ACORDAREA ASISTENŢEI SOCIALE 1.1. Conceptul, trăsăturile şi principiile asistenţei sociale Asistenţa socială este o activitate profesională desfăşurată în sprijinul indivizilor vulnerabili. În actele normative şi în literatura de specialitate, pentru a desemna situaţia de vulnerabilitate a unei persoane sînt utilizaţi diferiţi termeni: persoană socialmente vulnerabilă, persoană defavorizată, persoană aflată în situaţie de risc social, în situaţie de nevoie, în dificultate. Astfel, art. 1 din Legea asistenţei sociale a Republicii Moldova identifică în calitate de beneficiar al asistenţei sociale persoana sau familia defavorizată căreia în temeiul cererii şi al actelor constatatoare i se acordă prestaţii şi / sau servicii sociale. La rîndul lor, persoana şi familia defavorizate sînt definite ca persoană şi familie socialmente vulnerabile, aflate în situaţie, care împiedică activitatea normală a acestora din punct de vedere economic, educativ, social etc. [14]. Conform prevederilor Legii numite, asistenţa socială este definită ca o componentă a sistemului naţional de protecţie socială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să limiteze sau să înlăture efectele, temporare sau permanente, ale unor evenimente considerate riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi familiilor aflate în dificultate. În Legea asistenţei sociale se stipulează că asistenţa socială se acordă sub formă de: prestaţii în bani (alocaţii, compensaţii, indemnizaţii) sau prestaţii în natură, servicii sociale. Alocaţiile, compensaţiile, indemnizaţiile, ajutoarele şi alte prestaţii acordate în bani sau în natură, temporar sau permanent, sînt considerate, conform legislaţiei, venituri la stabilirea dreptului la asistenţă socială. Serviciile de asistenţă socială reprezintă unul dintre multitudinea şi diversitatea serviciilor publice, care sînt activităţi ale autorităţilor publice în vederea satisfacerii unui interes general, al comunităţii. Diversitatea formelor şi tipurilor de asistenţă socială. Actualul sistem de asistenţă socială oferă: prestaţii băneşti, prestaţii în natură şi servicii sociale, care sînt formele şi componentele de bază ale sistemului actual de asistenţă socială. Figura nr. 1. Sistemul de asistenţă socială. Asistenţă socială
Beneficii sociale
Servicii sociale
Finanţate de bugetul de stat
Finanţate de bugetul local
Servicii instituţionale
Servicii comunitare
Alocaţii, indemnizaţii, compensaţii
Ajutoare sociale,
Internate, aziluri
Centre de zi, centre de consiliere
Ajutoare umanitare
Prestaţiile băneşti se caracterizează printr-o diversitate de tipuri de asistenţă socială, şi anume:
•
indemnizaţii unice la naşterea copilului,
•
indemnizaţii lunare pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani;
•
indemnizaţii lunare copiilor de la vîrsta de 1,5 ani pînă la 16 ani, alocaţii sociale de stat;
•
alocaţii lunare de stat invalizilor de război, participanţilor la războiul al doilea mondial şi familiilor
acestora; •
alocaţii nominative de stat pentru merite deosebite faţă de stat;
•
compensaţii nominative lunare pentru plata serviciilor comunale;
•
compensaţii cetăţenilor care au suferit în urma catastrofei de la Cernobîl;
•
compensaţii băneşti în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit invalizilor de război;
•
compensaţii nominative lunare pentru călătoria în transportul urban;
•
compensaţii anuale pentru benzină, reparaţie, piese de schimb şi deservirea tehnică a automobilelor,
cărucioarelor motorizate, deservirea cu transport; •
ajutorul de deces;
•
ajutoare materiale. Acordarea asistenţei sociale în funcţie de nevoie. Principiul ocrotirii persoanelor în funcţie de
nevoie stă la baza asistenţei sociale. În concepţiile tradiţionale, asistenţa socială, spre deosebire de formele universale de protecţie socială, nu se acordă automat unei grupe de persoane definite prin caracteristici generale, ci persoanelor sau familiilor individuale, pe baza analizei situaţiei financiare a fiecărui caz în parte. Din acest motiv asistenţa socială se acordă în funcţie de nevoie pe baza testării mijloacelor financiare, care constituie o ultimă reţea de securitate socială . 1.2. Natura juridică a prestaţiilor de protecţie socială, clasificarea lor Orice sistem de politici sociale este alcătuit din diverse beneficii şi servicii sociale. Ele au rolul de a acoperi întreaga gamă de nevoi de bază şi pentru toate segmentele sociale de vîrstă sau ocupaţionale. Ansamblul beneficiilor sociale formează sistemul de protecţie socială a cetăţenilor, alcătuit din beneficiile universale (acordate tuturor cetăţenilor ca ,,bunuri de merit”, fără ca să se afle într-o situaţie de risc: educaţia gratuită şi obligatorie este un bun exemplu) şi sistemul de securitate socială (destinat să răspundă unor nevoi speciale ale unor cetăţeni aflaţi în situaţie de risc, de vulnerabilitate). Legea asistenţei sociale a Republicii Moldova (art.9) stipulează că prestaţiile de asistenţă socială se pot exprima în bani şi în natură, indicîndu-se totodată că asistenţa socială poate fi acordată şi indirect, sub formă de gratuităţi sau de reduceri la procurarea unor bunuri sau la plata unor servicii curente, ce ţin de locuinţă, sub formă de scutiri sau reduceri de impozite.
Figura nr. 2. Securitatea socială 2
Asigurări sociale
Fondul de şomaj
Asistenţă socială
Prestaţiile băneşti constituie şi cea mai răspîndită formă de asistenţă socială. Astfel, la noi în republică sărăcia care a afectat o mare parte a populaţiei impune statul să intervină prin diferite modalităţi în scopul înlăturării sau minimalizării consecinţelor diferitelor riscuri sociale. Conform legislaţiei Republicii Moldova, diferite denumiri ale prestaţiilor băneşti: indemnizaţii, alocaţii, compensaţii, ajutoare materiale şi totodată remarcăm că actele normative în vigoare nu întotdeauna definesc aceste noţiuni sau ele sînt imprecise necesitînd o nouă abordare. Astfel Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la indemnizaţiile acordate familiilor cu copii nu conţine noţiunea de ,,indemnizaţie”, Legea Republicii Moldova privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni stabileşte în art.1 că alocaţia socială de stat constituie o sumă de bani achitată lunar sau o singură dată din bugetul de stat persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie conform Legii Republicii Moldova privind pensiile de asigurări sociale de stat [12]. Referindu-ne la prestaţiile în natură, sau indirecte, constatăm că Legea asistenţei sociale nr. 547 –XV din 25 decembrie 2003 stipulează că prestaţii în natură este una dintre formele de asistenţă socială care se acordă temporar sau permanent şi sînt considerate venituri la stabilirea dreptului de asistenţă socială. După cum am menţionat anterior, legislaţia nu denumeşte gratuităţile, scutirile, reducerile, dar noi le-am atribuit noţiunii ,,prestaţii în natură” sau ,,prestaţii indirecte”. Prestaţiile în natură, ca subinstituţie a asistenţei sociale, constituie o totalitate de norme juridice ce reglementează relaţiile sociale apărute în legătură cu ajutorul acordat şi exprimat în mod indirect din partea statului persoanelor eliberate din detenţie. Serviciile sociale pot fi considerate tot un fel de ajutor social, acordat în mod indirect din partea statului sau a unor organizaţii nestatale şi pot fi atribuite la prestaţiile în natură.
