Prcot Prof. Dr. Ene Brauigte
LITURGICA SPECIALA pentru facultiEile de teologie
il o,
Coperta:
Larisa Barbu
Preot Prof. Dr. Ene BraniEte
LITURGICA SPECIALA Gheorghe BraniEte @ Oferta SRL pentru prezenta ediqie - 2005 @
pentm faculta,tile de teologie
Edilia a V-a Lames Ovd.inpi - Magd.zin ilotswnt Str. Armeneasci 13, sector 2,
Bucurqti, cod,021042; tel.fax: 021I 21L.L6.62; e-mail:
[email protected]
Retiplritd cu binecuvAntarea tnalt Prea Sfinlinrlui LAURENTIU, Mitropolitul Ardealului
Director: R"Izvan Bucuroiu Redactor-qef: Rizvan Codrescu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei
BRANI$TE, ENE
Linrrgica_specialtr: pentru facultigile de teotogie / pr. Prof. dr. Ene BraniEte. - B LcureEti : Oferta, 2005
ISBN: 973- 87506-2-8
Un produs $$31 -EDIT"GI,.A.
Bucuregti - 2008
Prefati tn ticc a dtt-sc de teo
vieqii culimPunAnvocaqre
$1
teologie qi
fiiirualitate litwrgicri, de pastorald qi de artd. creftind a completat qi fundamentat aceste {ltcipline ale Teologiei. S-au intAlnit, intotdeauna, in lucrlrile gi in studiile Pirintelui Brnniqte, seriozitatea qi acrivia cercetitorului, dublate de dragostea qi sensibilitatea tf[itorului, toate redate de miiestria condeierului. Mai presus de toate: ,ld.rfutele profesor ne-o intdyat ce este Sfd.nta Litwrghie", s-a noi purn cuvAntirile la inmormAntarea le cubwiwd.yat ce este sfinyenia 5i cwrru se iversitar a lisat Braniqte Pirintele scop, divin, cultul studiazi care Litwrgica volume: in doui de Liturgici, eurs Xenerald., prezinti instituicare qi speciald, Liturgicn liturgic, gi spaqiul timpul liturgici, rcana r$ncluiala qi iemnificagia'mistico-simbolicl a firturor sluibelor cultului ortodox,
ite in trei mari capitole: C,ele qapte Laude, Sfinta Liturghie qi Tainele gi Ierur;cricegti. Pragmatismul, si tematizarea qi sintetizarea materialului, prin plange gt i sinoptice, adaugi o notl valoricl acestei cd4i. Ncccsitatea gi utilitaiea practici a acestor manuale, la 9ar9 se adaugi gi valoarea lor foryiel, au determinat aparigia acestora in mai multe ediqii. Litwrgicagenerald apare tt edigie, din multiple pricini, abia in 1985, la un an dupi moartea autorului, a cloua .diqi., ,rrnizwiiri Si cunptetatd." de citre doamna profesoarl Ecaterina , in 1993, Lirurgica special.d apare in prirna ediqie in 1980, spre bucuria qi irca autorului, in ediqia a doua in 985, prin stiruinta qi grija doamnei iierirrn Branigte, qi in edilia a treia, la Editura Nernira, in 2002-. ,Edltarn Lwruea-Cred.iny"i din Bucuregti implineqte acurn o ceringi a tineretului snrll n tururor celor dornici de a pitrunde misterul slujbelor liturgice sivArqite in_ca-
Distribuqie:
Supergraph Prest Com SRL Str. Ion Minulescu 36 031216, Sector 3, Bucuregti
Tel. 02LI 320.6 I. 19; 02U 319.10.83 Fax: O2L1319.I0.84
Mateiaq Media SRL B-dul Regina Maria 50, Sector 4, Bucuregti T cl. 02t I 335.42.23 ; 07 23 I L92.909; 0788/63 Distribugie directl: Sorin Savin
TeL07881456,090
hitcricii noastre, ceea ce duce implicit la o participare reali gi congtientl in cadrul ttltri liturgic, sfAnt qi sfinqitor. Ediqia a patra, Pe care o bi.necwvd,ntfun Si' a reco' IW iubitiritor de cile 5ftnte, respectd. intru totul ediqiile precedente.
5.
Dr. LawrenYiu STREZA Mitrtp olitwl Ard.e alulwi
t 86
Sibiu, 30 noiernbrie 2005 Sf.
Apostol And.rei, cel
ocrotito
Prescurtiri folosite Patr. ftrstinian al Bisericii Ortodoxe Romfurc,Apostolnt Socinl - Pilde $ infurnnuri pelrtnt cler, 12 vol., Bucureqti, 1948 g.u. . - Revista,,Biserica Ortodoxl RomAni' (a Sflnnrlui Sinod al Biscricii Ortodoxe Romine), Bucureqti, I874 q.u. - Butctinwl Coruitii.,iii Monti,tmcntclor Istorzca, Bucureqti, 1908-1945'
-
Ap
66 q.u. nes, ed. a
chitienne
at de F. Cabrol, H.
,
f'If,j),,,
:?:?'
id. par. S. Pirot, Paris, l9l2
g.u. ecclisia.sti.quff ed. de et'd.e GiiXrnphit d)Hisnire bictinnnaire q.u. Vogt ct U. RouziBs, Paris, l9I2
Supldment
-
f,irtionnaire fu Siu,itu;titi,
sous la direction de S.J., Paris, 1932 q.u.
-'Dictitnnaire
il
III-a, Paris,
5.'e,2;
A. Baudrillarg A'
*iittqae
M. Viller,
et Misti.que, Doctrirue et Histoire,_pllblid S.1., assistd par. F. Cavallera et J. De Guibert,
fUrlotnX;z Catholiqut, red. de
A. Vacant, E' Mangenot, E'
n, Oxford, 1896' (Marea Enciclopedie greaci), 24 to-
o muri, Atcna, L926-1934.
, rclig. qi moiatl
- opqo*.rortl rai hftftr 'Eyrurl.orrcp6eto,^publicatr de profesorii
factrltiqilor de Teologie din Grecia, 12 volume, Atena, I96LL968'
,MP Llnrrsia
Rev. ,"Echos d'OrienC', Paris, C,onstantinopol, Bucruegfr',1897-1942 (39 vol')'
Pnro't' PRotr. DR. ENti BRANt,s,t,fi
LThK
-
Lexilrun.ft,ir Tlteologie wnd larcbe. zweite Auflage des lhrchtichen Hand.len F-achgelehrtcr.r und mit Dr. i(. Hoffrnam als Schriftlei
in verbindung mit
hcrausgcgeben
von Dr.
M.
Buchberger,
I930-1938.
MA
-
MB
Ml)
l0
vol., Freiburg im
Breisga
Introducere in Liturgica speciali
Rev. ,,N4itropolia Ardealului", Sibiu, 1956 q.u. Rev. ,,N4itropolia Banatului", Timigoara, l95l g.u.
- ,L"
Maison-Dieu". Reme franqaise du Centre National
de
Litr-rrgique, Paris, 1945 q.u.
MELV MIVIS
MO OC OCP
Ort. OT PG
-
Monwwettta Ewcbaristica
POC
RAC
ROAS
notrs
-
.
I.P. Migne, Pawologiae
- I. P. Migne, vol.).
PO
Wtwttissirua, Collegit,
prolegomenis insrru.dt l. Quasten, Borurae, L93S-1937 (volum unicj. Rev. ,lVlitropolia -tvrulu(-)vcl qi lil Sucevei,', Jlrcevel- , Iagi, - r\Lv. ,+vlLrupuua Moldovei Iaql, 1949 Iaqi, Iy4y Q.u. - Rev. ,,N4itropolia Olteniei", Craiova, 1949 q.u. - Rev. ,,Oriens Christianus",Leipzig, 1901 q.u. Rev. ,,Orientalia Christiana Periodica,,, Roma (Inst. pcrntifical Oricntale), 1935 q.u. - Rev. ,,Ortodoxia", a Patriarhiei Romine, Bucuregti, l94g q.u. - Opuvwla et textui historianc Ecchtiae ejwsqwe uitarw atqwe dnctt ina.rn illwstrantia; series liturgica, edita curantibus R. stapper et A. Riicker, Miinster, 1933 q.u.
vol).
PL
et Liturgica
cuysus cl?,npletus, Series graeca)
paris, lgd7_Ig66 (16I
Patrolagiae cwr"sus concpler'zr, Series latina, paris, 1841,-1}64
(22i
- Panolagta orfuntalis, E!!td9 (d'abord) par R. Graffin et F. Nau, paris, 1903 q.u. Rev. ,,Proche-Orient Chritien", ]drusalem, I95l s.u.
-
- ll.
IJenzrnger, Rttws ()rientahwn, Coptorr,trn, Syron*n et Annencrwru i?, adn i-
tomuri, Graz-Austria, 1961. chrltien, Paris,1896-1946. - Sources chrdtiennes. colec$e de texte patristice, ed. de H. de Lubac s.I. et I. Danielou S.I. (t), Paris, 1942, E.u. nistra.dis satraru.entis... 2
ROC SC
SCNAC
- Rnwe
de l'Ot"ient
Sint. Aten. S1'A
ST
studii Teghgice, Revista Institutelor teologice din Biserica Bucuregti, 1949 g.u. (Serie noui).
-
Penrse iNTAt
ortodoxi Rominr,
CRprror.ur.
I
Liturgica speciali ca disciplini de invigimant teologic
l. Obiectul sau materia de studiu a
Liturgicii speciale
A doua parte a cursului de Liturgici se intinrleazi, in general, Litwrgica speciald.. Ea ocupi cu studiul special, sistematic gi amlnunqit al unitiqilor culnrlui divin public ortodox, pe care le numim de obicei sluibe relirqinnse sausewicii bisericeSti. Acestea vor fi prezentate dintr-un intreit punct de vedere: tipiconal, istoric si exegeItc. Vom descrie, adici,, mai lntii, rd.nd.u,ia.la sa.u inflgigarea lor, aga crun o glsim in Zpic sau in alte cirqi fle slujbl (Litutghier, Molitfelnic, Ceaslov, Catwasier $.a.) ii curn se oficiazd in biserici. In al doilea rAnd, ne vom ocupa de istori.a.lor, adici de modul cum lu luat naQtere gi au evoluat de-a lung"l vremii, cu diferitele forme sau infiqigiri pe care le-au avut in trecut gi cu modificirile (adiugirile, dezvolti.rile, prescurtirile etc.) rurvenite treptat in rAnduiala lor, pAni la forma pe care o au astizi; informaqiile de lceasti natur5., privind adici istoria sfintelor slujbe, vor fi date insi c6t mai pe scurg in mlsura in care ele vor fi absolut necesare pentru llmurirea acelor rituri gi ceremonii din rinralul actual al serviciilor divine, care nu pot fi in.telese exac flri. cunoagterea trecutului, a originii qi a evoluqiei lor. In al treilea rAnd, vom expune interpretarea, tilcuirea sau explicarea rinralului sfintelor slujbe, aritAnd roshrl sau scopul pentru care tu fost introduse in uzul liturgic al Bisericii diferitele rugiciuni, imne, rituri qi ceremonii de cult, nevoile cirora ele corespund ln evoluqia pietilii sau a vieqii religioase crcqtine, precum qi sensurile diferite (istorico-simbolice, doctrinar%rniTrl.i.fillr??; 3c
.regtini ortodoxl, cu
i 2. Inroarele Liturgicii speciale
Izvoarele pe care le vom folosi in aceasti parte a cursului nostru vor fi mai intAi el4ile de cult, indispe criptivi a rinduielii sfintelor slujbe. Vom lua, desigur, ca ediqiile cele mai noi ale cdrqilor de llujbi folosite azi in Bi vom apela gi la cirqile folosite in celclalte Biserici ortodoxe (greaci, rusi etc.), numai anrnci cAnd va fi nevoie, spre a tclnnala unele practici, rituri sau rinduieli deosebite de cele din Biserica noastri.. Vom lnclica, de asemenea, in mS.sura in care va fi necesar, gi diferitele variante de practici,, mai importante, din diferitele regiuni (eparhii) ale Bisericii Ortodoxe Romdne, spre a elcsprinde concluziile care se impun in vederea uniformizlrii cultului. Pentru expunerea istorici a sfintelor slujbe (originea, dezvoltarea qi evolulia rAntluiclii lor) vom face apel la toate informaqiile pe care ni Ie oferi, in acest sens, diferi-
ll
I'Rt(lt l)t{otr. l)H. Iitti llnnNr,s't'ti
l,t't'r.Jl((;t( )A sl,ti( )tAt.A
tclc d
3. Metoda folositi Metoda pe care o vom folosi la redactarea acestei pirti din cursul nostru va fi imbinare a metodei descriptive cu cea istoricd qi exegetic'i, potrivit celor trei aspe< sau puncte de vedere din care vom prezenta materia tratatd. Firi indoiald, in e rea tipiconali a serviciilor divine va predomina rnetocla desuiptivri (expozitivi); in e* pnnerea privitoare la istoria sfintelor slujbe vom face uz de rnetoda interyretdrii istornice iar cAnd va fi vorba de tAlcuirea sau explicarea lor, vom folosi rnetod.a exegeticti. in general, cele trei aspecte sub care vom trat; serviciile divine (tipiconal, istoric gxegetic) vor fi expuse separar, pe rand. Spre deosebire de alqi liturgiqti (ca de ex . Mitrofanovici qi colaboratorii), care prezinti concomitent, in una qi icieaqi lecgie, at rnnduiala, cAt qi istoria gi explicarea fiecirui serviciu divin in parte, noi preferi.m sr descriem mai intAi rAnduiala acnrali a fiecirui serviciu divin (indeobgte cunoscuti) pentm ca dupi aceea si revenim, in capitole separate, cu informaliile de ordin istori qi exegetic care sunt necesare pentru inqelegerea justl gi deplind a ritualului acfi-ral a Bisericii Ortodoxe. Vor fi mai rare cazurile cind informatiile de aceast;. naturi se da concomitent cu descrierea tipiconali, intr-unul qi acelagi capitol, fie in text, la rile respectivem fie in note subsidiare; aEa vom proceda, de exemplu, la unele sluj mai puqin importante, din capitolul ultim al cursului (taine gi ierurgii). Cu toate c5. ne vom strldui si dlm expunerii noastre un caracrer cAt mai stiintific orice afirmagie fiind intemeiati pe consultarea qi folosirea, cinstiti gi obiectivi, a i relor celor mai demne de incredere - totugi, ne vom feri de excesul de erudiqie ca ingreuiazi de obicei lectura gi utilizarea de ci.tre nespecialigti a unor astfel de trata universitare; de aceea vom reduce la minimum posibil aparatr.rl critic qi trimiterile bliografice, care vor fi date in cursul expunerii numai in misura in care vor fi abs< llcccsare pentru indicarea surselor de informaqie gi pentru spriiinirea ori verifica ttltor afirntaqii, pireri sau atirudini discutate sau controversabile . in schimb. la sfirgi crtpirolclor principale vom indica bibliografia principali a chestiunii respcctive, qiortiirrcl irrclct>scbi lucririlc mai noi ;i mai imporranre. t2
4. ImpirEirea materiei Inrprirqirea cursulni nostrll de Liturgicri speciald va fi cea indeobgte urmati in mai l()rlte tratatelc similare. Dupi. aceasti. scurti introducere despre cuprinsul (obiecnrl sau tnrrteria) Litur,,tVicii speciale qi despre izvoarele, metoda gi impirqirea ei, prima parre a cttrsului va fi consacrati serviciilor divine din grupa numiti Lawdrle bisericesti (cele pnpte Lawde), care alc'ituiesc seryiciul divirr public al Bisericii pentrLr fiecare zi liturgici (Vccernia, IJtrenia, Ceasurile etc.). Partea a doua se va oclrpa cu studiul separat al Sfintei Liturgbii, slujbi cireia i se lcordi, in cadrul cursului nostru, o extindere propor(ionali cu importanqa ei in cadrul culnrlui divin. Partea a treia va prezenta serviciul celor Sapte sfinte taine ale Bisericii noasrre, care col.tstituie o gmpi aparte in cadrul culnrlui, atXt prin structLrra (rAr-rduiala) lor, cAt qi pl'in scopul qi destinaqia lor in viaqa reli.qioasi. Partea a patra gi ultima va cuprinde srudiul celor mai importante servicii reli,qioase din grupa cunoscuti. sub denumirea de ierwrllii, adici acele slufbe din Molitfelnic, care Au ca scop binecuvAntarea qi sfinqirea credinciogilor, in anumite imprejuriri ql montcnte din viaga lor religioasi, precum qi a lucrurilor de care omul are nevoie in viata rn religioasi,
in general.
5. Folosul gi importanta studiului Liturgicii speciale Despre aceasta s-a vorbit indeajuns, credem, la incepunrl primului volum din curtrrl de faqi (Litu,gica generald) .In plus faqi de ceea ce s-a spus acolo, subliniem numai eil, din punct de vedere practic (profesional), aceastd. parte a snrdiului Linrrgicii este Qi mai importanti gi mai
utili
decAt prima, deoarece ea are
o legituri mai direct'i cu
lirnc-tia sacramentali (sfinqitoare) a preogiei, familiarizAndu-i pe studenqii teologi qi pe tlujitorii bisericilor noastre cu rAnduiala gi ritualul sau modul sivArqirii corecte a serviciilor divine. Cici la aceasta qintegte, in primul rAnd, acea parte din cursul nostru care ttc ocup5. cu expunerea tipiconali a serviciilor divine. CAt privegte cunoqtin,tele cu caracter istoric gi exegetic, care se adaugi la cele
tipiconale, acestea nu trebuie considerate ca adaosuri ale unei erudiqii superflue din Pttnct de vedere practic, ci ca nigte completiri necesare ale culturii liturgice a oricirui clcric gi teolog, menite si-i lir.qeascl orizonnrl qi si-i dea o intelegere mai inalti qi mai qtiinqifici a ritualului sacru al cirui interpret este; cdci, cu cit slujitorii cultului nosrru vor cunoaQte mai bine r1nduiala, istoria gi explicarea serviciilor divine pe care ei le t,lvArqesc, cu atet se vor stridui si le oficieze cu mai multi pitrundere, pietate gi crcdinqi, cu demnitate qi cu respectul integral al rAnduielilor tipiconale, consfinqite de lliserici, de tradigie gi de practica unaniml a slujitorilor. Un indoit clgtig indirect va l'czulta din acest spor al instruirii noastre liturgice: pe de o parte, uniformizarea motlului de sivArgire a serviciilor divine de c5.tre toqi sfingiqii slujitori, conform indicaqiilor tlirte de Sfintul Sinod al Bisericii noastre, iar pe de alta, sporirea frecvenqei qi a participirii active a credinciogilor noqtri la sfintele slujbe oficiate in biserici - doui obiective, tlcopotrivd de importante qi deopotrivi de vrednice de urmirit in activitatea noastri ;rrtstorali. Srudiul aprofundat al Litwrgicii speciale ne va ajuta sd le atingem pe amnnrlorri, aga clrm ne indeanul gi conducerea Sfintei noastre Biserici.
t3
CAPIToLUL
II
Slujbele bisericeEti Ei impi.r,tirea lor I.
Ce sunt slujbele bisericegti
lnc{ din partea intAi a Liturgicii (cap. despre Cwltwl public Si cel pa.rticular), am cI, anrnci cAnd este vorba de rugiciunea particulari, personali sau individuali, etrc fiecare credincios o inaltl lui Dumnezeu, aceasta se poate face oricAnd gi oriadici in forme neingridite de nici o reguli sau rAnduiall. Pentru o astfel de iune nu existi, deci, nici termene sau.soroace anumite qi nici formulare sau rAn-
oficiale, fixate sau itabili e dinainte. tn culnrl particulai, putem si ne rugim lui si-L cinstim qi sI-L liudim in orice vreme, necontenit, precum zice psal: ,,Binecuvinta-voi pe Domnul in toati vremea, pumrea lauda Lui in gura mea" XXXII, I). Tot aQa ne indeamni MXntuitorul insuqi: ,,Privegheaqi, deci, ruginln toati vremea..." (Lc. XXI, 36; comp. Mt. XXIV, 42 qi Mc. Xfltr, 33; XfV, iar Sfhnnrl Apostol Pavel repeti aceasti recomandaqie: ,,Rugaqi-vi neincetat" (I V,17) qi: ,,N4ulgumigi pururea pentm toate, in numele Domnului nostru Iisus
!" (Efes. V,20). altfel stau insl lucruile cAnd este vorba de rugiciunea obqteasci a Biseritonrl 0u rdicl rugiciunea flcuti in comun, de citre togi credinciogii, sau pentru nevoile spiqi materiale ale obqtii credincioqilor, prin mijlocirea sfinqiqilor sluiitori, Pentru a :a crea Ei pistra atmosfera de liniqte, de ordine si de randuiali, necesarl bunei a rugiciunii colective, ea se face dupi un ,,tipic", adici dupi randuieli distabilite, in forme gi cu cuvinte fixate, Qtiute qi reglementate precis de citre l€ricl (consfinflte de practica qi tradiqia bisericeasci). Ea se sivirqe_$tg, de asemenea, din cursul timpului,^pe.care to(i slujitorii qicredinulErmene sau momente .alumJte unei Biserici sunt obligaqi si le respecte, atunci cAnd vor si ia parte la culnrl pufiindci ele sunt aceleaqi pentry toqi. rAnduieli sau formulare de rugiciune, potrivit cirora se oficiazi cultul puI nl Bisericii, adici prin care obqtea credincioqilor, aduce lui Dumnezeu prinosul ei Ginstire, de laudl, de mulgumire gi de sllvire qi prin care ea cere qi obqine de la El gi ajutonrl SIu, se numesc slwjbe bisericesti, sluibe sfinte, oficii (sewici) religioase Ficcare din ele are un scop anumit, care determini qi forma, structura sau rAnduficclrei sluibe in parte.
2. Alcituirea (componenfa) slujbelor bisericeqti l)in puncrul de vedere al structurii lor externe (ca formd verbali), formularele verhle sau rextele slujbelor bisericeqti se prezintd ca nigte opere literare (uniti.ti euholo-
) cu o individualitate distincti, perfecti, avAnd un cuprins (o parte principali), in sc cxpriml scopul dc cipctenie al slujbei rcspective gi care este incadrat la inceput l5
PRrirl' Irnot;, Dn,
liui
llnnNr5,rri
LLt'Ll Itcl<;A st,t:clAt.A
clc o fbrrntrli dc itrrr
!lylAt;"*i
lrrr individualii, spccifici, a fiecirci slujbc divinc, gi de aici provin dcosebirile de rril dintrc difbritclc scrvicii religioase.
3. tmpnrEirea slujbelor bisericegti
in
de cipetenie al fiecirui serviciu..ligior, adici icleile, siintiminreler;i {i:o-|'rile) rile sau nevoilc irnecliatc rrle l3isericii; b) cd.r'rtdri sa.u hrune lituri4ice, sub diversele forme gi nruniri (tropare, srihiri, dace, canoane, catavasii etc.) care exprirli mai ales functia latreutici a cirlt.,lui,' cirrstirea gi lar-rda Iui Dumnczeu; c) I,.ectwri din crrqile sfinre (citiri de pericopc biblice), sub
lui didactici sau inr.iqitoreasca;
d).Act9 htwrgice, adici sesruri sau migcdri rin:ale (irgenturc[reri, facerea cmcii, vohoade sau procesiuni; binecuvintS.ri etc.), care 'alci.nriesc partca ceremor
(rinralistici) r culrulLri; e) La acestea se adaugi uneori rudrtut isiyea a,ed.inpei. sub forma simbolului credingi, sau a diferitelor formule sacramentale qi imne, in care se exprimi, i11 tbr poetice qi inqelesul tuturor, diferite adeviruri de credinqi gi care contribuie la -pe struirea religioasi a credinciogilor. In randuiali sfintelor slujbe, toate aceste fonne de exprimare a i6eilor $i a se mentelor religioase ale ,,Bisericii rugitoare" se inlinnriesc intr-o ordine d.;; ..r;; nainte stabilita pentru fiecare serviciu divin; proportia n carc sunt dozare (combinr gi ordinea in care ele se succed variazii ae ta iluiba h slufbi. Rrtfel, in uneie ,i.iiu., cul predominant din punct de vedere cantitativ il ocupi rugiciunei, in difcritelc er' riante (de.cerere, de p9.r+il!1, de laudi qi de nrulqumire etc.'), .*.,r r. int{mpl.{, de in Ri.nduiala inophtdsirii (din Litwrllhier qi din censh-p), in'iar" rugiciur.rea de predominr in prima parte^ (inainte de imprrtisire), iai'cea de mLiigumire in a pane (dup1.impirtigire); in alte sen,icii divinc'preclomini lccnrrile tiuice (ca la cernia din SAmbrta Pagtilor, uniti cu Linrrghia Sfinnrlui vasile), in altclc,il;"h cAntirile (ca in sen'iciul Prohodtilui de Ia Dcnia Jii, Vir.,"."" patimi -litur.gice aceasta a elementclor g-a.m.d- Proporgia componente ale rincluiclilor de slpilri determinari. de legea (principiul) echilikrului ittaynic, a"rp,= li,= i inte qi care cere ca, inauntrul oricirmi serviciu r.ti[;or, fiecarc din ^-;;i;;;;t cele rrci firnctii scopuri frrndamentale.ale culnrlui (latreutic, harisniatic qi diclactic) si fre sarislltst chip. just, proporqional-cu scopul principal sau particularl el ficcrrei ,r.,ii*, ;., i;;ii; sentimentele sau nevoile. religioase ale credir-rcioqilor, care sc cer expririrrte i1 si sau impreinrirrcil respectivi etc. . .I)c^asemenea, din puucntl de vedcre al ordinii sau succesiunii accstorformc, un, sluibe incep cu citirile gi continui cu rug{ciunea gi cdntarile (ca de ex. slujba Vei.rn ,
,;;;T,;;;;;
cilrtirile
(ca de ex. rAnduiali botezuliri qi cea a cununiei) g.a.nr.d. Tocnrai dil acea variitqic a proporqici in care sunt dozate qi a ordinii in care se succecl acesre clcllc colrlpollcllte ale rAnduiclii sltribclor biscriceqti (nrglciunea, clntarca, lccturir religi6 r;i ircqittrtca lirtrrgic{ satt ritunlul) trr cupriniul 'shilirclor bi.scriccEti, rezult,I
ftrlio
l6
jbcle bisericeEti se pot imparti in mai multe categorii sau grupe, atAt dupi lor, c6't qi dupi scopul sau destinatia, locul gi timpul in care
n'a sau extensiunea
l, dupd exterusiw,rea (ruirinoea saw lwngitmea) lor, gisim trei feluri de servicii didcosebite intre ele chiar prin numirile pe care le poarti in cirqile de slujbi. ) Ocle mai reduse ca mirime sunt alcituite din simple ruXdciwni sa't tnoktfe r orationes) molitfa)', citite de preot pentru diferite scopuri sau nevoi din viaqa
,
ioqilor. lqa avem, de ex., Rugdciune la htsetnruatea pruncwlui (EbXrt elg td ocrt ncxrSi"ou), Rwrqdciwne la a opta zi dwpd cununie, Rwgdciune (de citit) la casei, Molitfa Sftntwlwi Mucenic Tt"ifon, la grdd.itr.i, l.a ili Si la holde, Mokftele cle) Sfh.ntwlwiVasile, care se citesc in biserici la I ianuarie q.a. (a sevedea11:oical). Unele din acestea sunt de fapt menite si fie citite in cadml altor servicii retnai mari, ca de ex.: Rugiciunile la binecuvAntarea salciei din Duminica Floripentru binecuvAntarea diferitelor prinoase aduse Ia biserici, care se llugiciunea ;l cltrpi Rugiciunea amvonului din rAnduiala Linughiei, Rugiciunea pentru bineartosului (anafurei) din ziua de Paqti (in Molitfelnicwl ed. 1937 qi 1950) €elc care se citesc singure sunt incadrate de obicei intre o formuld de binecuvAntlnrpli (ca la ierurgii), urmati de rugiciunile introductive, qi o formuli de inche(41:olis sau otpust). Ccva mai mari sunt aga-numitele rAnduieli (la sing. : tdEte 6tara\tg, ord.o, 6ccstea, pe lAngi rugiciunea in care se exprimi. scopul gi care alcituieqte partea a rinduielilor respective, conqin gi imne (tropare, condace etc.), Iecturi gi llnrrgice (rituri sau ceremonii diverse). Aqa avem, de ex.: Rh.nd,wiala bineccwd.nEolivei (\n Litwrghier Ei Mol,itfelruic), care se citeqte ori la Lirurghie, dupi RugiciuHtvonului (ca o simpli rugiciune), ori seara, la sfirgirul Vecerniei, inainte de otRfrnd.uiala irupdrtdsirii (in Litwrghier gi in Ceaslw), Ri.nduiala parastasului perutnt lldnd.winla in ziwa intdi (dwpd nnstere) la feru.eia ldwni, Ri.ndwielile peru.tnr. bitcecwSi sfi.nyirea diferitelor obiecte bisericesti (ctwce, troitd., clopot, iconrue, steagw.i s.a),
lrle ile pentru pentnt c0nsa.cv"dt/ea cqnsa.crdrea celor ce tnfu"o intrd. in cd.lwgfu,ie (Rinduiala la facerea Iui, la schima mici., la schima mare) g.a. (lcle mai intinse ca dimensiune sunt slaibele divine propriu-zise (la sing. : uQicr2, latinescul fficiwrn, slavo-rus poslead.wania), care, pe tingd perlile .ornpo-
tit'ctl lltlnil ff fl.
romAni intrebuinleazi de preferinli t de prcot din cirlile de slujbi, iar pe l-+lli (comp. Pr. Nic. M. I'opescu,
penrrrl
ru
cele
,1937
tlirr ,,I3.U.K.'', pp. ll qi l3). ttttclc cdilii vcchi alc Molitfelnicului rominesc d,ro),ou0to s-a tradus cLt ttyrnare. ,,IJrmarea eclrri mic" g.a. (vczi, dc ex., Evhologbiu, Bttc., 1854 gi 1858). in terminologia lirurgici, 6t.ittscirntuii gi rAnduiala unei sltrjbe redatl pe scurt (tipicul ei), spre deoscbire de d,ro],or.r0tcx, lic,l r:incltriala complcti a.rtnui scrviciu divin, cuprinzind adici nu numai regulile de tipic, ci Dlttlrlrtrl sirtt tcxtttl nrgricitrtrilor', al inrnclor Ei al lccturilor ci (vczi Pr. P. Vintilcsctt, Senswl cuvintrntd(tq qi droi.ou0ta it tnruiuologia litwrgica, in vol. ,,l'rii-ros la sirb:itorir-ca,r optzcci dc ani r1 ni l)ntliirrlrrrlrri Nicrxlirrr irl llonrAnici", lluc., 1946, pp, 299-310).
t7
Lttuttctct
PHrot'Pnor. Dn, Enr BnnNtli'rtl rrcntc ale rAnduielilor (rugdciuni, cAntiri, actc riilale etc.), au intri, de ex; slaiba qhelie, 'i1i"'6r^ii in irccasti catcgoriU ,pti (rnici Si rnnti), sluibn'inrmonad.ntririi, slw n
''-
'Din
i*ntt at y'ed.ere it't;*prt
in plus lpunl.{ i LiturXhii'
botezwlwi, sfin
,;,
Si locwlwi
!'"i'
.
