa) de produse.

Săpunurile de toaletă trebuie să fie cât mai neutre, pentru a nu fi iritante.Astfel, trebuie fabricate din grăsimi purificate şi în orice caz supergresate cu lanolina, derivaţi ai lanolinei,colesterina sau cremă, în cazul folosirii lor   pentru tenurile uscate sau sensibile.Principalele indicaţii  pentru săpunurile medicinale sunt:  săpunul de sulf  este

recomandat în seboreea pielii, contra acneei, precum şi împotriva mătreţei grase a pielii capului.În reţeta se utilizează sulf precipitat, în proporţie de 10 % ;  săpunul gudron-sulf  conţine 5 % gudron şi 10 % sulf.Este indicat pentru îngrijirea pielii grase, combaterea mătreţei grase, a pielii sensibilizatede enzeme, ca şi boli parazitare (diferite ciuperci)

12

conţine 3 % inchtiosulfonat de amoniu.Este recomandat pentru combaterea diferitelor inflamaţii ale pielii, coşuri, acnee etc. ;  săpunul borax se recomanada în general persoanelor cu pielea sensibilă . Substanţele active respective se introduc în săpunul medical în momentul malaxării tăieţeilor, incorporarea perfectă efectuându-se în continuare prin vălţuirea acestora.Având în vedere scopul şi condiţiile în care se folosesc săpunurile medicinale, este recomandat ca aceasta să nu fie parfumate şi nici colorate.  săpunul ichtiol 

Şampoanele pentru păr se fabrică sub forma fluidă sau de cremă ori mai rar din praf.Formulele mai vechi de “ şampoane clasice”se bazau pe utilizarea soluţiilor de săpun de cocos sau palmist cu conţinut de 12-25 % acizi graşi alături de alte componente, dar care prezentau dezavantaje.De aceea, formulele de şampoane moderne se  bazează pe alchisulfonati , alcooli  polietoxilati,alchiletersulfati împreună cu adaosuri  pot fi: lanolina, ou, lecitina, vitamina F, extracte vegetale etc. . La alegerea şi folosirea sampoanelor se ţine seama de natură părului (uscat, gras, normal) şi de culoarea lui . Procesul de fabricare se diferenţiază după calitatea sampoanelor astfel : - şampoanele fluide se obţin prin simpla solubilizare, la rece sau la cald , a componenţilor  retetuali, în care predomina cei lichizi.La nevoie se filtrează. - şampoanele cremoase se prepară în malaxoare speciale, cu turaţii foarte lente, spre a nu spumă.În final şamponul este dezaerat sub vid.După dezaerare este necesară macerarea în decurs de cinci zile în încăperi cu temperatura scăzută de 5- 10 %.Urmează ambalarea în tuburi sau flacoane. Stabilitatea spumei sampoanelor pe bază de laurilsulfati sau laurietersulfati se realizează  prin incorporarea dietanolamidei acidului lauric etc. .

Pastele de dinţi sunt suspensii de substanţe solide cu caracter uşor  abraziv, într-un gel constituit din substanţe mucilaginoase macerate în apă (esteri ai celulozei). În reţele clasice, ca agent coloidal pentru obţinerea gelului se utilizează săpunul din grăsimi alimentare.După rolul pe care-l au componenţii din paştele de dinţi, pot fi clasificaţi astfel : -Substantele de curăţire mecanică, prin acţiunea lor abraziva -Substantele de spălare a resturilor suprafeţei dinţilor.Se întrebuinţează laurilsulfatul de sodiu.

13

-Lianti, care ajută la aformarea şi stabilirea suspensiei de ingredienţi pulveruenti, în amestec cu restul componenţilor fluizi: coloizi hidrofili, care împreună cu apă dau geluri vâscoase. -Umectantii, cei ai utilizaţi fiind glicerina şi sorbitolul.Datorită vâscozităţii lor  ridicate,aceste substanţe măresc stabilitatea suspensiilor. -Substantele de îndulcire – în special sărea de sodiu a zaharinei, ciclamatul de sodiu etc. , sau amestecul lor cu efect sinergic. -Sustantele active cu efect specifi variază în funcţie de marcă pastei de dinţi respective.De exemplu : fluorhidrati de amâne alifatice pentru combaterea cariilor ,  benzooxipiridina pentru albire etc. -Substantele colorate- clorofila pentru nuanţe verzi, albastrul de metilen pentru nuanţe albastru pal, rodamina, eozina sau carminul pentru nuanţe roz-rosii. Pentru o reţetă echilibrată trebuie păstrat un anumit raport între abrazivi, liantisi umectanţi. Ph-ul pastelor de dinţi variază în funcţie de reţeta aplicată.Astfel, paştele de baza de săpun au pH-ul între 9,5 şi 10,5 ; cele pe bază de deteregenti, cu arome de săpun, 7,5-9 etc. . Pentru a fi eficace, paştele cu săruri de fluor trebuie să aibă pH-ul acid, între 4,6 şi 5,5 . Fabricarea pastelor de dinţi fig 1.4 constă în formarea prealabilă a gelului din lianţi şi umectanţi,la care se adăugă treptat substanţele de curatire-abrazive şi în final spumatul (sub malaxare foarte lentă spre a evita aerarea masei ).În funcţie de felul liantului,  paştele de dinţi se fabrică la cald sau la rece.Ultima operaţie este dezaerarea sub vid , la minimum 0,05 atm.,care se efectuează tot în malaxorul iniţial 1.Dacă nu se dispune de malaxoare moderne, prevăzute la fund cu mori-turbine de omogenizare 2, pasta obţinută în malaxoarele clasice este omogenizata prin valţurile 3 sau cu rolele 4 şi apoi dezaerata.Urmează umplerea şi ambalarea. Spre a da luciu plăcut pastelor de dinţi , în afară de dezaerare se încorporează şi cantităţi mici de ulei de vaselină.Având în vedere scopul în care sunt folosite paştele de dinţi este necesar un control riguros al calităţii tuturor materiilor prime, cât şi asigurarea condiţiilor optime de igienă , în timpul fabricării.De exemplu carbonatul de calciu trebuie să fie lipsit de oxid de calciu cu un grad de alb ridicat şi foarte fin.

Cremele de ras sunt produse cu consistenta păstoasa. Se fabrică în două calităţi: creme spumoase- cu un conţinut de circa 38 % acizi grasi- şi nespumoase , primele fiind cele mai răspândite. Că materii prime se folosesc : stearina, acidul miristic sau palmitic, uleiul de cocos,KOH sau NaOH şi trietanolamina, iar ca adaosuri:glicerina,acidul boric, mentolul, lanolina sau derivaţii ei şi tenside sintetice, pentru reglarea spumei.La fabricarea spumelor de râs se recomandă să se utilizeze apa distilată sau demineralizata. Pentru saponificarea cremelor de râs se procedează astfel: în malaxorul 1 cu duplicat se introduce cea mai mare parte din soluţiile de alcalii, glicerina,trietanolamină şi apa distlata,prevăzute în reţea de fabricaţie.Se încălzesc la 80 grade.Într-un alt cazan duplicator 3 se încălzesc separat, tot la 80 stearina, acizii palmitic şi mirirstic, uleiul de cocos şi eventual.După filtrare în filtrul 4 , amestecul se introduce, sub continua malaxare,peste componenţii fluizi retetuali, din malaxorul de saponificare .

14

Se introduce apoi în a doua parte din soluţia de hidroxid de potasiu, pentru continuarea saponificării.Urmează introducerea sub agitare a acidului boric, dizolvat în apă caldă.De îndată ce masă a devenit omogena se adăuga o ultimă parte din soluţia de hidroxid de  potasiu, care produce fluidificarea masei, apoi restul de soluţie de soda caustică şi ultima  parte a stearinci, toate sub malaxare continuă.După sfârşitul saponificării se determina alcalinitatea, pentru a se obţine în final- la nevoie prin adaos corespunzător de acid stearic  – o uşoară aciditate organică de 1,5 -3,5 %.Se continua malaxarea până ce cremea s-a răcit la 30 grade. Deoarece acizii graşi din uleiul de cocos sunt iritanţi pentru piele, de multe ori uleiul de cocos este saponificat separat, pentru a se asigura perfectă lui saponificare. Compozitita de parfum se încorporează la rece, sub uşoară malaxare.Crema se lăsă la macerta, în camera de răcire 2, timp de 2-3 săptămâni.În această perioadă are loc fenomenul de siderare, ca urmare a cristalizării acidului stearic, aflat în exces.Produsul siderat se umple în tuburi flexibile de aluminiu.Se mai produc şi creme de râs nespumoase, mai puţin solicitate în ţara noastră.Cremele nespumoase sunt în fond cremestearati, puternic supragresate.

Produsele de parfumerie alcoolice  – ape de colonie şi de toaleta- se obţin prin înglobarea compoziţiilor de  parfum într-un excipient, cu rol de solvent sau de vehicul, ce poate fi lichid,solid său cremos.Cei mai utlizati sunt excipienţii lichizi, în special alcool etilic, ca atare sau în amestec cu apă. Apele de colonie, de toaletă şi parfumeriile sunt soluţii alcoolice de diferite concentraţii, conţinând uleiuri de parfum, de obicei uşor colorate cu coloranţi artificialiUleiurile de parfum, denumite şi compoziţii de parfum, sunt amestecuri de uleiuri naturale şi sintetice, preparate după anumite reţete, cărora pentru a le mari  persistentă, li se adăugă şi fixatori.  Apele de toaletă prezintă, de obicei, buchete speciale, neîntâlnite ca atare în natură.În afară de mirosurile tip fantezii, apele de toaletă, ca şi cele de colonie, pot avea diferite  buchete florare, bine precizate. Aceste produse conţin între 20 şi 50 g ulei de parfum la litru, tăria lor alcoolică variind între 70 şi 75 %.  Parfumurile sunt cu totul asemănătoare apelor de colonie şi de toaletă, cu deosebire că au un conţinut mai ridicat de ulei de parfum şi implicit o concentraţie alcoolică superioară.În  parfumuri nu se introduce apă. Rezultă că procesul de bază al obţinerii apelor de colonie, de toaletă şi al parfumurilor este solubilizarea uleiurilor de parfum in alcool, în diferite concentraţii. Urmează macerarea produselor care, în funcţie de calitate. Durează minimum 20 zile şi apoi filtrarea până când filtratul este perfect limpede. Pentru umplerea flacoanelor cu ape de colonie, de toaletă şi a parfumurilor se folosesc maşini ce lucrează sub vid la nivel constant.

15

Prin macerare sau maturizare produşii îşi îmbunătăţesc mirosul, buchetul. Din punct de vedere chimic, în timpul macerării au loc o serie de procese, lente: esterificări, eterificări, alcoolize, etc., care conduc în final la obţinerea unui grad de fineţe superior celui avut anterior.

Cosmetice pentru machiere. Cele mai importante sunt pudrele şi fardurile, roşul de buze, lacurile de unghii şi vopselele de păr. Pudrele şi fardurile sunt produse necesare înfrumuseţării tenului, care estompează sau maschează unele mici defecte inestetice ale feţei. Pudrele moderne, ca şi fardurile, sunt amestecuri foarte intime de diverse materii prime pulverulente, având o mare fineţe. Pudrele de calitate trebuie să fie lejere aderente, onctuoase şi să se aplice cu mare uşurinţă (glisante).În acelaşi timp, ele trebuie să aibă o mare putere de acoperire, să confere un aspect mat şi să fie uşor absorbite. Materiile prime de bază pentru pudre şi farduri sunt: talcul (silicat de magneziu hidratat), carolina coloidala, oxidul de zinc şi dioxidul de titan, stearatul de zinc şi de magneziu, carbonatul de calciu, de magneziu şi hidrocarbonatul de magneziu, pudră de mătase, coloranţii naturali (pigmenţi) şi mai ales cei sintetici, parfumul etc.. Procesul tehnologic constă în: sotarea componenţilor, omogenizarea acestora în malaxoare orizontale, incorporarea coloranţilor, omogenizaţi perfect şi diluaţi în prealabil într-o parte din corpul pudrei, incorporarea carbonatului de magneziu parfumat în masă colorată, trecerea prin mori for plex sau omogenizare tip ventilatoare, respectiv instalaţii de micronizare şi în final ambalare. În cadrul pudrelor compacte pe lângă cantităţi reduse de lanolină se adăugă că lianţi mucilagii sau esteri graşi pentru a ajuta compactarea, ca exemplu: stearaţi, mirişti  palmitaţi de izopropil, ceruriamidon şi chiar u emulgator. prezintă sub formă de loţiuni, creme sau emulsii fluide. Schematic ele sunt constituite dintr-un excipient substanţa filtrantă sau ecran şi adjuvanţii cu rol de îngrijire a pielii ce a fost expusă soarelui şi în general intemperiilor atmosferice. Substanţele filtrante acţionând selectiv, nu opresc radiaţiile pigmentogene. Exemplu de filtre solare selective sunt: silicatul de fenil şi mai ales de metil, esterii acidului antranilic, oxi cumarinele, sulfatul, clorhidratul sau oleatul de chinina, difenilglioxalona şi trioleatul de dibenzoil etc.. Produsele cosmetice sub formă de aerosoli. Iniţial, prin termenul de “aerosoli”, în sens fizic se înţelegeau numai anumite sisteme disperse coloidale, respectiv suspensii fine şi Cosmetice

16

antisolare-se

stabile de particule lichide sau solide dispersate în gaze cum ar fi: ceata, norii, fumul etc.. În prezenţa acest termen fizic şi-a extins sferă şi prin lărgirea accepţiunii sale cuprinde totalitatea produselor prezentate în ambalaje presurizate, indiferent de aspectul jetului, la ieşirea din ambalaj.Cu un alt termen general acest fel de produse se mai numesc şi sprayuri adică produse care se pulverizează. Extinderea produselor de tip aerosoli este datorată atât diversificării continue a  produselor prezentate sub această formă cât şi creşterii efective a consumului pentru fiecare din calităţile de produse fabricate iniţial.

2.5. Metode de păstrare a cosmeticelor Dacă nu sunt păstrate așa cum trebuie, produsele își pot pierde proprieta țiile și pot deveni nocive pentru tine. Textura cosmeticelor rezista în funcție de compozi ția  produsului, factorii de clima și umiditate. Produsele cosmetice au de obicei termenul de valabilitate începând de la unu la trei ani. Trebuie să ştim că pentru a folosi produsele cosmetice pe toată perioada lor de garanție, e foarte importantă temperatura optimă de  păstrare. Aşa că fardurile, cremele și loţiunile pot avea consistența și proprietățile de la desfacere, dacă sunt depozitate în locurile ideale.

