Facilitarea sociala
1.Definire si clasificare
Una din problemele psihologiei sociale se refera la explicarea modului in care comport comportamen amentul tul unui unui individ individ influentea influenteaza za comport comportamen amentul tul altuia. altuia. Forma Forma de baza a influentei interindividuale interindividuale e reprezentata de cea mai veche paradigma experimentala din Facilitar ea sociala socia la examineaza exa mineaza efectele pe care psihologia sociala: facilitarea sociala .Facilitarea simpla prezenta a celorlalti le are asupra comportamentului unei persoane . Paradigma facilitarii sociale dateaza din 1897, cand Triplett realiza experimente asupra competitiei. Cercetarile din sfera sfera facilitarii sociale pot pot fi clasificate clasificate in termenii a doua paradigme experimentale: experimentale: paradigma publicului publicului pasiv si paradigma co-actiunii. Paradigma publicului pasiv presupune observarea comportamentelor atunci cand el se produce produce in prezenta prezenta unor spectat spectatori ori pasivi.Pa pasivi.Paradig radigma ma co-actiu co-actiunii nii are in vedere efectele efectele celorlalti care efectueaza efectueaza ,simultan si independent independent ,aceeasi sarcina ca si subiectul. Paradigma presupune izolarea competitiei. Unul din criteriile unei teorii adecvate a facilitarii sociale il reprezinta potentialul ei de a explica efectele de stimulare stimulare si inhibare inhibare a performantei performantei atat pentru subiectii subiectii umani ,cat si pentru cei cei din lumea animala. 2.Cercetari anterioare anului 1965 a.Efectele de co-actiune
Norman Triplett Triplett (1898) a fost primul primul care a studiat fenomenul de facilitare facilitare sociala . Experimentul 1: Triplett a remarcat timpii superiori ai ciclistilor evoluand in compania altora in comparatie comparatie cu cu timpii timpii obtinuti in situatia situatia de cursa cursa solitara solitara . VI: tipul de cursa : in compania compania altora ; solitara iar VD: performanta In privinta situatiei colective , Triplett a distins intre cursele adevarate (in care exista competitie si concurentii inregistreaza cele mai bune rezultate individuale) si “pacemaking “, un tip de cursa in care ciclistul alearga contra-cronometru contra-cronometru in urma unui “ pacer” , un vehicul care-l ajuta sa mentina ritmul. Performa Performanta nta cursei cursei cu “pacer “pacer “ e mai buna cu 20 % decat decat performa performanta nta cursei cursei fara “pacer”. Pentru a explica explica diferentele diferentele ,psihologul ,psihologul a oferit oferit 3 explicatii: explicatii: -fizice: fizice: prima prima bicic biciclet leta a creeaz creeaza a un culoa culoar r astfel astfel incat incat ultim ultima a bicicl biciclet eta a intampina o rezistenta mai redusa a aerului; -“hipnot -“hipnotice” ice”(sug (sugesti estii) i) :roata :roata vehicului vehicului din fata il hipnotiz hipnotizeaza eaza pe ciclist ciclist , provocandu-i o exaltare musculara ; -dinamogenetice -dinamogenetice (explic. psihologica):are psihologica):are la baza ideea de competitie competitie (prezenta celuilalt ciclist declanseaza instinctul de competitie ). Experimentul 2: Psihologul a cerut unor copii sa actioneze mulinete cat de repede pot pot ,sing ,singur urii sau sau avand avand alatur alaturii pe altii altii care care faceau faceau acelasi lucru .Cercetatorul a constatat constatat o performan performanta ta superioar superioara a in al doilea doilea caz ,concluz ,concluziona ionand nd asupra asupra influentei benefice a prezentei altora , care fac acelasi lucru , asupra individului. individul ui. Expe Ex peri rime ment ntul ul lui lui Trip Triple lett tt e prim primul ul in dome domeni niul ul faci facili lita tari riii soci so cial ale e si demonstreaza demonstreaza paradigma co-actiunii co-actiunii . El contine si si sugestii pentru cercetarile cercetarile asupra asupra efectel efectelor or publicu publicului. lui. Experim Experimentul entul sau este si primul primul in domeniul domeniul psihologiei sociale .In cadrul studiului s-au controlat unii factori paraziti ,s-au 1
Facilitarea sociala contrastat 2 grupuri experimentale experimentale si s-a incercat studierea unor situatii din realitate in mediul artificial de laborator . Flyod Allport Allport (1920) (1920) a cercetat cercetat efecte efectele le de co-actiu co-actiune ne .El a comparat comparat performatele performatele subiectilor in conditia de izolare si in conditia de grup ( 4 sau 5 Cercetatorul rul a luat masuri masuri pentru pentru a subiecti erau asezati in jurul unei mese ). Cercetato reduce tendinta subiectilor de a percepe situatia ca pe una de competitie : le- a spus ca rezultatele nu vor vo r fi comparate intre ele ; ca atare , ei insisi ar trebui sa se abtina de la astfel de comparatii. Allport Allport a intuit intuit ca efecte efectele le co-actiu co-actiunii nii depind depind de tipul tipul de sarcina sarcina .El a manipulat caracteristicile caracteristicile sarcinii : subiec- tilor tilor li se cerea sa bifeze bifeze toate toate vocalele vocalele dintr-un text , sa faca operatii de inmultire , sa asocieze liber cuvinte sau sa argumenteze imporiva unor teze ale lui Marc Aureliu sau Epictet . Performantele Performantele superioare au apartinut subiectilor care evoluau alaturi de altii. Autorul Autorul a pus pus acest efect efect pe seama a doi factori : facilitarea sociala si rivalitatea .Prin facilitare sociala intelege influenta miscarilor celorlalti care executa executa aceeasi aceeasi sarcina sarcina . Aceste Aceste miscari miscari se constitui constituie e in stimuli stimuli ce grabesc grabesc raspunsurile subiectului. In 1928 ,L.E.Travis a repetat experimentul lui Allport cu asocierea cuvintelor in lant si a ajuns ajuns la concluzi concluzia a ca prezent prezenta a altora altora contribu contribuie ie la diminuarea diminuarea performantei performantei .Numarul de asociatii date de subiectii sai a fost mai mare cand ei se aflau izolati . Travis a utilizat balbaiti ca subiecti. Balbaiala e o manifestare a luptei intre tendinte contradictorii , fiecare din raspunsuri raspunsuri fiind puternic si tinzand sa fie exprimat .In masura in care comportamentul verbal al balbaitului se caracterizeaza prin tendinte tendinte conflictu conflictuale ale de raspuns raspuns , prezenta prezenta altora altora ,intarind ,intarind fiecare fiecare din aceste aceste tendinte , inteteste conflictul si diminueaza performanta . Unul din efectele efectele vizibile ale ale co-actiunii, co-actiunii, il gasim in comportamentul comportamentul de hranire. hranire. Se stie ca animalel animalele e mananca mananca mai mult in prezenta prezenta altora. altora. E.Bayer E.Bayer (1929) a lasat lasat un pui de gaina