fn care w sdifu,sesc, precan4 Si nl dadnayiei
scopwlwi'tnr special in cadrul cultuiui public, slujbele bisericeqti se pot impirgi, de menea, in mai multe grupe sall categoru. a) Astfel, unele dintre ele, ca vecernia, Utrenia qr Liturghia) au ull caracter pe
dic, slvArgiria lor fiind legatlde termene stabilite in timp.(perioade gi zile anumite cursul anului bisericesc, ceasurl sau momente anumlte din cursul zilei), repet' in fiecare zi (la mAnistiri qi la catedralele episcopale), sau micar in fiecare sIr (la bisericile de enorie) qi succedAndu-se intr-o ordrne fr-ri, aceeagi de.fiecare dati ( iernia -Pavecerniq" - Mi.rottoptica gi Utrenia - Ceasurile I-VI - Liturghia-- Ce
Toat" laolaiti alcinriesc'serviciul divin.public al Bisericii pentru !e9r9 iinrrgici, adici rAnduiala de slujb'i prin care Biserica 4duc9 lui Dumnezeu gi sfinqi .uu*init prinos zilnic de mgi.ciune, de mulgumire, de lauda gi cinstire' din partea g numele tuturor credinciogilor. Ele.sunt cunoscLlte sub numirea inditinatl' de ,,( (vezi despre ele mai p-e la$ I t'p.'.urma Snpte Lawd.e" satr,!,aud.ele bisericeSti" ( (p..rt* cintireqii de strani) qi in Litarybier (pe iendrrirl, lor o afiim in
If;.
diaconi gi preoqi). AtAt prin desiinatia lor, cAt qi prin locul unde se sivArgesc, s]uib9le. din.aceasti gorie au, deci, un caiacter'prin excelenti colectiv gi to >dat[ eclesiol.ogic, adici ele,se Iarq.r. ,ro-ri in bisericd, in ambele intelesuri ale acestui cuvAnt: acela defocaQ de qi atela de colectivitrt. tro obgte a credincioqilor, deoargce ele se oficiazi in p sau in numele qi spre fo sul tuturor credrncr,ogrtor care alcituiesc Biserica, in tea ei (Biserica oniv..sali), sau in pirtile ei componente (eparhii, parohii, filiale etc ir, ..." ce privegte scopwl pentru care se sivirqesc, Laudele bisericeqti satisfac ales funcqia sau latura latieutico-euharistici a cultului ortodox; in ele predomini doxotogici, adici lauda gi slivirea lui Dumnezeu qi venerarea sfingilor, adusi
nit de citre Biserici., de unde gi denumirea colectivi de ,,Laude bisericeqti". RAnduiala acestor slujbe este alcituitl din doui pirgi: IJna invariabill (neschimbitoare), formati din rugiciuni, rituri Ai 1m!., repeti in fiecare zi'(ca de ex. Ps' I03,,,Doamne, strigat-am"'", imnul ,,Lu .ri...", rugiciu.ile ,,invrednicegte-ne, Doamt.'.." -Qi ,,Acum slobozegte"'"t il.li Veceinieij; ,..rrtd-p".t .orrriituie cadrul, tiparul sau tipicul fix al rAnduielii slujbe, p.'.r.. il giiim in Ceashv (pentru cantiregi) sau in Litwrghier (pentru slulitori). 'Alta'variabil'i sau schimbitoare, alcituiti din mgiciuni gi mai ales cintiri can (sirbitori), dupd siptimAni, sau dupi diferitele perioade mari zile dupi schimbi anului bisericesc, cltm sllnt, de ex.: stihirile de la,,Doamne, strigat-am..." 1i$e. 11 h.rr,rrr" din rAnduiala Vecerniei, sau cele de la ,,Laude", din sluiba Utreniei qi d g'isim in clrqile de slu;ba care ,,-b'-ericiri", din rAnduiala Liturghiei g.a. Pe acestea le sluibelor: Octoih, Triod', Pen't rAnduiala din irind imnele schimbitoare (variabile) tnr qi Mineie. r" Atet rominegri ln cele romanetilr cit gi ediliilc grcceQtl,i, cat AtAt in edlllllc Et in
:atc ale
r' Litwrghierului Molitfelnicwlui lt tvluttrJct7ttuwtw, 9i L"Dtutt'e, '',v" se
vechi,alc t..rl iii,."i,"r-"r,.il dc id.nduiald,unde ar veb ;/ dwjbd gi.invers. Pentru cdiliilc ziua dc,Rusalii" 'r-;tut,';;;i;; i. ioi;rytt t'h, t%7; ,,Shtjbo (dxorouoicr) plecirii genunchilor,in
1ir, ,i* ,.ttdndyiala...")'; ,Jllinfuiiala tle itrgtiiiww la vrernc de scceti satt neplottarc" itr loc de Iri,..", rjrttn cstcin Etiolofllizl grcccsc (' Arol,ou0ta etq
Itr
spllctALA
'
b).[)c lf,rrg{ cele qapte Laudc, mai existl in culnrl ortodox gi alte slujbc, rAnduieli qi Elgrlciuui cu caracter periodic, de o irnportanqi secun ivirea Itll l)trrttrrczcu gi sprc cinstirea sfinqilor, dar care nu clasic (eflcirrl) dc rugiciune zilnici a Bisericii. Acestea sunr: d.inoipifd (dttpl.scularea din somn), Rwgdciwnea la rnasd, Nd.icaren Paruagbiei (specifici $Ffll rrrrlnlstireqti), Rugdciwnea d.e seard (dinainte de culcare), Pnrncksele, Canoanele d.e EiAcatistele alciruite in cinstea diferiqilor sfinqi. Ele sunr la origine expresii gi ftst{ri mai noi ale pietiqii personale a unor clerici, mai ales monahi, sau chiar a sinrpli credincioqi. Menite la ir-rceput si satisfaci nevoile religioase ale monahilor ttrilnilstiri gi ale credinciogilor cu pietate mai profundi, fiind practicate, deci, ca Rle culnrlui particular, ele au intrat apoi in circulagia generali, qi in cuprinsul i. cu excep(ia Acatistelor - care au prtruns gi in practica bisericilor de enoalcs tttiti la orage, devenind, deci, forme ale cultului public - celelalte atr ri.mas itcttnr in practica exclusivi a m'inlstirilor, ca forme de expresie ale cultului partinl ciluglrilor) care le citesc in chilii (Rugiciunile de seari gi cele di dirnineari), tr6Pczd (Ruglciunea la maSi), sau chiar in biserici (Paraclisele gi Panaghia), ele fiI ntcnite sd incadreze in rugiciune toate momentele de cipetenie'ale fiec.;rei'iile din Ittr, ori ale unor zile mai importante din cursul anului bisericesc. c) O alti categorie de numeroase slujbe bisericeqti sunt destinate pentm binecutturca gi sfingirea diferitelor lucruri, persoane) momente qi sinraqii (impreluriri) din rcligioasi a credincioqilor. Acestea sunt sfintele tnine qi ierurgtile, care alci.ruiesc 'tsttl Mol,itfelniculwi ortodox. Din puncnrl de vedere al timpului de sivArqire, ele {srilcter ocazional sau intimplitor, adici nu sunt legate de termene sau date fixe gi nu sc repeti zilnic (sau in fiecare sirbitoare), ca cele qapte Laude, ci se oficiazd :i cflnd cer credinciogii sau cAnd se ivesc cazurile speciale pentru care au fost astfel de slujbe. destinagia lor, ele au Prin
triccrlti, fiind menite
o sferi de aplicare mai restrAnsi decAt aceea a Laudelor si satisfacl nu nevoile religioase ale Bisericii sau ale unei pa-
ll trr intregimea ei, ci ale membrilor ei izolagi sau ale unor grupuri restrAnse de crekrqi (ca familia sau diverse, comunitigi)1. CAt priveqte scopul lor, ele corespund mai Ittrrriiharismatice sau sfintitoare a culnrlui divin, deoarece mai ales prin ele Biseccrc gi obqine de la Dumnezeu harul, ajutorul qi darurile Sale, necesare credinciotr ei, in diferitele nevoi sau imprejuriri ale viegii omeneQrr. l'rivitc deci mai ales din punctul de vedere al scopului pentra ca.re aw fost ahdtwite, lftrflrelc bisericeqti se pot impir[i in d.owd rnari categorii, dtipi cele doui. scopuri (ftincfll) filrrclunentale ale culnrlui, la care ele corespund: d) a Ei b (Laudele sunt Dumnezeu qi a lh'f,trr e ale
enerare adus de €ttlrrrl de la punctul c (Sfirutele tairue si ierwrgiile) . lr) Oclc' irlc funcqiei Ett1,l.
sunt forme de expresie, prin exceharismatice sau sfintitoare a culnrlui, adici mijloace de impirtiqire a
hlrrrhri divirr.
intermediari intre aceste doui categorii o ocupd. Sfanta Litwrghie, care , ()ryi1r
una, de cealaltl; in rAnduiala ei se imbind slujba celei mai sfinte taine de flttr €ll't' lxrr bcncficia credinciogii (Sfinta Euharistie), cu slujba celei mai inalte laude gi t,Accrsrrt ii.flccrr pc tnrii lirurgi.lti (ca V. Mitrofanovici gi c<>litLt.,Liturgica,ecl. 1929,p.718) si ;i iclrrrgiilc cir ,,rlrtduicli lirurgicc particulaic siru, nrai poirivit, pcriodicc...".
Htltlitlt'r'c rrrirtclc
l9
lREor PRoF. Dn. Exe BnnNl$rs
(a se Dumnezett prin iertfh linrrgicl :instiri pe care Biserica o Poate aduce lui #i;i.iiltpi. sfant" Limrghie ca act de cult)'
Dupiaceastiintroduceregeneraldinsluibelebisericeqti,nevomocuPaincon n . Paftc, r-uL:;':i-:" Jn'no t o"'lel'ti b*ericesti ortanqa ei,
are are cu ter ter
il;?;;
aslPra tatne
!L1l w certt tv:
r. ^r^ , r:La trecare oln erc
Er YtTta -lt
dincioqilor gi a lucrurilor' a. 4zr'.4t/vr slvArqirii u! moour savafurrr modul ",i, 'p"i^evolugia
_
it*'--;--i qetYta
"'r'Lii^iil!
v' rrr vrrrrr!
sfinqire a c randuiala r -_--_ , rAnduiala
Posibil qi necesar
in trmp a ranourcrrr rur ' ;''"r"i-":tiG1rto,itt, v/]-b^Ai .d:T:l:lrea rJLvrrle) t*tgt nl(Jlllrd![rw spiri"' r' :::-',"-'scopul, ingelege a si ..; t.grt. de riturile sau ceremonlrle lor'
- tiffi;
limurl
r \r ' ii:r'r:; : l;
PRnren e noue
r
Laudele bisericeEti sau slujbele serviciului divin zilnic al Bisericii Ortodoxe
C,qptrcllul I
Nofiuni generale despre cele Eapte Laude bisericeqti
l. Care sunt cele qapte Laude bisericeqti iAm.spus ci Biserica aduce prinosul siu de sllvire, laudl qi multumire lui DumnePrintr-o serie de sluibe care se sivirgesc in fiecare zi (in mlnisriri qi catedrale) sau puqin in fiecare sirb[toare (in bisericile de enorie) qi care r. rrrr-.r. in general, c,,
p
termen consacrat)
cele
$.pte Lawd.et. Ele sunt urmitoarele:
n)
b) C.) d) e'h) orele
(rugiciunea de dupl cini sau dinainte de culcare); rugiciunea de la miezul nopqii); qi'
ceasurile,ln numir de patru (I, III, vI, rx), adici rugiciunea de la epunrl celor patru sfernrri ale zilei. irul lor incepe cu Vecernia, adigi slujba de seari, pentru ci, precum am vdzu€, :ica creqtini a moqtenit din Vechiul festamenr, intre altele, qi iradigia de a socoti rrul zilei liturgice sau bisericeQti nu de la miezul nopqii, ia'in viaia civili, ci cu . De aceea, in Mineie, octoilt, Triod. si Penticostar,lauda linrrgici a fiecdrui sfrnt a fiecirei zile bisericegti incepe cu slujba de seard, adicd cu Veceinia. Arhiepiscopul eon al Tesalonicului.gisegte acestui fapt qi o explicagie simbolicr: ,,incepem cu Veia laudele sfingilor gi ale prazmcelor, ca si ."- acegtia ar viegui ca ziua cu lumina lui lui Dumnezeu qi ca sfhrqindu-qi viala in lumea aceasra intr-o zi. Cu sufletele, ei tt ln.luminacea neapusr, iar cu trupurile sunt incd ginuqi de moarte, aqteptAnd ziua npoi cea neinseratr,. cdnd, potrivit frgiduin.tei, vor invia impreuni cu noi, spre a iacolo srarea cea deslvArgiti impreund. cu trupul,{. sa.u
2. Pentru ce sunt $apte Laude bisericeEti De ce li se spune acestor.slujbe cele sapte Lawd.e ? Ele sunt de fapt opt, dar utrenia r se socotesc de obicei amindoui ecasul tn .i"ian 9"p,.. $
.;-;i;g";;-i;;nl"s"
23
o.
I,R r x )'t'
I)ncll,. l)H.
aceea Ceaslll
flr'i
I
IJrut
i l) n,,rt
l
r,s't.t i
se citeqte totdcauna
indati dupi Utrcnic, inaintc-
clc otpnsftrl rccsteia
binecuvAntarea de incepur, oUiqn"iti la celelalte ,nit..i l)e ce s-a fixat numirul Laudelor zilnice la gapte, iar nu nrai multe sau mai putir1 Se gtie ci la vechile popoare din Orier-rnrl apropiat. ca asiro-babilor-rienii, qi apoi'qi evrei, numirul qapte juca un rol insemnat, ca simbol in viaga religioasi. Aar.t, ,i crea(iei lumii erau socorire gapte (comp. qi IeE. xxx. lS-17); gapte zile avea qi'si.1 mina (erau gi saptami'i de lurri gi de ani, veziLev. xxv); q"pi.'bi"q. avea sfeqnicul gi gapte candele ardeau deasupra. ca siniboi al plinitiqii d.rmn.ze 9"{_flq.iei XXV31.q.lr.); qapte zile stlteau piinile punerii inainte la altar, gapte zile qinea (Ieq bi.toarea Pagtilor sau Azimile (Lev. XXTII, 4 c..r.) etc. (vezi qiinNiul Tntaruent, A y, 1, 6 qi wII, 6)u. D: la evrer a mogtenit gi Biseiica cregrini'numirul de q"pt "irl.ri Ior sau momentelor din zi, in care ea se simre indatorai.i si-9i aduci *-irt. de Di nezeu, sa-L slaveasci, ga_I mulqumeasca qi s'i I se roage, dupl cuvannrl psalmisrului: gapte ori pe zi re laud, Doamner pentrLl iudecitile Tale ceie drepte,, (ps. GX\{II, I Lirur.q(tii pun de obrcer numamlacesta simbolic in ieg.iruri qi cu cele ga1 ^ortodocqi damri ale Sfinrului DS, deoarece ru.qiciunea este priviti, in viata religi"^rl...qti"il un dar sau o roada a Sfinnrlui Duh: ,,Vremile orAnduite qi rugiciunit.'io.rt in numir qapte, dupl numirul dan-rrilor tluhului, cici gi sfintele rugiciuni sunt prin Duhul,,, z simeon al TesaloniculuiT, rindu-se ra spusele Sfintilui Ap";"I p*J.r;f; Duhul se roagi pentr-u noi, uspine negri.ite,, (Rom. 1 II,26).
s,lg u.l()ll'tclltc
{iu
Pentru fiecare din aceste laude gisim, de altfel, teyneiwri saripturistice in textele chiului restam_enr gi mai ales in psalmi. Astfel. vecernia, utienia gi rugrciunile dmpul zilei (Ceasurile) pot fi considerate ca o aplicare a cuvintilor ir"f-irt". ,seara_qi dimineaqa gi la amiazr mi voi mga gi voi strig gi El va auzi glasul -.r,; 19). NIai ales rugi.ciunea de dimineaqd.^este aminiiti d.r, in multe locuri !IV, Psalmi: ,,Dimineata .vei ruzi glasul meu, impi.ratul meu qi Du-nereul m Dimineaqa voi sta inaintea Ta gi mi vei vedea" (ps. v, 2-2. Ase vedea pentru ac( 1a! {es psalmii de la inceputul utreniei: ps. LX[, 1; Lxxx\{r,14. comp. gi cxv[I, 147; cxLr, B E.a.). uit privegte pavecerniqa, adici rugiciunea dinainie culcare, gi Miezonoptica sau rugiciunea de la miezul nopqii, sunt gi ele amintit< practicate. prdLLrLdLs Lrc psahnist: .,Dpara-vol de psartust-: in toate nopqile nop[lle patul meu, cu lacrrmrle ,,Spi.la-voi In lacrimile mele yoi r (Ps. VI, 6); sau: miezul nopiii m-am sculat si. Te slivesc, pe ,,in l$ternu!.ul1neu" judecilile Tale cele drepre" (Ps. CXWII, 62 q.a.)u. ln afara de aceste temeiuri biblice, fiecare din cele gapte Laude zilnice are gi a mite inqelesuriistorrice sausirnbolicel ele sunt puse adici in ieginrri cu unele.;i;
,fl
iif"", tititiptii,
l'r.,l,
I
Si
24
l,A
istoria sfhtrtii n nrAntuirii, pc carc lc contcmorcazii zilnic sau lc
Ir r
sc sc
ilf
torttc laolalti. AaeL Wcentia se aduce ca o multumire la sfirqinrl zilei, pentru
ci am aiuns cu bine noastr5.. Ea ne aduce totodatS, i in mormAnt, care a a\ut loc spre seari. e la Dumnezeu ajutor qi pazi pentru trecezi la vArsta
u-L si ne dea odihn[ netulburati gi si e niluciri gi de ispitele picatelor, care ne
pin vicq ,ctl ['xrr
oaPtea
umnede coPe cel
dirr veac legaqi. tWit",onopi;tz sau rugic pustniceqti'a privegheiii (
qei monahale qi
tie a laudei neaduce totodati Ghetsimani gi
nrlucerea Ia judecati), dar gi de Invierea Lui, precum gi de.judecata din urmi' (Jtrenia exprimi frimeie ginduri ale sufletului credincios, indreptate cdtre Dumneacu, dupi. scularea din somnul nop(ii, cuprinz rl uop(ii gi rugiciunea pentru trlirea cu folos qi nnrinte de patimile indurate de Domnul, de la
dusi lui Dumnezeu in sfert din zi, mienil' zi-
1
s vczi, dc ex., Simeon al.Tesaloniculli,op. cit.,cap.324,pag.2ll. AJlii socotesc insi Utrer (lcasul sttl scparate, dar u resc Vecer-nia Vecernia cu paavecernilia, Pivecernila,-ficnnd din ele o singlri laudi, .l ca.lrrude rrrrrir..,r,{.' /-,^-: Ceaslwul clcntttrrircrr clc P g;."i; (vezi ----t^---, rom. cd. ('(irtnp. 'l'rmrgoara, ..1]llllll qi l'r si ihlicdricrztt)ni Di.rrinunyo-.i.i*i; ii..,"^ -^ tlas, ro2< ibticd ,atua u'estind. ct"zfttna. oiryanon L,tcwna,, encxctapedrc, f, llrrnp. riliqor.r, ^ ao, 7935, p. si ft 297: ,' Srrrrcorr-), al -^,,.,_ l.csirl
A
siprtxrlizcrlzri, inrprosprltAndu-le astfcl in aurintirea noastri qi flcAndu-ne si ne aduccm rrrlirrtc tot6lcarura clc elce. Ble corespund totodatl unei nevoi psil-rologice a credincioqi-
l.,r-u,. p. care in[erii o .'rirrr. de incep.rtol p"ti
3. Temeiurile biblice Ei religioase ale instituirii Laudelor bisericeEti
,l'tLl trr; It :A sPti(lt
Pe care Puterile cereqti
ind din trei in trei ore, prin multiplii cifrei lauda neincetati adusi de Biserica exprimind trinitar, gi simbolism un au ele tr.ci, prtnAnteasci Sfintei Treimi gi aducAndu-ne ioria patimilor Domnului, intAmplate la cea tea rii osAndirea la moarte, ristignirea gi ic a Ceasul D( incheie serviciul divin ecrnitr gi se termini. cu Ceasul al noullea. Sen,iciul divin zilnic al celor gapte Laude este completat, desivArqit-gi incununat de Liturghii, care se sivArqeqte dupi Ceasul Vl,_sau de Obed.niyd (Tipicd sa,u in zilele in care nu se sivArgegte SfAnta Linrrghie'
qii,lgii,T;-i;il;)'
559: (.'ott.t
Iolut
tfirtcla wqlriciwrti, cap. 299 q.u. .(trad. (c(1. 19.56, p1:t.414-417); Pr'. P. Vintilcscu,
I )n1n'c
,5
Pnlol'
PRor;.
Dn. Eur IJRANt,s.t.li
4. impirgirea (gruparea) Laudelor bisericeqti dupi momentele din zi cAnd se sd.v6.rEesc
CAPI'r'oLUL
,4.ttr1, dupd timpul din zi in care se slvrlrqesc, slujbele care alci.tuiesc servicitrl clivil public al .nei zile lirurgice se por imprrri in trei'ciil'rui ;*;;;p", forrn"te n..r." ai,, cAte trei slujbe, qi anume: Ciclul hctdi, iu care intri Ceasul al notri.lea, Vecemia gi favecerniqa, alcituiegrc nrgiciurrca dc seara; Ciclwl al -doilea, in care intri Miezonoptica, IJtrenia gi Ceasul int1i, alcrtuieqte ruglcjynga de noapte qi de dinineaqi;
Ciclwl al treilea, in care intri Ceasul Obednita, in zilele in care nu se face Gmparea aceasta a slujbelor ziln sau monrenre de m.qiciune din cursul zil semnificatic trinitari: ea s-a flcut pe de o pe de alta, dupi aseminarea celor noui.
Istoria Laudelor biserice$ti. Formarea serviciului divin public zrlruc al Bisericir 1. Caracterul nocflrrn al serviciului divin public in Biserica Primari
Erltt anii l
'
lI-I13'.
La aceasta au contribuit mai multe canze:
mult dintre iudei, clutau si-L imite astfel a Euharistie intr-o seard,, la Cina cea de Ambitd, pdstrdnd oarecurn importanqa pe
cete^r c
In
gilac toate sluibele din aceste doud cicluri se alta, firi pauze sau sivArqesc de fapt dec twrgbia, qi numai in
II
sa
dorrn
qi
rGnera[
6rrA tn
EcedtI
ea
ci
ele singurre se incep gi se
termini in
cea mai sfAnti a bisericii; celelalte a sau pronaosul bisericii.
sc
forma de priveghere a servic fue ' u rczultat rdnd, impreiurdrile istorice al treilea tn aI IV-lea au favorizat in veacului Hpunrl pricina persecugii.lor, c din situatii; Xiltci de preferingi in pentru rugiciune, dunc B, ln catacombe, pentru a scipa asdel ma Lrt aceste expliciri firegti ale caracte gpuunrrile Bisericii r-"o cu timpul qi altele, de ordin teologic qi simbolic. fudel, "dlrrgrt iuhr"'f lucrlrii anonime cu tirlul intyebdri id.tve corudwcd.torul Anti.oh (atribuitl odinioara sd Bi[nnrloi Atanasie) spunea ci serbarea duminicii incepe de sAmbiti seara, ^pentru ca cunoEtinqei2. la lumina neEtiinqei iltnlxllizeze chemarea lumii de la intunericul
Utrenia ai Liturghia), iar pentru celelalte sI s De aceea, in studiul separat al fiecirei asupra Vecernlei qi Utreniei qi vom trece mai repede peste ri.nduiala qi explicarer Pavccernilci, a Miczonopticii gi a Ccasnrilor :9+-
iernrltin cereascd Si despre Simcon al Tesalonicuiui. 303,
)fufin caP,
t atlt.
ens_
t,u-
lor consti in
aceea
ci
aveau obiceiul sI se adune
I.rru nctt
Pnrror Pnor, Dn. Enn BnnNr$'rri
2. Scindarea serviciului divin
Ei
:R
sPriclAl,A
formarea primelor Laude bisericeqti
. Pcutru a sc preintAmpina oboseala privegherii continue de toati noaptea, serviciul dc sAmbiti spre duminicl s-a impirqit, curAnd, in doui: o parte care se oficia devreme, seara, gi alta care se oficia dupi miezul noptii sau ci.tre dimineagi; intre ele ri.nrAnea deci un ristimp de oclihni qi somn, aQa cum reiese chiar din felul cum descrie Pliniu cel TAnIr adunirile de cult ale cregtinilor, in scrisoarea menqionati mai inainte. . Astfel, din aceasti scindare a serviciului nocturn al primilor creqtini, au rezultat cele doui slujbe zilnice de cipetenie, care sunt totodati gi cele mai vechi dintre cele qapte bisericegti: Vecentia sau slujba de seari (t6 l"ulutrdv,Lacernare sauWsperae) qi _L3ude utrey.ia, sau slujba de dimineaqi (b 6pQpo6 sau td bpQptudu). La acestea se adau.qirltyrxlra, oficiati in continuare, tot in timpul nop(ii (dis-de-diminea(i), qi formati gi ea din doui pirqi: a) Litwrghia catehuruenihr, care - precum vom vedea - nu este la origine altceva decAt transpunerea cregtini a serviciului sinagogii iudaice - qi b) LitwrXbia cred.inciosilor (Linrrghia euharistici sau specific creqtini), in timpul ci.reia avea loc frAngerea painii sau imitaqia cinei Domnului (impdrtiqirea)Toate acestea la un loc: Vecernia, IJtrenia qi Liturghia, alclnriesc serviciul divinpubl,ic sa,u oficial al Bisericii primare, la care luau parte toqi membrii primelor comunitiqi cregtine, cel puqin o dati pe siptimAni, gi anume sAmbiti spre duminicl
benevol.
ii'
pubtic gi oficial, care se sivArgea o pre duminicS', de care era legati ) precum gr rn aiunul aniversi'rilor
' gi vineri ; particular gi facultativ) care se sivArqea
titnae orationes (De oratione, 23,25, P,L' \' aveau caracter facultativ, depinzAnd de pi-
tribuiti de obicei lui Ipolit Romanul, dar crie urmitoarele momente de rugiciune reqtin:
3. Ceasurile de rugiciune zilnici a Bisericii in'primele trei secole MAnnritorul ne indemnase insd sd ne rugdru in tontd yretned. (Lc. XXI, 36), sfat pe care Sfhntul Apostol Pavel il repera, cu alte cuvinte, astfel: ,,Rugaqi-va neinc.irt t" it Tgt. V, lf). De aceea) in afari de participarea obligatorie la serviciul comun sau public qi oficial de noapte, primii cregtini au adoptar gi alte ore sau momenre de rugdciune, in timpul zilei. $i cum acegtia erau recrutaqi mai ales dintre evrei, ei au pistrat orele oficiale iudaice de rugiciune, cu care erau deprinqi: in primul rb,nd Ceasul al h'eilea (ora de dimineaqi), Ceasul al Snselea (ora de amiazl) qi Ceaswl al noudlea (ora de sear5.), care erau orele de rugiciune zilnici la mai toate popoarele antichitlgii qi pe care_!e adoptaseri. qi evreii (vezi, de exemplu: I Paralipomena XXIII, 30-31)3. Sfinqii Apostoli ingigi au dat, cei dintii, exemplu in acesr sens. Astfel, Sfantul {Rostol Pavel se roagi la Iope in foigorul de sus, lavrernea Ceasulwi al saselea (Fapte X, 9). Tot el, impreund cu SfAntul Ioan, se suie la templul din Ieruialim la vremea llglciunii gi anume la Ceaswl al nowdlea (Fapte III, I), iar in ziua Cincizecimii, togr Sfin1ii Apostoli se aflau adunaqi pentru rug.S.ciune in foigorul Cinei, la Ceaswl al treilea, in clipa pogorArii Sfhnnrlui Duh (Fapte II, 15). Puqin mai tirziu (pe la sfArginrl secolului I), Sfhr-rnrl Clement Romanul face aluzie clari la existenta unor ore stabilite penrru rugiciune, deosebite de Linrrghia ewharisticd.a, iar Did.nhia ceh ap. 8) regiementeazi numiml acestor ore qi cauti si le imprime totodatS. un conqinut sau un caracter cregtin, recomanile lui, din Litwrgicagenerald.. . din col. SPA, vol. I, p. ll9): ,,...Datori sunrem
t Stipinul si facem la anumitc timpuri. Si se
2ti
faci nu numai dc formi sau
f{r[ rinclrriali,
culrul creQtin era alcituit, deci, din doui
la Ceasul al IX-lea;
l)imineaqa, indati duPI scularea din somn qi spilare;
inainte de culcare; la miezul nop(ii;
la Ceasul al III-lea; It Ceasul al Vl-lea;
la cAntarea cocoqului (dimineaqa)6.
nul v-a luminat, alungAnd noaptea gi adu€Alrd ziua.
vi nrga{i ca flprnicii, ci cum.a poruncit Domnul il U-:ll^gn:.'ll f''^"Uirt" vi rugali 87)^: b",ter"-j ;; ffi;;.i,g,i ;E'" [r'ad' non'' d;n col' cit' supri'' vol' I'P:lor. rurril.. ir somnul uur Jurrurs a ,,'['tl1i ..-^-I:^^:^^:: k;-k4ri f-mpi 14nd scoali urlrurrs4ld dimineatJdin l':,,i;tl n dimineafa-din scoald sc sc(Jala la"a se -- .. Y- --'r.-..: crcclinclo$u, berbatl .; ;;;;5${'#;;i;??.,ri,i, Qt [cmer, cano :.*llt"1:^Ti:::"d:-";:.,-,: lui oumnlllf mga ir'. Jpl"--"aii uu, ,r1,. iii iii.* isi !i '" ""'. :111,':1^:: ""ffL"::,1:,11'rT; f,^;".; e mai bine si meargi:::r::.] illlr'lill (t.t;t;.-.i5:il;ia. ri,""fr",ii; 3r:r^:::1:*i,11 ;i1il:','ili;rlil i.iH:#";;'ii "i'.il;"Ji I a;1;.1 Jtre,ea .. Roagu *:lll9:::*1:.::t:";:'v,il rX-real. Roasn;:. ;ill l['il";;;i';fi.i",1;lir^.ai mai l,ngi la.ceasul"al roagd-te"' F'^tel9 spalili miinile 9i!i-,:::,..-d.f;l^t] scoala-te. p^t p.nt,.i;iill;;i;;1, in rrupul -i.rul?"pgi tlrrlc mr veli putea n nici tehu'nenilor, catehurn::il"-'t piliat pildd qi an"a aana ,11i1'qi ,t1ii i;;,G iii''iip. ,,;;ii1ii,ii.i.",tii.,.iueii,i."e1'aiar-re l[i:,:lill;,ii'.lJiili;ii,;,rdil;-; ;il; lu,I-'l,PY-fi::i cap fi picriuii,-.eie rr.*" va,reii aduce continuu aminte de Hristos" (Tra'd' apott' iii,iiiti iiri' vcli'Bottc, 6
Tatdl
,,Nu
!
125-I33)' tzJ-Lco)' 1968, I968' pp. l'ans, lyoU, ll. Bottc, 13. Bcrttc, Paris, clc l}. PP. 125-I33)' / ( )irrtcrr it I I-a, cap' 27 (cd. Rahmani, p' l4+)
rinr,i, rrntl, {1. *1, rin.i,
'
29
FREOT PROF, DR, Entn Bnnr,lr,g,rn
L,a ccnsul
I"rtu ttct<:n snF:clAl,A
nl treilca, pc,tru cil in
hottrrArca dc osflnd{,
acc.st
lnomcnt a primit Domnul crc
ra
ci arunci a fbst ristignit. cand D omnur a ros t rrs tig ( :,r-:i:r' :i, r? 1': :, l:,.':?:,' !! "^? lnfricogrindu-se de indrizneala ,.J"g""qif". iudei qi neputAnd ribda batjocura ruder qi !,a
<-l,ensut.al.Snselca, penrrLr
* 9;J;6;
!:
Domnului. seara (la vecernie), drept murtllmire pentru ci. v-a dat noaptea spre odihni de tenelilc din timpul ziler. (Ia utrenie), pentru cr acesr ceas vesreqte sosirea zilei, spre
expunAnd qi tcmeiurile saLl nl plus: n4qfuiunea d.in a.tnurl s lX-lcrr qi cea dc la sf'Argitul z
duPi tltrcilcalr. Rugiciunea aceasta de dimineaq eltceva decitt Censwl d dup'I care veneau
dimincdPd.;.care se flcea
te cunoscute qi practicate; mgiciunea din se citea Psalmul XC) nu e altceva decit iar cea din zorii z1lei, Utrrnia. Iat t unit cu lJtrenia, adicl duPi ea, ca IV-lea gisim deja incheiat nutnd.rd d,e s. CXVII, 164: ,,De gaPte ori Pe ziTe "), numir la care Biserica a rimas gi pe
,^r!ir[Kiir!1!"X?:ilf
vede, p: i1T:i 11t1l:1., lltre(rne permanenti .
