Gestiunea Financiara a Intreprinderii, Georgeta Vintila, 2012

ACADEMIA ACADEMI A DE STUD STUDII I ECONOMI ECONOMI CE DIN BUCURE BUCURE Ş TI T I FACULTATEA FACULTA TEA DE DE FIN FI NANŢE, ASI ASI GURĂRI, RI , BĂNCI ŞI BURSE BURSE DE DE VAL VA L ORI

DISCIPLINA

GESTIUNEA FINANCIAR Ă A ÎNTREPRINDERII

Pro Pr of. Univ Univ.. Dr. V I NT NTII L Ă Georgeta A sist. ist. Univ. Univ. Dr Drd. FI L I PESCU PE SCU Ma M aria-Oa ia-Oan na A sist. ist. Univ. Univ. Drd. Drd. MOSCA M OSCALL U M aricica icica

BUCUREŞ TI T I 2012 1

I ntroduc ntroduce er e Tit Titlul lul cursu rsului lui: Gestiune tiunea a fi financiar nanciar ă a întreprinderii

Cursul se adresează studenţilor înscrişi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori şi face parte din planul de înv învăţământ aferent anului II, semestrul II. Obiectivele principale ale cursului, concretizate în competenţele pe care studentul le va

dobândi după parcurgerea şi asimilarea acestuia: ¾ familiarizarea cu situaţiile financiare de raportare, cu aspectele concrete ale tehnicilor de analiză şi previziune financiară; ¾ capacitatea de a determina indicatori de echilibru financiar, performanţă financiară, rentabilitate şi risc; ¾ valorificarea rezultatelor analizei financiare pentru planificarea financiară pe termen scurt şi pe termen lung. Structura Structura cursul cursului ui::

Cursul este structurat pe 8 unităţi de învăţare (capitole), cuprinzând: ¾ aspecte teoretice şi practice privind analiza financiară, planificarea financiară pe termen scurt a activelor şi pasivelor curente, strategia financiară a înt între repri prind nde erii rii; întrebări şi aplicaţii practice propuse spre soluţionare. ¾ înt

E valuare aluarea cunoştin ţ elor elor se va realiza sub două forme: ¾ evaluare continuă, pe baza lucrărilor de verificare propuse la sfârşitul fiecărei ¾

unităţi de învăţare; evaluare finală, realizată evaluare/reevaluare.

prin examenul susţinut în sesiunea de

Criteriile de evaluare constau în: ¾

¾

ponderea evaluăril rilor pe parcursul parcursul sem semestrului strului ( tem teme de control) control) – 40% 40% ponderea evaluării rii finale– 60%

2

Cupr uprinsul nsul curs ursului Unitatea de învăţare 1. Analiza pozi ţiei iei şi a echi chilibrul brului financ nanciiar al înt întreprind inderii.. ii.............................................................................................5 1.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare ...................................................... 5 1.2. Conţinutul unităţii de învăţare......................................................................................... re......................................................................................... 6 1.2.1. 1.2.1. Ind I ndiicatori catori şi relaţii de calcul privind echilibrul financiar al întreprinderii ........... 6 1.2.2 .2.2.. Ap A plicaţii rezolvate şi inte nterpret rpretări .......................................................................... 6 1.3. Teste de autoevaluare a cunoştinte tintelor ............................................................................1 ............................................................................10 0 Unitatea de învăţare 2. Analiza performanţelor fi financ nanciiare al ale întreprind întreprinde erii rii............ ................... ............. ...........13 .....13 2.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare.................................................... 13 2.2. Conţinutul unităţii de învăţare...................................................................................... 14 2.2.1. 2.2.1. Ind I ndiicatori catori şi rela relaţii de calcul privind performanţele fina fi nanc nciiare ale întrep treprin rinderii rii..................................................................................................1 ..................................................................................................14 4 2.2.2 .2.2.. Ap A plicaţii rezolvate şi inte nterpret rpretări ....................................................................... 16 2.3. Teste de autoevaluare a cunoştinte tintelor ........................................................................... 20 Unitatea de învăţare 3. Analiza fluxurilor de trezorerie (cash – flow-urilor)..............................23 3.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare .....................................................2 .....................................................23 3 3.2. Conţinutul unităţii de învăţare...................................................................................... 24 3.2.1. 3.2.1. Ind I ndiicatori catori şi relaţii de calcul privind fluxurile de trezorerie ............................... 24 3.2.2 .2.2.. Ap A plicaţii rezolvate şi inte nterpret rpretări ........................................................................ 25 25 3.3. Teste de autoevaluare a cunoştinte tintelor ........................................................................... 31 Unitatea de învăţare 4. Diagnosticul financiar al rentabilităţii. Sistemul ratelor financiare ................................................................... 33 4.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare.................................................... 33 4.2. Conţinutul unităţii de învăţare...................................................................................... 34 4.2.1. 4.2.1. Ind I ndiicatori catori şi relaţii de ca calcul cul privind privind rent renta abili bilitate tatea a întreprind întreprinde erii rii ............ .................. .......... .... 34 3

4.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări ....................................................................... 35 4.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 39 Unitatea de învăţare 5. Diagnosticul financiar al riscului. Sistemul ratelor financiare...................................................................41 5.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare.................................................... 41 5.2. Conţinutul unităţii de învăţare...................................................................................... 42 5.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind diagnosticul financiar al riscului ............. 42 5.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări ....................................................................... 43 5.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 46 Unitatea de învăţare 6. Planificareafinanciară a întreprinderii. Planificarea activelor şi pasivelor circulante ........................................ 48 6.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare.................................................... 48 6.2. Conţinutul unităţii de învăţare...................................................................................... 49 6.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind planificarea financiară a întreprinderii.......49 6.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări ........................................................................ 50 6.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 55 Unitatea de învăţare 7. Decizia de investi ţii şi de finanţare pe termen lung...............................57 7.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare.................................................... 57 7.2. Conţinutul unităţii de învăţare...................................................................................... 59 7.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind decizia de investi ţii şi de finanţare pe termen lung ............................................................................ 59 7.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări ........................................................................ 60 7.2.2.1 Decizia de investi ţii ........................................................................... 60 7.2.2.2. Decizia de finanţare.......................................................................... 63 7.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor.......................................................................... 69 8. Bibliografie............................................................................................................................. 72 4

Unitatea de învăţare 1. ANAL IZA POZI ŢIEI ŞI A ECHIL IBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Cuprins 1.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 1.2. Conţinutul unităţii de învăţare

1.2.1. Indicatori şi relaţii decalcul privind echilibrul financiar al întreprinderii 1.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări 1.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor

1. 1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare Cuvinte cheie: bilanţ, activ, capitaluri proprii, datorii, nevoi, resurse, echilibru financiar, lichiditate,

exigibilitate, structură de finanţare, bilanţ financiar, fond de rulment financiar, nevoie de fond de rulment, trezorerie netă. Competen ţ ele unităţ ii de învăţ are: După parcurgerea unităţii deînvăţare, studentul va fi capabil să: ¾

¾

¾

¾

¾

clasifice corect posturile bilanţiere, recunoscând elementele de activ şi pasiv din bilanţul unei întreprinderi; realizeze o analiză lichiditate-exigibilitate, după gruparea posturilor de activ în funcţie de lichiditate şi a celor de pasiv în funcţie de gradul lor de exigibilitate; transpună informaţiile contabile într-o formă adecvată nevoilor de analiză financiară patrimonială; calculeze şi să interpreteze corect indicatorii de echilibru financiar: fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria netă; explice modul de realizare al echilibrului financiar al unei societăţi, având în vedere şi domeniul de activitate al acesteia.

5

1. 2. Conţinutul unităţii de învăţare 1. 2. 1. Indicatori si relaţii de calcul privind echilibrul financiar al întreprinderii Indicatori

Relaţii de calcul

Situa ţ ia netă (SN)

SN =Activ total – Datorii totale

Fondul de rulment

Varianta franceză:

(FR)

FR =(Capital şi rezerve +Provizioane +Subvenţii pt. investiţii +Datorii ce tb. plătite într-o perioada >1 an) - Active imobilizate Varianta anglo-saxonă:

FR =ACR nete (active curente nete1) = (Active circulante +Ch. în avans) – (Datorii curente +Ven. înreg. în avans) NFR =(Active circulante – Investi ţii financiare pe termen scurt – Casa şi conturi la banci +Ch. în avans) - (Datorii ce tb. pl ătite într-o perioada mai <1 an – Credite pe termen scurt +Ven. înreg. în avans)

Nevoia de fond de rulment (NFR) Trezoreria netă (TN)

TN =FR – NFR =Active detrezorerie – Resurse de trezorerie =(Investiţii financiare pe termen scurt +Casa şi conturi la banci) - Credite pe termen scurt

1. 2. 2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări Aplica ţ ia 1.

Se consideră următoarea listă de elemente bilanţiere (bilanţ după repartizarea profitului) (mii lei): Elemente Produse finite Subvenţii pentru investi ţii Casa Rezerve din reevaluare Clădiri Furnizori Cheltuieli de constituire 1

Suma (mii lei) 20.000 10.000 5.000 1.500 120.000 60.000 6.000

NWC – net working capital (in engl.)

6

Prime de capital TVA de plată Mijloace de transport Materii prime Creditori diverşi Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor Salarii datorate personalului Capital social subscris vărsat Impozit pe profit Interese de participare Creanţe clienţi Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni Venituri înregistrate în avans Mărfuri Dividende de plată Clienţi-creditori Rezerve legale Conturi curente la bănci Cheltuieli înregistrate în avans Credite bancare pe termen scurt

10.000 15.000 75.000 7.000 4.000 2.500 9.000 90.000 12.000 40.000 35.000 80.000 2.000 15.000 16.000 18.000 5.000 30.000 1.000 19.000

Cerinţe: a) Reconstituiţi bilanţul contabil (forma listă). b) Calculaţi indicatorii de echilibru financiar şi interpretaţi rezultatele obţinute.

Rezolvare: a) Bilan ţ ul contabil:

A. Active imobilizate 1. Imobilizări necorporale 2. Imobilizări corporale 3. Imobilizări financiare

241.000 6.000 195.000 40.000

B. Active circulante 1. Stocuri 2. Creanţe 3. Investiţii financiare pe termen scurt 4. Casa şi conturi la bănci

112.000 42.000 35.000 0 35.000 7

C. Cheltuieli în avans

1.000

D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioada de până la un an

153.000

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete

- 42.000

F. Total active minus datorii curente

199.000

G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli I. Venituri în avans 1. Subvenţii pentru investiţii 2. Venituri înregistrate în avans J. Capital şi rezerve

80.000 2.500 12.000 10.000 2.000 106.500

b) I ndicatorii de echilibru financiar: Fondul de rulment (varianta franceză):

FR =(Capital şi rezerve +Provizioane +Subvenţii pt. investiţii +Datorii ce tb. pl ătite într-o perioadă >1 an) - Active imobilizate=106.500 +2.500 +10.000 +80.000 – 241.000 =- 42.000 <0→ Întreprinderea se confruntă cu o situaţie de dezechilibru financiar pe termen lung, deoarece nuşi poate acoperi (finanţa) integral activele pe termen lung (activele imobilizate) din resurse pe termen lung (proprii şi împrumutate) Fondul de rulment (varianta anglo-saxonă):

FR =ACR nete (active curente nete2) = =(Active circulante +Ch. în avans) – (Datorii curente +Ven. înreg. în avans) = =(112.000 +1.000) – (153.000 +2.000) =- 42.000 <0 → Valoarea negativă a indicatorului Active curente nete (de fapt, Datorii curente nete) denotă eventuale probleme la nivelul lichidităţii întreprinderii, deoarece intrările previzibile totale de lichidităţi într-o perioadă de un an nu vor acoperi ieşirile previzibile totale de lichidităţi în aceeaşi perioadă. Nevoia de fond de rulment:

NFR =(Active circulante – Investi ţii financiare pe termen scurt – Casa şi conturi la bănci +Ch. în avans) - (Datorii ce tb. pl ătite într-o perioadă mai <1 an – Credite pe termen scurt +Ven. înreg. în avans) =(112.000 – 0 – 35.000 +1.000) – (153.000 – 19.000 +2.000) =- 58.000 <0→ 2

NWC – net working capital (in engl.)

8

Echilibrul financiar pe termen scurt este realizat, în sensul că nevoile de finanţare pe termen scurt sub formă de stocuri şi creanţe, necesare pentru desf ăşurarea activităţii de exploatare a întreprinderii, sunt acoperite integral pe seama resurselor pe termen scurt. Trezoreria neta

TN = FR – NFR =- 42.000 – (- 58.000) =16.000 sau TN =Active de trezorerie – Resurse de trezorerie = =(0 +35.000) - 19.000 =16.000 >0 → În ansamblu, întreprinderea secaracterizează printr-o stare de echilibru financiar general. Interpretarea indicatorilor de echilibru financiar: Nevoi de finanţare Surse de finanţare FR =42.000 NFR =58.000 TN =16.000 Surse de finanţare pe termen scurt, sub formă de datorii de exploatare (datorii comerciale, dividende de plată, salarii şi impozite de plată etc.), în sumă de 58.000 mii lei, finanţează active pe termen lung (active imobilizate) în suma de 42.000 mii lei (r ămase nefinanţate din resursele permanante), iar diferenţa de 16.000 mii lei se regăseste în trezorerie.

Aplica ţ ia 2.