gaina sa manance manance boabe de grau grau pana pana s-a saturat saturat . El a asteptat un timp , asigurandu-se asigurandu-se ca acesta nu va mai manca apoi apoi i-a pus alaturi un pui introducerea aces- tui co-actor flamand , puiul aparent satul a mai flamand .Dupa introducerea mancat doua treimi din cantitatea de boabe pe care o mancase inainte. Intr-un Intr-un studiu studiu realizat realizat pe soarec soarecii ,H.F.Har ,H.F.Harlow low (1932) (1932) a gasit gasit si el o crestere in comportamentul comportamentul de hranire. Soarecii au format perechi dupa criteriul greutatii.Ei au fost hraniti o zi singuri si o zi impreuna cu partenerii lor. Atunci cand erau in perechi animalele au consumat mai multa mancare decat atunci cand erau izolate. S.C.Chen (1937) a observat furnici lucrand singure ,in diade si in grupuri de trei. In prima sedinta experimentala furnicile erau plasate singure intr-o sticla umpluta pe jumatate cu nisip si urmarite timp de de 6 ore . Se nota timpul cand incepea amenajarea cuibului si se cantarea cantitatea de pamant excavata de insecta .Dupa doua zile furnicile in diade erau introdus introduse e in sticle sticle si se realizau realizau aceleasi aceleasi observatii .Dupa alte cateva zile ,furnicile in grupuri de 3 erau introduse din nou in sticle . Se observa constructia cuibului de catre furnicile izolate ,dupa acelasi interval . Furnicile munceau mai mult in prezenta altor furnici .In toate perechile ,cu exceptia uneia singure , prezenta unui insotitor a sporit cantitatea de pamant excavata de cel putin doua ori. Efectul co-actiunii a influentat perioada ce se scurgea pana ce furnicile incepeau sa-si amenajeze cuibul. Furnicile aflate in diade incepeau mai devreme decat furnicile solitare din prima sedinta si cele din sedin sedinta ta finala finala . Efect Efectele ele observ observate ate de Chen Chen s-au s-au limita limitatt la situat situatia ia 2
Facilitarea sociala imediata.Nu imediata.Nu s-au gasit diferente intre rezultatele primei sedinte , in timpul careia furnicile au lucrat izolate si cele ale ale ultimei sedinte sedinte , cand ele ele au evoluat la fel. Amenajarea cuibului e un raspuns pe care furnicile il stapaneau perfect el fiind deja invatat.Prin urmare, pre- zenta altora intareste emiterea raspunsurilor dominante si bine invatate. Invatarea ar trebui sa fie incetinita in prezenta altora .P.H.Klopfer .P.H.Klopfer (1958) a observat observat cintezi cintezi izolati izolati si si in perechi perechi heterosexu heterosexuale ale ce invatau invatau sa dis discrim crimineze ineze intre intre sursele de hrana buna si cele de hrana mai putin buna la gust. Pasarile inva- tau sarcina sarcina de discrimin discriminare are mai mai eficient eficient cand cand erau erau singur singure.Int e.Intere eresul sul sexual sexual al pasarilor nu este raspunzator pentru inhibarea invatarii la pasarile aflate in perechi. M.J.Gates si W. C.Allee (1933) au comparat datele pentru gandaci invatand un labirint singuri ,in diade sau in grupuri de trei. Ei au utilizat utilizat un labirint in forma de E. La capatul aleii aleii din mijloc mijloc se gasea un vas intunecos intunecos in care gandacii fotofobi puteau scapa de lumina. Rezultatele arata ca gandacii solitari au nevoie de mai putin timp timp pentru a invata labirintul labirintul decat cei cei aflati in grupuri. Gates si si Allee afirma ca situatia de grup produce inhibitie. Natura for- telor inhibitoare ramane nedemonstrata nedemonstrata , desi faptul ca situatia de grup influenteaza performanta performanta este evident. Prezenta altor gandaci nu determina preferinta pentru o parte sau alta a labirintul labirintului ui dar duce duce la crestere cresterea a perioade perioadeii in care insectel insectele e il invata . Gandacii tind sa se retraga intr-un colt si sa ramana acolo mult timp atunci cand cand sunt in prezenta prezenta unui alt gandac gandac decat decat atunci atunci cand sunt singuri singuri : celalalt constituie un stimul perturbator . b.Efectele publicului pasiv L.E.Travi L.E.Travis s (1925) (1925) s-a interesa interesatt de efectel efectele e publicu publicului lui pasiv.El pasiv.El a folosit folosit o sarcina motorie simpla ,in care subiectii trebuiau sa urmareasca o tinta rotitoare cu ajutorul unui stilet . Aparatul functiona pe baza de curent electric , incat putea semnala ezitarile si esecurile subiectilor in a tine stiletul pe conturul tintei. Travis a antrenat subiectii cateva zile la rand pentru ca performanta lor sa atinga un nivel stabil. Cercetatorul le-a cerut subiectilor sa evolueze fie sin- guri ,fie sub privirile privirile unor spectator spectatorii . Travis a constatat o imbunatatire semnificativa a performantei performantei cand subiectii evoluau evoluau sub privirile publicului. J.F.Das J.F.Dashiell hiell ,care ,care realiza realiza la inceputu inceputull anilor anilor ’30 un program program de cercetar cercetare e asupra facilitarii facilitarii sociale , a constatat o ameliorare ameliorare semnificativa a performantei performantei datorata efectelor publicului publicului in sarcini sarcini ca inmultirea de numere sau asocierea asocierea de cuvinte . S-au identificat si efecte negative ale publicului (efecte de inhibare sociala ). In 1933 .J.Pessin a cerut subiectilor sa invete o lista de silabe fara sens izolati intr-o cabina cabina sau in conditiile in care experimentatorul experimentatorul ii privea privea prin fereastra cabinei. Rezultatele releva ca subiectii au nevoie de mai putine repetitii in prima prima conditie conditie decat decat in a doua . In acest acest caz , introducer introducerea ea unor factori factori socia so ciali li eleme elementa ntari ri (preze (prezenta nta pasiva pasiva a celui celuilal laltt ) afecte afecteaza aza negati negativ v nivel nivelul ul performantei. In 1931 ,R.W.Hus ,R.W.Husband band a constatat constatat ca prezent prezenta a spectat spectatorilo orilor r influente influenteaza aza negativ invatarea unui labirint. Rezultate Rezultatele le se contrazi contrazic c unele unele pe altele altele .La Travis Travis prezenta prezenta publicu publicului lui imbunatat imbunatateste este performa performanta nta in sarcina sarcina de urmarire urmarire a rotorului. rotorului. La Pessin Pessin , 3
