EXPERTIZA PSIHOLOGICĂ CLINICĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE Psiholog principal Dr. Rozeta Drăghici I.
Aspec specte te ge gene nera rale le al ale psih psihol oloogiei giei îm îmbă bătr trân ânir iriii
II. II.
Îmbă Îmbăttrân rânire irea psi psiho hollog ogic icăă no normal rmalăă II.1. Îmbătrânirea cognitivă II.2. Senescena a!ectivităii "i personalităii
III. III.
Psih Psihop opat atol olog ogie ie## ca$re ca$re noso nosolo logi gice ce ale ale vârs vârste teii a treia treia III.1. De!icitele cognitive "i $emena III.2. Depresia geriatrică
I%. I%.
Proble Problema matic ticaa gener generală ală "i rol& rol&ll eval& eval&ări ăriii geron gerontop topsih siholo ologic gicee I%.1. Principii generale $e eval&are psihologică a persoanei vârstnice I%.2. Rol&l eval&ării gerontopsihologice
%.
'val 'val&a &are reaa !&n !&nc cii iilo lorr cogn cognit itiv ivee la la vâr vârst stni nici ci %.1. 'val&area elementară "i screening a !&nciilor cognitive %.2. (e&ropsihologia îmbătrânirii cognitive patologice "i normale %.). 'val&area $eteriorării cognitive
%I. %I.
'val 'val&a &are reaa $e $epr pres esie ieii pe perso rsoan anei ei vâ vârs rstn tnic icee %I.1. Importana eval&ării psiho$iagnostice a $epresiei la vârstnic %I.2. Principalele scale $e eval&are a $epresiei persoanei în vârstă
I.
Prob Proble lem me etic eticee spe speci ci!i !ice ce în în rela relai iaa c& vâ vârs rstn tnic icii ii a!la a!lai i în în $i!ic<ate
1
I.
Aspe specte cte gen genera erale ale ale ps psi! i!l!gi l!gieei "#$% "#$%tr tr&n &nir iriii
Îmbătrânirea psihologică este rez<anta mo$i!icărilor in$&se $e vârstă în plan&l biostr&ct&rilor# biostr&ct&rilor# care constit&ie s&port&l material al vieii psihice "i în acela al $es!ă"&rării propri&*zise al !&nciilor psihice. +a baza acestor mo$i!icări sta& factori interni ,ere$i ,ere$itat tatea# ea# -&z&r -&z&ra a siste sistem& m&l& l&ii vieii vieii psihic psihice/ e/ "i factori externi# ai me$i&l&i ambiant ,ecologici# sociali# c<&rali/. Psihologia senescenei are trei aspecte generale0 -
Car Caracte acterrul di difere erenţi nţial # care
prive"te îmbătrânirea îmbătrânirea în general# evi$eniin$ $i!erene $i!erene
semni!icative $e la o persoană la alta "i pentr& aceea"i persoană $e la &n sistem la alt&l# $e la o !&ncie la alta însă"i analiza îmbătrânirii $i!eritelor !&ncii psihice înregistrează variaii# &nele !&ncii regresân$ mai repe$e# altele meninân$&*se mai m< timp. *
psihologice# n alt alt asp aspect ect impo import rtan antt îl cons consti tit& t&ie ie polideterminarea senescenţei psihologice
acest proces !iin$ rez<anta interaci&nilor s&biect&l&i c& me$i&l# nivel&l îmbătrânirii $epinzân$ mai p&in $e vârstă "i mai m< $e partic&larităile genetice# somatice# morale "i sociale ale persoanei vârstnice. *
Al trei treilea lea aspe aspect ct îl cons consti tit& t&ie ie caracterul relativ al deficienţelor . Spre $eosebire
$e cea patologică# senescena !iziologică se instalează !ără seisme prea evi$ente# $at !iin$ !apt&l că organism&l în general "i psihic&l în special# antrenează rezerve compensatorii "i echilibrări specifice deosebit de complexe.
În baza baza celo celorr s&bl s&blin inia iate te## psih psihol olog ogia ia sene senesc scen ene eii este este cara caract cter eriz izat atăă $e involuţie ţie inegal inegală ă şi nelini neliniară ară a diferi diferitel telor or funcţi funcţiii psihic psihicee cu import important antee difer diferenţ enţee o involu indivi individual dualee şi o condiţi condiţionar onaree poliva polivalen lentă tă#
inân$ inân$ $e pre$is pre$ispoz pozii iiii înnăsc înnăsc&t &te# e# gra$& gra$&ll
$e $ezvoltare anterioară a psihism&l&i# nivel&l per!ormanelor atinse# e3periena# nivel&l c<&ral "i gra$&l $e instr&ire.
2
I.
Aspe specte cte gen genera erale ale ale ps psi! i!l!gi l!gieei "#$% "#$%tr tr&n &nir iriii
Îmbătrânirea psihologică este rez<anta mo$i!icărilor in$&se $e vârstă în plan&l biostr&ct&rilor# biostr&ct&rilor# care constit&ie s&port&l material al vieii psihice "i în acela al $es!ă"&rării propri&*zise al !&nciilor psihice. +a baza acestor mo$i!icări sta& factori interni ,ere$i ,ere$itat tatea# ea# -&z&r -&z&ra a siste sistem& m&l& l&ii vieii vieii psihic psihice/ e/ "i factori externi# ai me$i&l&i ambiant ,ecologici# sociali# c<&rali/. Psihologia senescenei are trei aspecte generale0 -
Car Caracte acterrul di difere erenţi nţial # care
prive"te îmbătrânirea îmbătrânirea în general# evi$eniin$ $i!erene $i!erene
semni!icative $e la o persoană la alta "i pentr& aceea"i persoană $e la &n sistem la alt&l# $e la o !&ncie la alta însă"i analiza îmbătrânirii $i!eritelor !&ncii psihice înregistrează variaii# &nele !&ncii regresân$ mai repe$e# altele meninân$&*se mai m< timp. *
psihologice# n alt alt asp aspect ect impo import rtan antt îl cons consti tit& t&ie ie polideterminarea senescenţei psihologice
acest proces !iin$ rez<anta interaci&nilor s&biect&l&i c& me$i&l# nivel&l îmbătrânirii $epinzân$ mai p&in $e vârstă "i mai m< $e partic&larităile genetice# somatice# morale "i sociale ale persoanei vârstnice. *
Al trei treilea lea aspe aspect ct îl cons consti tit& t&ie ie caracterul relativ al deficienţelor . Spre $eosebire
$e cea patologică# senescena !iziologică se instalează !ără seisme prea evi$ente# $at !iin$ !apt&l că organism&l în general "i psihic&l în special# antrenează rezerve compensatorii "i echilibrări specifice deosebit de complexe.
În baza baza celo celorr s&bl s&blin inia iate te## psih psihol olog ogia ia sene senesc scen ene eii este este cara caract cter eriz izat atăă $e involuţie ţie inegal inegală ă şi nelini neliniară ară a diferi diferitel telor or funcţi funcţiii psihic psihicee cu import important antee difer diferenţ enţee o involu indivi individual dualee şi o condiţi condiţionar onaree poliva polivalen lentă tă#
inân$ inân$ $e pre$is pre$ispoz pozii iiii înnăsc înnăsc&t &te# e# gra$& gra$&ll
$e $ezvoltare anterioară a psihism&l&i# nivel&l per!ormanelor atinse# e3periena# nivel&l c<&ral "i gra$&l $e instr&ire.
2
II. II.
'#$% '#$%tr tr&n &nir ireea psi psi!l !l!g !gic ic%% n!r# n!r#al al%% II.(. '#$%tr&nirea c!gniti)%
Per!ormana cognitivă la această vârstă este rez<anta comple3ă a e3perienei ac&m ac&m&l &lat ate# e# a celo celorr învă învăa ate te "i &til &tiliz izat atee c& prep prepon on$e $ere ren nă# ă# "i a proc proces es&l &l&i &i $e ne&ro$ ne&ro$ege egener nerare are !iziol !iziologi ogică că cerebr cerebrală ală.. 4i la aceast aceastăă etapă etapă $e vârst vârstă# ă# cogni cogniia ia este este $eterminată $e interaci&nea comple3ă a !actorilor interni# genetici# "i a celor e3terni# e$&caionali "i socio*c<&rali. socio*c<&rali. Îmbătrânirea cognitivă ,5 Cognitive aging / / reprezintă trecerea timp&l&i as&pra proceselor cognitive. În ca$r&l activităţilor cognitive # aspectele analitice se aten&ează "i apar în schimb per!ormane cresc&te pentr& sinteze. Devine mai lentă gân$irea# atenia# vorbirea * este caracteristică lentoarea $e $es!ă"&rare a proceselor cognitive la vârsta înaintată. Acestei Acestei bra$ipsihii i se a$a&gă "i o rigi$itate crescân$ă ,vârstnic&l trece gre& $e la o i$ee la alta# $e la &n s&biect la alt&l# $e la &n algoritm $e gân$ire sa& comportament la alt&l/. 6l&i$itatea proceselor intelect&ale sca$e "i este compensată $e o cre"tere a stabilităii lor care $evine $in ce în ce mai cristalizată. Procesele cognitive comple3e s&nt in!l&enate $e e3periena c<&ral*intelect&ală# $ar "i $e capacităile !&ncionale constit&ite în timp# $e"i acestea s&nt relativ mai !ragile la $eteriorare. 7& cât nivel&l $e c<&ră este mai ri$icat "i c& cât s&biect&l antrenează !&nciile sale cognitive în operai&ni mai m<iple# c& atât alterarea acestor !&ncii se !ace mai lent. '3plicaiile s&nt comple3e "i $e m<e ori contra$ictorii# $ar la !el ca "i la $ezv $ezvol olta tare reaa cogn cognit itiv ivăă $e*a $e*a l&ng l&ng&l &l vie vieii ii## am ambi biii !act !actor orii inte intern rnii "i e3te e3tern rnii a& o inter$epen$enă "i rol&ri importante. Deteriorarea !&nciilor cognitive cognitive * !enomen speci!ic care apare o$ată c& înaintarea în vârstă vârstă * $&ce $&ce însă "i la cre"terea s&bstaniala s&bstaniala a morbi$ităii morbi$ităii generale non*cognitive# non*cognitive# a cre" cre"te teri riii gra$ gra$&l &l&i &i $e $epe $epen$ n$en enă ă## a pier pier$e $eri riii a&to a&tono nomi miei ei vârs vârstn tnic ic&l &l&i &i c& toat toatee implicaiile# incl&siv incl&siv cele care in $e cost&l social# social# la cre"terea risc&l&i $e apariie apariie a &n&i sin$rom $emenial "i n& în <im&l rân$ a mortalităii. S*a constatat că $eclin&l cognitiv la pacienii vârstnici ,c&prin"i ca vârstă între 89 "i :9 $e ani/ $&ce la o scă$ere marcată a ratei $e s&pravie&ire a acestora.