Pentru întreprinderea A se cunosc următoarele solduri finale din bilanţul exerciţiului N (mii lei): Capitaluri proprii =22.000, titluri de participaţie =2.800, creanţe-clienţi =10.600, creditori diverşi = 1.100, imobilizări corporale = 27.800, investiţii financiare pe termen scurt = 1.900, provizioane = 3.700, datorii financiare pe termen lung = 20.250, furnizori debitori = 4.200, furnizori = 4.400, imobilizări necorporale =2.450, disponibilităţi băneşti =1.860. Să se determine: a) nivelul creditelor bancare curente în sold la sfârşitul exerciţiului N; b) indicatorii de echilibru financiar: FR (FRP şi FRS), NFR, TN.

9

Rezolvare: a) Nivelul creditelor bancare curente în sold la sfâr şitul exerci ţ iului N Activ =Capitaluri proprii +Datorii

Activ =2.800 +10.600 +27.800 +1.900 +4.200 +2.450 +1.860 Capitaluri proprii +Datorii =22.000 +1.100 +3.700 +20.250 +4.400 +credite bancare curente 51.610 =51.450 +credite bancare curente credite bancare curente =160 mii lei b) I ndicatorii de echilibru financiar: FR (F RP şi F RS), NFR, TN FR =(Capital şi rezerve +Provizioane +Subvenţii pt. investiţii +Dat. ce tb. pl ătite într-o per >1 an)

- Active imobilizate=(22.000 +3.700 +20.250) – (2.800 +27.800 +2.450) =12.900 FRP =Capitaluri proprii şi asimilate – Active imobilizate nete = =(22.000 +3.700) – (2.800 +27.800 +2.450) =25.700 – 33.050 =- 7.350 FRS =FR – FRP =12.900 – (- 7.350) =20.250 NFR =(Active circulante – Investi ţii financiare pe termen scurt – Casa şi conturi la banci +Ch. în avans) - (Datorii ce tb. pl ătite într-o perioadă mai <1 an – Credite pe termen scurt +Ven. înreg. în avans) =(Stocuri +Creanţe +Cheltuieli în avans) – (Datorii de exploatare +Venituri înregistrate în avans) =(10.600 +4.200) – (1.100 +4.400) =9.300 TN = FR – NFR =12.900 – 9.300 =3.600 TN =Active de trezorerie – Resurse de trezorerie =(1.900 +1.860) – 160 =3.600

1. 3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor Studiul de caz nr. 1.

Din bilanţul contabil pe anul N al întreprinderii Z au fost extrase următoarele solduri pentru elementele bilanţiere: Denumirea indicatorului Venituri înregistrate în avans Alte datorii cu scadenţa mai mică de un an Profitul sau pierderea reportată

Sold la: 01.01.N 31.12.N 1.334 0 640.526 828.812 -508.380 -638.148 10

Casa şi conturi la bănci 8.184 4.107 Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 12.599 12.599 Rezerve din reevaluare 1.133.862 1.133.862 Datorii comerciale – furnizori 13.846 2.843 Profitul sau pierderea exerciţiului financiar -129.768 -234.124 Produse finite 113.781 113.781 Capital subscris şi vărsat 107.735 107.735 TVA de plată 31.784 35.865 Construcţii 1.141.890 1.123.564 Provizioane 0 37.292 Creanţe comerciale 26.229 31.830 Rezerve 11.744 11.744 Pe baza acestor informaţii privind soldurile bilanţiere iniţiale şi finale: a) reconstitui ţi bilanţul contabil al exerciţiului N; b) calculaţi şi interpretaţi indicatorul situaţie netă şi explicaţi diferenţa dintre acest indicator şi capitalurile proprii; c) calculaţi indicatorii de echilibru financiar (FR, NFR şi TN) la începutul şi la sfârşitul exerciţiului precum şi variaţia lor; d) interpretaţi modul de realizare al echilibrului financiar, atât static cât şi în dinamică.

Studiul de caz nr. 2.

O întreprindere prezintă următorul bilanţ contabil, la 31.12.N, înainte de repartizarea profitului (mil. lei): Activ 31.12.N Capital +Datorii 31.12.N Cheltuieli de constituire 10 Capital social 1.110 Clădiri 650 Prime de capital 50 Echipamente tehnologice 435 Rezerve 60 Interese de participaţie 220 Rezultatul exerciţiului 120 Materii prime 160 Provizioane pentru litigii 10 Produse finite 130 Credite bancare pe termen lung 340 Creanţe clienţi 180 Furnizori 120 Investiţii financiare pe termen 50 Clienţi-creditori 20 scurt 65 Impozitul pe profit 35 Conturi la bănci 20 Credite bancare curente 100 Casa 45 Cheltuieli înregistrate în avans TOTAL Activ 1.965 TOTAL Capital +Datorii 1.965 La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii suplimentare referitoare la activele, capitalurile proprii şi datoriile întreprinderii: 11

•

o parte din interesele de participaţie (10%) vor fi vândute în exerci ţiul următor;

•

pentru creanţe faţă de clienţi în valoare de 30 mil. lei întreprinderea a acordat clienţilor un termen de plată mai mare de 1 an;

•

pentru o parte din investiţiile financiare pe termen scurt, reprezentând acţiuni ale altor societăţi, în sumă de 15 mil. lei, întreprinderea şi-a exprimat intenţia de a le pastra o perioadă mai mare de 1 an;

•

cheltuielile în avans vor deveni curente într-o perioadă mai mare de 1 an;

•

se estimeaza că riscurile pentru care s-au constituit provizioanele se vor concretiza în exerci ţiul următor;

•

15 mil. lei reprezintă partea din creditele pe termen lung ce va fi scadentă în exerciţiul financiar următor;

•

clienţii creditori reprezintă avansuri încasate de la clienţi, pentru care întreprinderea va furniza o contraprestaţie într-o perioadă mai mare de 12 luni;

•

impozitul pe profit va fi pl ătit în luna aprilie a exerci ţiului financiar următor;

profitul exerciţiului va fi repartizat astfel: 70% - reinvestire, 30% - dividende. Pe baza acestor informaţii să se construiască bilanţul financiar (lichiditate-exigibilitate) şi să se calculeze indicatorii de echilibru financiar. •

Pentru rezolvarea studiilor de caz propuse pentru autoevaluare trebuie să ne reamintim noţiunile de bază, indicatorii şi relaţiile de calcul furnizate prin subcapitolul 1.2.1.

12

Unitatea de învăţare 2. ANALIZA PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE Î NTREPRINDERII Cuprins 2.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare

2.2. Conţinutul unităţii de învăţare 2.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind performanţele financiare ale întreprinderii 2.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări 2.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor

2. 1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare Cuvinte cheie: cont de profit şi pierdere, venituri, cheltuieli, venituri monetare (încasabile), venituri

nemonetare (calculate), cheltuieli monetare (platibile), cheltuieli nemonetare (calculate), solduri intermediare de gestiune, marje de acumulare, capacitatea de autofinanţare Competen ţ ele unităţ ii de învăţ are: După parcurgerea unităţii deînvăţare, studentul va fi capabil să: ¾

¾

¾ ¾

identifice elementele de venituri şi cheltuieli şi să le clasifice pe cele 3 tipuri de activităţi ale întreprinderii (exploatare, financiară şi extraordinară); determine şi să interpreteze soldurile intermediare de gestiune, atât în varianta franceză, cât şi în varianta anglo-saxonă; calculeze şi să interpreteze capacitatea de autofinanţare a întreprinderii prin cele două metode; formuleze aprecieri cu privire la performanţa financiară a întreprinderii pe baza rezultatelor obţinute pentru soldurile intermediare de gestiune şi pentru capacitatea de autofinanţare.

13

2. 2. Conţinutul unităţii de învăţare 2. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind performanţele financiare ale întreprinderii Solduri intermediare de gestiune – metoda continental ă (franceză)

Indicatori

Relaţii de calcul

Marja comercială (MC):

Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile

Produc ţ ia exerci ţ iului (PE):

Producţia vândută +Variaţia stocurilor +Producţia imobilizată

Valoarea adaugata (VA):

MC +Producţia exerciţiului – Consumuri externe (cuprind: Cheltuieli cu materii prime şi materiale, Alte cheltuieli materiale, Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa), Cheltuieli privind prestaţiile externe)

Excedentul

brut

de VA

exploatare (EBE):

+Venituri din subvenţii de exploatare aferente CA nete - Cheltuieli cu personalul - Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Rezultatul exploatarii (RE):

EBE +Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare (despăgubiri, donaţii şi active cedate) - Ajustări de valoarea privind imobilizările corporale şi necorporale - Ajustări de valoare privind activele circulante - Ajustări privind provizioanele

Rezultatul financiar (RF)

Venituri financiare – Cheltuieli financiare

Rezultatul curent (RC):

RE +RF

Rezultatul brut (RB):

RC +Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare

Rezultatul net (RN):

RB – Impozit pe profit

Capacitatea de autofinan ţ are

(CAF)

a) Metoda deductivă:

EBE +Alte venituri din exploatare (exclusiv: Venituri din cedareaactivelor şi Venituri din subvenţii pentru investiţii)

14

– Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate (exclusiv Cheltuieli cu activele cedate) +Venituri financiare – Cheltuieli financiare (exclusiv Ajustări de valoare privind imobiliz. financiare şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante) – Impozit pe profit b) Metoda aditivă:

RN +Ajustări de valoare (amortizare, ajustări pentru depreciere, ajustări pentru pierderi de valoare) +Ajustări privind provizioanele +Cheltuieli cu activele cedate – Venituri din cedarea activelor – Venituri din subvenţii pentru investi ţii Marjele de profit – metoda anglo-saxonă

Indicatori

Relaţii de calcul

Ven. totale cu dobânzile, cu impozitul pe profit, cu – Ch. totale3 (exlusiv: cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli privind impozitul pe profit, ajustări de valoare, ajustări amortizarea şi provizioanele (engl. Earnings before interest, tax, privind provizioanele) depreciation and amortization, EBITDA) Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor

EBITDA - Ajustări de valoare cu dobânzile şi cu impozitul pe profit (engl. Earnings before interest and tax, - Ajustări privind provizioanele EBIT) =EBITDA - Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (Amortizari şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale) – Ajustarea valorii activelor circulante Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor

3

Consideram inclusa in cheltuielile totale si cheltuiala cu impozitul pe profit

15

- Ajustări privind provizioanele – Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante Rezultatul înainte de deducerea cheltuielii cu

EBT =EBIT – Ch. privind dobânzile

impozitul pe profit

(engl. Earnings before tax, EBT) Rezultatul net (RN)

RN =EBT – Impozit pe profit


Contul de profit si pierdere al unei întreprinderi, pentru exerciţiul N, se prezintă astfel: •

Venituri din vânzarea mărfurilor =11.000

•

Producţia vândută =32.000

•

Variaţia stocurilor =- 2.500

•

Producţia imobilizată =1.000

•

Alte venituri din exploatare: Venituri din cedarea activelor =1.500

•

Cheltuieli cu materii prime şi materiale =13.000

•

Cheltuieli privind mărfurile =8.000

•

Cheltuieli cu energia şi apa =5.000

•

Cheltuieli cu personalul =6.000

•

Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale =1.100 Cheltuieli privind amortizarea şi ajustările pentru deprecierea imob. corp. şi necorp. =1.500 Venituri din ajustări pentru deprecierea imob. corp. şi necorp. =400

•

Alte cheltuieli de exploatare: Cheltuieli privind prestaţiile externe =2.000 Cheltuieli cu alte impozite taxe şi vărsăminte asimilate =900 Cheltuieli cu activele cedate =1.800

•

Venituri din interesede participare =2.300 16

•

Venituri din dobânzi =800

•

Cheltuieli privind dobânzile =1.600

•

Cheltuieli din diferenţe de curs valutar =200

Impozit pe profit 16% Să se determine: a) soldurile intermediare de gestiune (varianta franceză); b) marjele de acumulare (varianta anglo-saxonă). •

Rezolvare: a) Soldurile intermediare de gestiune (varianta franceză) 1. Marja comercial ă

MC =Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile =11.000 – 8.000 =3.000 3.000 MC *100 = *100 = 37,5% - cota de adaos comercial 8.000 Costul _ marfurilor _ vandute 2. Valoarea adaugată

VA =MC +Producţia exerciţiului – Consumuri externe =3.000 +30.500 – 20.000 =13.500 Producţia exerciţiului =Producţia vândută +Variaţia stocurilor +Producţia imobilizată = =32.000 – 2.500 +1.000 =30.500 Consumuri externe =Cheltuieli cu materii prime şi materiale +Alte cheltuieli materiale + +Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) + +Cheltuieli privind prestaţiile externe =13.000 +5.000 +2.000 =20.000 3. Excedentul brut al exploatării

EBE =VA +Venituri din subvenţii de exploatare aferente CA nete – Ch. personal – Ch. alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate =13.500 – 6.000 – 900 =6.600 9 EBE reprezintă un flux de numerar poten ţ ial din activitatea de exploatare, deoarece veniturile şi cheltuielile luate în calculul său au, într-o proporţie foarte ridicată, caracter monetar (venituri şi cheltuieli care se vor transforma în încasări, respectiv, în plăţi, în funcţie de termenul de încasare a creanţelor si cel de plată a datoriilor).

17

9

EBE nu este influenţat de politica privind amortizarea şi provizioanele (deoarece nu au fost încă deduse ajustările privind amortizarea şi provizioanele) şi nici de politica de finanţare (nefiind încă deduse cheltuielile privind dobânzile).