Facilitarea sociala prezenta publicului influenteaza influenteaza negativ invatarea silabelor fara sens si a labirintului .Totul se complica atunci cand Persin Persin a cerut subiectilor subiectilor sai ,cateva zile mai tarziu ta rziu , sa-si aminteasca silabele pe care le memorasera .Subiectii ce au incercat sa redea lista in prezenta spectatorilor au facut-o mult mai bine decat cei ce au redat-o aflandu-se singuri. Contradictiile pot fi explicate prin faptul ca prezenta spectatorilor spectatorilor faciliteaza faciliteaza performanta si diminueaza invatarea. In timpul primelor stadii ale invatarii raspunsurile subiectilor sunt gresite.O persoana ce invata un labirint sau o lista de silabe fara sens emite mai multe raspunsu raspunsuri ri gresite gresite decat decat corecte corecte la inceputul inceputul sedinte sedintei. i. Dupa Dupa ce individu individull ajunge sa stapaneasca sarcina raspunsurile raspunsuril e corecte devin cele dominante . Publicul Publicul intareste intareste emiterea emiterea raspunsu raspunsurilor rilor dominant dominante. e. Daca Daca raspun raspunsuril surile e dominante sunt cele corecte , prezenta publicului va fi benefica pentru el. Daca raspunsurile sunt gresite atunci ele vor fi intarite in prezenta publicului si emiterea de raspunsuri corecte va fi impiedicata . C.Invatarea evitarii
E.Rasmussen E.Rasmussen (1939) a realizat un experiment experiment asupra invatarii unor raspunsuri de evitare.Mai multi soricei au fost privati de apa 24 de ore. Instalatia experimentala folosita era o cusca in care se afla o farfurie cu apa. Podeaua custii cu grilaj metalic a fost legata la un pol al unui circuit electric. La celalalt pol era conectat un fir introdus in apa din farfurie. farfurie. Soarecii insetati au intrat intrat in cusca singuri singuri sau cate 3. Li s-a permis 5 secunde sa bea apa , circuitul circuitul fiind deschis .Apoi circuitul se inchidea si de fiecare data cand soarecele atingea apa ,primea un soc electric . S-au numarat contactele soarecilor cu apa din farfurie farfurie.Animalele aflate singure in cusca au invatat mai repede sa evite farfuria decat cei din grupuri. Bautul apei constituie raspunsul dominant si este intarit de prezenta celorlal celorlalti ti . Animalul Animalul e impiedic impiedicat at prin facil facilitare itarea a raspunsu raspunsului lui “a bea” de prezenta celorlalti sa achizitioneze achizitioneze raspunsul raspunsul de evitare evitare adecvat adecvat . R.Ader si R.Tatum (1963) au imaginat urmatoarea situatie : Fiecarui subiect i sa spus spus ca va merge merge intr-o intr-o incapeincape- re ,se va aseza aseza pe pe un un scaun scaun si va avea niste niste electrozi legati de picior . Subiectul a fost instruit sa nu se ridice de pe scaun ,sa nu atinga electrozii si sa nu vorbeasca . Subiectilor li se spunea ca experimentatorul experimentatorul se se va afla in camera alaturata. Subiectii au evoluat fie singuri, fie in perechi .In primul caz subiectul a fost introdus introdus in laborator si asezat asezat la o masa pe care se gasea un buton buton rosu conectat la un circuit electric.Electrozii electric.Electrozii ,prin intermediul intermediul carora se administrau administrau socurile electrice ,erau atasati la una din gambele subiectului. subiectului. Daca subiectul vroia sa evite socul trebuia sa foloseasca butonul cel putin o data la 10 sec . El nu primea nicio cazul informat informatie ie despre despre functiona functionarea rea butonulu butonuluii sau despre despre scopul scopul experimen experimentulu tuluii . In cazul subiectiilor subiectiilor introdusi cate 2 in camera nu existau diferente esentiale in design. Raspunsul oricaruia din subiecti intarzia socul pentru amandoi .Raspunsul de evitare a fost achizitionat atunci cand subiectul/perechea subiectul/perechea primea mai putin de 6 socuri intr-o perioada de 5 min. Participantii se confruntau cu o sarcina ambigua si nu stiu de de la inceput inceput la ce-ar ce-ar putea putea servi butonul . A apasa butonul nu nu e raspunsul dominant in aceasta situatie dar a scapa este. Odata ce invatau raspunsu raspunsull de evitare evitare adecvat adecvat , subiecti subiectiii izolati izolati raspunde raspundeau au la intervale intervale semnificativ semnificativ mai scurte decat cei din perechi. Ritmul raspunsului subiectilor subiectilor izolati izolati era mai mare decat decat ritmul ritmul subiect subiectilor ilor din grupuri. grupuri. Invatarea Invatarea era impiedicata impiedicata de prezenta altora altora iar emiterea de raspunsuri raspunsuri invate este stimulata. stimulata.
4
Facilitarea sociala D.Prezenta altora ca sursa de activare
Prezenta altora creste creste starea starea generala de activare activare sau nivelul impulsului. Unul din indicatorii activarii este activitatea sistemului endocrin in general si a cortexului cortexului adrenal adrenal in particular . Functiile Functiile adrenocorticale adrenocorticale sunt sensibile sensibile la schimbarile in excitarea excitarea emotionala emotionala .Organismele .Organismele ce suporta un stres prelungit prelungit manifest manifesta a o accentua accentuata ta hipertrof hipertrofie ie adrenoc adrenocortic orticala ala (H.Selge (H.Selge ,1946).P ,1946).Princ rincipalu ipalull produs al activitatii adrenocorticale este hidrocortizonul. J.W.Mason ,J.V.Brady si M.Sidman (1957) au invatat niste maimute sa actioneze un maner pentru a obtine hrana si le-au aplicat socuri electrice ,precedate de samnale avertizoare . Aceasta procedura a dus la cresterea nivelului hidrocortizohidrocortizo- nului .Acesta revenea la normal la o ora dupa experiment .Aceasta reactie de “anxietate” poate fi atenuata daca i se admini- streaza animalului animalului doze repetate de reserpina in preziua experimentului (Mason si Brady ,1956). Programul Programul de evitare evitare condition conditionata ata alcatuit alcatuit de Sidman(1 Sidman(1957) 957) conduce conduce la cresterea cresterea nivelului nivelului hidrocor hidrocortizon tizonului ului de 2 pana la 4 ori.Potrivit acestui program ,animalul primeste un soc electric la fiecare 20 de secunde fara sa fie avertizat ,in afara afara de cazul cand actioneaza actioneaza manerul manerul . Fiecare Fiecare actionare actionare intarzie intarzie socul cu 20 de secunde. Mason si si Brady (1964) au aratat ca maimutele maimutele inchise impreuna in aceeasi aceeasi cusca au un nivel plasmatic al hidrocortizonului hidrocortizonului mai inalt decat cele introduse in custi custi individua individuale. le. Mason Mason si Brady Brady (1964) (1964) au raportat raportat nivele urinare ale hidrocor hidrocortizon tizonului ului in functi functie e de zilele zilele saptam saptamanii anii pentru pentru 15 15 maimute maimute din din laborator laboratorul ul lor si pentru un pacient pacient uman aflat aflat intr-un intr-un spital. spital. La maimute maimute activitatea de laborator mai putin intensa de la sfarsitul saptamanii pare sa sa se asocieze cu o scadere a hidrocortizonului. Dovezile cu privire la faptul ca prezenta altora creste nivelul de excitare sunt indirecte si insuficiente in suficiente . 