Precum se
la
aceste momente
de a se
din cursul
ftecarei zi
;d;;1;;;,,i'1r.. XXr, 36) qi de-
ntirea pe iiedincioqi in osteneli qi irpii..
4' Fixarea numirurui de azi al Lauderor bisericeEtr
(sec.
rv
s.o.)
publice gi, deci, obligatorii, a .orelor de din serviciul de noapte, ,-, fl*t in crrrsJ le de rugiciune din timpul zilei. care oAni de pietate individuali,' deveniifu...* o
errc l-a consacrat oficial in cele din urmi, adici: e) Utrenia cu Ceasul
a) Ceasul al IX-lea]2, b) Vecernia, c) Pavecerniqa,
d) Miezonoptica,
pentru multi dintre laicie. Dar incepAnd d intimpld o schimbare fundament a se retrage in pustie, punAnd temelia
ntru bisericile de enorie.
ln J,, if
vol.
II, p. 258. turde dcscrie serviciul Libia,
30
recun
in Rusia Prin mitroPolitul mitropolit al intregii Rusii'
tt Yczi Regulile mari, rlsp. Ia intre b. 37 (P.G., t. XXXI, col' 1016)' ,, il,;ti#;, qi in carrouul 18 al sinodului din Laodiceea (a doua jumitate rlrri$r1 a
Cezareea, Egipr,
alta, datoria monahilor de Tes', III, 8), se aiunge la continue, cirora se vor consacra vieguitorii
ntArrdstirilor de obgter3. Randuiala serviciului divin zilnic din rn rlstirile Sfandui Vasile a fost adoptati apoi dc ministirea Sfhnrului Sava de langi Ierusalim) care a dat Ortodoxiei risiritene, dintre Ierusalimului, eHlugirii ei, teologi gi imnografi ilu.gtri, ca imne gi iror qi $te Durnaschinul, C.osma de Maiuma gi indeosebi o culnrlui cttntribuit mult la dezvoltarea trecut mai tA l,nudelor zilnice. Din ministirile savaite, r sau organizate de cei junrl infiinlate C,onstantinopolului, din cele srudite, in Viif-fp tArziu episcop { mai a ajr:ns al doilea care dintre qi Snrditul, Iosif Teodor tiaqi: d6i Tesalonicului. O ultimd fazd. de dezvoltare, in care se ajunge aProape de rdnduiala de azi, errp,ltl serviciul Laudelor zilnice in minlitirile din Atos, incepAnd din secolul X, cAnd S1llpnrl Atanasie Atoninrl fondeazi (in 963) Marea Lavrl. De aici, datoriti mai aleq i spirituale a isibasrnalui, rind'tiala s-a intins qi slave ale ci4ilor de slujbl le din firile RomAne, Prin
(irigore (Ciprian) Jamblac (11406), sanct4 cap. X)OV E.u. (ed. IV de W.
dupl momentul din zi Pe de o Parte, recgmal-
rea
l,
implinirea idealului rnuncii qi rugiciunii
ascegi se
I,
Ceasul al III-lea gi g) Ceasul al Vl-lea.
f)
nrgiciu6iior trcbuic si
l,''p. 96).
se
a sec.
IV):
,vA.ceeagi
fhci totdeautta, qi Ia Ceasul a[ nouilea 9i seara" (CBO, vol. II, part'
,, C:i. Sfhnrul Vasilc ccl Marc.Cuud.nt (l',( i., r. XXXI, col, tt77),
ascetic:
,,Toati viala trebuie si fie ttn timp de rugiciunc..."
3t
l,rtu Rctr:n sPt:clAl,A
,RBor PRoF, Drt. t]rur BRANl$l'ti
Gcneraliz,ilrca rLrruror celor qaprtc Laudc in pravila sau canonul oticial c{c sluib'i a tlisericii 611 s.a flcut dintr-o clati pcstc tot. Con'rpletarea nlrmirului Laudclor biscri;criti Qi gcneralizarea lor ln Pr latorcqte nu numai influenqei iiind rccrutagi in general dintre lc cxpouenqi ai viegii monahale in miilocul or de mir rAndr.riala de slufbi cu care erau iormizarea rdnduielii de slujbi a celor gapte
Acelaqi, Le llrfuiaire..,
''
|irris, 1929
rcligicuscs).
s,-31ffier,Geschicbte
du (o
d.es
';:j;,llT:ti,'To!;,
rricne. O dezvoltare mai
(Meoc6
a, inci. mai dinainte, SfAnnrl Ambrozie, episcopul Milaacolo, cel dintAi, modul de cd,ntare anffinicri a psalmilor cursul laudelor biseri:egti, ca mijloc de luptl impotriva ereziei
noui
a serviciului C,easurilor din
ministiri o reprezinti
suri) si
fn'.
Mezorele Cea-
luibei
vor fi Laudelor din Ceaslovul orrodox (rugiciuni aritate mai departe, la studiul separat al fiecirei Laude (cap. Istorie Si sirnbol,isrn silry ?Laudelor plicate). Precum se va vedea din capitole
evol buit toate .po.il. istoriei bizantine, cu ce mai importante ale vieqii lor spirituale, in noast;e bisericeqti este rezultatul unei
au contriteologice Influenqe sinagogal. cu
multiple la ori.qine, in care se amesteci substanta spirituall a .culnrlui clcmente ale cJdui Bisericilor celor mai vechi din Ierusalim gi Antiohia, cu spirinrl Vasile din,CaPadocia, ascetic qi teologi, ca SfA ierarhi acestor i de obgti monahale, ca mari in gi Iosif Studinrl qi Sfand Atanasie Atoninrl sau smeriqi monahi, ca Sfinnrl -E!.q Siml ori Sfintul Ioanichie cel Mare, ba chiar gi simpli laici, martiri, ca SfAntul Mardarie gi SfAnnrl Evstratie, gi-au adiugat partea de contribuqie, cu rugiciuni gi imne rlmase in intrebuinqare pAni azi in rAnduiala acestor sluibe.
d.u Brhiaire roru.ain, ed. a III-a, Paris, I9II. Brniaire rontain, ses oriXiroes, son bistoire, Paris, 1907 (Col. ,,Science et
B. Batiffol, Histoit'e .L e
l(cligion"). ra
tcrtin,
,BiiJ;?fl1: i-l#,1ji';J'-"t' \ffu;,tf;)??")ae
Paris, 1906.
in ,,Catholic Encyclopedia" (New York), vol' XI V Z.+Z 1'u' qi vo[' XIV (1912)' p' 514 s'u'
-
1940, pp. 119-126).
i.H Dalmais, Cirigirtetconstitutiond'el'office'M'D',21 (125.0),(1960), PP:21-39' ^ .. p?...53.14' liturgieiorientales, M.D.,64 in Lwc,tirile i , Ai.nd.uiila ieasw"ilor lit lUetnrl d.e noap r. Snrdiu pP. 546-595' Teol. d.in IAev,1909, t. II,
l..i"qi,
Les s/ns d.i, hrrnrs dans les
g. Oi"t o,rrt
--Acnd..
i.
.
Lecle.cq , Brivinire, in DACL, t. II, col' 1262-13L6' col. 1887 g'u' Acelagi, Laud.u' ibidem, t. 1396' L"frii, None, Sexte et i'ierce, ibidel, XII, col'.I554-1557 gi t' XV, col' Cappadnce, Palest;ne, Anriocbe, sibcle: d.a IV-e h. ln fin i. M"ie"r, L'op.ce
i{.
...
€rudi)
Duche sne, Or"igines'dw culte cbritien, ed. V, Paris, 19-25' ^ -537 L. Eisenhofe r, Hind.bwch d.er Katoksch in Litwrgih, vol II ( I5a), pp. 527 1927 ' f. L.b..,o.r. La vie chritienne aw l-er siicle d'e l'Eqlise,-Paris,
VI[,
*r"iiiqi
!
in
C,CP,47 -' -Miiller'(1963), 53-88.
Zaitalter' in Ioh.'- gardlrff, Nachtlicher Gottesd.ierust iwt. apostolischen Literaturzeitung", 8 I ( 1956), pp' 347 -351' ,,Theologische '"- p. pi.ir, Brlvi.airi, i., de |' ,,Oi.r. pt"tiq,r.'des'connaissances religieuses", red' g.u. -Bricout, t. 1, col. 96Ipiire da rnoines au tentps d.e Jeatc cassien, in vol. 35 din col' ,,Lex o. Itous ieat, La (Paris ).963), PP. Orandi" -
jrhoo,
,,!-ex
Pierre,
Ldiitt
II7-I38.
Air;n. lllstoire
d.e
la fomoation
d.w
Brniaire, Paris, 1959 (col'
Orandi,27).
"'" A..hqr, La pyibre d.es hewres, in vol. L'Eglise en pribre. hctrod.uctiotc h h Liturgie, red' dc P' 787 g'u' 1913' ruentdt (in rus.), ed. II, I(ev, 'ir"usnleru' d'w IV-e ow X-e sibcle' d' sainte 16'5sru5irxe' d.e ffices
Tyciak, Moraruntba. Die geheiru.e offenbarwng wntl die hirchliche Liturgie, Warendod,1947. pr. prof. p. Vintilesct, incercd.ri d.e istoria LitwrXhiei. LitwrXhia creftind. in prirnele Bucuregti, 1930 (extras din rev' t 'I'): h'civeacuri, A..i"Ei, Cu,s (liiograf.nt) d.e IstoriaLitwrghiei, Bucuregti, 1940, p. 305 I.u.
|.
lutrenial, pri,,a,
nzzr (Pavcccrnila)' 12
d.i rito bizatctino), Roma, re2e,
r,2).
loan Cassian, De institutis coeruobiotwm,P.L., t. XLIX, col. 53-476. Ed. mai noud; fealt
Vczi oirssirr
Histoit'e
ni d.r*, la ,rTrnd.ition Apostoliqwe" et les docuruen'ts d'irittis, Irt,,La pribre des heures", Paris, 1963 (,,Lex Orandi",35), pp' 101-lI5'
l)aris, 1929.
BIBLIOGRAFIE f . llar.rdot,
fr. de R. Biron,
Mase, Paris, I92I. parvis rottaanis ante Regulotn lan^cti Beruedicti, in ,,Collationes horis De C. Callewae rt, pp. 4BL-492 (retip. in vol. Sacris Erudiri, Steenbrugge, (i929), X;gX B*!.rrr.r,,,
ale SfAntului Ioan Cassian, or ale Sfintului Benedict de Nu
inlelor noi in
noui: 1941, llibl. cat[. des scicnces
llre'viers, Freiburg, 1895. Trad.
(l
pi a
(ec{.
33
LITuRctt:,c st'EflAt,A
Cnptrolul III
Vecernia n. nANourALA SLUJBET
l.
3. Scopul Vecerniei Scopul sau rostul rugiciunii de seari este si aducem lui Dumnezeu mulgumirc ttru ziua care a trecui gi si-I cerem ajutorul pentru petrecerea in pace a nop[ii carc
Denumirile slujbei
Iorooie6.
cu istoria sfAnti a mAntuirii, Vecernia ne aduce aminte de ridicarea dc ln lcginrrl 'qi inmormAntarea Domnului, care, precum Qtim, au avut loc spre seariT. VeCmce Plrinti bisericegti o puneau in strAnsi leginrri cu Cina Domnului qi cu moartea pc cnrceS.
4. RAnduiala Vecerniei RAnduiala Vecerniei diferi, ca dezvoltare sau extensiune zilei liturgice, adici dupi cum e vorba de:
2. Timpul slvArqirii vechime, Vecernia se sivArgea dupi apusul soarelui, la ieqirea luceafimlui-de seari sau pe la aprinsul luminilor. de unde vine gi denumirea greceascd cea mai veche: l"rryuLrdv'(lat. lucemare), pe care o gisim in scrieri din sec. IVa. Astizi, dupiTipic' vremea sivArgirii Vecerniei este ceasul al zecelea din zi. adici aproximativ ora. 4 P.q., deci inainte de ciderea serii (iarna pe la orele 34 p.m., iar vara pe la 5-6 p.m.)'. Il ministiri. la sirbitorile cu priveghere (sAmbiti seara, in ajunul praznicelor impiri tegti qi al sirbitorilor sfingilor mai importanqi), Vecernia se oficiazi dupi apusul s.oa lui, urmati de Litie qi Utrenie. Ca excepqie de la regula generall, in ceea ce.prive timpul sivArgirii, Vecernia se face in timpul dimineqii in urmitoarele cazuri: in Dumi nica Rusaliilor (Vecernia Lunii Rusaliilor, care se sivArgeqte in ziua de Rusalii, indat dupi Linrrghie), in Vinerea Patimilor (Vecernia S6.mbetei Patimilor, care in unel pi4i, mai aies la'bisericile de enorie, se face dimineaga, Lrpi sluiba Ceasurilor.impi_r{
in
j, qi in toate cazurile cind Vecernia se unegte cu una din cele. trei Linrrghii:. cu I-i roigirii SfAnnrlui Grigore Dialogul (in toate miercurile qi vinerile din Piresimi, afar ieqd
- ni de rAnd peste slptimdni; - Ziua unui sfAnt cu doxologie mare (insemnat in calendar cu cruce neagri); - ziua unui sfhnt cu polieleu (insemnat cu cmce roqie); - sAmbitd seara (Vecernia duminigii); i Vczi, de ex.: Sfintul
Ciprian, Despre rugdciwnea d.oruneascd. cap. 35 (P,L, r, IV,_col._ 559-560): sfirgit,.diri.nou, trebuie si ne rugim;,cici Hristos fi{:"::!-::l itrrt gi zira cea adevirati, de aceea gi noi, cAnd ne rugim la ipusul soarelui gi al zilei din accst qi cci'em ca si risari din nou lumini peste noi, ne rugim pentru venir^ea lui Hristos, Care nc va
,rpll cc a apus soarele gi ziua s.-a
hrrrrrl
luminii celei
llc rrrg,lrrr
tlttho'l s / Vczi,
34
BucureEti
vegnice"
;
Const.
Apist.,
YII!, 39
Qrad.. rom;.
cit., p. 258): ,:\9gi91u"i
.f1.-"t11
,
drept rnullumire ci v-a dat no"ptei spre odihni de ostenelile din_ timpul zilei"; Sfhnnrl Vasilc li1;1,'Regulile ruati, 37,4 (p.G.,i. XSq col. 1016 A): ,,Iar cAnd ziua se sfirgegte, se cadc cI llrrrrrirr pintm toate cAte arir luat in curgerea acestei zile qi pentru cele ce am. implinit cu bun i, ,r1r,ri si mirrurisim toate cite nu le-amTmplinit..." etc.; Sirneon al Tesalonicultti,Dospte fintclc. 197 ..ient"r." Vccernici inseamni ci liudim pe Flcltontl cit.. p. 197:,,ii.,t".." itiini. cap. 299299, rrad. rom. cit., itiini, cao. lru c[ ani ajuns ia apus, adici la s?irginrl zilei gi hirdzim lni Dumnezeu tot ce am ficut intr'ltrsrr, {t:cca, mrrllirmim pdntru viala noastrl, pentnr hrana, p€ntru cugetcle, cuvintele gi faptele noastrc,
tB,
,rl
p. 86 q.tr. (ia Ghenadic Eniieanu, Liturqlico,
gi solemnitate, dup{
ll lf,v,|.;casc Ellpr.tc, cum Elltrtt tlicat ' , Vi.ri, cl llil tZSir ilevlrlr ,lA IlttH (lts. anunlcncilr sce dlttlnt ltisclici lHrlirrrl vcecu lntlir.lcrc,r nrf,
oaptca inpace, fhri picat qi flri sminteali. CIcl noaptea este ca ull cici ca o moarte ne vine noui noaptea".
Litwrqhier (ed. 1956, p. al7);,,...Sluiitorul altanrlui... dator estc.,, cuiernicie si gindeasci in sine gi cu umilir4tr str e Sale patimi, vineri seara s-a rdstignit Pc crucc a
noastri..." etc. r. XLIX, col, cuvintelc lui
ri se
rnet. s
ca o jct'tfd dc Pe- carc, dc cAnd a lrrcre'
ri
are
urmiltoarc, ll toet{ lumca,
a
pt ctrvint sc numc$tc dd.icare...". 35
Pntur [,Rot,
-
DH. Et,tti JJnnNr,s'rti
Ll't'u
prrnzrric iurpilriltcsc srru hrrrmrrl biscricii.
Miri sinrpll, nr:ri pxrgin dczvoltatl gi mai pugin solemnl este Veccrnia zilelor rAnd (dc lucnr) din cursul siptlmAr-rii, adici zilele sfinqilor care nu sunt insemnaqi calcnclar cu nici un semn; c formati mai mult din lecnrri gi se sivArqegte de obicei miri iu ministiri qi in catedrale. Ccva mai dezvoltatS., mai solemni qi cu cAntiri mai multe e Vecernia sirbitori cu tinere din cursul sipt'imAnii (sfir-rqi cu doxologie sau cu polieleu, praznice qi h muri), precrrm qi Vecernia de slrnbi.td seara (Vecernia duminicii). Vom descrie, pe larg, mai intAi rAnduiala Vecerniei sirbitorilor (singr-rra care oficiazi, de fapt, la bisericile de mir), gi apoi, mai pe scurt, rAnduiala Vecerniei zile de lucnr. Descriind in amS.nunt rinduiala Vecerniei sirbitorilor, vom st[rui indeose asupra rolului preotului, slulind singur (firi diacon), iga cum e cazal in majori bisericilor.
a. Rinduiala Vecerniei sirbitorilor. La vremea cuveniti, cAntiretul sau par serul toaci (in toaca mare), trage clopotul gi aprinde candelele. Intrind in biseri preotul zice rugiciunea: ,,Intra-voi in casa Ta..."' (vezi Litwrghierwl). tnainte de Vec nie se citegte Ceasul al nou5.lea, cu care incheiem slujba zilei respective gi despre ca vom vorbi mai tArziue. tn timp ce la strani se citegte mgiciunea de la sfArqinrl Ceasului al IX-lea ( Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostnt...") preotul ,,ia vremea" (binecuvAn rea) pentru inceperea slujbei zilei care urmeazi, in chipul urmitor: lasi epitrahilul Sfinta Masi, iese pe uqa dinspre nord, trece printre strana stAngi qi masl, vine mijlocul bisericii sub policandm, se inchini de trei ori spre risirit, depune metanie scaunul arhieresc (firi a se inchina) gi intri in altar pe uQa de sud, trecAnd printre i nostas qi strana dreapti, siruti Sfinta Masd qi igi pune din nou epitrahilul.
dtern (perdeaua ugilor impiritegti) $ dl binecuvdmtarea (,,BinecuvAntat este zeul nostru..."), stAnd in.fapa Sfintei Mese gi inchinAndu-sel0. CAntiretul (sau cel mai mare, daci este de fagi) rispunde: ,$min. Veniqi si inchini.m..." qi citeqte Psalmul CIII (,,BinecuvAnteazi, suflete al meu, pe Domnul... In acest timp, preotul, cu capul descoperit (daci poarti culion), iqi ia Litwrghieru.l, i, pe uEa dinspre miazinoapte gi vine inaintea uqilor irnpiritegti, unde, stAnd cu faqa altar, se inchini de trei ori gi citegte in taini cele Sapte rwgdciurci ale lwncinil.or, nAndu-se la sfirgitul fiecireia. Dupi ce se termini. citirea Psalmului CIII, preotul zice ectenia rnare din faqa uqi impiriteqti, avind capul acoperit (daci poarti culion). La sfirginrl ei, se inchini intri in altar, pe uga dinspre miazizi. Daci pAnI atunci preonrl n-a atv'ut timp si mine citirea celor qapte r"r-rgiciuni, le termini. in altar. Vezi mai departe, la cap. despre Ceasw.ile linugice. r(' Vezi Simeon al Tesaloniculti. Despre sf.ntele rugd.ciwni,
tlt\l
cap. 331, trad. rom. p, 2l Liturghierul, Bucuregti, L937,p. ll Ei Bucuregti, 1956, p.2l; Gherasim Saffirin, Tipic aswprasewi, ilord,ivine, Bucureqti, ).905, p.6; Ic. D. Lttngulesctt,M,anwald.epracticdktwryicd' Bucuregti, 1926, 9; F. lJalamace, -trphcalrunt La.pwlctictt litwrgicri (curs litogr.), p. 5, 130; A- Popovicitt,Tipicul 127; Tezaunrl cii Ortodaxe, Ottodaxe, ed. a II-a, Sibiu, 1927, p.57; Cireqeanu, "' Cireqeanu, "' htwrgic, """o'-) vol. "-) p. '' , B. -'' III, r- I. r' 57; --' ) p. -_^-Y-()r"todoxe. Mitrofanovici !l si colaD-r colab-- Lttul'[tca Lttutacca -Btsencu. Rtsertcu. ()rtodoxe, 1929- P. o.472 s.a. \Numai citeva fiprce oorce qr colab-, Ltturgtca btsetlctl ed. lyzy, 1929, 472 !.a. {t/z Mrtrotanovici Mltrolanovlcl ul'rorltxe, eo. p. ;.a. 18) qi de L. (ltptcqn, p.49), ctrlarc, ca cel dc I'. clrlarc, P. l'rocopovlclu Procopoviciu (Ntualistica, C. Teleaga Ieleaga (Tipicon, p. 4y), precrlrn \lotualttt ca., p. rU) !r cel cle Liturghierul din 1950 (p. 21 ), recomandi binecuvAntarea din fa{a sfintelor ugi ca la Ceasul al IX-k confbrm pllcticii miniistiregti, dupi care preotul, imbricat numai cu epitrahilul, nu zice nimic rrlrrrr, ci rrrrrlai clirr falrr uqilor impiiriteqti. 36
lJrrncirzl citir:ca Oatisrnoi d.e rhnd. dirt Psnltire, pc analogul f]ri acopcriffIAnt, aQezat dhr vrcnrc ln nrijlocul bisericii. SAnrbiti seara, in ministiri, se citegte Catisma intdi in trci sr{ri: la ficcarc stare, preotul zice ectc ria mici. In timpul citirii Catismei, preotul icile de enorie, atAt sAmbitl seara, Fx,[rc sril ios, sculA la praznice qi la hramuri), se cAnti €At {i ltl sirbltorile in prima stare a Catismei I (Ps. I, de obicci: ,,Fericit llCfs, 1,6; Ps. II, vers. Il qi Ps. III, vers. 7-8), urmate de,,Slavi..., $i acum... Aliluia" (de trci ori)rr. [)rr1rA Catisma (sau dupi ,,Fericit bdrbatul..."), preotul zice ecteruin ruicd, iar la *fnnil sc cAnti dupi aceea ,,Doamne, strigat-am...", pe glasul de rAnd al Octoihului (linrlrrttir seara) sau pe glasul indicat de Mfucei (la sirbitorile din cursul siptimAnii), ntilrtrrile gi stihirile sirbitorii la care ne aflim, precum ne arati Tipicul qi Mineiwl :tiv. Triodwl sa:u Peruticostnrrytl - la fiecare sirbltoarer2. tl tinrp ce la strani se cAnti ,,Si se indrepteze rugiciunea mea...", in altar preod r;i face cddirra rnare.
l)upi
termini cu ciditul, sau in timp ce la strani se cAntl ultima stihiri de la strigat-am..." (inainte de,,Slavi..."), preonil igi descoperl capul qi imbiaci
ce
t)runl1c, l.
()f,nd la stranS. incepe s5. se cinte,,Slavi..." de la,,Doamne, strigat-am...",preotwl usile irupdrd.tesrl, plecindu-se cltre credinciogi. Iar cAnd se incepe stihira de la acum..." se face tohod.wl (ieph,ea) cw cd.d.elniya, in chipul urmi.tor: stAnd in faqa SfinMcsc, preotul primegte cidelniqa binecuvAntAnd timiia, se inchini in faqa Sfintei te qi, ocolind-o pe dreapta, fXri. a cidir3, iese pe uqa dinspre miazS.noapte, fiind :cclat de paracliser cu o lumini (daci vrem si dlm mai mare stri.lucire slujbei, ies purtetori de lumini). AjungAnd in mijlocul bisericii, sub policandru, sti cu faqa rrlsirit, se pleaci gi zice in taini Rwgdciut'rea intrdrii (,,Seara gi dimineaga qi la ,,." etc.). Apoi, trecAnd cidelniqa in mAna stAngi, binecuvAnteazi, intrarea, zilncctiqor: ,,Bine este cuvAntatl intrarea Sfindlor Tii...". Purtitorul flcliei merge IttrrrAr-rarea in faqa icoanei MAnnritorului, unde rimAne pAni cdnd preotul intri in
, itr
preotul inaintAnd pe solee face cidirea mici, astfel: cidegte icoanele ti gi pe cele laterale, iconostasul) strana arhiereasci, strana dreapti gi cea
apoi spre
risirit
de trei
ori
gi
din nou strana arhiereasci, iconostasul qi icoanele ului de la Utrenie gi de aceea nu
se
cinti in ajunul
i Mare. De asemenea, nu se citeye catismi la veimi (dupi Lirurghie) 9i Duminica Tomii, la Ve-
it
gi in insigi ziua serbirii seara) gi la Vecernia din ziua Schimbirii la fali citim catismi numai daci
ori luni seara. [h lrrlttrniuici ()tliuioirri,
e
nc; tr ;A sl,l'lotALA
atAt cintarea stihirii precedati de ultimul stih din psalmi (,,Ci s-a int{rit mila Lui Ei a stihirilor cu,,Siavi..., $i acum..." se Iicea de ambele strane (coruri) reunite in rr'rrl lriscricii, ceea ce reprezenra Lln momcnt solemn (festiv) al slujbei, inchipuind unirea a toati
[oi,.."), clt
t
cru'c $-a
flcut prin
venirea MAntuitorului (vezi Simeon al Tesalonicului, Despre Sntele
37
PREo'r PRor-.
Dn. ENp Bn,tNlSrn
Lr:'uttc;tcR
pe solee, in faqa ugilor impiritegti. CAnd strana a terminat $i acum...", preotul cldegte cmcig spre sfhntul altar, rostind: dupi care intri in altar, prin ugile impiriteqti, continuend jurul gi cidind tot altaml. Mese Sfintei cildirca in Cintlret-ul sau cel mai mare, rosteQte (ori cAnt'i, daci e cazul),T,uminI lini.'.". Dupi aceasta, preonrl stind in spatele Sfintei Mese, cu faqa spre credinciogi, zice: .,Si luim aminte ! Pace tuturor !" (La strani: ,,$i duhului tiu"). ,,tntelepciune ! Si luim aminte !", iar la strand se cintdprocbirnenwl zilei sdptimini, de trei ori, cu stihurile indicate in Ceaslov (Catawsier). La slrbitorile care au paremii (citiri din cirgile sfinte ale Vechiulwi $^Noului Testa' went), indati dupi prochimen se citesc parerniite, din miilocul bisericii. In timpul citirii lor, preotul, rimAnind inapoia Sfintei Mese, poate sta Jos. La sfArqinrl paremiilor sau indati dupi prochimen, cAnd nu sunt paremii, irucbid.e wsile irnpdrd.tesri gi rostegte ecteniahrtreitd: r.,S5. zicem toqi din tot sufletul gi ln felor]. felon. fiind lmbracat imbricat in 1...", drfl din altar, tlnd tot cu.qetul nostru) s5. zicem...", ( mlnistiri, cel mai mare) citeEte rugiciunea ,,Invredni Dup5. aceasta, cXntiretult (la ectenin cererihr: din 6tL4L) altat, vwvv,"vv LvL uur rostegte, tot dupd Ldlu care preofltl Doamne...",) uuPd ceQte-ne, Lr(ralllllg... LcILc-Irc, PrgvLul fvolviL!, apoi spre credincioqi qi.ii intoarce se Preotul de seari...". noastrS.'cea plinim ruglciunea binecuvAnte ezi, zicind: ,,Pace tuturor!"; apoi, intorcnndu-se din nou spre r5'siri care citegte in tai &l!e. zice: ,rvaf/llerv ,,Capetele noastre Domnului si Ie plecim !", dupi --TRugd.ciunea plecdrii capetehr, pe care o incheie cu ecfonisul: ,,Fie stipAnirea Tale binmecuvAntati !". La strani se cAnti acumstihoalTna. ctr stihirile gi stihurile ei, apoi cAntiregul ci ,,Acum libereazi..., Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte rugiciuni introductive minlstiri qi la catedrale, ,"A.cum l1bereazi...." il citeqte cel mai mare, iar continuS. cu,,Sfinte Dumnezeule..." Qi celelalte). Dupi ,fatil nostru" Qi ecfonisul respectiv, la strani se cinti troparYle, ctt lor. sAmbiti seara: troparul invierii glasului de rind, ,Qlavi...", al sfinrului de laMi de Dumnezeu, din ale Invierii, dar pe glasul troparu al Niscltoarei r /.ve) acum...", !. ru.ei, , ru ,,$i qsurrr )rY\ ^ prazricele impiritegti, troparul praznicului respectiv de trei gri; Iui s$nnrlui la sirbitorii de doui ori, ,,Slavi'.., $i acum..'" al N troparul sfinqilor, sirbitorile
Dupi tropare, preotul deschide ugile impiriteQti Qi zice: ,, dupi regula aritatd inLiturghier (vezi ed' 1956, pp' 33-36)' Apoi i
face otpusnrl,
SPECTALA
vrrhod cu cldclniqa, prclchimenul mare al Paqtelui: ,,Cine este Dumnezeu..,"),r.Se
lhr"c, dc aselncnea, volod qi Ia Vecernia din seara urmitoarelor praznice: /oia inaltdrii, Schirnbarea la fagl qi Inilqarea Sfintei Cruci; precum gi a zilei hramului bisericii. ....
b. Vecernia mici gi Vecernia mare. Slrbitorile mari (duminicile, praznicele impi-
rAtcqti gi sfinqii mai irnportanqi) care au slujbi cu Priveghere, au de reguli in cirgile de euk (Mineie, Triod., Penticostar qi Ocmib) doui Vecernii: Wcem.ia naicd qiWceru,in. rnare. l) Veceruia wicd a acestor slrbitori este un fel de anticipare gi prescurtare a Vecerttici mari. Ea se si.vArgeQte numai la mlnistiri, inainte de apusul soarelui, dupl ceasul
nl lX-lca (adici la vremea obiqnuiti pentru Vecernie) gi numai arunci cAnd urmeazi a l€ face Priveghere de toati noaptea (vezi denie). Dupi Vecernia mici se ia cina gi tpoi, dupd apusul soarelui, se incepe Vecernia mare cu Priveghere. Daci., deci, nu se fiec Litie sau Priveghere, Vecernia mici nu se face nici in mS.nistiri, in bisericile de fltir, Vecernia mici nu se sivArgegte niciodati. Prin ce se deosebeqte Vecernia mici de cea mare | - La Vecernia mici. se toaci in fttnc'a cea mici (tochiqi); nu se zice nici ectenie nare, nici ectenie mici qi nu se citegte (Jntism'i, ci indatl dupl Psalmul CIII se cAnt.i: ,,Doamne, strigat-am..."'cu stiluri mai plqine (numai patru). Nu se face vohod gi nu se zic nici ecteniile de dupi vohod.'La lfllrqit (dupi tropare) se zice ectenia intreiti scurti (ca la inceputul Utreniei). Iati deci Fhcma rAnduielii Vecerniei mici: llinecuvAntarea; Psalmul CI[; ,,Doamne, strigat-am..." (numai 4 stihiri);
Troparul;
,,Lumini. 1in5...." (citit) ; Prochimenul zilei siptimAnale;
Apolisul (mic),
Stihoavna; ,sA,cum libereazd..." gi
rugiciunile
introductive; Ectenia
intreiti (scurti)
qi
,,Invredniceqte-ne, Doamne... ";
2) Vecem.ia lnare a sirbitorilor cu Priveghere este de fapt Vecernia sirbitorilor, aqa etlm am descris-o mai inainte, avdnd ln vedere indeosebi practica bisericilor de enorie. l)ar la ministiri gi catedrale, unde Vecernia aceasta se face in cadrul Privegherii,
.
dttpi regula dtn Tipicwl ware (inscrisi gi la inceputul LitwrXhierulur), ea are unele [rarticularitiqi care (intesc si dea sluibei o solemnitate mai mare gi pe care le vom din cap. despre (Jtreruie. c. RAnduiala Vecerniei din zilele de rAnd, in perioada Octoihului qi a Penticos-
Enurnera la rAnduiala Privegherii
htlului minAnd cu cea a Floriilor), seara la Vecernie se cAnti, alternatiq cele doui mari, specifice postului; ,,Si nu intorci faga Ta..." gi: ,,Dat-ai moqtenire..."' De aceea, it aceste duminici, seara, se face slujba Vecerniei mari, pani la prochimeq punAndu-se sti hirile de la ,,Doamne, strigat-am..." pe I0 (ca sAmbitd seara), ficAndu-se vohod cu cidel pita qicAntAndu-se prochimenul mare, de rand (unul din cele doui indicate mai inainte) Dar de la prochimen inainte, slujba urmeazi dupi randuiala Vecerniei din zilele de din cauza posnrlui, lisAndu-se deci ectenia intreiti la sfirgit (inainte de otpust)Ia. Tot dupi rAnduiala sirbitorilor se face Vecernia in zilele de rAnd din Si1 Luminati, care au prochimene speciale in Penticostol,, in seara duminicii S 'foma qi in seara Duminicii Rusaliilor (stihirile de la ,,Doamne, strigat-am..." Pe Vczi Triodul, la Vccernia clin l)uminica lisanrlui sec de brinzi qi la Vecernia Dtrnrirricii Plrcsirni (ccl, Brtctrrcqti, 1946, p. 120 g.u,, 238'239) liTipicul clc G. Tclcaga, p' 310, ra
se deosebegte de cea pentm duminici qi sirbitori prin urmitoarele amS.nunte: Catisma de rand se citeqte firi a fi intrerupti de ecteniile mici, la cele doui stirir6. La,,Doamne, strigat-am..." nu se cAnti decAt primele doui stihuri (pe glasul inrlicttt de Minei), iar celelalte se citesc; stihirile se pun mai puqine (pe gase).