3
2.ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI INSTITUŢIONAL DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ 2.1 Cadrul instituţional-administrativ al asistenţei sociale În Legea asistenţei sociale a Republicii Moldova (art. 12) se stipulează că în organizarea asistenţei sociale la nivel central se evidenţiază doar rolul Ministrului Protecţiei Sociale ... art.13 a Legii susnumite prevede, că la nivel teritorial funcţionează direcţiile municipale de asistenţă socială şi secţiile raionale de asistenţă socială şi protecţie a familiei, constituite de consiliile raionale (municipale). Se stipulează şi rolul autorităţilor administraţiei publice locale în organizarea asistenţei sociale la nivel local ( art.14). Attribuţia de iniţiere şi de promovare a politicilor sociale în asistenţa socială a revenit în principal Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului; - atribuţiile în domeniul asistenţei sociale la nivel central aparţin: •
Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC);
•
Fondului Republican de susţinere socială a populaţiei (FRSSP);
•
Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS);
•
Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare (CREPOR)
•
Agenţiei de stat pentru rezerve materiale şi ajutoarele umanitare;
Figura nr. 3 Politici sociale la nivel central.
Ministerul protecţiei sociale familiei şi copilului
Agenţia de stat pentru rezerve materiale şi ajutoarele umanitare
Casa naţională de asigurări sociale
Fondul Republican de susţinere socială a populaţiei
Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare
4
- la nivel teritorial activitatea în acest domeniu este desfăşurată de către: •
secţia asistenţă socială şi protecţia familiei din subordinea Consiliului raional;
•
Casa Teritorială de Asigurări Sociale,
•
Fondul local de susţinere socială a populaţiei.
Spre deosebire de celelalte localităţi, în municipiul Chişinău activează Direcţia generală asistenţă socială şi Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor. Analizînd instituţiile, care administrează sistemul de asistenţă socială în Republica Moldova la nivel teritorial, concluzionăm că ele reprezintă rezultatul descentralizării. Spre exemplu: - Casa teritorială de asigurări sociale este o instituţie publică, cu personalitate juridică ce prestează servicii din domeniul asigurărilor sociale, precum şi asistenţei sociale, la nivel de unitate administrativ – teritorială. Ea reprezintă un serviciu descentralizat al CNAS; - Secţia asistenţă socială şi protecţia familiei (SASPF), de asemenea, este o instituţie publică, cu personalitate juridică ce prestează servicii de asistenţă socială la nivel de unitate administrativteritorială. - pe lîngă SASPF activează Fondul local de susţinere socială a populaţiei (FLSSP ), care reprezintă un serviciu descentralizat al ERSSP în unităţile administrativ-teritoriale din republică. În municipiul Chişinău FLSSP este o instituţie publică. - Casa teritorială de asigurări sociale
Figura nr. 4 Politici sociale la nivel teritorial.
l
Consiliul raional
Casa teritorială de asigurări sociale
Secţia asistenţă socială şi protecţia familiei
Secţia deservire la domiciliu
Fondul local de susţinere socială a populaţiei
Serviciu de protezare şi ortopedie
5
3.. REGLEMENTĂRI JURIDICE PRIVIND ASISTENŢA SOCIALĂ 3.1.Obiectiv al politicii sociale a statului – asigurările sociale. Cea mai importantă formă de asigurare socială o reprezintă pensiile. De regulă, aceste forme de sprijin se acordă doar persoanelor care au adus o anumită contribuţie minimă la formarea respectivului fond şi mărimea respectivului sprijin se face în funcţie de mărimea contribuţiei (numărul de ani în care a contribuit, mărimea anuală a respectivei contribuţii). Sistemul de asigurare poate fi, la rîndul său, de mai multe tipuri: - asigurări bazate pe crearea unui fond de asigurări din care se plăteşte asigurarea celui în nevoie. Acestea sînt asigurările pure, pe care le găsim în mod special în cazul asigurărilor de tip privat : sisteme private de pensii, asigurări de bunuri, de persoane, contra accidentelor; - asigurările în care plata se face din contribuţia actuală a tuturor celor care se asigură. Îl găsim în sistemul de asigurare de bătrîneţe (pensiile). Pensiile actuale sînt plătite nu din fondurile acumulate prin contribuţiile din trecut, ci din contribuţiile celor care în prezent cotizează, generaţiile active actuale susţin generaţia vîrstnică, urmînd ca atunci cînd ea va ajunge la vîrsta pensionării să fie susţinută de generaţia activă din acel moment; - sisteme de surse mixte: fondul de asigurare este realizat prin contribuţia beneficiarilor potenţiali şi prin contribuţia statului, de la buget . - sisteme de asigurare voluntare (în general cele private ), după cum sînt sistemele de asigurare obligatorii (în general cele de stat ). De regulă, asigurarea pentru pensie este obligatorie. Figura 5.Sistemul asigurărilor sociale
Sistemul asigurărilor sociale
Asigurare obligatorie
Asigurare obligatorie de stat Asigurare obligatorie profesională
Asigurare voluntară
Asigurare voluntară generală Asigurare voluntară profesională
Contribuţiile de asigurări sociale formează un buget separat: bugetul asigurărilor sociale face parte din bugetul public naţional şi este independent de bugetul de stat. BASS cuprinde veniturile, 6
cheltuielile şi rezultatele financiare ale sistemului public. Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor CNAS, proiectul legii BASS pe care îl supune aprobării Parlamentului. [11] Prin sistemul de asigurări sociale pot primi pensii sau alte prestaţii de asigurări sociale numai persoanele care plătesc pentru ele. Pensia reprezintă venit de înlocuire acordat pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale ca urmare a bătrâneţii sau atingerii unei vârste, invalidităţii sau decesului persoanei asigurate. În sistemul public, se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limită de vârstă; b) pensia anticipată; c) pensia anticipată parţială; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urmaş. Stabilirea şi plata pensiilor A). Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia . Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor legale, se depun la casa teritorială de asigurări sociale în raza căreia se află domiciliul asiguratului. Actele la care se face referire sunt, următoarele: a) pentru pensia pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială: -
cerere pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă/anticipată/anticipată parţială
-
- carnetul de muncă (original şi copie);
- certificat de asigurări sociale (original şi copie); - alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată în alte sectoare de activitate; - livretul militar (original şi copie); - diplomă de studii (original şi copie) sau adeverinţă din care să rezulte durata normală şi perioada studiilor, precum şi certificarea absolvirii acestora; - pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţământ universitar în străinătate este necesară dovada recunoaşterii acestora de către republica Moldova; - adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă; - adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite; - dovada certificării stagiului de cotizare; b) pentru pensia de invaliditate: 7
- cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate - decizia emisă de medicul expert (CEMV); -
adeverinţă din care să rezulte încetarea plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă şi cuantumul acesteia.