3.Cercetari dupa anul 1965 a. Teoria impulsului In 1965 studiile asupra facilitarii sociale cazusera in desuetitudine si multi le priveau ca pe o fundatura a cercetarii. Prin simplitatea si eleganta interpretarii sale , Zajonc va resuscita preocuparile preocuparile pentru acest domeniu. Zajonc a plecat de la principiul ca excitarea fiziologica fiziologica (activarea) intareste raspunsul dominant. Multi din stimulii la care reactioneaza reactioneaza organismul organismul provoaca ,in acelasi acelasi timp , mai multe tendinte de raspuns. Fiindca organismul nu poate manifesta toate tendintele deodata deodata ,ele ,ele se afla in competi competitie tie si pot fi ordonate ordonate intr-o intr-o ierarhie ierarhie dupa dupa criteriul probabilitatii probabilitatii de a fi emise. In varful ierarhiei se afla raspunsul cel mai proba probabil bil al persoa persoanei nei in situat situatia ia data data ,numit ,numit raspuns raspuns dominant dominant .Celelalte raspunsu raspunsuri ri se numesc numesc raspunsuri subordonate . In In sar sarci cini nile le usoa usoare re (instinctuale) raspunsurile dominante sunt cele corecte pe cand in cele dificile ( contra-instinctuale) contra-instinctuale) raspunsurile dominante nu sunt corecte. Zajonc a sugerat ca ca atat publicul publicul pasiv pasiv cat cat si co-actorii co-actorii au proprietatea de a creste probabilitatea de emitere a raspunsurilor dominante. Daca sarcina e simpla , prezenta celorlalti celorlalti ca spectatori spectatori ori co-actori va ameliora performantele performantele subiectului subiectului iar daca daca sarcina e una dificila dificila , prezenta celorlalti va contribui la deteriorarea performantei. 5
Facilitarea sociala Potrivit ecuatiei Hull-Spence Hull-Spence (E=H x D) ,tendinta de a da un raspuns creste direc directt propor proportio tional nal cu puter puterea ea obis obisnui nuinte nteii de a-l a-l emite emite si cu cu nivelul nivelul impulsului .Teoria .Teoria lui Zajonc Zajonc asupra facilitarii facilitarii sociale se bazeaza pe relatia din domeniul invatarii si al motivatiei. Zajonc sustine ca prezenta sociala , prin cres crester terea ea impuls impulsulu uluii si intari intarirea rea raspun raspunsur surilo ilor r domina dominante nte amelio ameliore reaza aza performanta in sarcinile simple si o compromite in cele dificile . Zajonc si Sales (1966) au urmarit sa demonstreze impactul social asupra nivelului impulsului impulsului si asupra pro- babilitatii babilitatii raspunsurilor dominante. dominante. Autorii au manipulat taria obisnuintei emiterii unor raspunsuri (Vi) si au verificat daca ceilalti ,ca spectatori , determina o frecventa mai mare a raspunsurilor puternic intarite. Sarcina era prezentata subiectilor ca una de invatare a unor cuvinte dintr-o limba straina . Participantii erau pusi sa repete unele cuvinte de foarte multe ori iar altele de foarte putine ori . Apoi, subiectilor le erau prezentate prezentate la tahitosc tahitoscop op 0,1 secunde ,diferite cuvinte fie din cele invatate de ei , fie altele , si erau invitati sa spuna daca le recunosc recunosc .Timpul de expunere expunere era prea scurt pentru pentru ca ei sa poata poata distinge distinge cuvintele cuvintele .Ei se puteau puteau insela insela ,confunda ,confundand nd cuvintele cuvintele la care erau expusi cu cele experimentului a fost numarul de expuneri la invatate.Variabila de- pendenta a experimentului care subiect subiectii ii au crezut crezut ca recunosc recunosc cuvintel cuvintele e anterioare anterioare .A doua variabila variabila independenta independenta a fost prezenta /absenta publicului . In conditia prezenta a publicului ,subiectul era privit in timpul fazei de recunoastere de doua persoane care asteptau in laborator .In conditia de absenta , subiectul realiza singur sarcina .Rezultatele au aratat ca prezenta publicului intareste raspunsurile raspunsurile dominante : subiectii confunda mai frecvent decat atunci cand sunt singuri cuvintele prezentate la tahitoscop cu cele cele repetat repetate e de foarte foarte multe multe ori.Pu ori.Public blicul ul este o sursa sursa de impuls impuls pentru pentru subiecti, facandu-l sa emita raspunsuri dominante. In 1969 ,Zajonc ,Heingarten si Herman au realizat un experiment experiment inspirat din studiile interbelice asupra faci- litarii sociale la animale: au folosit drept subiecti gandaci de bucatarie . Autorii au construit un aparat care continea fie un tub drept prin care se puteau deplasa insectele , fie unul in cruce. In cazul tubului drept ,ei au plasat o sursa de lumina la un capat iar la celalalt capat o camera intunecoasa. Raspunsul dominant dominant era adaptativ adaptativ:: fugind fugind in linie linie dreapta dreapta in sensul sensul opus celui celui din care venea venea lumina lumina ,gandac ,gandacii ii se adaposte adaposteau au in intuneric intuneric.. In cazul cazul tubului tubului in cruce cruce , camera intunecoasa intunecoasa nu se afla la capatul opus sursei sursei de lumina ,ci era plasata lateral lateral : ca sa ajunga la adapost , insectele trebuiau sa se intoarca la dreapta la jumatatea drumul drumului. ui. Daca Daca ele ele contin continuau uau sa alerge alerge inaint inainte e ,dadea ,dadeau u peste peste o came camera ra luminoasa. Raspunsul dominant nu era cel adecvat : indepartandu-se indepartandu-se de sursa luminoasa ,insectele se indepartau si de camera intunecoasa . Potrivit Potrivit ipoteze ipotezeii lui Zajonc Zajonc ,prezent ,prezenta a altora altora din aceeasi aceeasi specie specie va intari intari raspunsu raspunsull dominant dominant .Aceasta .Aceasta intarire intarire va ameliora ameliora performan performanta ta in cazul cazul tubului tubului drept drept dar o va deterior deteriora a in cazul cazul tubului tubului in cruce cruce .Experim .Experimentat entatorii orii au creat creat 2 conditii de prezenta sociala :co-actiune si public pasiv .Co-actiunea presupunea presupunea ca insec insectel tele e sa alerg alerge e cate cate 2 ,fie ,fie in tubul tubul drept drept ,fie ,fie in cel cel in cruce cruce.. Preze Prezenta nta publicului publicului pasiv a fost asigurata prin crearea unor mici cabine de o parte si de alta a tuburilor ,prin care 4 insecte priveau la cele care se puneau la adapost in fata luminii.Rezultatele luminii.Rezultatele au confirmat teoria impulsului :in aparatul cu tubul drept , prezenta prezenta celorlal celorlalti ti din aceeasi aceeasi specie specie a facut facut ca insecte insectele le sa sa ajunga ajunga mai mai repede in camera intunecoasa; insectele care alergau in tubul in cruce si si care trebuiau sa emita un raspuns subordonat pentru a ajunge in intuneric au avut o performanta mai slaba daca au fost insotite/privite de alte insecte decat daca
6
Facilitarea sociala au fost fost singu singure re . Prezen Prezenta ta celor celorlal lalti ti dominant , fie el corect sau incorect.