)
7& $eclin&l !izic "i !&ncional# o$ată c& înaintarea în vârstă# apar "i o serie $e mo$i!icări "i scă$eri ale proceselor "i abilităilor cognitive. ; serie $e abilităi# s&b$omenii ale proceselor cognitive# prezintă &n $eclin timp&ri& care poate !i sesizat chiar $in timp&l perioa$ei a$<e0
abilităile viz&o*spaiale
atenia
!olosirea "i viteza memoriei $e l&ngă $&rată
gân$irea "i raionament&l abstract.
A $i!erenia normal&l $e patologic este $e o importană vitală# $at !iin$ $i!eritele tip&ri $e memorie "i pattern*&l $i!erit $e îmbătrânire# asa*zisă normală $in p&nct $e ve$ere cognitiv ,5 normal cognitive aging /. 7& timp&l se pro$&ce $eclin&l treptat "i al altor !&ncii cognitive# $ar memoria s&!eră cea mai evi$entă $eteriorare. ; mare parte $in vârstnici se plâng $e t&lb&rări $e memorie. Îmbătrânirea cognitivă implică "i scă$erea per!ormanelor memoriei în mo$ $i!ereniat# re!erin$&*ne în mo$ special la $i!eritele tip&ri $e memorie. ;$ată c& înaintarea în vârstă sca$ memoria $e l&cr&# memoria viz&ală# cea proce$&rală "i inteligena !l&i$ă. Apar câteva !enomene caracteristice vârstei înaintate în ceea ce prive"te# mai semni!icativ este !apt&l că $egra$area memoriei este mai pregnantă pentr& componenta ei $e sc&rtă $&rată. În memoria $e l&ngă $&rată# mai rezistentă# se !ac asociaii con!&zive ,4chiop& .# %erza '.# 1<<9/. Scăzân$ viteza $e procesare percept&ală# timp&l $e reacie# este a!ectată negativ per!ormana vârstnicilor la testările ne&ropsihologice. 7& vârsta e3ec&tarea &nei strategii se !ace c& mai p&in e!ort# ceea ce permite tot&"i rămânerea &nei mai mari capacităi libere# necesară altor activităi mnemonice. În îmbătrânirea normala# cele mai m<e abilităi intelect&ale ,capacităi cognitive/ n& arată vreo schimbare sa& s&nt minim mo$i!icate până în =&r&l vârstei $e 89*:9 ani# capacitatea mentala scăzân$ în me$ie c& 1>? în =&r&l vârstei $e @> ani ,practic o -ins&!icienă mentală &"oară/.
II.*. Senescen+a a,ecti)it%+ii -i pers!nalit%+ii 7a "i în caz&l altor procese psihice# senescenţa afectivităţii este $i!erită $e la o persoană la alta. B&lb&rările a!ectivităii $eterminate $e invol&ia !iziologică sa& $e -scleroza vasc&lară cerebrală s&nt !recvente la vârsta înaintată. A& !ost $escrise &rmătoarele tip&ri $e mo$i!icări0 * depresia psihică ,hipertimia $&reroasă/ "i apatia ,hipotimia# scă$erea ton&s&l&i a!ectiv/ $eterminată $e o scă$ere a capacităii persoanelor vârstnice $e a reaciona la e3citani a!ectivi slabi# !iin$ vorba &neori n&mai $e o -aparentă blazare * hiperemotivitatea "i impresionabilitatea vârstnicilor ,e3plicată prin slăbirea control&l&i cortical/ * labilitatea emoţională# !acilitatea c& care reaciile negative a!ective apar la cel mai mic motiv a=&ngân$ în &nele caz&ri până la -incontinena emoională sa& -a!ectivă * inerţia afectivă ,ineria emoiilor se asociază c& labilitatea a!ectivă/ * scăderea posibilităţilor de adaptare afectivă - pierderea nuanţării emoţionale - prăbuşirea afectivităţii c& păstrarea
sensibilităii
* tulburarea echilibrului dintre excitaţie şi reacţie ,nervozitate e3agerată# iritabilitate cresc&tă# irascibilitate# reacii e3plozive !recvente s&rvenin$ c& &"&rină la incitaii insigni!iante/ * predominanţa emoţiilor negative as&pra celor pozitive ,mai m<ă lipsă $e plăcere $ecât plăcere# mai m<ă tristee $ecât optimism# mai m<ă încor$are $ecât rela3are# mai m<ă irascibilitate $ecât calm/ * modificarea sentimentelor pozitive ,spre e3empl&# -tocirea sentimentelor !amiliale c& cre"terea egocentrism&l&i * bătrânii# evitân$ orice emoie# s&portă &neori c& o !rapantă in$i!erenă chiar sit&aiile $e $oli&/. În s!era afectivităţii se observă# ca "i în aceea a motivaţilor # mo$i!icări ce apar $in $eca$a a "aptea. Aceste mo$i!icări constit&ie n&cle&l trans!ormărilor s&!erite o$ată c& vârsta la nivel&l personalităţii. În general trăsăt&rile $e bază ale personalităii $in perioa$a a$<ă se păstrează# $ar se ampli!ică &neori până la o caricat&rizare a lor.
9
Dacă această -rea"ezare a personalităii este reg&la generală# $ar n& tot$ea&na# peste ea se pot s&prap&ne "i $imensi&ni noi0 *
tendinţa la egocentrism care $omină $in ce
*
tendinţele conservatoare ,care îi !ac
*
tendinţele interpretative care
în ce mai m< comportament&l#
să accepte $i!icil "i chiar să respingă no&l/#
creează &n cliva= $in ce în ce mai pron&nat între
vârstnic "i ant&ra=&l să&# pe care*l prive"te ca !iin$ animat $e intenii ostile. Boate acestea antrenează o izolare psihologică a bătrân&l&i# o repliere a l&i pe el însă"i "i o atit&$ine mai $istantă# chiar agresivă !aă $e ant&ra=. Are loc o e3acerbare a emoionalităii# a nervozităii# a stărilor $e irascibilitate# a !enomenelor $e $ominare "i re!&lare. Pe acest plan îmbătrânirea a$&ce $&pă sine $imin&area mobilităii# reactivităii "i impresionabilităii# cont&rân$ &n temperament c& note mai colorat !legmatice. În general# emoiile $evin mai primitive# apărân$ "i t&lb&rări ale &nor !&ncii psihice0 slabă cooperare# an3ietate# capricii# $epen$ene $e moment. %ârstnic&l evită chelt&ielile $e energie# risipirile $e a!ectivitate# risc&rile $e orice !el "i e!ort&rile intelect&ale "i !izice. 'l ca&tă să bene!icieze cât mai m< $e perioa$a pe care o mai are $e trăit !iin$ într*o criză $e timp con"tientizată. Aspect&l partic&lar psihotra&matizant al stat&t&l&i $e vârstnic# este legat $e !apt&l că în această perioa$ă a vieii# !iecare e"ec apare ca $e!initiv# !iecare ren&nare ca irevocabilă# iar $imin&area sa& încetarea &nei !&ncii ,!&ncia se3&ală# $e e3empl&/ $&ce c& gân$&l la oprirea t&t&ror !&nciilor# a$ică la s!âr"it&l $estin&l&i in$ivi$&al. Ciologia morii este strâns legată $e biologia senescenei# senescena "i moartea s&nt !enomene inel&ctabile. Sentiment&l $e teamă în faţa morţii este iminent nat&rii &mane# însă acesta poate îmbrăca $i!erite aspecte# în !&ncie $e p&terea "i mat&ritatea personalităii "i $e o serie $e aspecte socio*c<&rale. Invol&ia psihologică treb&ie îneleasă ca &n proces $e scă$ere a energiei# intensităii# e!icienei# comple3ităii# !le3ibilităii "i a$aptabilităii proceselor psihice. Acest proces $e invol&ie psihologică este inevitabil# $eb&tân$ insi$ios $e la o vârstă cronologică $est&l $e timp&rie. Invol&ia psihologică n& este generată n&mai $e invol&ia organo*!iziologică cerebrală. În $eterminism&l ei intervin o serie $e !actori psihologici "i sociali# care a& acionat as&pra personalităii $e*a l&ng&l e3istenei in$ivi$&l&i# pentr& că -!iecare îmbătrâne"te a"a c&m a trăit ,-On vieillit comme on a veçu * A=&riag&era/.
8
III.
Psi!pat!l!gie ca/re n!s!l!gice ale )&rstei a treia III.(. 0e,icitele c!gniti)e -i /e#en+a
B&lb&rările cognitive pot căpăta la vârstnic !orme $i!erite# $e la normalitate în ca$r&l îmbătrânirii cognitive normale# t&lb&rări cognitive mo$erate ,5 Mild Cognitive mpairment sa& 7I/ la
sin$roamele $emeniale.
; parte $in persoanele în vârstă prezintă $e!icite $e memorie legate $e vârstă $ar n& s&nt consi$erate ca avân$ $emenă $eoarece intelect&l general este conservat "i activităile coti$iene n& s&nt a!ectate. 7I este $e !apt &n sta$i& interme$iar al $e!icit&l&i cognitiv# care $epă"e"te stat&s&l mental caracteristic senescenei normale# însă este ins&!icient $e sever pentr& a !i catalogat $rept $emenă. 7riteriile pentr& în$eplinirea $ignostic&l&i $e 7I ,Petersen R.7. "i colab.# 2>>1/ s&nt &rmătoarele0 * ac&ze s&biective re!eritoare la memorie# t&lb&rari $e memorie menionate $e către pacient "i $e pre!erat coroborate c& mărt&ria &n&i aparinător# !amilie sa& me$ic * a!ectarea obiectivabilă a memoriei sa& a!ectarea altor sectoare ale !&nciei cognitive * capacitatea cognitivă generală# globală normală ,cel mai important/ * activităi coti$iene normale în mare ,AD+ normal/ * absena $emenei ,con!orm criteriilor DS*I% pentr& $emenă/. Demena reprezintă o scă$ere# o $imin&are# o $egra$are# &n $eclin al capacităilor cognitive# raportate la nivel&l anterior# optim# al psihism&l&i &nei persoane "i care a!ectează nivel&l ran$ament&l&i intelect&al# a$aptativ# personalitatea în ansambl&. Declin&l !&nciilor cognitive asociat c& mo$i!icările importante în s!era comportamentală se re!lectă în mo$ evi$ent în e3ec&tarea activităilor coti$iene ale s&biect&l&i a!ectat. ;ricare ar !i $e!iniia $ată $emenei se s&bliniază că s&nt implicate pier$eri atât ale memoriei# cât "i intelect&l&i ,$e înelegere sa& $e c&noa"tere/ "i $e asemenea a& loc mo$i!icări emoionale "i $e comportament.