c) pentru pensia de urmaş: - cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş ; - actele de stare civilă ale solicitanţilor; - decizia de pensie/talon de pensie (pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar); - adeverinţa de studii (elev sau student); - cauza decesului (cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar);
B). Drepturile de pensie a)pentru limită de vârstă se acordă şi se plătesc de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată. Persoanele care solicită înscrierea la pensie pentru limită de vârstă pot continua activitatea după primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare numai cu acordul angajatorului. b) pensie de invaliditate se acordă şi se plătesc: 1) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate; 2) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la lit. a, în cazul persoanelor asigurate facultativ; 3) de la data depunerii cererii, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor asigurate facultativ, ale căror cereri au fost depuse cu depăşirea termenului prevăzut la lit. a; 4) de la data depunerii cererii, în cazul persoanelor care la data solicitării pensiei de invaliditate nu mai au calitatea de asigurat. Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate . C) Drepturile de pensie de urmaş, în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile legale la data decesului susţinătorului asigurat, se acordă la cerere: a) începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era pensionar, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului; b) de la data decesului susţinătorului, în cazul în care susţinătorul decedat nu era pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată; c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute. 8
În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile legale ulterior datei decesului susţinătorului asigurat, drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată. În situaţia în care s-a depăşit acest termen, drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data depunerii cererii. Decizia de pensie Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de asigurări sociale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii . Decizia casei teritoriale de asigurări sociale comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii. Decizia poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă (tribunalul) în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Plata pensiei Plata pensiei se face lunar . Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia, în funcţie de opţiune, prin mandat poştal, cont curent sau cont de card, în condiţiile negociate prin convenţiile încheiate de Casa Naţională de Asigurări sociale cu Compania Naţională «Poşta Moldovei» - S.A., respectiv cu bănci. 3.2. Ajutorul social – obiectiv al politicii sociale a statului Ajutorul social poate fi definit ca o formă de protecţie socială, ce se întemeiază pe principiul solidarităţii şi care se concretizează în acordarea de alocaţii diferenţiate finanţate din venituri locale cu suplimente de la bugetul de stat, menite să ajute familiile, precum şi persoanele singure, cu venituri scăzute, sub un prag considerat ca minimum de bază. Din aciastă definiţie rezultă următoarele caracteristici ale ajutorului social: este o formă de protecţie socială care se întemeiază pe principiul solidarităţii sociale; constă în plata lunară a unei sume de bani ce se suportă din bugetele locale şi din sumele primite de la bugetul de stat sau în acordarea unor bunuri sau prestări de servicii gratuite sau cu restituirea parţială a lor; principalii beneficiari sînt persoanele nevoiaşe şi membrii familiilor lor fără venituri sau cu venituri mici; scopul pentru care se acordă este acela de a asigura beneficiarilor un venit minim garantat, care să contribuie la îmbunătăţirea veniturilor cele mai scăzute. Exemple de ajutor social sînt: alocaţiile sociale, indemnizaţiile , punerea gratuită la dispoziţie a obiectelor de prima necesitate ( produse alimentare, îmbrăcăminte, dotaţii pentru procurarea medicamentelor, dotaţii pentru plata serviciilor comunale , ajutor bătrînilor şi invalizilor la domiciliu, deservirea ambulatorie şi staţionară a invalizilor şi bolnavilor ), case pentru copii vagabonzi , case de adăpost pentru cetăţeni fără locuinţe şi altele. De regulă indemnizaţiile, alocaţiile şi alte tipuri de ajutoare sociale au un caracter strict şi sînt corelate cu remunerarea minimă a muncii, dar nu cu sume minime de existenţă . 9
Ajutorul social este un venit minim garantat din partea statului, foarte modest, care rămîne ca o linie de apărare împotriva sărăciei la etapa actuală şi serveşte ca o măsură extremă pentru a diminua situaţiile foarte tensionate, ce ameninţă stabilitatea în societate şi se acordă persoanelor socialmentevulnerabile sub forma unei prestaţii băneşti sau a unei prestaţii în natură, sau a unui serviciu social.
3.3. Reglementarea juridică a tipurilor prestaţiilor de asistenţă socială 1. Prestaţii băneşti. După cum am evidenţiat anterior, conţinutul material al asistenţei sociale sub aspectul ei instituţional administrativ îl constituie: prestaţiile băneşti, prestaţiile în natură şi serviciile sociale. Figura 6. Prestaţiile băneşti în sistemul de asistenţă socială
Bugetul de stat
CNAS Indemnizaţii pentru copii
DAS Compensaţii pentru transport special
Compensaţii nominative Alocaţii, pensii sociale Compensaţii participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl
Bugetele locale
Fondurile de susţinere socială a populaţiei
DAS
DAS
Indemnizaţii lunare pentru copiii aflaţi sub tutelă / curatelă
Ajutoare băneşti
Compensaţii pentru călătorii în transportul public Indemnizaţii lunare pentru copiii înfiaţi
Pensii militarilor şi participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl
A) Indemnizaţii, alocaţii.