Reguli de păstrare a produselor cosmetice: Fondul de ten trebuie păstrat la temperatura camerei în noptieră. Produsele trebuie păstrate în ambalajul original, la o temperatură constantă, ferite de lumină. Produsele alterate sau expirate trebuie aruncate. Capacul trebuie închis bine pentru a nu pătrunde aerul. Fardurile trebuie păstrate la temperatura camerei și nu la frigider deoarece se vor  sfărâma mai uşor. Rujurile și balsamul de buze trebuie păstrate la temperatura camerei sau la rece în frigider deoarece își vor păstra structura mai bine la temperatura scăzută. Gelurile sau cremele pentru ochi trebuie păstrate la rece, în frigider. Cremele și uleiurile pentru corp au o acţiune mult mai bună dacă sunt păstrate la temperatura camerei, deoarece ele vor intra mai uşor în piele, o vor hidrata. Există mai multe lucruri care ne pot face să ne dăm seama când fardurile ori cremele  pe care le foloseșţi nu mai sunt în regulă: miros rânced sau nu mai miros ca la început, șiau schimbat consistența ori culoarea, s-au uscat, se sfărâma, grăsimea a ieşit deasupra. E  periculos să le mai folosim dacă observăm unul din aceste semne, pentru că ne putem îmbolnăvi ochii sau pielea. Produsele cosmetice nu au ce cauta în dulăpiorul din baie deoarece aburii le pot schimba cu u șurinta compoziția. Cremele și fardurile trebuie ținute în ambalajele originale, cu capacele bine închise. Cele mai indicate locuri de păstrare sunt dulăpioarele și noptierele, unde produsele sunt ferite de soare, căldura, lumină ori umiditate excesivă. • •

• • •

•

• •

17

Capitolul 3. Date statistice privind consumul de produse prod use cosmetice 3.1. Scurt istoric 

Egiptul Egiptul antic antic este sursa sursa multo multorr bogații cultural culturalee unice. unice. Frumse Frumse țea reginei reginei Nefertiti Nefertiti a fost fost eviden evidențiată iată de civ civili iliza zația de de pe malul malul Nilu Nilului lui și regăs regăsit ităă în desc descop operi eriril rilee arheol arheolog ogice ice și este o dovadă dovadă a realizărilor realizărilor cultural culturalee și de civiliza civilizație din acele vremuri vremuri.. Cele mai vechi dovezi dov ezi ale existe existennței produselo produselorr cosmetice cosmetice sint din prima dinastie dinastie (2920 (2920 - 2770 ien). ien). Pute ți crede că în acea vreme se foloseau foloseau produse produse cosmetice cosmetice care și în zilele zilele noastre sint la moda? Produse Produse  pentru eliminarea vergeturilor și cicatricilor, pentru reducerea ridurilor, pentru stimularea creșterii terii părulu părului. i. Unele Unele dintre dintre produs produsele ele dezvo dezvolta ltate te și folosit folositee de ei sint sint inovati inovative ve și revo revolu luționa ionare re inca inca și pent pentru ru zilele zilele de astazi astazi.. Pentr Pentruu vech vechii ii egipte egipteni ni era extr extrem em de important să arate și să miroase bine, bine, ei ghidandu-se ghidandu-se dupa expresia expresia "curațenia este drumul spre spre zei". zei". Egipte Egipteni niii credea credeauu ca imagin imaginea ea și ingrij ingrijire ireaa lor lor le reprez reprezent entaa nivelu nivelull de dezvoltate spirituală. Basor Basoreli eliefu efuril rilee și desene desenele le găsite găsite evoca importa importannța acord acordată ată în Egiptu Egiptull antic antic igienei și frumuseții. Un corp murdar și neingrijit era considerat impur și nedemn de a se arăta și venera zeii. Produsele Produsele cosmetice cosmetice erau folosite in egala egala masura de bărbati bărbati și femei,  produsele pentru curătarea pielii făcute din vegetale și grasimi animale, parfumate cu 18

lămaie lămaie și alte esențe se conside considera ra a fi fost fost un produ produss similar similar săpunu săpunulu luii folosit folosit de noi astăzi. astăzi. Chiar și pasta de dinti dinti era folosi folosită tă in timpuril timpurilee respective. respective. Femeile Femeile după baie baie i și ungeau ungeau corpul cu uleiuri, uleiuri, in special special aromate, aromate, sau cu mir. Chiar si cei saraci, saraci, bărbati și femei, femei, iși ungeau ungeau corpul corpul cu uleiuri uleiuri pentru pentru a preveni preveni uscarea uscarea pielii, pielii, clima fiind fiind caldă și uscată uscată.. Tatuajel Tatuajelee existau existau incă de atunci atunci și erau răspin răspindit ditee in randuri randurile le cantăre cantăreților ilor și Dansatoril Dansatorilor. or. Tatuarea Tatuarea fetei și a corpului corpului (piept, (piept, coapse, coapse, bra țe, spate) se practica practica fiind fiind considerate erotice. Pe ling lingăă o igie igienă nă perf perfec ectă tă egip egipte teni niii acor acorda dauu o aten atenție deos deoseb ebit ităă aspe aspect ctul ului ui exterior. Folosirea Folosirea fardurilor fardurilor și produselor produselor cosmetice cosmetice era răspândită în rândul rândul popula popula ției. Se considera că femeile din acea vreme ar fi descoperit machiajul. Mesdemet este primul  produs folosit în fardarea ochilor, de culoare verde pentru pleoapele inferioare și negru sau gri închi închiss pentru pentru pleoape pleoapele le super superioa ioare. re. Colorar Colorarea ea ochilo ochilorr a avut avut și alte alte mo motiv tivee medical - mesdemet avea calităţi dezinfectante, populaţia suferind datorită climei de conjunctivite, conjunctivite, dar și credinţa că folosind folosind culorile închise închise se apăra împotriva împotriva deochiului. Civilizaţia Egiptului Antic prin tehnicile folosite în producerea produselor  cosmet cosmetice ice şi trata tratamen mentul tul bolilor bolilor cu substa substann țe natur naturale ale,, a reprez reprezent entat at de fapt o formă formă incipientă a chimiei. chimiei. Chimișţii de la L'Oreal și cercetătorii cercetătorii de la muzeul muzeul Louvre Louvre din Paris au analizat diferite diferite mostre mostre de fard și produse cosmetice cosmetice din perioada perioada Egiptului Egiptului Antic. Antic. Astfel au descoperit că elemente ale Mesdemet nu puteau exista în stare pură în natură, ceea ce înseamnă înseamnă că sintetizau sintetizau substan substanțe. Se pare că tehnica tehnica chimiei chimiei cu solvenţi solvenţi a existat existat încă încă din din acele acele timpu timpuri. ri. Cercetăr Cercetările ile au dus dus la niște rezultat rezultatee remarc remarcabi abile: le: consist consisten ența cremoas cremoasăă a mesdem mesdemet et se datora datora unui unui conținut inut de 7-10% 7-10% grăsim grăsime. e. Acesta Acesta este de fapt fapt conținutul inutul de grăsime grăsime pe care care îl au și în zilele zilele noastre noastre unele unele dintre dintre produ produsele sele cosmetic cosmetice. e. Vă puteţi puteţi imagin imaginaa că la încep început utul ul secolu secolului lui 20 femeil femeilee folos foloseau eau capete capetele le arse arse ale chibritu chibriturilo rilorr pentru contur conturarea area și machiajul machiajul ochilor? ochilor? Îmbrăcăm Îmbrăcămintea intea de zi era simplă simplă și elegan elegantă, tă, confec confecţio ţionat natăă din țesătur esăturii u șoare, oare, care care permite permiteau au transf transferu erull de căldura căldura și răcoreau răcoreau pielea, perfect gândite gândite și confecţionat confecţionatee pentru pentru clima respectivă. respectivă. Elementele Elementele decorative, precum pliseurile pliseurile și franjurii, franjurii, îmbogăţeau aceste haine. haine. Cosmeticele au fost folosi folosite te și în Grecia Grecia Antică Antică și în Imperiu Imperiull Roman, Roman, folosir folosirea ea lor pentru pentru a îmbuna îmbunata ta ți aspectul exterior nu s-a schimbat până în zilele de astăzi. A folosi cosmeticele pentru a da un aspect tânăr și sănătos este și astăzi scopul. Scopul și folosirea produselor cosmetice nu s-a schimbat din antichitate până acum, interesul pentru ele chiar a crescut, doar  legătura cu spiritualitatea a dispărut. Grecia Antică Antică a păstrat păstrat interesul interesul pentru pentru îngrijire îngrijire și infrumuse infrumuse țare, populaţia populaţia dorea să arate bine dar de această dată nu pentru zei ci pentru ei însăşi, aşa că au adoptat  practicile și produsele produsele egiptene, multe dintre ele căpătând chiar folosința afrodisiacă. Platon menţionează într-o scriere că "o femeie fără machiaj este ca mâncarea fără sare". Pe parcursul parcursul timpului timpului produsel produselee cosmetice cosmetice con țineau şi ingrediente ingrediente periculoa periculoase se pentru pentru sănătate. sănătate. Din anii 1400 albirea albirea pielii pielii fe ței a devenit devenit cea mai folosită folosită practică cosmetică cosmetică  pentru aproape 400 de ani. Aspectul palid al feţei i ți definea locul în societate, ştiut fiind că cei care erau bronza bronzați erau muncitor muncitorii ii câmpului. câmpului. Aceştia Aceştia din urmă urmă erau clasa de jos, clasă muncitoare cu care nu se combinau din din principiu principiu cei ce aveau pielea pielea albă. Și care care aveau destui bani pentru pentru a nu munci. Combinaţia Combinaţia de carbonaţi, hidroxizi hidroxizi și oxid de plumb plumb ducea ducea după o folosi folosinnța îndelun îndelungat gataa la paralizi paraliziaa mușchilo chilorr şi chiar chiar mo moart artea. ea. Acesta Acesta era  prețul pentru "frumuse "frumusețea" vremii. Din 1800 praful praful de albire a fost confec ționat din oxid oxid de zinc.

19

În secolul secolul XX o dată dată cu intensif intensifica icarea rea atenției asupra asupra indus industri triei ei filmu filmului lui de la Hollywood a devenit la modă pielea bronzată. După 1920 Coco Chanel a fost cea care  prin atitudinea non conformistă a introdus moda pielii bronzate, fiind văzută bronzată în timpul unei vizite pe iahtul ducelui de Westminster. Din acel moment bronzul a devenit "la modă" și a stimulat dezvoltarea dezvoltarea unor astfel de produse. produse. În 1929 1929 existau deja reclame  publicitare pentru astfel de produse - pudră și lichid pentru colorarea pielii. Colorarea unghiilor se ştie că era folosită în China încă din 3000 i.Ch., folosindu-se un amestec de cauciuc, cauciuc, ouă albe, gelatină gelatină și ceară de albine. Familia Familia regală din China China avea unghiile unghiile vopsite în auriu sau argintiu. În secolul I d.Ch. Unghiile erau vopsite cu preponderentă în roșu și negru, negru, iar persoanel persoanelee de rang inferio inferiorr purtau purtau doar culori culori pale. pale. În Egiptul Egiptul Antic Antic culoarea unghiilor unghiilor reprezenta reprezenta apartenenţa la o anumită anumită clasă socială. socială. Populația folosea folosea și henna pentru pentru a da unghiilor unghiilor culori și tente diferite. diferite. La începutul începutul secolului secolului XX femeile au descoperit descoperit mirajul mirajul și avantajele avantajele vizitei la salonul salonul de infrumuse infrumusețare. Cel mai cunoscut era "House "House of Cyclax" din Londra. Londra. Datorită Datorită faptului că nu vroiau să se ştie că aveau nevoie de ajutor pentru a arăta naturale, frumoase și atractive, intrarea principală pentru cliente era prin spatele clădirii. Trăsurile foloseau străzi lăturalnice iar până până a intra în clădire clădire clientele foloseau voalurile pentru pentru a- și acoperi fetele. Întemeietorul acestui "coafor" modern modern comercializa comercializa pentru cliente cliente creme, farduri și  pudre. Pudră impregnata pe hârtie "papier poudre" era o pudră colorată impregnata în foi de hârtie ce erau folosite folosite pentru pentru a reduce efectul efectul de strălucir străluciree a pielii. pielii. Pentru discre discreție  produsul era finisat finisat sub forma forma unei cărţi mici. Și astăzi mai mai poate fi găsit acest produs, produs, Abia în anii 1970 apare prima vopsea sintetică dezvoltată de chimistul francez Eugene Schueller. Numele ei original de "Aureole" a fost schimbat mai târziu în L'Oreal. Industria cosmetica este în acest moment o afacere de miliarde, poate datorită faptului că femeil femeilee au deveni devenitt indep independ endent ente, e, buget bugetul ul propri propriuu are intot intotdeu deuna na o anumit anumităă sumă sumă reze rezerv rvat atăă pent pentru ru îngr îngrij ijir irea ea corp corpor oral alăă şi infr infrum umus usee țare. are. Pe de altă altă part partee pret preten ențiile iile consumato consumatorilo rilorr au crescut vertiginos vertiginos,, industri industriaa cosmetică cosmetică a dezvoltat dezvoltat astfel produse produse și substa substannțe noi care să îndepl îndepline ineasc ascăă cât mai multe multe dorin dorințe. Totuşi Totuşi vă aduceţ aduceţii aminte aminte de Egiptul Antic? Antic? Cred că în afară de toxina toxina botulinica botulinica aveau ce avem și noi. Evoluăm Evoluăm sau de fapt "re-inventam roata"?

3.2.E 3.2.Evol volu uț ia în în timp timp a cosm cosmeti etice celor lor/t /ten endi din nț e. Piaţa cosmeticelor a avut parte, în ultimii zece ani, de curbe ascendente şi descendente, aflate în strânsă corelaţie cu starea economiei româneşti şi manifestate, în  principal, prin puterea puterea de cumpărare a populaţiei. populaţiei. Piaţa Piaţa cosmet cosmetice icelor lor a evolua evoluatt diferi diferitt de-a de-a lungul lungul timpu timpului lui,, la acest acest fapt fapt contri contribu buind ind numeroşi factori, cum ar fi: nivelul de trăi şi de educaţie al consumatorilor, calitatea  produselor, preţul acestora, natura nevoilor pe care le satisfac, ambalajul, tara de  provenienţă, notorietatea mărcii şi a casei producătoare şi, nu i ultimul rând, mesajul de lansare. Trebuie remarcat faptul că, în România, consumatorul este deschis mesajului  publicitar mai mult decât în ţările vecine. Chiar dacă acest lucru pare surprinzător, surprinzător, să nu 20

uităm însă că doar un procentaj infim (aproximativ 4%) din venitul lunar impozabil al unei familii este cheltuit pe produse nealimentare. în materie de cosmetice, această realitate se manifestă prin achiziţionarea produselor de strictă necesitate şi prin faptul că  preţul primează asupra calităţii Confuzii mai mult sau mai puţin justificate: creme de întreţinere folosite ca baza de machiaj, creme pentru ten gras aplicate pe tenuri uscate, spumante de baie utilizate ca geluri de dus, rimeluri rezistente la apă ilaturate cu demachiante obişnuite, balsamuri de  păr i loc de şampoane, deodorante pe post de ape de toaletă, creme de noapte confundate cu cele de zi - iată doar câteva dintre cele mai frecvente atitudini negative întâlnite în rândul consumatorilor. Se pare că, în 80% din cazuri, avem de a face cu o perseverenţă rezistenţa în asimilarea noutăţilor. Puterea de cumpărare reprezintă o explicaţie  plauzibilă, dar insuficientă. Lipsa educaţiei în domeniul prevenirii îmbătrânirii tenului, de exemplu, este un alt factor important în comportamentul consumatorului roman. De aceea, în România, spre deosebire de alte pieţe, focalizarea este pe farduri şi pe parfumuri sau ape de toaletă şi mai puţin pe produse destinate îngrijirii fetei şi corpului. Este de menţionat aici şi importanta mass-media în explicarea beneficiilor utilizării anumitor produse de întreţinere şi înfrumuseţare. Astfel, în presă scrisă, mai ales în revistele de specialitate, pe lângă reclamele plătite de distribuitori, spaţii considerabile sunt acordate articolelor  explicative sau de prezentare a noutăţilor.

Tendinț e În ultimul deceniu, întoarcerea la natură este o tendinţă tot mai accentuată, care a cuprins sectoare diverse ale vieţii cotidiene ale indivizilor. Mâncarea sănătoasă a devenit o practică zilnică în tot mai multe familii de pe glob, iar  mai nou producătorii de cosmetice s-au adaptat acestei noi tendinţe, fabricând produse cât mai naturale cu putinţă, conştienţi de puterea acestor ingrediente lăsate de mama natură, omului. Oamenii încep să realizeze că frumuseţea nu este o chestiune de machiaj, sau coafură, cât una de sănătate. Un corp sănătos va radia frumuseţe întotdeauna. O piele sănătoasă va fi pusă în valoare de machiaj, pe când una terna, obosită, cu greu va mai putea fi mascată, în timp. În domeniul cosmeticelor, câştigurile celor care fabrica produse pe bază de plante şi alte ingrediente naturale, sunt aproape duble de câştigurile celorlalţi producători. Oamenii de pretutindeni doresc ca pe etichetele produselor pe care le cumpăra să figureze cât mai multe ingrediente naturale, pe care să le cunoască, să le fie familiare, în locul unei înşiruiri de cuvinte necunoscute, despre care nu ştiu cum au fost obţinute. Pentru cei mai mulţi preţul a trecut pe planul secundar, în alegerea unui produs. Ei  prefera să cheltuiască mai mult, dar să primească în schimb un produs care să nu le afecteze santatea, în cazul folosirii pe termen lung. William S. Pinckney, CEO, Amway India, declară: Un sfert din piaţa cosmeticelor  din India este deţinută de produsele pentru îngrijirea tenului. Măştile pe bază de aloe vera fac miracole şi este păcat că ne-a trebuit atâta timp ca să redescoperim o plantă care aici creşte din belşug şi care are astfel de proprietăţi benefice asupra pielii. Comania Amway este renumită pentru produsele sale naturale. Până de curând targetul sau erau femeile cu vârsta între 18 şi 35 de ani. Noua politică a companiei urmăreşte crearea unor produse

21

specifice pentru femeile cu vârsta peste 40 de ani, produse din plante, care să redea acestora prospeţimea tenului, după zeci de ani de folosire a diverselor cosmetice pe bază de compuşi chimici.