4. Rezultatul exploatării

RE =EBE +Alte ven. din exploatare - Alte ch. din exploatare (despăgubiri, donaţii şi active cedate) - Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imob. corporale şi necorporale - Ajustarea valorii activelor circulante - Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli =6.600 +1.500 – 1.800 – 1.100 =5.200 5. Rezultatul curent

RC =RE +RF =5.200 +1.300 =6.500 RF =Ven. financiare – Ch. financiare =2.300 +800 – 1.600 – 200 =1.300 6. Rezultatul brut

RB =RC +Rezultatul extraordinar =6.500 7. Rezultatul net

RN =RB – Impozit pe profit =6.500 – 1.040 =5.460 Impozit pe profit =16% * RB =16% * 6.500 =1.040 În practică, impozitul pe profit se calculează, conformLegii privind Codului Fiscal, astfel: Impozit pe profit =16% * Profit impozabil Profit impozabil =(Venituri totale – Venituri neimpozabile) – (Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile) Exemple: 9 venituri neimpozabile: dividendele primite de la o persoană juridică română, deoarece au fost supuse impozitului pe profit la societatea care a distribuit dividendele şi, apoi, impozitului pe dividendele brute repartizate din profitul net (dubl ă impozitare);

18

9

cheltuieli nedeductibile: cheltuielile cu sponsorizarea (în contul acestor cheltuieli, contribuabilii au dreptul să diminueze impozitul pe profit datorat cu o sumă cuprinsă între anumite limite stabilite prin Legea privind Codul Fiscal).

8. Capacitatea de autofinan ţ are

CAF ≈ Venituri monetare – Cheltuieli monetare 1. Metoda deductivă: CAF =EBE +Alte venituri din exploatare (exclusiv: Venituri din cedarea activelor şi Venituri din subvenţii pentru investiţii) – Ch. cu despăgubiri, donaţii şi active cedate (exclusiv Ch. cu activele cedate) +Ven. financiare – Ch. financiare (exclusiv Ajustarea valorii imobiliz ărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante) – Impozit pe profit =6.600 +0 – 0 +(2.300 +800) – (1.600 +200) – 1.040 =6.860 2. Metoda aditivă: CAF =RN +Ajustări privind amortizarea, ajustări pentru depreciere şi ajustări pentru pierderi de valoare +Ajustări privind proviz. pentru riscuri şi cheltuieli +Ch. cu activele cedate – Ven. din cedarea activelor – Ven. din subvenţii pentru investi ţii =5.460 +1.100 +1.800 – 1.500 =6.860 b) Marjele de acumulare (varianta anglo-saxon ă): 1. EBITDA – Earnings before interest, tax, depreciation and amortization (rezultatul înainte de

deducerea cheltuielilor privind dobânzile, a impozitului pe profit, a amortizării şi a ajustărilor şi provizioanelor) EBITDA =Ven. totale – Ch. totale4 (exlusiv: ch. dobânzi, ch. impozit pe profit, ch. amortizare, ajustări pentru depreciere, ajustări pentru pierderi de valoare şi ajustări pentru provizioane) =(43.000 +3.100) – (36.700 +200) =9.200 2. EBIT – Earnings before interest and tax (rezultatul înainte de deducerea dobânzilor şi a impozitului

pe profit) EBIT = EBITDA – Ajustări privind amortizareaşi provizioanele = = EBITDA 4

Consideram inclusa in cheltuielile totale si cheltuiala cu impozitul pe profit

19

– – – – =

Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale Ajustări de valoare privind activele circulante Ajustări privind provizioanele Ajustări de valoare privind imob. fin. şi investiţiile fin. deţinute ca active circulante 9.200 – 1.100 =8.100

3. EBT – Earnings before tax (rezultatul înainte de impozit pe profit)

EBT =EBIT – Ch. privind dobânzile =8.100 – 1.600 =6.500 ( =RB) 4. RN – rezultatul net

RN =EBT – Impozit pe profit =6.500 – 1.040 =5.460 De reţinut: EBT +Dobânzi =EBIT RN +Impozit pe profit +Dobânzi =EBIT sau RN +Dobânzi =EBIT – Impozit ↔ 5.460 +1.600 =7.060 =8.100 – 1.040 Aceste corelaţii vor fi folosite la calculul ratei rentabilităţii economice – Rec (ROA – Return on Assets) şi a cash-flow-ului disponibil (CFD).

2. 3 Teste de autoevaluare a cunoştinţelor Studiul de caz nr. 1.

Contul de profit şi pierdere al întreprinderii X furnizează următoarele informaţii cu privire la veniturile şi cheltuielile exerciţiului financiar N (mil. u.m): •

venituri din vânzarea mărfurilor =10.000;

•

producţia vândută =30.000;

•

variaţia stocurilor = 5.000;

•

producţia imobilizată =2.500;

•

venituri din vânzarea activelor =1.500;

•

venituri din subvenţii pentru investi ţii =500;

20

•

cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile =12.000;

•

alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) =5.000;

•

cheltuieli privind mărfurile =8.000;

•

cheltuieli cu personalul =5.500;

ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale=1.300; - cheltuieli (cu amortizări şi ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale) =1.400; - venituri (din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale) =100; •

•

cheltuieli privind prestaţiile externe =2.000;

•

cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate =1.500;

•

cheltuieli privind activele cedate =1.200;

•

venituri din interese de participare =2.000;

•

venituri din diferenţe de curs valutar =100;

•

venituri din sconturi obţinute =500;

•

pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate =300

•

cheltuieli privind dobânzile =1.500;

cota de impozit pe profit =16%. Calculaţi şi interpretaţi următorii indicatori: a) MC, VA, EBE, RE, RC, RN; b) CAF (ambele metode); c) EBITDA, EBIT, EBT, RN. •


Se cunosc următoarele informaţii din contul de profit şi pierdere (mil. u.m.): •

valoarea adaugată (VA) =12.800

•

ch. cu personalul =3.900

•

ch. cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate =1.150

•

cheltuieli de exploatare privind amortizarea şi ajustările pentru deprecierea imobilizărilor =1.760

•

venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital =650 21

•

venituri din subvenţii pentru investiţii =450

•

cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital =800

•

venituri de exploatare din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor =350

•

cheltuieli privind dobânzile =1.440

cota de impozit pe profit =16% Să se calculeze şi să se interpreteze capacitatea de autofinanţare (CAF), din punctul de vedere al celor două metode. •


22

Unitatea de învăţare 3. ANAL ANALII ZA FL UXURI XURILL OR DE DE TREZORERIE TREZORERIE (CASH-FLOW-URILOR) Cuprins 3.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 3.2. Conţinutul unităţii de învăţare 3.2.1. 3.2.1. Ind I ndiicatori catori şi relaţii decal calcul cul privind privind fluxuril uxurile e detrezore trezoreri rie e 3.2.2 .2.2.. Ap A plicaţii rezolvate şi inte nterpret rpretări

3.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor

3. 1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare Cuvinte cheie: flux de numerar (cash-flow), încasări, plăţi, flux de numerar din activitatea de

exploatare, flux de numerar din activitatea de investi ţii, flux de numerar din activitatea de finanţare, cash-flow disponibil, cash-flow de gestiune, creştere economică, cash-flow disponibil pentru acţionari, cash cash--flow disp dispon oniibil pent pentru ru credi creditori După parcur parcurge gerea rea unit unităţii deînvăţare, studentul va fi capabil să: Competen ţ ele ele unităţ iiii de învăţ are: Dup ¾ ¾ ¾ ¾ ¾

¾

¾

definească noţiunea de flux de numerar (cash-flow); diferenţieze veniturile de încasări, ri, respe respectiv ctiv chel cheltui tuielile de de pl plăţi; identifice fluxurile de numerar aferente fiecărui tip de activitate a întreprinderii; definească şi să calculeze cash-flow-ul total prin ambele metode; determine cash-flow-ul din activitatea de exploatare, cash-flow-ul din activitatea de investi ţii şi cash-f cash-fllow-ul ow-ul din din activi ctivita tate tea a de finan nanţare atât prin metoda directă, cât şi prin cea indirectă; explice şi să calculeze cash-flow-ul disponibil total al întreprinderii, precum şi repartizarea acestuia între acţionari şi creditori; calculeze cash-flow-ul de gestiune şi să explice utilitatea acestuia în analiza financiară.

23

3. 2. Conţinutul unităţii de învăţare 3. 2. 1. 1. I ndicator ndicatorii şi re r elaţii de ca calcul lcul pri pr ivind flux fluxur uriile de tre trezor zorerie Indicatori Cash-flow total (CF) Cash-flow din activitatea de exploatare

(CF exploatare)

Relaţii de calcul CF =∆ TN =∆FR - ∆NFR =∆Nevoi de de trez. - ∆Resurse de trez. CF =CF exploatare +CF investiţii +CF fin finanţare 1) Metoda indirectă: PN +Ajustări privi privind am amortiza ortizareaşi provi provizi zioa oane nelle - Profitul din cedarea activelor (Venituri din cedarea activelor – Cheltuieli cu activele cedate) - Venituri financiare - ∆NFR 2) Metoda directă: +Încasări din vânzări =CA - ∆Creanţe clienţi - Plăţi pent pentru ru furni furnizori = A provi rovizionări - ∆Furni Furnizori = Ch. ma materiale teriale (materii prime, materiale, mărfuri, energie şi ap apă) +∆Stocuri de la terţi ∆Furnizori - Plăţi pentru salarii (Cheltuieli cu personal - ∆Datorii salariale) - Plăţi pentru pentru al alte ch. de exploata exploatare re =A =A lte ch. de exploata exploatare re - ∆A lte dato datori riii - Plaţi pent pentru ru dobâ dobânzi nzi (Che (Chelltui tuieli privind privi nd dobâ dobânzile nzil e - ∆Dobânzi de plată) - Plăţi pentru impozitul pe profit

Cash-flow din activitatea +Venituri financiare ţ ii de inve investi ţ ii

(CF (CF inve nvesti stiţii)

+Profitul din cedarea activelor - ∆Active imobilizate (val. brută)

Cash-flow din activitatea ∆Capital social – Dividende +∆Datorii cu scadenţă >1 an de finan ţ are

(CF finanţare)

Sau Capital taluri proprii roprii - PN +∆ Datorii cu scadenţă >1 an ∆Cap

Cash-flow disponibil total 1) După origine:

(CFD)

CFD =CF gestiune – Creşterea economică 2) După destinaţie: ie:

24

CFD =CFD =CFD ac acţionari +CFD creditori Cash-flow

de

provizi zioa oane ne +Ch. +Ch. gestiune CFgestiune =PN +Amortizare, ajustări de valoare şi provi

(CFgestiune)

dobânzi =EBIT – Impozit pe profit +Amortizare, ajustări de valoare şi provi provizi zioa oane ne

Creşt. ec. =∆AE în valoarea brută = ∆AI +∆ACR nete (∆FR) Cre şterea economică a Cre înt întrep reprind rinderii (Creşt. ec.) Cash-flow

pital soci social disponibil CFD acţionari =Dividende - ∆Capital =Dividende - ∆CPR (exclusiv PN reinvestit) =Di =Dividen vidende– (CPR (CPR1 – PN reinvestit – CPR0) =Dividende +PN reinvestit – (CPR1 – CPR0) =PN - ∆CPR CPR

pentru ac ţ ionari ionari

Cash-flow

disponibil CFD creditori =Ch. dobânzi - ∆DAT >1 an

pentru cre creditori ditori

3. 2. 2. 2. 2. Apli A plica caţii rezol zolvate vate şi inter nterpre pretări Aplica ţ ia ia 1.

Cunoaşteţi următoarele date extrase din bilanţul contabil al unei întreprinderi aferent exerci ţiului financiar N (mii lei): A cti ctiv

N-1 N-1

Active imobilizate Active circulante: - Stocuri de materii prime şi materiale consumabile - Mărfuri - Creanţe - Invest. fin. pe termen scurt - Casa şi conturi la banci

320 650

TOTAL TOTAL

970

60 20 415 30 125

N

Capita Capitall +Da +Datorii torii 625 Capitaluri proprii 740 Datorii cu scadenţă >1 an Datorii cu scadenţă <1 an: 70 - Sume datorate instit. de credit 35 - Furni Furnizori zori 455 - A lte dato datorii rii (fisc (fi sca ale şi sociale) 75 105

1.365 TOTAL TOTAL

N-1 N-1 525 305 140 15 100 25

N 720 440 205 10 160 35

970 1.365

25

Contul de profit şi pierdere al aceluiaşi exerciţiu financiar prezintă următoarele informaţii (mii lei): •

cifra de afaceri =1.860;

•


•

cheltuieli privind mărfurile =240;

•

alte cheltuieli din afară (cu ch. cu energia şi apa) =125;

•

cheltuieli cu personalul =375;

•

cheltuieli cu amortizarea şi ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale =145;

•

venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale =15;

•

alte cheltuieli de exploatare: - cheltuieli privind prestaţiile externe =25; - cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate =40; - cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital =15;

•

alte venituri din exploatare: - venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital =20;

•

venituri financiare: - venituri din dobânzi =10;

•

cheltuieli financiare: - cheltuieli privind dobânzile =120

•

impozit pe profit =30 Cerinţe: a) determinaţi cash-flow-ul total, pe baza bilanţului; b) determinaţi cash-flow-ul din activitatea de exploatare; c) determinaţi cash-flow-ul din activitatea de investi ţii; d) determinaţi cash-flow-ul din activitatea de finanţare; e) confruntaţi cash-flow-ul total determinat în cadrul analizei echilibrului financiar cu cel determinat in cadrul tabloului fluxurilor de numerar.