:
Demena n& înseamnă $oar o îmbătrânire accelerată# ea este o boală c& tot&l separată $e îmbătrânirea normală. Demena n& este nici o !ormă e3tremă a senect&ii0 @>? $intre persoanele peste :9 $e ani contin&ă să gân$ească normal "i să se b&c&re $e o viaă intelect&ală !irească. Prevalena $emenei în !&ncie $e vârstă cre"te e3ponenial# ea $&blân$&*se practic $in cinci in cinci ani. Coala Alzheimer# prin lezi&nile sale $i!&ze# reprezintă caz&l tipic $e $eteriorare progresivă "i globală a !&nciilor activităii nervoase s&perioare.
Din p&nct $e ve$ere ne&ropsihologic# p&tem observa &rmătoarele mo$i!icări# într*&n sin$rom $emenial0 * t&lb&rările $e memorie s&nt cele mai !recvente c& scă$erea abilităii $e învăare a noi in!ormaii# $i!ic<ate în reamintirea evenimentelor recente în general# primele $e!icite apar la nivel&l memoriei episo$ice# !iin$ &rmate $e t&lb&rări ale memoriei semantice "i Esa& !&nciilor prose3ice "i apoi $e a!ectarea treptată a t&t&ror $omeniilor cognitive * =&$ecata "i logica scăz&tă !aă $e nivel&l av&t anterior ,tot$ea&na se =&$ecă în !&ncie $e nivel&l av&t anterior al pacient&l&i * nivel $e re!erină/# n& poate rezolva probleme &z&ale# nepăsare !aă $e reg&lile sociale sa& conveniene * $ezorientarea temporo*spaială# în special cân$ î"i schimbă me$i&l !amiliar * t&lb&rări $e limba= ,n& î"i mai găsesc c&vintele # &ită chiar "i c&vinte simple/ * bra$ipsihie "i $i!ic<ate în a e3ec&ta "i imagina o serie $e sarcini ,$e la comple3 la simpl&/ * agnozie viz&ală# a!azie progresivă# sin$rom apra3ic * !recvente stări $epresive prezente în primele sta$iile . Această progresie a t&lb&rărilor ne&rocognitive este în concor$ană c& $atele histopatologice.
@
III.*. 0epresia geriatric% Depresia este o a!eci&ne !recventă în rân$&l persoanelor $e vârsta a treia# c& toate acestea $o&ă treimi $intre pacienii a!ectai n& se a$resează me$ic&l&i. Simptomatologia $epresiei la vârstnici $i!eră într*o măs&ră importantă !aă $e tablo&l clinic clasic al episo$&l&i $epresiv ma=or. Spre $eosebire $e pacienii tineri# care raportează instalarea "i persistena $ispoziiei $epresive# vârstnicii evită să semnaleze acest simptom. În schimb# pe prim plan s&nt an3ietatea "i simptomele somatice ,astenia# ce!aleea# ameelile# palpitaiile# $ispneea# $&rerile slab localizate# t&lb&rările gastrointestinale/. Aceste ac&ze somatice maschează !recvent mo$i!icarea $ispoziiei "i îngre&nează $iagnostic&l. ; altă caracteristică a tablo&l&i clinic este prezena i$eaiei interpretative# $e obicei îmbrăcân$ !orma &n&i tablo& paranoi$ $e mica amplit&$ine# centrat pe i$eaia $e pre=&$ici& "i implicân$ în special r&$ele sa& vecinii# a$ică pe cei mai apropiai. S&nt prezente $e asemenea pier$erea stimei $e sine sa& a sentiment&l&i $e &tilitate# a&toc&lpabilizarea# risc&l $e s&ici$ !iin$ cresc&t. +a vârstnici# $epresia este insoită !recvent $e a!ectarea !&nciilor cognitive. Ac&ze $e slăbire a memoriei s&nt !recvente. 'le rez<ă $in slaba concentrare# iar $acă pacient&l este înc&ra=at să !acă &n e!ort special i se poate arăta că reinerea "i repro$&cerea n& s&nt a!ectate. neori# tot&"i# aparenta $eteriorare a memoriei este atât $e severă încât aspect&l clinic seamănă c& cel al $emenei ,- pseudodemenţa! depresivă"# +a vârsta înaintată t&lb&rările $epresive s&nt &neori gre& $e $eosebit $e $emenă ,sin$rom cerebral organic cronic/# $eoarece &nii pacieni c& simptome $epresive se plâng $e serioase $i!ic<ăi mnezice# $istincia între cele $o&ă stări poate !i a$esea !ăc&tă prin testarea atentă a memoriei ,în t&lb&rările $epresive $i!ic<atea în evocare apare $eoarece slaba concentrare $&ce la o !i3are ina$ecvată/. Depresia vârstnic&l&i apare pe !on$&l a!ectării cognitive inerente proces&l&i $e îmbătrânire. ;$ată apăr&tă# $epresia însă"i $imin&ă nivel&l !&ncionării cognitive# iar $omeniile cognitive a!ectate pot !i similare c& cele $in $emena incipientă. Simptomatologia $epresivă severă "i prel&ngită tin$e să se asocieze c& &n risc cresc&t $e $eclin cognitiv în pop&laia vârstnică. <
Din p&nct $e ve$ere clinic este !oarte important să se $i!erenieze t&lb&rările cognitive asociate $epresiei $e cele $e tip $emenial. Diagnostic&l $epresiei la vârstnici treb&ie să se bazeze atât pe istoric&l clinic "i pe eval&area psihiatrică "i psihologică amăn&nită# cât "i pe investigaiile somatice e3tensive# investigaii ce pot $epista ca&ze organice ce a& precipitat sa& întrein&t episo$&l $epresiv. $epresia asociată cu o afecţiune medicală este importantă la vârstnici
avân$ în ve$ere polipatologia !recventă "i cronicizarea &nor boli. Depresia ce apare în conte3t&l &nei boli me$icale este $i!icil $e eval&at# simptomatologia $epresivă *
poate re!lecta stres&l psihologic ce insoe"te e!ort&l $e a !ace !aă bolii#
*
poate !i ca&zată $e proces&l patologic îns&"i sa& $e me$icaia &tilizată pentr& tratarea l&i#
*
poate $oar coe3ista în timp c& $iagnostic&l me$ical. Depresia apare !recvent la pacienii c& t&lb&rări ne&rologice# în special boli
cerebrovasc&lare# boala ParFinson# scleroza m<iplă "i lezi&ni cerebrale tra&matice. An&mite me$icamente "i an&mite boli somatice# prec&m "i o in!ecie virală# pot ca&za acelea"i simptome ca "i $epresia# $eci prim&l pas pentr& a &rma &n tratament a$ecvat rămâne e3aminarea !izică. Dacă este eliminată ca&za !izică pentr& $epresie# prin e3amen clinic "i teste $e laborator# at&nci treb&ie !ăc&tă o eval&are psihologică. %nxietatea poate
!i &n simptom $es întâlnit în sin$roame $epresive "i invers#
nevroza an3ioasă incl&$e a$esea simptome $epresive * cele $o&ă t&lb&rări pot !i# $e obicei# $eosebite prin severitatea relativă a !iecăr&i simptom "i prin or$inea $e apariie. În &nele t&lb&rări somatice an3ietatea este &neori prima ac&ză# $eoarece pacient&l se teme că &nele simptome pe care le are prevestesc o boală !atală# l&cr&l acesta se poate întâmpla mai ales at&nci cân$ pacient&l are &n motiv special să se teamă $e o boală gravă ,$e e3empl& pentr& că &n prieten sa& o r&$ă a sa a m&rit c& simptome i$entice/. $emenţa presenilă
sa& senilă se poate mani!esta &neori# iniial# prin ac&ze
an3ioase ,$e aceea# memoria treb&ie e3aminată într*&n mo$ a$ecvat la !iecare pacient ce se prezintă c& an3ietate/. De m<e ori prezena simptomelor an3ioase este legată $e gravitatea semnelor cognitive# mai p&in !recvente la încep&t&l bolii "i pînă la 89? $intre pacienii c& boala Alzheimer mo$erată sa& severă.
1>
IV.
Pr!$le#atica general% -i r!l1l e)al1%rii ger!nt!psi!l!gice IV.(. Principii generale /e e)al1are psi!l!gic% a pers!anei )&rstnice 'val&area gerontopsihologică ca termen are &n sens mai larg# mai a$aptat
problematicii pl&ri!actoriale a vârstnic&l&i# $ecât cel $e e3aminare sa& $iagnosticare psihologică. 'val&area implică câteva principii generale re!eritare la persoana în vârstă0 * n& treb&ie să $evină &n interogatori&# strec&rân$ an3ietate ,e3istă persoane care a& trăit e3periene tra&matizante în relaia c& sec&ritatea/ "i re$&cân$ e!icacitatea e3aminării * treb&ie să vorbim mai tare# îl privim în ochi# avem o atit&$ine $eschisă "i*l asig&răm $e $isponibilitatea noastră ,n& vorbim $e la $istană sa& -$e s&s/# îi repetăm rar "i clar# ne convingem că a îneles ,hipoac&zia este !recventă la vârstnici/ * n& se !ace o e3aminare strictă# p&tem $ialoga în timp ce*l e3aminăm ,o e3aminare strictă $ă senzaia $e minimalizare# $e ignorare# $e pre=&$ici&/# treb&ie să alocăm timp $e asc<are# tolerană pentr& ezitările# incoerenele# &neori chiar pentr& &nel acte iraionale -
observaţia
este permanentă privin$0 post&ra# mimica# atit&$inea# vorbirea#
comportament&l# iniiativa# vitalitatea# g&st&l $e viaă# a&tonomia - interviul
treb&ie a$aptat la capacităile persoanei vârstnice ,$e!icite senzoriale#
$e com&nicare/# $oar intervi&l $eschis este e!icace ,6erreG H.# +e Ho&s H.# 2>>>/ * aprecierea risc&l&i s&ici$ar este obligatorie ,$acă a& e3istat tentative $e s&ici$/# &n&l $intre !actorii ma=ori $e risc !iin$ chiar vârsta. În timp&l eval&ării treb&ie p&s accent pe antece$ente "i e3aminarea somatică# prec&m "i pe eval&area completă a problemelor sociale. Pe cât posibil# va !i "i &n intervi& separat c& r&$e apropiate# vecini# prieteni sa& oricine poate $a in!ormaii $espre pacient ,în special cân$ pacient&l prezintă $eteriorare cognitivă/. 'ste $e pre!erat ca eval&area pacient&l&i să se !acă înaintea $isc&iei c& aparinătorii pentr& o mai b&nă obiectivitate a acesteia ,s&nt programe $e cercetare clinică care imp&n această con$iie investigatorilor/.
