Studiu de caz reprezentand evolutia brandului Adidas
Full description
ggfghfFull description
Full description
kt
Full description
Full description
Studiu de caz Groupama AsigurariFull description
Full description
Caz clinic al bolnavului de epilepsie.Full description
Full description
Full description
STUDIU DE CAZ Cazul. S.S. este este un băiețel în vârstă vârstă de 9 ani, care de de la vârsta vârsta de 3 ani și 2 luni luni a !st !st dia" dia"n! n!st stic icat at cu e#il e#ile# e#si siee #ar #arțială ială si$# si$#t! t!$ $atic atică% ă% iar iar de la naștere tere&& cata catara ract ctăă c!n"enital c!n" enitalăă bilaterală, bilaterală, !#erată. !#erată. Ulteri!r, Ulteri!r, #e ba'a alt!r investi"ații $edicale, $edicale, S.S. a !st dia"n!stica dia"n!sticatt și cu AD(D) AD(D)tulbu tulburare rare *i#er+ *i#er+inetic ineticăă cu deicit deicit de atenție și atr!ie atr!ie c!rticală c!rticală.. -n ba'a dia"n!sticuril!r dia"n!sticuril!r $ai sus $enți!nate în anul 23 23 i s&a înt!c$it înt!c$it #ri$ul certiicat de încadrare a c!#ilului c!#ilului într&un "rad de *andica#, *andica#, certiicat care se reînn!ie ște anual. /e ba'a ba'a
certiicatului, c!#ilului i s&a ac!rdat "radul de *andica# 01A 01A, I% s&a c!nstatat că necesită în"riire s#ecială s#ecială și su#rave"*ere su#rave"*ere #er$anentă din #artea #artea altei #ers!ane și i s&a înt!c$it înt!c$it un #lan de recu#erare a c!#ilului cu di'abilită ți #revă'ut în ane4ă. -n ur$a c!nstatării $a$a c!#ilului c!#ilului a luat deci'ia de a renun renunța la l!cul de $uncă actual actual #entru a deveni deveni asistentul asistentul #ers!nal al c!#ilului, încadrându&se la un venit lunar $ini$ #e ec!n!$ie. Ca'ul a !st se$nal se$nalat at servic serviciul iului ui de asisten asistență s!cial s!cială, ă, situat situat în inicin inicinta ta #ri$ă #ri$ărie rieii !rașului ului 5rea'a 5rea'a,, de către $a$a beneiciarului. /e ba'a criteriil!r s#eciicate în certiicatul de încadrare într& un "rad de de *andica# 01A 01A, ca'ul a !st ad$is ad$is de către serviciul de asisten ță s!cială și au !st dele"a dele"ați d!i aisiten aisitenți s!ciali s!ciali care care să se investi" investi"*e'e *e'e situa situația și să !ere d!sarul d!sarul ca'ulu ca'ului.i. Date despre familie. S.S., S.S., $a$a băiețelului elului,, s&a căsăt!r căsăt!rit it în anul 6997 cu S.C., S.C., tatăl băiețelului. Du#ă Du#ă șase ani de la căsăt!ria cel!r d!i s&a născut S.S., care în #re'ent #re'ent are vârsta de 9 ani ani și este elev în clasa a II&a la Șc!ala cu clasele I&III I&III 5rea'a 5rea'a de 8!s. Cei d!i s!ți au l!cuit l!cuit,, de la înce# înce#utu utull căsnic căsniciei iei și #ână #ână în #re'e #re'ent nt alătur alăturii de #ărin #ărinții bărbat bărbatulu ului, i, S.0. și S./. S./., în casa acest!ra, aceasta iind deci'ia lui S.C., #e #e care s!ția, S.S. a res#ectat& !. -n cadrul cadrul a$iliei a$iliei nu e4istă e4istă rela relații tensi!nate tensi!nate,, cei d!i d!i s!ți au ! relație cât de cât cât n!r$ală, n!r$ală, deși dese!ri dese!ri se ceartă ceartă #entru #r!ble #r!ble$ele $ele cau'ate cau'ate de c!#il. c!#il. S!ții nu se ceartă ceartă nici!dată nici!dată în #re'ența c!#ilului și nu discută în #re'ența acestuia des#re #!sibilele #r!ble$e a#ărute, însă însă,, se #are #are că, că, #ar #arțial, ial, c!#i c!