Rezolvare: a) Cash-flow-ul total (CF)

26

Cash-flow-ul total se poate determina pe baza bilanţului, în cadrul analizei echilibrului financiar, ca variaţie e trezoreriei nete a întreprinderii, între sfîrşitul şi începutul exerciţiului, astfel: CF =∆ TN =∆FR - ∆NFR =∆Nevoi de trezorerie - ∆Resurse de trezorerie = =[(75 +105) - (30 +125)] - (10 - 15) =25 – (- 5) =30 >0 → La nivelul exerciţiului financiar N, întreprinderea a realizat un flux de numerar pozitiv (încasările au depăşit plăţile), ceea ce reprezintă un aspect pozitiv al gestiunii financiare. b) Cash-flow-ul din activitatea de exploatare Reprezintă principalul flux de numerar al întreprinderii, principala sa sursă de numerar,

deoarece provine din desf ăşurarea activităţii de bază a întreprinderii, corespunzător obiectului ei de activitate. Se poate determina prin două metode: 1) directă; 2) indirectă. Încasările principale provin din cifra de afaceri iar pl ăţile sunt îndreptate către furnizorii de bunuri şi servicii şi alţi furnizori de servicii, salariaţi, creditori (sub formă de dobânzi) şi stat (reprezentând impozit pe profit). 1) Metoda indirectă: CF exploatare =140 +130 – 5 – 10 – (- 5) =260 PN =140 +Ajustări privind amortizarea şi provizioanele =145 – 15 =130 - Profitul din cedarea activelor (Venituri din vânzarea activelor – Cheltuieli cu activele cedate) =20 -15 =5 - Venituri financiare =10 - ∆NFR =(105-80) +(455 - 415) – (160 - 100) – (35 - 25) =- 5 2) Metoda directă: CF exploatare =1.820 – 980 – 375 – 55 – 120 – 30 =260 +Încasări din vânzări =CA - ∆Creanţe clienţi =1.860 – (455 - 415) =1.820 - Plăţi pentru furnizori =Aprovizionări - ∆Furnizori =Ch. materiale (materii prime, materiale, mărfuri, energie şi apă) +∆Stocuri de la terţi - ∆Furnizori =650 +(70 - 60) +240 +(35 - 20) +125 – (160 – 100) =980

27

-

Plăţi pentru salarii (Ch. cu personal - ∆Datorii salariale) =375 Plăţi pentru alte ch. de exploatare =Alte ch. de exploatare - ∆Alte datorii =25 +40 – (35 - 25) =55 Plăţi pentru dobânzi (Ch. Privind dobânzile - ∆Dobânzi de plată) =120 Plăţi pentru impozitul pe profit =30

c) Cash-flow-ul din activitatea deinvesti ţ ii Cuprinde încasări/plăţi legate de vânzarea/cumpărarea de active imobilizate (necorporale,

corporale şi financiare) precum şi încasări provenind din deţinerea de imobilizări financiare (venituri din interese de participare, venituri din dobânzi). CF investiţii =10 +5 – 435 =- 420 Venituri Financiare =10 +Profitul din cedarea activelor =20 – 15 =5 - ∆Active imobilizate (val. brută) =625 – 320 +(145 - 15) =435 d) Cash-flow-ul din activitatea de finan ţ are

Cuprinde încasări/plăţi legate de atragerea şi rambursarea surselor de finanţare (majorare/reducere de capital social, atragerea/rambursarea de credite), inclusiv pl ăţile pentru remunerarea acestora (plata dividendelor5). CF finanţare =195 – 140 +135 =190 ∆Capital social – Dividende +∆Datorii cu scadenţă >1 an Sau ∆Capitaluri proprii =720 – 525 =195 - PN =140 +∆ Datorii cu scadenţă >1 an =440 – 305 =135 e) Cash-flow-ul total (CF )

CF =CF exploatare +CF investi ţii +CF finanţare 30 =260 +(- 420) +190

5

Plata dobânzilor este atribuită cash-flow-ului de exploatare.

28

Aplica ţ ia 2.

O întreprindere prezintă următorul bilanţ contabil aferent exerciţiului financiar N (mii lei): Activ

N-1

N

Capital +Datorii

Active imobilizate Active circulante - Stocuri - Creanţe - Invest. fin. pe termen scurt - Casa şi conturi la bănci Ch. înregistrate în avans

1.575 435 215 120 25 75 20

1.615 485 255 115 50 65 10

TOTAL

2.030

2.110 TOTAL

Capitaluri proprii Datorii cu scadenţă >1 an Datorii cu scadenţă <1 an - Sume datorate instit. de credit - Furnizori - Datorii fiscale şi sociale Venituri înregistrate în avans

N-1 920 800 295 40 175 80 15

N 1010 825 275 10 200 65 0

2.030 2.110

Din contul de profit şi pierdere al aceluiaşi exerciţiu financiar au fost extrase următoarele informaţii (mii lei): •

cifra de afaceri =3.800;

•

venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital =20;

•


•


•

cheltuieli privind prestaţiile externe =700;

•

cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate =375;

•

cheltuieli cu amortizarea şi ajustări de valoare privind imobilizările =115;

•

cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital =30;

•

venituri din interese de participare =10;

•

cheltuieli privind dobânzile =80;

cota de impozit pe profit =16 %. Cerinţe: a) determinaţi cash-flow-ul disponibil total, după origine; b) determinaţi cash-flow-ul disponibil total, după destinaţie. •

29

Rezolvare: a) Determinarea CF D după origine: După origine, cash-flow-ul disponibil reprezintă diferenţa dintre cash-flow-ul de gestiune al întreprinderii şi creşterea ei economică.

CFD =CF gestiune – Creşterea economică =472,2 – 230 =242,2 mii lei CF gestiune =PN +Amortizare, ajustări de valoare şi provizioane +Ch. dobânzi = =EBIT – Impozit pe profit +Ajustări de valoare şi ajustări privind provizioanele = =277,2 +115 +80 =410 – 52,8 +115 =472,2 mii lei Creşterea economică =∆AE în valoarea brută = ∆AI +∆ACR nete (∆FR) = =155 +75 =230 mii u.m. >0 ∆AI =AI 1 – AI 0 +Amortizare şi ajustări de valoare privind imobilizarile = =1.615 – 1.575 +115 =155 >0 → au avut loc, în cursul exerciţiului N, investiţii în activele imobilizate ale întreprinderii, peste nivelul investi ţiilor de menţinere (date de mărimea cheltuielilor cu amortizarea şi a ajustărilor de valoare privind imobilizările). ∆ACR nete =220 – 145 =75 >0 → întreprinderea a investit în creşterea capitalului de lucru net. Creşterea economică a întreprinderii este pozitivă, ceea ce înseamna o creştere a activului ei economic. Investiţiile pentru creşterea economică a întreprinderii necesită resurse. În acest exemplu, creşterea economică, de 230 mii lei, poate fi acoperită din resursele proprii interne ale întreprinderii (de 472,2 =CF gestiune). Deoarece, în acest exemplu, CF gestiune >Creşterea economică, rezultă un cash-flow disponibil total pozitiv, ce va fi alocat (repartizat), pentru acţionari şi / sau creditori. b) Determinarea CF D după destina ţ ie: După destinaţie, cash-flow-ul disponibil se determină ca sumă a cash-flow-urilor cuvenite

acţionarilor (CFD pentru acţionari) şi creditorilor (CFD pentru creditori). CFD =CFD acţionari +CFD creditori =187,2 +55 =242,2 mii u.m. 30

CFD acţionari =Dividende - ∆Capital social =Dividende - ∆CPR (exclusiv PN reinvestit) = =Dividende – (CPR1 – PN reinvestit – CPR0) = =Dividende +PN reinvestit – (CPR1 – CPR0) =PN - ∆CPR Presupunem că 75% din profitul net va fi reinvestit iar diferenţa va fi repartizată pentru dividende. Atunci: CFD acţionari =69,3 – (1.010 – 207,9 – 920) =187,2 mii u.m. >0 sau CFD acţionari =277,2 – (1.010 - 920) =187,2 mii u.m. iar CFD creditori =Ch. dobânzi - ∆DAT >1 an =80 – (825 - 800) =55 mii u.m.

3. 3. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor Studiul de caz nr.1.

Din bilanţul şi contul de profit şi pierdere al exerciţiului N s-au reţinut următoarele informaţii (mii lei): ACTIV Active imobilizate Activecirculante

N-1

N

1.900

1.700 Capitaluri proprii

1.075

1.300

Datorii financiare

1.250

1.875

75

275

500

1.750

PASIV

Datorii de exploatare

N-1

N

Cifra de afaceri a fost 5.090, cheltuielile de exploatare monetare 3.978, cheltuielile cu amortizarea 127, cheltuielile cu dobânzile 375, iar cota de impozit pe profit 16%. Determina ţi şi interpretaţi următorii indicatori: cash-flow disponibil la nivelul întreprinderii (CFD), cash-flow disponibil pentru ac ţionari (CF acţ) şi cash-flow disponibil pentru creditori (CF cr).


Pentru societatea ALFA cunoaşteţi următoarele informaţii din bilanţul de la 31.12.N (lei): ACTIV

N-1

N

CAPITALURI PROPRII +

N-1

N

31

DATORII

Active imobilizate Active circulante - Stocuri - Creanţe - Investiţii financiare pe termen scurt - Casa şi conturi la bănci Cheltuieli înregistrate în avans

5.300 31.500 12.500 15.000

Total

37.300

4.600 40.400 13.200 25.000

Capitaluri proprii Provizioane Datorii pe termen lung Datorii de exploatare Credite bancare curente 700 Venituri înregistrate în avans

700 3.300

1.500

500

300 45.300 Total

3.800 1.500 10.000 17.000 4.000 1.000

7.700 1.700 12.500 19.000 2.900 1.500

37.300

45.300

Din contul de profit şi pierdere aferent aceleiaşi perioade reţinem: •

cifra de afaceri =17.215.;

•

cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile =7.000;

•


•


•


•

cheltuieli cu amortizarea şi ajustări de valoare privind imobilizările =1.150;

•


•

cota de impozit pe profit =16 %.

Se cer: a) Cash-flow-ul de gestiune şi cash-flow-ul de exploatare; b) Cash-flow-ul disponibil calculat atât după originea sa, cât şi în funcţie de destinaţiile sale. Confruntaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute.


32

Unitatea de învăţare 4. DIGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABIL IT ĂŢII. SISTEMUL RATELOR FINANCIARE Cuprins 4.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 4.2. Conţinutul unităţii de învăţare 4.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind rentabilitatea întreprinderii 4.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări


4. 1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare

Cuvinte cheie: efort, efect, rate de rentabilitate, rata de rentabilitate economică, rata de rentabilitate

financiară, rata dobânzii, levier, efect de levier, rate de marja, rate de rotaţie, rate de structură Competen ţ ele unităţ ii de învăţ are: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil: ¾ ¾

¾ ¾

¾ ¾ ¾

să definească conceptul de rentabilitate şi va cunoaşte modalităţile de cuantificare a acesteia; să determine şi să interpreteze diferite rate de rentabilitate, în special rentabilitatea comercial ă, rata dobânzii, rentabilitatea financiară şi rentabilitatea economică, pe baza datelor din situaţiile financiare; să recunoască modul de determinare al ratele de rotaţie şi de structură; să înţeleagă şi să utilizeze corect noţiunile de efort şi efect, precum şi importanţa acestor noţiuni la caracterizarea stării de rentabilitate a întreprinderii; să calculeze şi să explice importanţa determinării efectului de levier; să facă diferenţa între noţiunile de levier şi efect de levier; să cuantifice rentabilitatea întreprinderii şi să propună soluţii cu privire la creşterea acesteia;

33

4. 2. Conţinutul unităţii de învăţare 4. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind rentabilitatea întreprinderii Indicatori

Relaţii de calcul

Activ economic (AE)

Active imob. +ACRnete =Cap. proprii +Dat. cu scadenţă >1 an

Active circulante nete (ACRnete)

Active circulante (ACR) – Datorii cu scadenţă <1 an (DCR)

Rata rentabilităţ ii economice (Rec)

a) Rec =

EBIT1 − Im pozit1 PN1 + Dob1 = AE0 AE0

b) Rec ca medie ponderată: Rec = Rfin* Rata rentabilităţ ii financiare (Rfin)

a) Rfin =

CPR0 DAT > 1an0 + Rdob* AE0 AE0

PN1 CPR0

b) Rfin cu evidenţierea efectului de levier: Rfin = Rec + (Rec − Rdob) *

Rata dobânzii (Rdob) Efectul de levier financiar

Rdob =

DAT > 1an0 CPR0

Ch.dobanzi1 DAT > 1an0

(Rec − Rdob) *

DAT > 1an0 = Rfin − Rec CPR0

34


O întreprindere prezintă următorul bilanţ aferent exerciţiului financiar N (mii lei): Activ

N-1

N

Capital +Datorii

Active imobilizate Active circulante - Stocuri - Creanţe - Investiţii fin. pe termen scurt - Casa şi conturi la bănci Cheltuieli.. înregistrate în avans

1.575 435 215 120 25 75 20

1.615 485 255 115 50 65 10

TOTAL

2.030

2.110 TOTAL

Capitaluri proprii Datorii cu scadenţă >1 an Datorii cu scadenţă <1 an - Sume datorate instit. de credit - Furnizori - Datorii fiscale şi sociale Venituri înregistrate în avans

N-1 920 800 295 40 175 80 15

N 1010 825 275 10 200 65 0

2.030 2.110

Din contul de profit şi pierdere al aceluiaşi exerciţiu financiar se cunosc următoarele informaţii (mii lei): •

cifra de afaceri =3.800 mil.u.m.;

•


•


•


•


•


•

cheltuieli cu amortizarea şi ajustări de valoare privind imobilizările =115;

•


•

venituri din interese de participare =10;

•

cheltuieli privind dobânzile =80;

cota de impozit pe profit =16 %. Să se determine şi să se interpreteze: a) rata rentabilităţii economice (Rec), rata rentabilităţii financiare (Rfin), rata dobânzii (Rdob); b) rentabilitatea economică, ca medie ponderată; c) levierul şi efectul de levier financiar al îndatorării; •

35

d) descompunerea factorială a ratelor de rentabilitate (Rec şi Rfin) pe factori de influenţă, conform sistemului “du Pont”;

Rezolvare:

Bilanţul pe baza căruia vom calcula ratele de rentabilitate arată, sintetic, astfel: AE =AI +ACRnete=CPR +DAT >1an, unde: AE - activ economic AI - active imobilizate ACRnete / DCRnete – active / datorii curente nete =(ACR +Ch. în avans) – (DAT <1 an +Ven. înreg. în avans) ACR – active circulante DAT <1 an – datorii cu scadenţă mai mică de 1 an ( DCR ) DAT >1 an - datorii cu scadenţă mai mare de 1 an CPR – capitaluri proprii Rfin

IMOB CPR

Rec DAT >1 an

Rdob

ACRnete Bilanţul economic arată astfel: Activ

N-1

N

Capital +Datorii

AI ACR nete

1.575 145

1.615 Capitaluri proprii 220 Datorii cu scadenţă >1 an

Total activ (AE)

1.720

1.835 Total capitaluri

N-1 920 800

N 1010 825

1.720 1.835

a) Rata rentabilităţ ii economice

- Se determină ca raport între rezultatul înainte de dobânzi şi impozit pe profit (EBIT), sau o altă formă de rezultat din exploatare (RE, net de impozit pe profit) şi activul economic al întreprinderii.