a cres crescut cut
proba probabi bilit litate atea a
raspun raspunsul sului ui
b.Simpla prezenta Zajonc Zajonc a sustinut sustinut ca simpla simpla prezenta prezenta a celorlal celorlalti ti e suficien suficienta ta pentru pentru ca nivelul nivelul impulsul impulsului ui subiectu subiectului lui sa creasca creasca.El .El a facut facut distinct distinctia ia intre intre efectel efectele e indicilo indicilor r ( un organism organism poate poate schimba schimba comportam comportamentul entul altuia altuia oferindu oferindu-I -I indici indici pentru anumite raspunsuri ) si efectele efectele de intarire sociala ( orice eveniment care apare dupa un raspuns si care contribuie la cresterea probabilitatii aparitiilor ulterioar ulterioare e ale raspunsu raspunsului lui se numeste numeste intaritor) intaritor) si a conside considerat rat ca simpla simpla prezenta prezenta corespun corespunde de absente absenteii ambelor ambelor tipuri tipuri de efecte. efecte. Efecte Efectele le de simpla simpla prezenta apar in conditia ideala in care orice influenta a altei persoane , in afara prezentei prezentei ei , a fost indepartata.(Guerin indepartata.(Guerin ,1986). Zajonc a sustinut ca efectele de facilitare apar indiferent de ceea ce fac publicul si co-actorii dar si de interpretarile pe care individul le da prezentei celorlalti. Prezenta celorlalti provoaca intotdeauna o stare de incertitudine incertitudine dat fiind ca individul nu stie la ce sa se astepte de de la ei.Faptul ca individul nu le anticipeaza conduitele , declanseaza starea de excitare. Markus (1978) a criticat cercetarile efectuate efectuate pentru a verifica ipoteza lui Zajonc ,aratand ca ele n-au reusit sa creeze nici nici conditii de simpla prezenta prezenta a celorlalti , nici conditii conditii de non-prezenta a lor. Markus a cautat o sarcina in care subiectul sa nu resimta teama de evaluare si a gasit-o in activitatea de imbracare-dezbracar imbracare-dezbracare. e. Ea le-a cerut subiectilor sa-si dezbrace hainele de strada si sa imbrace halatul de laborator si sa-si schimbe incaltamintea Markus a consider considerat at ca imbracar imbracarea ea –dezbra –dezbracare carea a hainelor hainelor cu una de laborato laboratorr . Markus proprii este o sarcina simpla iar imbracarea –dezbracarea –dezbracarea halatului de laborator una dificila dificila ,in care raspunsu raspunsurile rile dominant dominante e sunt incorect incorecte e . Pentru Pentru a anula anula variabila parazita “teama de evaluare” subiectii au fost facuti sa creada ca au fost evaluati inaintea inaintea experim experimentu entului. lui. Subiectu Subiectull isi schimba schimba hainele hainele fie in prezenta prezenta unei care ,intoarsa ,intoarsa cu spatele spatele ,repara ,repara un aparat aparat (conditia (conditia de simpla simpla prezenta ) ,fie in prezenta unei persoane care-I privea , fie aflandu-se singur. Dupa ce isi punea halatul si incaltamintea de laborator si astepta 10 minute saI vina cineva care urma sa-I fie partener ,subiectul era anuntat ca experimentul experimentul se amana amana si era rugat rugat sa-si sa-si puna hainele hainele lui. Activita Activitatea tea subiectu subiectului lui era cronomet cronometrata rata ,timpul ,timpul fiind fiind VD. S-a constat constat ca in conditia conditia de simpla simpla prezenta prezenta subiectii isi imbracau-dezbracau imbracau-dezbracau repede propriile haine (raspuns invatat ) si incet hainele de laborator (raspuns nou ) decat in conditia singur .Studiul lui Markus a confirmat ipoteza simplei prezente. Goldm Goldman an (1967) (1967) a elimi eliminat nat teama teama de evalua evaluare re ,aleg ,alegand and o sarci sarcina na de expr ex prim imar are e a pref prefer erin inte telo lor r pent pentru ru culo culori ri ,car ,care e nu impl implic ica a rasp raspun unsu suri ri corecte corecte/inc /incorec orecte te si care ii face pe subiecti subiecti sa ignore ignore reactiile reactiile celorlal celorlalti ti la raspu raspunsu nsuril rile e lor . Goldm Goldman an a creat creat o condi conditie tie in care care a introd introdus us 4 co-ac co-actor torii ,raspunsurile fiind date in scris. El a constat ca indivizii isi exprima preferintele mai hotarat in conditiile de prezenta sociala decat atunci cand sunt singuri. Guerin Guerin (1986) (1986) a concluz concluzionat ionat ca exista exista suficien suficiente te date empiric empirice e pentru pentru a admite intemeierea conceptiei lui Zajonc: prezenta pasiva a unor persoane care nu-l privesc si nu-l evalueaza eval ueaza pe subiect induce efecte de facilitare fa cilitare . c. 7
Teama de de evaluare
Facilitarea sociala
Nicholas Cottrell ( 1972) sustine ca publicul ca si co-actorii inseamna pentru individ individ posibili posibilitatea tatea de a fi evaluat evaluat Autorul Autorul avanseaza avanseaza ipoteza ipoteza ca celalalt celalalt provoaca provoaca o crestere crestere a activarii activarii (excitarii (excitarii fiziologice) fiziologice) numai numai daca e privit privit ca potential evaluator . Cottrell accepta ideile lui Zajonc despre rolul activarii in situatiile de facilitare sociala sociala ,dar neaga faptul faptul ca activarea ar fi produsa de simpla prezenta a celorlalti . Cottrell si colaboratorii (1968) au facut distinctia intre conditia “public” si conditia conditia “ simpla simpla prezenta prezenta “. In prima prima ,2 spectat spectatori ori asista asista la performan performanta ta subiect subiectului. ului. In cea de-a doua , aceleas aceleasii persoane persoane sunt de fata atunci atunci cand subiectul realizeaza sarcina de recunoastere a cuvintelor expuse la tahitoscop , dar sunt legate legate la ochi. ochi. Subiectului I se spune spune ca ele asteapta asteapta sa participe participe la un experiment asupra perceptiei culorilor .Aceste persoane nu induc subiectului frica de evaluare evaluare . Cottrell Cottrell a inregistra inregistratt mai multe raspunsu raspunsuri ri