-
-
'' Ve Itt
[()l ;i^G. It'
I din t('rrrilt
il l2'a; ilr
la locurile respective (ed. 1936, pp. 53-54 qi 316), Tipiculrnare,pp. 589
qi
p.310. ui, duminica seara nu se citegte catismi la Vecernie, dar la ,,Doamne, strii ori se cAnti ,,Fericit birbatul.." numai daci luni luni seara se citeqte Catisma a 6-a, marli seara :ara Catisma a l5-a qi vineri seara Catisma a l8-a. cincea), in toate zilele de rind de peste sipti,mAni in ristimpul dintre22 sept. - 20 dec. Ei dintre 15 In siptimAna a cincea din Postul Mare, la Vecer.0-a; marli seara, a I9-a1 miercuri seara, a 7-a; joi ' vincri, a l8-a; (vczi Rdndaiala citirii Psaltirii, in Psaltirea, ed. Bucuregti, 1978).
-"!"''"qt
Pnucl'r'PnoF. Drr, ENE BnANr,slri
I,LrURc;TcR SPECIAI,A
- Nu se fhce vohod sau ieQirc cu cldelniga (de aceea preorul nu lmbraci f'clonul, r[mAnc pAn{ la sfhrqit cu epitrahilul, gi nici nu se deschid ugile impiritegti, care inchisc in tot timpul slujbei); deci, indati dupl,,Slavi..., $i acum...", de la strigat-am...", se citegte ,,Lumini lin'i...", apoi se cXnti prochimenul zilei siptimAnii indati se citeQte rlrgs.ciunea ,,InvredniceQte-ne, Doamne...", urmatl de ectenia cere [or: ,,Si plinim rugiciunea noastr'i cea de seari...)', pe care preoflrl o zice din faqa lor irnpiritegti gi cu capul acoperit. Apoi, ca de obicei, Stihoavna (de la Octoih, de rAnd al siptiminii), dupi care ),Acum libereazi..." gi celelalre, rroparele, intreiti, incepAnd de la ,,N4iluieqte-ne pe noi, Dumnezeule...", pe care preotul o zi din faqa ugilor impiritegti inchise, de unde, intorcindu-se cu faqa spre credinciogi, fl indati
I)
qi otpusnrlrT. Vecernia rlhc zilele d.e rd.nd. ale Pdresincilor, care se face de altfel numai
lmbraci fblonul, dcschidc
ugilc inrpiritcgti qi face Vohodul (icEirea) cu ciclclniqa, cidind in naos qi altar
(c:idind, dc pe solee: ,,inqclepciune, drepqi !"
,.Lumini lini..." (cintat)
in m
gi catedrale, se deosebeqte de cea a zilelor de rind din restul anului prin urmitoare particulariteqi (pe care Ie indici Triod.wl qi Ceaslotwl):
Preotul
(imbricat cu epitrahilul, faqa Sfintei Mese):
Preonrl
Preotul
CAnt.
CAnt.
t7
de seari...")
(iese in faga Sfintelor Uqi qi citegte rugiciunile luminilor)
La fel ca la Vecernia sirbi-
La fel ca la Vecernia sir.
La fel ca la Vecernia sirbi-
torilor
Ectcnia mici (.,Iari iari, cu pace...")
qi
,,Doamne, strigat-am...",
cu stihirile qi
stihurile
Stihoarma,
chinim...", Psalmul I03
bi.torilor
,
cu stihurile
Catisma de rAnd mijlocul bisericii) Ectenia
,,Ci a Ta
este
nostru...")
impirigia..."
Troparele rAnduite
gi iari,
lr
,,Doamne, strigat-am...", stihirile pe 6
,rDoamne, strigat-am...", stihirile pe 4
La fel ca la Vecernia sirbi-
La fel ca la Vecernia sirbitorilor
Caukrwl aclatrgi la sfhrginrl Vcccrniei o frumoasi rugiciune a SfAntului Vasile (,,Bine clti cuvenrnt, Strlpnnc Atotliitonrlc..."), de citir bcnev
cleschide Sfintele
(dupl,,Tatil ,,Ci
a
nostm...")
Ta este impir{qia..."
Troparul sfhntului zilei din Minei Si al Ndsci.toarei
(ciriti in
mici (,,Iari
Stihoavna, crr stihurile qi stihirile ei, ,y',cum libereazi...." qi rugiciunile incepdtoare
Stihoavna, cu stihurile qi sti-
hirile ei, ,y'.orm libereazi..." qi rugiciunile incepitoare
cepitoare
]
cu pace...")
torilor
qi
stihirile ei, ,,.A.cum liberea2i...'l Qi rugiciunile in-
La fel ca la Vecernia si,r;
bitorilor
c-ereri-
I
10,
(La ,,Si se indrepteze...",
(din altar): Ectenia
(dupi,,Tatil
Ectenia mare
rinduite (stihirile pe pe 8 ori pe 6) Preotul
noastri cea de seari...")
,Amin. Venigi sd ne in
rat)
Preotul
Ectenia cererilor (,,Si plinim rugiciunea noastri cea
,,Amin. Veniqi si ne inchini.m...", Psalmul I03
(din faqa Sfintelor Usi)
te-ne, Doamne..."
lor (,,Si plinim rugiciunea
si ne inchinim...", Psalmul I03
(cAn-
Rugiciunea,,tnvredniceqte-mi, Doamne..."
,,tnvredni-
Doamne..."
,,BinecuvAntat este Dum-
nezeul nostm..."
,,Fericit birb'itul..."
Rugiciunea,,invredniceg-
(,,Si zicem togi...")
(imbricat cu epitrahilu faqa Sfintei Mese)
zeul nostru..."
torilor
Prochimenul zilei s5.ptimAnale (cAntat)
Rugiciunea
din
,+A.min. Veniqi
Prochimenul zilei sipti.mAnale (cAntat)
ceQte-ne,
din faqa Sfintei Mese): .,BinecuvAntat este Dumne-
,,Binecuvintat este Dumnezeul nostlrl..." Cant.
(imbricat cu epitrahilul,
Prochimenul zilei sipti-
(din altar): Ectenia inrre-
(numai Ia sirbitorile cu
din
,,Lumini lini..." (citit)
mAnale (cAntat)
iti
VECERNIA ZILELAR
-
lini..." (citit)
Paremiile (numai la praznice gi sirbitorile sfinlilor)
Tabloul comparativ al rdnduielii Vecerniei de diferite categorii (la sirbitorile cu Priveghere Vecernia mare
,,Lumini.
Uqi
face Apolisul (Otpustul)
qi
(din
faga
tenia
intreiti
Sfintelor Uqi) Ec-
(din f"!" Sfintelor
(dupn,,Tatil
Troparul Sfhntului zllei dinMinei
qi al
Niscdtoarei
(din fala Sfintelor Ectenia
UEi)
nostru...")
,,CI a Ta este impiriqia..."
Ugi)
intreiti
(din faga Sfintelor Ugi, in-
chise) Aoolisul (Otoustul
l,wti, rnnryi si ioi seara, dupi prochimen (din Tri.od. sau din ceastov) se adaugd doui FB|'elnii, iar finalul (incepAnd de la troparele apolisului) este mult mai lung ca cel g[tlrlrtrrit, qi anume: troparele Mineiwlwi se inlocuiesc cu cele 4 tropare drn Triod. '(uNrlsciitoare de Dumnezeu, Fecioard., bucuri-te... l; Botezrtorul lui Hristos...; RufiRti-vli pcntru noi Sfinqilor Apostoli...; Sub milostivirea Ta..."), 6llletanic. Apoi: ,,Doamnc miluiegte", de 40 de ori, ,,S1av5...., $ ffipi cinstiti,., Intru numele Domnului..,". Preorul; ,,Cel ce este Itfnnil sc citc$tc ruglcinnca ,,tmp[rirre ccresc..," (irl'Ceaskr), Apoi, preonrl zicc rugr-
Lu'uttclcR
Pnur:'t'PRoti, DR. ENU BRANI$1'E
ciurrcir SfAntului Efrem
siml (,,I)oamne gi Stipanul vieqii mele"'1')' :y metaniilc
lrurilc ei; urmcazl rugdciunile incepitoare.("-S!nte. Dumnezeule""'
qi sti
Qr
":1!j'[llii Treimr ori: Lgiciunea ,,Preasfinti i.ipf;iirli nor*r", F;^;;g miluieqte" de--12 ;,i,Rl'ii; Jeofiingi..,,'F'ie nt mele Domnului binecuvi :"^ (tl t1;i m111i);l'rsl'^"1: ;i;""a",, pe Domnul in toati vremea"'"r8' Ap'( ilffi; -;, il:'ii'xrii i',J*.r".i.i-'..", ,,Slav'i'-, $i acum"', P"-'Tll: miluieste" ;d;il;-;;'.".alrn*1i'L eazi...", dupi care preonrl face otpustul Vecermer. l'r;i'.;ii
,"gin.."uen, i Accst final se adaugi (numai pani la rugS.ciunea Sfhntglui Efrem Sirul pentru care, Mare, in Postul seara rrrnratl de otpust) qi la'V;cernia d.e d.wrninicd. mai inainte). iir..*l -"'-il rAduiala obiq,uiti a Vecerniei duminicilor (vezi cu Liturghia Darut uneQte se tfi.Piresimi itt*ia d.e rniercwn ft wrxen slard. pe larg, mai descrie o. vom pe care speciali, .ri {rrirr,. sfinqite, a"fn " rAnduiala sfinyite' m'ai in'winte Dataril'or rrarte. [a cap. deipre Litwrghia "-';ill.i.,;, il;. ,^'ulol sinoptic (comparativ) schiqa rAnduielii Vecerniei "., gi a zilelor de rAnd, pentru a se vedea deosebirile dintre Ultorito. (micl qi mare) (vezipp. 40-4I). ' -d.'V..."nii cu rAnduiala speciali (deosebiti), in cursul anului bisericesc' mai importante Lin cursul anului bisericesc avem Vecernii liturgice zile tru unele randuiala obignuiti a. vecerniei sirbitorilor, :: d::r-.b::-llll: Ga;;i h-r;.'rp..ifi.., adicr prin rinri gi ceremonii care se sivArqesc o si ili;;;;.; g";i[il,* ,.,, ir r-i.riir., unor evenimente de cipetenie din viaqa Mantuitomlui'
in aceasti categorie intr5. urmatoarele: fie la 1. Vecerni" S'dmbetei celei mari, care se oficiazi in Vinerea Patimilor, ami de inainte fie mlnistiri), p.IIl. 4 (il mea ei reglemenrari, adici in iurul orei *-ll-V::tl?:"":u:P; este ei enorie)' ryndlx+i Gum;,;i,ta""ieEe in bisericile de secitt rilor. Preoml imbracl de la inceput toate veqmintele (de culoare neagri). Nu al zi special, este care prochimen, dupi Evanghelia; ;;;-i se face ,rohoJ cu stihoavr la iar se'citesc.parirnii,-Ap Mele.'.". "i-pn.ti.-r*f,rin.i. sra"ti!-niitni it" attnr i'it asazi',!!. n-,- , -,^dar ritualul acesta este i;i;i"i; spune nimit despre ,.ort.r.. SfAntului Egi,r!intitdat: ,,tnvigituri- p< cris mai pe larg i""-"" ."piiot a.or.Ui, e" iir"Uiier, DoT{ a ,ior,.r.r'Sfentului Aer"le; el simbolizeaza coborArea de pe Cruce trupului special apolisul rosteqte f"i qi p..g;tirea lui O*,* inmormAntare2o. La sfArgit, se
,-.^,..,*:*:**
i;;;;;;;;;;
Vecerniei Patimilor (vezi in Litwrghter)'
(sublinierile Schema rAnduielii acestei Vecernii'este, deci, urmitoarea
specifice): -' -
pi.""rf be;,.r
wsru.intele) : BinecuvAntarea obignuiti. in altar) Verugr sl ne ftlchi,lrn...", Ps' CIII (preotr-rl citeqte rugici,nile
(rn brd ca t in
/-1"
indici pI
to ate
Preonrl (din altar): Ectenia mare. ,r
Ceaslov se adaugi aici qi Psatmul Triod este rinduit Pentm vremea meser'
in
CXLIV (,,inil1a-Te-voi, Dumnezeul meu"'"),
care insi
SPECTALA
CAnt.: ,,Doamne, strigat-am...", cu stihirile dinTriod (preotul, cldire mare).
Preonrl:
Vohod. cu
Evanghelia.
CAnt.: ,,Lumini linl.." (citit), Prochiru.enal special nl zilei (,,Implrgit-au hainele Mcle.,."), Paremiile (trei, precedate fiecare de cAte un prochimen special), Apostolul (preotul, cidire micl). Preotul: Evatcgheka (din faqa uqilor lmpiriteqti). Preonrl: Ectenia intreitl (din altar). CAnt. : Rug.,,tnvredniceqie-ne, Doamne...". Preotul: ,,Pace nlnrror ! Capetele noastre...". Ecf.: ,,Fie stipAnirea impirigiei Tale biuecuvAntati..,", ectenia cererilor (,,SI plinim rugiciunile noastre cele de seari..."). Cint.: Stihoavna, cu stihirile din Tri.od. qi scoaterea Sfil.ntwlui Epitaf d.e citre preot, lrr mijlocul bisericii. CAnt.: ,y'.cum libereazi..." qi rug. incepitoare. Troparele zilei (,,Iosif cel cu bun chip..." qi ,,N4ironosiqelor femei..."). Preonrl; Apoliswl special al zilei: ,,Cela ce pentru noi oamenii qi pentru a noastri tnilnruire..." (vezi LitwrXhierul) . 2. Vecernia zilei de Luni din SiptimAna Luminati se face in Duminica Paqtilor, fic la vremea ei reglementari (dupi-amiazd, cum se face in ministiri gi la bisericile de frrri), fie citre amiazi (orele II-I2) crrrn se obignuiegte la unele biserici de enorie, mai ilcs la oraqe), fiind cunoscutl in general sub denumirea de a d.own inviere. Ea ne aduce Htinte de'prima aritare a Mantuitorului citre ucenicii Sii, in insigi ziua invierii, spre lcarl (Ioan )OL 19 q.u.); rdnduiala ei se deosebegte prin urmitoarele: Preonrl imbraci de la inceput toate veqmintele (luminate) qi di binecuvAntarea ca h I'riveghere (,,Slavi Sfintei qi Celei de o fiinqi... Treimi...")21, dupi care se cAnti ;Hristos a inviat..." (de trei ori) gi stihurile Paqtilor (,,Si invieze Dumnezeu..."), cu in@njurarea gi cidirea Sfintei Mese ca qi in roaptea Invierii, la Utrenie qi la Sfinta Lihrghie. Nu se citeQte nici Psalmul CIII, nici catisml, ci indati dupi stihurile Pagtilor, prcoml rosteQte Dupi,,Doamne, strigat-am...", cu stiohod cu Evanghelia. Dupi ,,LuminI Itlrile previzute (,,Cine este Dumnezeu..."), iar lndati Und.,." se cinti dup[ prochimen, in loc de paremii se citeqte Evanghelia de la Ioan XX,19-25 (la caEtlrale, in 12 limbi)2z. Apoi obignuitele ectenii, Stihoavna (firi,yA.cum libereazi..." gi lltgilciunile incepitoare) qi otpustul Pagtilor, flcindu-se la sfhrgit sirutarea Sfintei Crtrci qi a Sfintei Evanghelii, lAngi iconostas, cu miruirea credinciogilor. Iati, deci, schiga rAnduielii acestei Vecernii (cu sublinierea pi4ilor proprii): l'reotul (ln tonte wynintele larninate): BinecuvAntarea (,,Slavi Sfintei... Treimi..."). l'reonrl gi cAnt.: ,,Hristos a inviat...", de trei ori. l'rconrl: Stihu ile PaStihr, cu inconiwrarea Si cdd.irea Sfiru.tei Mese. Prcotul: Ectenia mare (din sfAntul altar). OAnt.: ,,Doamne, strigat-am...", cu stihurile dinPenticostar (preottl cldire mare). l'rcotul: Vohod cu Etangb elia.
p'-404, 9'u'..Duprinvi1drura din Lirurg-lriere' V;;i;;;;.,'Lhwrghier, Bictr.gti, 1956' cr^.,x t' .ll"' sritto.rni Qtihnarrni (,,fe / Pe Tine Cela ce Te imbraci iml Tine. Cela.ce ^^ ^^ ^:'^i* a" i" ;;;;a;ih #; in loc ,Si^*].." arc -'\I; -,rl rea Epiraftrlui rLc 'Prrq^lrrr'r de.' de (vezi, biserieesc din dilr Tipicwl Tipicul .lo'.t,,.; dcr i,,.; drrn; invirinrra i.r;t;nrra invitihrre coresounzitoare c i::;t;::;'"i.;';;t:; ca gi cu o l^^;6x "\' lurnina , .{- Ia r^ prima ctih -: anunie ------^.-^x de ^.i-^ stihi inci dcvremc' Ei ii;; ii:'iiilil:
in Tipiewl bisericesc al Sjhntului Sinod (vezi, de ex., nticostar Ei Tipical mare (aI Sfintului Sava), se di
Stihorvnci (,,CAnd ru nrni pc oc nrai vczl nral '" Vczi Pc l96l, rrr T-8- 1'r. n. 124. nr. 7-8, rru. 1961,
sc bati cloponrl qi toaca dupi fiecare verset
;;
( yi fi ln*ebuinlarea lui fu cultul ofiodox, in G
anului (,,Binecuvintat este Dumnezeul nostru"). eant, Tipicul in Biserica Onod.oxri, in B.O.R., an.
al
[,II.U
l)Rno1' Pnorr. Drr. HNri BHlNrg'r'li
nlhrr, in altar).
Sfintei Cruci gi a Sfintei Evanghelii. I)upi aceeagi rAnduiall se face Vecernia gi in celelalte zile ale SlptimAnii Lumina ctt deosebirea ci nu se mai citegte Evanghelia gi de aceea vohodul se face cu cidelni ca la slrbitorile obignuite, iar prochimenele obignuite ale zilelor siptimAnii se i icsc cu prochimenele speciale ale zilelor SiptimAnii Luminate, din Penticostar. 3. Vecernia pentru Luni dupi Rusalii (Lunea Sfintei Treimi), a cirei rAnduiali S{si1t atAt in Penticostar, cit qi in Molitfefuic (sub titlul Slwibn plecdriigenwnchihr), oftciaza, atAt in bisericile de enorie, cAt qi in m.inistiri, indati dupr Liiurghia din minica Rusaliilor. Ea amintegte de pogorArea sfanrului Duh, precum gi'de proc nea care se flcea odinioari (secolele IV-V) la Ierusalim, in ziua Rusaliilor, dupi turghie, cAnd se mergea de la biserica de pe Golgota la Muntele Mislinilor. unde fdcea slujba Vecerniei'5. Slujba are urmiroarele particularitigi: .
e veqmintele, ca la Lirurghie; inceputul se face cu ,,impirate ceresc...,,, de
lelalte;
F.ctenia mare, de la inceput, are, in plus, cereri speciale pentru coborArea Duh asupra Bisericii; Nu se citegte catismi (deci nu se cAnti nici ,,Fericit birbatul...,,);
Se cAnti prochimenul sirbitorilor mari (,,Cine este Dumnezet...',y; Dupi prochimen, in loc de paremii, preorurl, stAnd in genunchi intre ugile impi
teQtr, cu taqa spre credinciogi, citegte qapte
rugiciuni (molitfe),
aQezate
intre prochi
ectenia cererilor gi impirqite in trei Brupe, prin doui ectenii mici laupl prima pi, de doui rugiciuni, gi ectenia micd., se adaugi ecenia intreiti, iar dupi a doua pi, tot de dour mgS.ciuni, qi ectenia mici, se adauqd ,,invredniceQte-ne, Doamne... llmeazi apoi a treia grupi, de trei rugiciuni, qi ecteniii. t, ,..rt. -giciuni se i SfAnta Treime gi se amintegte despre cele qapte daruri ale Sflnnrlui Duh, coborAt pe
ii
Biseric5., in ziua Rusaliilor, ficandu-se totodati miflociri pentru mo4i. Dupd rceste frumoase rugiciuni se datoresc Sfhnnrlui Vasile celMare2a, iar dupi al1ii, nrlui Sofronie al Ierusalimului sau SfAr-rrului Mitrofan Mirrurisitorul, din secolul IX25
')Y:ri. fyegrinllio-lytheyae (Eg.eri!.e) ad.loca sancta, XLIII,4-7 (ed. Hildne pitri, - -) pp. r f ' -2+8-ZSO). de Ex., V. Ivlitrofanovili , Liiurgica, ed. 1929, p. ZO+ gi'1.. I). Buzatu, in'rtv. lo Y"1r, 'crr" (Cririova), an. 1945, nr.7-8, p.322. 25 \/^-: l^ cx., rr:- -a : . ^-- r/ vczi, dc v. Mitrofanovicl, op. cit., p. 717. De fapt, cele qapte rugiciuni din rdnduiali :ci Veccrnii alcinriesc o dubluri a celor qapte rtgiciuni ale luminilor, pe care preonrl le citeqte .-:.-:
l^ -,-:-- r7 tritri la orice Vecernie, in timpul Psalmului CIII. Dintre ele, patru (gi anume: prima, a treia. a cl grrsca) n sunt tr:gicittui speciale ale Vecerniei Rusaliilor; primele doui dintre acesrea contin ;i cgrtrc cic cvcnimcnnrl. praznuit (Pogorf,rea Sfdnrului Duh), iar celelalte doui sunt rugiciuni crtat'cil arcir picatckx qi odihna cclttr rnorfi, fiind legatc de pomenirea mor{ilor din simbita precedenti.
(lclcl:rltc.trci. rugicir.rni (a dotra,_a.parrar g.i i gaptea) surrr nrgiciuni alc serii, tiind dcci lcgare tronrctlrttl tlitr rrrnrc,rul rlirr zi itt lrriarc clrc ar a, trctrui ir.t,,i oflcilti ii?iiilin slujtrrr. .,,r,']t. ?';;;il;;;;r'1,i.;;;i; Accsrca sunt luarc clin rindtriall ;iili,t;h'il;;r;iliil:prt alt
I(]A SPECIAI"A
Oqrtrsnrl arc o foruruli spcciall, unicii prin lungimea ei (a se vedeaLiturXhierul). littii, dcci, sub formi de schiqi, rAnduiala acestei Vecernii: Itrcotul (in toate wsrnintele) :,., BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...". OAnt.: ,,Atnin. Impirate ceresc... (cAntat), Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte; dupi p'l'rrtdl nostnr.... Veniqi si ne ir-rchinim..." qi Ps. CIII (preonrl citeqte ruglciunile lumi-
:,,Lurrrini lin[...". Prochimenul (,,Cine este Dumnezeu...,,). P rcr.rttrl : Evangh elia ( c'lintrc ugile impiriteg ti ). Preotul (din sfAnnrl altar): Ectenia intreiti (,,SI zicem toti..,,,). Cint.: Rug.,,Invrcdnicegte-ne, Doamne...". Preotul: Ectenia cererilgr (,,Si plinim rugiciunile noastre cele de seari,,). CAnt.: Stihoavna, cu,,Slavi..., $i acum..., Ziua invierii...". ,,Hristos a inviat... "( trciori). Prcotul: Apolisul Pagtilor gi miruirea credincioqilor, langi iconosras, cu _ CAnr,
Pre Du cAntat,
RG
<
l'rcotul (din altar): Ecteda mare (cw cereri speciale, powivite sh"bdtzt ii). Oirrt.: ,,Doamne, srrigat-am...", cu stihirile din Penticostar (preonil. cidire mare). l)rconrl: Vohod cu cidelnita. ( )rint. :,,Lumini lini...". Prochimenul (,,Cine este Durnne zetr..."). l)rconrl (in Xeruunclti, d.itttre wsile irnpdrdte5ti): Cele fa.pIe ruXdciuni (intpattite in trei ln, prin d.ou.d ecteytii ru.ici), ectenia intreiti qi rugiciunea ,,InvredniceQte-ne, Doamne...". Prcotul: Ectenia cererilor, ,,Pace tuturor, Capetele noastre..." etc. ()int.: Stihoavna, ,,Acum libereazi...", rugiciunile incepS.toare gi celelalte, Tropaml ricului (,,Bine eqti cuvAntat, Hristoase, Durnnezeul nostm..."). l)t'conrl: Otpwstwl special nl sdr"bdtorii.' ,rCela ce din pirinteqtile qi dumnezeieqtile uri,.." (vezi Litw,ghierwl). 4. Tot ca Vecernii deosebite putem considera qi cazurile cAnd Vecernia se sivirimpreuni cu SfAnta Liturghie, oficiindu-se in cursul dimineqii. In aceste cairrcepunrl Vecerniei qine locul primei pirqi din Liturghia catehumenilor (pAni la xlulcu Evanghelia) qi prezinti unele deosebiri faqi de Vecernia obiqnuiti. Astfcl, Vecernia se poate uni cu LiturXbia Danr.rilor rnni inainte 1finpite, aQa cum se itt toate miercurile qi vinerile din Piresimi; particularitiqile ei in acest caz le vom lir rAnduiala Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite. Vcccrnia se uneQte qi ct Litwrgbia Sft.ntwlwi Vasile de patru ori pe an (in ajunul qrcrii gi al Bobotezei, in Joia qi in SAmbita Patimilor), precum qi ct LitarXhia Sft.ni lonn, intr-un singur caz, gi amune) in ziua Bunei-Vestiri, atunci cAnd acest prazuuclc in zilele de rAnd ale siptimAnii, adici de luni gi pAni vineri, in Piresimi. In itceste cinci cazuri, preod imbraci de la inceput toate veqmintele, deschide uqile tcgti gi di binecuvAntarea) ca la Liturghie (,,BinecuvAntati este impiriqia Tati,"), La strani se citeqte Psalmul CIII, in timp ce preotul citeqte rugdciunile Vecer(fir a[tar); apoi preonrl rosteQte) din altar, ectenia mare, dupi care indati se cAnt5. ,rln)r1e, strigat-am...", cu stihurile gi stihirile previzute inMinei, sau in Triod. (Ca1,1 tttr se citegte). La,,Si se indrepteze..." preotul face obignuita cidire mare, iar la ieunl,.." face Vohod cu Evanghelia. La stranl: ,,Lumini lini...", apoi prochimerii paremiile sirbitorii2T, dupl care indati preonrl roste$te ectenia mici gi se inl;l Sflintului Vasile cel Mare ;
a
doua este mgiciur.rea pe care o gisim in Ceaslw la sfirgitul Ve-
i, liirxl atribuiti tot Sfinnrlui Vasile cel Mare; iar ukima
este de
fapt a gaptea rugiciune a lu-
rlirr rinc'lr.riali Veccrniei, din Lbtnghier. Toate aceste Eapte rugiciuni se disting prin remarcalot lirtrrrrrsclc de fond gi dc forma. rn ltt ;tjttrtul Criciunului qi al Bobotezei se cinti prochime I zilei siptimAnale; in |oia din trltrtilrrrr Pirtirnilor se cXntd prochimenul special din Trind (,,Scoate-mi, Doamne, de la omul vitt,,,")i in Sinrbita cea Mare nu se cinti prochimen, iar la Buna-Vestire se cAnti prochimenul zirt'
+lh1l't'iol.
f
ltr rrirurtrl Criciunultri
se citesc
opt paremii, impi4ite in trei grupe prin tropare cu stihuri; in
I lkrhofczci sunt 13 parerrii, impirlite de asemenea in trei grupe, prin tropare care se cinti tr rlc sfl11ufl; stil.rr.rri; la truna-vcstlrc lil('(lc Buna-Vcstirc se pun ltltal intAi ale Tri.odulwi odulwi Si qi apoi trei ale praznicului; in loia cea prin illrll rrcr lttrtr rrci prrrcmii, iar in ll1 SamData Simbita Mare, 15 l5 Parem[, ii. impirtlte rmPa4lte cle de asemcnea in trcl trci gmpe, smpe. prur Prlrcnlfl, rar
uu lrri Moisc (clin Icgirc) Ei prin cAntirrea cclor trei tineri (din profelia lui Daniil), cu stihurilc lt't t,i 'l \'iulttl) . 45
I,ITTI RCICA SIE(]IAI,A
l)rrtx:'r' PR<)tt. Dtt. tiuti BltANt$'ll,
prlrtca c{c Liturghie, clc lir ,,Sfiutc Dumnezeulc"'" inainte (ln SAmblta ir'f.,.f .i.'-3fi;;1;i;fi;i"ut"...'i se cAnti ,,CAti in Hristos.v-aqi botezat...")' lr"'i*t'i, in.'iete-'ciruci cazuy.in.care sftntwtui loy.n (ct1*,gtlli..iilarticularitiqilor): ritwrshil. ci .. tt ' este impiriqia. Tatilui"'"' iesrnintele): cc:r,)c
fi;, il:t;;iiria"iiiii qh;"i:ii;;i;iiitt' trilorul (in toate CA.t,: ,,Amin. V."iiirl
r-re
"':'ybi::,:?:!