10
1. Ajutorul social acordat din partea statului copiilor sub formă bănească sînt indemnizaţiile. Indemnizaţiile în sensul dreptului protecţiei sociale constituie diferite plăţi, care în funcţie de caracterul şi destinaţia lor sînt stabilite şi acordate de stat. În scopul protecţiei sociale a familiilor cu copii, la 15 noiembrie 2002, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr.1478 cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii, prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii. Conform acestui regulament, familiile cu copii beneficiază de următoarele tipuri de indemnizaţii: •
unică la naşterea copilului; lunară pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 1,5
ani pentru persoanele neasigurate; •
lunară pentru întreţinerea copilului cu vîrsta între 1,5 şi 16 ani, inclusiv pentru copilul aflat
sub tutelă sau curatelă (în cazul elevilor şcolilor, gimnaziilor, liceelor - pînă la absolvirea instituţiei respective). Stabilirea şi evidenţa indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii începînd cu 1 noiembrie 2002 se efectuează de către CNAS şi subdiviziunile teritoriale ale acesteia, iar plata indemnizaţiilor se efectuează de către Banca de Economii. De la această dată agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, au încetat stabilirea şi plata indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii pentru părinţii încadraţi în muncă. Cheltuielile suportate pentru plata indemnizaţiilor familiilor cu copii se acoperă respectiv: din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat – indemnizaţiile adresate familiilor cu copii, stabilite persoanelor asigurate; din contul mijloacelor bugetului de stat – indemnizaţiile adresate familiilor cu copii, stabilite persoanelor neasigurate. Finanţarea indemnizaţiilor, destinate familiilor cu copii, atît din fondul bugetului de asigurări sociale, cît şi din fondul bugetului de stat, prezintă dificultăţi la delimitarea formelor de protecţie socială. Considerăm că totuşi, în funcţie de izvorul finanţării, achitările sus-numite pot 2. Alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni. O altă categorie a prestaţiilor băneşti sînt alocaţiile sociale de stat, care de asemenea reprezintă un ajutor social din partea statuluiunor categorii de cetăţeni. Începînd cu 1 ianuarie 1999 se stabilesc alocaţii sociale. Menţionăm că tot de la 1 ianuarie 1999 se stabilesc şi pensiile de asigurări sociale de stat conform Legii Republicii Moldova nr.156-XIV privind pensiile de asigurări sociale de stat, adoptată la 14 octombrie 1998 [12]. După cum am remarcat anterior, art. 1 din Legea Republicii Moldova nr.499-XIV din 14.07.1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, defineşte aceste prestaţii ca o sumă de bani achitată lunar sau o singură dată din bugetul de stat persoanelor care nu întrunesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat [16], şi anume: invalizilor de gradul I, II, III - persoane invalide care nu au acumulat stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei de invaliditate; invalizilor din copilărie de gradele I, II, III, copiilor invalizi
11
cu severitatea I, II, III - copiii, în vîrstă de pînă la 16 ani, cărora li s-a stabilit invaliditate cu afecţiune medie, accentuată sau gravă; copiilor care au pierdut întreţinătorul - copiii, în vîrstă de pînă la 18 ani, care au pierdut unul sau ambii părinţi; persoanelor vîrstnice - persoanele care au atins vîrsta standard de pensionare (65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru femei ), dar nu au acumulat stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei pentru limită de vîrstă. Începînd cu anul 2002 în legislaţie a fost introdusă şi alocaţia pentru îngrijire. Din categoriile nominalizate au dreptul la alocaţie socială de stat numai persoanele care au cetăţenia Republicii Moldova, sînt domiciliate pe teritoriul ei, nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat, nu realizează venituri asigurate şi nu se află la întreţinerea deplină a statului. În cazul stabilirii alocaţiei copiilor invalizi, invalizilor din copilărie şi copiilor, care şi-au pierdut întreţinătorul, cetăţenia Republicii Moldova nu este obligatorie dacă aceştia domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul ei cel puţin 3 ani. 3. Alocaţia socială de stat pentru copiii invalizi pînă la 16 ani cu severitatea I, II, III constituie un ajutor social ca drept bănesc, acordat lunar în scopul minimalizării consecinţelor cauzate de disabilitate. Această prestaţie se stabileşte de la data emiterii de către Consiliul Medical Consultativ (CMC) a deciziei de încadrare în severitatea respectivă dacă cererea cu toate actele necesare au fost depuse în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei. În cazul în care data încadrării în grad de severitate nu coincide cu data începerii expertizei, alocaţia se va stabili de la data începerii expertizei dacă se respectă acelaşi termen de depunere a actelor (30 de zile). Pentru a beneficia de alocaţie socială, reprezentantul legal al copilului trebuie să depună actele stipulate în lege. 4. Alocaţia socială pentru invalizii din copilărie care au vîrste cuprinse între 16 şi 18 ani. Pentru stabilirea invalidului din copilărie care are vîrsta între 16 şi 18 ani o alocaţie socială de stat, precum şi invalizilor de gradul I, II, III - persoane invalide care nu au acumulat stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei de invaliditate, trebuie prezentate următoarele acte: certificatul eliberat de Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii (CEMV) despre încadrarea întrun grad de invaliditate, confirmarea despre faptul că invalidul din copilărie nu se află la întreţinerea deplină a statului, copia buletinului de identitate a invalizilor. De regulă, în aceste cazuri alocaţia se stabileşte pe numele invalizilor. Neprezentarea la o nouă expertiză medicală atrage încetarea plăţii alocaţiei începînd cu luna următoare, iar reluarea plăţii se face conform regulilor generale. 5. Alocaţia pentru copil în cazul pierderii întreţinătorului se acordă dacă persoana decedată nu îndeplinea condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat. Alocaţia pentru copii în cazul pierderii întreţinătorului este un ajutor social din partea statului şi se stabileşte persoanelor în vîrsta de pînă la 18 ani (elevilor şi studenţilor instituţiilor de învăţămînt secundar şi superior, cu excepţia învăţămîntului fără frecvenţă – pînă la absolvirea instituţiei de învăţămînt respectiv, însă nu mai mult pînă la împlinirea vîrstei de 23 de ani) în cazul în care aceştia nu se află 12