#ilu lull este este aect aectat at de ace aceas astă tă sitau sitauție. ie. S.S. S.S. își iube iubește $a$a $a$a și tatăl în e"ală e"ală $ăsură, $ăsură, ață de care $aniestă $aniestă ! #rietenie #rietenie sinceră sinceră și ! c!$unicare c!$unicare desc*isă. desc*isă. Cu bunic bunicii ii are ! rela relație căldur căldur!as !asă, ă, este este #uțin $ai $ai distant distant ață de bunicu bunicull său, își res#ect res#ectăă $ătu $ătușa dar nu se #rea #rea înțele"e ele"e cu văru vărull său. său. a$a, a$a, S.S. are 3: de ani și a abs!lvit un liceu ec!n!$i ec!n!$ic, c, #r!esând #r!esând în d!$eniu d!$eniu ti$# ti$# de d!i d!i ani. Ta Tatăl, tăl, S.C. S.C. are 3; de ani, ani, studi studiii $edi $ediii și a ur$a ur$att și alte alte cursu cursuri ri de caliicare, de #e #e ur$a căr!ra a !bținut di#l!$e di#l!$e de a"ent a"ent de #a'ă și de #!$#ier. #!$#ier. -n #re'ent #re'ent lucrea'ă în calitate de #!$#ier, #!$#ier, în în sc*i$buri care care includ și ture de n!a#te. n!a#te. Atât Atât $a$a cât și tatăl sunt #re!cu#a #re!cu#ați de situația inanciară inanciară a a$iliei, a$iliei, $a$a br!dea'ă, br!dea'ă, une!ri, une!ri, în ti$#ul ti$#ul în care c!#ilul c!#ilul d!ar$e și îl su#rave"*ea'ă, su#rave"*ea'ă, diverse artic!le vesti$entare% iar tatăl #r!ită de !ca'iile !ca'iile a#ăru a#ărute te une!ri, une!ri, care care nu îi aecte aectea'ă a'ă #r!es #r!esia ia și nici activită activitățile "!s#!d "!s#!dăre ărești. !cuința beneicia'ă beneicia'ă de c!ndiții bune de l!cuit? lu$in! lu$in!'ita 'itate te și u$idi u$iditate tate adecvat adecvate, e, încăl' încăl'ire ire #e ba'ă de "a'e "a'e natura naturale, le, a#ă curent curentă, ă, electricitate electricitate.. De ase$enea, ase$enea, n!r$ele n!r$ele de i"ienă sunt res#ectate, res#ectate, iar c!nd c!ndiițiile de i"ienă sunt adecva adecvate. te. >!cuin >!cuința este este d!tată d!tată cu? ara"a' ara"a',, ri"id ri"ider er,, $așină de s#ălat, s#ălat, radi!, radi!, televi'! televi'!r, r, as#irat!r as#irat !r și un c!$#uter. Așadar, adar, din din #unct #unct de vedere vedere al c!ndi c!ndi țiil!r iil!r s#a țiului iului de l!cuit l!cuit nu e4istă e4istă riscuri riscuri ale de'v!ltări de'v!ltăriii n!r$ale n!r$ale a c!#ilului c!#ilului S.S. El beneicia'ă beneicia'ă de t!ate î$bunătă î$bunătățirile necesare necesare unu unuii
s#ațiu de l!cuit. Sin"urele riscuri a$bientale ar #utea i reu'ul c!#ilului de a nu se !#ri la ti$# din vi'i!narea #r!"ra$el!r T #reerate, sau din a ța c!$#uterului, a#t care ar #utea să&i a"rave'e b!ala. De ase$enea, din cau'a c*eltuielil!r lunare !arte ridicate, în s#ecial #entru trata$entul c!#ilului, lucru care ar #utea c!nduce la întâr'ierea cu #lata #entru întreținere și în c!nsecință, #rivarea c!#ilului de anu$ite c!ndi ții de trai cu care dea a !st !bișnuit. Alte informații despre locuință. >!cuința se ală în curs de ren!vare, ceea ce însea$nă că anu$ite ca$ere încă nu sunt !l!site, a#t care c!nduce la li$itarea s#ațiului de l!cuit. -n ceea ce #rivește $!bilierul, se !bservă că acesta nu este $!derni'at dar a$ilia are un "ust rainat #entru stilul ele"ant și ru$!s. Situația economică. enitul lunar net al a$iliei este de 6:;7 lei, du#ă cu$ ur$ea'ă? salariul tatălui 6 lei, salariul $a$ei : lei și al!cația de stat #entru c!#ii ;7 lei. Dintre care, lunar su$a de 3 lei este re'ervată $edica$entel!r care i se ad$inistrea'ă c!