,,Binecuvintat[ it-,chidm...", Ps. CIII (preotul citegte ruglciunile
rrilor, in altar). Preotul (din altar): Ectenia mare. (preonrl, CA,t.: ,,Doamne, ,*i!r,-"-...", cu stihurile qi stihirile respective
FOrtirn[i deosebitd.
'
mare).
Preotul:
Vobod. cu
Etanghelin..
Lai"., ,,Lumini tie...{i,prochimenul; paremiile (dinMinei,
respectiv Triod.)
Preotul: Ectettia wticd., crtecfonisul ,,Ci sfint egti, D-umne^z:+^""::ry"'"' i1Hristos"'") CAr]t.: ,,Sfiute Oo-ror..tle..." (in Se-bit' Patimilor: ,,Ciqi obignuite. lirltc, ale Linrrghiei
Ascmcnca gAnduri qi stiri sufletcgti triiau, mai intens decAt noi, creQtinii Bisericii ;rtimarc, care raportau toful la Dumnezeu. Dupi cum am vizut, seara reprezenta peninr ci ntr numai incheierea unei zile de munci, ci gi incepunrl unei noi zile. In momenttrl dc r{scruce dintre doul zile consecutive din viaga lor, ei se sim.teau datori si aduci lUi l)tunnezeu, ca pe o ,,jertfl de seari", ofranda laudei lor de mulgumire pentru ziua lnehciati gi totodatl s5.-I ceari, prin rugiciune smeriti, ajutorul pentru trecerea in Facc a nopgii care se apropia; de aceea ruglciunea de sear[ era socotiti ca o datorie de ilpgenie a vechilor creQtini qi ea avea, in viaga lor religioasi, o semnificagie gi o im-
qi
inainte, constil unirea vecerniei cu Liturghia, in toate cazurile mentionate.mai de ajunare, zilele in sivArqea, se Liturghia cAnd o ,..liiir..nqi a timpuJ"r.[.ni se alu acestea zilele in Cum Vecerniei' vremea dupi ai-in.rqr, ci ari,ci spre se ri, a nu pentru *Ji.a ,ro r. minca nimic pAni dupi Crasul al IX-lea sau dupi Vecernie, i*.-p. ajunarea, Liturghia se sivArgea spre searS', d se implrtdqeau qi apoi puteau minca (ve-zi qi Ia .cap' inainte sfinqite)'8. be dtfel, pe arunci liturghia .se^ u"n"d"f cu'E,oanghelia (intrarea slujitorilor in altar), insoqtt oe canrarca ,,uurLc ' .;;.;i.-.." (vezi mai departe, la cap. despre Istorin Litwrghiei) respectat "-,.: --cu stricteqea C" ,i-pul, pravila'uadilionali a aiunirii nu s-a mai rri.l'.r.ai.rcioqii;u r. mai impirtiqeau in aceste ,iryi zilele ftrr ajunare, I "ai"i"Jsi ; ilr..p;; i ,. ofi.i" si1" i'1.r. de aiunare.'tot diminea a, ca. inparemii), care. o pre (pAni_la qi Vecernia dati cu ea a fosr atrasi la ora diminegii zilele de a din a Liturghiei introductivi gi odinioari gi care consrituie acum Partea. zile' n"i., ti"a"b locul pergii res ,ecti,ue a iiturghiei catehumenilor din celelalte
9.iTi:l-!i::t
tdentificarea lui Hristos cu Lumina spirinrall gi vegnicl, pe care ,,intunericul nu a Hlprius-o" (In. I, 5) qi care nu apune niciodati, inspira gi caracteriza -rugiciunea. de ftdrrl e Bisericii primare. Ideea aceasta o dezvolti, printre cei dintAi, SfAnnrl Ciprian, ncopul Cartaginei (t258): ,,Ni se cuvine a ne mga din nou la apusul soarelut gt la r$inrl zilei; cici Hristos este soarele adevirat gi ziua adevlrati. $i apunAnd soarele qi rqindu-se) ziua lumii, cAnd ne rugim gi cerem ca si vinl peste noi iariqi lumir-ra, rlirrlm venirea lui Hristos, Crl ce ne va da harul luminii veqnice"2e. Cu un veac mai tirziu, vorbind despre datoria creQtini a ruglciunii de seari, SfAnVasile cel Mare spunea: ,,...Cand ziua se sfArgegte, se cade si multumim Pentm cAte am primit in curgerea zilei aceleia gi pentru toate cAte am implinit cu bun ; apoi si mirnrrisim toate cete nu le-am implinit, fie ci greqeala noastri e cu voie, flri voie, sau in taini flcuti, fie prin cuvinte, ori prin fapte, ori ascunsd in inimi; tfu toate trebuie si-L facem pe Dumnezeu induritor, prin rugiciune. Cici cugetarlsl.lpra celor trecute e de mare folos, ca si nu cidem iarigi in asemenea picate; cici Bccca s-a gi spus (Ps. IV, 4): ,pe cele ce zice1i in inirruile tlflstre, intru astewtwtur"ile trc vd cd.ili'8|. Cam in aceeagi vreme (secolele IV-V), autorul anonim alfuenirninnpostolice ii indemna pe creQtini: ,,Seara (faceqi rugiciuni) drept mrrlt-umire (Iui rdczeu) cI v-a dat noaptea spre odihni de osteneala din timpul zilei"3t. ldcilc Sfhntului Ciprian gi ale SfAntului Vasile despre scopul Qi semnificaqia ruginii dc seari in viaqa religioasi creqtini au inspirat, in cea mai mare parte, qi textul qapte rugiciuni ale serii (ale luminilor), citite de preot in taini la inceputul Velci (a se vedea textul lor,inLitwrghier).
2. Originea ritualului principal al Vecerniei. Descrieri vechi ale Vecerniei
B. ISTORIA $I EXPLICAREA VECERNIEI
l.Scopulqisemnifica$areligioasiarugiciuniideseari in viaqa n sfarqirul zilei qi apropierea serii sunt momente de popas important al qi. ireversibil fatal ealt+ o., p", in plus spre s ,ifniia.'O zi trliil ne ;r;;;;;; pe-a"i.qtl; innrnericul nop(ii care se.apropi: i-a flcut intotdeauna pe i" ,p.o.it vieqii noastre, la moarte,'iar gindul mogi! qi de Dumnezeu, Stipinul viegii qi al morgii. ,,i li"ai*n
il;;;t
*"tt-:1i11*!3t-tl
"-ir-rt.
2s Oan<>rrisnrl bizantin Matci Vlastare (Sint. Aten., YL,345,460-462) explicl.sivirgirea istorice cor ghici scralc (snr clriar n".,,riir.J-i,-r oi"t iit. linrrgicc.prin aceea c1 gyllmentele " s-alr Domnului) Invicrea gi Cina Petrecut rloaPtea i;;;i,;;il (iir,;rcrcr qi Botcz.rrl i)ornnultri,
l;i;;i.|. J.
Mccistcr,
liit,ila buudiziumle ltizantitto,ll.ma, 46
1929, p.
l9).
()hicciul de a sfinqi seara printr-o rugiciune sau slujbi speciali exista la evrei. Esenirccstcia il constinria ritwl aprind.erii si aVzdrii sfesnicwlwi cu lwwini, in faqa clruia rl irprindea tim'iie gi care apoi trebuia sd ardi toatl noaPtea ,,inaintea Domnut', ttlicii in faqa perdelei din Comrl mimrriei (vezi Ieq. XXX, 6-8 qi Lev. )CXIV, I4). I leesta a trecur qi in viaqa religioasi a primelor generaqii creQtine, alcituite in cea tliu'c parte din foqti evrei, el cipitand o semnificagie noui, creQtini: lumina,,lina.'a ttir'rrfiri aprins la vreme de seari le aducea aminte creQtinilor despre ,,CuvAnrul (care) htttriu,r cea adeviratl gi Care, venind in lu1ne, lumineazi Pe tot omuf' (In., I, I9).
t llilt :,rl
to llr ttt (
'r
35 (P.L., t. IV, col. 560).
XXVII, 4 (P.G., t. XXXI, col. 1016 A).
II, p. 258). 41
Lt'runc;u
PnrioT Pnot'. DR, BNli BltANl$'l'li
inctl clin vcircul al dsilca, 'ltrruliarr amintcqte dcsprc obiceiul aprinderii sfbqrricului aJturlrile dc scarl pc'tru'rugiciunc, ilr desfiqurarea cirora domuea inci improvizaqia CurAncl irrsl s-a cotlstituit uir rirual intrebuinqat peste tot, in cadml ciruia de seari, avea ca temi' pr' pri.,-i.rl; cere irrsotea rinrl aprinderii sfeqnicului rY - -:r^: ^: ^^.---. ^^^.^i-ir'^ spirituali adusi qi pentru cea zrlei a nanrrali ru lumina cx amintt (ein)'uluroq de seari" ,,multumire M {XcrOtoticr) cel M qi Vasile Sfhntul cit Macrinas3, Sfuitei Waya arflt SfAnnrt Grigore de Nisa,'in multur de laudl lui Dumnezeu aduce de a creQtinilor obligatia iar" ,orb"qte deipre un t,i rte.qint"zilei, prin cAirtarea imnului,,Lumina linr...", din care e[ citeazi pe una o indemna L*g#,",-. Cam'in aceeagi vreme_, il 4p.T, Feryilrl.Ieronim seari"3s. de sale ca,,,a'rrinzAnd sfeqnicul, sd adrrcl lertfl .o-[rp""a."te[e -in aqa-n c., dintai desc.i"r. " rirualr,rlui rugiciunii de seard. o glsim apostolicd' Tra'dl?f, a lucririi prelucrare o d., care ests Rd.n (caP. 25)36. III lui I tt- - -l:^^^^-^: --.^: Urr rinral aseminltor n: transmite qi un alt document, similar, din aceeaQi Bru (cart.,II, 1,1)t1_ Doruini anume Teitaru.entwn gi bireri..tii;', :ip ,,R.ind.ri"lilo, "- Uri aminunqit ni ie discrie rinduiala sluibei de seari in.al ueilea document, Sf (Aqezimintele ,C"."qi categorie .,, ..1. dinainte, adici in CinstituViite apostolice lor Apostoli) din secolele IV-V38' tnfor-aqii interesante despre felul cum se sivArgeaslulba de seari la Ierusalim, p at r lrr Slpu.*en" patimilor, sluibi care prezenta multe analogii cu cea descrisi in (alias Silvia), Egeria sau Etheria apuseani peierina ;i;i,;.;i prin anii aso-ags, simnirile eide cilltorie la Locurile Sfinte3e. --Di; i"fbrmagiile date de acesre izvoare, vedem ci in a doua jumitate a secolului r. f*"r. J.;" o iarrd,ri"la a slujbei de searl, cu rinrl originar qi central al aprinderii (antifo-ane), care erau.in gen Ei cantili de imne qi de psalmi -i"ii"., cu'rugiciunin}e.in t .r.qtin; la aceasti rAn riala flcea aluzie gi sinodul ffiili"t*.]ir..i", La.odiceea "--ilil"il (can. IB). cilugirul Ioan Moshog (viitoml P]tr1arh,a1 anJui'600, 1i Q9fr9$e. acolo la tt3!bl_-: Sinai,,asisti al Minrstirii_din Nil [^;;i);;r-iraJJp. ririlqd altele: ig5e cuprindea, Ea descriu. ei o p. care ,...rnii'd. sAmblti i.^.r, Tine"."), c5.tre strigat-am (,,Doamng CXL Psairnul i"e.ii.i, birbatul..."), iT"ll s
(,,Acum slobozeqte...")ao. air"j secolului
ualnvt (69-2) vor.beste, in :y9""1 90,,1:: pr.oiilo. in altar (vohodul de astizi), la Vecernia de sAmbiti seara qi
d;;it
itrt."il" nici
Y\I.
Sinod.wl
seara.
12
Apologrriturn, cap. 39 (P.L., r.
I' col. 540 A)'
" P.G., t. XrvI, cot.985. (P.G., r;XXXII, col' 205 'a Despre SJhntul Dwh' XXIX, 73 g (P.L., t' )fiII, col. 875). id Laetarn, Epiiola '5 * "Ifi;;;1;;;;; i.^r,'LiirrAirion
Aposrolique d"apris les ancirnues versions.
(SC' dd.. Paris, 1968 (SC' o". B. hoitc., 2-e (d.,Paris, tcs uar
p' 100' 1I bis), ),P.r
-r ten. iphraem II Rahmani, Mainz, 1899-1reed. la Hildesheim 1968), -^rt.irttI,' SPA, Il,pp'259-26O)' cap.35-37 (in trad. rom. din sPA,rl,pp',259-260)' Cart.'VIII,'..p.35-37
5z ea.
'* t
A)'
1om.{i1 iiiAiiijl, i u* trii,_1"p 211irt e1ie,1ouili
de
ct nnrunneztfl, I, lloma, 1864, pp' 220-221,
4tt
et
p. 135.
pol rq texte ladn, introd.
P(rr(, notivcatr tiragc, Paris, 1971, p. 188-9'u.). 40'l'crvcstirca lul lom Moshos si i hti Sofronie, ed. de J B. Pitra, inJwris
io
Introd'' trad'
et trad' de
ecclesinstici Grqecotwrn
(hle mai vccl'ri
:,q sPF,(
)tAt,A
manuscrise dc clrqi liturgicc carc se plstrcazi (ca dc ex. Codice336 din Biblioteca Vaticanului, secolele VIII-H) ne trans-
lo-h)vltologhiu l3nrberiniXrec
nlir rcxml rugiciunilor citite astizi de preot in timpul Vecerniei, iar manuscrise din secolul X inainte ne dau gi alte aminunte din rdnduiala Vecerniei de odir-rioari, cu varialiilc ci de timp gi loc. Pc la ir-rcepurul secolului XY, Siru.eon al Tesaloniculwi ne dd. cea dintAi descriere amanuntiti qi explicare a Vecerniei din timpul siu, care era absolut identicl cu cea de azi, Btf,t peiltru zilele de rAnd, cdt gi pentru cele de sdrbltoarear. In afari de vecernia obiqttttit{, Simeon a mai descris qi o rAnduiali mai dezvoltati., a Vecem.iei cw cd.ntdri (&o;rcrttrdg borueprudq), care se ficea mai mult Ia ministiri qi catedrale, in ajunul duffirricilor gi al sirbitorilor mari, fiind combinati cu Litia, ca la Privegherea mi.nlstilGrtsci de azi. Ea urma schema obiqnuiti a Vecerniei, dar avea in plus unele antifoane, Bdicir grupe de psalmi cAntaqi antifonic. Chiar de pe vremea arhiepiscopului Simeon acest gen de Vecernie solemna iegise din uz mai peste tot, din cauza lungimii ei excesive gi a lipsei de cAntireqi buni. [,a uniformizarea rinduielii Vecemiei, adici la fr-xarea ei in forma pe care o are azi, I eoirtribuit qi apariqia ci4ilor liturgice tip'irite (Ceashtwl, htbologhiwl qi Tipicwl), de la lflrqitul secolului XV inainte.
3. Explicarea rAnduielii actuale a Vecerniei
t,
Partea inmoductivi. Precum am spus, toate cele gapte Laude sunt puse in leglcu istoria sfAntl a mAntuirii neamului omenesc. Fiecare dintre ele aminintimi furfi sau simbolizeazi urta ori alta dintre perioadele sau din momentele qi faptele cele i insemnate ale iconomiei mAntuirii. Din punctul acesta de vedere, Vecernia evoci cea mai veche din istoria sfinti: epoca Vechiului Testament, adici vremea iei nedepline, dinainte de venirea MAntuitorului. h'orru.uln d.e biruecupd.ntare d.e la incepwtul Wcemiei (,,BinecuvAntat este Dumnezeul ,..") arati ci, in epoca de inceput a istoriei mAnruirii, pe care o reprezinti aceasnlujbi, omenirea nu Qtia altceva despre Dumnezeu decAt ci El existi gi ci e Unul r. Caracterul nedesivArgit al revelaqiei din acele indepirtate vremuri este simbolir1i prin f"pn l ci, la inceputul slujbei, se deschide numai duern (perdeaua ugilor r{tcqti), pe cAnd ugile impiriteqti rimAn inchise, inchipuind astfel cunoaQterea lugiti gi vag5., pe care lumea o avea atunci despre Dumnezeu qi care se intemeia lf,gi rrrult pe amintirea revelaqiei primordiale, de la creatie. Ircotul di binecuvintarea de inceput, din altar, deoarece altarul bisericii inchipuie tGt'ltl satr paradisul, iar preonrl ii inchipuie acum pe primii oameni. in timpul cit erau Itte,t irr rai. inainte de ciderea lor in picar. Itsllnrul CIII (,,BinecuvAnteazi., suflete al meu, pe Domnul..."), care, in Psaltir"e, lf€ el srrprascriere (titlu) ,,Pentru facerea lumii", ne vorbegte despre crea(ia lumii, delpt'c liurnuseqea qi minuniqiile firii, aqa curn se inflqiqa ea atunci cAnd ieqise din mina Eltlitrlrului gi cind toate cate {Icuse Dumnezeu erau,,bune foarte" (Facere, I, 3t); el Itlgrilvcritc totodatS,, cu miiestrie, providenqa sau purtarea de grili a lui Dumnezeu frt,t tlc fhpturile Sale. De aceea, Biserica l-a gisit potrivit pentru preamirirea lui Dum[1E/,crt-Orcatorul la inceputul unei noi zile gi de aceea i se mai spune gi psahnal intro-
tt
l)rt^prc dunnezciascarugticiwne, cap. 33I-334, 336-348, in trad. rom. tip. de Toma TeocloresEtlt'l tflhtat Nt4tra tuturor dogwclor credin.lei rtlnttve ot+odoxe..., Bucurc;ti, 1865, pp. 214-229.
Lt'l'u
I't{r()r' ['Rctt,. Dn. IiNu l]HlNt$'t ti
zilci: npoorprordg ryo]upd6, prcdnaci' rtrttclrtii psrrlom), Hl a fost collsacrat ca psalm sp-recific al sluibei de scari ( !:oneptydc), ntiri alcs pentru ci in vcrsetele20-21, care se repeti la sfArginrl ps sc vgrbcqie gi clc apusul soarelui: ,,Soarele gi-a cunoscut apusul siu; pus-ai intuneric s-it litcut rx)aptc, iutru aceea vor trece toate fiarele p'idurii". Iesireo preotulwi din altar gi riminerea lui ir-r faqa ugilor implritegti inchise, unde citcqtc (in taini) rugiciunile luminilor qi de unde rosteQte apoi ectenia mare, inchip rrluugrrrca din rai a primilor oameni, dupl ciderea lor in picat; preonrl rlcunt ()lncrlirea de dinainte de venirea Mintuitorului, implorAnd mila du irr fhqa porqilor zivorite, ale cerului. Rw,qdciwnile pe cf,re preotwl le citette in toind., in faga uqilor impiriteqti, se numesc ndciwnite Wcerniei sat ale lun+inihr d.e seard. (eb21critoO i"ulutrorj) pentm cl ele se tciru odinioara la vremea cAnd se aprindeau in biserici luminile sf-eqnicelor gt ale ca clclclor. menite si risipeasci inrunericul nopqii. De aceea, in ele este vorba de lumi spirittrali a cunoEtintei de Dumnezeu, care lumineazi cirlrile oamenilor in inntneri< rtccunosrintei qi al picamlui. in rlnduiala de azi a Vecerniei, ele sunt in numir de qa tc, ngmir socotit sfAnt, care aminteQte atAt cele qapte zile ale creaqiei lumii, cAt gi n nTirul Laudelor bisericeqti ale unei zile liturgice. Ele alcittriesc una dintre pi4ile c< miri vechi ale sluibei de ieari, pistrAnd reminiscenge (formule qi expresii) din rugici nilc serviciului divin zilnic, de seara gi dimineaqa, al sinagogii iudaice. Texnrl lor de a il putem urmiri in manuscrise pAni in secolul VIIL O astfel de rugiciune ne transmi chiar cea mai veche rAnduiala a Vecerniei, pistratl in ,,Tradiqia apostolici" a lui lita2. Dintre cele qapte rugiciuni ale luminilor, cea mai frumoasi gi mai expresivi tm scopul Vecerniei ca rugiciune de seari este ultima; ea seamlnl mult cu ruglciuni corespunzltoare din rAnduiala slujbei de seari in vechile RAnduieli bisericeqtia3. Ca qi Ia cele 12 rugiciuni ale diminegii, de la inceputul lJtreniei, despre ca{e _vo vorbi mai tArziu, rugdciunile luminilor din rdnduiala Vecerniei acnrale erau odinioa nrai numeroase (in unele manuscrise erau, de ex., noui) gi rispAndite de-a lungul i rregii sluibe, fiind citite de preot in timpul ecteniilor rostite de diacon (prima rugici lue se citea in timpul ecteniei mari de la incepunrl slulbei; a doua, in timpul ecteni rnici de dupi prima stare a Catismei din rAnduiala Vecerniei sirbitorilor; a treia, comitent cu ectenia micl de dupi. starea a doua q.a.m.d.); cu timpul, au fost gn roate la un loc, la incepunrl slulbei (in timpul citirii Psalmului CI[), Pentru ca I sit rimAni liberi qi si poatd rosti ei ingigi ecteniile rostite odinioari de citre dr clupl impuqinarea gi disparigia treptati a acestora din serviciul bisericilor parohiale. rrlticl, cele mai veihi martuscrise ale LiturXhieru.lui nt cuprindeau decAt rugiciu prcotului, aEezate una dupi alta, firI ecteniile diaconale, care se scriau in manuscri rrpartc; de aceea Liturghierele noi au preluat aceste rugiciuni aQa cum erau aQezate dr.tcfit, sirtt hucpritor (irl Vcccrrrici rii totoclat[ al
nrirnuscrisele vechi. Cntisrcta d.e rd,nd., adicd psalmii care se citesc la Vecernie dupl ectenia mare (azi lriri la Vecernia zilelor de rind), reprezinti perioada de pregitire a omenirii de rc dc venirea MAntuitorului, cu ajutorul inviginrrilor divine date de Legea Veche, patriarhi qi prooroci. I\alrnwl CXL (,,Doamne, strigat-am citre Tine..."), care se cintl dupi catismi, (psalrnus lwcernaks). E menqionat ca lrsalrrrtrl propriu qi caracteristic al Vecerniei a)
Vczi in urmri, r-r<>ta 8. 'tf Vczi, clc cx., (,lozrt, apost.,
Ylll,
37, in *ad.. rotn. cit., pp. 259 -260.
50
ttr;u;l
spHcrALA
tlirr rf,ndrtiala rugiciurrii dc scari,chiirr in Constitupiile apostolicea+,la Sfhntul Ioan tlc Auras rii la Sf'Arrtul Ioan Cassiana6 gi e intrebuinqat, in aceasti calitate, atet la ittnca cic scarl a evreilor, cAt gi in toate rinrrile liturgice creQtine, impreuni cu ii urmltori, cintaqi (citiqi) - in acest moment al Vecerniei inci din vechime (Ps. I,l, OXXIX qi CXVI) gi numiqi in general psabnii de seatd. sat psalrnii larninihr" l'lt ci ci se cAntau odinioari in timp ce in biserici se aprindeau sau se aduceau :lc cu lumini) - psalmul CXL exprim5., in accente duioase qi impresionante) sradc riltricire qi de dezn'idejde a omului despirgit de Dumnezeu, izvorul gi dreptarul snlc spirinrale, precum qi ideea de pocdinqi, intim legati de rugiciur-rea de seari, tlirr cultul iudaic. flildirca de la ,,Donnatce, strigat-atro..." este simbolul vizut al rugiciunii noastre, pe rt lnilgim spre Dumnezeu) aQa cum se inalqi fumul de timAie, cerAnd si fie biirrriti de El ca o jertfl de seari, precum zice psalmistul: ,,Si se indrepteze mginrca, ca timiia, inaintea Ta; ridicarea mAinilor mele (ca) jertfa de searl, auI)oamne !" (Ps. CXL,2), care se cAnti la incepunrl c.idirii. Dupi unii linrrgiqti, 'ilccasta ar fi, totodata, o reminiscenEi a ritualului iudaic prin care se implinea l^ Dumnezeu T\,.--^-^.l.-: Moise IiI^:^^ )^ ^ ^^ ^)--^^ ^C---l: l^ -:-A:^ ):--'- : -: dimiclati de lui de teit..,1^.: a se aduce ofrandi de timAiere seara qi altarului in semn de ispiqire a picatelor (Ieq. XXX, 7 gi Num. X\'[, i^rr faga , In rirurile Bisericilor Orirntale necalcedoniene (la copti, sirienii iacobiqi qi maca s-a dezvoltat mai.mult decAt in ritul bizantin, lu6.nd extensiunea unei slujbe lritc de Vecernie (slujba timAierii de searL), in care se accentueazd.ideea originaprrciinql, legati de ritualul rugdciunii de seari.. Ritualul vohodului (ieqirea cu cldelniqa). Cu toate ci slujba Vecerniei repreIt't gcneral, vremea de dinainte de venirea MAntuitorului, tonrqi rAnduiala ei anti,il, r)arecum, venirea Aceluia care este gelul ultim al istoriei mAntuirii qi in Care lnrplinit toate aspiraqiile lumii precreQtine qi toate preinchipuirile gi simbolurile Vcclti. De aceea) stihuri din unii psalmi, ca: ,,De Te vei uita la flridelegi, Doamnruc, cine va suferi ? CI la Tine este milostivirea !" (Ps. CXXIX, 3) exprimi, irrcrederea omului vechi-testamentar in mila qi indurarea lui Dumnezeu, deci Iui in mAntuirea dupi care suspind. Astfel de versete servesc drept introducettiltirile din rAnduiala Vecerniei, compuse sub inspiraqia mAntuirii realizate in 'l'fttrtruent.
trilc Legii Vechi, adicd. versetcle sau stihurile din Psalmii CXL, CXLI, CXXIX Vl, cintate irmologic inainte de fiecare stihiri, se impletesc deci gi alterneazi cu l_alc l,qttiiNor, aritdnd astfel leginrra indisolubili dintre cele doui mari perioade llturici rnAntuirii. Etllririlc dc la ,,Doamne, strigat-am...", ca gi cele de la Stihoavni, comemoreazi gi lic invicrea Domnului (la Vecernia din ajunul duminicilor), fie praznicul reirr,ttr thptele sfinqilor sirbitoriqi in zilele respective. Numirul lor este in raport cu] rlc inrportanqi al fiecirei sirbitori: la Vecernia invierii (duminicilor) se cAntl llllrili, lit Vccernia sfinqilor mari B, la Vecernia zilelor de rAnd 6, iar la Vecernia (,t s:irbiirorilor cu Priveghere) numai 4. €ltit'crt l)ornnului in lume este simbolizati mai sugestiv de ritwalwl yohodului de Itti,r srlrtr:itorilor, adici ieEirea cu cddelniga satintinrea micd. ff t ,rtt. ll, cirp.59, tt'a.el. rorn. rir., p. 80. r" 1'ttttt, lr l's. CXI-, P.G., r. l-lX, col. 426,427. * l'rilhliott'r Piltnrnr, lX,36 (P.L., t. XI.IX, col. 818). .sl
ld
lrRilol'PRoF. DR, tiNn []HrNr,sr
ri
Lt't'U nci tr :A st)tiotALA
l)escltidorcn usilor hnpdrdtcsti inaiutc d.e yoltod. simbolizcaz[ rcrlcschidcrca pcntnl or:t, prirr vcnirca h-ri Adam ccl Nou, iar lurnina purtatd inaintc:r sh-rjitorilor chipr.ric lunriua aclrrsi ir-r lume dc Minnritorul, Care a spus despre Sine: ,,Eu sunt na lumii" (In. VIII, l2). Dupi cum spunea Simcon al Tesalonicului, prin iegirea tului in mijlocul bisericii gi apoi prin intrarea lui din nou in altar ,,se arati Unul-Niscut, Fiul lui Dumnezeu, pogorAndu-Se pAnI la noi din crugurile iariEi Ia cer S-a inilqat gi pe noi ne-a suit... Pentru cI ieqirea gi pogorirea ( irrscmncazi qi smerenia lui Hristos; imbricarea in vegminte (felon) simbolizeazl tnlparea; gederea in mijlocul bisericii qi plecarea capului inseamni ci MAnmitorul ristignit ir-r mijlocul plmAnrului, a murit gi S-a pogorAt in iad pentm noi... intoa clin nou qi intrarea ilr altar inseamni ci (Domnul) S-a inilqat de pe pimAnt la ce S-a suit acolo de unde a venit, cu tmpul pe care l-a luat... Vohodul Vecerniei i ni totodata qi pogorirea lui Dumnezeu) care va fi in veacul cel de apoi"a7. Cd.direa cl.e la yobod. reprezinti timAia despre care este vorba in ruglciunea in ca simbol al mgiciunii noastre. Ea se aduce spre slava gi cir-rstea lui Hristos, a vcnire in lume este inflqigati de vohod qi a Cirui viaqi gi lucrare riscumplri constituit o adevirati jertfl bine-plicuti lui Dumnezeu. Dupi unii liturgigti, tlmAie simbolizeazi. acum norul in care Domnul S-a inilqat in cele cereQti ! Imnul ,,Lumin5. lini..." (
Dtsprt sJilrtele ntlyticituri, cap. 333-334 ;i 347, in trad.. roru. cit., pp.218,226. l)csprc Sliirttul Dnb, XXIX,73 (P.(]., t. XXXII, col. 205). 52
nil cca clc scirril" = OcSq borueprudu), cAt qi ltrmAuarea aprinsi sau sfcqnicul purtat Itcil prcontlui lir volroclul Vcccrniei sirbitorilor, dar mai ales rirul luminii (sfeqniri) clin rAncluiala Vecerniei unite cu Linrrghia Danrrilor mai inainte sfinqite, in iuri (a sc vedea mai departe, la rAnduiala qi explicarea acestei Linrrghii). Lumina nprirea irr mijlocul credinciogilor adunaqi pentr.tl mgiciunea de sear5. era ca o presinrbolici (spirinrali) a MAnnritomlui, Care se identificase pe Sine cu lumina lu(lrr. VIII, l2). Rostirea sau centarea imnului in acest moment) voia si. spuni ci, hnosul qi inrunericul in care se zbitea omenirea din perioada Legii Vechi, aqteptarea Vetrircir lui Mesia erau ca luceafirul de searI, ca o stea ciliuzitoare, dltitoare de in;lcrc qi de nidejde. l)c aceea, importanqa momenfLrlui este marcati prin formula ,,Inqelepciune, i !", care - ca qi cea de la vohodul cu SfLnta Evanghelie din rAnduiala Liturghiei sil atragl luarea-aminte a credinciogilor asupra prezenqei sirnbolice a lui Hristos, cstc ,Jntelepciwtea de la Dumnezeu" (l Cor. I, 30) qi trebuie intAmpinat prir-r atitlzica de respect, adici prir-r poziqia dreapti a corpului gi prin cuviinqa gi atenqia ggrc rrebuie si ascultim imnul care se va cinta (citi) qi care ne vorbegte tot despre rs-Minnritorul. €, Prrrtea de dupl vohod. Prochimenele gi stihurile care le insoqesc sunt resturi din ii care se cintau printre lecrurile biblice de la Vecernie (paremii), Utrenie gi Liic. Aceqti psalmi se cintau odinioari in intregime, dar cu timpul au rimas sub runor simple versete aQezate inainte de paremii (la Vecernie), de Evanghelia diii (la Utrenie) sau de Apostol qi Evanghelie (la Liturghie). De aceea gi poarti irca de ruporetpeuog, adici aQezat inainte. Pnrclrimenele de la Vecernie sunt rAnduite pe zilele slptiminii, fiecare zi avind I ei, iar cele de la Utrenia duminicilor, pe glasurile Octoihulwi. La lJtrenia silrbitori se cAnti. prochimenul propriu al slrbitorii respective, iar la Liturghie Apostol are prochimenul gi stihul lui. },n Vccernia din SAmbIta Patimilor prochimenul nu se cAntI, in semn de intristare l)omnul, Care arunci Se aflI in mormint. l\treruiile, care se citesc astizi dupi prochimen, la Vecernia sirbitorilor din peOctoihului gi a Penticostarului qi la Vecernia zilelor de rAnd din perioada Trio(ruicrcuri gi vineri seara din sdptimina brinzei gi toate zilele din Plresimi), sunt i (pcricope biblice) alese din anumite cirqi ale Vechiwlwi qiNoului Testancent. Curl grccesc ncrporpicr insemneazi, de fapt, prroverb, parnbold, pild.d qi se aplicd, Pr"otlor (l'ildelor) lwi Solotnan.. Cu timpul, denumirea de pnrencie s-a generalizat pentru c lccturile biblice folosite la Vecernie, pentru ci de cele mai multe ori aceste lecturi lntt r'lirr I'roveybele lwi Sol.oru.on. Numarul lor e variabil. La Vecernia sirbitorilor din url,r Octoihului qi a Penticostarului sunt, de obicei, trei paremii. La Vecernia de 'tri rii vineri seara in siptimAna brAnzei, se citeqte o singuri paremie (cu cAte prrrclrimene). La Vecerniile zilelor de rAnd din Piresimi sunt cite dou.i. Vecerrlitt irjrrntrl marilor praznice impiriteqti se distinge gi prin nurniml mai mare de ttii cirrc se citesc: Ia Vecernia din ajunul Nagterii Domnului sunt 8; la cea din rl llobotczei sunt 12; iar la cea din SAmbita Patimilor (uniti cu Liturghia SfAntl V,rsilc) sunt I5 (vezi gi nota 27 a capitolului precedent). httglcirrrtca ,,InvredniceQte-ne, Doamne..." pare sd fie de o adAnci vechime, prin I e i, crrrc lminteqte nota de smerenie gi evlavie caracteristici rugiciunilor Bisericii ll,l't', l'lir ilparc ca ficAnd parte din rAnduiala Vecerniei de simbiti seara in Povestilni lorrt Moshos Si a lui Sofrunie de pe la incepunrl secolului VII (vezi in urmi). ('l
I,ITTIRGICA SP}:CIAI,A
Pnnor Pnor, Dn, ENn BRANt$'r'E
Cilt privcritc cctcnin cucrilor (,,Slt pliuirn rug{citurca^notrstrl cca clc scirrrl, I)onu
lui"), cerc sc rostcstc indat{ dupl rugiciunca ,,InvredniceQtc-l1ct
irrtrcbuinqarca ci
clc scari, dcscrisi
Doamne rAnduiala
.
in slujba clc scar.{ se ridici la o adAnci vechime; in in sccolele IV-V in ConstitwViile apostoliceae, gisim textul ei actuall
dat in forrni de reztrmat. Tot atAt de veche trebuie si fie gi ruXdciwnea plecdrii capetelor (,,Doamne D zcttl nostru, Cel ce ai plecat cemrile..."), pe care preorul o citeqte in taini dupl dc mai sLrs; ea corespunde, ca idee qi funcgie, celor doui rugiciuni citite odinioa cltre episcop pentru binecuvAntarea credincioqilor, inainte de concedierea lor
biserici, la sfArqinrl rugiciunii de sear[, rugiciuni al ciror text C onstituyii le ap o sto li c
f
o
ni
,l
s-a pistr
.