Tendinte cosmetica lux - ingrediente animale Azi lanolina, mierea, caviarul si laptele sunt ingredientele animale cele mai populare in timp ce saloanele cosmetice de lux folosesc adesea extrase exotice scumpe a caror dezvaluire ar  soca opinia publica. Tendintele in cosmetica de lux se indreapta spre ingrediente putin cunoscute publicului. Dacă totul pare a deveni bio, vegetal şi vegetarian într-un discurs care întoarce spatele lumii animale, cu totul diferit arata istoria cosmeticii, dar mai ales ultimele tendinţe internaţionale care fac cu ochiul femeilor   bogate, gata de orice sacrificiu financiar pentru o piele tânără. Excesivă atenţie acordată animalelor în ultimii ani de către militanţii ecologişti au indus un fel de paranoia în care produsele animale au fost repudiate de parcă întreaga planetă s-ar fi transformat într-o sectă vegetariană. S-a omis cu bună ştiinţă un aspect fundamental, acela că ingredientele de origine animală folosite în trecut nu erau altceva decât subproduse ale industriei alimentare (grăsimi) sau textile valorificate în cosmetică. Asocierea voluntară cu testele pe animale şi blănurile au determinat o orientare exclusiv vegetală a cosmeticii globale deşi ca oameni suntem mai înrudiţi cu un mamifer decât cu o plantă. Lanolina este unul dintre cele mai importante ingrediente cosmetice de origine animala si se obtine din tratarea lânii de oaie, fiind de fapt un amestec de ceruri cu rol protector pentru blana animalului. Un ingredient foarte vechi şi răspândit în farmacopei sub numele de adeps lanae, lanolina şi produsele derivate, alcooli graşi din lâna, au intrat în compoziţia pomezilor şi cremelor hrănitoare, în special cele de noapte. Cea mai faimoasă crema pe bază de lanolina este Nivea, produsă încă din 1911 de Beiersdorf, o cremă fantastică pentru protecţia pielii. Înainte de 1989 Nivea se prepară după formula originală şi în România la Braşov întrucât oile se aflau din abundenţă în

22

ţara iar lanolina lor era una dintre cele mai bune din Europa, posibil graţie plantelor rare din Carpaţi. Lanolina este o ceară şi nu o grăsime, cu o compoziţie complexă, sursă importantă de colesterol esenţial pentru piele şi alfa hidroxiacizi. Lanolina, uşor asimilata de piele, este ingredientul esenţial în Oil of Olay, lansat în 1949 şi azi o marcă de succes Procter & Gamble.

3.3.Consumul naț ional/internaț ional de produse cosmetice

Starea de piaţă 2001 – 2010 Produsele cosmetice de pe pieţele din Europa îşi menţin popularitatea în materie de rafinament, imagine şi în vânzări. Industria cosmetică franceza joacă rolul principal în acest sector din punct de vedere global. Eticheta “made în France” este recunoscută internaţional. În 2006, vânzările au crescut pentru al 40-lea an consecutiv, atingând un nivel record de 6,5 miliarde de euro. În ţări ca India, Japonia, China, chiar tari din Orientul Mijlociu industria cosmetică cunoaşte o creştere din ce în ce mai mare. Produsele cosmetice, de îngrijire şi articolele de toaletă reprezintă o piaţă foarte importantă, ale cărei cifre de afaceri sunt ameţitoare. În 2000 s-au înregistrat vânzări de cosmetice în zonele principale ale lumii, după cum urmează: Europa de Vest: 26 miliarde de euro, la mică diferenţă America de Nord: 23 miliarde de euro, Japonia: 12 miliarde de euro, iar restul lumii 20 miliarde de euro. Piaţa mondială a produselor cosmetice şi de toaletă a fost evaluata în anul 2001 la 134 miliarde USD, cu 2,2 mai mult decât în 2000. Piaţa mondială a cosmeticelor este estimată la 147 miliarde USD în 2005 şi se aştepta la o creştere de 5 la sută pe an până în 2010. Produsele pentru îngrijirea părului s-au vândut în 2005 pentru mai mult de 4 miliarde USD şi rămân cea mai ridicată piaţa crescând cu 5.2 % pe an. Produsele pentru baie, râs,  parfumurile şi cele pentru îngrijire orală cresc cu 4.6% pe an până în 2010. Această creştere este echivalentă celei din industria vinurilor la nivel Mondial .

23

Studii de piaţă asupra industriei cosmetice în Europa, Japonia, China şi în U.S.A. spun că mărimea pieţei din Europa este aproape la fel de mare că a celei din U.S.A.şi Japonia împreună, în ciuda numărului mare al populaţiei. În 2006, piaţa cosmeticelor din U.S.A. a fost de 38.2 miliarde USD, pe când Japonia de 23.7miliarde USD, iar China de 8.2 miliarde USD. Totalul pieţelor din Europa este de 63.5 miliarde USD în 2006. În Europa, Germania are cea mai mare piaţa în valoare de 11.7miliarde USD, urmată de Franţa (10.4 miliarde USD), U.K. (10 miliarde USD), Italia (8.8 miliarde USD) şi Spania (7,4 miliarde USD)

Consumul de cosmetice pe cap de locuitor Media în Europa pe cap de locuitor, al consumului de cosmetice este de 128 euro pe an. Danemarca şi Suedia au cel mai crescut consum de produse cosmetice, de 171 euro, urmate de Spania, de 169 euro şi Franţa, de 166 euro. Consumul pe cap de locuitor este scăzut în Grecia şi Portugalia, de 121 euro pe an şi respective 104 euro. În Franţa şi Germania, consumul pe cap de locuitor, creşte lent, însă se obţine o performanţă în Italia şi Anglia. În contrast, are loc are loc o creştere puternică în consumul pe cap de locuitor  în ţări ca Danemarca, Suedia, Spania şi Norvegia. În Japonia consumul pe cap de locuitor  este de 174 euro, în S.U.A de 127 euro şi de 24 euro în China.

De la ţară la ţară consumul de cosmetice variază de la produs la produs. Francezii achiziţionează în primul rând produse pentru îngrijirea pielii, pe când germanii şi englezii consuma mai mult pe produse de toaletă. Ţările nordice – Finlanda, Norvegia şi Suedia – consumă o mai mică parte din coşul lor de consum pe parfumuri, comparativ cu media din Europa, pe când Spania şi Portugalia cheltuie o parte mai scăzută decât media pe cosmetice decorative.  Noile tendinţe ale pieţei, în special produsele de toaletă şi îngrijire a pielii ce vizează consumul inmuguritor bărbătesc, au devenit o puternică sursa a noii industrii în creştere. Piaţa produsele de curăţare a pielii a avut cea mai dinamică creştere. Tabelul de mai jos arata creşterea în vânzarea cu amănuntul, în perioada 2001- 2010, în Europa pentru cele 5 mari categorii de produse.

24

Creşterea în Europa ,în  perioada 2001-2010, pe categorii de produse cosmetice şi pentru toaletă

Previziuni de creştere Venitul de distribuţie şi venitul disponibil pe cap de locuitor sunt factorii principali ce determina previziunea. Fără nici o surpriză China este cea mai înfloritoare piaţa chiard aca consumul pe cap de locuitor pleacă de la o bază scăzută. Piaţa de cosmetice din Europa este aşteptată să crească cu aproximativ 4.4% pe an în următoarea decadă (în ţările nou aderate Uniunii Europene creşterea va fi mai rapidă de 8.8% pe an decât în celelalte -3.7%). Piaţa Japoneză este aşteptată să crească cu 3.1% peste 10 ani, iar S.U.A. cu 5%. Previziunea mărimii pieţei

 Natura competiţiei Pe moment, marile corporaţii cosmetice îşi împart controlul pe jumătate din piaţa cosmeticelor. Tabelul de mai jos înşiră cele 10 companii de top în 2006 şi respectiv contribuţia lor pe piaţa globală a cosmeticelor (valori în vânzarea cu amănuntul).

25

Deţinând o poziţie în top 10 al producătorilor este de invidiat, însă oricum aceste companii înţeleg că trebuie constant să îşi reconsidere şi reevalueze poziţia pe piaţă, ascultând cererile clienţilor, făcând noi paşi în pieţele noi şi evaluându-şi structura organizaţionala. Aceste mari firme multinaţionale se găsesc într-o continuă competiţie strânsă cu celelalte firme populare. Alte firme cosmetice înaintează încercând să-şi câştige propriul loc pe piaţă şi să îşi dezvolte cu succes propriul nume. Acestea din urmă, au arătat creşteri similare sau chiar mai mari în linia lor de produse comparativ cu cele din top 10. Exporturile Tabelul de mai jos ilustrează mărimea (în euro) şi rata compusă anuală de creştere din 2001 până în 2010 a exporturilor de cosmetice. Frântă a fost şi continuă să fie exportatorul dominant de cosmetice a lumii. În 2005, Frântă a exportat mai mult de 8 miliarde euro în cosmetice, ceea ce este de două ori mai mult decât cantitatea exportata de Germania, al doi-lea mare exportator al Europei ce împreună cu Anglia, Italia şi Spania însumează top 5 al exportatorilor europeni, ce colectează împreună aproape 80% din totalul exporturilor de cosmetice din Europa. S.U.A. este cel mai mare exportator di afară Europei cu 3.8 miliarde euro în produse cosmetice pe an. China exporta 825 milioane euro pe an.

Produs CAGR%

2001 Valoare(1000e)

Eushare(9ani)

26

2010 Eushare

Valoare(1000e)

Industria cosmetică din India continua amestecul dintre tradiţional şi modern. Exporturile de cosmetice din India au fost în 1963-64 de 1.3 milioane USD, în 1979-80 de 25.7 milioane USD şi au atins în 2004-2005, 336 milioane USD. Industria cosmetică în India poate răspunde cu succes standardelor internaţionale când vine vorba calitate şi  preţ. Piaţa cosmeticelor în Japonia în materie de make-up a atins 4972 miliarde yen, 4.5 miliarde USD, în 2005 şi a crescut la 4.6 miliarde USD, în 2006. Piaţa de produse bodycare rămâne în 2005, atât în 2006, la un miliard USD. Industria cosmeticelor în China este a 2-a piaţa în acest domeniu inIn 2005 numărul saloanelor estetice, în Japonia au atins 18003 din care 10052 din acestea se afla în Japonia de Vest, adică 55.8% din numărul total al saloanelor din întreaga ţară. Iar în Statele Unite ale Americii cererea pentru cosmetice a atins aproximativ 25 miliarde de unităţi în 2009, în valoare de 3.8 miliarde de USD.

27

Produsele de îngrijire personală în Franţa Industria cosmetică şi de parfumuri în Franţa creşte puternic câştigurile economice ale Franţei. Din 2001, în 2006 atinge cea mai rapidă şi înaltă creştere; vânzare de produse de 15,2 miliarde euro cu o creştere de 5.7%. În acelaşi an, industria a crescut mai mult decât industria de fast-food ca şi dezvoltare economică şi acoperă 57% din piaţa de distribuţie internaţională. Franţa este liderul cosmeticelor în lumea parfumurilor, exportând produse în valoare de 8.6 miliarde euro, în 2006 având o creştere de 7.4%. Exportul industriei produselor cosmetice este urmat de industria de aviaţie şi în urma industriei producătoare de automobile. Printre companiile cosmetice recunoscute internaţional sunt L’ Oreal (liderul mondial cosmetic, în fruntea companiei americane Procter & Gamble şi a celei anglo-olandeze Unilever) Chanel, LVMH, Yves Rocher, Pierre Fabre Dermo Cosmetique, Clarins and YSL-PPR. Grupuri lider farmaceutice cu mari divizii cosmetice, că Sanofi-Aventis and Johnsons& Johnsons, sunt de asemenea jucători majori în această industrie. Franţa are de asemenea două grupuri specializate în acest sector – grupul PASS (Parfum, Arômes, Senteurs et Saveurs- parfumuri, arome, mirosuri şi miresme) în provincia AlpiCoasta de Azur şi grupul Cosmetic Valley (ştiinţa frumuseţii şi de a fii bine). Grupuri internaţionale din sectorul cosmetic, că Shiseido, Beiersdorf, Henkel, CotyInc, Puig Group şi Pacific Europe au o prezenţă puternică în Franţa şi un beneficiu al mediului vibrant de afaceri care serveşte ca un test de piaţă. După un raport de investiţii în Franţa, în 2007 au fost numeroase şi majore proiecte de investiţii internaţionale în acest domeniu. Pacific Chemical Corp (Koreea de sud) a dezvoltat un parfum de plante în Chartres, în 2002, pe când specialişti de le Kobo Product Inc (Japonia şi S.U.A) sunt în continuă cercetare în regiunea Haute Garonne. Natura (Brazilia), un lider în sectorul de  bio-cosmetice, a deschis recent un centru de cercetare avansată în Franţa pentru dezvoltarea inovaţiilor tehnologice în cosmetice. Pe lângă industria de parfumuri şi cosmetică, Franţa oferă, de asemenea expertiză în industriile asociate, că manufacturarea sticlelor şi producţia de arome şi miresme. Companiile din acest domeniu includ Takasago (Japonia), specialistă în arome şi  parfumuri şi Marionnaud, specialistă în distribuţie care a fost preluată de Hutchison Whampoa din Hong Kong. “Guvernul francez suporta activ cercetarea şi a introdus cel mai bun sistem Cercetare & Dezvoltare, taxe-credit în Europa, ce rambursează 50% din costul pentru cercetare & dezvoltare în primul an. Bugetul de peste 1.4 miliarde euro în 2006 a crescut până la aproximativ 2 miliarde euro în 2008.” a spus Philippe Favre, Preşedintele Agenţiei de Investiţii în Franţa. Agenţia de Investiţii în Franţa (IFA) promovează şi facilitează investiţiile internaţionale în Franţa.

28

Piaţa de cosmetice în India Piaţa cosmeticele şi produsele de toaleta din India suferă schimbări majore atât în termeni de percepţie a consumatorului cât şi valabilitatea produsului în ultimii 5 ani. După cifrele date de Confederation of Indian Industries, totalul mărimii pieţei de frumuseţe şi cosmetică din India este de 950 milioane de usd şi arata o creştere de 1520% pe an. Creşterea ratei în industria de cosmetice şi frumuseţe a făcut guvernul indian să o vadă că o potenţială sursă de revenire pentru ţară. O creştere fulminanta în anumite categorii de produse a avut loc pe această piaţă care erau abia la început mai înainte. Două asemenea categorii sunt produsele de make-up şi cele de protejare împotriva soarelui, ce au arătat o creştere de 46% şi respectiv 13% în ultimii2ani.

Industria cosmeticelor a înregistrat vânzări impresionante în valoare de 9.3 miliarde usd în 2010. Acest sector a fost în principal condus de îmbunătăţirea puterii de cumpărare şi de creşterea conştiinţei de modă a populaţiei indiene. Industria promite creşteri atât în concernul de frumuseţe pentru femei cât şi pentru bărbaţi. În India au fost cunoscute maselor puţine produse, însă de câţiva ani au început să fie recunoscute multe produse cosmetice şi de asemenea potenţialul de piaţă pentru acestea este uriaş. Companiile de cosmetice din India produc cosmetice atât pentru piaţa din India cât şi  pentru cererea din alte ţări. Plantele indiene şi cosmeticele organice sunt la mare cerere în zilele acestea şi mulţi producători indieni că bine-recunoscutul grup Balsara produc cosmetice pentru brand-uri populare că The Body Shop. Companiile de producătoare de cosmetice din India sunt specializate pe diferite game de produse. O listă de companii cosmetice ar include nume precum Emami şi Lakme ce sunt bine recunoscute în India şi încă alţi producători de produse cosmetice. AVM Enterprises, din New Delhi produce şi exporta produsele Neem – lapte de curăţare antiseptic, produse de creştere a părului, geluri de masaj facial, măşti, creme şi loţiuni. Gayatri Herbal PVT LTD fondat în Thane Township lângă Mumbai sunt de asemenea  producători de cosmetice din plante –aloe vera, papaya, etc.

29

Radico este o companie producătoare de cosmetice şi export care se ocupă cu producţia şi exportul unei varietăţi de şampoane, geluri de dus, uleiuri de corp Ayurvedic, produse henna şi încă alte produse.