11
otivele trimiterii treb&ie analizate c& atenie# $in moment ce m<e solicitări re!lectă mai $egrabă schimbări în atit&$inea !amiliei# vecinilor sa& &nor membri $in echipa terape&tică# $ecât o mo$i!icare în starea psihică a pacient&l&i. ;bstacolele obi"n&ite în testarea vârstnic&l&i s&nt0 * con!&zia pacient&l&i ,ca problemă a$aptativă la me$i&l spitalicesc sa&# în general# la schimbarea me$i&l&i !amiliar/# chiar "i oamenii normali# $e orice vârstă intră într*o stare con!&ză $acă s&nt lipsii# pentr& o oarecare perioa$ă# $e stim&lări ale sim&rilor * lipsa motivaiei sa& e3istena &nor han$icap&ri senzoriale * nevoia &nora $e a avea &n timp a$ecvat pentr& a se $eprin$e c& proce$&ra# c& cât o persoană e mai satis!ăc&tă "i mai p&in $er&tată $e me$i&l ambiant c& atât riscă mai p&in să se comporte bizar. În caz&l &nor event&ale stări $e an3ietate sa& $e enervare se e3plică pentr& ce este necesară e3aminarea "i special în aplicarea &nor tratamente coresp&nzătoare stării $e sănătate. 'ste !oarte important mo$&l în care s&biect&l cooperează c& eval&ator&l. S&biecii în vârstă s&nt a!ectai într*o mai mare măs&ră $e !actor&l timp# acor$area &n&i timp liber $e rezolvare a sarcinii !iin$ în măs&ră să îmb&nătăească per!ormanele acestora. %ârstnicii obin rez<ate comparativ mai b&ne at&nci cân$ î"i reglează sing&ri timp&l $e prezentare a elementelor $e învăat sa& cân$ acesta este mai l&ng $ecât cân$ acesta este sc&rt "i imp&s $e către e3aminator. Pop&laia geriatrică act&ală stigmatizează t&lb&rările mentale "i este $e îneles că o $isc&ie# la o primă întâlnire $espre tristee# $eznă$e=$e# simământ&l $e a !i nep&tincios# teama $e moarte# poate !i mai gre& $e abor$at. In!ormaiile colaterale o!erite $e !amilie# prieteni# îngri=itori# ali colegi $e alte specialităi care tratează în paralel bolnav&l s&nt preioase. 7hestionarea &nei persoane c& a!ectare cognitivă a !ost l&ată în consi$erare în constr&irea scalelor# într&cât eval&area psihopatologică la ast!el $e pacieni se bazează n& $oar pe intervi&l clinic ci "i pe observarea $irectă a pacient&l&i "i cons<area c& &n aparinător. 'val&area psihogerontologică reprezintă o vizi&ne no&ă# originală $e abor$are a problematicii persoanei în vârstă# permiân$ o $epistare precoce "i e!icientă# meto$ele întreb&inate în acest scop s&nt &tilizate în ma=oritatea serviciilor $e gerontologie $in '&ropa "i SA# $ove$in$&*"i pe $eplin vali$itatea.
12
IV.*. R!l1l e)al1%rii ger!nt!psi!l!gice Principalele $o&ă &tilităi ale eval&ării gerontopsihologice s&nt0 J
măs&rarea $eclin&l&i !&nciei cognitive# $i!icilă &neori pentr& că n& e3istă
s&!iciente in!ormaii $espre starea premorbi$ă a pacient&l&i# iar bazarea pe achiziiile e$&caionale "i pe alte realizări anterioare poate $&ce în eroare J
$iagnostic $i!erenial între o a!eci&ne organică "i &na !&ncională care poate !i
s&sin&t c& a=&tor&l &nor baterii $e teste care combină test $e învăare "i temă motorie. În mo$ obi"n&it# e3aminarea psihologică se realizează în câteve ore# pe parc&rs&l &nei sing&re "e$ine sa& a mai m<or "e$ine. Bestarea psihologică are &n rol limitat# $ar important la vârstnic "i poate !i limitată "i $e con$iiile $e boală. +a ora act&ală# s&nt m<e teste !olosite $e cercetători# me$ici# psihologi "i# în general# $e &n personal variat $in asistena me$icală primară "i $e specialitate# care testează $i!erite aspecte ale cogniiei. S&nt !olosite teste tip screening# $ar "i teste mai c&prinzătoare# $e $iagnostic "i $e eval&are globală comple3ă# &nele mai $i!icil $e !olosit "i care &neori necesită personal cali!icat în mân&irea acestora "i care testează mai m<e aspecte cognitive# $e m<e ori întrepătr&nse c& cele $e comportament "iEsa& $e a!ect. &calele standardizate de evaluare a comportament&l&i s&nt printre cele mai &tile
aplicaii ale principiilor psihometrice în practica clinică $e zi c& zi Pentr& pacienii c& $emenă o $escriere atentă a comportament&l&i lor poate contrib&i la eval&area $e!icit&l&i "i a în$emânărilor restante. Importana $iagnosticării $epresiei la persoanele c& $emenă este evi$entă# $in perspectiva rec&noa"terii corecte "i la timp a &nei t&lb&rări tratabile "i $eci a ameliorării prognostic&l&i. 'rofilul gerontopsihologic s&rprin$e
aspecte clare legate $e starea $e con"tienă#
motricitate# in&tă "i comportament e3presiv# com&nicare# cooperare# orientare temporo* spaială# atenie# percepie "i cenestezie# memorie# gân$ire "i i$eaie# stări a!ective# a&toapreciere# a$aptare socială# voină. Se bazează pe observaia "i intervi&l psihologic# e3amen&l !&nciilor psihice bazale# e3amen&l psihometric "i e3aminarea personalităii "i a!ectivităii ,prezena $epresiei/. Realizarea &n&i pro!il gerontopsihologic necesită $e cele mai m<e ori o e3aminare ne&ropsihologică complementară care se poate repeta în timp.
1)
V.
E)al1area ,1nc+iil!r c!gniti)e la )&rstnici V.(. E)al1area ele#entar% -i screening a ,1nc+iil!r c!gniti)e
Această etapă este !oarte importantă# $eoarece capacitatea &n&i in$ivi$ $e a !ace !aă solicitărilor vieii coti$iene este trib&tară integrităii !&nciilor sale intelect&ale. ; simplă eval&are a !&nciilor cognitive se poate realiza în ca$r&l cons<aiei iniiale. 'ste necesar ca în eval&are să se ină cont $e nivel&l intelect&al "i "colar al in$ivi$&l&i. În egală măs&ră treb&ie să apreciem o oboseală e3cesivă# posibilele critici ale s&biect&l&i !aă $e per!ormanele sale. '3aminarea stării mentale a pacient&l&i vârstnic se bazează pe probe care a& marele avanta= $e a !i rapi$e "i obiective# $ar care imp&n $e m<e ori completarea c& o serie $e teste care permit $epistatea event&alelor $e!icite mai p&in sensibile la acest nivel# permiân$ o monitorizare a$ecvată a evol&iei <erioare. (valuarea elementară a
K
!&nciilor cognitive incl&$e0
;rientarea temporo*spaială0 * an&l# anotimp&l# l&na# zi&a $in saptamâna# $ata# ora * loc&l &n$e are loc cons<aia# ora"&l# regi&nea# ara.
K
Importana "i tip&l $e t&lb&rare $e memorie0 * amintirea ime$iată a &nei serii $e ci!re * amintirea prin evocare a trei obiecte apoi rec&noa"terea lor printre altele * antrenament c& serii $e c&vinte en&nate $e e3aminator * amintirea ime$iată "i $&pă &n an&mit timp a &nei sc&rte istorioare pentr& a aprecia memoria logica * en&narea câtorva $ate biogra!ice pentr& a e3plora memoria retrogra$ă.
K
7oncentrarea L capacitatea $e a*"i !ocaliza "i menine atenia.
K
Prezena &nei t&lb&rări $e limba=0 * eval&area rapi$ă a limba=&l&i conversaional $in timp&l anamnezei
1
* n&mirea câtorva obiecte simple * limba=&l -a&tomat ,en&merarea zilelor săptămânii# a l&nilor an&l&i/ * veri!icarea nivel&l&i $e înelegere prin comenzi simple sa& sarcini mai comple3e ,-Proba celor trei b&căi $e hârtie Pierre arie/ * repetarea &nei propoziii * citirea "i scrierea &nei propoziii sc&rte * eval&area !l&enei verbale cerân$&*i pacient&l&i să en&ne ma3im&m $e c&vinte coresp&nzătoare &n&i criteri& $at într*&n timp limită. K
Prezena &nei mo$i!icări la nivel&l gân$irii abstracte0 * $e!inirea conceptelor * interpretarea proverbelor * eval&area similit&$inilor ,comparări# operarea c& asemănări "i $eosebiri/ * eval&area rezolvării $e probleme.
K
Prezena &nei mo$i!icări $e =&$ecată0 * critica &nei povestiri sa& !raze abs&r$e ,test ce solicita sesizarea $e incorectit&$ini antrenân$ $imensi&nea critică a gân$irii/.
K
%eri!icarea e3istenei &nei apra3ii0 * apra3ia $e constr&cie ,realizarea &nor $esene $e comple3itate crescân$ă $&pă o coman$ă verbală "i copierea $&pă mo$el/ * apra3ia re!le3ivă ,$i!ic<ăi în a imita gest&rile arbitrare ale e3aminator&l&i/ * apra3ie i$eomotrică ,gest&ri simbolice# gest&ri $e &tilizare a obiectelor/ * apra3ie i$eatorie ,manip&larea obiectelor reale/ * apra3ia îmbrăcării ,închi$erea nast&rilor la căma"ă/.
K
Prezena &nei agnozii0 * testarea rec&noa"terii câtorva obiecte sa& c&lori. St&$ierea mo$i!icărilor !iziologice în ca$r&l îmbătrânirii cognitive# a"a*zise
normale $ar "i patologice# se !ace c& a=&tor&l testelor psihometrice stan$ar$izate. De asemenea# interpretarea "i c&anti!icarea $omeniilor cogniiei se realizează c& testelor ne&ropsihologice sa& psihometrice.