Stihoavna sat:- apostibwrile (w &n6ott1cr), care urmeazi dupi ectenia cererilor, o serie de stihuri, strofe sau tropare (de obicei patru sau cinci), numite aga fii doul sau trei dintre ele - gi anume a doua, a treia (qi a patra cind e cazul) - sunt dcauna precedate de cAte un stih (prima se cAnta flrl stih, iar a patra gi a ci ,,Slavi..., $i acum..."). Acest stih poate fi un verset din psalmi sau, mai rar, din cirqi ale Vechiwlui Testarueyrt (ca, de ex., Pildele lwi Solomon). Ca qi stihurile de la prochimen, stihurile de la Stihoavni reprezinti resturi ale psalmi care se centau odinioari in intregime in acest moment al Vecerniei. Din V inainte, printre versetele lor au inceput a fi intercalate, ca gi in grupul psalmilor
ftr pircea n()p(ii tii a sornnului aclnciltrlr de odihnrl qi intremare. Iar cttur sontlrrtl rlop(ii ll lirchipuic pc ccl al nrorqii, rugiciunca dreptului Sirneon uc aduce anrinte qi de sfhrqitrrl vicgii noastre) cAnd va trebui ca gi noi s[ spunem, cu congtiinga linigtiti gi cu Ittirt:it iurpacati:,,Acttm Iilrereaza, f)oamn cea mai adAnci lrr ctrltul .t"giitr, rugiciunea drepnrlui in Constitwpiile Ri.t'td.w g'isim cele mai vechi in Vculrirrrc. O de sus lui Dumne(,,$av'i cei intru al doxologiei agezatd ca final unde este Flntstolicest, probabil, inci de pe folositl, rSpvoq), fiind (boneprudq de seari" titlul,,Imn cLl lgg.,.", Antllci, ca rugiciune de searI.
'lroparele, care se cAnti la sfirgitul Vecerniei, inainte de otpust, qi in care se proclaini pe scurt virtuqile de c'ipetenie ale sfinqilor zrlei sau mireqia gi importanqa i6rlrltorii, se nurnesc Ia greci ano].rxirrcr (slavo-rusi: otpustitehrii tropnri), adici troDnrclc apolisului, tropare finale sau de incheiere a slujbei. ' l,cnrru moriwl aritat mai sus, la otpwstul (apolisul) Vecerniei ii pomenim, printre tlqii, pc Sfinqii Ioachim qi Ana, pirinqii Ni.scitoarei de Dumnezeu. Ei ii reprezintl aici Be drcptii Vechiului Testament, care L-au aQteptat pe Mesia, firi s'i fi ar,T rt bucuria de i,l, vcdea. Cu ei se irlcheie qirul sfinqilor pomeniqi la otpusnrl de la sfArgitul Vecerniei, Cepirrcce cu ei s-a incheiat epoca Legii Vechi, pe care o reprezintS. sau o simbolizeazd
Eersti sluibi sflnti.
la vohod (Ps. CXL gi ceilalqi), noile strofe ale poeziei imnografice, de inspir cre$tini (troparele sau stihirile de azl). Acestea inlocuiesc apoi, cu incetul, stihurile chilor psalmi cdntagi, dintre care au rimas pAni azi numai doui sau trei, adicl care preced stihirile a doua, a treia gi a patra. Rwgd.ciwnea dreptului Sirneoyr (,$cum libereazi pe robul Tiu, StipAne..."), citegte indati dupi Stihoavni., este una dintre rugiciunile de origine intrebuintate in cultul ortodox. Texnrl ei il aflim ln Evanghelia de la Sfhnnrl Luca 29-32); este exclama.tia drepnrlui gi bitrAnului Simeon in momentul cend ir-rtAmpini qi gine in braqele sale pe pruncul Iisus, adus de Sfanta Sa Maici la 40 de zile dupi. nagtere. Ca qi cAntarea ,,l\4ireqte, suflete al meu, pe Domnul...", consemnat de acelagi sfAnt evanghelist ca fiind exprimat de Maica Domnului, rugiciune de origine biblcn apartine perioadei de intrepitrundere a celor doui tamente, adici epocii in care amurgul Legii Vechi se amestecd. cu zorile Legii Autorul imnului, bitrAnul Simeon, face parte din lumea Vechiului Testament, alte personalititi biblice pomenite in Sfintele Evanghelii (SfAnnrl Ioan Botezi SfAntul Iosif gi SfAnta Fecioari, Ana prorociqa Q.a.).Toqi reprezinti apusul epocii chiului Testament, dupi cum Vecernia este amurgul zilei naturale. Cu ei se inchei se stinge perioada istoriei omenirii dinainte de Hristos; dupi ei, se incepe o erd ilr istoria omenirii: era creQtini. Mesia cel aqteptat venise, dar era inci prunc gi nu dcscoperise decAt la puqinii privilegiagi ai cemlui, ca bitrAnul Simeon, care i ochii cu sufletul impicat qi plin de bucuria venirii lui Mesia. Pe bund dreptate s-a aQezat deci citre sfhrqinrl Vecerniei cAntarea de mu bitrAnului Simeon, care exprimi linigtea implir-ririi unui qel gi impicarea pe care clidcau acestor suflete nidejdea qi siguranqa apropiatei veniri a Riscumpiri fig'iduit qi agteptat de atAta amar de vreme. Ca gi Simeon, putem inchide gi noi {e 5"
WII, cap. 36.in *ad. rom. cit., p. 259. (lart. VIII, caf . 37,in *ad. rom. tit., p. ZOO. Cart.
54
4. Simbolismul Vecerniei in raport cu via+a Mintuitorului Itaportati la fazele vieqii gi activitiqii MAnnritorului, Vecernia amintegte ristignirea Mflrrtuitorului gi patimile Sale, care au a\ut loc spre seari.: ,,Dator este preonrl s5' i flvf,rricasci sau si'asculte, seara) Vecer gi ht urlilinql si cugete cum Domnul lEr,rrclc Sale Patimi, vineri seara S-a risti flf 1lcrrtru mAntuirea noastrl..."52.
BIBLIOGRAFIE (lzvoare
gi
lucriri auxiliare)
M. Arranz, S.J., Leg pribres sacerd.otnles d.es vlpres byzantineq in O'C.P', vol. XXX\{I pp. 85-124. l)r. A. Baumstark,Abend.Xebrr, in R.A.C., Band I (Stungart, 1950), col.9-12tr:rrrrn. Nilo Borgia, Orohghion, ,,Diurno della chiese d.i rito biznntiruo, Roma, 1929 (,,Oricutalia Christiana", vol. XVI, 2, num. 56). l'r. Prof. E. Branigte, ktoriasiexpkcarenVecerruiei, inrev. B.O.R', an.L966,nr' 5-6. A.A. Dmitrievski, Desa"ierin rnanwscriselor LitwrXice pdstrate in rui.rudstir"ile RdsdriHtlui ortodox (in rus.), 3 vol., IGev, 1895, 1901, Petrogtad,1917. Acclaqi, Sitviciwl d.iyin d.in Sdptd.ru.d.na Patirnilor Si d.in cea lwnoircatd l.a leru;akru. (in ftlx.), Kazan,1894. I M . Funtul i, W cernia rnd,n d;tit'ens cd. (in grec. ), Tesalonic, I 971' V.N. Iliin, Denia (PriviXherea) d.etoatd.nld.pteil. (in rus'), Paris,1927. Vcniirmin (Krasnopievkov) Nwaio Scrijal (Tabll NouI), ed. XVII, Petersburg, 1908.
(lq7l), '
.
h
| ( )nrt.
^)
Y c't,i
VII, cap. 48, in *ad. rorn. cit., p. 215 . I'ovtiluirile din Liturgltier, Bttcureqti, 1956, p. 414. 55
.a'r!!llf'F|
Pruro't Pttott, Dtt. ENU
Bttlttt$'ni
Iuarr Marccl s, Lln Horologion inid,it vr;l. IIl, ltorna, 1964,
d.e
Saint-Sabaq, in ,"Vl6langes EugCnc Tis$crant",
Aceiaqi, gwelqwa anciens d.ocwrnents swr
(1969), pp.347-374. ' ec6iaii, La sypaxe rnoruastiqwe 248-272.
des
|ffice
d.u soir,
in ocP, vol. XXxv,
Carrrolur IV
fasc.
Litia
ilpres blzantirues, in OCP, t. XXXVI (1970),
Acelaqi, De officio ru.atutino et vespertino itr. r,itibws ot'ientahbus' Roma, L96-81L969. t-. Merieniei', L'Optt d.es Viprei selon le rite byzantin, Amay-sur-Meuse, f.a. V. Mitrofanovici gi colaboratorti, Liturgica Bisericii Ortodnxe, Cerniuqi, L929
B. Sarnoilov, Vecirn'ia ortod.oxri (in rus'), in lMP, an. 1971, nr. 2, pp' 7l-78 ai nr 3, pp. 66-70. M. Scaballanovici, Tipicwl clruerttat (in rus.), Kiev, l9I0' Silviae vel potius Aeth'eriae peregrinatio ad loca sfr.ncta.) Heidelberg, 1939 (ed. a ingr. de W. Heraeus). Simeon al Tesaloniculti. Tt"actat a.supra. tuturu' d.ogm.elor cred.inyei noastre trad, rom. tip. de Toma Teodorescu, Bucureqti, 1865-1866. E. R. Smothers, @rr5q il.crpdu, in ,,Recherches de Science religieuse", 19 (l pp.266-283. P. Trembelas, RuXd.ciwnile (Jneniei si nle Veceruiei (in grec'), b-It"'. Atena), an. XXIV (ilSa), pp. 4l-48, L75-L89, 359'374, 520-535 Ei ( I 954), pp. 7 l-87, 244'259, 337'352, 497 -52O. ' prof.'N. Uspenski, vecerutia ortod.oxd. (in rus.), \n Boxoslowhis Trry.di (opere teo gice), vol. I, Moscova, 1960. '' P;. P. Vintilescu , Despre poezia inonograficd. d.in cfutjle dr ritwal...' Bucureqti, 1937. Acelagi, Vobodut si pnrtea finald a Vecerniei, in rev. G.B., an. 196L, nr' 7-8'
I. Ce este Litia Ei cAnd se siver$e$te La unele din bisericile de enorie (mai mult la orage), in ajunul sirbitorilor mari minlstiri gi in ajunul duminicilor se Uncqte cu Vecernia o rAnduiald deosebiti, numiti Litie. Ea nu constituie o sluibi lprrte, de sine stititoare, neavdnd nici formuli de binecuvintare la inceput, nici &rmuli de incheiere (otpust); de aceea nu se sivArgeqte niciodati singurl, ci se lncadreazi fie in slujba de seari (Vecernia sau Privegherea), fie (mai rar) in cea de Ellm ineaq'i (Utrenia). Acest serviciu liturgic, propriu la inceput ministirilor) nu este generalizat sau icat in toate bisericile de enorie, deoarece el nw face pafie dintre ceh Sapte Laud.e ale cultului ortodox, adici slujbele care alcituiesc oficiul divin al unei zile liice gi care au un caracter normativ qi obligatoriu, atAt pentru bisericile mdnlsticatedrale, cAt qi pentru cele de enorie (Vecernia, Pavecerniqa, Miezonoptica, qi Ceasurile). De aceea, in bisericile de enorie Litia se oficiazd, numai sporadic, mult pe la orage gi mai rar la sate. (praznice, sfin.ti cu Priveghere, hramuri), iar la
2. RAnduiala Litiei
..."
Litiei, putem distinge doui variante principale: adici Litia aga cum se sivArgegte de regull in mAnistiri, incatil ln serviciul Privegherii; aceasta este rAnduiala corect5. gi completi a Litiei; Alta, mai simpld, care se oficiazd, de obicei in bisericile de enorie, uniti numai cu
ln
ce priveqte rAnduiala
Una ministireasci
E.
Arlose
N
6 l/itr
S.
/.4,
k, Grdu V.
Fig. f . Agezarea artoselor
qi a celorlalte ofrande pe masi la
Litie.
ir) Vom descrie aici mai pe larg pe cea dintAi, aritAnd apoi numai prescultirile tlmplificlrile care se fac la cea de-a doua. 57
Qi
Pn
rtrx' Pttott, Dtr,
Hr.rtt B nrt Nt.st,ri
J,tt'tl ttc;tcA sl'ti( )tAt,A
Ciirrtl sc thcc Litiir, sc trqazi)i clirt vrcrnc in mijl
. Ficaudu-se, dupi. regula, slujba vecerniei mari (vezi in urmi, cap. III), indr dupri ecfonisul de dinaintea Stihoavnei (,,Fie stipAnirea impiriliei Tale binecuvi tatii..."), clntireqii incep si cAnte stihurile Litiei, sau, cel puqin, ,,SIavi....,, de la Liti iar preotr'il, cu capul acoperit, ginind cidelniqa in dreapta qi p....J"t de un purtitor < Itrrninl (sfeqr-ric), iese pe uqa de miazanoapte a altarului (uqile impiriteqti fii;d inchi gi r:rcrge in proru.aos, unde se aqazi cu faqa spre risirit in faqa unei mese (unui analo pc :are unl.aqaza.li icoana sirbitorii qi lAngi care se pune qi un sfegnic cu lur aprinsi sau.doui sfeqnice, de o parte gi de alta. Cind este gi diacon, el merge inai preonrlui, qinnnd cidelniqa. pregqlcideqte masa in cele patru laturi, icoanele din pronaos gi pe credir-rcir . . Aici (daci este gi diacon, el merge cu lumAnare inaintea preorului); iar dupi ce cinrire au terminat de cintat stihirile (,,slava") de la Litie, diaconul (dacr nu este dia preotul insuqi) rosreQre ectenia Litiei, drn Liturghier (,,tVlAntuiegte, Dumnezeule, porul'I'au..." etc.). La ultimul alineat al ecteniei se face pomenirea nominald a peltru care s-au adus (de obicei se por-nenesc acurn numai credincioqii vii). ecfonisul ecteniei, preotul, cu faqa spre credinciogi, zice: ,,pace tuturor !"; diac (preonrl): ,,capetele noastre...)'. credincioqii ingenuncheazi, iar preotul, cu capul coperit,.citegte cu glas mare rugi.ciunea Litiei: ,,strpnne, mult-Milostive..." (dupi ti ccle vechi, preotul o citegte cu faqa spre apus). Dupi aceasta, cler gi credinciogi, precedati de purtitorii luminilor, se intorc ttaos,.in timp_ce cAntireqii continui slujba Vecerniei. cintAnd stihirile Stihoavnei, celelalte. pAni la tropare. llerul se aqazi in faqa mesei cu artosele gi cu celelalte pri sc, iar dupi ce a rostit ecfonisul rugdciunii,,Tati.l nostru...", preorul (cu capul'ac rit) cddegte in cele patru laturi ale mesei cu prinoasele, ocolind-o imprejur, flri s plece capul (cAnd este gi diacon, el sti in faqa preotului, cu lumanarea aprinsi). ttmpul cddirii se cAntd troparele rAnduiter, incepind de obicei preonrl (primul tropa continuAnd cAntireqii (al doilea tropar) gi incheind preorul impreuni'cu cAltire'tii crcdrncrogii (al treilea tropar). DupI a treia inconjurare gi cidire a mesei, preonrl c'lcqte, in continuare, icoanele impiritegti, iconostasul, jet-ul arhierer., clerul gi "poi crcdinciogi, incheind cidirea in faga mesei cu arrosele. Dupi cidire gi cdntarea troparelor, preorul ia in mana dreapt.i un arros, face cu scmnul cmcii peste celelalte qi il agazi la loc (unii il qi sirutd, inainte de a-l pune la pc mas.i). Diaconul (preotul, daca nu este diacon) zice: ,,Domnului si ne rugim !", ^ -D*^^_ ' ) i prcotLll, cu capul descoperit, crteQte mgiciunea penrru binecuvintarea prin&seloi pc masa (,,Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru...,,); cAnd spune: ,,insuqi rrccuvAnteazi...", face semnul binecuvintS.rii intAi spre artoase, apoi pe rAnd,-spre c leltc .prinoasg dl p. masa. Dupi aceea, preorul iqi acoperi capul, iar cAntire,tii cAn (ca qi la sfirqirul Lirurghiei): ,,Fie numele Domnului binecuvintat..." (ps. cxli, 2), trci ori. clri. Apoi poreod (clerul) cAnti: oio.,,i cAnti: ,,Bogaqii -Boortii err au siricit sdricit..."" r/de (de nhirei obicei pe ^. glasul I .srimbiti scara sc cAnti ,,Niscitoare de Dumnezeu-Fecioari, bucuri-te..." de trei ori; srlrbt\torilc slinlilor tlc cloui.ori tropar-ul sfinnrltri, iar a treia oari ,,Niscitoare de Dumnezeu...';; pritzrticclc inrpirrltcqti nrrnrrri tropirnrl prirznicului, dc trci ori. 8
Vll-lca), iar cfflrtircqii rcpcttr itcccagi cAntirre dc inci doui ori2, in timp cc prcotul ia ilslrutii, tl fringc in chipul crucii qi il pune inapoi pe masi.. Prcorul mcrgc rrpoi pe treptele altamlui gi, cu faqa spre credincioqi, ii binecuvAntea2,1, zicAnd: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi...". CAntireqii: ,$min. Slavi intru cei rlc stts, lui Dunrnczeu..." (de trei ori) gi se incepe citirea celor gase psalmi ai Utreniei, (otltinLt.{ndu-se asfel serviciul Privegherii, in timp ce preotul, mergAnd in altar pe uEa tlirrslrrc ntiazizi, citegte acolo primele qase rugS.ciuni ale dimineqii (a se vedea mai de;rnrtc, la serviciul Utreniei sirbitorilor). In timpul cintirii Laudelor, preotul iese la tetrnlxrd (iconostas) gi ii mimieqte pe credincioqi. Tot atunci se impart qi artosele bineettvintate, care s-au tiiat intre timp in buciqr. l{czumat'i intr-o schemi graficl, rAnduiala Litiei ministiregti (incadrati in serviciul Privcgherii) este urmitoarea: l'reoml (din sflnnrl altar), ecfonisul: ,,Fie stlpAnirea impiragiei Tale binecuvAntati..."; (l:lnt.: Stihirile (sau numai,,Slava...") Litiei, concomitent cu iegirea clerului dir-r flllitr, pe uga de nord, rner,qerea in pronaos gi cldirea in jurul mesei (analogLrlui) cu lcp,ura sarbltorii, gi in tot pronaosull Preorul (diaconul, daci este), ectenia Litiei: ,,N4Antuiegte, Dumnezeule, poporul ulr ilrt()s,
'l'ilu..."; l)reorul: ,,Pace nrturor !";
Preonrl (sau diaconul) :,,Capetele noastre... ";
Prconrl: Rugdciunea Litiei :,,Stipine, mult-Milostive..."; CAnt.: Stihoavna Vecerniei - concomitent cu mergerea clemlui in naos, ,yA.cum Illlcreazi...",^rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..." Ei celelalte. l)reotul: Intreita inconjurare qi cidire a mesei cu prinoasele, concomitent cu cAntafeit troparelor r5.nduite, de c5.tre cler gi cintireqi (credincioqi); Preotul: Rugiciunea pentru binecuvAntarea prinoaselor: ,,Doamne Iisuse F{ristoaff, l)rrmnezeul nostru..."; (lAnt.: ,,Fie numele Domnului binecuvAntat..." (de trei ori); l)reotul gi cAnt.: ,,Bogaqii au sird.cit..." (de trei ori: o dat5. cleml, de doui ori ellrrtrlregii).
Preonrl: FrAngerea simbolici a artosului binecuvAntat, mergerea pe solee qi bineeuvnntarea finall: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi..." sau otpusnrl Vecerniei, ducrl nu se face Priveghere. b) La bisericile d.e enorie, unde in aiunul sirbitorilor mai importante de obicei nu se titcc I'riveghere, ci numai Vecernia uniti cu Litia, aceasta din urmi se face mai simplu, Ctt ttrmitoarele deosebiri faqi de serviciul mS.ni.stiresc, descris pAni aici: lcrqirca din altar a p^reo.tilor pentnr inceperea Litiei se face prin uqile impiritegti, fArc rlnrAn deschise. Intreaga slujbi a Litiei se oficiazd. in naos, lAng5. masa cu ;rt'ittoitsc'le (cu litierul), unde clericii se aqazi de la inceput. Unii adaugl partea finall a Vcccrttici (de la Stihoavni. inainte), intre prima parte a Litiei (cea care la ministiri se ttlieirrzii irr pronaos) gi a doua parte (binecuvAntarea artoselor); alqii insi o omit, gi de dcccit, indati dupi mgiciunea Litiei (,,StIpAne, mult-Milostive..."), urmeazi. cAntarea tloprrrtrlui ,,Niscitoare de Dumnezeu, Fecioari, bucuri-te...", cu intreita cidire qi intltttittrare a mesei cu prinoasele, apoi binecuvAntarea pAinilor qi celelalte; iar dupi ce te ('ilntii ,,Bogaqii au slricit...", preonrl merge spre altar qi face otpustul Vecerniei, ca I Oiur.rrca ,,Bogalii au s.iricit.,." este vers. l0 al Psalmului XXXII (,,Bine voi cuvinta pe Dom. Itltl irr toltil vi:r[;r tnca...", carc, in une]c ministiri, sc citeqtc pi.ni la acest verset, iar vcrsetui se cAnti
tll trti ori.
.59
Lt'fu
)R[o'l' I,Rotr, DR. tiNu BnnNt$'tt;
qiiim gi din insuqi
em de Domnul"). la Vecernie, ci dimineaqa, inainte de Utre' ei. PAinile binecuvAntate la Litia oficiatl
3. Istoria Litiei. originea qi formarea randuielii de azi Dupi cum s-a putut
vedea din cele exp
R.(iI(iA .SPECIALA
r:u irrsistenqi scntimcntul dc poc[inq[ qi irnplorare pcntru iertarea picatelor, dcoarece Irr conccpqia vcchilor cre$tini, nenorocirile, pentru inlS.rurarea cirora se rugau, eraLl corrsidcratc urmiri sau pedepse ale picatelor. l,a rugiciunile vechilor litii procesionale s-a adiugat cu timpul un ceremonial nou, cnrc alc,iiuieqre a doua parte a Litiei de azi qi in cadrul cdruia se binecuvAnteazi pAinile (nrtoscle) aduse de credincioqi Ia biserici, spre cinstea qi pomenirea sfinqilor sirbitofiqi, sau a praznicelor respective. Aceastd parte a Litiei, care se intercaleazi la sfirgitul
Vcccrniei (intre tropare gi otpustul Vecerniei, sau incepunrl Utreniei), are origine nrilrr.{stireasci. Ea a luat fiinqi gi se sivArqea adici la inceput nurnai in ministiri, atunci crlrrcl se flcea Vdenie sau Priveghere mare de toat'i noaptea) adici Vecernia mare, unit[ cu Utrenia. Cum aceasti Priveghere se incepea de cu seari gi se prelungea pAni lloxptea tArziu (in unele biserici chiar pAni dimineaqa), citre sfhrgitul Vecerniei se aduec1,i i,', biserici vreo cAteva pAini, care erau binecuvAntate de citre cel mai mare. Apoi tc tringeau qi se impirqeau fragilor gi celor ce luau parte la slujbi, care igi astAmpirau ntrtcl fbamea qi cipitau puqinl putere, pentru a putea suporta pini la sfhrqit osteneala Privcgl'rerii gi pentru a putea ajuna pAni a doua zi la vremea imp'irtigirii. Apoi se htccpea Utrenia sau Privegherea propriu-zisi (serviciul de noapte). Obiceiul acesta era cllnoscut, pAni nu de mult, sub numele de dptorl,dora (fractio pauis, bulg. petobleabne), adicd fi.d.ngerea mp. Fapte II, 42), denumire care se rutl grecesc gi cel bulgiresc. Ritualul htrrcbuinqeaziincl. gi azi pentru Litie in bitrccuvAntirii, frAngerii gi impirqirii pAinilor, care nu avea la inceput caracter liturgic, I luat treptat o dezvoltare gi o solemnitate din ce in ce mai mare gi s-a unit cu ntgtrciunile de implorare citite in vechile procesiuni, devenind o adevirati rinduiali
bl aparte. l)in ministiri, Litia
mu sluf
derivl gi cuvAntul ktanie, adicl ruglciurie n care invoclm pe MAnnritorul, pe Maica litie se ingelegeau ktaniile sau rugiciunile in frunte cu clerul, sub formi de procesiri din sat sau din oraq. Litie, in ingelesul de iegire procesiona cu cAntiri, se flcea inci din vechime, calamitili publice (seceti, inundaqii, boli
a trecut cu timpul qi in uzul bisericilor de enorii, unde se sIse face Vdenie mare sau Priveghere (adici la sirbitorile €6rc au in Mineie stihiri speciale pentru Litie), ci gi cAnd se oficiazi numai Vecernia obiqnuiti. AtAt in mlnistiri, cAt gi in bisericile de enorii, binecuvAntarea pAinilor nu l1lni irre asrizi rostul de odinioari, cAnd se f}cea Priveghere de toati noaptea, ci a un rost simbolic, ca gi prima parte a Litiei, precum vom vedea mai departe- . G{pltat 'I)cosebirea de origine qi de scop dintre cele doul pi4i componente ale serviciului al Litiei se vede gi din fapnrl ci astlzi chiar, mgiciunile din prima parte a Litiei de rrzi uneori de monahi, fIrI a fi urmate de ritualul binecuvAntirii pAinilor. citcsc 1g Vdrrlcqte
nu numai atunci cAnd
invoca
4. Explicarea rAnduielii actuale a Litiei
vinte,
litnnii vreme
(437-+46 Sc spune
intreit-sfi
_
Vcchile rugiciuni ale litiilor p,Istratc in uz'pinf acLrm) dar au
il p;il;
f"1i" ,
i*i.i
cic azi.
E,
credinciogi. De altfel, termenul litie se ul popular, cAt gi in clrqile de sluibl, cu tatea de odinioard au fost divin din biserici gi alciru-
ccentuat caracter penitengial, adicl cxprimi 60
irr vechime, cAnd litiile se flceau afari din biserici sau afari din cetate, ieqirea creclirruroqilor afari din biseric'i simboliza alungarea omului din rai: ,,... Fiind noi afar5. rlirr llisericl, aritim ciderea din rai qi cum ci ni s-a incuiat raiul qi cerul", zicea Simeon el 'l'csalonicului, in secolul XV3. Semnificaqia aceasta simbolic[ a Litiei se pistreazi qi ttrrlci cAnd ea se sivArgegte in bisericl, precum explici acelaqi mare linrrgist al Bisericii ( )r'tocl
,t
I l)NP^t tlirtele rytgdail.rti, city:t.342 gi 353, in trad.. row. cit., pp. 224,236.