36

- Reprezintă rata rentabilităţii globale aferentă exploatării tuturor activelor, indiferent de modul de finanţare al acestora (capitaluri proprii sau datorii pe termen lung); altfel spus, reprezintă rentabilitatea ansamblului capitalurilor investite în întreprindere în scop profitabil, atât proprii cât şi împrumutate.

Rec =

EBIT1 − Im pozit1 PN1 + Dob1 = AE0 AE0

EBIT1 =(3.800 +20 +10) – (1.000 +1.200 +700 +375 +30 +115) =410 EBT1 =EBIT1 – Ch. dobânzi =410 – 80 =330 Impozit pe profit1 =0,16 * EBT1 =0,16 * 330 =52,8 PN1 =EBT 1 - Impozit peprofit1 =330 – 52,8 =277,2 Deci:

Rec =

410 − 52,8 277,2 + 80 357,2 = = = 0,2076 (20,76 %) 1.720 1.720 1.720

Rata rentabilităţ ii financiare – exprimă rata de rentabilitate ce-i remunerează pe acţionari, în calitate

de proprietari, care investesc în întreprindere capitaluri proprii (capital social ini ţial şi aporturi ulterioare de capital, la care se adaugă celelalte acumulari sub formă de: profit reinvestit, rezultat reportat, prime de capital, rezerve legale şi celelalte rezerve şi rezerve din reevaluare).

Rfin =

PN1 277,2 = = 0,3013 (30,13 %) CPR0 920

Rata dobânzii – exprimă rentabilitatea din punctul de vedere al creditorilor, care pun la dispozi ţia

întreprinderii capitaluri împrumutate (pe o perioada mai mare de un an) şi sunt remuneraţi prin dobânzi.

Rdob =

Ch.dobanzi1 80 = = 0,1(10 %) DAT > 1an0 800

b) Rentabilitatea economică detrminată ca medie ponderată Având în vedere faptul că Rec reprezintă rentabilitatea global ă a capitalurilor investite în

întreprindere, proprii şi împrumutate, iar fiecăreia dintre aceste componente de capital îi corespunde o

37

rată de rentabilitate specifică (Rfin pentru CPR şi Rdob pentru DAT >1 an), atunci Rec poate fi scris ă ca medie a celor două rate de rentabilitate specifice, ponderate cu propor ţia în care întreprinderea se finanţaează prin capitaluri proprii, respectiv prin capitaluri împrumutate. Astfel:

Rec = Rfin*

CPR0 DAT > 1an0 920 800 + Rdob* = 30,13%* + 10%* = 20,76% AE0 AE0 1.720 1.720

c) Rata rentabilităţ ii financiare şi efectul de levier financiar: Pornind de la relaţia de mai sus, Rfin poate fi scrisă astfel: Rfin = Rec + (Rec − Rdob) *

DAT > 1an0 CPR0

Levierul (L) Efectul de levier al îndatorării Efectul de levier =(Rec − Rdob) *

DAT > 1an0 800 = (20,76% − 10%) * = 9,36% CPR0 920

=Rfin – Rec =30,13% - 20,76% Situaţii posibile: - Când Rec >Rdob, efectul îndatorării asupra Rfin este pozitiv, favorabil, iar creşterea gradului de îndatorare duce la creşterea Rfin, dar doar atât timp cât Rec >Rdob; - Punctul maxim până la care întreprinderea se poate îndatora este cel la care Rec =Rdob. Ca urmare, efectul de levier este nul iar Rfin =Rec; - Când Rec
Acest sistem de descompunere permite identificarea de căi pentru îmbunataţirea a ratelor de rentabilitate, prin intermediul factorilor de influenţă, cantitativi şi calitativi. Descompunerea ratei Rec:

38

Rec =

EBIT1 − Im pozit1 EBIT1 − Im pozit1 CA1 357,2 3.800 * * = = = 0,094* 2,209=0,2076 AE0 CA1 AE0 3.800 1.720

Rec =Rata marjei (factor cantitativ) * Rata rotaţiei AE (factor calitativ) Rata rentabilităţii economice de 20,76% se obţine în condi ţiile unei rate de marj ă de 9,4% şi a unei rate de rotaţie a activului economic într-un an, prin cifra de afaceri anual ă, de 2,209 rotaţii / an. Descompunerea ratei Rfin: Rfin =

PN1 PN1 CA1 AE0 277,2 3.800 1.720 * * * * = = = 0,0729* 2,209*1,8696 = 0,3013 CPR0 CA1 AE0 CPR0 3.800 1.720 920

Rfin =Rata marjei nete (f. cantitativ) * Rata rotaţiei AE (f. calitativ) * Rata de structură a capitalurilor (f. calitativ) Rata rentabilităţii financiare poate fi explicată printr-o rată a marjei nete de 7,29%, printr-o rată de rotaţie a activului economic de 2,209 rotaţii / an şi printr-o rată de structura a capitalurilor de 1,8696.

4. 3. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor Studiul de caz nr. 1.

Pentru societatea ALFA cunoaşteţi următoarele informaţii din bilanţul de la 31.12.N (lei): ACTIV

N-1

N

Active imobilizate brute Active circulante - Stocuri - Creanţe - Investiţii financiare pe termen scurt - Casa şi conturi la bănci Cheltuieli înregistrate în avans

5.300 31.500 12.500 15.000

4.600 40.400 13.200 25.000

700

700

Total

37.300

3.300 500

CAPITALURI PROPRII + DATORII

N-1

N

Capital propriu Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Datorii pe termen lung Datorii de exploatare

3.800

7.700

1.500 10.000 17.000

1.700 12.500 19.000

Credite bancare curente 1.500 Venituri înregistrate în avans

4.000 1.000

2.900 1.500

37.300

45.300

300 45.300 Total

39

Din contul de profit şi pierdere aferent aceleiaşi perioade reţinem: •

cifra de afaceri =15.515.;

•


•

ch. cu materii prime şi materiale consumabile =7.000;

•

ch. cu personalul =3.200;

•

ch. privind prestaţiile externe =700;

•

ch. cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate =375;

•

cheltuieli cu amortizarea şi ajustările de valoare privind imobilizările =900;

•


•

venituri din interese de participare =1.000;

•


•

cota de impozit pe profit =16 %. Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de rentabilitate comercial ă, economică şi financiară.

Studiul de caz nr. 2

Cu active economice de 100.000 lei la începutul anului, finan ţate în proporţie de 60% din capitaluri proprii şi restul din datorii financiare, contractate la o rată medie de dobândă de 10%, s-a obţinut în exerciţiul financiar analizat un rezultat înainte de dobânzi şi de impozit pe profit de 10.600 lei. Cunoscând cota de impozit pe profit de 16% şi rata inflaţiei de 15%, să se calculeze rata reală a rentabilităţii financiare, rata real ă a rentabilităţii economice, precum şi efectul de levier.


40

Unitatea de învăţare 5. SISTEMUL RATEL OR FINANCIARE. DIGNOSTI CUL FINANCIAR AL RISCULUI Cuprins 5.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 5.2. Conţinutul unităţii de învăţare 5.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind diagnosticul financiar al riscului 5.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări



Cuvinte cheie: cheltuieli fixe, cheltuieli variabile, prag de rentabilitate, produc ţia la prag, cifra de

afaceri la prag, prag de rentabilitate de exploatare, prag de rentabilitate global, coeficient al efectului de levier de exploatare, coeficient al efectului de levier financiar, coeficient al efectului de levier combinat, rate de lichiditate, rate de solvabilitate Competen ţ ele unităţ ii de învăţ are: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să: •

înţeleagă noţiunea de risc şi modalităţile de măsurare a riscului întreprinderii ;

•

identifice cheltuielile fixe şi variabile de la nivelul întreprinderii, în func ţie de activitatea desf ăşurată de către aceasta;

•

definească şi va putea exemplifica noţiunea de prag de rentabilitate ;

•

calculeze şi să definească atât volumul producţiei la prag, cât şi cifra de afaceri la prag ;

•

definescă şi să determine, prin mai multe metode, coeficientul efectului de levier de exploatare (CELE), coeficientul efectului de levier financiar (CELF) şi coeficientul efectului de levier combinat (CELC);

•

calculeze şi să interpreteze ratele de lichiditate şi solvabilitate. 41

5. 2. Conţinutul unităţii de învăţare 5. 2. 1 Indicatori şi relaţii de calcul privind diagnosticul financiar al riscului Indicatori Produc ţ ia la prag (Qprag)

Relaţii de calcul Qprag =

Cifra de afaceri la prag (CA prag)

CF p − cvu

CAprag =

CF 1− v

CA prag de exploatare

CF expl CF expl = 1− v MCV (%)

CA prag global

CF expl + Ch.dobanzi MCV (%)

Variabile (MCV(%%))

MCV CA− CV p− v ( p − v) * Q *100 = *100 = *100 = *100 CA CA p* Q p

Coeficientul efectului de levier de

ΔRE / RE0

exploatare (eRE/CA , CELE)

ΔCA/ CA0

Coeficientul efectului de levier

ΔRC / RC0

financiar (eRC/RE , CELF)

ΔRE / RE0

Coeficientul efectului de levier

ΔRC / RC0

combinat (eRC/CA , CELC)

ΔCA/ CA0

Rata lichidităţ ii curente (engl.

ACR DCR

Marja

relativă

asupra

ch.

Current ratio, Rcurentă) Rata lichidităţ ii rapide (engl. quick ratio / testul acid, Rimediată) Rata lichidităţ ii imediate (engl. cash ratio, Rrapidă) Profitul net pe ac ţ iune (earnings per share)

=

MCV0 CA0 = RE0 CA0 − CAPR

=

RE0 RE0 = RC0 RE0 − Dob

=

MCV0 CA0 = RC0 CA0 − CAPRG

ACR − Stocuri DCR ACR − Stocuri − Creante Investitii _ fin _ ts + Disponibilitati = DCR DCR EPS =

PN Nr.actiuni

42

Dividenul pe ac ţ iune (dividend per

DPS =

Dividende Nr.actiuni

PER =

Curs _ bursier EPS

share) Multiplicatorul

capitalizării

bursiere (price earnings ratio)


O întreprindere produce şi comercializează un singur tip de produs. In exerci ţiul N, întreprinderea a realizat o cifra de afaceri de 1.172.500 lei, în urma producerii şi vânzării unei producţii fizice într-un volum de 23.450 bucăţi. Costul variabil unitar a fost de 30 lei. Cheltuielile fixe de exploatare ale întreprinderii au înregistrat un nivel total de 188.000 lei. Cheltuielile privind dobânzile aferente exerciţiului N au fost de 12.000 lei. Să se determine: a) producţia la prag la nivelul exploatării; b) cifra de afaceri la pragul de rentabilitate al exploat ării; c) cifra de afaceri la pragul de rentabilitate global; d) producţia fizică necesară pentru a obţine un profit din exploatare egal cu 650.000 lei; e) coeficientul efectului de levier al exploatării; f) coeficientul efectului de levier financiar; g) coeficientul efectului de levier combinat.