. MK Industries, din Jamnagar produce şi exporta variate produse de toaletă precum săpunuri, geluri de duş. Două din zece produse cosmetice vândute în România sunt cumpărate de bărbaţi. Este încă puţin, dar numărul este în creştere, iar companiile de profil spun că nu va mai dura mult până când în magazine vor concura de pe picior de egalitate cu produsele  pentru femei. Faptul ca romanii nu se număra printre cei mai atenţi cetăţeni ai lumii la igiena lor corporală nu mai este un secret pentru nimeni. Intrăm în acest top al ruşinii în fiecare an şi, de când puterea de cumpărare a scăzut, ar părea că avem şi o scuză. În aceste condiţii, de ce ar vrea o companie să investească tocmai acum în lansarea unei game de produse cosmetice? Şi nu din cele dedicate femeilor, care, de obicei, sunt mai dispuse să cumpere cosmetice, ci pentru bărbaţi, o categorie de clienţi tot mai interesantă în ultimii ani. "Pentru noi, cel puţin, este una dintre liniile prioritare de dezvoltare, pentru că bărbaţii încep să cheltuiască tot mai mult pe produse de îngrijire şi, mai mult, cumpăra şi produse din ce în ce mai specializate", spune Fulvio Guarneri, directorul de marketing al Unilever South Central Europe. Compania are în momentul de faţă trei game de produse pentru bărbaţi - Axe, Rexona şi Dove, fiecare adresându-se unei categorii diferite de clienţi. "Axe a fost creat pentru  bărbaţii tineri, de 25-30 de ani, cu venituri mai mici, Rexona este pentru o categorie de mijloc - bărbaţii cu vârste între 25 şi 35 de ani, iar Dove face parte din gama noastră  premium şi se adresează bărbaţilor în jurul vârstei de 40 de ani, care îşi permit să cheltuiască mai mult pe produsele cosmetice", explica Guarneri. El mai spune şi că în România începe să fie tot mai consistent segmentul de bărbaţi care acorda o preocupare sporită felului cum arată, iar în această ecuaţie produsele cosmetice sunt o parte foarte importantă. În urmă cu câţiva ani, foloseau doar clasicul săpun, deodorantul şi cremă de râs, însă acum sunt mult mai sofisticaţi. Tot mai mulţi folosesc geluri de duş şi şampoane create special pentru bărbaţi, diverse loţiuni hidratante  pentru faţă şi parfumuri pe care şi le aleg cu grijă. 30

Toate acestea nu reprezintă însă mai mult de 15%, cel mult 20% din piaţa totală de  produse cosmetice din România, iar, pentru companiile producătoare, nu înseamnă decât o piaţă în care există foarte mult loc de dezvoltare. O dezvoltare care cere însă investiţii importante, atât în bani, cât şi în timp. Un argument important este profilul clienţilor şi comportamentul lor de cumpărare, cu mult mai interesante decât cele ale femeilor, care de multe ori sunt destul de uşor de convins să cumpere un produs. "Bărbaţii sunt dispuşi să plătească mai mult decât o femeie dacă îi convingi că produsul are calităţi reale şi sunt mult mai fideli unei anumite mărci", precizează Guarneri. Încep însă să dezvolte un simţ critic abia după ce se căsătoresc sau sunt implicaţi într-o relaţie stabilă, comportamentul lor de consum, dar şi grija pentru întreţinere fiind mai mereu influenţate de existenţa unei  prezenţe feminine, la rândul său, utilizatoare frecvenţa de produse cosmetice. S-a schimbat, de asemenea, şi mentalitatea bărbaţilor. Sunt tot mai mulţi aceia care adopta stilul metrosexual, adică acei bărbaţi cu un simţ estetic dezvoltat şi preocupaţi de înfăţişarea lor, şi tot mai puţini cei care văd în aceste preocupări o ameninţare la masculinitatea lor. Spre exemplu, sunt bărbaţi care încep acum să contureze un segment ultranisat şi anume cosmeticele bărbăteşti bio. Chiar şi aşa, rămânem o piaţă încă mică, dacă ne comparăm cu ţări mai apropiate nouă, precum Ungaria, unde consumul de produse cosmetice este şi cu 40% mai mare decât în România, şi foarte mică, în comparaţie cu pieţele mature, precum Franţa, Germania, Italia, Spania sau Marea Britanie. Acolo, cochetăria nu mai este o noţiune străină pentru bărbaţi, care au ajuns să aloce până la 83 de minute pe zi îngrijirii  personale, potrivit unui sondaj realizat în Marea Britanie şi citat de Daily Mail. Surprinzător este că femeile petrec ceva mai puţin timp în acelaşi scop - până la 79 de minute pe zi. În cele 83 de minute pe care şi le aloca îngrijirii personale intra bărbieritul, hidratarea, aranjarea părului şi alegerea hainelor. Acelaşi sondaj a mai scos la iveală faptul că bărbaţii aloca 23 de minute duşului de dimineaţă, în timp ce femeile petrec la duş cu un minut mai puţin. Totodată, bărbaţii consulta în mod regulat reviste pentru a afla ce produse ar trebui să folosească şi 29% se asigura că achiziţionează doar produse ale  brandurilor celebre. Deodorantele şi gelurile de duş sunt principalele motoare de creştere ale pieţei, însă din spate vin timid produsele pentru hidratarea şi îngrijirea fetei şi corpului. Anul trecut valoarea pieţei locale de deodorante a fost estimată la circa 60 de milioane de euro, aproape jumătate din vânzări fiind atribuite deodorantelor pentru bărbaţi. În ceea ce  priveşte gelurile de dus, acestea au atins anul trecut o valoare a vânzărilor de aproximativ 20 de milioane de euro, însă la această categorie produsele pentru femei au o pondere majoritara - 83%. O altă diferenţa între comportamentul de consum al bărbaţilor şi cel al femeilor este că primii merg aproape mereu la ţintă, ştiu ce vor să cumpere şi nu sunt vânători de oferte. "Bărbaţii nu cauta pachetele cadou, ci cumpără produsele separat şi nu sunt interesaţi de cosmeticele unisex", spune Lelia Toma, shops co-ordinator la Ginkgo România, operatorul The Body Shop în România. Totuşi, doar 5% din vânzările The Body Shop sunt reprezentante de produsele cosmetice pentru bărbaţi, cele mai căutate fiind produsele pentru corp şi parfumurile. Poate fi oarecum uşor explicabil, în condiţiile în care vorbim despre produse cu preţuri mai ridicate decât cele ale jucătorilor cu o

31

 prezenţă mai importantă pe această piaţă, precum Beiersdorf (Nivea), Colgate (Palmolive) sau Unilever (Dove, Axe, Rexona). Este însă de aşteptat ca în anii următori să crească vânzările produselor din categoria  premium, dar şi să vedem o lărgire a gamelor de produse cosmetice pentru bărbaţi, în condiţiile în care tot mai multe companii multinaţionale care au în portofoliu aceste divizii se pregătesc să prindă cât încă mai este timp o bucată cât mai mare din piaţă. Sunt însă planuri care se vor derula pe un orizont mediu de timp, de circa cinci ani, după care o nouă redută se pregăteşte a fi cucerită în forţă - produsele de îngrijire pentru copii.

3.4. Cadrul juridic la nivel naț ional/european Una dintre componentele principale ale politicii europene privind protec ția consumatorului o reprezintă siguranța produselor comercializate. În acest sens, la nivel european şi național au fost elaborate reguli privind condiţiile de comercializare a  produselor, atât a celor alimentare, cât şi a celor nealimentare. Datorită ponderii pe care o reprezintă în cadrul produselor destinate consumului uzual și a efectelor pe care le produc, produsele cosmetice au fost atent și strict reglemetate, atât din punct de vedere al substanţelor pe care le conţin, cât și al ambalajului în care sunt comercializate. La nivel european, Directiva Consiliului European nr. 76/768/CEE din 27 iulie 1976  privind apropierea legislației statelor membre cu privire la produsele cosmetice, stabilește cadrul legal privind comercializarea acestor produse. La nivel naţional, România a transpus dispozițiile europene prin Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice. Produsele cosmetice puse pe piață nu trebuie să pericliteze sănătatea umană atunci când sunt folosite în condi țîi normale de folosire, ținându-se seama, în special, de  prezentarea produsului, etichetarea, instrucțiunile privind utilizarea și îndepărtarea acestuia, precum și de orice altă indicație prevăzută de producător, de reprezentantul său autorizat sau de orice altă persoană responsabilă pentru introducerea pe pia ță a  produsului. Substanțele care pot intra în compoziția produselor cosmetice sunt aprobate de către Ministerul Sănătățîi și vizează atât filtrele UV, cât și coloranțîi și conservanțîi admiși în  producerea produselor cosmetice. Produsele cosmetice pot fi comercializate numai dacă pe recipient și pe ambalaj informațiile următoare sunt inscripţionate vizibil, lizibil și cu caractere care nu se șterg uşor: - Numele sau denumirea producătorului ori a persoanei responsabile cu introducerea pe  piață stabilite în Uniunea Europeană sau abrevierea, dacă aceasta permite identificarea  persoanelor respective; - Sediul sau adresa din statul membru al Uniunii Europene a producătorului sau a  persoanei responsabile pentru introducerea pe pia ță în Uniunea Europeană a unui produs cosmetic importat sau abrevierea sa, atât timp cât aceasta este posibil de identificat; - țara de origine pentru produsele fabricate în afara statelor membre ale Uniunii Europene; 32

- Conținutul nominal în momentul ambalării produsului, indicat în greutate sau în volum, exceptând ambalajele ce conțîn mai puțîn de 5 grame sau mai puțîn de 5 mililitri, eşantioanele gratuite și dozele unice. În ceea ce privește ambalajele în care se comercializează produse într-un ansamblu de  bucăţi și pentru care indicarea greutățîi sau a volumului nu este semnificativă, conţinutul  poate să nu fie indicat, dar este obligatorie men ționarea pe ambalaj a numărul de bucă ți. Excepție face situația în care numărul de piese este uşor de determinat din exterior sau dacă produsul este comercializat în mod uzual ca unitate. - Data de minimă durabilitate indicată prin sintagma “A se folosi preferabil înainte de...,” urmată de dată sau de indicarea locului de pe ambalaj unde se afla inscripţionata această dată. Dată trebuie clar menționată, indicându-se, în ordine și cu cifre arabe, fie lună și anul, fie ziua, luna și anul. Dacă este necesar, această informație va fi suplimentată de o indicare a condițiilor care trebuie îndeplinite pentru a se garanta durabilitatea afirmata. În cazul produselor a căror durabilitate depășe ște 30 de luni, este obligatorie men ționarea  perioadei în care produsul poate fi folosit în siguran ță de către consumatori, după deschiderea acestuia. - Precauțiunile speciale la utilizare, în special cele referitoare la ingrediente, precum și informațiile speciale de avertizare pentru produsele cosmetice de uz profesional. În situaţia în care acest lucru nu este posibil din motive practice, va fi alăturat un prospect, o  banderolă ori un cartonaș care va conține informațiile necesare consumatorilor; - Funcţia produsului cosmetic, exceptând cazul în care aceasta rezultă din prezentarea  produsului; - Numărul lotului de fabricăție, marcat pe recipient sau pe ambalaj, după caz, ori o indicăție care să permită identificarea produsului; - Lista cuprinzând ingredientele care fac parte din compoziția produsului cosmetic, în ordinea descrescătoare a greutățîi în momentul încorporării lor; această listă este  precedată de cuvântul “ingrediente”. În cazul în care, din motive practice legate de spațiu, acest lucru nu este posibil, va fi alăturat un prospect, o banderolă ori un cartona ș ce trebuie să conțină informația necesară consumatorului și va fi inscrip ționată pe recipient ori pe ambalaj informația abreviata ori simbolul prevăzut prin ordin al ministrului sănătățîi. Pentru produsele cosmetice decorative comercializate în mai multe culori/nuanțe se menționeaza toți agențîi de colorare folosiţi. Aceste informaţii pot fi inscripţionate doar pe ambalaj. Pentru produsele cosmetice care nu sunt preambalate și care sunt ambalate la punctul de vânzare la cererea cumpărătorului ori care sunt preambalate pentru imediata vânzare, urmează să fie elaborate regulile detaliate pentru modul de indicare a informațiilor cerute de lege. Eticheta produsului trebuie scrisă în limba română, cu excep ția listei cuprinzând ingredientele, unde se vor folosi denumirile din Nomenclatorul Internaţional pentru produse cosmetice - INCI, iar coloranțîi vor fi scriși conform numărului din Indexul culorilor - Colour Index. În etichetarea, prezentarea spre vânzare sau promovarea  produsului se interzice întrebuinţarea textelor, denumirilor, mărcilor, imaginilor sau a altor însemne care atribuie produselor caracteristici pe care acestea nu le au. Obligația de etichetare aparține producătorului, prin producător înţelegându-se atât agentul economic care fabrică un produs finit sau o componentă a unui produs cât și reprezentantul înregistrat în România, al unui agent economic care nu are sediul în

33

România sau, în cazul inexistenței acestuia, importatorul produsului ori distribuitorul  produsului importat. În cazul în care nu se cunoa ște importatorul, chiar dacă producătorul este menţionat ori distribuitorul produsului, în cazul în care importatorul nu poate fi identificat, dacă nu informează persoana prejudiciata în termen de 30 de zile de la cererea acesteia asupra identităţii importatorului.  Neîndeplinirea de către producător a obligației de informare a consumatorilor  constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 200 la 2.000 lei noi. În cazul  produselor cosmetice care prezintă abateri făța de caracteristicile calitative prescrise, vânzătorul este obligat, la cererea consumatorului, să le înlocuiască sau să restituie contravaloarea acestora. Restituirea contravalorii sau înlocuirea produsului achiziţionat se face imediat după constatarea imposibilită țîi folosirii acestuia, dacă aceasta situație nu este imputabilă consumatorului. Restituirea contravalorii produsului său serviciului se face la valoarea actualizată a acestuia, calculată în funcție de indicele de inflaţie comunicat de Institutul Național de Statistică. Valoarea actualizată astfel calculată nu va putea fi mai mică decât contravaloarea  produsului pe care agentul economic obligat la restituire o percepe pentru produse de același fel, în momentul restituirii. Încălcarea obliga ției de înlocuire sau restituire a  produsului constituie contraven ție și se sanc ționeaza cu amendă de la 200 la 2.000 lei noi. Produsele cosmetice se comercializează numai în cadrul termenului de valabilitate sau al datei durabilitățţii minimale stabilite de producător. În caz contrar, comerciantul  poate fi sancționat cu o amendă contravețtionala între 500 lei și 3.000 lei noi. Ministerul Sănătății nu poate interzice, restânge sau împiedica introducerea pe pia ță a  produselor cosmetice care îndeplinesc cerin țele prevăzute de legislația în vigoare. Prin excepție, în cazul în care Ministerul Sănătățîi constată, pe baza unor dovezi întemeiate, ca un produs cosmetic, deși respectă cerințele prevăzute de legislația în vigoare, reprezintă un pericol pentru sănătate, poate interzice provizoriu comercializarea acelui  produs sau poate impune condițîi speciale pentru comercializarea acestuia pe teritoriul României.

Capitolul 4.Efectele cosmeticelor asupra consumatorului Produsele cosmetice sunt importante de larg consum, cu un rol esenţial în viaţa fiecăruia: în afara produselor tradiţionale, precum produsele de machiaj şi parfumurile, acestea include şi  produse de igienă rsonală, cum ar fi produse de îngrijire a dinţilor, şampoane şi săpunuri.Piaţa actuală a cosmeticelor este orientată către inovaţie, incluzând noi palete de culori,

34

tratamente îndreptate către anumite tipuri de piele şi formule unice, care se concentrează  pe diverse nevoi. Majoritatea produselor cosmetice au o durată de viaţă de mai puţin de cinci ani şi  producătorii îşi reformulează 25% din produse în fiecare an. Aceştia trebuie să-şi îmbunătăţescă în mod constant produsele pentru a-şi menţine poziţia pe o piaţă extrem de competitivă, în care consumatorul se aşteaptă la o gamă tot mai variată de opţiuni şi la o eficacitate sporită. Industria europeană a cosmeticelor este un lider mondial şi un exportator  dominant de cosmetice, un sector extrem de inovator şi un angajator semnificativ în Europa. Implicarea UE vizează, în principal, cadrul de regelementare privind accesul pe  piaţă, relaţiile de comerţ internaţional şi convergenţa reglementară, toate urmărind asigurarea celui mai ridicat nivel de siguranţă a consumatorului şi, în acelaşi timp,  promovarea inovaţiei şi competivităţii în acest sector. În general, în lume, o persoană foloseşte zilnic nouă feluri de produse cosmetice însă nimeni nu se preocupă care este comopoziţia acestora. Toţi avem încredere în spiritul responsabil al producătorilor şi credem că reglementările existente şi autorităţile de control ne protejează.  Numai că realitatea este alta, reglementările sunt slabe şi usor de dejucat, iar în  produsele folosite de noi pot exista numeroase substanţe periculoase pentru sănătate. Efectele secundare dăunătoare sunt luate în seamă şi analizate serios de autorităţi doar  după mulţi ani de la desfacerea în comerţ a produselor cosmetice.