''
6r
)tiliul'
LrIu nclttln l)l{t ll'.
carc,. intrind in rlirri.irrri sc rrrgag cu atituclineir uurilit[ a varncgurlui din Evanghelie, intr-ttu un' oprit s-a ,,,:;.rii;iil ," ..ig" ,ii fii;;J;;tr$ticnt clc.nrulqinrca pacatclor sale, si-* ydice,oilii,?p^*_..,.,',.:1",'1,'. "1,*, sfl.i.ii,.r'iii,i.r"r [r"'pr.,i;i ;i;i'.1'-ir,.rina 11.^1 pic[tosului !" (Lc' xV[I' l3)' :t1#;;i'il;il:5.r-;zeule, milostiv fii mie, Tip.i'.'t'i' pistrall t"'1li :":1: irn Litwrsbi'n'.q.i " pe uga iese clerurl iar Litiei, timpul ru,isiiri, uqile'implrlteqti rirnin i.chise in de despirqit este care.naosul ia vechi, tip tr. ti-lrir".i.ile de ;,;;;.i; perdele aceste "ri,,.'"rr.ri. fiumoase"), yjsair p..a.i."?;;ieiliiilor .se.inchi il;ri.i; ;ai ,"., dupl sfargitul pdrl clupl icqirea clerului ,'ii.ai,r.ioqiloi.in Pt-".n*: .tt,.:t-t*tttnid clericii gi credinciogii revin in naosi;i;[i ' . ii,i.i, atunci clnd pronans - adi itc pron.atts it't' liturxhisinri kturXhtsr'tory d.e rostite it nl.rirriile llurqticiwnile Litiei: gi rugiciunile ,,StIpAne, Tiu..." tulc, popoml prin.mulqimea.sfinqilor.pe iar i.ry,'.riiu..tal, :"tt ii,'^1]l= ezeu azarr pentru ^a6r.r n^, i.1.il:',,ilil}r"iii"i it-" p"t..ii lor de mii'locire pe po.icntnnrrprcn. rto*riii ii, pt"vnttos itt. ma.os,.-a. t. 1'" . p.'Ttl 1dou.a 3 .Llti? faqi de ngi._!s.te dr.rmnezeiegti qi a milostivirii raiuh.ri in "q1 I oentru nol' 51: ca " "qit"i -- il-i cum ne-aln fi unit cu ir-rgerii prin Flristos'? .i enrl t;---: ir i; r '+'^^ aceea, 1,.^x cu(n ne informeazi inFnrmeqzl acelaqi.autor rcelesi atlfof -'-.^^- dupi nrecum zlce slmeon cAqlan< ^ir.r'rr""i."ruia.'De moment, I;ffiH#'.#^^J":"e-r"ane (coruri) se uneau simbolic in acest simbolici semnificaqie Stihoavnei.'Din nefericire, aceastS. fmmoas1 ffi;.]||l,.lirlit :;*: r i'i.; ., ";^...U,ii"t" despre'originea " ;;'*-: 11 :T.1 9-t-"^t:b,"':tr1-t:',:j.*' desivArqire din vedere ir cu desi pierdut t-r,, pieriut :, Serviciu divin'. s-au ei se oficiazl in naos' intregul,serv"iy,l,!.lrl .no1ie, ylde n , .i simboli ^_:..r-.amintesc gi "i_r_nri sau ,,litiile") ' ,0,n,,, cnre se binecuvd.nteaf,;";;-L*;(,it-.-oGt." il mulqimile sirurat Mintuitoml'i zcazl celecinci paini .r, l"i. ,"::i::^'l^:!f ,Ti:,I qi inmulqirea lor. De a..e", dupd unii titurgiaii, ieqirea clerului tti: p:tl: inseamni m€rgerea poporului i? LrLurrrLrui'v^ "^ pi""""s .*al".i"uf"im t'" i:"t:1tl J ^::*:--::--:"-i:. de ci.tre preot-in mijlocul bisericii inseamni bi artoselor A.'"i Lirr.*ua.r,"rea ,* ffi.*, ."."rarir"t.a pAinilor de cdtre Hristos, in mijlocul adunirii Popo$.oi:., r- L:..^^,--,a.*,-de altfel, indic"i chiar in extul rugiciunii de binecuv Simbolismul Cr* "iUin..o'"e,iat ttlt cinci pAin. qi ai.siturat cu ele cinci mii or.' ,,O""-.r....,"..r." cAr-rd p..otoi ia i r mAini r" pJti....". Ll.u;'ii uaru
"i;;;;;;;;';"s"i;-"J.
indcsnrlarea avArrd, clc lor de,prd.w, de vin, de untd.eletnru gi clc_toate bruritlgilc, c1 1o19i
li1isigi...". GrA.,l..rt., de altfel,.roadi plminrului dl".'i1:-::_9..31it]:i linrrgice, lcesl:a ri*.,,I.*y, carc,'ca gi vi'ul, es e intrebuingata in cult ca materie a ieryfei Euharistie' CAt Sfinta din Domnului qi shngele tftipul prii, rn"iire, ;,u-;;;J.i;rJ, r,1..r,
Ui*.uvAnrat la Litie, amrnteQte, dupi ugii, untdelemnul din prin :ioiul vlduvei din Sarefta Sidonului, care, datoriti puterii dymn91e15t1ce1ucra 12-16)' XVII, ir,ic.,l tii", trebuia si nir se mai termine in-timpul:t:'tti ({.n'e5i ;i'ri,poiii'NAttdtonr"ei d.e Dwmnezew, specific Litiei (.,Nls,!ntoa,re. d: ?:l^::tt salutarea adresatl de :i,,.i',1, b.,..,ri-te..."), este alcatuit in cea mai mare p e dln -Fecioare. la Buna-Ve ,l: (L-t I, 2-9 ii ii sie,-,,, Elisabeta Sfintei -D): ?t '::-"-1 pentru ci, dupd tradiqie, Buna-Vestire ar fi avut (Litiei), I.n,.'i,i t. sfirqitul Vecerniei ii.rr.. Este considerat ca unul dintie cele mai vechi imne de inspiraqie cre-gtini,.dar Chiril al Alexandriei liir; r-,iUti.l, introducerea lui in cult fiind atribuit.i patriarhului tll: dintre,p1"9"t.1. i, Vli;1. i"i."rol, alcinrirea lui constituie probabil unul l,r,lT19i:Domnului: i.i i,ii" .^.. nir..i* a clutat sa dezvolte culnrl.Maicii gi de cea a lui Eutihie' lui Nestorie iiiftir'n,rrl"r"gice provocate, in qec. V, de erezia in cultul catolic cunoscutul imn constituie i cchivalent iatinesc a[ acesrui imn ii de Bonaventura. introdus in secolul XIII ( )iintarea siricit.'.", care se cAnti 4ye1-9]":*yAntarea pAinilor' este de iiintarea ,,Bogaqii au s5.ricit.'." verserul tO) ain Psalmul XXXU (,,Bine-voi-cuvAnta pe D9*,r1 resr (qi ;"-. ,Jli, ;;;hI;. oaitiorta se cinta.sau^se.citea in intregime, a3A.t la tt^ttiT]..L"iypAinilor piryi, .f*e impirqirea anafurei, cAt gi la sfArqitul Litiei, dupi implrqirea de la incitegte ci1e5t9. se s9 acesta ac:s.t1 psalmul rrr,rte T)e altfel, rltfel inci qi si acum acrrm in'unele mindstiri lr,ir". O. dinTipicul Litiei rAnduiala incl prevede l0-1." se cAnt;., aQa cum ,, i*, u..r.*l "i LiturXbierwlwin rpi de la incepunrl .. . 'liit u-r rest dintr-un pr"h .a.rt"t odinioari in intreqi este Qi cAntarea ,,Fie numele prrrnrrlui binesuvAnta,..:; tpr. CKI, 2), care se c6ntl inainte de ,,Bo-gaqii au-siri'cit"'"
i.
.
linga
|;lifiH[;..ffi
I
;;.;;;;;.f,ai
e;;;;"';Gu
-i"I"i,' 1 PI":'g'l
$",^ 9".p,"
:-,3'
i'i:'l'::',lf15't
"..t.i q i0; M.. vi,'zt i+; L::JT: r?-17 qi In' \n' 5-r3); ""YXt -"ffitii.f.. *iil',5rii}v1, 26 gi loc' par')' XXVI, (vezi Mt. taini de cea la Cina , n."iii aQa tor [" * ^iif.f. a tir- oriir.ii. iai ,liit i*rtarbrmrcul, care se aduc Ia Litie gi se binecuvAnteazi' a{us1 ofranda sau dati. ctr piinile, ,t ,rlrrrii;t;;il;:+ {e ale -Tt,gPy:::ti,*l hranei noastre' ,""a"r. i..lp"L"l. "i.f pl-*1"nrlui qi din.elementele principale -:rr.. :^-r{-i ^1.,.c la il.".r,,n,l omerririi de cdtre Abel qi dupi modelul
jel
ii.;[;,
;;';,r;,J;ltri-"t
i
tui]1{
iti:.*r. Simeon al Tesalonicului6 o numeqte.',mult-umir;a 9|I::-I,,'^"!);-,.**, h.r, invdqailiipn-tA;*6le prinoasehr binecuvd.ntate la Litie Si dapre^in'.trebuinfarea pdt!t?:,, gti cI a sfune;,,Cade-se u .fi f" ,ieral*l rd.nduielii Litiei, drn Liturghier, 1:. hiir".ruarrirt, este irUluit"".. d. ,or.. .#1., pentm cel ce o va,lua cu creding[... $i acestal.tt,1,1,bt::, rtstrt si qtii, pieonrl., qi J pizegti, ca si se.feieasci^untdelemnul nici vinul, nici asemenea binecuvintezi; sd-l i,i;,,;;-; il .o-u" ii , h""" oarr si nebinecuvAntate, altele, ci Priveghere; (din nou) ii, iriti fai.rlte, cAnd vei face la candeli de este binecuvintat, s-a care acesta wntd.eletnnwl i:']il .ni'ti.^p"ii"..i'ar min*_'1i ripi,.t, orrd.'rti sfAnta icoani spre sirutar_e, punAndu-l,in.candeli, sn _1_e] pe ca pj,1r,r; gi poqi sd-l mlninci gi in bucate.Iar.ilnwl si-l bei cu buni cucernlcre' le pot.si care credinciogilor, Irre.rr binecuvAntat. lr*iltt si le tai gi si le imparqi Iat bucate' Ie alte inainte Xrd'wl,-satr a,if i',i. ... .insr., fie in biserici, fie acasi, mai ]ir,],,,.,.,i, ,"., .r, alnrl si-l amesieci qi cu multumiti sI-l intrebuinqezi. Si nu indrizL.^X -,,m oir canoane sfintele canorne ^^^^. ..:zic cfinfele pi cum vin, dt ^: -: iau cu acest i rr thic'Lirurghie cu acesre pii,i lrtcrarea celor sfi nte"'. acirr,',, *'i,',",;,i,;i.;,i.i,-i-pirtirea gi consumarea p1inilor binecuvAntale la-, Litie se face rn gfrri,it
i,mulgirca aceloragi roadc, 't
srL,(llAL,A
lltt. l:tttti l}nnNt.s l'li
in care-L imPlorim P. P::T:^',:" Ifl:T p.r-" ca de ex., -ge.iune din slujba Cununiei: ,,Umple
Duln't slhn'h: nrllricitrli, crrP' 341 ,*ad' rou' cit'' p' 221 '
*"*i.iuttii t'rivegherii,
:'r,,,.il,.r,t.r,.Vintilcscu,
I septembrie
pind la I-ruminica Tomii, Pentm os-
poeziainrnograf.cdd.incd.rliledcrituatsichntat'eabisericeascd',Bucureqri,
19,1/, pp, 5ti-5t). n iir1,n slitttolo ntgdtir.nti, citp. i
'
de la
342' trtrcl. ront" cit', p' 222'
' I ititryili,t',lhrcrirc;ri, |956, 47. P,
63
[,ITURGICA STECIAT.A
tcneela, slujbci qi.mrrimca iar clc l),mi.ice Tomii nflnrl la ImpArtrrea lor sc fhcc dqtla'opgii, zi.la Linrrghie (Tipicut marc, p, S9g). 1
h
La urele biserici, de obicei la ora
din untdelemr.ri uir"*"Antat la Litie adici bucigele. de vati inmuiate in 111--rll,:1r._,t:;,p-,,Tri,,, de "."i'"nta"t._"Ji i'; ::r,,]:ff, hArtie; acesrea se impart la credi,ciogi, care I pt;i;";];'t.;;il; qase.
de leacuri.
BIBLIOGRAFIB (izvoare
Ei
lucriri auxiliare)
1) g,i4lde sluibi si manuale de tipic: Arhim. F. Balamace, Expricayiuru.i la practica ritu,gicri, Manual de Tipic
Bucuregti, 1924.
Bgior qi $t. Roqiany,.Trlit b.isl"icac, ed. a II-a, Blaj, I931, p.225 qt. Draginsl
f, M'
1928,.p. !66 q.u. (atti ed. Sofia litwrgicri, Bucureqti, 1926.
dr Dr. P. Proc Gherasim
g,
rereaga,
!t;: 'liprc
Tipicwl Biseri.cii Onodnxe RAmnicu_\
36'
s
t95t).
PP'
21-22'
,i:::.','&,,"tif*
pp 7e-80.
Iaqi, 1816, cap. 2, pp. ed. Sf. Sinod), Cernica, 1925; Bucureqti,L976.
b) TAlcuiri liturgice: I.. Y Ag1 Sirnbolica biblica Si westind,Timigoara, 1935. Pr._C. Moisiu, ,,5d, std,tm binie, sd'stdyn- cw piid...r,'', p, Pwdywitor hturgic pentra popor, Bucuregti, I 941. Sime
P.G.,
39-342' 348;
t.
tutaror
credtnte,
c) Studii: Pr. Prof. Ene Braniqte, Litia - stwdiu coruparativ al rdnd.uieki ei " in d_iferite ortodoxe Si ntanuale de ttpic, in rev. S.T., an. 1956, nr. 5 6. J. Braun, s.I., Liturgisches Handlexihaz, Resensb,r,s- 1924 nn r 9F-l 96 Ic. D.
v.
N.
Prof. Moscova,
1960.
' b-o'
' 64
vol'
LirurXhierul explicat, Bucureqti, L972, pp. 54-57.
Manuale de liturgici: :, Glrenadie, Litwrgica, Bucuregti, 1877, pp. I 3 3- 1 3 5. , l,ctrcdcv, Litwrgica saw explicarea sewiciwlui d.fuin, trad. qi prelucr. de Icor-r. N. Ilrrcurcqti, 1899. , Mitrofanovici qi colab., Litwrgica Bisericii Ottodoxe - Cursuri univ., Cerniugi, pp. 618-62I. rttr, G. Rigcanu, Litwrgica..., Bucureqti, 187 6, pp. 86-87 .
[,trunctcR sP],clALA (lilrrt.: ,,Vcuiqi si uc inchinim..." (preotul se ir-rchini gi intri in altar), Psalmii L, lX rii CXLII (sc citesc in mijlocul bisericii), slavoslovia mici (,,Slavi intm cei de sus l)rrnrnczen...", cititi. dtpd, Ceasht,, cu mgiciunea ,,Invrednicegte-ne, Doamne, in aceasta...", Simbolul credinqei, Canonul - al Niscitoarei de Dumnezeu, al ri dc rAnd din Octoih, sau al sfinnrlui zilei, din Minei - (se citegte numai la iri) qi ,,Cuvine-se cu adevirat..." (cAntat).
(lat'n'out-tt. V
Pavecerniga
I. Ce este Pavecerniqa. Timpul sivirqirii' mici
Pavecerniga
Ei Pavecerniga
mare
(' Al,65etnyov, pwecerie) cornpletorimt, de seari, care.- precum arati gi siuiba f,.ir'r, ai Nrplli.*d.a, este ministiri, adicl la incepu6 nopqii, fie uriele in ci.rl,'ca ,. ,e,.arq"q,. fie dupe ceasul al zecelea ales indate dup.i vecerni., ." in bisericile de enorie, adicl l.a pavecerniqa sau Dwpdrinaren
"";i;r -
f.ir." or" 4 p.-.), .rr- [r..ir.azd,
Tipicut cel m.ate qi,Triod.wl. Cu
e1t: tr]*i:
if.rlrr.f"t divine d.'r."ri. tn manistiri gi in unele ca-t9draJe,^Pay1t*iti1,1t^[t^t-,'11 sfegni bisericii (nartex ,", pioi-r"or), ca toate Laudele mici, aduci,du-se acolo de' chilii, in insi citegte se chinovii unele in in'naos; bi.sericile'de enorie.i f".. parte. ecare monah in Rinduiala Pavecerniqei are doui variante: mare Qr mrca'd: Pnvecenoiya ntfire se i'i.,arg.qt in toate zilele din t".t*l Mare, fl': Pagtilor) ale Posnrlui speciale ,t-*'i-i1'ii;i;;';;:;".,r.t..*..o,rte de la regulile I f--^:^-^-iresimilor, Precum gi de mie gi de aceste zile se face denie
i.
fi':
din trei plrqi distincte, spre.inchipuirea Qlcinstirea Sfintei Trei ciror inceput este *"..^a de ruqiciuniie introductive. in pflrtea' fuctd'i predt de mulgumire) pentru zlua care a trecut; pa''"tea' a d'owa are cara( -g1.i""., mirturisirea Ei pociinqa p:":ry pto"':f s1i-rsll": -iltt p..rit.nqial, exprimAnd ;;;'-;;;;;-;;;i,r. irrJ.ot.ui rugiciuni de cereri, invocAnd ajutorul de sus pentru rea in pace a nopqii care incepe. Pe scurt, rAnduiala este urmitoarea: Se compune
Partea intAi
pcrdcar'ra fiind
Prcotul (cu epitrahilul pe grumaz, in faqa,uqilor imp[rltc{ti, A. L rtarqirirl Vcccmici): ,,Biriccuviptat cstc l)ttmtrczcttl llostnl.,.",
n tot restul anului: Ecfonisul ,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri..." rltrrr).
qi
scurti, se savArqeqte in toate posl nyqa-i in urmitoarele zile:.in afara Postului Pagtilor, iar in timpul acestui nq se"mal P.atimilor, sa-ulia a"l"l"iJu.- (rr*t :1'd atunci'.: fiindci. a cincea, siptdm.all ain ;a"i".ii in )r"" ir""".i:?;r.i.i;a, ;i.rluri, ioi gi vineri din Sipt imana Patimilor, fiindcl de in chilii mici ,if. ni"a denie in 6iroi.i,la minlsiiri se citegte I'avecerniqa in parte. monan lll care monah PafLc. In general. Pavecerniqa mici se sivarqegte numai la ministiri qi foarte rar la mai tile parohiale nu se face decAt Pavecerniqa mare, mz .it"^;J;;;.i.. cile de enorie. in biseritile oraqe. dtn bisericile la gi mult mai Paqtilor Postul din miercurea gi vinerea RAnduiala Pavecernitei mici gi mari se afli in Ceasl'ov'
;#il;t.-;;^ il;;.:;;iri; ;'*;t
Pnrtea a doua C1lur.: ,,Sfinte Dumnezelile.,.", gi celelalte mgiciuni introductive, Troparele (al qi al zuer siptiminale, din Ceaslov), troDlserlcll Qr zilei saptamanale, rlei, dlnlvltnet, din Minei, aI al nramulur hramului bisericii tu zllel, condacul ce rlc irrvocare.,? din Ceasl.op (,,Dumnezeul plrinqilor nogtri..."" gi celelalte), tii seara at invierii glasului de rAnd, in celelalte zile ale sflr-rtului sau al sirbitorii ivc, din Minei),,,Doamne, miluieqte !" (de 40 de ori), rug'iciunea ,,C,ela ce in vl'cmca gi in tot ceasuf...", ,,Doamne, miluiegte ! (de trei ori), Slavi..., $i acum..., ec csti mai cinstitl..., Intm numele Domnului...". rl: in Postul Mare: Ecfonisul ,,Dumnezeule, milostiveqre-Te spre noi..." (din qi rugiciunea Sfintului Efrem Siml, cu metaniile gi inchiniciunile obignuite (din tt4ilor impiriteqti, sau intre sfeqnice).
a treia
rtt.: (numai in timpul Postului Mare): ,,Sfinte Dutnnezeule..." Qi celelalte rugiItttroductive (cu metanii); (in tot timpul anului): Se citesc cele doui rugiciuni, icoanelor impiritegti, in faqa cirora s-au pus dinainte sfegnice aprinse, astfel: , (lil icoana Maicii Domnului): ,fespurcatl, neintinatd..."; (ln icoana MAntuitomlui): ne di noul, StipAne, celor ce mergem spre ,,"; (la strani): Troparele de"$iumilinqi (,,kliluieqte-ne pe noi, Doamne, milunoi..." gi celelalte). rtul (din faqa ugilor impiritegti gi cu capul acoperit): Ectenia intreitl ,,Ndilu1rc noi, Dumnezeule, dupi mare mila Ta..." (o gisim in Ceasl.ov,la sfArginrl rticii de toate zilele), apolisul mic (,,Slavi Jie, Hristoase, Dumnezeul noscetcnia de obgte (,,Si ne rugim pentm pacea lumii", ,,Pentru rugiciunile Sfinirrgilor noqtri..." (inministiri, aceasta o zice cel mai mare). lnr se vede, rolul preonrlui in oficierea Pavecerniqei (ca la toate Laudele mici) rcdus, constand tn binecuvAntarea de la inceput, ecfonisul de dupi tropare gi , cclc doui ectenii de la sfirgit qi otpustul, iar in Piresimi, in plus, rugiciunea ri }lttcm Sirul, cu metaniile qi inchiniciunile cuvenite, in unele pi4i (ca de ex., in tln,r) prcoqii citesc ei ingigi cele doui rugiciuni care se zic, alternativ, ilr faga icoaItlprlriitcgti; unii citesc aceste rurgiciuni stAnd in gemrnchi, cu faqa cltre icoane. lc pc
3. RAnduiala Pavecernigei mari trtiti clczvoltat[ decAt cea a Pavecernigei mici, fiind impi4iti qi ea in trei , cit qi Pavecerniga mici. O redim mai departe, pe scurt.
pi4i
n lrrtli rtrrl (cu cpitrirhildc culoarc ncagri, in faqa sfintelor ugi, perdeaua fiind inchisi): Frtc crrviirrtirt l)trurrczcul nostnr..." (apoisc inchini qi mcrge in altar).
Pnlitx'
PRorr,
l,t't'U tt(it< ;n sPftclA t.A
Dn, [iNll BnnNr,s,r,ri
cint': ,,slavi '|'ic, I)trurnczcul nostru,.. inrpirate ceresc..." etc. Nunrtri in M1*i Ps. LXIX qi parte din canoru.ul cel rnnre at Sfd.ntwlwi
4. ObservaEii tipiconale in legituri cu Pavecerniga
silptiinrAnri a Posrului
Criteanul, prccum aratd T-riodul Ir]_S"l:ltlte siptimAni ale posrului, dupi ,,Veniqi si ne inchir-rim...,,, citim: psal __ _ Iv, vI, xrl, xxIV, x4x XC. (in mif locul bisericii, impirtigi in doui stiri gi fi< clu-sc meranii la ,,Aliluia..."). cantarea prorocului Isiia (,,cu noi este Dumnezeu, ctr .stilrurile respective, cAntate alternativ, la cele doui strane. Troparele din Cet ,,ziua trecAnd..." gi celelalte (citite). creaj, (in mAnistiri il citegre cel mai mare). l'rurile de invocare a sfinqilor, din ceashv (,,preasfAnti. Stipini,'de Dumnezeu N toare..," qi celelalte. ,,Sfinte Dumnezeule...", $i celelalte (frri metanii). Troparele s{primAnale, din Ceaslw sarbdtori, troparul sfnnnrlui sau al sirbitorii respe( .(la. dhMinei).,,Doamne_, miluieqte f' (40 de ori), Slavi..., $i acum..., Ceea ce eqti cinstit5..., Inrru numele Domnului...;,. Preorul (din altar): ,rP_enrru rugiciunile sfin.tilor pirinqilor noqrri...". cAnt.: Rugiciunea Sfintului vasile, din ceaslov (,,Doamne, D.r"rn.r., cela ce ^
{
,
rnAnnrit pe noi...").
Itr ,rf,rri'l clc zilele aritate mai inainte, Pavecerniqa mare se sivArqegte, in ministiri, qi zllclc clc nrarqi gi joi seara din siptimAna brAnzei, ca o anticipare a rAnduieliior Sfttlrri Mare. Se face, de asemenea, qi in ajunul Nagterii Domnului, al Bobotezei gi llltclc cazuri - la Buna-Vestire, fie seara (la ceasul I din noapte), ilr loc de Vecernie, tlitttinceqa, inainte de Utrenie sau in loc de Miezonoptici. in aclste cazuri, Paveceri n)nrc sc face uniti cu Litia Praznicului respectiv, inlocuind Vecernia mare a PrazItti. cirrc s-a sivArgit dimineaqa, fiind uniti cu Linrrghia SfAntului Vasile (in ajunul :elii qi in cel al Bobotezei), ori cu Linrrghia Darurilor mai inainte sfinqite (in ajuBrrrtci-Vestiri). in toate aceste trei cazuri, Litia impreuni cu stihirile Stihoavnei'se clttpit slavoslovia mare din rnnduiala Pavecerniqei, inlocuind astfel resturl acestei I (n se vedea rAnduiala pe larginMineiele respective). in unele pi.rti, ca de ex.: in tll Molclovei, Pavecernita acestor trei praznice, cur ori firi Litie, se face dimineaqa tc clc Utrenie, inlocuind astfef Miezonoptica. lttcori, vineri seara, in Pdresimi, Pavecerniqa mare este inlocuiti cu cea mici, daci elrcqtc o parte din icoasele Acatisnrlui Maicii Domnului (trei), pAni la a cincea tdtttiin[, cAnd se citeqte Acatisnrl intreg. Pnvcccrniqa mici nu se sivArgeqte nici in sambita Pa imilor, qi nici in toatr SipItit I uminatd, cAnd este inlocuiti cu slujba speciali a Ceasurilor Pagtilor (vezi mai rtc
t. Partea a treia (Aproape identici cu Pavecernita mici). psalrnii LXrX gr uanf.: ,,vemu c.a1t.: si ne rncrlrnam..." inchinim..." gi qi cxLII (care se citesc la i ,veni.ti sa Qr l,saknl LXJX punrl Pavecernitei mici). slavoslovia mici (cititi: ,,Sl vi. intm cei de sus..,,), ,,tnv nicegte-ne, Doamne, in noaptea aceasta...". canonul (citit in mijlocul bis"iicii, pe rrapod): in sdptimAna intAi, al zilei respective. din Triod, in celelalte siptimani; Ni.scrtoarei de Dumnezeu, glasul de rand, din octoih, gi al sfintilor care cad
Simbita lui Lazir gi Duminica Tomii. CAntarea,,Doamne al puterilor, fii cu noi...ii stihurile respective. Troparele dtn ceaslop (,,Doamne, de n-am avea pe sfintii nrgitori..."), iar la si.rbi.tori, condacul sirbltorii respective. frg"_ql, Rugiciunea sfhntului Efrem (intre sfegnice sau pe solee), cu cele rrei tanii gi l2 inchiniciuni. cAnt: ,,sfinte Dumnezeule.,.", $i celelalte rugiciuni introductive. cele rtrgiciuni citite alternativ la icoanele impdritegti, cum se aratd in rAnduiala din I'reotul: (numai in prima siptimani din post) imbraci felonul, deschide sfin tuqi qi citegte Evanghelia, apoi inchide ugile gi dezbracd. sfita. (in tot timpul posnrl Rugaciunea ,Stipine mult-mrlostive Iisuse Hristoase...", care gine locul (cititl dc pc solee, cu faga spre credincioqi qi cu capul acoperit). Ectenia de obqte ( nc ruglm pcntru pacea lumrr"). ,,pentru rugiciunile...,,
lt
slujba Ceasurilor).
Scurte
cu istoria qi explicarea Pavecernigei
al l;orrnarea slwjbei Si intrarea ei in wzwl cultului Eluibrr Pavecerniqei s-a dezvoltat din rugiciunea de mult-umire pe care credincioqii dttcctrr lui Dumnezeu, in particular, inainte de culcare, incl din primele trei secole lrtrrrici creqtine, precum se vede din recomandarea pe care o face, d.e ex., Clernent lrinwl, in secolul III: ,,E sfh.nt lucru si multumim lui Dumnezeu penrru roare, tlc a merge la culcare, caci ne-am bucurat de bunitatea gi iubirea Lui de oasi mergem la somn cu Dumnezeu in suflet"t. La inceputul secolului al lncAt lHf , .lc*t, littsebiu al Crzareei vorbegte de a Qaptea laudi zilnici de ruglciune! care se it intre masa de seard si culcare2.
,lt prrrc insi ci, pani ln a doua jumitate
a secolului al fV-lea, Pavecerniqa nu flcea l),lrrc clin programul zilnic, oficial gi obligatoriu, de rugiciune, al Bisericii. Consaci clcfinitivi ca slujbl zilnici a serviciului divin, cu o rAnduiala stabili, a ar.r.t loc in 'r titrttcr monahali organizati de Sfhrutwl Vasilr cel Mare in pustietatea Ponnrlui, llltt crtrc cl a scris, intre anii 358-362, Rqwlile ruanahale rua.ri, unde aflim qi cele mai hl ttrcrrqituri despre rAnduiala unei asdel de slujbe. Ajci (Rexwln XXXW, Sfantul 6lllr vor[rcqte despre o slulbi intermediarS., care se oficia intre Vecernie gi Miezonop;'i, lr irrccl'ruml nopgii (tr1q uundq o;pyoltbvrlg), cind se citea printre altele gi psalmul il (t6u bueulrooto6 ycrl"pou), in care se cerea lui Dumnezeu o noapte pagnicd qi firi t..ltnlqtyt1lul,
a,p.l74).
II, 4
11'uunttet' /a 6tt
limuriri in legituri
P.r.