Rezolvare: a) Produc ţ ia la prag

La pragul de rentabilitateavem următoarea egalitate: CA =CT =CV +CF totale (pragul de rentabilitate global, pentru care rezultatul curent este nul) şi CA =CT =CV +CF expl (pragul de rentabilitate al exploatării, pentru care rezultatul expl. este nul) Mai departe: p*Q =cvu*Q +CF expl iar RE (rezultatul din exploatare) =0

43

Rezultă: Qprag =

CF expl 188.000 = = 9.400bucăţi p − cvu 50 − 30

Unde: CA =cifra de afaceri, CT =costuri totale, CV =cheltuieli variabile totale, CF expl=cheltuieli fixe de exploatare, CF totale =ch. fixe totale =Cf expl +CF financiare (cf. dobânzi), Q =produc ţia fizică, p = preţ de vânzare, cvu =cost variabil unitar iar (p – cvu) =marja unitara asupra costului variabil (în mărime absolută). b) Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate al exploat ării

Vom rescrie relaţia de la punctul anterior, exprimând costurile variabile în mărime relativă (ca procent din cifra de afaceri). Astfel, la pragul de rentabilitate (al exploatarii) vom avea: CF expl 188.000 CAP Rexpl = = = 470.000lei 1− v 1− 0,6 v=

cvu 30 CV 30* 23.450 = = 0,6 sau v = = = 0,6 şi semnifică ponderea costului variabil în preţ (a p 50 CA 1.172.500

costurilor variabile totale în cifra de afaceri) c) Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate global CAPRglobal =

CFtotale 188.000 + 12.000 = = 500.000lei 1− v 1− 0,6

d) MCV =CA – CV (marja asupra costurilor variabile totale, în mărime absolută)

Totodată MCV =CF +RE deoarece: CACV =MCV - CFexpl =RE MCV =188.000 +650.000 =838.000 iar MCV (%) =40% 838.000 MCV = = 2.095.000 u.m. Rezultă: CA = 0,4 MCV (%)

44

e) Coeficientul efectului delevier al exploatării (CELE) măsoară elasticitatea rezultatului din

exploatare la modificarea cifrei de afaceri: CELE =

CA0 1.172.500 = = 1,669 CA0 − CAprag _ expl 1.172.500 − 470.000

Dacă CA creşte/scade cu 1%, RE creşte/scade cu 1,7% Dacă CA creşte/scade cu 10%, RE creşte/scade cu 17% f) Coeficientul efectului de levier financiar (CELF) CELF =

RE0 RE0 281.000 = = = 1,0446 RC0 RE0 − Dob 281.000 − 12.000

RE0 =1.172.500* (1− 0,6) − 188.000 =281.000 lei g) Coeficientul efectului delevier combinat (CELC) CELC =

CA0 1.172.500 = = 1,7434 CA0 − CAprag _ expl 1.172.500 − 500.000

Sau CELC =CELE * CELF =1,669 * 1,0446 =1,7434 Arată sensibilitatea rezultatului curent la modificarea cifrei de afaceri cu un punct procentual.

Aplica ţ ia 2.

Să se calculeze pragul de rentabilitate în unităţi fizice şi valorice pentru o întreprindere ce produce şi comercializează un singur tip de produs, în următoarele condiţii: - preţ de vânzare unitar =7,2 u.m. - cost variabil unitar =5,76 u.m. - ch. fixe totale =137.952 u.m.

Rezolvare:

- Pragul de rentabilitate în unităţi fizice: 137.952 CF QPR = = = 95.800 bucăţi p − v 7,2 − 5,76

45

- Pragul de rentabilitate în unităţi valorice: CAPR =QPR * p =95.800 * 7,2 =689.760 u.m. Sau: CA - CV (cheltuieli variabile totale) =MCV (marja asupra cheltuielilor variabile) - CF (cheltuieli fixe totale) =RC (rezultat curent) MCV =CF +RC MCV(%) – marja asupra cheltuielilor variabile (in %) p – preţul de vânzare unitar v – costul variabil unitar Q – volumul producţiei p− v 7,2 − 5,76 MCV(%) = *100 = *100 = 20% p 7,2 CAPR =

CF 137.952*100 = = 689.760 u.m. MCV (%) 20

5. 3. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor Studiul de caz nr. 1

O întreprindere realizează în exerciţiul financiar N o cifra de afaceri în sumă de 25.500 mii lei, în condiţiile unor cheltuieli variabile de 16.320 mii lei şi a unor cheltuieli fixe de exploatare de 2.700 mii lei. Cunoscând faptul că întreprinderea are contractate credite în sumă de 12.500 mii lei la o rata a dobânzii de 11%, să se determine cifra de afaceri pentru care rezultatul curent este nul.


46

Pentru o întreprindere se cunosc următoarele informaţii financiare (mii lei) extrase din bilanţul contabil şi din contul de profit si pierdere: Bilanţ: Activ N-1 N Capital +Datorii N-1 N Active imobilizate 410 560 Capitaluri proprii 380 550 Active circulante 430 470 Datorii pe termen lung 320 375 - Stocuri 130 180 Datorii curente 140 105 - Clienţi 220 165 - Invest. fin. pe termen scurt 10 15 - Casa şi conturi la bănci 70 110 TOTAL 840 1.030 TOTAL 840 1.030 Cont de profit si pierdere: •

cifra de afaceri (CA) =1.048

•

cheltuieli de exploatare monetare =700

•

cheltuieli privind amortizarea şi provizioanele =150

•

cheltuieli privind dobânzile =48

cota de impozit pe profit =16 % Alte informaţii financiare: •

•

cursul bursier (la 31 decembrie N) =2,5 u.m. / acţiune

•

numărul de acţiuni =200 mii acţiuni

80% din profit se distribuie sub formă de dividende Să se determine şi să se interpreteze: a) Ratele de lichiditate; c) Ratele valorii de piaţă. •


47

Unitatea de învăţare 6. PLANIFI CAREA FINANCIAR Ă A Î NTREPRINDERII. PLANIFICAREA ACTIVELOR ŞI PASIVELOR CIRCULANTE Cuprins 6.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 6.2. Conţinutul unităţii de învăţare 6.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind planificarea financiară a întreprinderii 6.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări



Cuvinte cheie: ciclu de exploatare, active circulante, vitez ă de rotaţie, durată de rotaţie, număr de

rotaţii, planificarea activelor circulante, perioadă curentă, an de plan, sold planificat, accelerarea vitezei de rotaţie, încetinirea vitezei de rotaţie, creştere sustenabil ă, necesar suplimentar de capitaluri, vânzări previzionate, achizi ţii previzionate, sold previzionat clienţi, sold previzionat furnizori, flux de trezorerie previzionat, sold previzionat trezorerie Competen ţ ele unităţ ii de învăţ are: După parcurgerea unităţii de învăţare, studentul va fi capabil să: ¾ ¾

¾ ¾ ¾ ¾ ¾

previzioneze indicatorii financiari prin metoda normativ ă şi prin metoda procent din vânzări; fundamenteze necesarul de finanţare a ciclului de exploatare şi sursele pentru acoperirea acestuia; realizeze previziunea stocului optim; facă distincţie între operaţiuni cu/f ără impact asupra trezoreriei; identifice sursele şi destinaţiile încasărilor/plăţilor întreprinderii; opereze mai bine cu principiul contabil al independenţei exerciţiului; aplice mecanismul de acoperire al soldului negativ al trezoreriei, respectiv, de fructificare a soldului pozitiv al acesteia. 48

6. 2. Conţinutul unităţii de învăţare 6. 2. 1. I ndicatori şi relaţii de calcul privind planificarea financiar ă a întreprinderii Indicatori

Relaţii de calcul

Durata de rota ţ ie a elementelor de activ (A) sau de datorie (D)

Drot =

A(D) * 360 CA

(Drot) Număr de rota ţ ii (Nr. rot.)

Nr _ rot =

Soldul mediu al elementelor de activ (A) sau de datorie (D)

A(D) =

360 Drot

=

CA A(D)

Si + Sf

2

( A(D) ) Durata de rota ţ ie a activelor circulante (DrotACR) Mărimea planificată anuală a ACR (ACRpl) Mărimea

planificată

trimestrial ă a ACR (ACRpl/trim) Stocul optim(Sopt)

DrotACR = ACRpl =

ACR * 360 CA

DrotACR

360

ACRpl _ trim =

* CApl

DrotACR

90

* CApl _ trim

2Nxca Txcd

N =necesarul anual de aprovizionat ca =costul fix unitar pentru pregătirea unei noi aprovizionări T =intervalul de timp considerat pentru reglementarea stocului (1 an / 360 zile) cd =costul de depozitare pe unitatea de stoc în unitatea de timp Numărul de aprovizionări

(Nr. aprov.)

N Sopt

Intervalul mediu între două

Sopt xT

aprovizionări (i) Necesarul

de

N finan ţ are

a 1) Metoda vitezei de rotaţie în funcţie de costurile exploatării

ciclului de exploatare (NFCE –

49

trimestrial), folosind metodele Ppl TRIM Nec TRIM = xDr0 90 sintetice Ppl TRIM =producţia în cost complet previzionată trimestrial Dr0 =durata de rotaţie din perioada de bază, ajustată cu influenţele previzibile din anul de plan (accelerare / încetinire) 2) Metoda vitezei de rotaţie în funcţie de activele circulante la 1000 lei producţie Nec TRIM =

Ppl TRIM xAC/1.000 x4

1.000 Ppl TRIM =producţia în cost complet previzionată trimestrial AC/1.000 =coeficientul “active circulante la 1.000 lei produc ţie”, ajustat cu influenţele previzibile din anul de plan (creştere / reducere) 3) Metoda vitezei de rotaţie în funcţie de cifra de afaceri Nec TRIM =

CApl TRIM

xRc

0 90 CApl TRIM =cifra de afaceri planificată trimestrial Rc0 =rata de rotaţie (cinetică) din perioada de bază, ajustată cu influenţele previzibile din anul de plan (accelerare / încetinire)


Pentru o întreprindere se cunosc următoarele informaţii referitoare la exerci ţiul financiar N: - cifra de afaceri =25.000 mil. lei; - solduri bilanţiere (mil. lei): Element Sold iniţial Sold final Active circulante (total) 12.500 15.800 Stocuri Creanţe

6.250 4.600

6.750 6.300 50

Casa şi conturi la bănci 1.650 2.750 Pentru exerciţiul următor s-a estimat creşterea cifrei de afaceri cu 15%. Să se determine necesarul de finanţat al activelor circulante: a) pentru exerci ţiul următor (N+1), conform metodei normative; b) pentru exerci ţiul următor (N+1), conform metodei procent din vânz ări; c) pentru trimestrul I al exerci ţiului următor, ştiind că cifra de afaceri planificată pentru această perioadă este de 7.500 mil. lei; d) trimestrial, ştiind că cifra de afaceri anual ă planificată pentru exerciţiul N+1 se va realiza urniform pe trimestre; e) pentru exerci ţiul următor, în condiţiile în care se estimează accelerarea vitezei de rotaţie cu 15 zile; f) pentru exerci ţiul următor, în condiţiile în care se estimează încetinirea vitezei de rotaţie cu 20 zile;

Rezolvare: a) Necesarul anual de finan ţ are a activelor circulante(ACRpl) – metoda normativă

Pentru exerciţiul N: 12.500 + 15.800 14.150 2 * 360 = * 360 = 203,76zile DrotACR = 25.000 25.000 Pentru exerciţiul N+1: 203,76 * 25.000*1,15 = 16.272,5mil. lei ACRpl = 360 b) Necesarul anual de finan ţ are a activelor circulante (ACRpl) – metoda % din cifra de afaceri În condiţiile menţinerii constante a ritmului reînnoirii activelor circulante se va constata cre şterea

necesarului de finanţat a ACR cu acelaşi procent cu care creşte CA, ca urmare a menţinerii constante a proporţiei dintre mărimea ACR şi CA, pentru ambele perioade. Astfel: ACRpl = ACRN * Δ%CA = 14.150* 1,15 = 16.272,5mil. u.m. deoarece

ACRpl ACRN 14.150 16.272,5 = = 0,566 = = 25.000 25.000*1,15 CApl CAN

51

Practic, în acest caz, ajungem la acelaşi rezultat ca şi prin metoda normativă. c) Necesarul trimestrial de finan ţ are a activelor circulante (ACRpl trim) DrotACR

* CApl folosită pentru determinarea necesarului anual de finanţare 360 poate fi ajustată şi aplicată pentru determinarea necesarului de finanţare aferent unei fracţiuni de an. În astfel de cazuri se va utiliza CA planificată pentru fracţiunea respectivă precum şi durata în zile a acesteia. Cel mai adesea se utilizează trimestrul, durata sa fiind de 90 de zile. Vom avea, în acest caz (pentru trimestrul I al anului de plan):

Relaţia ACRpl =

ACRpl _ trimI =

DrotACR

90

* CApl _ trim=

203,72 * 7.500 = 16.976,67 mil. u.m. 90

d) Necesarul trimestrial de finan ţ are a activelor circulante (ACRpl trim)

În acest caz, deoarece CA se va repartiza uniform pe trimestre, necesarul trimestrial de finanţare va fi constant, astfel: 203,72 25.000*1,15 = 16.269,31mil .u.m. ACRpl _ trim= * 90 4 e) Necesarul anual de finan ţ are a activelor circulante(ACRpl)

Dacă viteza de rotaţie se accelerează cu 15 zile, ea devine 203,76 – 15 =188,76 zile iar necesarul de finanţat va fi, în aceste condi ţii: 188,76 * 25.000*1,15 = 15.074,58mil. u.m. <16.272,5 mil.u.m. (punctul a)), ceea ce ACRpl = 360 f) Necesarul anual de finan ţ are a activelor circulante(ACRpl) Dacă viteza de rotaţie încetineşte cu 20 zile, ea devine 203,76 +20 =223,76 zile iar necesarul de

finanţat va fi, de data aceasta: 223,76 * 25.000*1,15 = 17.869,72 mil. u.m. > 16.272,5 mil.u.m. (punctul a)), ceea ce ACRpl = 360 înseamnă că reînnoirea mai lentă a activelor circulante determină creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare.

52

Aplica ţ ia 2.

O întreprindere se aprovizionează cu materii prime în vederea fabricării unui produs. Cantitatea necesară pentru un an de zile (N) este de 45.900 kg. Costul pregătirii (lansării) unei comenzi de aprovizionare (ca) este de 2.445 mii lei iar costul de stocare al unui kg pe zi este de 0,5 mii lei. S ă se determine stocul optim, numărul optim de aprovizionări şi intervalul mediu între două aprovizionări.