4.1.Agenţi care acţionează asupra ţesuturilor  Absorbirea prin piele a toxinelor este mult mai periculoasă decât înghiţirea lor Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru. Este un înveliş viu, care respiră şi are o mare capacitate de absorbţie. Pielea practic absoarbe produsele aplicate pe suprafaţa ei. Dacă acestea conţin ingrediente benefice, efectele folosirii lor vor fi  benefice. Dar dacă aceste produse conţin substanţe chimice toxice, acestea au efecte adverse atât asupra pielii, cât şi asupra organelor interne ale corpului nostru. În special efectele cumulative, care apar după mulţi ani de folosire a unui produs, transformă elementarele noastre obiceiuri de igienă într-un stil de viaţă sinucigaş care ne apropie de  boală şi de moarte. Solvenţii din unele săpunuri, şampoane, geluri de duş distrug bariera protectoare a  pielii, degresează puternic pielea şi favorizează pătrunderea substanţelor toxice. Odată  pătrunse în piele, acestea ajung în microcapilarele sanguine, în vasele limfatice şi apoi în fluxul sanguin, care le răspândeşte peste tot: în creier, ficat, rinichi, muşchi. „Dacă rujul ajunge în gură, enzimele din salivă şi stomac reuşesc să-l descompună. Însă dacă substanţele ajung în fluxul sanguin, acolo nu există nici un fel de protecţie”, a precizat Richard Bence, un biochimist care a studiat timp de trei ani substanţele prezente în cosmetice. „Încă nu se ştie ce efect au toate aceste substanţe chimice atunci când sunt amestecate. Efectul ar putea fi mai  puternic decât suma efectelor substanţelor luate separat,” a indicat specialistul. El a concluzionat: „Trebuie să începem să ne

35

 punem întrebări asupra compoziţiei şi să nu le acceptăm, pur şi simplu, pentru că ni se spune că sunt sigure”. Ignoranţa şi nevoia de „a arăta bine” duc la creşterea continuă a consumului de produse de igienă şi cosmetice Produsele pentru igienă şi frumuseţe nu sunt încă percepute ca având legătură directă cu starea noastră de sănătate. Acestea sunt considerate drept produse pe care le folosim doar extern. Nu realizăm că pielea este un organ la fel de expus la efectele negative ale toxinelor ca şi sistemul digestiv. Incapacitatea noastră de a înţelege adevărul şi de a reacţiona impulsionează creşterea industriei de cosmetice. De aceea nu s-a cerut încă legiferarea unor avertismente care să însoţească produsele cosmetice şi de îngrijire  personală, aşa cum, de exemplu, pachetele de ţigări se vând cu avertismentul „Tutunul dăunează grav sănătăţii”. Rezultatul este creşterea continuă şi neîntreruptă a profiturilor  corporaţiilor care fabrică produse cosmetice şi de îngrijire personală. Companiile producătoare de cosmetice ne fac să credem că au mare grijă de  pielea noastră şi realizează teste riguroase înainte de a lansa produsul pe piaţă. În realitate, aşa cum subliniază cercetătorii din Consiliul Naţional de Cercetare al SUA: „din zecile de mii de substanţe chimice importante pe plan comercial, doar câteva au fost supuse unor teste amănunţite de toxicitate, iar multe nu au fost testate deloc”. Grupul de Activităţi pentru Mediu (o organizaţie de control) estimează că doar 11% din cei aproximativ 10.500 de ingredienţi obişnuiţi ai produselor de îngrijire personală au fost supuşi unui număr suficient de teste pentru a oferi siguranţă. Iar FDA (Agenţia pentru Controlul Alimentelor şi Medicamentelor din SUA) precizează că „un producător de cosmetice poate folosi aproape orice fel de materie primă ca ingredient şi poate lansa  produsul pe piaţă fără acordul FDA”. Femeile absorb anual 2-3 kilograme de substanţe toxice prin intermediul produselor cosmetice uzuale Rutina zilnică a femeilor implică folosirea demachiantului, a cremei de faţă, a  produselor de machiaj şi a altor produse pentru igienă, multe dintre acestea conţinând componente toxice. Afectate nu sunt numai femeile, ci şi bărbaţii, pentru că şi produsele destinate lor (cremă sau spumă de ras, after-shave, şampon) au aceleaşi ingrediente  periculoase. Dar cel mai grav este că astfel de substanţe se regăsesc inclusiv în produsele destinate îngrijirii copiilor. Faptul că produsele cosmetice sunt făcute să stea mult pe raft, spre deosebire de produsele alimentare, contribuie la toxicitatea lor şi la potenţialul cancerigen ridicat. Produsele cosmetice sunt adesea nişte „cocktailuri” de chimicale cu acţiune cancerigenă, iritanţi ai pielii, toxine de creştere (care afectează dezvoltarea fizică şi mentală la copii), perturbatori endocrini (substanţe care opresc sau blochează transmiterea de hormoni în corp şi se interpun astfel în dezvoltare), agenţi mutageni (cauzează mutaţii ale ADN-ului care duc fie la cancer fie la afecţiuni congenitale), neurotoxine (substanţe chimice care afectează sistemul nervos), toxine de reproducere (care afectează sistemul reproductiv) şi sensibilizatori (substanţe chimice care provoacă reacţii alergice în ţesuturile normale în urma expunerii repetate la acestea).

36

4.2.Substanţe chimice folosite ca ingrediente cosmetice cu efect nociv asupra organismului  Pe lista celor mai periculoase produse conduc detaşat parabenii, conservanţi utilizaţi în aproape toate produsele pentru piele şi păr, inclusiv săpun, şampon, deodorant şi chiar loţiuni pentru bebeluşi. Parabenii sunt extrem de utili în stoparea dezvoltării bacteriilor, dar  specialiştii au descoperit şi că mimează efectele estrogenului, hormonul sexual feminin, care, printre alte acţiuni ale sale, poate contribui şi la dezvoltarea tumorilor canceroase maligne. Un efect similar, de favorizare a apariţiei tumorilor, are şi aluminiul care intră în compoziţia deodorantelor şi antiperspirantelor. Sărurile de aluminiu şi zirconiu din compoziţia deodorantelor blochează glandele sudoripare şi reduc pentru câteva ore cantitatea de transpiraţie de la nivelul pielii. Totuşi, din cauza aluminiului care se absoarbe prin piele, deodorantele şi antiperspirantele care conţin acest element pot contribui la apariţia tumorilor mamare. Lauril sulfatul de sodiu (SLS), utilizat, datorită capacităţii sale de a produce spumă, la fabricarea săpunului, şamponului, spumei de ras, pastei de dinţi, a spumei de  baie şi în aproape orice soluţie personală de curăţare, este considerat responsabil pentru iritaţiile pielii. Această substanţă este un detergent puternic, agresiv, folosit la scară largă ca degresant pentru motoare! Săpunul, pasta de ras cu lauril sulfat de sodiu pot irita  pielea, pot produce urticarie, şamponul poate determina căderea părului, alte produse pot  provoca ulceraţii ale gurii, pot provoca iritaţii ale ochilor, pot afecta chiar definitiv ochii, mai ales la copii. Pătrunde foarte uşor prin piele şi poate ajunge la inimă, plămâni, ficat său creier. Uneori, pe etichete, lauril sulfatul de sodiu este ascuns sub denumirea de substanţă pseudo-naturală, prin formula “provine din nucă de cocos”. Interacţionând cu nitriţii din apa de la robinet, lauril sulfatul de sodiu poate  produce nitrozamine cancerigene. În lacurile de unghii, în fixativul şi spumă pentru păr, în unele parfumuri se găsesc ftalaţii. Aceştia afectează plămânii şi pot produce malformaţii congenitale dacă în timpul sarcinii sunt utilizate cosmeticele cu ftalaţi. Aceştia afectează celulele spermatice şi pot provoca feminizarea bărbaţilor. Sistemul hormonal al ambelor sexe este tulburat şi de moscul sintetic, o substanţă care se regăseşte în compoziţia parfumurilor, a săpunurilor  sau cremelor. O cercetare semnificativă asupra impactului ftalaţilor a fost realizată de dr. Shanna Swan, profesor de obstetrică şi ginecologie la Universitatea din Rochester, care a găsit o legătură între această substanţă chimică şi feminizarea băieţilor. Cercetarea a identificat o legătură clară între expunerea prenatală la ftalaţi şi o distanţă anogenitală (ADG) redusă la bebeluşii masculi, o descoperire ce implică faptul că aceşti bebeluşi sunt susceptibili de a suferi o coborâre incompletă a testiculelor şi o subdezvoltare a penisului. Este interesant de remarcat că aceste modificări au apărut la niveluri de expunere la ftalaţi ce au fost înregistrate la un sfert dintre femeile din Statele Unite. Etanolaminele (derivaţi ai amoniacului) sunt substanţe care pot afecta grav sănătatea noastră şi a celor dragi. Săpunurile, şampoanele, gelurile de duş, spumantele de  baie, chiar şi produsele pentru copii conţin acest amestec fatal de substanţe (dietanolamină-DEA, trietanolamină-TEA şi monoetanolamină-MEA) care în contact cu 37

nitriţii care se găsesc în apă, produc nitrozamineprecum NDEA (Nnitrozodietanolamină), o substanţă foarte cancerigenă, care afectează în special rinichii şi care este absorbită foarte uşor de piele, mai ales de pielea fragedă a copiilor. Aceste substanţe sunt iritante pentru ochi, afectează foliculul pilos şi cauzează uscarea şi căderea  părului. Încă un exemplu care pune şi mai multe semne de întrebare în legătură cu siguranţa produselor de îngrijire personală este formaldehida: o substanţă iritantă, cancerigenă, folosită în industria mobilei. La un moment dat, formaldehida a fost eliminată din producţia mobilei, însă se foloseşte la scară largă sub formă de conservant şi dezinfectant în şampoane, lac de unghii, întăritori pentru unghii şi produse pentru creşterea părului. Provoacă alergii, ameţeală, dureri de cap şi dureri cumulate. Este considerată halucinogenă de către IARC (International Agency for Research on Cancer) şi „probabil cancerigenă” de către EPA (Environmental Protection Agency). Prezenţa ei este adeseori mascată, datorită faptului că intră în componenţa altor ingrediente, precum hidantoină, ori surfactanţi, cum ar fi lauril sulfatul de sodiu. Este de asemenea bine de ştiut că produsul mai apare şi sub numele de formalină sau MDM. Unele creme hidratante pot conţine sub numele de vaselină sau parafină, un amestec de hidrocarburi aromatice din petrol sau alte produse derivate din petrol, ale căror denumiri de pe etichete conţin prefixele „propyl” sau „methyl”. Acestea nu lasă  pielea să respire, blocând astfel eliminarea toxinelor din corp. Pot provoca sensibilitate la lumină şi pot sărăci pielea de propriile uleiuri naturale, efectul fiind uscarea şi crăparea acesteia, îmbătrânirea prematură, acneea şi diverse alte afecţiuni ale pielii. O substanţă suspectă este şi cocamid MEA, care „leagă” ingredientele utilizate în multe tipuri de creme de faţă. Padimate-O cunoscut şi ca octil-dimetil sau PABAeste un ingredient comun în cremele solare. La fel ca şi DEA este un agent de formare a nitrozaminelor, favorizând formarea acestora sub influenţa ultravioletelor şi crescând astfel riscul de cancer de piele, situaţie ironică în condiţiile în care este utilizat tocmai ca ecran de protecţie. Altă substanţă potenţial iritantă este benzil-alcoolulsau izopropilul, un solvent şi o substanţă alterantă, adică o substanţă care poate modifica structura altor substanţe chimice. Folosit la parfumarea produselor cosmetice sau a vopselelor de păr, în produse de curăţare a vopselei de păr, produse de exfoliere corporală, loţiuni de mâini, aftershave-uri şi parfumuri, acesta are ca efect îmbătrânirea prematură. Poate provoca greaţă, dureri de cap, înroşiri ale pielii şi depresii. De asemenea, usucă pielea şi provoacă crăpături ale acesteia care pot înlesni dezvoltarea bacteriilor. Plumbul este conţinut în mai mult de jumătate din rujuri, conform unui studiu realizat de Coaliţia pentru Cosmetice Sigure din SUA. O treime din rujurile testate conţin o concentraţie de plumb care depăşeşte limita permisă de Administraţia Americană de Alimentaţie şi Medicamente (FDA). 39% din rujurile testate nu au prezentat urme de  plumb. Coaliţia a confirmat faptul că produsele unor firme mai puţin scumpe, ca Revlon, nu prezintă urme de plumb în timp ce mărci scumpe ca L’Oreal, Cover Girl, şi Christian Dior au printre cele mai ridicate nivele. „Plumbul se depozitează în corp de-a lungul timpului, iar rujurile care conţin plumb, aplicate de câteva ori pe zi, în fiecare zi, pot duce la nivele periculoase de expunere. Cele mai recente studii arată că nu există un prag sigur  al expunerii”, a declarat doctorul Mark Mitchell, preşedintele Coaliţiei pentru un Mediu Echitabil din Connecticut.

38

Plumbul este un cancerigen bine cunoscut care afectează sistemul hormonal. Este uşor absorbit prin piele şi se depozitează în oase. Mai poate provoca probleme comportamentale, de memorie şi de limbaj, dar poate conduce şi la o creştere a agresivităţii. Cei mai vulnerabili sunt copiii şi femeile însărcinate. Unele vopsele de păr cu efect lent conţin, de asemenea, plumb. Universitatea Xavier din Louisiana a făcut cercetări pe această temă şi a descoperit că unele mărci de vopsea de păr conţin de 10 ori mai mult plumb decât cantitatea admisă în vopseaua  pentru locuinţe! Oricine lucrează cu vopsea de locuinţe său locuieşte într-o încăpere  proaspăt vopsită ştie ce reacţii poate să declanşeze această: dureri de cap, strănut şi greaţă, pentru a numi doar câteva dintre ele. Studiile ştiinţifice cu privire la legătura dintre folosirea vopselelor de păr   permanente şi semi-permanente şi cancer au arătat faptul că prin pielea capului corpul absoarbe rapid substanţele chimice conţinute în aceste produse pe durata în care vopseaua trebuie să rămână pe pielea capului. De-a lungul anilor de folosire repetată se pot absorbi destule substanţe cancerigene pentru a declanşa cancerul, la vârste înaintate. Gudronul de cărbune, folosit ca bază pentru vopseaua de păr şi pentru şampoanele contra mătreţii, se ştie că provoacă boli fatale precum cancerul şi o serie întreagă de afecţiuni comune precum astm şi dureri de cap. Pe etichetă produselor este menţionat ca FD&C sau D&C. Parfumurile folosite în multe produse de îngrijire personală sunt de obicei pe bază de petroleum. Ele pot cauza dureri de cap, ameţeală, alergii, probleme respiratorii, iritarea  pielii şi sensibilitate chimică. Din păcate FDA (Food and Drug Administration) nu cere nici în prezent fabricanţilor de parfum să îi prevină pe consumatori asupra substanţelor  chimice toxice care se găsesc în produsele lor. Talcul, un ingredient întâlnit în produse pentru faţă şi corp, precum şi presărat în cantităţi mici pe produsele contraceptive cum ar fi prezervativele, este un cancerigen cunoscut. Studii ştiinţifice l-au identificat ca fiind una dintre cauzele cancerului ovarian când se foloseşte în zona genitală, în primul rând pentru că talcul, un compus anorganic de silicat de magneziu, poate irita celulele care acoperă ovarele (Frederick R. Jelovsek, „Pudra perineală şi tampoanele pot provoca afecţiuni”). În plus, talcul se poate fixa în  plămâni, provocând probleme de respiraţie şi posibil cancer pulmonar. Talcul este un produs mineral obţinut prin extragerea minieră a rocilor de tâlc, care apoi sunt procesate prin sfărâmare, uscare şi măcinare pentru eliminarea altor  reziduuri de minerale. Cu toate acestea, acest proces nu separă unele fibre minuscule care sunt foarte asemănătoare cu cele de azbest. Din această cauză talcul este asociat cu azbestul ca potenţial cancerigen. Oamenii de ştiinţă au analizat atent particulele de talc şi au găsit multe asemănări cu azbestul. Atât de multe încât în 1973 FDA (Food and Drug Administration) a elaborat o reglementare care să limiteze cantitatea de fibre asemănătoare cu azbestul din talcul cosmetic. Cu toate acestea nu s-a emis nici o hotărâre, în prezent talcul cosmetic nefiind reglementat în nici un fel. Copiii sunt expuşi la reacţii toxice sau iritativ-alergice datorate produselor de îngrijire corporală. Pielea copilului, în special a nou-născutului şi sugarului, este mai subţire şi mai fragilă decât cea a adultului. Stratul superficial al epidermei, cel mai important în rolul de barieră protectoare, este mult mai fin la copil decât la adult. Aşa se explică de ce la cea mai mică agresiune apar urme pe pielea copilului. Şi tot fragilitatea

39

 pielii este motivul pentru care substanţele din compoziţia produselor de îngrijire pătrund mai uşor prin epiderma copiilor. Cele mai periculoase substanţe chimice din produsele de îngrijire pentru copii (pe lângă cele enumerate până acum, dintre care unele se regăsesc şi în produsele pentru copii) sunt următoarele: acidul salicilic (este toxic dacă e folosit în cantităţi mari sau la  persoane cu sensibilitate la salicilaţi, cărora le face rău chiar şi folosit în cantităţi mici), ureea (folosită în cantităţi mari sau în mod repetat este iritantă pentru piele şi ochi), coloranţii, conservanţii în cantitate mare, acidul boric (conţinut în pudrele de tâlc, folosit pentru calităţile sale antiseptice, devine toxic dacă este ingerat ori inhalat), camforul (în cantităţi mari poate provoca stări de confuzie, iritabilitate, hiperactivitate neuromusculară; United States Error! Hyperlink reference not valid. a stabilit la 11% cantitatea de camfor permisă în produse de consum), fenolul, violetul de genţiană (în cantităţi mari sau folosit în mod repetat). În funcţie de durata utilizării şi suprafaţa de piele pe care se aplică, aceste substanţe pot provoca reacţii toxice sau reacţii iritativ-alergice. Reacţiile alergice apar la 24 - 48 de ore de la aplicarea produsului pe piele. În apariţia acestora este implicat sistemul imunitar al copilului. Organismul acestuia produce anticorpi la prima aplicare a  produsului alergic, iar la readministrare apar reacţii din ce în ce mai rapide. Iritaţiile apar  sub forma unor mici arsuri, ca reacţii locale imediate. Reacţiile toxice (intoxicaţiile) sunt  provocate de substanţele toxice absorbite în organism.