la întreţinerea deplină a statului. Fiecare beneficiar de alocaţie este în drept să solicite separarea părţii de alocaţie ce i se cuvine. Separarea părţii de alocaţie se face începînd cu luna următoare celei în care a fost solicitată. Partea de alocaţie se determină prin împărţirea cuantumului alocaţiei stabilite la numărul de beneficiari ai acesteia. Tutorele poate avea dreptul de a primi alocaţia pentru copilul tutelat care şi-a pierdut întreţinătorul. Cererea de stabilire a alocaţiilor pentru copilul care şi-a pierdut întreţinătorul se depune la organul teritorial de asigurări sociale de către titularul sau reprezentantul legal al acestuia stabilit de către autoritatea de tutelă (curatelă sau instanţa de judecată după caz). 6. Alocaţia pentru îngrijire Ţinînd cont de situaţia dificilă a persoanelor cu disabilităţi severe, prin completarea Legii privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, s-a prevăzut stabilirea acestor alocaţii de îngrijire persoanelor apte de muncă, dar neîncadrate din motiv că îngrijesc la domiciliu un copil invalid în vîrstă de pînă la 16 ani cu severitatea I. Alocaţia pentru îngrijire se plăteşte personal titularului sau, după caz, tutorelui, curatorului ori mandatarului acestora. Această alocaţie vine să atenueze lipsa unui act special care ar reglementa drepturile îngrijitorului (asistentului personal). Conform art.50 din Legea Republicii Moldova nr.156-XIV din 14 10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat [12], perioada de îngrijire a copilului invalid sub vîrstă de 16 ani se include în stagiul de cotizare dacă aceasta a fost realizată pînă la 01.01.1999. Stabilirea acestei prevederi a fost motivată prin faptul, că persoana care are în îngrijire un copil invalid pînă la 16 ani nu este încadrată în cîmpul muncii şi nu achită contribuţia de asigurări sociale de stat. De asemenea, nu se include în stajul de cotizare nici perioada de îngrijire a invalidului din copilărie de gradul I, invalidului de gradul I nevăzător, invalidului de gradul I, ţintuit la pat, care a avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. Conform art.15 din Legea Republicii Moldova privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, persoana care îngrijeşte doi sau mai mulţi copii invalizi beneficiază de o singură alocaţie. Termenele de stabilire a alocaţiilor sociale de stat. Cererea cu actele anexate se examinează de organul teritorial de asigurări sociale în termen de 10 zile din momentul înregistrării. În cazul în care la cerere nu sînt anexate toate actele necesare, solicitantul are dreptul să prezinte restul actelor în termen de trei luni din momentul înregistrării cererii. Dacă acest termen este depăşit, alocaţia se stabileşte de la data prezentării ultimului document. În cazul în care organul respectiv refuză stabilirea alocaţiei, în termen de 10 zile de la luarea deciziei, partea solicitantă este informată despre motivul refuzului, modului de contestare a deciziei şi i se restituie actele. În caz de apariţie a unui conflict decizia organului teritorial de asigurări sociale poate fi contestată în instanţa de judecată. Alocaţia pentru invalizii de gradul I, II, III, invalizii din copilărie de gradul I, II, III şi copiii invalizi, în vîrstă de pînă la 16 ani cu severitatea I, II, III se stabileşte de la data emiterii de către CEMV a deciziei de încadrare în gradul de invaliditate sau de către CMC a deciziei de încadrare în severitatea 13
respectivă, dacă cererea cu actele necesare a fost depusă în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei CEMV sau CMC. Plata alocaţiilor sociale de stat. Alocaţiile sociale de stat se plătesc pentru luna în curs, în localitatea de domiciliu (la oficiile poştale). Plata alocaţiei încetează începînd cu luna următoare celei în care s-a stabilit, dacă beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile de acordare a acesteia. Alocaţia stabilită, dar neincasată la timp din vina beneficiarului, se plăteşte retroactiv pe o perioadă de cel mult 3 ani anteriori datei solicitării. În cazul în care alocaţia nu a fost achitată la timp din vina organului, care stabileşte sau plăteşte prestaţia, ea va fi achitată retroactiv fără nici o limitare în termen. Sumele plătite necuvenit cu titlu de alocaţie din vina beneficiarului în legătură cu falsificarea documentelor, tăinuirea unor circumstanţe etc. se recuperează conform legii. Sumele achitate în plus din vina organului care stabileşte sau plăteşte alocaţia nu se recuperează de la beneficiar, ele fiind percepute de la persoana culpabilă. Alocaţiile sociale de stat se achită din bugetul de stat, prin intermediul bugetului de asigurări sociale de stat. În prezent cuantumurile alocaţiilor sociale de stat se stabilesc în raport cu pensia minimă pentru limită de vîrstă astfel încît să nu depăşească valoarea minimă a pensiei de asigurări sociale stabilite pentru fiecare categorie în parte. Ca şi prestaţiile de asigurări sociale de stat sînt supuse indexării cu unele excepţii. Conform pct. 7 din Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.297 din 21.03.2006 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat în anul 2006, coeficientul de indexare a alocaţiilor sociale de stat, cu excepţia alocaţiei de îngrijire şi a ajutorului de deces, în anul 2006 a constituit 11,9 %, iar în 2007, după cum am relatat anterior - 12,7 %. 1. Alocaţia lunară de stat invalizilor de război, participanţilor la cel de-al doilea război mondial din rîndul beneficiarilor de pensii de stat şi familiilor lor. Această alocaţie lunară de stat s-a stabilit începînd cu 1 mai 2001 în conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.121-XV din 03.05.2001 [18] cu privire la protecţia socială suplimentară a invalizilor de război, a participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi a familiilor lor. Scopul acestor alocaţii este definit ca ajutor suplimentar din partea statului pentru aportul adus la apărarea şi păstrarea integrităţii teritoriale a statului în timpul conflictului armat. Alocaţiile lunare de stat stabilite pentru invalizii şi participanţii de război sînt acordate în baza principiului categorial, fără testarea necesităţilor, astfel presupunîndu-se că acoperă grupurile expuse riscului de ordin material şi social. Constatăm că acest drept de ajutor social din partea statului se acordă următoarele categorii de beneficiari cu cuantumul alocaţiei lunare de stat stabilite, după cum urmează : 1) invalizilor de război (militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din sistemul penitenciar, a căror invaliditate este cauzată de rănire, contuzionare sau schilodire în perioada celui de-al doilea război mondial, la lichidarea consecinţelor avariei de la CAE Cernobîl, în perioada participării la acţiunile de luptă pe teritoriul altor state, în timpul acţiunilor de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, în timpul îndeplinirii altor îndatoriri de serviciu militar ori este cauzată de afecţiuni legate de aflarea pe front, în detaşamente şi 14