dominant dominante e in conditia conditia “publ “public” ic” si aprox aproxima imativ tiv acela acelasi si numar numar in condi conditii tiile le “simp “simpla la preze prezenta nta” ” si “ singur’’. singur’’.Intar Intarirea irea raspunsu raspunsurilor rilor dominante dominante si instaurar instaurarea ea starii starii de impuls impuls se obtine atunci cand ceilalti prezenti pot evalua performanta performant a subiectului. Au existat controverse in privinta motivului pentru care publicul starneste teama de evaluare .Cottrell a sustinut ca aceasta are la baza expectantele expectantele pentru rezultatele positive si negative. Good ( 1973) 1973) a efectua efectuatt un experim experiment ent dupa un plan 2x2.El 2x2.El a manipulat manipulat expectantele expectantele subiectilor subiectilor sai , facandu-I sa creada ca vor obtine performante performante bune ori slabe. In doua grupuri a indus teama de evaluare (evaluarea (evaluarea era pe loc) iar in celelalte doua a indus o teama de evaluare redusa ( evaluarea avea sa fie amanata). amanata). Good a constatat constatat efecte efecte de facilita facilitare re sociala sociala doar pentru pentru subiectii care anticipasera anticipasera rezultatele positive in prezenta celorlalti. Weiss si Miller (1971) au gasit dovezi in sprijinul ideii ca impulsul indus pe cale sociala sociala are la baza expecta expectante nte negative negative.. In teoria teoria lor asupra asupra facilitari facilitariii sociale , impulsul e o stare neplacuta , ca frustrarea sau anxietatea. d.Teoria distragere-conflict Unii cercetat cercetatori ori au atribuit atribuit conflict conflictului ului atentiona atentionall crestere cresterea a impulsul impulsului. ui. Prezenta Prezenta altora altora distrage distrage atentia atentia de la sarcina sarcina . Astfel Astfel ,apare ,apare un conflict conflict intre tendinta subiectilor de a-si concentra atentia pe sarcina si tendinta de a-I privi pe ceilalti ceilalti.. Conflictu Conflictull atentional atentional produce produce impuls impuls ,care ,care la randul randul lui duce la facilitare in sarcinile simple si inhibare in sarcinile complexe. Robert Baron (1986) rezuma modelul la 3 secvente cauzale : ceilalti distrag atentia atentia ; distrage distragerea rea determin determina a conflictu conflictull atentiona atentionall ; conflict conflictul ul amplific amplifica a impulsul . Distragerea Distragerea reprezinta totalitatea stimulilor irelevanti pentru sarcina care interfereaza interfereaza cu atentia concentarata pe sarcina (Sanders, 1981 ). Primele studii au incercat sa demonstreze demonstreze ca stimulii stimulii distractivi distractivi amplifica impulsul. Baron si si colaboratorii au aratat ca distragerea distragerea atentiei in timpul timpul efectuarii efectuarii unei unei sarcini sarcini dificile deterioreaza deterioreaza performanta iar in timpul uneia simple o amelioreaza amelioreaza . Teoria distragere-conflict distragere-conflict a evidentiat rolul compararii sociale in facilitare. Ceilalti distrag atentia pentru ca ofera o informatie sociala importanta la care subiectul are nevoie sa se raporteze. Sanders si colaboratorii (1978) au controlat posibilitatea posibilitatea compararii sociale cerand cerand subiect subiectilor ilor sa lucreze lucreze la acelasi acelasi tip de sarcina sarcina sau la sarcini sarcini diferite diferite.. 8
Facilitarea sociala Sarcinil Sarcinile e erau fie complexe complexe , fie simple simple .In cazul subectilor care efectuau sarcini diferite diferite , comparare compararea a sociala sociala era irelevant irelevanta a . Rezultate Rezultatele le experim experimentu entului lui au indicat efecte de facilitare in conditia in care subiectii lucrau la acelasi tip de sarcina cu ceilalti . Acesti subiecti au alocat o parte a atentiei lor celorlalti si au ajuns sa resimta conflictul atentional si cresterea impulsului. Experim Experimentul entul lui Groff Groff ,Baron ,Baron si Moore Moore (1983) (1983) izbutes izbuteste te sa izoleze izoleze efectel efectele e conflictului conflictului atentional de efectele evaluarii in demonstrarea demonstrarea ipotezei distrageredistragereconflict. Subiectii aveau ca sarcina sa se concentreze asupra unei persoane al carei chip aparea aparea pe un un monito monitorr .Ei trebuiau sa-i observe expresia faciala si sa indice cand persoana persoana reactiona reactiona pozitiv pozitiv sau negativ. negativ. In prima prima conditie conditie , persoana persoana pe care subiectul trebuia sa o priveasca pe monitor era asezata la un metru distanta de monitor . Daca subiectul subiectul privea ecranul , privea in acelasi timp si publicul (spectat (spectatorul). orul). Aici nu exista exista distrag distragere ere , caci caci subie subiectul ctul nu nu e nevoit nevoit sa abandoneze abandoneze sarcina pentru a-l observa pe celalat insa exista posibilitatea ca subiectul sa fie evaluat .In doua conditie , spectatorul spectatorul asezat langa monitor si persoana de pe ecran sunt diferiti, provocand conflict atentional. Subiectul trebuie sa-si imparta atentia intre sarcina si public .In a treia conditie nu exista prezenta sociala : subiectul se afla singur atunci cand priveste monitorul .Autorii au cerut subiectilor sa stranga in mana o sfera de cauciuc , care era legata la un barometru si la un cronometru. Ei masurau latenta si intensitatea raspunsurilor subiectilor .Cresterea impulsului trebuia sa mareasca intensitatea si sa micsoreze latenta.C latenta.Cerce ercetator tatorii ii au notat efecte efecte de facilitar facilitare e numai numai in conditia conditia de conflict conflict atentional intens. Subiectii carora nu li se provocase conflict atentional au avut performante asemanatoare cu cei din conditia singur.Acest singur.Acest studiu infirma teoria lui Zajonc si teoria lui Cottrell : nici simpla prezenta , nici posibilitatea de a fi evaluat nu determina facilitarea in lipsa conflictului atentional.