4.3. Analiza chimică a produselor cosmetice Analiza chimică a doua din produselor pentru protec ție solară – Ivatherm. Produsele de mai jos sunt comercializate în România în 2012 cu listele de ingrediente respective. Ingredientele factor de protecție pot fi iritante (cele factor chimic) sau pot bloca porii (cele factor fizic). Doar pentru că un produs este bine formulat nu înseamnă că este potrivit tuturor, iar reacția pielii la ingrediente este diferită și se observă doar în urma folosirii produselor care le conțîn. Spray pentru protecție solară 50+ pentru copii, 125ml – Protejează de întreg spectrul solar, este destinată aplicării pe pielea copiilor. Nu o recomand datorită  prezenței alcoolului denaturat în compoziție. Ingrediente: AQUA (WATER), OCTOCRYLENE, HERCULANE THERMAL SPRING WATER, ETHYLHEXYL METHOXYCINNAMATE, BUTYLENE GLYCOL, C12-15 ALKYL BENZOATE, METHYLENE BIS-BENZOTRIAZOLYL TETRAMETHYBUTYLPHENOL, BIS-ETHYLHEXYLOXYPHENOL METHOXYPHENYLTRIAZINE, ALCOHOL DENAT, DECYL GLUCOSIDE, STEARETH-12, CHLORPHENESIN, XANTHAN GUM, SODIUM LAUROYL LACTYLATE, SODIUM DICOCOYLETHYLENE DIAMINE PEG-15 SULPHATE, DISODIUM EDTA, GLYCERYL STEARATE, BEHENYL ALCOHOL, HYDROXYETHYL ACRYLATE/SODIUM ACRYLOYLDIMETHYL TAURATE COPOLYMER, PHENOXYETHANOL, BHT, SQUALANE, GLYCERYL STEARATE CITRATE, DISODIUM ETHYLENE DICOCOAMIDE PEG-15 DISULPHATE, TRIETHALONAMIDE, PROPYLENE GLYCOL, POLYSORBATE 60. 40

Spray pentru protecție solară 50+, 125ml – Protejează de întreg spectrul solar. Nu îl recomand datorită prezenței alcoolului denaturat și iritanţilor în compozi ție. Acest  produs are aceiaşi lista de ingrediente ca spray-ul pentru copii, în plus are doar iritan țîi de la sfârșiţul listei. Ingrediente: AQUA (WATER), OCTOCRYLENE, HERCULANE THERMAL SPRING WATER, ETHYLHEXYL METHOXYCINNAMATE, BUTYLENE GLYCOL, C12-15 ALKYL BENZOATE, METHYLENE BIS-BENZOTRIAZOLYL TETRAMETHYBUTYLPHENOL, BIS-ETHYLHEXYLOXYPHENOL METHOXYPHENYLTRIAZINE, ALCOHOL DENAT, DECYL GLUCOSIDE, STEARETH-12, CHLORPHENESIN, XANTHAN GUM, SODIUM LAUROYL LACTYLATE, SODIUM DICOCOYLETHYLENE DIAMINE PEG-15 SULPHATE, DISODIUM EDTA, GLYCERYL STEARATE, HYDROXYETHYL ACRYLATE/SODIUM ACRYLOYLDIMETHYL TAURATE COPOLYMER, PHENOXYETHANOL, BHT, SQUALANE, GLYCERYL STEARATE CITRATE, DISODIUM ETHYLENE DICOCOAMIDE PEG-15 DISULPHATE, TRIETHALONAMIDE, PROPYLENE GLYCOL, POLYSORBATE 60, CITRONELLOL, HYDROXYISOHEXYL 3 CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE, BENZYL CINNAMATE, LINALOOL, ALPHA ISOMETHYL IONONE, BUTYLPHENYL METHYLPROPIONAL, GERANIOL.

Capitolul 5. CERCETARE DE MARKETING Privind protectia consumatorilor in ceea ce priveste produsele cosmetice Chestionar Nr. chestionar__  Data şi ora_____  CHESTIONAR  Bunã ziua! Vã rugãm sã ne acordaţi câteva minute din timpul dumneavoastrã pentru completarea urmãtorului chestionar. Vã informãm că rãspunsurile dumneavoastã sunt foarte importante pentru reuşita cercetãrii şi cã acestea vor rãmâne strict confidenţiale. 1. Aţi folosit vreodatã produse cosmetice? da nu 2. Ce gama de produse folositi? (Puteti folosi mai multe variante de raspuns) 41

hidtratarea pielii  produse de machiaj ingrijirea corpului si a parului ingrijirea pielii 3. Care sunt motivele care v-au determinat sã nu încercaţi produse cosmetice?  _________________________________________________________  4. Ce v-a determinat să cumpăraţi produse cosmetice? eram decis sã cumpãr înainte de a intra în magazin mi-a recomandat vãnzătorul/vânzãtoarea ambalajul era atrăgător  preţul am vãzut sau auzit o reclamã altul 5. În general de unde obişnuiţi sã vã cumpãraţi produsele cosmetice? din magazine specializate în cosmetice din hiper şi supermarketuri din farmacii micile magazine alimentare din apropierea locuinţei

6. Apreciaţi pe o scalã de la 1 la 5 importanţa pe care consideraţi cã o au produsele de îngrijire personalã pentru dumneavoastrã? important neimportant 1 2

nici important nici neimportant important foarte important 3 4 5

7. Ce sumã alocaţi lunar pentru produsele de îngrijire personalã ? sub 50 ron 50 – 200 ron  peste 200 ron 8. Credeţi cã reclama produselor cosmetice este un element care vã determinã sã le cumpãraţi ? acord total acord dezacord dezacord total 9. Cum apreciaţi calitatea produselor cosmetice ? 42

f.bunã 5

bunã 4

satisfãcãtoare 3

slabã 2

f.slabã 1

10. Consideraţi cã preţul produselor cosmetice este justificat de calitatea acestora? Pe o scalã de la -2 la 2 bifaţi opţiunea dumneavostrã. (unde -2 reprezintã o nejustificare iar 2 o justificare). sigur nu -2

probabil nu -1

nu ştiu 0

probabil da +1

cu siguranţa da +2

11. Sunteţi mulţumitã de calitatea produselor cosmetice ? da nu 12. Vârsta dumneavoastrã este __________ ani. 13. Zona de provenienţã: mediul urban mediul rural 14. Ultima formã de învãţãmânt absolvitã de dumneavoastrã este: gimnaziu liceu liceu + bacalaureat studii superioare altã situaţie 15. Care este profesia dumneavoastrã?  ____________________________________________________  Vã mulţumim pentru timpul acordat!

Prelucrarea individuală a întrebărilor 43

Întrebarea 1. Aţi folosit vreodată produse cosmetice? a. da  b. nu Ati folosit vreodata produse cosmetice? Da

În urma analizei acestei întrebări observăm că 40 de femei din eşantionul studiat (40 de persoane din 40) au folosit cel puţin odată produse cosmetice . Procentual acest lucru se poate exprima astfel: 100% din femeile studiate au folosit cel puţin odată produse cosmetice şi se poate observa în graficul de mai sus.

Întrebarea 2. Ce gamă de produse folosiţi? (răspuns multiplu): a)parfumuri  b)produse de machiaj c) îngrijirea părului d) îngrijirea pielii

44

În urma analizării acestei întrebări am obţinut următoarele date: -40 din femeile intervievate au folosit cel puţin o dată parfum, adica 100% din eşantionul studiat -40 din femeile intervievate au folosit cel puţin o dată produse de machiaj, adica 100% din eşantionul studiat -40 din femeile intervievate au folosit cel puţin o dată produse pentru îngrijirea părului, adica 100% din eşantionul studiat -40 din femeile intervievate au folosit cel puţin o dată produse pentru îngrijirea pielii, adica 100% din eşantionul studiat

Întrebarea 3. Care sunt motivele care v-au determinat să nu încercaţi produsele cosmetice? _____________________________________________________________  În urma analizei acestei întrebări observăm că nu au existat motive pentru a nu încerca produsele cosmetice măcar o dată de nici una din femeile intervievate. Această întrebare poate fi corelată cu întrebarea numărul 3 de unde se poate observa că 100% din eşantionul studiat a folosit produse cosmetice.

Întrebarea 4. Ce v-a determinat să cumpăraţi produse cosmetice? a. eram decis să cumpăr înainte de a intra în magazin  b. mi-a recomandat vânzătorul/vânzătoarea c. ambalajul era atrăgător  d. preţul e. am văzut sau auzit o reclamă f. altul

45

În urma analizării acestei întrebări observăm următoarele rezultate : -29 femei dintre cele intervievate erau decise să îşi achiziţioneze produse cosmetice înainte de intrarea în magazin adică 72,5% dintre ele; 11 femei dintre cele intervievate au cumpărat produse cosmetice din diverse alte motive un procent de 27,5% -2 femei dintre cele intervievate au fost influenţate în decizia de cumpărare de către vânzător sau vânzătoare adică un procent de 4,3%; -1 femeie dintre cele intervievate a fost influenţată în decizia de cumpărare de către ambalaj adică un procent de 3% din totalul eşantionului studiat; -3 femei dintre cele intervievate au fost influenţate în decizia de cumpărare de către preţ adică un procent de 8%; -4 dintre femeile intervievate au achiziţionat produse cosmetice datorită unei reclame adică un procent de 10%; -1 femeie dintre cele intervievate au fost influenţate în decizia de cumpărare de către alte motive în procent de 3%.

Întrebarea 5. În general de unde obişnuiţi să vă cumpăraţi produsele cosmetice ? a. din magazine specializate în cosmetice b. din hiper şi supermarketuri c. din farmacii d. micile magazine alimentare din apropierea locuinţei

46

In general de unde obisnuiti sa va cumparati produsele cosmetice? din magazinele specializate de cosmetica din hiper si supermarketuri din farmacii micile magazine alimentare din apropierea locuintei

Analiza acestei întrebări ne conduce la următoarele rezultate: -9 dintre femeile intervievate obişnuiesc să îşi achiziţioneze produsele cosmetice din magazinele specializate în produse cosmetice adică un procent de 22,5% din eşantionul studiat, iar restul de 31 de femei obişnuiesc să îşi achiziţioneze produsele cosmetice din alte locuri ; -23 dintre femeile intervievate obişnuiesc să îşi achiziţioneze produsele cosmetice din hiper şi supermarketuri adică un procent de 57,5% din eşantionul studiat, iar restul de 17 femei obişnuiesc să îşi achiziţioneze produsele cosmeticedin alte locuri; -3 dintre femeile intervievate obişnuiesc să îşi achiziţioneze produsele cosmetice din farmacii adică un procent de 7,5% iar restul de 37 femei obişnuiesc să îşi achiziţioneze  produsele cosmetice din alte locuri -5 dintre femeile intervievate obişnuiesc să îşi achiziţioneze produsele cosmetice din micile magazine alimentare din apropierea locuinţei adică un procent de 12,5%, iar restul de 35 de femei obişnuiesc să îşi achiziţioneze produsele cosmetice din alte locuri.

Întrebarea 6. Apreciaţi pe o scală de la 1 la 5 importanţa pe care consideraţi că o au  produsele de îngrijire personală pentru dumneavoastră? f.important important nici, nici neimportant 1 2 3 4

f. neimportant 5

În urma analizării acestei întrebări am obţinut următoarele rezultate: -3 femei dintre cele intervievate consideră produsele de îngrijire personală nici importante nici neimportante, procentual 7,5% din eşantionul studiat;

47

-21 femei dintre cele intervievate consideră produsele de îngrijire personală importante,  procentual 52,5% din eşantionul studiat; -16 femei dintre cele intervievate consideră produsele de îngrijire personală foarte importante, procentual 40% din eşantionul studiat; -nu au existat femei care să considere produsele de îngrijire personală neimportante. În graficul de mai jos sunt prezentate schematic rezultatele obţinute:

Apreciati pe oscala de la 1 la 5 importanta pe care considerati ca oau produsele deingrijire personala pt dvs? nici important nici neimportant important foarte important

Întrebarea 7. Ce sumă alocaţi lunar pentru produsele de îngrijire personală? a. sub 50 ron  b. 50 – 200 ron c. peste 200 ron În urma analizării acestei întrebări putem observa că: -2 dintre femeile intervievate alocă lunar sub 50 ron produselor de îngrijire personală adică un procent de 5% din eşantionul studiat; -26 dintre femeile intervievate alocă lunar între 50 şi 200 ron produselor de îngrijire  personală adică un procent de 65% din eşantionul studiat; -12 dintre femeile intervievate alocă lunar peste 200 ron produselor de produselor de îngrijire personală adică un procent de 30% din eşantionul studiat.

48

Întrebarea 8. Credeţi că reclama produselor cosmetice este un element care vă determină să le cumpăraţi ? a. acord total  b. acord c. dezacord d. dezacord total

În urma analizării acestei întrebări am obţinut următoarele rezultate: -10 femei dintre cele intervievate sunt total de acord că reclama le influenţează comportamentul de cumpărare adică un procent de 25% din eşantionul studiat; -26 femei dintre cele intervievate sunt de acord că reclama le influenţează comportamentul de cumpărare adică un procent de 65% din eşantionul studiat; -4 femei dintre cele intervievate sunt în dezacord că reclama le influenţează comportamentul de cumpărare adică un procent de 10% din eşantionul studiat. -nici o femeie dintre cele intervievate nu este în dezacord total că reclama influenţează comportamentul de cumpărare.

Întrebarea 9. Cum apreciaţi calitatea produselor cosmetice ?

49

f.bună 5

bună 4

satisfăcătoare 3

slabă 2

f. slabă 1

În urma analizei acestei întrebări am obţinut următoarele date: -4 femei dintre cele intervievate consideră calitatea produselor cosmetice ca fiind satisfacătoare adică un procent de 10% din eşantionul studiat; -27 femei dintre cele intervievate consideră calitatea produselor cosmetice ca fiind bună adică un procent de 67,5% din eşantionul studiat; -9 femei dintre cele intervievate consideră calitatea produselor cosmetice ca fiind foarte  bună adică un procent de 22,5% din eşantionul studiat. Datele prezentate mai sus se găsesc şi în grafic.

Întrebarea 10. Consideraţi că preţul produselor cosmetice este justificat de calitatea acestora? Pe o scală de la -2 la 2 bifaţi opţiunea dumneavoastră. -2

-1

0

+1

50

+2

Analizând această întrebare am obţinut următoarele date: - 2 femei consideră că preţul produselor cosmetice probabil nu este justificat de calitatea acestora adică un procent de 5% din eşantionul studiat; -4 femei intervievate nu ştiu dacă preţul este pe măsura calităţii produselor adică un  procent de 10% din eşantionul studiat; -26 de femei intervievate consideră că probabil preţul este pe măsura calităţii produselor  adică un procent de 65% din eşantionul studiat; -8 de femei intervievate consideră că preţul este cu siguranţă corelat calităţii adică un  procent de 20% din eşantionul studiat.

Întrebarea 11. Sunteţi mulţumită de calitatea produselor cosmetice? a.da b.nu

51

Sunteti multumita de calitatea produselor cosmetice?

da

În urma analizării acestei întrebări observăm că toate femeile care folosesc  produse cosmetice sunt mulţumite de calitatea acestora adică 40 din totalul studiat de 40,deci în procent de 100%.

Întrebarea 12. Vârsta dumneavoastră este __________ ani. Analizând această întrebare am observat următoarele rezultate : -18 dintre femeile intervievate au vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani -10 dintre femeile intervievate au vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani -8 dintre femeile intervievate au vârsta cuprinsă între 36 şi 45 de ani -4 dintre femeile intervievate au vârsta peste 45 de ani, dar nu mai mult de 60 Aceste date prezentate în tabel se regăsesc şi în graficul de mai jos:

52

Întrebarea 13. Zona de provenienţă: a. mediul urban  b. mediul rural

În urma analizării acestei întrebări observăm că 35 dintre femeile intervievate  provin din mediul urban (87,5%) şi 5 dintre ele din mediul rural (12,5%). Aceste date sunt exemplificate mai bine în graficul de mai sus.