19
Scale pentru evaluarea rapidă a funcţiilor cognitive
Scalele $e eval&are cognitivă &tilizate pot !i speci!ice sa& generale ,s&rprin$ &n aspect sa& mai m<e aspecte/# pot !i pentr& screening ,$epistare/ sa& pentr& $iagnostic "i în !&ncie $e c&i se a$resează s&nt scale pentr& pacieni# pentr& aparinători sa& pentr& personal&l $e îngri=ire. Ben$ina act&ală este $e a &tiliza -teste stan$ar$izate care se pot e3ec&ta rapi$. '3amen&l psihologic pentr& eval&area rapi$ă a !&nciilor cognitive &tilizează scale &"or aplicabile care necesită &n timp sc&rt "i permit o selecie primară a caz&rilor. '3istă n&meroase teste tip screening vali$ate în l&mea largă# rapi$e "i &"or $e a$ministrat care testează o serie $e aspecte ale $is!&nionalităii proceselor cognitive sa& ale proceselor operaionale simple. M
- Mini-Mental &tate (xamination ,S' * 6olstein .6.# 6olstein S.'.# cN&gh
P.R.# 1<:9/ este la moment&l act&al cel mai !olosit instr&ment cantitativ $e eval&are a stat&s&l&i cognitiv al pacienilor vârstnici. S' este bine a$aptat practicii coti$iene# $ată !iin$ &"&rina sa $e aplicare "i vali$itatea $emonstrată a rez<atelor obin&te# realizarea l&i practică necesitân$ apro3imativ 1> min&te. Scala conine )> $e itemi gr&pai în cinci categorii. S' este tip screening "i e3plorează orientarea temporo* spaială# înregistrarea $atelor "i memoria $e sc&rtă $&rată# atenia "i calc&l&l mental# limba=&l "i pra3ia viz&o*constr&ctivă. 7ele mai sensibile componente ale S' s&nt sarcinile $e atenie "i evocarea elementelor memorate. 'talonarea ine cont $e $o&ă variabile0 vârsta "i nivel&l $e st&$ii. n scor in!erior etalon&l&i ne in$ică $eteriorare intelect&ală con!orm &n&i sin$rom $emenial incipient "i necesită eval&are ne&ropsihologică apro!&n$ată. '3aminatorii c& e3perienă s&plimenteaza $e obicei S' c& an&mite teste $e memorie mai sensibile# sarcini constr&ctive c&m ar !i -Best&l ceas&l&i ,-)he Cloc* dra+ing )est L Cro$atG N.# oore 7..# 1<<:/ care are sensibilitate mai mare în $ecelarea a!eci&nilor organice cerebrale "i teste ale !&nciei e3ec&tive ,e30 !l&ena verbală# -,erbal luenc. )est / acestea măresc sensibilitatea testării stării mentale în $emena incipientă. 7ân$ antece$entele s&gerează $eteriorare cognitivă certă# $ar S' este normal# este nevoie $e testare psihometrică mai amăn&nită pentr& a rezolva această $iscrepană pentr& că e3istă $emene con!irmate c& &n scor normal S'.
18
V.*. Ne1r!psi!l!gia "#$%tr&nirii c!gniti)e pat!l!gice -i n!r#ale 7& toate că e3aminările sc&rte ale stării mentale ,e3. S'/ s*a& $ove$it a !i e!iciente în screening&l $e!icitelor cognitive în st&$iile bazate pe pop&laii mari# acestea n& pot s&bstit&i eval&area ne&ropsihologică comprehensivă. Prin testele ne&ropsihologice s&nt investigate în $etali& memoria# atenia# capacitatea $e calc&l# capacitatea $e e3primare verbală "i în scris# gân$irea "i raionament&l "i celelalte !&ncii cognitive ale pacient&l&i. Bestele ne&ropsihologice o!eră !i$elitate psihometrică "i vali$itate $e constr&ct# asig&rân$ proce$&ri $e mai mare ac&ratee pentr& $escrierea capacităii "i $e!icienei cognitive. Rez<atele testelor pot !i !olosite pentr& a $etecta prezena "i gra$&l $is!&nciei cognitive sa& pentr& a cont&ra an&mite pro!il&ri $e $eteriorare# a=&tân$ i$enti!icarea patologiilor $e baza. 7ele mai mai m<e instr&mente ne&ropsihologice real testează mai m<e aptit&$ini cognitive# $e aceea se imp&ne &tilizarea bateriilor $e eval&are cognitivă. În pl&s# calitativ observaiile comportamentale pot o!eri $ate importante# c&m ar !i testarea an3ietăii sa& !olosirea strategiilor compensatorii# care pot avea &n impact negativ as&pra vali$ităii test&l&i. Neuropsihologia îmbătrânirii cognitive normale
Bestarea ne&ropsihologică asig&ră mi=loace sistematice $e eval&are a per!ormanelor in$ivi$&ale cognitive coresp&nzătoare pentr& o pop&laie $e re!erină normală. Instr&mentele $e testare ne&ropsihologică s&nt speci!ic normate în !&ncie $e vârstă "i e$&caie într*o arie stan$ar$izată $e scor&ri. Dată !iin$ prevalena legată $e vârstă a celor mai m<e $is!&ncii cognitive# cei mai m<i pacieni recoman$ai pentr& eval&area ne&ropsihologică a !&nciei cognitive s&nt persoane vârstnice. Schimbările per!ormanei perceptive "i motorii# normal legate $e vârstă# in!l&enează atât selecia testelor cât "i interpretarea per!ormanei# $in moment ce ast!el $e schimbări pot avea impact as&pra rez<atelor la testele ne&ropsihologice in$epen$ent $e ale !&nciei cognitive.
1:
Proce$&rile stan$ar$ $e scorare pentr& eval&area ne&ropsihologică se !ac în general în !&ncie $e vârsta. În consecină# schimbările normale legate $e vârstă s&nt încorporate în eval&are. Datele normative până la vârsta $e <> $e ani s&nt $isponibile pentr& m<e $in testele ne&ropsihologice !olosite &z&al. +a m&li s&bieci vârstnici# acestea s&nt mo$i!icări măs&rabile care apar o$ată c& îmbătrânirea# incl&siv întârzierea perioa$ei $e răsp&ns ne&rom&sc&lar# $eclin&l intelect&al ,care este mai evi$ent la persoanele c& &n nivel $e inteligenă mai scăz&t $ecât la cei c& nivel mai înalt/# scă$erea capacităii $e învăare "i pier$erea memoriei# în special pentr& materiale comple3e# $eclin&l capacităii perceptive "i al percepiei viz&ale "i a&$itive. De!icitelele &"oare legate $e vârstă implică $i!ic<ăi la atenia vol&ntară# reinere viz&ală mai mare $acât cea verbală# reinerea n&melor# !le3ibilitate mentala "i viteza $e reacie. emoria episo$ică sca$e c& vârsta# $ar rec&noa"terea semantică# proce$&rală "i memoria $e l&cr& rămân relativ intacte. ai m<# $e!icitele cognitive &"oare legate $e vârstă ar p&tea !i contrabalansate $e îmb&nătăiri în vocab&lar# =&$ecată# perspicacitate "i înelepci&ne. Îns&mân$# îmbătrânirea cognitivă normală# chiar "i în a no&a $eca$ă# este compatibilă c& viaa in$epen$entă. Deci n& este corect să atrib&im ac&zele legate $e memorie sa& alte $e!icite cognitive $oar consecinelor îmbătrânirii normale. Bestele ne&ropsihologice ce arată cea mai mare sensibilitate legată $e vârstă s&nt# $&pă $atele cantitative $in St&$i&l $e Îmbătrânire a 7reier&l&i ;regan ,- )he Oregan /rain %ging &tud.#
2>>>/# OS c& s&btestele $e memorie logică "i $e repro$&cere
viz&ală# OAIS c& s&bstit&irea simbol&rilor# completarea imaginilor "i c&b&rile ohs. M
Scala $e memorie Oechsler ,-0echsler Memor. &cale# OS L Oechsler D.#
1<:// este stan$ar$izată pentr& &z clinic. OS este o meto$ă rapi$ă "i simplă $e investigare a memoriei. (ecesitatea acestei scale se leagă $e nevoia eval&ării !&nciilor restante ale memoriei. OS c&prin$e : $imensi&ni0 J
In!ormaii personale "i c&rente L capacitate $e $iscriminare !oarte slabă între
s&biecii normali "i patologici# s&btest intro$&s pentr& e3aminarea a!azicilor sa& senililor J
;rientare temporo*spaială L contrib&ie p&in la $iscriminarea între normal "i
patologic# a !ost intro$&s pentr& rai&ni similare s&btest&l&i anterior
1@
J
7ontrol mental L s&btest valoros pentr& lezi&ni cerebrale n& prea avansate#
însoite $e $e!icite ce n& pot !i p&se în evi$enă prin itemi mai simpli J
emorie logică L s&btest&l este concep&t pentr& a eval&a evocarea ime$iată a
material&l&i logic J
emorie $irectă "i inversă a ci!relor L seriile s&nt cele !olosite în OAIS c&
$i!erena că n&măr&l ma3im $e ci!re la @# respectiv : ci!re J
emorie viz&ală L s&btest $e repro$&cere viz&ală# $o&ă $in !ig&ri s&nt cele
!olosite în -ArmG Per!ormance Scale "i a treia este perechea $e $esene Cinet J
emorie asociativă L s&btest $e învăare prin asociere# $iscriminativ pentr&
$e!icit&l $e !i3are. Rez<atele se c&anti!ică# $&pă corecia ,constanta/ speci!ică gr&pei $e vârstă în care intră s&biect&l# prin coe!icient&l $e memorie ,Q/. 'ste cea mai &tilizată scală în eval&area memoriei la vârstnici $eoarece pot !i i$enti!icate $i!erite calităi ale memoriei# se poate obine &n nivel mnezic calitativ echivalent coe!icient&l&i $e memorie "i o măs&ră a $eteriorării mnezice event&ale. M
Scala Oechsler $e inteligenă pentr& a$&li * reviz&ită ,- 0echsler %dult
ntelligence &cale - 1evised #
OAIS*R L Oechsler D.# 1<@1/ eval&ează o paletă largă
$e abilităi cognitive# ceea ce a permis !olosirea sa pe o scară e3tinsă în practica clinică.. Psiholog&l clinician poate &tiliza proba pentr& a obine in$icii în oligo!renie# $emene# stări $e $eteriorare organică cerebrală $e nat&ră to3ică# tra&matică# prin &z&ră $e vârstă. O.A.I.S. !olosit în clinică $ă valoarea $ispersiei# in$icele $e $eteriorare# pro!il&l $istrib&iei psihice ,Ră"can& R.# 2>>)/. Proba este alcăt&ită $in 11 s&bteste str&ct&rate pe principi&l verbal*nonverbal. Dintre acestea mai p&in sensibile la $eteriorare ,testele care -se menin c& vârsta/ s&nt in!ormaiile# comprehensi&nea# vocab&lar&l# completarea $e imagini "i asamblarea $e obiecte# iar cele mai sensibile ,testele care -n& se menin c& vârsta/ la $eteriorare s&nt aritmetica# memoria ci!relor# similit&$inile# aran=area imaginii# co$&l "i c&b&rile ohs. În ve$erea interpretării pro!il&l&i# treb&ie să !ie &tilizate tot timp&l scor&rile corectate pentr& vârstă# pentr& OAIS*R vârstele s&nt 18*: $e ani.