e.Teoria monitorizarii sociale Guerin si Innes au aratat ca Baron si colaboratorii sai nu au explicat de ce atentia subiectilor e distrasa de prezenta celorlalti si ca ipoteza compararii sociale nu se sustine sustine , intrucat intrucat in mai toate studiile studiile care au probat probat efectel efectele e simplei simplei prezente , compararea compar area sociala nu a fost posibila . Gueri Guerin n si Innes Innes au propu propus s o teori teorie e a facili facilitar tarii ii social sociale e inteme intemeiat iata a pe conceptul conceptul de monitorizare sociala .Potrivit acestei teorii ceilalti sunt imprevizibili imprevizibili si de aceea aceea prima reactie reactie a individu individului lui e monitoriz monitorizarea area comportam comportamentu entului lui lor. Monitorizarea Monitorizarea se refera la “ un proces mai larg de orientare ,vigilenta si atentie. Scopul Scopul ei este este de a aprecia aprecia familiria familiriatatea tatea ,ameninta ,amenintarile rile posibile posibile si de a evita evita interactiunile cu urmari negative “( Guerin ,1993) .Individul are tendinta de a-i monitoriza pe ceilalti care sa afla aproape in spatiu , care par sa reprezinte o amenintare ,pe cei nefamiliari si pe cei cu un comportament incert . Teoria monitorizarii sociale admite ca ca prezenta prezenta celorlalti celorlalti declanseaza declanseaza starea de excitare excitare fapt ce ne permite permite sa o include includem m in randul randul teoriilor teoriilor impulsul impulsului.O ui.O cres crester tere e a impuls impulsulu uluii are loc daca daca monito monitoriz rizare area a nu e posibi posibila la sau daca daca incertitudinea incertitudinea subiectilor cu privire la comportamentul comportamentul celuilalt persista. Publicul care-l priveste atent pe individ induce cresterea impulsului din cauza ca reactiile lui ulterioare nu pot fi anticipate .Guerin si Innes contesta ipoteza lui Zajonc: persoanele persoanele familiare necesita o monitorizare redusa si , prin urmare , prezenta lor nu conduce la aparitia starii de alerta si la cresterea cresterea impulsului.
9
Facilitarea sociala Guer Guerin in (198 (1983) 3) a veri verifi fica catt simp simpla la prez prezen enta ta , team teama a de eval evalua uare re si monito monitoriz rizare area a social sociala a . Subiec Subiectii tii trebui trebuiau au sa invete o lista de perech echi de complexe.Autorul a aplicat 4 cuvinte .Asociatiile de cuvinte erau fie simple ,fie complexe.Autorul tratamente experimentale experimentale : in conditia singur nu exista prezenta sociala in timp ce subiectul realiza sarcina; in conditia public neatent ,o persoana statea asezata la o masa masa aproap aproape e de subie subiect ct ,in raza raza lui vizual vizuala a , lucran lucrand d in linist liniste e ;aceea ;aceeasi si persoana se afla in acelasi loc dar privindu-l atent pe subiect; in ultima conditie , locul persoanei prezente prezente era in spatele subiectului subiectului ,astfel ca subiectul nu o putea monitoriza . Ipotezele lui Guerin prevedeau ca nivelul de excitare va fi ridicat cand subiectul nu va putea monitoriza reactiile publicului si cand persoana il va privi. Publicul usor de monitorizat nu va induce starea de excitare .Guerin a constatat ca manipularile nu au influentat performanta subiectilor care primisera lista cu asociatii facile insa au influentat performanta celor care primisera lista cu asociatii complexe. complexe. Subiectii din conditiile in care persoana prezenta ii privea atent sau se afla in spatele lor au avut performante foarte slabe in invatarea listei cu asociatii dificile . Intre conditia singur si conditia public neatent nu sau observat diferente . Rezultatele confirma modelul monitorizarii sociale. Anthony Glaser ( 1982) a aratat ca teoria lui Hull-Spence Hull-Spence este indoielnica indoielnica ,ca teoria impulsului nu explica rezultatele anterioare anului 1965 ,ca studiile care au confirmat-o /infirmat-o sunt ignorate ignorate etc. etc. f.Teoria constiintei constiint ei de sine obiective Duval si Wickland (1972) au incercat sa trateze facilitarea sociala fara a apela la conceptul de impuls. Constiin Constiinta ta de sine obiectiv obiectiva a este starea starea in care individul individul isi focalize focalizeaza aza atentia atentia asupra asupra lui insusi insusi ,incercan ,incercand d sa se priveasc priveasca a asa cum il privesc privesc altii. altii. Atentia personei personei se indreapta fie spre evenimentele evenimentele exterioare exterioare fie spre propriul propriul eu . In conditia de constiinta de sine obiectiva , ea detecteaza detecteaza discrepante discrepante intre starea de fapt si aspiratii. O crestere crestere a constiint constiintei ei de sine obiecti obiective ve echival echivaleaza eaza cu preocup preocuparea area crescuta pentru evaluarile celorlalti ,cu scrutarea propriilor abilitati ,scopuri si ideal idealuri uri .Autor .Autorii ii sustin sustin ca focali focalizar zarea ea atenti atentiei ei asupra asupra unei unei discre discrepan pante te intrapersonale da nastere unui efect negativ direct proportional cu discrepanta discrepanta in cauza. Starea de constiinta constiint a de sine obiectiva e una neplacuta : persoana nu se simte bine atunci atu nci cand isi da seama ca nu si-a atins idealul. In privinta facilitarii sociale ,autorii au emis ipoteza ca prezenta celorlalti determina aparitia starii de constiinta de sine obiectiva .Aceasta stare va duce la ameliorarea ameliorare a performantei perfor mantei in sarcinile simple si la scaderea ei e i in cele complexe. Wicklund si Duval (1971) au evidentiat efectele efectele de facilitare sociala utilizand o sarcina simpla : copierea unui text german . Constiinta de sine obiectiva a fost indusa prin intermediul oglinzilor . Unora din subiecti li se cerea sa copie un pasaj pasaj fara oglinda apoi inca unul in fata unei oglinzi oglinzi . Autorii Autorii le-au le-au dat de inteles participantilor ca oglinzile sunt irelevante pentru experimentul experimentul in curs .Celalalt grup copia ambele pasaje in lipsa oglinzii. VD a fost diferenta dintre performantele subiectilor pe cele doua pasaje .La subiectii din primul grup s-a vazut o crestere semnificativa a vitezei atunci cand copiau textul in fata oglinzii .Cercetatorii .Cercetatorii au pus ameliorarea performantei performantei pe seama starii de constiinta de sine obiectiva .Ei nu au dovedit ca publicul induce constiinta de sine obiectiva. o biectiva.