Întrebarea 14. Ultima formă de învăţământ absolvită de dumneavoastră este: a. şcoală primară  b. liceu c. liceu + bacalaureat d. studii superioare e.altă situaţie -o singură persoană a absolvit gimnaziul -3 femei intervievate au absolvit liceul -25 dintre femeile studiate au absolvit liceu+bacalaureat -10 dintre femeile studiate au absolvit studii superioare -2 dintre femeile studiate se află în altă situaţie

53

Întrebarea 15.Care este profesia dumneavoastră?  ____________________________________________________ 

În urma analizei acestei întrebări observăm următoarele rezultate: -17 dintre femeile intervievate încă studiază -18 dintre femeile intervievate se încadrează în categoria muncitoare -2 dintre femeile intervievate se încadrează în categoria casnicelor sau şomerelor  -3 dintre femeile intervievate se încadrează în categoria pensionarilor 

54

CAPITOLUL 6. CONCLUZII ŞI PROPUNERI CONCLUZII Produsele cosmetice pot avea efecte nocive asupra consumatorului, ele făcânduse vinovate de uscarea excesivă a pielii, exfolierea şi ofilirea pielii, înroşirea pielii, favorizarea apariţiei unor eczeme etc. Produsele cosmetice de orice fel, indiferent de preţ şi calitate, se găsesc aproape oriunde: în magazine specializate sau farmacii, în supermarketuri sau chiar la piaţă. Cumpărăm aceste produse pentru a ne întreţine şi pentru a arăta mai bine. De aceea, este foarte important să le achiziţionam în cunoştinţă de cauză, astfel încât fiecare dintre noi să poată lua decizia cea mai potrivită nevoilor sale. În acest sens, se interzice în etichetare, prezentarea spre vânzare sau promovarea produsului întrebuinţarea textelor, denumirilor, mărcilor, imaginilor sau a altor însemne care să atribuie produselor  cosmetice caracteristici pe care acestea nu le au. Trebuie să ştim că produsele cosmetice pot fi puse pe piaţa numai dacă pe recipient şi pe ambalaj sunt inscripţionate vizibil, lizibil şi cu caractere care nu se şterg uşor, următoarele date: * Numele său denumirea producătorului şi adresa acestuia; * Conţinutul nominal (indicat în greutate sau în volum); * Termen de valabilitate (data de minimă durabilitate). În cazul în care produsele au o durabilitate mai mare de 30 luni, menţiunile se completează cu - Indicarea PAO (perioadă după deschiderea produsului în care poate fi folosit în siguranţă de consumatori); - Precauţii speciale la utilizare; - Informaţii speciale de avertizare; - Lista ingredientelor; - Număr de lot. Iată câteva sfaturi pe care le dăm consumatorilor şi îi rugăm să ţină cont de ele: * Să achiziţioneze produse cosmetice numai din magazine şi/sau raioane specializate, unde se eliberează documente de cumpărare (factura, bon fiscal etc.). Produsele originale nu se vând în afară lanţurilor de distribuţie, cum ar fi: tarabele sau chioşcurile. * Să fie atenţi la preţuri! Preţurile mici sunt dubioase şi cu siguranţă astfel de produse cosmetice provin din surse îndoielnice. * Să fie atenţi la calitatea ambalajului, să verifice dacă ambalajul, din punct de vedere calitativ, corespunde valorii produsului. * Să examineze cu atenţie eticheta; o calitate proastă a tipăririi poate ascunde o contrafacere. * Să ţină cont de orice avertisment pentru evitarea unor probleme ulterioare. În cazul  produselor cosmetice pentru copii sub 36 luni (3 ani) este necesară o atenţie suplimentară, şi anume: 55

* Alegerea produselor de către părinţi trebuie făcută în funcţie de indicaţiile de utilizare existente pe produs şi/sau ambalaj şi trebuie să ţină cont de caracteristicile ţesutului cutanat al copiilor; * Utilizarea pastei de dinţi cu conţinut de compuşi ai fluorului se va realiza sub supravegherea adulţilor. Fluorul nu trebuie să depăşească 0,15% din cantitatea substanţei utilizată ca ingredient. * Nu se vor utiliza la masajul bebeluşilor produse cosmetice ce conţin substanţe puternic volatile (camfor, eucaliptol şi mentol) decât cu acordul medicului.

PROPUNERI Consumatorul ar trebui să fie foarte atent în momentul în care îşi cumpără produse cosmetice pentru a evita achiziţionarea unor falsuri; Trebuie să urmărească cu atenţie acele semne caracteristice produselor cosmetice care să le diferenţieze de cele contrafăcute. Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor verifica respectarea prevederilor  legale la comercializarea sau importul de produse cosmetice de către operatorii economici. Cea mai importantă activitate în acest sens este cea de depistare a unor   produse neconforme din punct de vedere al compoziţiei chimice, al efectelor negative pe care le pot avea unele produse asupra sănătăţii celui ce le utilizează. Depistarea  produselor cosmetice neconforme la comercializare conduce la retragerea definitivă de pe  piaţă, în vederea prevenirii îmbolnăvirii consumatorilor.

56

BIBLIOGRAFIE •

Bojor O., Alexan M. - Plantele medicinale – izvor de sănatate, Editura Ceres

•

•

Răducanu, I.  Actualitatea în cosmetică în Revista de Comerţ , nr. 12/2001 www.dexonline.ro

•

http://organicka.ecosapiens.ro/cancerul-de-san-vs-cosmetice/

•

http://www.bio-sanatate.ro/index.php?product=producer&category=26

•

http://www.MOnitoruloficial.ro

57

58

Resursa ta de Drept: Legea nr 178/2000 privind produsele cosmetice, republicata în 2005 Legea nr 178/2000 privind produsele cosmetice, republicata în M. Of. Partea I nr. 91 din 27/01/2005

Capitolul I - Dispoziţii generale Art. 1 Prezenţa lege reglementează condiţiile care trebuie să fie respectate la fabricarea şi  punerea pe piaţă a produselor cosmetice de uz uman. Art. 2 Pentru aplicarea prezenţei legi termenii şi sintagmele de mai jos semnifica după cum urmează: A) produs cosmetic - orice substanţă sau preparat care urmează să fie pus în contact cu diverse părţi externe ale corpului uman, precum piele, păr, unghii, buze, organe genitale externe sau cu dinţii şi mucoasa bucala, cu scopul exclusiv său principal de a le curăţă, a le parfuma, a le modifica aspectul şi/sau a le corectă mirosurile corporale şi/sau a le  proteja ori a le menţine în bună stare; B) ingredient cosmetic - orice substanţă sau preparat de origine sintetică ori naturală folosit în compoziţia unui produs cosmetic, cu excepţia impurităţilor din materiile prime folosite, materialelor tehnice auxiliare folosite în prepararea produsului final, dar care nu sunt prezente în acesta, şi a materialelor folosite în cantităţi strict necesare ca solvenţi sau  purtători de parfum ori compoziţii aromatice; C) coloranţi cosmetici - substanţe care se adăugă în produse cosmetice în scopul colorării  produsului şi/sau a unor părţi ale corpului uman; D) conservanţi - substanţe care se adăugă în produsele cosmetice, în scopul principal de a inhiba dezvoltarea microorganismelor în aceste produse; E) filtre ultraviolete - substanţe care se adăugă în produsele cosmetice pentru a filtra anumite radiaţii ultraviolete, în scopul protejării pielii de efectele nedorite ale acestor  radiaţii; F) lot de fabricaţie - o cantitate definită în materie primă, material de ambalare sau produs finit, fabricată în condiţii identice printr-un proces sau o serie de procese, astfel încât să  poată fi considerată omogena; G) număr de lot de fabricaţie - o combinaţie distinctivă de numere şi/sau de litere, care în mod specific identifica un lot; H) dată de minimă durabilitate - dată până la care un produs, depozitat în condiţii corespunzătoare, continua să îşi îndeplinească funcţiunile iniţiale şi respecta prevederile art. 5; I) notificare - demersul administrativ care constă în transmiterea în formă scrisă către Ministerul Sănătăţii a intenţiei de punere pe piaţă a unui produs cosmetic; J) principii de bună practică de fabricaţie a produselor cosmetice - ansamblul de reguli care grupează principii generale, proceduri, acţiuni şi verificări ce se exercita asupra

59

 procesului de fabricaţie a produselor cosmetice; K) eticheta - orice material scris care conţine elemente de identificare a produsului şi, după caz, instrucţiuni de utilizare pentru consumator; L) ambalaj primar - material care vine în contact direct cu produsul cosmetic, folosit la menţinerea caracteristicilor prescrise ale produsului pe toată perioada de valabilitate; M) ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar;  N) produs cosmetic finit - produsul cosmetic în formula să finală, aşa cum este introdus  pe piaţă şi oferit consumatorului final, sau prototipul acestuia; O) prototip - primul model sau design al unui produs cosmetic care nu a fost fabricat în loturi şi de la care produsul cosmetic finit este copiat sau dezvoltat; P) perioadă după deschidere - perioada de timp în care un produs cosmetic finit poate fi folosit în siguranţă, calculată din momentul primei deschideri a ambalajului primar şi începerii utilizării produsului. Art. 3 Lista cuprinzând categoriile de produse cosmetice, aşa cum sunt definite în cuprinsul art. 2 lit. a), este prevăzută în anexa nr. 1. Art. 4 Ministerul Sănătăţii reprezintă autoritatea naţională competenta pentru reglementarea comercializării produselor cosmetice, notificarea acestora în întocmirea şi administrarea  bazei de date, inspecţia şi controlul pe piaţă, informarea populaţiei, înregistrarea cazurilor  semnalate privind efectele adverse asupra populaţiei, cauzate de produsele cosmetice, raportarea către Comisia Europeană. Capitolul II - Condiţii impuse produselor cosmetice pentru securitatea consumatorilor  Art. 5 Produsele cosmetice puse pe piaţă nu trebuie să pericliteze sănătatea umană atunci când sunt folosite în condiţii normale sau raţional previzibile de folosire, ţinându-se seama, în special, de prezentarea produsului, etichetarea, instrucţiunile privind utilizarea şi îndepărtarea acestuia, precum şi de orice altă indicaţie prevăzută de producător, de reprezentantul său autorizat sau de orice altă persoană responsabilă pentru introducerea  pe piaţă a produsului. Aceste indicaţii nu vor scuti nici o persoană, în nici o circumstanţă, de a se conforma cu alte dispoziţii ale prezenţei legi. Art. 6 (1) Se interzice punerea pe piaţă a produselor cosmetice în a căror compoziţie se găsesc: A) substanţe interzise de Ministerul Sănătăţii pentru a fi utilizate în compoziţia  produselor cosmetice; B) substanţe în afara limitelor de admisibilitate şi a condiţiilor impuse de Ministerul Sănătăţii; C) agenţi de colorare, alţii decât cei stabiliţi de Ministerul Sănătăţii, cu excepţia  produselor cosmetice destinate a fi folosite numai la colorarea părului; D) agenţi de colorare folosiţi în afara limitelor de admisibilitate şi a condiţiilor impuse de

60

Ministerul Sănătăţii, cu excepţia produselor cosmetice destinate a fi folosite numai la colorarea părului; E) conservanţi, alţii decât cei stabiliţi de Ministerul Sănătăţii; F) conservanţi, în afara limitelor de admisibilitate şi a condiţiilor impuse de Ministerul Sănătăţii, cu excepţia cazului în care sunt folosite alte concentraţii, pentru scopuri specifice, care reies din prezentarea produsului; G) filtre UV, altele decât cele stabilite de Ministerul Sănătăţii; H) filtre UV, folosite în afara limitelor de admisibilitate şi a condiţiilor impuse de Ministerul Sănătăţii. (2) Prezenta urmelor unor substanţe dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) este permisă numai dacă, din punct de vedere tehnic, nu poate fi evitată în condiţiile unei bune practici de fabricaţie şi se respectă prevederile art. 5. Art. 7 (1) Fără a se prejudicia îndeplinirea obligaţiilor ce derivă din art. 5, se interzice: A) introducerea pe piaţă a produselor cosmetice în legătură cu formula finală, cât şi a celor conţinând ingrediente sau combinaţii de ingrediente care, pentru a îndeplini cerinţele prezenţei legi, au fost testate pe animale, folosindu-se o metodă, alta decât cea alternativă, după data la care aceasta din urmă a fost validata şi adoptată la nivelul Uniunii Europene, ţinându-se seama de evoluţia procesului de validare din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică; B) testarea pe animale a produselor cosmetice finite, pentru a îndeplini cerinţele prezenţei legi; C) testarea pe animale a ingredientelor sau combinaţiilor de ingrediente, pentru a îndeplini cerinţele prezenţei legi, începând cu data la care aceste teste trebuie să fie înlocuite de metodele alternative validate sau stabilite de Comisia Europeană. Metodele alternative sunt prevăzute în anexa nr. 3 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2002. (2) Ministerul Sănătăţii asigura, prin ordin al ministrului, preluarea noilor metode alternative, în acord cu progresul realizat în validarea şi adoptarea acestora de către Comisia Europeană, în conformitate cu următoarele termene-limita: 11 martie 2009,  pentru testarea ingredientelor sau combinaţiilor de ingrediente, şi 11 martie 2013, pentru testele de toxicitate cu doza repetată, toxicitate reproductiva şi toxicocinetica. (3) În situaţii excepţionale, atunci când există un motiv întemeiat în ceea ce priveşte siguranţa unui ingredient cosmetic existent, Ministerul Sănătăţii poate solicita Comisiei Europene să acorde o derogare de la prevederile alin. (1). Cererea de derogare trebuie să conţină o evaluare a situaţiei şi să indice măsurile necesare. Pe baza cererii şi după consultarea Comitetului Ştiinţific pentru Cosmetice şi Produse Nealimentare, Comisia Europeană poate autoriza derogarea prin decizie motivată. Aceasta autorizare trebuie să conţină condiţiile în care s-a acordat derogarea, obiectivul specific, durata şi raportarea rezultatelor. (4) Derogarea poate fi acordată numai dacă: A) ingredientul se foloseşte în mod frecvent şi nu poate fi înlocuit de un alt ingredient cu funcţie similară;

61

B) problemă de sănătate umană specifică este fundamentata şi nevoia de a recurge la testări pe animale este justificată şi susţinută de un protocol de cercetare detaliat, propus ca baza de evaluare. Art. 8 (1) Este interzisă folosirea în produsele cosmetice a substanţelor clasificate ca fiind cancerigene, mutagenice sau toxice pentru reproducere, din categoriile 1, 2 şi 3, aşa cum sunt prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. (2) O substanţă clasificată în categoria 3 poate fi folosită în produsele cosmetice numai dacă a fost evaluată de Comitetul Ştiinţific pentru Cosmetice şi Produse Nealimentare al Comisiei Europene şi a fost acceptată pentru a fi folosită în produse cosmetice. Art. 9 (1) Listele cuprinzând substanţele ce pot fi utilizate în compoziţia produselor cosmetice sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii şi cuprind: A) substanţele utilizate în limite de admisibilitate şi în condiţiile impuse de Ministerul Sănătăţii; B) agenţii de colorare, cu excepţia celor care urmează să fie folosiţi numai la colorarea  părului, conservanţii care pot fi folosiţi numai în anumite condiţii şi limite admisibile, filtrele UV care pot fi folosite numai în anumite condiţii şi limite admisibile; C) conservanţii; D) filtrele UV. (2) Listele cuprinzând substanţele interzise, precum şi substanţele care nu fac obiectul  prezenţei legi vor fi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. (3) Listele prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi actualizate în funcţie de progresul tehnic,  prin ordin al ministrului sănătăţii. Art. 10 (1) Prin derogare de la prevederile art. 6 şi fără a aduce atingere prevederilor Ordinului ministrului industriei şi resurselor şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 309/729/2001  privind inventarul pentru ingredientele folosite în produsele cosmetice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 28 noiembrie 2001, Ministerul Sănătăţii poate autoriza folosirea pe teritoriul României a substanţelor care nu sunt  prevăzute în lista de substanţe permise pentru anumite produse cosmetice, în următoarele condiţii: A) autorizarea trebuie să se limiteze la o perioadă maximă de 3 ani; B) să se efectueze o verificare oficială a produselor cosmetice care conţin substanţa sau  preparatul a cărui utilizare a fost autorizată; C) produsul cosmetic astfel fabricat trebuie să poarte o indicaţie distinctă, care va fi  precizata în autorizaţie. (2) Ministerul Sănătăţii trebuie să informeze Comisia Europeană şi statele membre despre decizia de autorizare luată conform alin. (1), în decurs de două luni de la data intrării în vigoare a autorizaţiei. (3) Înainte de expirarea termenului de 3 ani, prevăzut la alin. (1) lit. a), Ministerul

62

Sănătăţii poate înainta Comisiei Europene o cerere pentru includerea pe lista substanţelor   permise a substanţei care a primit autorizarea naţională, conform alin. (1). Concomitent va comunica documentaţia pe care se întemeiază această cerere şi va indica utilizările cărora le este destinată substanţă. Art. 11 Produsele cosmetice pot fi puse pe piaţă pe teritoriul României numai dacă producătorul, reprezentantul său autorizat, beneficiarul fabricării produsului cosmetic său persoană responsabilă pentru punerea pe piaţă a produsului cosmetic importat este înregistrată legal în România şi a notificat Ministerului Sănătăţii intenţia de punere în circulaţie a  produselor cosmetice. Art. 12  Notificarea constă în transmiterea, în formă scrisă şi/sau electronică, a următoarelor date: A) numele/denumirea producătorului, a reprezentantului sau autorizat, a beneficiarului fabricării produsului cosmetic şi numărul de înregistrare la registrul comerţului a  producătorului, respectiv a reprezentantului sau autorizat; B) sediul în România al producătorului sau al reprezentantului sau autorizat; C) tara de origine pentru produsul cosmetic fabricat în afara teritoriului României; D) denumirea comercială a produsului cosmetic; E) funcţia de produs cosmetic; F) declaraţia de conformitate prin care producătorul, reprezentantul său autorizat,  beneficiarul fabricării produsului cosmetic său persoană responsabilă pentru punerea pe  piaţă a produsului cosmetic importat îşi asumă responsabilitatea conformării produselor  cosmetice fabricate/importate cu prevederile prezenţei legi. Art. 13 (1) Notificarea unui produs cosmetic care se introduce pe piaţă pe teritoriul României se face la Ministerul Sănătăţii, prin transmiterea în formă scrisă şi/sau electronică a formularului de notificare. Ministerul Sănătăţii înregistrează notificarea, comunica celui care a transmis-o numărul notificării şi face publică lista produselor cosmetice notificate. (2) Notificarea devine efectivă din momentul transmiterii datelor prevăzute la art. 12. (3) Orice modificare a informaţiilor transmise Ministerului Sănătăţii, conform  prevederilor art. 12, va fi adusă la cunoştinţă acestuia în termen de 30 de zile de la data apariţiei modificării. Art. 14 (1) În scopul exercitării controlului de către autorităţile competente producătorul, reprezentantul său autorizat, beneficiarul fabricării produsului cosmetic său persoană responsabilă pentru punerea pe piaţă a unui produs cosmetic importat trebuie să deţină la adresa specificată pe etichetă următoarele date: A) compoziţia calitativa şi cantitativă a produsului; informaţiile privind compoziţia  parfumată şi parfumurile sunt limitate la numele şi la numărul de cod ale compoziţiei,  precum şi la identitatea furnizorului; B) specificaţiile fizico-chimice şi microbiologice pentru materiile prime şi produsul finit şi criteriile de control de puritate şi microbiologie pentru produsul cosmetic;