1<
7oe!icient&l $e $eteriorare se calc&lează &tilizân$ valorile stan$ar$ pe vârste la patr& $intre s&btestele care -in $e vârstă "i patr& $intre s&btestele care -n& in $e vârstă. 7oe!icient&l este $irect interpretabil# $eteriorarea psihometrică este i$entică c& $eteriorarea patologică. 7oe!icient&l me$i& al s&biecilor normali este ># &n coe!icient pozitiv in$ică $eteriorare probabilă. Se consi$eră că &rmătoarele valori e3primă0 K
lipsa $eteriorării cognitive >*1>?
K
$eteriorare cognitivă posibilă 11*2>?
K
$eteriorare cognitivă peste 21?. tilizarea scalelor abreviate se imp&ne $e m<e ori în clinică "i mai ales
la vârstnic pentr& o estimare rapi$ă a !&ncionării intelect&ale sa& pentr& screening. M
S&btest&l 7&b&rile ,-ClocF Design/ $in bateria Oechsler# care solicită activităi
$e operativitate comple3ă a gân$irii# este sensibil la $iagnoza clinică "i $e mare &tilitate. Se cotează re&"ita# e3actitatea# timp&l# c& n&măr&l $e m&tări în manevrarea c&b&rilor. Psihologii s&nt $e acor$ că rez<atele acest&i test n& s&nt in!l&enate $e !actori c<&rali "i "colari. 'l măsoară capacitatea analitică "i sintetică a gân$irii concept&ale până la nivel&l cel mai înalt. ;perează c& gân$irea spaială ca tip $e inteligenă "i menine pe tot parc&rs&l o c&riozitate constr&ctiv*creativă. Acest s&btest este !olosit pentr& a măs&ra abilitatea $e a percepe "i analiza o str&ct&ră viz&ală c& toate componentele sale. Problema !&ncionalităiii intelect&ale a !ost st&$iată !ie prin interme$i&l bateriei Oechsler "i a s&btestelor ei# !ie prin atricele Progresive Raven ,- 1aven2s 'rogressive Matrices * Raven .7.1<98/.
M
atricele Progresive 7olorate Raven ,Raven .# 7o&rt .# Raven .7.# 1<@8/
constit&ie varianta care poate !i &tilizată la vârstnici ,89*@9 $e ani/. Cateria c&prin$e !actor&l -g în sat&raie "i !actor&l $e gr&p viz&al perceptiv operân$ c& $epistarea similit&$inilor# organizarea cresc&tă a câmp&l&i perceptiv# capacitatea $e a analiza "i organiza mental elemente componente $i!ereniale. tilizează operaii perceptiv*logice "i $e analiză abstractă privin$ !orma "i $etaliile.
2>
V.2. E)al1area /eteri!r%rii c!gniti)e
ai m<e inventarii "i scale clinice s&nt $isponibile pentr& a eval&a $eteriorarea cognitivă în sin$rom&l $emenial "i pentr& a*i monitoriza evol&ia. 7&anti!icarea este mai !acilă cân$ eval&area se !ace c& a=&tor&l chestionar&l&i# !&ncia intelect&ală !iin$ testată în principal prin interme$i&l limba=&l&i. M
-Scala $e eval&are cognitivă a bolii Alzheimer ,-)he %lzheimer2s $isease
%ssessment &cale - Cognitive subscale#
ADAS*7og L Rosen O.# ohs R.# Davis .+.#
1<@/ este o scală $e eval&are obiectivă# vali$ată $in p&nct $e ve$ere clinic# !ormată $in 11 itemi ai !&nciei cognitive L instr&ment $e eval&are !olosit în mo$ !recvent în trial&rile clinice pentr& &rmărirea $emenei. '3aminează aspecte selectate $in $omeniile cognitive# incl&zân$ memoria# limba=&l# orientarea "i pra3ia. Scor&l ADAS*cog este &n scor al eval&ării erorilor care poate varia $e la > ,!ără erori/ la ma3im :> ce reprezentă cel mai sever nivel $e a!ectare patologică. M
-Cambridge Cognitive (xamination ,7A7;H/ reprezintă partea $e
eval&are cognitivă a intervi&l&i str&ct&rat pentr& $iagnostic&l "i eval&area $emenei ,-)he Cambridge Mental $isorders of the (lderl. (xamination L . Roth "i colab.# 1<@8/. Proba este alcăt&ită $in 8> $e itemi# care eval&ează orientarea# limba=&l# memoria# pra3ia# atenia# gân$irea abstractă# percepia "i calc&l&l. 6i$elitate interrater este e3celentă "i c&t*o!! scor&l $e :
este $iscriminativ "i are <8? speci!icitate în relaie c& $iagnostic&l $e $emenă. Rez<atele obin&te $e!inesc gra$&l $e severitate al $eteriorării cognitive. Evaluarea deteriorării cognitive pe baza observaţiei
În ci&$a i$enti!icării &n&i n&măr $e poteniali marFeri biologici pentr& t&lb&rările $emeniale# $iagnostic&l se bazează încă pe observaia c& ac&ratee a comportament&l&i. Pentr& a aprecia severitatea bolii a& !ost create mai m<e scale $e eval&are a $e!icit&l&i care permit stabilirea sta$i&l&i mala$iei. M
-Clinical $ementia 1ating ,-Scala $e eval&are a $emenei# 7DR L
N&ghes 7.P.# Cerg +.# Danziger O.+.# 7oben +.A.# artin +.A.#1<@2/ $istinge cinci sta$ii $e severitate a bolii. In!ormaiile s&nt obin&te printr*&n intervi& semistr&ct&rat c& pacient&l "i aparinător&l. 21
S&nt eval&ate "ase arii0 memoria# orientarea temporospaială# =&$ecata "i rezolvarea $e probleme# comportament&l social# comportament&l la $omicili&# îngri=irea personală. 7DR este lipsit $e in!l&ene e$&caional*c<&rale sa& oc&paionale. J
7DR > ,S&biect sănătos/0 absena t&lb&rărilor $e memorie sa& &itări ocazionale
&"oare orientare corectă rezolvă problemele coti$iene $e viaă =&$ecată în acor$ c& !&ncionarea $in trec&t absena reperc&si&nilor as&pra vieii sociopro!esionale loc&ie"te la $omicili&# s&nt menin&te activităile $omestice "i $e petrecere a timp&l&i liber a&tonomie totală. J
7DR >#9 ,Demena incertă/0 câteva &itări ocazionale &"oare# relatarea parială a
evenimentelor# -&itare benignă orientare corectă# &neori $e $i!ic<ate &"oară în ceea ce prive"te relaiile temporale în$oială relativ la capacitatea $e rezolvare $e probleme# $e a găsi similit&$ini "i $i!erene reperc&si&ni ambig&e sa& &"oare as&pra vieii pro!esionale trăie"te la $omicili&# activităile &"or $imin&ate a&tonomie totală. J
7DR 1 ,Demena &"oară/0 t&lb&rare $e memorie mo$erată# marcantă pentr& !apte
recente# reperc&si&ni as&pra vieii coti$iene &"oară $ezorientare în timp# orientare corectă în spai&# &neori $ezorientare geogra!ică $i!ic<ate mo$erată $e a rezolva probleme comple3e# =&$ecata socială prote=ată $i!ic<ate mo$erată pentr& realizarea an&mitor activităi sociopro!esionale# poate părea normal în ca$r&l &n&i e3amen rapi$ $i!ic<ate &"oară# &neori c& aban$on al activităilor mai comple3e necesită &n a=&tor minim pentr& îngri=irile personale# mai ales la iniiere. J
7DR 2 ,Demena mo$erată/0 t&lb&rare severă $e memorie# este repro$&s $oar
material&l s&praînvăat# material&l recent este rapi$ &itat $ezorientare !recventă în timp# a$esea în spai& $i!ic<ate severă în a rezolva probleme# în a găsi similit&$ini "i $i!erene# =&$ecata socială alterată absena activităii $in a!ara casei# tot&"i n& este necesară instit&ionalizarea meninerea celor mai simple activităi# interes limitat "i p&in s&sin&t necesită a=&tor pentr& îmbrăcare# toaletă "i organizarea b&n&rilor personale. J
7DR ) ,Demena severă/0 t&lb&rare severă $e memorie# s&nt păstrate $oar câteva
!ragmente orientare limitată# &neori n& reacioneaza $ecât la n&mele l&i incapacitatea $e a rezolva probleme absena activităii in$epen$ente# meninerea la $omicili& este imposibilă nici o activitate în a!ara camerei sale necesită a=&tor important pentr& îngri=iri personale.