formaţiuni de partizani, în organizaţii şi grupe ilegale în perioada celui de-al doilea război mondial, precum şi legate de participarea la lichidarea consecinţelor avariei de la CAE Cernobîl, inclusiv persoanelor care au devenit invalide în urma participării la lichidarea consecinţelor avariei, fiind trimise în deplasări de serviciu de către ministere, departamente, întreprinderi şi organizaţii sau la acţiunile de luptă în timp de pace, precum şi persoanelor care s-au îmbolnăvit de boală actinică sau au devenit invalide în urma experienţelor nucleare, avariilor cu radiaţie ionizată şi a consecinţelor lor la obiectivele atomice civile sau militare în timpul îndeplinirii serviciului militar): de gradul I - 400 de lei; de gradul II - 300 de lei; de gradul III - 250 de lei; 2) participanţilor la cel de-al doilea război mondial din rîndul militarilor care şi-au satisfăcut serviciul militar în componenţa armatei de operaţii, detaşamentelor şi formaţiunilor de partizani, din rîndul membrilor organizaţiilor şi grupelor ilegale, foştilor deţinuţi în lagărele de concentrare fasciste şi în ghetouri, persoanelor care au lucrat ca angajaţi civili în armata de operaţii în anii celui de-al doilea război mondial - 200 de lei; 3) soţilor supravieţuitori, inapţi de muncă, ai participanţilor la cel de-al doilea război mondial sau la acţiuni de luptă în timp de pace din rîndurile militarilor, căzuţi la datorie, sau ai invalizilor de război decedaţi, dacă nu s-au recăsătorit - 100 de lei; 4) copiilor participanţilor la cel de-al doilea război mondial sau la acţiuni de luptă în timp de pace din rîndurile militarilor, căzuţi la datorie, sau ai invalizilor de război decedaţi, pînă la atingerea vîrstei de 18 ani sau după această vîrstă, daca îşi continuă studiile în instituţiile de învătămînt la cursurile de zi pînă la terminarea studiilor, însă cel mult pînă la atingerea vîrstei de 23 de ani - 100 de lei pentru fiecare; 5) unuia dintre părinţii, inapţi de muncă, ai participanţilor (din rîndurile militarilor) la acţiunile de luptă în timp de pace şi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova căzuţi la datorie - 100 de lei; 6) persoanelor decorate cu ordine şi medalii pentru muncă asiduă şi serviciu militar impecabil în spatele frontului în anii celui de-al doilea război mondial - 50 de lei; 7) persoanelor care s-au aflat in oraşul Sankt-Peterburg (Leningrad) în perioada blocadei septembrie 1941 - 27 ianuarie 1944)- 50 de lei. Persoanelor care se încadrează în două sau mai multe categorii de beneficiari li se stabileşte o singură alocaţie, la alegere. Alocaţiile lunare de stat în conformitate cu legea nominalizată se stabilesc de către organelle abilitate cu dreptul de stabilire şi achitare a pensiei. Cheltuielile legate de stabilirea şi plata alocaţiilor lunare de stat se suportă din mijloacele bugetului de stat. 2. Compensaţii pentru persoanele care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. În conformitate cu Legea Republicii Moldova privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl nr.909-XII din 30.01.92 [21] sînt prevăzute drepturile la ajutorul social, exprimate în diverse compensaţii şi ajutoare materiale, şi anume: 15
compensaţia unică invalizilor pentru prejudiciul adus sănătăţii; compensaţia unică la pierderea întreţinătorului; compensaţia pentru membrii incapabili de muncă ai familiilor care au pierdut întreţinătorul, participant la lichidarea urmărilor avariei de la CAE Cernobîl; compensaţii în schimbul biletelor de tratament balneo-sanatorial, ajutorul material anual unic pentru însănătoşire. 3. Compensaţia unică invalizilor pentru prejudiciul adus sănătăţii. Persoanele care s-au îmbolnăvit şi au suferit de boală actinică cauzată de avaria de la CAE Cernobîl, precum şi invalizii a căror invaliditate e în legătură cauzală cu catastrofa de la Cernobîl, dintre care face parte: a) persoanele (temporar îndreptate sau trimise în delegaţie), care au participat la lichidarea urmărilor avariei în zona de înstrăinare sau la alte lucrări la CAE Cernobîl; b) militarii, lucrătorii organelor afacerilor interne, supuşii militari recrutaţi în cantonamente speciale, cei care şi-au satisfăcut în perioada dată serviciul în Forţele Armate, în trupele şi organele Comitetului pentru Securitatea Statului, în trupele de interne şi cele de căi ferate, în alte formaţiuni şi au fost atraşi la lucrări de lichidare a urmărilor avariei în zona de înstrăinare sau la alte lucrări la CAE Cernobîl; c) persoanele care au venit în anul 1986 din zona moartă sau din zona de strămutare şi au dobîndit cetăţenia Republicii Moldova. Cheltuielile ocazionate de plata compensaţiei nominalizate se efectuează în limita alocaţiilor prevăzute anual în bugetul de stat, prin intermediul CNAS, în baza comenzilor şi calculelor CTAS. Compensaţia unică la pierderea întreţinătorului. Familiilor ce şi-au pierdut întreţinătorii în urma catastrofei de la Cernobîl li se plăteşte o compensaţie unică în mărime de 15 salarii medii lunare pe republică. Această compensaţie se plăteşte indiferent de data decesului întreţinătorilor. 4. Ajutorul de deces reprezintă un ajutor social din partea statului prevăzut pentru persoanele asigurate şi neasigurate prin Legea nr.289-XV din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. De ajutor de deces beneficiază: a) o singură persoană care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, conform legislaţiei în vigoare, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces – în caz de deces al asiguratului, pensionarului din sistemul public de asigurări sociale, şomerului indiferent de durata stagiului de cotizare şi persoanei care nu au statut de asigurat, dar care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani; b) asiguratul, şomerul şi pensionarul – în caz de deces al unui membru de familie, care s-a aflat la întreţinerea sa şi care nu avea drept de asigurări sociale; c) persoana neasigurată – în caz de deces al unui membru de familie aflat la întreţinerea sa, în cazul în care persoana decedată nu are dreptul la ajutorul de deces din sistemul public de asigurări sociale, precum şi în cazul în care nici unul dintre membrii familiei nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurări sociale pentru persoana decedată. Ajutorul de deces se acordă persoanelor îndreptăţite o singură data, în sumă fixă şi constituie 16