Rezolvare:

Stocul optim se determină din următoarea relaţie: Sopt =

2Nxca Txcd

=

2x45.900x2.445 = 1.116,67kg 360x0,5

În condiţiile unui necesar anual de aprovizionat de 45.900 kg, numărul optim de aprovizionări va fi de: 45.900 = 41,10 aprovizionări iar N= 1.116,67 Intervalul mediu între două aprovizionări va fi de: 1.116.67x360 = 8,76 zile i= 45.900

Aplica ţ ia 3.

Societatea ALFA a previzionat următorele valori ale vânzărilor şi cumpărărilor pentru trimestrul I al anului de previziune (mii lei): Ianuarie Februarie Martie Vânzări Cumpărări

5.000 4.100

4.400 3.900

3.500 3.300

Încasările de la clienţi sunt eşalonate astfel: 15% în luna vânzării, 60% în luna următoare vânzării, iar restul în luna a doua de la vânzare. Datoriile c ătre furnizori se achită 50% în luna următoare aprovizionării, iar restul în luna a doua de la aprovizionare. Societatea pl ăteşte lunar salarii

53

în valoare de 700 mii lei, chirii în sumă de 100 mii lei şi înregistrează cheltuieli cu amortizarea în valoare de 150 mii lei. În bilanţul exerciţiului încheiat regăsim următoarele solduri: soldul trezoreriei =670 mii lei; soldul clienţilor =2.000 mii lei, încasabili în luna ianuarie; soldul furnizorilor =1.700 mii lei, pl ătibili 50% în luna ianuarie şi restul în luna februarie. Determinaţi soldul trezoreriei la sfârşitul lunii martie.

Rezolvare:

Încasări Încasare sold ini ţial clienţi (2.000) Vânzări lunare planificate: - Ianuarie (5.000) - Februarie (4.400) - Martie (3.500)

Ianuarie Februarie Martie 2.000 -

Total încasari vânzări (exploatare) TOTAL ÎNCASĂRI Plăţi

2.750 3.660 4.415 4.075 2.750 3.660 4.415 (1) Ianuarie Februarie Martie Sold final

750 -

3.000 660 -

Sold final -

-

1.250 2.640 525

1.100 2.975

Plată sold iniţial furnizori (1.700) Achiziţii lunare planificate: - Ianuarie (4.100) - Februarie (3.900) - Martie (3.300)

850

850

-

-

-

2.050 -

2.050 1.950 -

1.950 3.300

Total plăţi furnizori Alte plăţi de exploatare planificate: - salarii - chirii Total plăţi de exploatare

850

2.900

4.000

5.250

700 100 1.650

700 100 3.700

700 100 4.800

1.650 1.100

3.700 - 40

4.800 - 385

TOTAL PLĂŢI FLUX NET DE NUMERAR (1) – (2)

(2) (3)

54

Sold iniţial disponibilităţi Sold final disponibilităţi =(3) +(4)

670 1.770

1.770 1.730

1.730

(4)

1.345

6. 3. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor Studiul de caz nr.1

Societatea BETA a previzionat următorele valori ale vânzărilor şi cumpărărilor pentru trimestrul I al anului de previziune (mii lei): Ianuarie Februarie Martie Vânzări

2.000

2.400

2.200

Cumpărări

1.800

1.900

2.300

Încasările de la clienţi sunt eşalonate astfel: 55% în luna vânzării, iar restul în luna următoare vânzării. Datoriile către furnizori se achită 40% în luna următoare aprovizionării, iar restul în luna a doua de la aprovizionare. Societatea pl ăteşte lunar salarii în valoare de 500 mii lei şi înregistrează cheltuieli cu amortizarea în valoare de 100 mii lei. Din bilanţul exerciţiului încheiat reţinem următoarele solduri: soldul trezoreriei = 550 mii lei; soldul clienţilor =1.000 mii lei, încasabili în luna ianuarie; soldul furnizorilor =700 mii lei, pl ătibili 40% în luna ianuarie şi restul în luna februarie. Determinaţi soldul final al trezoreriei aferent lunii martie (mii lei).


Folosind datele de la studiul de caz nr. 1, să se recalculeze soldul previzionat al trezoreriei întreprinderii la sfârşitul lunii martie, în condi ţiile în care, la începutul fiecărei luni, soldul pozitiv este plasat la o rată a dobânzii de 21% pe an, iar soldul negativ este acoperit prin contractarea de credite de trezorerie la o rată a dobânzii de 27% pe an. 55


Pentru o cifră de afaceri anual ă de 2.000 mii. lei, principalii indicatori de echilibru financiar înregistrează următoarele mărimi exprimate în număr de zile (rate cinetice) de recuperare prin cifra de afaceri: fondul de rulment (FR) =115,2 zile; nevoia de fond de rulment (NFR) =80,1 zile. În aceste condiţii, să se determine echivalentul indicatorilor financiari în mărimi absolute.


56

Unitatea de învăţare 7. DECIZIA DE INVESTI ŢII ŞI DE FI NANŢARE PE TERMEN LUNG Cuprins 7.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 7.2. Conţinutul unităţii de învăţare 7.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind decizia de investi ţii şi de finanţare pe termen lung

7.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări 7.2.2.1 Decizia de investi ţii 7.2.2.2. Decizia de finanţare 7.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor


Cuvinte cheie privind decizia de investi ţ ii: investiţie, cost iniţial al investiţiei, fluxuri de numerar

generate de investi ţie, actualizare, capitalizare, valoarea în timp a banilor, rat ă de actualizare, cost de oportunitate, valoare rezidual ă, durata de viaţă a investiţiei, valoare actualizată, valoare actualizată netă, rata internă de rentabilitate, rata internă de rentabilitate modificată, termen de recuperare neactualizat, termen de recuperare actualizat, indice de profitabilitate

Cuvinte cheie privind decizia de finan ţ are: surse de finanţare, surse proprii, surse împrumutate,

majorare/reducere de capital social, valoare nominal ă, preţ de emisiune, curs bursier, valoare de piaţă, drept de emisiune, drept de atribuire, raport de emisiune, rat ă/amortisment, anuitate, dobândă, economie fiscală

57

Competen ţ ele unităţ ii de învăţ are: După parcurgerea temei privind decizia de investiţii, studentul va fi

capabil să: ¾ definească noţiunea de investi ţie şi să enumere indicatorii de evaluare a proiectelor de investiţii; ¾ definească şi să calculeze valoarea actual ă netă (VAN), precum şi să enumere elementele utilizate în calculul acesteia; ¾ definească şi să calculeze rata internă de rentabilitate (RIR), rata internă de rentabilitate modificată (RIRM), termenul de recuperare (TR) şi indicele de profitabilitate (IP); ¾ aplice corect formulele de calcul ale indicatorilor de evaluare a proiectelor de investi ţii, rezolvând un set de probleme; ¾ indice, în funcţie de valorile obţinute ale indicatorilor, dacă un proiect de investi ţii merită sau nu să fie adoptat; ¾ descrie şi să utilizeze corect noţiunile privind investi ţiile. Competen ţ ele unităţ ii de învăţ are: După parcurgerea temei privind decizia de finanţare, studentul va

fi capabil să: ¾ identifice şi să definească sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii; ¾ întocmească un tablou de rambursare al unui împrumut; ¾ identifice avantajele şi dezavantajele fiecărei modalităţi de rambursare; ¾ definească şi să determine valoarea drepturilor de atribuire şi a celor de subscriere; ¾ interpreteze impactul drepturilor de subscriere şi a celor de atribuire asupra acţionarilor, vechi şi a celor noi;

58

7. 2. Conţinutul unităţii de învăţare 7. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind decizia de investi ţii şi de finanţare pe termen lung Indicatori CF mediu anual actualizat (CFact/an)

Relaţii de calcul n

-t

∑ CFt (1+ k)

CFact/an = t=1 Termenul mediu de recuperare (TR) Valoarea actuală netă (VAN)

TR =

−n

n

I0 CFact/an CFt VR n + - I0 t n + + k k ( 1 ) ( 1 ) t=1 n

VAN = ∑

Indicele deprofitabilitate (IP)

n

CFt

VRn

∑ (1+ k)t + (1+ k)n

IP = t=1 Rata internă de rentabilitate (RIR)

+ VR n (1+ k)

I0

=1 +

VAN I0

RIR =k pentru care VAN =0 şi se obţine din ecuaţia: n

CF

VR

t n ∑ (1+ RIR)t + (1+ RIR)n - I0 =0 t 1 =

Primă de emisiune Capitalizare bursieră (CB) Curs bursier teoretic / Valoare de pia ţă teoretică

(Ct)

PE – VN N*C0 Ct =

N ∗ C0 + n* PE N+n

Valoarea teoretică a unui drept de subscriere DS =C0 – Ct (când VN ≤ PE ≤ C )

(DS) Valoarea teoretică a unui drept de atribuire (DA) Amortisment (a) Anuitate (A)

DA =C0 – Ct (când PE =0) a=

S0 n

A=

S0 * rd 1− (1+ rd )−n

59

Elemente: Costul iniţial al investi ţiei (I0) =investiţia netă actualizată la momentul zero k – rata de actualizare n – durata de viaţă a investiţiei CFt – intrările nete de trezorerie ale perioadei t; t = 1, n VRn – valoarea rezidual ă VN – valoarea nominal ă PE – preţul de emisiune C0 – curs bursier/valoare de piaţă a unei acţiuni, înainte de majorarea capitalului Ct – curs bursier/valoare de piaţă teoretic(ă) a unei acţiuni, după majorarea capitalului N – număr de acţiuni existente înainte de majorarea de capital n- număr de acţiuni nou emise DS – valoarea teoretică a unui drept de subscriere DA – valoarea teoretică a unui drept de atribuire S0 – valoarea creditului rd – rata dobânzii n – maturitatea împrumutului, t = 1, n

7. 2. 2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări 7. 2. 2. 1 Decizia de investi ţii Aplica ţ ia 1.

Care este valoarea prezentă (PV) a unor fluxuri de numerar (CF) de 150 EUR obţinute anual, pentru o perioadă de timp foarte mare, tinzând către infinit, dacă rata de actualizare folosită în calculele de evaluare este de 15% (k)?

Rezolvare:

PV =Σ CFt / (1+k)t , t = 1, n; n→∞; CFt =constant =150 EUR

60

PV =Σ 150 / 1,15t , t = 1, n; n→∞ PV =150/1,15 +150/1,152 +150/1,153 +......... PV =150/1,15 * ( 1+1/1,15 +1/1,152 +.........) PV =150/1,15 * [ (1 – 1/1,15n ) / (1 – 1/1,15)], n→∞ ⇒ 1/1,15n→0 PV =150/1,15 * [ 1/ (0,15/1,15)] PV =150/0,15 PV =1000 EUR

Aplica ţ ia 2.

Un proiect de investi ţii de 7000 u.m. (I 0) va degaja fluxuri de trezorerie viitoare de 2000 lei, în primul an, 3000 lei în anul al doilea, 4000 lei în anul al treilea şi o valoare rezidual ă (VR) de 3000 lei. Rata de actualizare (k) stabilită la nivelul ratei minime de rentabilitate (după impozitare) cerută de investitori este de 20%. Evaluaţi proiectul de investi ţii având în vedere următoarele criterii: a) valoare actual ă netă (VAN); b) rată internă derentabilitate (RIR); c) termen de recuperare (TR); d) indice de profitabilitate (IP).

Rezolvare: a) Valoarea actual ă netă CFt VR n + - I0 t (1+ k)n t=1 (1+ k) n

VAN = ∑ VAN =

2000 3000 4000 3000 + 2 + 3 + 3 - 7000 1,2 1,2 1,2 1,2

VAN =800,926 u.m. VAN >0 ⇒ proiectul merită adoptat, deoarece din fluxurile viitoare actualizate se recupereaz ă integral investi ţia actualizată şi se obţine şi un câştig suplimentar.

61

b) Rata internă de rentabilitate CFt VR n + t (1+ RIR)n t=1 (1+ RIR) n

VAN =0 =>I 0 = ∑ 7000 =

3000 4000 3000 2000 + + + (1+ RIR) (1+ RIR)2 (1+ RIR)3 (1+ RIR)3

Pt. RIR1 =25% ⇒ VAN1 =104 u.m. Pt. RIR2 =27% ⇒ VAN2 =- 148 u.m. 104 148 = ⇒ RIR − 0,25 0,27 − RIR RIR =25,83% RIR >k, proiectul merită să fie adoptat, deoarece oferă o rată internă de rentabilitate superioară ratei de rentabilitate cerută de investitori. c) Termenul de recuperare n

∑ CFt (1+ k) CFact/an = t=1

n

-t

n

∑ CFt (1+ k) ⇒ CFact/an =

-t

+ VR n (1+ k)

t=1

n

−n

=

2000 3000 4000 + 3000 + + 7800,926 1,2 1,22 1,23 = = 2600,31 u.m. / an 3 3 TR =

I0 7000 = 2,69 ani =TR = CFact/an 2600,31

TR este mai mic decât durata de viaţă a proiectului, deci investi ţia se recuperează într-o perioadă mai mică de 3 ani, aşadar proiectul este acceptabil şi prin prisma acestui criteriu. d) Indicele de profitabilitate

62

VRn CFt + ∑ (1+ k)t (1+ k)n VAN IP = t=1 =1 + I0 I0 n

IP =1 +

800,926 7000

⇒ IP =1,11

IP >1 ⇒ proiectul poate fi adoptat.