22
M
-3lobal $eterioration &cale ,-Scala globală $e $eteriorare * Reisberg C.#
6erris S.N.# De +eon ..# 7rooF B.# 1<@@/ L scala eval&ează per!ormanele cognitive# abilităile necesare $es!ă"&rării activităilor coti$iene# mo$i!icările $e personalitate "i $ispoziie. În !&ncie $e caracteristicile acestora la moment&l e3aminării# pacienii c& CA s&nt înca$rai într*&n&l $in cele "apte sta$ii $e evol&ie a bolii. '3istă corelaii între HDS# 7DR "i S'# în acest sens s*a& iniiat st&$ii c& rez<ate &neori contestate clinic. J
Sta$i&l 1 ,nici o slăbire intelect&ală/ coresp&n$e sta$i&l&i clinic $e normalitate
c& absena obiectivă ,e3amen&l n& evi$eniază $e!icit mnezic/ sa& s&biectivă a $imin&ării abilităilor !&ncionale# acestea !iin$ intacte !aă $e per!ormanele $in <imii ani. J
Sta$i&l 2 ,a!ectare intelect&ală !oarte &"oară/ marchează $eb&t&l alterării mnezice0
ac&zele cele mai !recvente s&nt reprezentate $e t&lb&rările mnezice# s&biect&l prezintă o nelini"te =&sti!icată pentr& că &ită &n$e a p&s obiectele !amiliare "i n&mele vechilor c&no"tine. '3aminarea n& găse"te semne obiective. Reperc&si&nea socială este n&lă. Acest sta$i& este bine corelat c& -&itarea benignă a senescenei. J
Sta$i&l ) ,a!ectare intelect&ală &"oară/ coresp&n$e &n&i $eb&t al $eteriorării0
pacient&l s*a pier$&t într*&n me$i& non!amiliar ran$ament&l în activitate este $imin&at are $i!ic<ăi în a gasi &n c&vânt sa& &n n&me propri& are $i!ic<ăi în a reine n&mele &nei persoane care îi este prezentată pentr& prima $ată a citit &n te3t $intr*o carte "i n& a rein&t $ecât p&ine l&cr&ri a p&t&t să piar$ă sa& să rătăcească &n obiect $e valoare $i!ic<ăile $e concentrare s&nt evi$ente în timp&l eval&ării clinice. Dimin&area !&ncională este obiectivă "i s&!icient $e severă. Per!ormanele sociale s&nt alterate mai c& seama în sit&aii $i!icile. Pacient&l raionalizează $i!ic<ăile sale. J
Sta$i&l ,a!ectare intelect&ală mo$erată/ in$ică o $eteriorare care poate !i
$ove$ită. De!icit&l intelect&al este evi$ent în timp&l &n&i e3amen rig&ros0 pacient&l este mai p&in la c&rent c& act&alitatea n&*"i mai aminte"te $ecât an&mite evenimente $in viaa sa concentrarea este alterată în timp&l testelor $e scă$ere în serie pacient&l are $i!ic<ăi în a călători sing&r# în a*"i a$ministra b&get&l pacient&l este incapabil să e3ec&te l&cr&ri comple3e începe sa*"i restrângă activităile "i evită sit&aiile $e competiie. (egarea a!eci&nii $evine norma. J
Sta$i&l 9 ,a!ectare intelect&ală $est&l $e gravă/0 s&biect&l n& poate să trăiască !ără
a=&tor este incapabil să*"i amintească aspecte importante $in viaa sa c&m ar !i a$resa#
2)
n&măr&l $e tele!on# n&mele nepoilor este !recventă $ezorientarea temporo*spaială &n s&biect c& st&$ii s&perioare are $i!ic<ăi mari în a n&măra $e la > înapoi $in în sa& $e la 2> înapoi $in 2 în 2. Pacienii î"i pot aminti încă n&mele propri&# al partener&l&i $e viaă sa& al copiilor n& a& nevoie $e a=&tor pentr& toaletă sa& alimentaie# $ar pot avea $i!ic<ăi în a*"i găsi hainele. J
Sta$i&l 8 ,a!ectare intelect&ală gravă/ coresp&n$e &nei $emene certe0 s&biect&l
poate să &ite n&mele so&l&iEsoiei $e care este $epen$ent pentr& a s&pravie&i n& are con"tiina me$i&l&i încon=&rător are $i!ic<ăi în a n&măra invers# $e la 1> la ># a$esea "i $irect# $e la > la 1> este $epen$ent $e alii pentr& activităile $e zi c& zi poate $eveni incontinent are nevoie $e a=&tor pentr& a se $eplasa. Bot&"i poate să parc&rgă &n trase& !amilial# î"i c&noa"te n&mele "i poate să*i $istingă
pe
apropiai $e persoanele străine. Poate să prezinte mo$i!icări în str&ct&ra $e personalitate sa& episoa$e psihiatrice0 hal&cinaii# stereotipii psihomotorii# an3ietate c& agitaie "i agresivitate# apragmatism c& ab&lie. J
Sta$i&l : ,a!ectare intelect&ală !oarte gravă/ coresp&n$e &nei $emene severe
c& pier$erea capacităii $e com&nicare# $e $eplasare "i $e control s!incterian. S&biect&l este total $epen$ent# int&it la pat# incontinent "i n& emite $ecât monosilabic. Sta$iile 1"i 2 coresp&n$ s&biecilor normali# !ără risc special $e evol&ie spre $emenă. S&biecii $in sta$iile ) "i a& &n viitor nesig&r# însă &n n&măr important $e s&bieci $in sta$i&l vor evol&a spre $emenă. Acest gr&p coresp&n$e sta$i&l&i $e $eteriorare cognitivă &"oară ,7I/. Sta$iile $e la 9 la : coresp&n$ &n&i proces patologic mai m< sa& mai p&in avansat. Scala globală $e $eteriorare este mai bine vali$ată "i mai sensibilă la schimbare comparativ c& S' "i este lipsită $e in!l&ene e$&caionale# c<&rale sa& oc&paionale. 7aracteristicile sale principale s&nt că $&rează mai p&in $e 9 min&te ,o$ată ce s&nt colectate in!ormaiile generale/ "i eval&ează severitatea $eteriorării în !&ncie $e $omeniile cognitive# !&ncionale "i comportamentale. $eteriorarea cognitiv-intelectuală se reflectă şi la nivelul abilităţilor necesare desfăşurării vieţii cotidiene.
Acest $e!icit al !&ncionalităii sociale a in$ivi$&l&i se
eval&ează c& a=&tor&l &nor probe speci!ice.
2
VI.
E)al1area /epresiei pers!anei )&rstnice VI.(. I#p!rtan+a e)al1%rii psi!/iagn!stice a /epresiei la )&rstnic
Depistarea $epresiei este $e &n interes primor$ial în geriatrie# $eoarece $e m<e ori ea provoacă o pier$ere a a&tonomiei care poate merge până la globalizare. ; eval&are psiho$iagnostică treb&ie să incl&$ă o istorie completă a simptomelor0 * cân$ a& încep&t# cât a& $&rat# cât $e severe a& !ost# $acă pacient&l le*a mai av&t# ce tratament a &rmat $acă a& mai !ost prezente * $acă pacient&l cons&mă alcool sa& $rog&ri# a av&t sa& are gân$&ri $e s&ici$ * $acă a& e3istat caz&ri în !amilie# a& !ost tratate sa& n&. Di!ic<ăile $e eval&are a $epresiei la vârstnici incl&$0 ten$ina $e a nega sentimentele $e $epresie# pre$ominana ac&zelor somato!orme "i coe3istena# într*o mare măs&ră# a t&lb&rărilor cognitive. 7ân$ o persoană este $epresivă îi este a!ectată abilitatea $e a !&nciona atât psihic cât "i !izic. Această stare poate să persiste pe parc&rs&l mai m<or săptămâni# l&ni "i chiar ani. 7ele mai !recvente semne ale instalării $epresiei s&nt0 sentiment&l $e -vi$# s&părare "i an3ietate oboseala# lipsa $e energie lipsa interes&l&i pentr& activităile coti$iene# incl&siv pentr& se3 insomniile problemele $e alimentaie# cre"tere sa& scă$ere în gre&tate plâns&l !acil $&reri insistente în $i!erite pări ale corp&l&i $i!ic<ate în l&area $eciziilor# lipsa concentrării previzi&ni s&mbre c& privire la viitor# sentimente $e vinovăie# nea=&torare# in&tilitate iritabilitate gân$&ri la moarte sa& la sin&ci$ere. Simptomele "i semnele $epresiei la pacient&l $e vârsta a treia# comparativ c& pacient&l a$<# s&nt0 *
mani!estările $e stare $eprimată pot !i absente# $ar e3istă în schimb pier$erea b&c&riei sa& a plăcerii la vârstnic !aă $e a$<# la care simptom&l principal este $ispoziia $epresivă
*
preoc&pările somatice !recvente# mai ales $&rerea "i !atigabilitatea la vârstnic# pe cân$ la a$< preoc&pările somatice s&nt mai p&in !recvente
*
$i!ic<ăile mnezice s&biective sa& pse&$o$emena s&nt a$esea prezente la vârstnic "i rar semnalate la a$<
*
insomnia este !oarte !recventă la vârstnic# iar la a$< insomnia este mai rară
29
*
agitaia mai !recventă "i mai severă la vârstnic# pe cân$ la a$< agitaia este mai p&in intensă
*
i$eile s&ici$are mai p&in !recvent e3primate# $ar c& !inalizarea s&ici$&l&i mai !recventă la vârstnic# iar la a$< i$eile s&ici$are mai !recvent e3primate# $ar c& !inalizarea s&ici$&l&i mai rară ,Pra$a H.*I.# 2>>1/. Depresiile tar$ive s&nt cele mai !recvente a!eci&ni psihice întâlnite la vârstnici.
Apar în nevroze# boli cerebrale# $egenerative# vasc&lare# en$ocrine# metabolice# $ar "i în psihoze maniaco*$epresive sa& în !ormele reactive ,tra&me psihice# stress*&ri# nea$aptare/. An&mite me$icamente "i an&mite stări# prec&m o in!ecie virală# pot ca&za acelea"i simptome ca "i $epresia. În !ormele grave apar $elir&ri# i$ei $e persec&ie# con!&zii "i hal&cinaii# $ezor$inea a!ectivă. 7linic# pre$omină i$eile $epresive# ipohon$rice "i $e negaie# sentimente $e c&lpabilitate# in&tilitate# a&toac&zare. D&pă eliminarea ca&zei !izice pentr& $epresie o eval&are psihologică $evine !ort&ită. ; notă aparte pentr& $epresia geriatrică este $epistarea n& $oar a trăirilor negative ,$ispoziia $epresivă/# $ar "i lipsa $e trăiri pozitive ,anhe$onia sa& lipsa $e plăcere/. Pier$erea interes&l&i pentr& activităi care înainte era& plăc&te este &n arg&ment p&ternic care ple$ează pentr& $iagnostic&l $e $epresie la pop&laia vârstnică# poate mai m< $ecât prezena $ispoziiei $epresive. Simptomele $epresive o$ată $epistate treb&ie cântărite ca severitate# persistenă "i impact as&pra !&ncionării in$ivi$&l&i. D&pă !iecare !ază $epresivă interval&l liber se sc&rtează. +a apariia lor contrib&ie# ca în toate bolile psihice# "i !actorii psiho*sociali. Screening*&l pentr& $epistarea caz&rilor $e $epresie la vârstnici poate !i !acilitat $e &tilizarea scalelor stan$ar$izate# $ar în practică m< mai &tilizate s&nt întrebările în ca$r&l conversaiei c& pacient&l re!eritoare la $ispoziie# motivaie# activităi# energie# somn# po!tă $e mâncare etc. Scalele care eval&ează $ispoziia $epresivă !ac acest l&cr& la &n nivel simptomatic# pornin$ $e la premisa că e3istă o relaie liniară între scor&l obin&t "i severitatea bolii. Importana act&ală a scalelor $e eval&are este re!lectată $e n&meroase st&$ii $e interes pentr& gra$&l $e incapacitare al pacienilor vârstnici c& $epresie# eval&ân$ ast!el probleme legate $e a&to*îngri=ire# $e meninere a !&nciei în str&ct&ra !amilială "i socială# !&ncionarea cognitivă globală.