10
Facilitarea sociala g.Auto-reglarea si facilitarea sociala Pentru Pentru Carver Carver si Scheier Scheier (1981 (1981 ) ,concent ,concentrare rarea a atentiei atentiei asupra asupra eului eului are functii de control si de reglare .Individul compara standardele standardele de comportament comportament cu performantele performantele sale. Standardele specifica specifica directii pentru comportament .Atunci cand constata constata discrepante discrepante ,individul este este motivat sa le reduca si sa apropie comportamentul de standard. Auto-reglarea Auto-regl area este o suma de corecturi succesive ce ajusteaza comportamentul comportament ul in rapor raportt cu o valoare valoare de referinta. Atentia indreptata catre sine reprezinta o conditie esentiala a proceselor proceselor de comparare si a auto –reglarii. In modelul modelul autorilor autorilor nu apare apare motivatia motivatia de a anihila anihila starea starea neplacut neplacuta a cauzata de discrepante , fiind inlocuita de mecanismul bazat pe feedbackuri( informatiile care indica distanta fata de standard sunt utilizate pentru a face comportamentul adecvat standardului). Carver si Scheier au aplicat teoria controlului la de fenomenul fenomenul de facilitare sociala .Ei considera ca prezenta celorlalti duce la cresterea atentiei focalizate pe eu si la intensificarea intensificarea procesului procesului de comparare si ajustare la standarde .In aceste conditii conditii sarcinile sarcinile simple simple vor fi realizate realizate mai usor . Autorii Autorii explica explica deterior deteriorarea area performantei performantei in sarcinile complexe prin faptul ca raportarile repetate la standard ii arata individului individului ca acesta nu poate fi atins. Experimentul Experimentul lui Carver si Scheier avea ca sarcina copierea unui text german .El cuprindea 2 faze ,manipularile fiind realizate in cea de-a doua . Autorii au aplicat un tratam tratament ent ex expe perim rimen ental tal cu prez prezent enta a social sociala a .Dupa .Dupa ce cele cele 3 grupe grupe experimentale copiau primul pasaj , grupul I continua sa copie al doilea pasaj in prezent prezenta a experime experimentat ntatorulu oruluii ,subiect ,subiectii ii din grupul grupul II erau pusi in fata unei oglinzi oglinzi , iar cei din grupul grupul III copiau copiau cel de-al de-al doilea doilea pasaj pasaj in exact exact aceleasi aceleasi conditii ca si primul . Rezultatele Rezultatele au aratat ca subiectii din grupurile I si II si-au imbunatatit semnificativ semnificativ performanta in faza a doua . Autorii au dorit sa obtina o garantie ca ameliorarea performantei se datoreaza concentrarii atentiei asupra eului. Au procedat la masuratori fiziologice ,transformand un parametru fiziologic si concentrarea concentrarea interioara a atentiei in variabile dependente .Cercetatorii cred ca transpirarea palmara constituie un indicator al atentiei. Acest parametru fiziologic creste atunci cand atentia este indreptata spre exterior si scade atunci cand individul isi focalizeaza atentia asupra asupra lui insusi. insusi.Carver Carver si Scheier Scheier citeaza citeaza un studiu studiu in care s-a observat observat reducerea reducerea trans transpir pirati atiei ei palma palmare re a subiec subiectil tilor or odat odata a cu plas plasar area ea unor unor ogli oglinz nzii pe mese mesele le Potrivit acestor acestor date ,subiec ,subiectii tii care se concentre concentreaza aza pe sarcina sarcina ar individuale .Potrivit trebui trebui sa aiba un nivel nivel ridicat ridicat al transpir transpiratiei atiei palmare .In faza a doua a experimentului experimentului lor ,Carver si Scheier Scheier au constatat acest acest lucru numai la subiectii din grupul al III-lea , asadar in conditia “ singur”.Nivelul singur”.Nivelul transpiratiei palmare a fost coborat la subiectii din conditia “oglinda” si din conditia “public” , subiecti la care s-a consemnat si marirea vitezei de scris.Astfel scris.Astfel , autorii au dovedit ca la baza ameliorarii performantei performantei s-a aflat focalizarea atentiei asupra eului. Autorii explica inhibarea performantei in sarcinile dificile invocand mai multe mecanisme: mecanisme: prin comparatii repetate ,individul isi da seama ca nu va reusi sa apropie comportamentul comportamentul de standard; alocarea atentiei standardului standardului il impiedica impiedica pe individ sa se concentreze concentreze pe sarcina ;individul incearca incearca sa faca performanta sa se potriveasca deodata cu mai multe mul te standarde ,caci in sarcinile complexe pot exista mai ma i multe standarde incompatibile incompatibi le .
11
Facilitarea sociala h.Teoria auto-prezentarii Un proce proces s care care are loc intotd intotdea eauna una in preze prezenta nta celor celorlal lalti ti este este autoautoprezentarea . Bond (1982) crede ca intre auto-prezenta a uto-prezentare re si facilitare este o relatie cauzala : auto-prezentarea auto-prezentarea determina efectele de facilitare sociala. In contextele publice ,individul este preocupat sa faca o impresie buna .Atunci cand individul executa o sarci sarcina na ,el incear incearca ca sa dea impres impresia ia de comp compete etenta nta .In sarci sarcinil nile e simple simple efectua efectuate te in prezenta prezenta celorlal celorlalti ti cresterea cresterea performant performantei ei are loc ca urmare a eforturilor sporite de a da raspunsuri corecte .In sarcinile dificile ,individul face multe erori .Stima de sine publica este in pericol .Feed-back-urile .Feed-back-urile negative pe care le primeste primeste de la public public il fac sa se simta simta incurcat. incurcat. In aceste aceste conditii conditii , performanta se deterioreaza grav. Bond ond afir afirma ma : “Men “Menti tine nere rea a stim stimei ei de sine sine moti mo tive veaz aza a faci facili lita tare rea a performantei performantei ;pierderea ei cauzeaza o stare de stanjeneala ce afecteaza afecteaza negativ performanta “. Teoria lui Bond pune schimbarile in comportamentul comportamentul subiectului subiectului din situatiile de facili facilitar tare e social sociala a pe seama seama dorint dorintei ei de a constr construi ui o imagin imagine e publi publica ca acceptabila acceptabila , si nu pe seama cresterii impulsului . Bond a introdus in sarcina simpla (de asociere de cuvinte ) itemi dificili si in cea complexa itemi simpli. Teoria impulsului prezice in acest caz efecte de facilitare sociala pe fiecare item in parte parte : prezent prezenta a celorlal celorlalti ti va stimula stimula performa performanta nta la itemii itemii simpli simpli (indifer (indiferent ent daca ei fac parte din sarcini complexe sau simple) si va inhiba performanta la itemii itemii comple complecs csii (idem (idem ).Prez ).Prezen enta ta social sociala a intare intareste ste intotd intotdeau eauna na raspu raspunsu nsull dominant. Bazandu-se pe analiza facilitarii din perspectiva auto-prezentarii ,Bond a anticipat ca , in sarcinile dificile, determinand stanjeneala , prezenta celorlalti va face face ca individu individull sa aiba o preforman preformanta ta slaba slaba inclusiv inclusiv pe itemii itemii simpli simpli inclusi in sarcina complexa. Rezultatele au confirmat aceasta predictie .Ipoteza , conform careia prezenta sociala ar stimula rezolvarea itemilor dificili dintr-o sarcina simpla nu a fost confirmata satisfacator . Bibliografie : 1.Boncu S. ,
Psihologie
2.Perez J A , Boncu
12
S
si societate ,
,
Influenta sociala ,
texte alese