7. 2. 2. 2. Decizia de finanţare

Aplica ţ ia 1.1

Pentru o întreprindere, constituită ca societate comercial ă pe acţiuni, se cunosc următoarele informaţii: •

valoarea capitalului social este de 3.000.000 lei, constituit dintr-un număr de 3.000 de acţiuni cu o valoare nominal ă de 1.000 lei;

•

rezervele societăţii sunt în sumă de 1.500.000 lei;

•

cursul bursier (valoarea de piaţă) a unei acţiuni este de 1.700 lei.

Majorarea capitalului social prin emisiunea de noi ac ţ iuni contra numerar . În situaţia în care AGA

extraordinară hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea a 1.500 de ac ţiuni la preţul de emisiune de 1.250 lei, să se determine: a) cursul bursier teoretic; b) valoarea teoretică a unui drept de subscriere; c) preţul plătit de un acţionar vechi pentru o acţiune nouă; d) preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune nouă; e) situaţia capitalului (averii) unui acţionar vechi ce deţine un număr de 7 acţiuni.

Rezolvare: a) Cursul bursier teoretic, după majorarea de capital social, reprezintă media ponderată a valorii

nominale şi a preţului de emisiune, astfel:

63

Ct =

N ∗ C0 + n* PE 3.000* 1.700 + 1.500* 1.250 = = 1.550 < 1.700 = C0 N+n 3.000 + 1.500

N*C0 =CB – reprezintă capitalizarea bursieră, adică valoarea de piaţă totală a acţiunilor societăţii

Se constată reducerea valorii de piaţă a unei acţiuni, după operaţiunea de majorare a capitalului social, ca urmare a faptului că preţul de emisiune trebuie să se încadreze într-un interval, astfel: VN ≤ PE ≤ C

b) Valoarea teoretică a unui drept de subscriere:

DS =C0 – Ct =1.700 – 1.550 =150 u.m. sau, simplificat: DS = (C − PE ) *

0

n N+n

=

(1.700 − 1.250) *

1.500 = 150 u.m./actiune 3.000 + 1.500

c) Datorita drepturilor preferentiale de subscriere, ac ţ ionarii vechi pot cumpăra acţiuni din noua

emisiune la preţul de emisiune (1.250 lei), în cadrul termenului hot ărât de AGA, dar cu o condi ţie, şi anume: aceştia trebuie să facă dovada ca deţin, pentru fiecare acţiune nouă pe care doresc să o cumpere, un număr de drepturi de subscriere egal cu raportul de emisiune, N DS. În acest exemplu, N DS =

N =2 n

ceea ce înseamnă că pentru fiecare două acţiuni vechi se emite o acţiune nouă iar pentru a

cumpăra o acţiune nouă la preţul de emisiune un acţionar vechi trebuie să posede 2 DS-uri. d) Un ac ţ ionar nou, dat fiind că nu deţine cele 2 DS-uri va trebui să le achiziţioneze de pe piaţă, astfel

încât preţul plătit de acesta va fi egal cu: PE +NDS * DS =1.250 +2*150 =1.550 lei. / acţiune =Ct Asadar, preţul plătit de un acţionar nou este egal chiar cu valoarea teoretică a acţiunii după majorarea de capital. În felul acesta, noii acţionari nu sunt avantajaţi faţă de vechii acţionari, care suferă o pierdere, compensată prin acordarea de DS-uri.

64

e) Vom analiza situa ţ ia averii unui ac ţ ionar ce deţine un număr de 7 acţiuni vechi, pentru care

primeşte 7 DS-uri iar valoarea averii sale ini ţiale este de 7 * 1.700 =11.900 lei. El are la dispozi ţie două opţiuni: 1. Folose şte DS-urile pentru a cumpăra ac ţ iuni la PE:

- cumpără 3 acţiuni noi, folosind 6 din cele 7 DS-uri, pentru care pl ăteşte 381.250 =3.750 lei - vinde DS-ul rămas pentru care încasează 1 * 150 =150 lei - deţine 10 acţiuni care valorează 10 * 1.550 =15.500 lei Averea finală =15.500 – 3.750 +150 =11.900 lei 2. Vinde toate cele 7 DS-uri:

- încasează contravaloarea DS-urilor vândute: 7 * 150 =1.050 lei - deţine în continuare 7 acţiuni care valorează acum: 7 * 1.550 =10.850 lei Averea finală: 10.850 +1.050 =11.900 lei

Aplica ţ ia 1.2. Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor. În situaţia în care AGA extraordinară

hotărăşte majorarea capitalului social prin încorporarea a 1.000.000 lei din rezervele societ ăţii, să se determine: a) cursul bursier teoretic; b) valoarea teoretică a unui drept de atribuire; c) preţul plătit de un acţionar vechi pentru o acţiune veche; d) preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune nouă; e) situaţia capitalului (averii) unui acţionar vechi ce deţine un număr de 8 acţiuni.

Rezolvare: a) Încorporarea rezervelor societăţii în capitalul social presupune distribuirea gratuit ă (PE = 0) de acţiuni noi. Valoarea teoretică a unei acţiuni va fi: Ct =

N ∗ C0 + n* PE 3.000* 1.700 + 1.000* 0 = = 1.275 < 1.700 = C0 N+n 3.000 + 1.000

65

b) Valoarea teoretică a unui drept de atribuire:

DS =C0 – Ct =1.700 – 1.275 =425 u.m. c) Un ac ţ ionar vechi va primi gratuit o acţiune nouă cu condiţia să deţină un număr de DA-uri egal cu

raportul NDA =

N = 3. n

d) Un ac ţ ionar nou trebuie să achiziţioneze de pe piaţă cele 3 DA-uri, acestea putând avea calitatea de titluri negociabile pentru care va pl ăti 3 * 425 =1.275 lei, adică exact Ct. e) Analiza situa ţ iei averii unui acţionar ce deţine un număr de 7 acţiuni vechi, pentru care primeşte 7

DA-uri iar valoarea averii sale ini ţiale este de 8 * 1.700 =13.600 lei. El are la dispozi ţie două opţiuni: 1. Folose şte DA-urile pentru a cumpăra ac ţ iuni la PE:

- primeşte gratuit 2 acţiuni noi, folosind 6 din cele 8 DA-uri - vinde cele 2 DA-uri rămase pentru care încasează 2 * 425 =850 lei - deţine 10 acţiuni care valorează 10 * 1.275 =12.750 lei Averea finală =12.750 +850 =13.600 lei 2. Vinde toate cele 8 DA-uri:

- încasează contravaloarea DS-urilor vândute: 8 * 425 =3.400 lei - deţine în continuare 8 acţiuni care valorează acum: 8 * 1.275 =10.200 lei Averea finală: 10.200 +3.400 =13.600 lei

Aplica ţ ia 2.

Să se întocmească tabloul de rambursare pentru un împrumut în valoare de 24.000 lei, contractat la o rată a dobânzii de 15%, pe o perioadă de 6 ani, pentru cele trei modalităţi de rambursare: a) Rambursare prin amortismente constante; b) Rambursare prin anuităţi constante;

66

c) Rambursare integral ă la sfârşitul perioadei.

Rezolvare: a) Rambursare prin amortismente constante

An

Valoarearămasă a împrumutului (Srt)

Dobânda (Dt)

Amortisment (a) Anuitatea (A t)

1

24000

3600

4000

7600

2 3 4

20000 16000 12000

3000 2400 1800

4000 4000 4000

7000 6400 5800

5

8000

1200

4000

5200

6

4000

600

4000

4600

12600 24000 36600 Această modalitate de rambursare presupune rambursarea periodic ă (anuală, în acest exemplu) a unei parţi (amortisment) constante din valoarea împrumutului. Relaţiile de calcul sunt următoarele: a=

S0 n

Dt = Srt * rd Srt = Srt−1 − a At = Dt + a b) Rambursare prin anuităţ i constante

An Valoarearămasă a împrumutului (Srt) Dobânda (Dt) Amortisment (at) Anuitatea (A) 1 24000,0 3600,0 2741,7 6341,7 2 3 4

21258,3 18105,3 14479,4

3188,7 2715,8 2171,9

3153,0 3625,9 4169,8

6341,7 6341,7 6341,7

5

10309,7

1546,4

4795,3

6341,7

6

5514,4

827,2 14050,1

5514,5 24000,1

6341,7 38050,2

67

Rambursarea prin anuităţi constante presupune plata periodică (anual ă, în acest exemplu) a unei sume constante (anuitatea) care conţine o parte de amortisment (crescătoare) şi o parte de dobândă (descrescătoare), ambele fiind variabile. Relaţiile de calcul sunt: A=

S0 * rd 1− (1+ rd )−n

Dt = Srt * rd Srt = Srt−1 − at at = A − Dt c) Rambursare integral ă la sfârşitul perioadei

An Valoarearămasă a împrumutului (Srt) Dobânda (D) Amortisment (at) Anuitatea (A t) 1 24000,0 3600,0 0,0 3600,0 2 3

24000,0 24000,0

3600,0 3600,0

0,0 0,0

3600,0 3600,0

4 5

24000,0 24000,0

3600,0 3600,0

0,0 0,0

3600,0 3600,0

6

24000,0

3600,0

24000,0

27600,0

21600,0 24000,0 45600,0 În cazul rambursării la sfârşitul perioadei, întreagă sumă este rambursată în ultimul an iar pe parcursul perioadei se pl ăteşte doar dobânda, la întreaga valoare a împrumutului. În acest caz, relaţiile de calcul sunt: D = Sr0 * rd

at =0, t = 1, (n − 1) , iar an =V0 Srt = Sr0 At = at + D

68

7. 3. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor Studiul de caz nr. 1

Un proiect de investi ţii, al cărui cost iniţial este de 77.000 u.m, degaj ă următoarele fluxuri de numerar pe durata sa de viaţă de 5 ani: CF1 CF2 CF3 CF4 CF5 30.000 u.m. 27.000 u.m. 39.000 u.m. 0 u.m. 33.000 u.m. Să se determine valoarea actual ă netă (VAN), rata internă de rentabilitate (RIR), termenul de recuperare (TR) şi indicele de profitabilitate (IP), ştiind că valoarea rezidual ă a proiectului este de 11.000 u.m., iar rata de actualizare este de 11%.


O întreprindere vizează realizarea unei investi ţii de extindere a activităţii în sumă de 10.700 mii euro. Investiţia are are o durată de viaţă economică estimată la 5 ani, fiind amortizată liniar. La sfârşitul duratei de funcţionare aceasta va putea fi revândută la un preţ de 150 mii euro. Se estimează că proiectul de investi ţii va genera venituri suplimentare de 11.000 mii euro în anul 1, 12.000 mii euro în anul 2, 15.000 mii euro în anul 3, 11.000 mii euro în anul 4 şi, respectiv 25.000 mii euro în anul 5. Plăţile estimate a fi efectuate sunt de 7.200 mii euro pentru anul 1, 6.600 mii euro pentru anul 2, 7.000 mii euro pentru anul 3, 5.000 mii euro pentru anul 4 şi 15.000 mii euro pentru anul 5. Ştiind că rentabilitatea minimă sperată de acţionari (rata de actualizare) este de 17%, iar cota de impozit pe profit este de 16%, evaluaţi rentabilitatea proiectului de investi ţii, având în vedere următoarele criterii bazate pe actualizare: VAN, IP, RIR, TR.


Un agent economic achizi ţionează un mijloc fix în sumă de 9.000 euro., cu o durată de viaţă de 3 ani şi o valoare rezidual ă de 1.700 euro. Prin punerea în funcţiune a investi ţiei, se înregistrează următoarele rezultate comparative (euro.):

69

Explicaţii

Vecheastructură (f ără investiţie)

Noua structură (cu investiţie)

Venituri din exploatare Cheltuieli pentru exploatare pl ătibile

25.000 15.000

37.000 19.000

Amortizări calculate Dobânzi de plată Active circulante nete (ACRnete)

5.700 800 694

8.700 1.500 1.027

Cunoscând cota de impozit pe profit de 16% şi considerând cash-flow-urile anuale constante şi rată de actualizare de 13%, să se determine valoarea actualizată netă a proiectului de investi ţii.


Pentru o întreprindere, constituită ca societate comercial ă pe acţiuni, se cunosc următoarele informaţii: - capitalul social, 6.400.000 lei, constituit din acţiuni cu o valoare nominal ă egală cu 1.000 lei; - rezervele societăţii sunt în sumă de 1.000.000 lei; - capitalizarea bursieră a societăţii este egală cu 13.440.000 lei. A) În situaţia în care AGA extraordinară hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea a 1.600 de acţiuni cu o primă de emisiune de 500 lei/acţiune, să se determine: a) cursul bursier teoretic; b) valoarea teoretică a unui drept de subscriere; c) preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune nouă; d) situaţia capitalului (averii) unui acţionar vechi ce deţine un număr de 10 acţiuni. B) În situaţia în care AGA extraordinară hotărăşte majorarea capitalului social prin încorporarea a 800.000 lei din rezervele societăţii, să se determine: a) cursul bursier teoretic; b) valoarea teoretică a unui drept de atribuire; c) preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune nouă; d) situaţia capitalului (averii) unui acţionar vechi ce deţine un număr de 10 acţiuni.

70


Să se întocmească tabloul de rambursare al unui împrumut în valoare de 15.000 lei, contractat la o rată a dobânzii de 20%, pe o perioadă de 5 ani, cu rambursare prin amortismente constante, respectiv, prin anuităţi constante.


71

Gestiunea Financiara a Intreprinderii, Georgeta Vintila, 2012

Recommend Documents