#ilului, c*eltuieli de de#lasare #entru anali'e și c!nsultații $edicale, la 5ucurești, la $edici s#ecialiști? neur!l!", !tal$!l!". De ase$enea, venitul bunicil!r lui S.S. este de a#r!4i$ativ 6@ lei, din care s#riină #ar țial a$ilia c!#ilului, în sensul că aceștia su#!rtă u$ătate din c*eltuiala la întreținere. Starea de sănătate. S.S. s&a născut la ter$en, însă a !st dia"n!sticat cu cataractă c!n"enitală bilaterală, de care a !st și !#erat. >a vârsta de 3 ani și 2 luni S.S. a !st dia"n!sticat cu e#ile#sie #arțială si$#t!$atică. Din acest $!$ent b!ala a ev!luat, cu ! anu$ită ra#iditate, cri'ele de e#ile#sie erau din ce în ce $ai dese, #rin ur$are c!#ilul a !st internat a#r!a#e lunar, #ână la vârsta de a#r!4i$ativ : ani. Ulteri!r, #e ba'a alt!r investi"ații $edicale, la vârsta de 7 ani și u$ătate S.S. a !st dia"n!sticat și cu AD(D )tulburare *i#er+inetică cu deicit de atenție și atr!ie c!rticală. Din discuția #urtată cu $edicul de a$ilie acesta susține că du#ă vârsta de : ani b!ala a încetat ev!lu ția, #rinci#ala #r!ble$ă ră$ânând AD(D&ul, b!ală care îi î$#iedică activitatea șc!lară. C!#ilul $er"e #eri!dic la 5ucurești, #entru investi"ații de s#ecialitate. Alte informații. Din discuția #urtată cu învățăt!area c!#ilului, reiese că acesta nu deține un c!ntr!l asu#ra $ușc*il!r li$bii, ceea ce nu îi #er$ite să aibă ! !arecare $!bilitate a li$bii și îl î$#iedică să #r!nunțe anu$ite litere, #recu$? rB, lB, sB, nB,în c!nsecință nu reușește să recun!ască în între"i$e literele din care este c!$#us un cuvânt. Deși a !st !#erat de cataractă, c!#ilul nu vede încă suicient de bine, de e4e$#lu nu vede literele sau cirele la di$ensiunea n!r$ală. Acest lucru îl î$#iedică să desăș!are unele activități de învățare. De ase$enea, une!ri #re'intă unele tulburări "rave de c!$#!rta$ent #rin care se aut!distru"e și îi distru"e și #e cei din urul său. Câte!dată a$ilia îl răsață #rea $ult #e S.S., a#t care a c!ndus la reu'ul c!#ilului de a desă șura anu$ite acivități. Din discuția #urtată cu $a$a c!#ilului, aceasta ne&a de'văluit că de ceva ti$# d!ar$e se#arat de s! țul ei, #entru că îi este tea$ă #entru c!#il, a#t care #r!duce ! !arecare nesi"uranță a$iliei și disc!$!rt între s! ți. Așadar, întrea"a a$ilie d!ar$e într&! sin"ură ca$eră, în care c!#ilul #etrece $a!ritatea ti$#ului, inclusiv #e cel dedicat eectuării te$el!r% deși are ! ca$eră nu$ai a lui. S.S. are une!ri dial!"uri i$a"inare cu anu$ite !biecte sau ucării. Are ! $e$!rie de scurtă durată e4tra!rdinară. /!ate re#r!duce #ână și discursuri c!$#lete. S.S. învață de di$ineață și este îns!țit în #er$anență de $a$a sa. El nu este ca#abil să între#rindă sin"ur anu$ite activități, nu se #!ate c!n!r$a un!r re"uli și de cele $ai $ulte !ri sârșește #rin a distru"e !biectele cu care a intrat în c!ntact. /entru activitățile 'ilnice care țin de i"iena #ers!nală, î$brăcat și desbrăcat, servire și *rănire, de#inde a#r!a#e în t!talitate de $a$a sa, d!ar #entru $!bilitate nu are nev!ie de s#riin, însă nu #!ate i lăsat sin"ur #e stradă. 1eu'ă i$#licarea în !curile de "ru#, dese!ri $aniestând indierență ață de activitățile #e care le desăș!ară c!le"ii săi. Dese!ri
rănește c!le"ii și e4istă în sala de clasă ! sin"ură etiță ață de care $aniestă ! si$#atie a#arte, dar căreia îi ace rău atunci când aceasta nu&l ascultă. a$ilia nu este în strânsă le"ătură cu un "ru# de #rieteni și nici cu vecinii acest!ra, ață de care S.S. $aniestă ! atitudine de res#ect, redusă la 5ună 'iuaB.