63

C) metodă de fabricare conform normelor de bună practică de fabricaţie a produselor  cosmetice în vigoare; D) numele persoanei responsabile cu fabricarea sau importul pentru prima dată al unui  produs cosmetic în Uniunea Europeană; persoană responsabilă trebuie să posede un nivel adecvat de calificare profesională sau experienţă, în conformitate cu legislaţia şi practică statului membru al Uniunii Europene unde sunt fabricate sau unde sunt prima dată importate produsele cosmetice; E) evaluarea riscului pentru sănătatea umană al produsului cosmetic. Pentru această fabricantul va ţine seama de profilul toxicologic general al ingredientelor folosite, de structura lor chimică şi de nivelul de expunere, în special de caracteristicile de expunere specifice zonei în care produsul va fi aplicat sau de populaţia căreia îi este destinat;  pentru produsele destinate copiilor sub 3 ani, precum şi pentru cele destinate exclusiv igienei intime externe trebuie să existe o evaluare specifică a securităţii pentru sănătatea umană. În cazul în care produsul se fabrică în diferite localităţi pe teritoriul României sau al statelor membre ale Uniunii Europene, producătorul poate să aleagă o singură locaţie/loc, unde informaţiile privind produsul sunt disponibile. În acest sens, la solicitarea autorităţilor competente pentru monitorizarea produsului său a altor autorităţi cu competenţe de control, producătorul este obligat să precizeze adresa la care informaţiile sunt rapid accesibile; F) numele şi adresa persoanelor calificate responsabile care au evaluat produsul din  punctul de vedere al siguranţei pentru sănătatea umană; persoanele responsabile pentru evaluare trebuie să aibă diploma de studii superioare în specialităţile: farmacie, toxicologie, dermatologie, medicină sau o specialitate similară, aşa cum este definită în cuprinsul Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale  pentru profesiile reglementate din România; G) datele existente cu privire la efectele nedorite pentru sănătatea umană, provocate de  produsele cosmetice ca urmare a utilizării; H) dovadă privind efectul declarat al produsului cosmetic, în cazul în care natura acestuia o justifică; I) informaţii privind orice testări pe animale, efectuate de producător, agenţii sau furnizorii săi, legate de dezvoltarea produsului său de evaluarea siguranţei produsului cosmetic ori a ingredientelor sale, inclusiv orice testare pe animale, efectuată în scopul respectării unor reglementări naţionale din ţările care nu sunt membre ale Uniunii Europene. (2) În cazul în care pe etichetă sunt indicate mai multe adrese ale fabricantului, respectiv importatorului, se va sublinia adresa la care se afla dosarul privind produsul cosmetic. (3) Fără a se aduce prejudicii protejării secretului comercial şi proprietăţii intelectuale,  producătorul, reprezentantul său autorizat, beneficiarul fabricării produsului cosmetic său  persoană responsabilă cu introducerea pe piaţă a unui produs cosmetic importat va asigura că informaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) şi g) să fie accesibilă publicului în orice format, inclusiv electronic; informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), care vor fi accesibile  publicului, vor fi limitate la informaţiile cantitative ale substanţelor periculoase reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 451/2001. (4) Evaluarea siguranţei pentru sănătatea umană, aşa cum este prevăzută la art. 14 alin.

64

(1) lit. e), va fi efectuată în conformitate cu principiile de bună practică de laborator   prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună  practică de laborator, precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice. Art. 15 Datele prevăzute la art. 14 vor fi prezentate în limba romana sau într-o limbă de circulaţie internaţională. Art. 16 În urma efectuării acţiunii de verificare întreprinse de reprezentanţii împuterniciţi ai organelor de control abilitate, producătorul, reprezentantul său autorizat, beneficiarul fabricării produsului cosmetic său persoană responsabilă pentru punerea pe piaţă a unui  produs cosmetic importat, după caz, este obligat să asigure accesul acestora la datele  prevăzute la art. 14, în cel mult 72 de ore de la solicitare. Art. 17 (1) Produsele cosmetice pot fi puse pe piaţa numai dacă pe recipient şi pe ambalaj informaţiile următoare sunt inscripţionate vizibil, lizibil şi cu caractere care nu se şterg uşor; în ceea ce priveşte informaţiile prevăzute la lit. i), acestea pot fi inscripţionate doar   pe ambalaj. Se vor indica următoarele date: A) numele său denumirea producătorului ori a persoanei responsabile cu introducerea pe  piaţa stabilite în Uniunea Europeană sau abrevierea, dacă aceasta permite identificarea  persoanelor respective; B) sediul sau adresă din statul membru al Uniunii Europene a producătorului sau a  persoanei responsabile pentru introducerea pe piaţa în Uniunea Europeană a unui produs cosmetic importat sau abrevierea sa, atât timp cât aceasta este posibil de identificat; C) tara de origine pentru produsele fabricate în afara statelor membre ale Uniunii Europene; D) conţinutul nominal în momentul ambalării produsului, indicat în greutate sau în volum, exceptând ambalajele ce conţin mai puţin de 5 grame sau mai puţin de 5 mililitri, eşantioanele gratuite şi dozele unice. În ceea ce priveşte ambalajele în care se comercializează produse într-un ansamblu de bucăţi şi pentru care indicarea greutăţii sau a volumului nu este semnificativă, conţinutul poate să nu fie indicat, dar se va menţiona  pe ambalaj numărul de bucăţi; aceasta menţiune nu este necesară atunci când numărul de  piese este uşor de determinat din exterior sau dacă produsul este comercializat în mod uzual ca unitate; E) dată de minimă durabilitate indicată prin sintagma "A se folosi preferabil înainte de...", urmată de dată sau de indicarea locului de pe ambalaj unde se afla inscripţionata această dată. Dată trebuie clar menţionată, indicându-se, în ordine şi cu cifre arabe, fie lună şi anul, fie ziua, lună şi anul. Dacă este necesar, această informaţie vă fi suplimentata de o indicare a condiţiilor care trebuie îndeplinite pentru a se garanta durabilitatea afirmata. Indicarea datei de durabilitate nu este obligatorie pentru produsele cosmetice a căror  durabilitate minimă depăşeşte 30 de luni. Pentru acestea menţiunile se completează cu indicarea perioadei, după deschiderea produsului cosmetic, în care poate fi folosit în siguranţă de către consumatori. Această informaţie vă fi redata prin simbolul prevăzut în

65

anexa nr. 2, urmat de perioada de utilizare exprimată în luni şi/sau ani; F) precauţiunile speciale la utilizare, în special cele referitoare la ingredientele menţionate în listele prevăzute la art. 9 alin. (1) şi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi care trebuie inscripţionate pe ambalaj, precum şi informaţiile speciale de avertizare pentru produsele cosmetice de uz profesional, în special cele pentru coafura. În situaţia în care acest lucru nu este posibil din motive practice, va fi alăturat un prospect, o  banderolă ori un cartonaş care va conţine informaţiile necesare consumatorilor, fie abreviat, fie prin utilizarea simbolului prevăzut în anexa nr. 3, care trebuie să figureze pe recipient şi pe ambalaj; G) funcţia produsului cosmetic, exceptând cazul în care această rezultă din prezentarea  produsului; H) numărul lotului de fabricaţie, marcat pe recipient sau pe ambalaj, după caz, ori o indicaţie care să permită identificarea produsului; I) lista cuprinzând ingredientele care fac parte din compoziţia produsului cosmetic, în ordinea descrescătoare a greutăţii în momentul incorporării lor; această listă este  precedată de cuvântul "ingrediente". În cazul în care, din motive practice legate de spaţiu, acest lucru nu este posibil, va fi alăturat un prospect, o banderolă ori un cartonaş ce trebuie să conţină informaţia necesară consumatorului şi va fi inscripţionata pe recipient ori pe ambalaj informaţia abreviata ori simbolul prevăzut prin ordin al ministrului sănătăţii. Se vor menţiona ingredientele în concentraţie mai mică de 1%, fără o ordine anume, după cele a căror concentraţie este mai mare de 1%. Coloranţii se pot menţiona după celelalte ingrediente. Pentru produsele cosmetice decorative comercializate în mai multe culori/nuanţe se menţionează toţi agenţii de colorare folosiţi, precedaţi de sintagma "poate conţine" sau de simbolul "+/-". Compoziţiile de parfumare sau de aromatizare şi materiile lor prime vor fi menţionate prin cuvântul "parfum", respectiv "aromă". Substanţele cuprinse în listele prezentate la art. 9 alin. (1) lit. a) şi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, pentru care există menţiunea de a fi inscripţionate pe amabalaj, vor  fi incluse pe lista ingredientelor, indiferent de funcţiunea pe care o au în produsul cosmetic. (2) Acolo unde, din motive practice legate de dimensiunea sau de forma recipientelor ori a ambalajelor, nu este realizabilă inscripţionarea informaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. f) şi i), acestea se înscriu pe o etichetă, o banderolă, un prospect sau un pliant care este alăturat produsului. În cazul săpunului, al bilelor pentru baie sau al altor produse de dimensiuni mici, unde este practic imposibil, din motive de dimensiune sau formă, să fie scrise informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. i) pe un prospect, o etichetă, o banderolă, un  pliant sau un cartonaş ataşat, aceste informaţii vor fi scrise pe un pliant pus în imediata vecinătate a recipientului în care produsul cosmetic este expus spre vânzare. (3) Pentru produsele cosmetice care nu sunt preambalate şi care sunt ambalate la punctul de vânzare la cererea cumpărătorului ori care sunt preambalate pentru imediata vânzare, regulile detaliate pentru modul de indicare a informaţiilor prevăzute la alin. (1) se aprobă  prin ordin al ministrului sănătăţii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 18 Informaţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d)-f) şi h) trebuie să fie scrise în limba romana, cu excepţia listei cuprinzând ingredientele, unde se vor folosi denumirile din

66

 Nomenclatorul internaţional pentru produse cosmetice - INCI, iar coloranţii vor fi scrişi conform numărului din Indexul culorilor Colour Index. Art. 19 (1) Ministerul Sănătăţii nu poate interzice, restrânge sau împiedica introducerea pe piaţă a  produselor cosmetice care îndeplinesc cerinţele prevăzute de prezenţa lege. (2) În vederea asigurării unui tratament medical prompt şi adecvat în cazul unor situaţii cu risc pentru sănătate, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, producătorul, importatorul său persoană responsabilă cu introducerea pe piaţa trebuie să asigure furnizarea informaţiilor necesare şi adecvate privind substanţele folosite în produsele cosmetice. (3) Ministerul Sănătăţii este autoritatea naţională competenta care asigura transmiterea informaţiilor prevăzute la alin. (2) către oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene, la solicitarea acestora, luând măsurile necesare pentru că informaţia să fie transmisă doar în scopul aplicării unui tratament medical adecvat. Art. 20 (1) În etichetare, prezentarea spre vânzare sau promovarea produsului se interzice întrebuinţarea textelor, denumirilor, mărcilor, imaginilor sau a altor însemne care atribuie  produselor caracteristici pe care acestea nu le au. (2) Producătorul ori persoană responsabilă cu introducerea pe piaţă a produsului poate menţiona, pe ambalaj sau pe orice alt document, nota, etichetă, banderola ce însoţeşte ori care se referă la produs, că produsul nu a fost testat pe animale, numai dacă producătorul sau furnizorul sau de materii prime nu a efectuat testări pe animale pentru produsul final ori pentru prototip sau nu a folosit nici un ingredient testat pe animale de către terţe  persoane, în scopul formulării de produse cosmetice noi. Capitolul III - Sancţiuni Art. Încălcarea prevederilor contravenţionala

prezenţei sau

legi atrage răspunderea materială, penală, după

21 civilă, caz.

Art. 22 Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă următoarele fapte: A) nerespectarea prevederilor art. 14, 15 şi 18, cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei; B) nerespectarea prevederilor art. 16, 17 şi 20, cu amendă de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei; C) nerespectarea prevederilor art. 5, 6, 7, 8, 11, art. 19 alin. (2) şi art. 24, cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei. Art. 23 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 22 se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi ai Ministerului Sănătăţii.

67

(2) Organele de control abilitate potrivit alin. (1) pot dispune justificat oprirea temporară sau definitivă a fabricării şi/sau a punerii pe piaţă a produselor cosmetice care nu corespund cerinţelor prezenţei legi şi care pot afecta viaţa sau sănătatea consumatorilor. (3) Organele de control pot preleva probe de produs cosmetic pe care le consideră necesare, în vederea efectuării de analize. Art. 24 În cazul în care Ministerul Sănătăţii constată, pe baza unor dovezi întemeiate, ca un  produs cosmetic, deşi respecta cerinţele prezenţei legi, reprezintă un pericol pentru sănătate, poate interzice provizoriu comercializarea acelui produs sau poate impune condiţii speciale pentru comercializarea acestuia pe teritoriul României. În acest caz, va informa imediat Comisia Europeană şi statele membre ale Uniunii Europene asupra acestei decizii şi asupra motivelor care au fundamentat această decizie. Art. 25 Reprezentanţii împuterniciţi ai organelor de control sunt obligaţi să respecte caracterul secret al informaţiilor conţinute în documentele prevăzute la art. 12 şi 14 sau de care au luat cunoştinţă în timpul acţiunilor de control. Art. 26 (1) Ministerul Sănătăţii este autoritatea naţională competentă, care transmite informaţii Comisiei Europene referitoare la dispoziţiile art. 12 şi 14, în scopul publicării în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene. (2) Ministerul Sănătăţii asigura cooperarea cu autorităţile competente ale statelor  membre, pentru aplicarea dispoziţiilor prezenţei legi. Art. 27 În cazul în care Ministerul Sănătăţii a decis, potrivit art. 24, interzicerea provizorie sau restricţionarea comercializării unui produs cosmetic, acesta informează în scris, în termen de 72 de ore, partea interesată/implicată despre această măsură, indicând motivele deciziei şi măsurile de remediere recomandate, în conformitate cu reglementările legale existente, precum şi data limită până la care acestea pot fi aplicate. Art. 28 Prevederile art. 22 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001  privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Capitolul IV - Dispoziţii finale Art. 29 Avizul produsului cosmetic, eliberat de Ministerul Sănătăţii anterior intrării în vigoare a  prezenţei legi, este valabil până la data de 31 decembrie 2002 numai în cazul în care informaţiile comunicate cu ocazia obţinerii avizului nu au fost modificate.

68

Art. 30 Ministerul Sănătăţii va stabili, până la data de 31 decembrie 2006, procedura prin care unele substanţe şi preparate chimice pot fi autorizate temporar, pentru a fi utilizate în  produsele cosmetice, mecanismul de acces la informaţiile despre substanţele folosite în fabricarea produselor cosmetice necesare pentru asigurarea tratamentelor medicale adecvate în cazul unor situaţii cu risc pentru sănătate, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. Art. 31 Prevederile prezenţei legi nu se aplică produselor care conţin substanţe prevăzute în anexa nr. 6 la Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 1.031/2002 pentru aprobarea listelor cuprinzând substanţele ce pot fi utilizate în compoziţia produselor cosmetice,  publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 14 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare. Art. 32 (1) Prezenta lege intra în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe dată intrării în vigoare a prezenţei legi, se abroga: A) pct. 21 şi 22 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură, precum şi al altor mărfuri periculoase  pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediul înconjurător, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 18 august 1992, cu modificările şi completările ulterioare; B) dispoziţiile referitoare la înregistrarea produselor cosmetice cuprinse în art. 4 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 31 august 1998, cu modificările ulterioare; C) Hotărârea Guvernului nr. 670/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001; D) orice alte dispoziţii contrare. Art. Anexele

nr.

1-3

fac

parte

integrantă

din

prezenţa

33 lege.

ANEXA Nr. 1 - Lista cuprinzând categoriile de produse cosmetice  Creme, emulsii, loţiuni, geluri şi uleiuri pentru piele (mâini, fata, picioare etc.)  Măşti pentru fata (cu excepţia produselor care acţionează ca abrazive superficiale ale  pielii pe cale chimică)  Baze nuanţatoare (lichide, paşte, pudre etc.)  Pudre de machiaj, pudre după baie, pudre igienice etc.  Săpunuri de toaletă, săpunuri deodorante etc.  Parfumuri, ape de toaletă, ape de colonie etc.  Preparate pentru baie şi dus (săruri, spume, uleiuri, geluri etc.)  Depilatoare

69