700 lei, în cazul în care persoanele decedate la momentul decesului aveau loc permanent de trai în Republica Moldova , iar persoanelor neasigurate este stabilit în cuantum de 500 lei prin Legea nr. 396XV din 02.12.2004 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni [35]. Ajutorul de deces se stabileşte de către Casele teritoriale de asigurări sociale. 5. Ajutoare materiale băneşti. Ajutorul material este o formă de asistenţă socială nerambursabilă cu destinaţie specială, menită să susţină material şi direct persoanele socialmentevulnerabile ale populaţiei, afectate de sărăcie. Pentru acordarea de ajutor material au fost create Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei în baza Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18.02.2000 [25]. Pentru a obţine ajutorul material, titularul acestui drept se adresează către organul executiv al fondului de susţinere socială a populaţiei de la locul său de trai, prezentînd următoarele acte: cererea de acordare a ajutorului material, cu descrierea detaliată a circumstanţelor stării materiale în care se află familia; ancheta socială, eliberată gratis de primărie sau organul local de asistenţă socială, care confirmă starea socială, condiţiile de trai şi venitul global al familiei, în baza cărora se determină nevoia de ajutor a persoanei (familiei) solicitante, precum şi veridicitatea circumstanţelor expuse în cerere. În cazul invocării motivului de boală, se va alătura certificatul, eliberat gratis de instituţiile medicale, care confirmă starea sănătăţii persoanei şi nevoia de a achita serviciile medicale, de a procura medicamentele sau articolele protetico-ortopedice; buletinul de identitate, adeverinţele de naştere ale copiilor, alte documente ce confirmă persoana solicitantă. La necesitate, vor fi prezentate acte suplimentare. Examinarea solicitărilor de ajutor material poate fi realizată în baza demersurilor prezentate de către organizaţiile neguvernamentale, la care vor fi anexate listele persoanelor socialmente defavorizate, a căror stare socială şi materială dificilă este confirmată de către primării sau organele locale de asistenţă socială. Ajutorul material se acordă, de regulă, o singură dată pe parcursul anului în curs, în funcţie de mijloacele disponibile din fondul local. Se admite repetarea ajutorului material doar persoanelor, a căror stare materială a fost agravată ulterior de noi circumstanţe imprevizibile. Dacă din lipsa mijloacelor în fond solicitanţii nu au obţinut ajutorul material pe parcursul anului curent, actele prezentate vor fi supuse reexaminării. Deşi, de regulă, ajutoarele materiale se acordă din fondurile locale de susţinere socială a populaţiei, în cazuri deosebite ele pot fi acordate şi de către Fondul republican de susţinere socială a populaţiei. Mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale se utilizează pentru acordarea de ajutor material persoanelor socialmente vulnerabile din rîndul pensionarilor (prioritar invalizi, persoane singure şi în etate), altor persoane inapte de muncă, familiilor cu mulţi copii şi persoanelor care au nimerit în situaţii excepţionale pe care nu le pot depăşi de sine stătător. Persoanele aflate la întreţinerea deplină a statului nu sînt în drept să primească ajutor material republican şi ale fondurilor locale, sub formă bănească sau în bunuri materiale.
17
C)Prestaţii în natură. 1.Prestaţii în natură sau indirecte. Conform prevederilor art.5 din Legea Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei Republicii Moldova, mijloacele acestui fond se utilizează pentru satisfacerea cerinţelor în: produse alimentare, mărfuri industriale de primă necesitate, medicamente, articole protetico-ortopedice şi pentru achitarea serviciilor medicale. Pot fi oferite prestaţii în natură şi de către diferiţi donatori privaţi împuterniciţi de stat să desfăşoare astfel de activităţi. Prestaţiile indirecte se pot realiza şi sub diferite forme: scutiri la plata anumitor impozite, gratuităţi sau reduceri la procurarea anumitor bunuri sau la prestarea diferitelor servicii sociale. Scopul acestora este de a contribui la minimalizarea sau înlăturarea consecinţelor riscurilor sociale care pot afecta persoanele dezavantajate social. Prestaţii în natură se acordă de către anumite instituţii unor categorii de populaţie prin sistemul de servicii sociale în conformitate cu legislaţia în vigoare. Spre exemplu, prînzurile calde sînt oferite persoanelor nevoiaşe de către instituţia specială cantina de ajutor social prin sistemul de servicii, reglementate prin Legea Republicii Moldova nr.81-XV din 28.02. 2000 privind cantinele de ajutor social. 2. Ajutoarele umanitare. Conform art.2 din Legea Republicii Moldova cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, acestea constituie ajutoare nominative gratuite sub formă de bunuri, de asistenţă financiară nerambursabilă, donaţii benevole, sub formă de executare de lucrări, prestare de servicii din partea donatorilor străini, acordate, din motive umanitare, beneficiarilor de ajutoare umanitare din Republica Moldova în caz de neprotejare socială, lipsă de mijloace materiale, stare financiară dificilă, apariţie a unor situaţii excepţionale, în special ca urmare a conflictelor armate, calamităţilor naturale, avariilor, epidemiilor şi epizootiilor, catastrofelor ecologice, tehnogene şi a altor catastrofe, care pun în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei, sau în caz de boală gravă a unor persoane fizice concrete [26]. Conform art.15 din acelaşi act normativ, de ajutor umanitar beneficiază pături defavorizate ale populaţiei: pensionarii singuri; copiii orfani şi copiii rămaşi fără ocrotire părintească; copiii invalizi; familiile cu trei şi mai mulţi copii; familiile monoparentale; şomerii; grupurile populaţiei care se află sub pragul sărăciei; persoanele care au suferit în urma calamităţilor naturale; invalizii; persoanele bolnave; alte persoane care, din cauza particularităţilor lor fizice sau intelectuale şi diferitelor circumstanţe, nu sînt capabile să-şi realizeze de sine stătător drepturile şi interesele legitime. Beneficiari de ajutoare umanitare pot fi şi: instituţiile medico-sanitare, instituţiile în care sînt întreţinuţi de către stat copii, invalizi, bătrîni, şcolile-internat, alte instituţii sociale, societăţile surzilor, orbilor, instituţiile de învăţămînt, alte organizaţii necomerciale, precum şi instituţiile, organizaţiile cu statut de persoană juridică - fără dreptul de a comercializa bunurile primite în calitate de ajutor umanitar şi de a presta servicii contra plată cu aceste bunuri. Nu au dreptul de a primi ajutoare umanitare partidele şi alte
18
organizaţii social-politice, precum şi întreprinderile şi organizaţiile, scopul activităţii cărora este obţinerea profitului. Categoriilor de persoane enumerate mai sus li se pot acorda următoarele ajutoare umanitare: mărfuri industriale, produse alimentare, medicamente, consumabile, echipament medical, articole şi materiale protetico-ortopedice. Deşi sînt enumerate diverse bunuri care constituie ajutoare umanitare, totuşi lista nu este exhaustivă, fiind posibilă şi acordarea altor bunuri, cu excepţia celor interzise. Administrarea şi coordonarea activităţii de recepţionare şi distribuire a ajutoarelor umanitare este înfăptuită de către Agenţia de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoarele Umanitare; Comisia interdepartamentală pentru ajutoarele umanitare; Comisiile teritoriale pentru ajutoarele umanitare; Comisiile specializate.