28
VI.*. Principalele scale /e e)al1are a /epresiei pers!anei "n )&rst% Principalele scale $e eval&are a $epresiei la vârstnici# p&nân$&*se accent pe &tilitatea clinică pot !i împărite în scale care pot !i completate $e către s&biect ,a&toeval&are/# $e către &n eval&ator c& e3perienă $i!erită în !&ncie $e cerinele instr&ment&l&i respectiv ,heteroeval&are/ sa& $e către aparinător. De reg&lă s&nt pre!erate scalele $e heteroeval&are# inân$ cont $e problemele vârstnic&l&i legate $e citit ,$i!ic<ăile viz&ale/ sa& $e înelegere a întrebărilor. Scale de autoevaluare a depresiei
M
Scala $e $epresie geriatrică ,-3eriatric $epression &cale# HDS * esavage .A.#
CrinF B.+.# Rose B.+. "i colab.# 1<@)/ este &n inventar $e a&toeval&are c& răsp&ns&ri simple $aEn&# care poate !i aplicat $e o persoană !ără pregătire specială# ceea ce o !ace să !ie &"or $e &tilizat. HDS este meto$a cea mai &tilă pentr& eval&area $epresiei persoanei vârstnice. 'a a !ost concep&tă pentr& a evita $i!ic<ăile ivite în &rma &tilizării testelor pentr& a$&li# acestea $in &rmă inân$ cont $e simptomele somatice "i vegetative care la persoana vârstnică s&nt $e m<e ori consecina patologiei asociate ,esavage .A. "i colab.# 1<@) C&rFe O.. "i colab.# 1<<2/. HDS. se prezintă ca o listă $e )> $e întrebări la care se va răsp&n$e $ihotomic DaE(&# !iecare răsp&ns simptomatic se notează c& &n p&nct# &n scor între 19 "i 22 coresp&n$e &nei $epresii clinice# iar $e la 2) s&spectăm o $epresie severă. '3istă "i o !ormă sc&rtă ,HDS*19/ c& 19 itemi ,ShieFh .+.# esavage .A.# 1<@8/ la care &n scor mai mare $e 8 p&ncte in$ică o posibilă $epresie. Acest test n& are $ecât valoare screening în cele mai m<e caz&ri# permiân$&*ne $e a $etecta caz&rile care ar !i p&t&t trece alt!el neobservate. De m<e ori este necesară o investigare psihologică $etaliată. M
Inventar&l $e $epresie CecF ,- /ec* $epression nventor.# CDI * CecF A.B.
"i colab.# 1<81/ a !ost aplicat "i la persoanele vârstnice. Hallagher D.# CracFenri$ge .# Steinmetz "i Bhompson +. ,1<@)/ aplică CDI la această categorie "i găse"te o congr&enă b&nă c& - 1esearch $iagnostic Criteria ,RD7 * Spitzer R. "i colab.# 1<:@/. Inventar&l $e $epresie CecF are 21 itemi. CDI n& a !ost concep&t pentr& vârstnici# !iin$ însă mai $es &tilizat în eval&area $epresiei la cei care îngri=esc pacieni c& $emenă. 2:
Scale de heteroevaluare a depresiei
M
Scala Namilton $e eval&are a $epresiei ,- 4amilton $epression 1ating &cale#
NDRS L Namilton .# 1<8># 1<8:/ este &na $intre primele scale $e eval&are pentr& $epresie "i este încă &na $intre scalele cele mai larg &tilizate ,%ra"ti R.# 'isemann .# 1<<8/ ca stan$ar$ $e re!erină neavân$ rival în psihiatria generală. An&mite $e!iniii ale itemilor săi a& !ost a$aptate "i a& !ost p&blicate n&meroase st&$ii re!eritoare la vali$itatea constr&ciei scalei Namilton. 6orma iniială este c& 1: itemi# la care s*a& mai a$ă&gat încă itemi. Într*o trecere în revistă a t&t&ror st&$iilor întreprinse ce a& !olosit analiza !actorială . Namilton ,1<@:/ conchi$e că scala conine &n !actor $e severitate. 'ste $eseori &tilizată în st&$iile e!ect&ate la persoanele vârstnice# în special ca re!erină pentr& alte instr&mente. (&mero"i a&tori consi$eră că o parte $intre întrebări n& s&nt a$ecvate pentr& persoanele vârstnice. Aceste $isc&ii se re!eră în special la întrebările
legate
$e
simptomele
somatice# $epresia
p&tân$ să !ie ast!el
s&pra$iagnosticată. NDRS se aplică $e către &n eval&ator c& e3perienă# asemeni &n&i intervi& semistr&ct&rat# iar scop&l este eval&area severităii $epresiei. De"i n& a !ost concep&ă speci!ic pentr& persoanele vârstnice "i în ci&$a criticilor care i se a$&c# aplicarea sa la această categorie $e vârstă este e3trem $e răspân$itT. Scala Namilton $e hetero*eval&are a $epresiei ,NDS/# varianta c& 21 itemi este cea mai !olosită în clinică. 'ste o scală $e evi$eniere "i măs&ră a intensităii $epresiei. Scala este cantitativă# constr&ită pentr& eval&area tablo&l&i clinic act&al ,eval&area se !ace n&mai re!eritor la <imele trei zile/ "i n& constit&ie &n instr&ment $e $iagnostic. 7ân$ este aplicată în mo$ repetat# săptămânal# pentr& obiectivitatea eval&ării treb&ie evitată comparaia c& rez<atele eval&ării anterioare sa& re!eritoare la schimbări s&rvenite $&pă <ima eval&are. Scala Namilton se bazează atât pe intervi&l $irect# cât "i pe observaie. Dacă in!ormaiile n& pot !i !&rnizate $e pacient# treb&ie chestionat personal&l sa& ant&ra=&l. 'val&area $epin$e parial "i $e abilitatea# c&no"tinele "i perspicacitatea eval&ator&l&i. M
Scala $e $epresie ontgomerG*Asberg ,- Montgomer.-%sberg $epression
1ating &cale# ADRS L ontgomerG S.A.# Asberg (.# 1<:
ale $epresiei "i a !ost concep&tă pentr& a !i sensibilă la $etectarea ameliorării pacienii $epresivi. +a originea sa se a!lă &n instr&ment $e eval&are mai ampl&
2@
trăsăt&ri la
Scala 7omprehensivă $e 'val&are Psihopatologică ,- Comprehensive 's.chopathological 1ating &cale * Asberg (. "i colab.# 1<:@/ c& 89 $e itemi. ADRS se
aplică $e către &n
eval&ator e3perimentat "i este cea mai &tilizată scală în st&$iile privin$ tratament&l $epresiei atât la pacienii tineri cât "i la vârstnici. 6iecare item este cotat $e la > la 8 pe o scală $e gravitate crescân$ă# iar scă$erea scor&l&i total în &rma tratament&l&i e &n in$ice $e îmb&nătăire. Scop&l acestei scale este# $e !apt# $e a avea o eval&are rapi$ă "i precisă a severităii $epresiei# prec&m "i mo$i!icările apăr&te $&pă tratament în ceea ce prive"te severitatea $epresiei. Bimp&l $e aplicare este $e 2>*8> min&te# în !&ncie $e con$iia pacient&l&i "i capacitatea sa $e a răsp&n$e la întrebări. M
Scala $e Diagnostic a elancoliei ,-)he $iagnosis Melancholia &cale#
DS L Cech P. "i colab.# 1<@@/ constă $in 1> itemi $intre care primii 9 măsoară $epresia en$ogenă# iar &rmătorii 9 itemi măsoară $epresia reactivă. a=oritatea itemilor DS acoperă o perioa$ă $e eval&are care este întreg&l episo$ c&rent $e $epresie. Evaluarea depresiei vârstnicului în situaţii speciale
'val&area $epresiei la persoanele c& $e!icit cognitiv este o problemă clinică importantă. +a s&biecii c& t&lb&rări cognitive o mai mare ac&ratee în $epistarea simptomelor $epresive poate !i obin&tă prin in!ormaii in$irecte. '3istă în prezent mai m<e instr&mente $e eval&are a psihopatologiei pacienilor bazate pe rapoarte colaterale. M
Scala 7ornell pentr& $epresie în $emenă ,-Cornell &cale for $epression in
$ementia# 7SDD
* Ale3opo&los H.S.# Abrams R.7.# o&ng R.7.# Shamoian 7.A.# 1<@@/
este cel mai important instr&ment în eval&area simptomatologiei $epresive la pacienii c& boală Alzheimer. 7SDD este consi$erată scala stan$ar$ pentr& eval&area în acest $omeni&. Se aplică $e către &n eval&ator c& e3perienă clinică# pentr& aplicare !iin$ necesare 2> $e min&te c& aparinător&l "i 1> min&te c& pacient&l. Di!erena !aă $e alte scale $e c&anti!icare a $epresiei constă în special în meto$a $e a$ministrare ,pacient "i aparinător/ "i n& în analiza &nei !enomenologii $i!erite a $epresiei în conte3t&l $emenei.
2<
VII.
Pr!$le#e etice speci,ice "n rela+ia c1 )&rstnicii a,la+i "n /i,ic1ltate
Se c&noa"te !apt&l că v&lnerabilitatea vârstnicilor este $eterminată $e0 * $imin&area potenial&l&i $e apărare socială prin părăsirea circ&it&l&i activ social * $in p&nct $e ve$ere economic prin scă$erea venit&rilor * biologic# prin receptivitate cresc&tă la îmbolnăviri# han$icap&ri# $epen$enă * $in p&nct $e ve$ere psihologic# prin mo$i!icări psihologice "i psihopatologice $e invol&ie * pier$erea $e rol&ri îl marginalizează atât în ca$r&l !amiliei# cât "i în ca$r&l societăii. 'val&area geriatrică se bazează pe &tilizarea &nor $iverse scale pentr& stabilirea a&tonomiei "i a $epen$enei c& $iversele ei gra$e# $epen$ena obligân$ persoana în ca&ză să rec&rgă la o altă persoană pentr& a*"i p&tea realiza activităile necesare vieii zilnice. S&nt respectate principiile intimităii# con!i$enialităii "i &tilizării in!ormaiei în mo$ responsabil în activitatea pro!esională# inân$ cont $e v&lnerabilitatea speci!ică vârstei# $e aspectele sociale speci!ice vârstei a treia# $e nevoia acestora $e a com&nica. A$evăr&l este că &n cod etic nu poate garanta un comportament etic. ai m<# &n co$ $e etică n& poate sol&iona toate problemele "i $isp&tele etice# sa& să c&prin$ă toată $iversitatea "i comple3itatea implicate în proces&l l&ării &nei $ecizii responsabile în ca$r&l &nei societăi morale# %iaa ne*a învăat că 5bătr5neţea este preţul pe care trebuie să-l plătim pantru a a6unge la înţelepciune# iar 5a-i umili pe v5rstnici înseamnă a ne umili propria proiecţie în viitor! # 'ste important să învăăm arta $e a
)>
îmbătrâni !r&mosU