3.3. Servicii sociale şi servicii de asistenţă socială. Conform prevederilor art. 10 din Legea asistenţei sociale a Republicii Moldova, serviciile sociale reprezintă activităţi specializate, desfăşurate în favoarea persoanelor sau familiilor în dificultate. Această diversitate gravitează însă în jurul unui nucleu comun referitor la finalitatea acestora: de a ajuta indivizii, grupurile sau comunităţile să depăşească perioadele de dificultate. Serviciile sociale sunt : •
servicii de îngrijire social – medicală
•
servicii de asistenţă socială.
Serviciile de asistenţă socială pot fi: servicii de asistenţă socială comunitară, servicii de asistenţă socială specializate. Figura 8. Sistemul serviciilor sociale
19
Sistemul serviciilor sociale Organul subordonat
Tipul serviciilor
Sursele de finanţare
Îngrijire instituţională Ministerul Protecţiei Sociale Familiei şi Copilului
Reabilitare şi tratament balneo-sanatorial
Bugetul de stat
Servicii proteticoortopedice Consultarea şi consilierea familiilor cu copii, persoanelor cu disabilităţi, persoanelor în etate Îngrijirea la domiciliu a bătrânilor, invalizilor
Secţia Asistenţa socială şi Protecţiei sociale
Prânzuri calde
Repartizarea ajutoarelor umanitare în produse alimentare şi industriale
Bugetul local
Servicii sociale comunitare pentru copii, bătrâni, invalizi
Dl
Asistenţă socială specializate se acordă pentru nevoi speciale atît la domiciliu, cît şi în instituţii specializate sau în cadrul altor instituţii, cum ar fi: scoli, spitale, penitenciare sau în alte unităţi. În prezent Pachetul de bază de servicii sociale oferite de stat include: •
serviciile rezidenţiale tradiţionale,
•
serviciile oferite de cantinele de ajutor social
•
serviciile de îngrijire la domiciliu.
Din cauza incapacităţii statului de a diversifica serviciile sociale prestate, această responsabilitate a fost plasată pe umerii societăţii civile.
În funcţie de scopul pe care îl are deservirea socială pentru persoanele de vîrstă înaintată, pentru invalizi etc., ea se clasifică în: •
servicii legate de acordarea asigurării şi asistenţei sociale; 20
•
servicii de reabilitare social-profesională;
•
servicii de reabilitare social-medicală;
•
deservirea social-culturală.
Prin urmare, deservirea socială este o noţiune mai larga decît noţiunea servicii sociale, în ea îşi găsesc reflectare toate aspectele de bază ale necesităţilor oamenilor (materiale, sociale, spirituale) şi include în sine o totalitate de servicii de asistenţă socială şi servicii sociale.
21
Glosar Protecţia socială - defineşte politica de protejare a categoriilor defavorizate ale populaţiei, prin măsuri ce urmăresc alinierea acestor categorii la un nivel de trai decent. Ca element de drept internaţional, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat în anul 1952 Convenţia nr. 102, unde termenul de "securitate socială" cuprinde ca elemente complementare asigurările sociale şi asistenţa socială.
Asigurarea socială – prezintă asigurarea riscurilor de viaţă. Fondul Social, creat în urma asigurarea obligatorie a populaţiei, se gestionează, se repartizează şi se utilizează pentru protecţia pensionarilor, protecţia şomerilor, protecţia persoanelor cu handicap, protecţia copilului şi a tinerilor, protecţia socială complementară (protecţia socială în caz de deces, incapacitatea de muncă, boala profesională).
Asistenţa socială - este mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau înlătura efectele negative ale evenimentelor care se produc asupra persoanelor sau grupurilor vulnerabile, fără voia acestora sau sunt prea puţin influenţate de acestea. Acesta se manifestă prin dezvoltarea serviciilor sociale prestate persoanelor în dificultate în bani, servicii de asistenţă socială la domiciliu, protecţia dreptului copilului, servicii comunitare şi alte tipuri de servicii.
Persoane în dificultate – persoanele şi familie socialmente vulnerabile, aflate în situaţii care împiedică activitatea normală a acestora din punct de vedere economic, educativ, social.
22
BIBLIOGRAFIE Acte normative 1. Carta Naţiunilor Unite, adoptată la San Francisco la 26.06.1945, în vigoare pentru Republica Moldova din 02.03.1992 // Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte(19902001). Ediţie oficială, vol.26, - Chişinău, 2001, p. 6-52. 2. Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU, proclamată prin Rezoluţia 217 A (III) din 10.12.1948 // Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte (1990-1998). Ediţie oficială, vol.1, - Chişinău, 1998, p.11-17. 3. Carta Socială Europeană Revizuită, adoptată la Strasbourg la 03.05.1996. Ratificată parţial prin Legea nr.484-XV din 28.09.2001 // Legislaţie în asistenţa socială (Reglementări internaţionale), vol.1, –Bucureşti: Naţional, 2000, p.319-374. 4. Declaraţie asupra drepturilor persoanelor handicapate, proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 09. 12. 1975 prin Rezoluţia nr. 3447 (XXX) // Legislaţie în asistenţa socială (Reglementări internaţionale), vol.1, –Bucureşti: NAŢIONAL, 2000, 5. p. 180-182. 6. Codul European de Securitate Socială (revizuit) întocmit la 06.11.1990 // Legislaţie în asistenţa socială (Reglementări internaţionale). –Bucureşti: NAŢIONAL, 2000, p.319-374. 7. Acordul CSI cu privire la recunoaşterea reciprocă a înlesnirilor şi garanţiilor acordate participanţilor şi invalizilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei, participanţilor la acţiunile de luptă pe teritoriile altor state, familiilor militarilor căzuţi în luptă, adoptat la 15.04.1994, în vigoare pentru Republica Moldova din 7.08. 1996 // Tratate internaţionale..., vol.17. - Chişinău, 1999, p.228-230. 8. Convenţia nr.103 cu privire la protecţia maternităţii din 28.06.1952, revizuită la Geneva la 28 iunie 1952 // Tratate internaţionale..., vol.11. -Chişinău, 1999, p.252-260. 9. Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20.11.1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25.02.1993 // Tratate internaţionale..., vol.1. Chişinău, 1998, p.51-57. 10. Convenţia nr. 102 cu privire la normele minimale ale protecţiei sociale, în vigoare din 27.04.1952 // Organizaţia Internaţională a Muncii, Convenţii şi recomandări (1919-1956), vol.1, Biroul Internaţional al Muncii, Geneva, p.1055-1086 . 11. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, în vigoare din 27.08.1994 // Monitorul
23