(trac1.
rom. de Prof. N. $teflnescu, in col. ,,Izvoarele orrodoxiei", Bucuregti,
(IXVIII, l6l-164, P.G.,t. XXIII, col. 1391. 69
rtrr:rrt rl((rr.
r.rK. ]:NE rrRANlsTIi
l,t'l'u
Pt'ihiuril' Psllnrul lccs^trt (,(,cl.cc locuicqtc.sub ncopcritrnAlnrl
(rlui
pr-eaiuirlt...,,)
in rAncjuiara pavecerniqei -rri'ai;i;ilj)i,,igi. .a,'qi 'ril;il'caroric. slrritra corcspllzitoa;e (cowpretoriwwt, """J.., d; ft sc poatc spune deci ci, pe la anui Q|yil1aL aoo, r,"*i..",t" ,;;I;;;r. ca a qaptea momente rugeciun. ,;in;.; ,-";r.'1liiio. din pont, i l: ?::fl.tX:l:,:H:-:: jurul Sfrnrului Visile cel Mare. {e in putin'ma e;;';r";;;; cI se referi la acelaqi lucru, vorbind despre vremea sa. Dupi Pilsrriu pAnii azi, atAr
cea de. dimineaqd, Ceasurile qi Vecernia), au mai bine zis incheind totul cu imne,'
iljfi
dgo.c_am{ati o practici. izolard gi limitati ,*;.'#i'J:::lr::"p:;['::,'L'r",T'X**;lr;'.t$:I.it#*'*n'il
rvrrrLrNltL uLrPls_r-avElcrlllra ln lntormatllle el despfe CUItffl din Ie r,Lr orarrLul nici Sfdnrul roan Ioan uasslan, cassian, ln in ctescrlerea descrierla rinduielilor rinduieiii;;;;;, ;;Lil-.i monahale ho r., comunititilor Mesopotamia g.a., vizitate de el- s-ar putea insi *;;lilr;;;^eoi -^., s.; fi. din Egi acead., nare (synu. ciuni diirainte de culcare ;;;', olw"tt sfil.nt ,d:'q",'*' Pahprnie, pi.o..or,a ,r Lrauuccrea latini a lui Ieronima.' Ipatie (Hypatius, episcop de Rufini ana, f44),scrisi de disci ,.,,I!--nF!f, lflStwlui lul sdu cal,inic in secolul v, s'e spune ..i, p. cflnd era intr-o mlnistire din Tracia, dr
;i'::::?Y:
"-i"i'qi'-
a'primit d; il;;flin p,r,,, si paine, ,Y"::::-::::::'-T 9:lti:ur'fr,1*l numiti aici srw.iba d,inwintea' sornnwrwi (npcoQ6nuroj. 5ilL l'.Jrril' sivdrgit-o apoi, in fiecare zi, aldhrri
Dapd.cinare,
in ministirea
de celelalte
sa de la Rufinianas.
i;;J
r.irri:;,"ffi..rrn
cu ucenicii
It 4p*, Pavecernita a fost consacrati oficial in ofi iul mini,stiresc abia in sec, ale lui Benedict a. N".ria- 84;i;;"r. i"t..u*"t.# jLttrl. Ylli.l dintAi denumirea T:,l*it. latini de azi ,..ri.i il"i* a;*fr;;;;'i;;;;;";'r;;:;;;X;, " - --
1
bilind qi rinduiala ei din v emea aceea6. Dar qi t" era pracricari in pieratea particurarr a monahilor
Ap":,-;;J1i""."
dinainte de cu
cu mu1inainte, si;;;J;;;i;r-JMilanului,
fiind recomand.aqi, de exemplu, de citre sfantui Ambrozie
in a dc jumitare a secolului al IV-lea7. _ Iniqial, a existat o rxnduiala unici a pavecerniqei, gi anume cea numitd n{: de care, pomeneste rrp ;rii i ii k ir, (ietuger.* J sE* I :*:,:!!y, ^ sava. cea micd a luat nagrere, probabil, p.i" r..brJ xrr, lrt'pr.;:"?rrJ rezervarr numai penrru vremea posnrlui Mar{ I:l-",:..Tli:ll. prezinti Simeon al resalonicurui, in prima jumitrr" ,..or.rr,ri ivr. " b) Explicaren slwjbei. Scoltul sirrubolisrnul ei Si Slujbr dc origine evident minastireascd, pavecerniga nu a purut intra decat sp< rlic in uzul bisericilorde enorie. in prog.r*ur zilnic dL--ga.i'ri. ar monahilor, Ia rcpLrt ea era destinati - aga^cum. arati gi denumire" - ,tfi; ;;;arai;r Gili"i prirnele ore ale nopqii, cu un intreit scop:
:'K:!^:
ru:,il:
il;;
ff-lq
I
ttctt< :A,sl)li( IIALA
Exprimarca mttlpulirii citrc l)unrnczcu pentnr ziua cxpirati, carc constituie tttl mai alcs al scurtelor troparc din partea intAi a Pavecerniqci mari (,,Ziua tre-
)
l, rtrulqumescu-Ji fie, Doamne..."). , 2) Ilxprimarea seutimennrlui de pociinqi qi implorarea iertirii durnnezeiegti pentru lc slvArgite in ziua trecutd. Noaptea a fost privitl totdeauna cu teami, ca o ripuire sau ca un simbol al mortii, care poate si. survini oricAnd, pe neaQteptate; n(cca, rLrgiciunea pentru iertarea pdcatelor Ia inceputul nopqii era o griji fireasci gi drttorie in viaqa monahilor de odinioari. Aga se explici prezenta in rAnduiala :crniqei a unor citiri, ru,qiciuni, cAnti.ri cu caracter evident penitenqial, ca de Psalmul L, troparele de umilinqi gi rugiciunea Sfintului Efrem Sirul din rniqa mici, mgiciunea lui Manase, regele iudeilor, gi cea a SfAntului Mardarie, n doua parte a Pavecerniqei mari, unde caracterul penitenqial al slujbei apare gi mai il decit in partea corespunzatoare a Pavecerniqei mici. Ru,qdciunea atribwitti l4i Manase, regele iudeilor, se zice ci a fost alcltuiti de acesra Bnbilon, unde fusese dus in robie de citre asirieni, din pricina plcatelor lui gi unde ,,t'iind in strdmtorare, s-a rugat fierbinte Domnului Dumnezeului sIu gi s-a umilit ln faqa Dumnezeului pdrinqilor sii, qi I s-a rugat gi I s-a inchinat, iar El i-a ascukat :iunea lui din inimi..." (2 Paralipomena, XXXIII, I2-L3). Dupi insemnarea din a doua Paralipomena (cap. XXXII, lB-I9), texrul acesrei rugiciuni ar fi existat doui cirgi pierdute, care au servit ca izvor de informagie autorului anonim al celor clrqi Paralipomena) qi anume: ktoria regihr lwi Isrnil qi Istoria proorocilor. Critica )lic[ o socoteQte neautenticS.; rugiciunea ar fi fost compusa ^d. .- iudeu palestinian llntlra greacl, probabil in epoca Macabeilor (sec. II i.Hr.)e. in orice caz, ea este una cele mai vechi rugiciuni folosite in cultul creqtin. ExprimAnd un sentimenr nd de clinqi sincer5,, a fost primiti in SeptwaXinta, intre ci4ile necanonice (bune eitit) cu cuprins poetic (liric), iar Biserica Ortodoxi o folosegte in timpul Posnrlui ca una dintre rugiciunile menite si trezeasci in suflerul credinciogilor sentide umilinqi qi pociinqi pentru picate. Texnrl il gisim qi in Constitwyiile apostocare ne-o dau ca pe un model de rugiciune de pociinqi, incadrAnd-o in locul ei r ; din cartea a doua Paralipomena (cap. XXXIII, vers. 12-13). In unele manuscrise ti, rugiciunea aceasta flcea parte dintr-un serviciu pentru morqi, care constinria a treia a Pavecernitei man. Itrrgiciunea care incheie partea a doua a Pavecerniqei mari (,,StipAne Dumnezeule,
Itttc atotputernice...") se citegte gi la Miezonoptica de toate zilele (vezi mai de), precum gi la Ceasul al treilea, unde este atribuiti Sfantwlui Mard.arie, martir in :cugia lui Diocleqian (t3Oa;, pomenit in sinaxarul ortodox la 13 decembrie. Ea Itrrrti din Pdthniyea Sfindlor Mucenici Evstratie, Auxenqiu, Evghenie, Mardarie qi lc, pomenigi in aceasti zirr. Mucenicul Mardarie ar fi rostit aceasti rugiciune ina, rlc'^ a primi clrnuna martiriului. Unii o atribuie insi Sfintului Vasile cel Mare. J) IIr al treilea rAnd, Pavecerniqa este meniti si deaXlas rwXd.ciwcii de cerere pentru Ch'it,vca aiatotttlui d.ivin hc ped.erea ty'ecerii in pa.ce a nopyii care incepe, pentru paza Ftttttttlui gi pentru ferirea odihnei din noapte de primejdiile care, in vremurile de deFlttll, c:rau mult mai dese gi mai mari ca azi, ca Ei de nilucirile gi ispitele diavoleqti, care o
A sc vcdea Studiul Vechiului Testament. Manual pentru uzul institutelor teologice, Bucuregti, lUhh, p. 2.57. l" (l.rrtca a ll-a, cap. 22, in rrad. rom. din SPA, II, pp. 4l-42.
_
rl Lit H. I)elchaye,
Synaxariwru. Ecclesioe Constantinopolitanae (Propylaeum ad
fiuvrrttlrris), Bruxcllcs, 1902, col. 305.
70
7t
Acta Sanctomm
PHnnT PR0F, DR, [ll,.lri l]uNr,5,rr
sullt mai st.{nlitoare rloaptca,
f-"^*.I inccputullglul !le!,
Ltturtcil<;R spr:ctALA cAnd. paza
cugetului gi a mingii este adormitl sau mai
Acestei nevoi'ii corespunde
--i i"iai,*,a-..lor q"r. frrk.,i mari, care formeazi un fel a. l, .irpJLrJ-'
,
f".rt.tl i,ceputul Utreniei (vezi rai departe). Dintre ei, ieL #iil;;"ant qi mai de atestat in documentele vechi este psahnwt xc (,,,ce|." t"*i!q1" sub'acoperi, ql sub umbra. Celui Atoipur.rni....;,1, i."re, precurn am 3r1rjj^.:11{l "*1":a.: s-a intrebuinqat inci de la inceput in slujba Pavecerni,tei r,arirr.int'o.toJor,,-.ai :1:trt" lnrri li_nrrgrce. El exprimi s.entimentr-rl de paci, a. ri"iii. qi ,igorrrrgn lilse incredinqeazi scunrlui ocroriror al lui Durmezeu. Aceeaqi i;Aj".J; ;Jild;; doui cantiri caracteristice pavecerniqei mari, a. ,"-ri.r-uil" r.o*"*t p*i, grrtiii, qi anume cd.mta,en proorocwlwi'Iswia (,,bu noi" .rt O.rmrr.;;..-.;\";i ,i;;; n:t:Y1"fi:cw noi..'. Amandoui se canti gi de fitazi in n"a *iia"ic 1arteinffi,'lrrta cele,dour strane.(coruri), ca in Biserica veche. c., ai"tai, * r.1rriit..i,.rt unele_-prescurtiri, din cartea pro,t",ciei rwi Isaia.(cap.,v'III; 9-li, l2_i5; i ";rr;;.le celor vechi versetele corrcepqia ? ]i 6,^i..traducerea SeptuaXintei); in i,.l.,T slmDorsmul mortll (preinchipuirea mortii) este arnestecatd "r, cu sperarta venirii lui care ii insufle..rea gi ii intirea pe cer vechi in necazurile qi rrf.ri;q.i. lor: ,,poforul umbli intru intuneric a vizut lumini mare; cei ce loliqi ill;,ir;, qi i"'""jurri lumini va st-ri.lucipeste voi... cici prunc S-a niscut noua FiJ..,, erc. cea de-a _P_avccernitei
(: p.. 13, in trad. Septwagintei), se cdt !y?(piimul cL repetandulse l.:fa;ffi. qte cele pa*u rurgdciuri cane se ciiesc arternaiiv ii faia' icoarrtar 'd. .. 91r,pr^ir" sfkryitul Pn'vecenritei, to"t. o rari frumuseqe. euhologici ji tr..r.n, 5111ii ;;;, cantare, luata drn Proargcia.lli
cele cinci stihuri ale psalmului
q:ntry .exprimarea scopul i^pavecerniqei ca slujbi de ceier" j, m..pri".r dintai dintre ele, adresati. sfintei Fecioare (,,Neipurcatn,neintinatl...,,), ""pii. este frcu Pyel d.irL Atnoreon, fondatorur minrstirii Sh"t.i ,,B;La.er6"i."; r ri y6xnq) din constantinopol^(sec. Xr), care a jucat un rol i*i*r*t in istoria cultu a spiritualiti(ii ortodoxer2. intrucat somnul era privit i";d.;J;a o imagine prei puitoare a mor.tii13, autorul acestei frumoase rugrciuni irivoca aiutorul Maicii Don viegii noasffe pimenteqrr, , iii f"1fip.fe grele rf. iyl-,":lr^1."-,'.,Jipp,*l fl:ryI": ;i&i;il.i,i,] 4i"..!rye (,,si fii'lAngr. mine... si in vremia'ieqiiii pizindu-1..."). De aceea,.mai ales i'Apus, pavecerniqa,.;di# gi ca o -gi.i mijlocire- pentru un sfirqit cregrinesc qi uqor al viegiira. cea de-a doua rugiiiu-ne,'adresaii M*toito-rui (,,$i ne di noua, Stipine, ce mergem spre somrl0dihni suflenrlui gi trupului...rr), este opera monahului' lntigchu5 din secolul vII, suprantmit pind.ect t, priti;i-; ,Jr" o lucrare inti scriptl,tl'r (rlcxu-Etrtqq tnq' Av. rpcrQnq), t" i30 d. .rprtot.l{--c,ea de-a patra rugtciune (,,Nidejde" Lrt rrtai...',), iemarcabirl prin , Llnea cu care exprimi, in partea finali -9 a pavecerni,tei, .iedi.rg" ortodoxa in . Treime gi speranta puternici pe care o inspiri ..r"iil r" i"lilai"q.rrj L.i",i.ii
Itt, arl lrr
nopqii, este
irnpului din rie de tropa Itr Viaqa Sfrnrului Auxenqiu din Bitinia (t470 $t'ff rrtului Ioanichie. 'l"ot semnificaqie trinitari. au, dupi Simeon al Tesaloniculuirs, qi cei trei psalmi care citcsc la inceputul Pavecerniqei mici (Ps. L, lc bi ultimul dirtrrc ei este expresiv pentm scopul Pavecerniqei ajutorului dttntnczeiesc impotriva primejdiilor nopqii, asem ('vezi ver;crclc 7-B: ,,Degrab auzi-mi, Doamne, ci a slibit duhul meu ! Nu-ti intoarce faqa de la lllirtc, cn sd. ruu rud asem.d.n cw cei ce se poXoard in rnnrtnirut. Fi si aud dimineaqa mila Ta, cil lrl Tine imi este nidejdea...").
€ltr Itt Ceaslnv, Pavecerniqa micl este urmati. de Rurqdciwnile
Gij
'"*l*l: w*
'2 A se vedea indeosebi.Ir..Gheorghe (V. Cande a), (Jn d.ascdJ icwrnenic uitat: Cuviosul Everhetinwl.,Ctitot ia Si scnerile sfe, in tiO, 1956, pp.' 456 +,5t. 1Ju, roan Gurd de Aur, o*;ii'trw,G (p.G., r. LX, col. 202): ,,...A somntil Ei firea a biruit; esre icoana mo4ii, mocii, este imaginei imagine" sfnrgfrului. sfn.ei'tu1ui_ oi.e [ 'rrt :]I,':T:ll"efl::,.i :.._ll:"p" toli zicAni'ca t" -,j.-a"i.:l cr. qi"1!!.;;;;; j],*.i,::,qt^';.dr:l:._:lti Tl1 casn, ii Amalarius. Da ".1\1. oJJitiis, rrr, IlY,8: Y , o; ,,Somnus esi xnago irna morus,,. ,,Jomnus est ll 9j:,r:: !g*'i*|e Litwsih, rlot. ]r, Freiburg im Breisgau, re33, p. 546.
i;p;
il::tS.":l:,lp$
llyi!
D;;;itt;; d;,#;;
!i::ll:f::. 's,r)c'sprc.er v;,i Kr'k;;b"^.h;;""i!,;rt,t; ;;;;;;;;;h;:;:,:;;;,r;:;;",ilifl',irli;.n*. , p. 146, gi A. PrCvosr,,4 ntiochus,itr DHGE, r. III, col.209-210. 11
d.e
seard (ale celor ce merg
tpt'c somn), care alcituiesc un capitol deosebit al programului zilnic de rugiciune a tllottahilor, ele fiind destinate sd fie citite de citre fiecare cilugir in parte, in chilia sa, fle hr continuarea Pavecerniqei (cAnd aceasta nu se citeqte in biierici)', fie ieparat, imedlnt inainte de culcare. Rugiciunile acestea) emoqionante prin p..t.i." credinqei gi a plctrlqii de care sunt inspirate, sunt indeaproape inrudite ca idei, conlinut gi semnificacu cele din rAnduiala Pavecerniqei, alcituind un fel de continuare a acestora.
F".6;
;.[,
f,:i;
lntl,
BIBLIOGRAFIE
Ci4i
de sluibi gi manuale de tipic Bucuregti, 1945; Litwrghier, Bucureqri, 1956; Triod.ul, Bucureqti, 1946. _,(haslav, Flvcrse manuale de tipic gi de liturgici, indicate la bibliografia capitolelor anieiioare. n)
i
b) Expliciri gi studii: A, Baumstark, Abend.qebef, in ,,Reallexikon fi.ir Antike und Christenrum", Band I, lrgirrt, 1950, col. 9-12.
A, Drnitriewskii, Descrieren tmanwscrniselor litwrXice pd.strate tn ru.dndstirile Orientwlwi fi'loflo,r, vol. I gi III (Tunrrd), Kiev, 1895, gi Petrograd,lgIT. - l)r', L. Eisenhofer,IG.tbolische Litwrgik,II Band, Freiburg im Breisgau, 1935, pp. l*s-sss. l'1. l.'c h ren bach, C ontp k e s, in D A. C. L., III, 2466-247 O . S, I'c trides,,4p odeipnon, in D A. C.L, l, 257 9 -2589 . l)trrf. Pr. VIad. Prelipceanu gi colab., Stwdiul Vecbiwlwi Testotnent. Manual pentru Utttl snrdenqilor institutelor teologice, Bucuregti, 1955, p. 257 (pentru originea Htg.lcirrrrii lui Manase, regele iudeilor). eon Metafrastul). Dar unii teologi apuseni atrii
DTC, t. I, col. 2585).
cit., p.223. +l 5.
73
PReor PRor. Dn. Exg BRANI$TE
A, Raes, Les Coruplies darus hs dtes otientoow, in O.C.P., I 7 ( I 95 I ), pp. I 33-145. V. Rafth, F.D.P., Alcuni problemi relativi a Compieta (Unele probleme referitoare Pavccernig[), in rev. ,,Ephemerides liturgicae" an. 1968, fasc. IV-V, pp.315-334. Simeon al Tesaloniculti, Despre sfintele rugdciarui (slujbe), cap. 343, qi Pdtp. la *eb. 79r ln trad. rom. cu titltlTroctat aswpra. twtwror dngrnehr cred.inyei nlastre Buctrregti, I 865-1866, pp. 223, 341, 342. Vandepitte, Saint Basile et l'oriXine dts Cornpkes, in ,,Re'urre Augustinieme", I :. II, pp. 258-264.
Cnt'lt"ot.ur,
VI
Miezonoptica (PolwnoSnigo)
nANourALA
I.
SLUJBET.
rsToRrA $r ExpLTcAREA Er
Ce este Miezonoptica. Timpul sivirgirii. Cele trei variante ale slujbei
Miczonoptica (Meoouurttrdu) sat PolunoSruiya Q{octwrnwvn) este cea dintAi dintre lrclc divine care alcituiesc ciclul rugiciunii zilnice de dimineaqi. OdinioarS., ca gi numai in unele ministiri se sivArgea la miezul nopqii, in tinda bisericii. Azi se in general dimineaqa, inainte de Utrenie, in naos. RAnduiala Miezonopticii, pe care o aflim ln Ceaskw, are trei variante, gi anume: n) Una pentru toate zilele din cursul siptimAnii, afari de sAmbete qi de duminici; b) Alta pentru sAmbete gi c) AIta pentru duminici.
Toate aceste variante sunt alcituite dupi acelagi plan, variind doar citirile
gi
care le alcituiesc.
2. RAnduiala Miezonopticii de toate zilele Este
alcituiti din doui pi4i, dintre
care cea
dintii
are caracter doxologic, adici
se
spre slivirea lui Dumnezeu, iar a doua este o rugiciune de mijlocire pentru mory. l'arteaintd.i se incepe astfel: DupI ce s-a bitut toaca, preotul, avAnd epitrahilul pe
di, binecuvd.ntarea obi nttiti (,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru..."), din uqilor impiriteqti (dvera fiind inchisl). QAntiretul rispunde zicAnd rugdriunile in(,,Slavi Jie, Dumnezeul nostru..., ImpS.rate ceresc..." gi celelalte); la,,Veni,ti Itc inchinim...", preohrl se inchini de trei ori gi intri in altar pe uQa dinspre miazizi trece la strani, daci vrea), iar la strani citegte, in continuare,Psabmul ! apoi (in ei flri prihand mlil
c hlu
se citegte Sizz-
ln
." gi ceielalte).
din Censlov: rrlati, Mirele vine in miezul nopqii..." qi celelalte, care la flrbrtrtorile MAntuitorului, ale Sfintei Fecioare qi ale SfAntului Ioan Botezitoml, preBe citcsc woparele
Ctttn gi
la hramul bisericii, sunt inlocuite cu troparul sirbitorii respective. Apoi:
*Donmne, miluiegte !" de 40 de ori gi rugiciunea ,,Cela ce in toati vremea gi in tot fertstrl^..., Doamne miluiegte (de trei ori), Slavl..., $i acum..., Ceea ce eqti mai cinstif6,,,, lntru numele Domnului...", iar preonrl (din altar) : ,,Dumnezeule, milostiveqE"'l'c spre noi..." (daci suntem in Posnrl Mare, preotul iese acum in faqa uqilor impiff,tc{ti qi zice rugiciunea Sfintului Efrem Sirul, cu metaniile qi inchiniciunile obignuite), Apoi la strani se citegte rugdriwnea Sfkntwlwi Mard.arie (,,StipAne Dumnezeule, Frlriute Atotputernice..."), cu care se incheie partea intdi a slujbei. 75
rKfJ0'f rRoF, DR, ENE BnANI\STli
l\r'rtca a doun ir Micz.url'rticii crc toarc zilclc sc luccPc ctr ,,Vcniqi citesc piatm,ii oxx.si cjrxiaU
Ln'uR(;t()A sPHotAt,A
nc iiiii i'iiiili,,i i*l,l:::: :1,.'.rI.:1:::: cctelalte) qi a. ,.ii;i, *ili'ii", *i[ri"["'r;;;ffi 9:t"j:rr.t:^!):;:,r-..,rj)1i:.:,'qi "
Doamne,
st1
5. Observagii tipiconale
., *i b,":
l)in micrcurea SiptimAnii Patirnilor pAni la Duminica Tornii, nu se mai oficiazd in noaptea Pagtilor ea este inlocuitl cu Canonul i celei Mari (din Triod), in SiptImAna LuminatS. - cu Ceasurile Pagtilor (vezi tlcparte, la cap. despre Ceasuri); iar la Naqterea Domnului, la Boboteazl qi la Vcstire se face in locul ei Pavecerniga cea mare cu Litia (vezi in urmi, la
u1
; iT:"fT:!:j::"9!!)!*,,1::o-91:?itb, ,:, r,l:, wruitiipri (,"N4iluiegte_". p. O""_irJ,""'{laiTati.:;;'.';;A 'pr.otul : 71i,*yare -de -if"lregte-ne pe noi. ""i, u,^^_.*,ll,l).- ,-lol aceasra, Gilr, :i:i, {"'f;I; ,;Y:Itn,:.::l:.i:t ?_:-nezeule...,, 1ii c*,r*l, r{;;;;;;i),i'i',,ii^i")i'., . " ),,s e ple aci, s pre . ;.ii ; .i"s i ;i #'r"# ?r ; :rL ur :: 1':, P"Y"T:_*:1I^ l:',-. obsre (,,sd.ne rugim penrm pacea lumii..."i, a"pi i:"f"f :::u';:.::.::1_t,r_i:i:,'t,
rrinla obiQnuiti a Miezonopticii;
};;#rd';;r;:';,
;ffi;
.
;
_
irr) . h) CAnd Utrenia se face din ajun seara, sub formi de Priveghere, atunci de obicei ic tnrli citesc nici Pavecerniqa gi nici Miezonoptica. Numai in unele ministiri, ca se citegte, in acest caz, dimineaqa inainte de Ceasuri.
incheie cu,,Pentru rugiciunile...,,. Partea finali a Miezonopticii de toate zilere este deci la fel cu cea de la Pavecernitei mici (vezi in urmi).
3. RAnduiala Miezonopticii pentru sdmbete Se deosebeqte de cea penffu toate zilele
6. Tablou sinoptic 'l\in
tabtowt siruoptic al cehr trei rd.nd.uieli ale Miezoruopticii, se pot sesiza mai uqor ilc comune qi cele deosebitoare dintre ele. Itrccum se poate vedea, atit din expunerea rAnduielii slujbei, cAt gi din tabloul urativ de aici, rolwl preotwlui h senticiul d.ivin al Miezonopticli se reduce la
prin urmitoarele:
In partea intai, in roc de catisma iv[-", ,e citeq; catisma a IX-a ( " LXIJ-LIX, implrEigi in trei stiri); Troparel. a. a"ia s;iuiiii'fita*;ei s*,t alrele (,feziditd Fire, Ficitorule
toate...");
larele:
La sfarqitul pirqii intni, dupi rugiciunea finari (,,Stipane Dumnezeule, piri o atti rugdciune, sra"o,r"i E",r-,JJi,i;ffi;"fi, 3j:,:::::'T::; ],^Tj9l"qe
;Ji;i;;;ill
"
{}--x flri
t'^rrq zilele, d;lAl^ toate
n) I)ouI formule de binecuvAntare, dintre care prima pentm inceperea slujbei, iar Iu cursul ei (,,Dumnezeule, milostiveqte-Te spre noi..."); b) tscfor-risul rugiciunii domneqti;
c) l{ugiciunea Sfinnrlui Efrem Sirul (numai in Piresimi); d) l')ctenia intreiti, apolisul qi ectenia de obqte, de la sfirqit, la care se adaugl: e) ltugiciunea citre Sfrnta Treime, la Miezonoptica de duminica.
^ ^ -L | | ^i -: o_schimbare, ^ nici aQa curn fost erprra _"i i""i",.. " seTlllt in timpul postului, nuse fac metanii gi deci.,o r. Lit qt .ri.i ^^ Sflnnrlui Efrem.
4. Nhezonoptica pentru duminici
7
urmitoarele: intai, dupi Psalmul L, in roc de catisrnd de siruborwr credinpei, Ei se iesnicui) al gtasut.i de rini, iii ?:y,,!-!,If!7I:::ry,"( lan5.i ca11,': PH: ;rd"i. :. T"1l?:"1,0:'::.,r II, qi tot in. mijlocul_bisericii, c ete t ) *'p ii;d)t:_ ft^:"l u,n;:r:^.^"^,^j:I_ilr.l liuda pe_Treimea cea -ai p..s.rs de d,rmn.reire...,,). parte_a
;.
o,rrif,;;K"i;; ;ii ei,r*i#lila.i#f# iil' iiii;*ii
i:l::,0:,,:"^'*.^{qle11;i;i,-i^;iffi 1:t.1"e,T::',T";"lau.._."qi ')
r- -. [?l11111:i.'^.*1.;:::1i,!!y,iatinyierii,p.'gr,,Jd.1;;J,;;;il;i;,,; Itri,daci se intAmpli vreo sir6itoare impiri.teascd. Rugiciunea finali este adresati. sfintei rreimi (,,tntru tor puternici qi de flcitoaretoare, Preasfinti Treime...,,), Treimo ,,\ Ei f-^^---: -iron+o preotul ^--^a,r irir"ii, "i u citeqte f"r_[" ^ ,qilo.
cr.r faqa
,
spre
rislrit.
Partea a doua, adici rugiciunea pentru mortJ, se suprimi, deoarece duminica
;;.;.,
a.{,,a;{3"n-e :,),i,1: n:::),:(,,C"t Xf,l,,:* tu.l face otputtu{ cc a inviat din morgi...,,l, ,p"ifii J*. nia d.e obste, ir.rcheind cu,,penrru rugiciurile.. ;,,.; a invierii;
de mai sus, ;
"i;;;;*;ffii;iJ;; din celerarte zile. $irl-ui.r"ffica
76
. Bxphcarea Miezonopticii
a. Scopul gi istoria sluibei de noapte. Miezonoptica este expresia cea mai concreti nevinr>viqiei monahale gi pustnicegti a privegherii, adici a stirii de trezie din timpu.l
Se deosebegte de celelalte prin
In
a
fr
ii rii totodati simbol qi inchipuire a laudei necurmate pe care ingerii o aduc pururea l)trrnnezeu in ceruri gi pe care indeosebi monahii - adici cei ce se striduiesc si fie gct'i tu trup" - se sArguiesc si o imite pe plmant. Prin ea, in timp ce lumea doarme, icr, rcprezentatd indeosebi prin cilugiri gi prin credincioqii ei mai zeloqi, iqi indeplirlntoria de a liuda toati vremea pe Dumnezeu qi de a face neincetat rugiciuni de x'irc pcntru lume. in secolul III, Ipolit Romanul se referea chiar la o veche tradiqie, clreia la miezul nopqii intreaga creagie - pdmAnnrl, asffele, arborii, apele ull moment in stare de repaus, pentru a liuda pe Creator impreuni cu ingerii gi n(' rrrllctclc drep.tilor, la care credincioqii trebuie s5. se allnrre gi ei prin rugiciunea din
fEeqt rrr
cap.42,trad. B. Botte, pp. I30-I3I).
Irrrlcrnn pentru rugiciunea de noapte giseau primii cregtini in exemplul MAntuitoftfltti irrsur;i, Care obignuia sI Se roage adesea noaptea, fie singur (Lc. VI, 12),fie impreUlli r'rr ttccnicii Sii (cf. In. X\l[I, 2), cirora le recomanda: ,,Privegheagi qi vi rugagi in E dt,1 vrcrnca !" (Lc. XXI, 36 gi XVIII, I). De altfel, rugiciunea din timpul nopqii era 'tir',rrl in pictatea iudaicl inci din epoca Vechiului Testament, precum confirml crrf nrai alcs Psahnul CXVIII (,,Fcriciqi cei flri prihani in cale..."), care alcltuicgte
Pnror
PRoF, DR. Erun Bnrrrvr5rr
I,ITURCICA SNBCIAI,A
siltgttr. Catisnra a XVII-a qi a fost rincluit s[ sc citcascl la Miczorropdca dc toare tocmai pcnrll ci in el cste de mai multc ori vorba despre ruglcillnea flcuti de ps in timpjrl-nopgii: ,;{dust}-mi-am aminrc n,a.pten de nirmele ?l"l-n".-ne, Qi Ta" (vers,.55); ,jyyiezu!^nuplii m-am sculat ca si. Te sli*,esc pentru judr Tll"".:.1" drepre" vers.62); ,,pen; nu resar zorile Te chem, cici in numele nadilduiesc. Inainte de sn'a'ja dhninet,ti deschide ochii mei, ca si-i ide.r."r. in invitd
;
l:F"
Tale"
Rtrgiciunca cltrc Sfhnta Trcinre, a lui Marcu Monahul (citit{ de preot)
(ve11.-
_\!7_!a9
Rugiciunea Sfinnrlui Evstratle
Referinqi gi indemn la rugiciunea din timpul nop(ii s. faie
Psalmul Cxxxl[ din a doua parie a Miezonopticii de toate zilele (vezi'vlrs. 3: ..] tea ridrca;i mainile voasrre spre cele sfinte gi binecuvantaqi pe Domnul,,). urmdiJ gi exemplul Mnnruitorului, sfinnrr Apoitol pavel, imp.eunl cu9:*{.pti$isnrlui (ca toqi iudeii mai zeloqi), cand se aflau in temniqi la Filipi, in Macedonia,',,s-au ruiezul nopliL s-at rugat gi au canrat laude lui Dumnezeui, (rrpt w. 2s).' "
Tablou sinoptic Miezonoptica de toate zilele Preotr-rl
(cu epitrahilul, din fa.ra uqilor impirireqti, lnchise ):
La fel ca la Miezonoptica de toate zilele
,,Binecuvintat este f)umnezeul nostru..."
.Amin". Rugdciunile ince-
,,Veniqi si ne inchinirn..." qi Psalmii 120 qi 133
Rugiciturilc incepitoare (,,Sfi nte Drrmnezeule..." gi
Rugi.ciunile incepitoare (,,Sfinte Dunrnczeule..." qi
celelalte)
celelalte)
Troparelc gi rugiciunea peutrll pomenirra mo4ilor (,,Pomencqte, l)oamne...")
Troparele qi rugicitmea pentnr pomenirea morlilor
Troparele de umilinqi (,,tVIiIuiegte-ne pe noi, Doamne,
Troparele de umiJingi (,,N4iluiegte-ne pe noi, Doamne, miluieqte-ne pe noi...")
miJuiqte-ne pe noi...")
pitoare qi Psalmul 50
La fel ca la Miezonopdca de toate zilele
La fel ca la Miezonoptica toate zilele
Catisma a XVII-a (Psalmul I 18)
Catisma a IX-a (Psalmii
Dumnezeule...'l
64-6e)
Canonul Treimic aI glasuh de r6nd, dn Octoih
Simbolul credinqei
Simbolul Credinqei
Troparele Treimice (Triad calele) din Cewbv (,,Cuvine-se cu adevi,rat a liuda
toase Dumnezeule..."
Treimea...")
nezrul nostnr..."
celelalte)
celeldte
celelalte)
Troparele glas 8: ,lard Mirele..." qi celelalte
Troparele glas 2: ,,Neziditi
,,Doamne, miluieqte 1", de
,,Doamne, miluiegte !", de 40
)
Fire..." qi celelalte
de
fie, Hris-
ori
Ectenia de obgte: ,,Si ne m-
rind,dnOctoih
"
,,Doamne, miluie$te !", de
40 de ori
,,C€ea ce eQti
mai cinstiti..."
gim pentu
pacea
lumii..."
,Jentru rugnciunile Sfingi-
,,Crea ce eqd mai cinsritd..
numele Domnului..."
,.intru numele Domnului.
(din altar) :,pumnezeuJe,
La fel ca la Miezonoptica de toate zilele
La fel ca Ia Miezonoptica
tx)st)
La fel ca la Miezonoprica de toate zilele
Otpustul: ,,Slavi fie, Hristoase Dumnezeule..."
Otpusnrl: ,,Slavi Jic, Hristoase Dumngzeule.,."
,,Hristos, Adeviranrl Dumnezrul nostru...'
,,Crl ce a inviat din mo4i..."
Ectenia de obgte: ,,Si ne ru-
Ectenia de obgte: ,,Si ne ru-
gim pentru pacea lumii..."
gim pentru
,,Pentru rugdciunile Sfinlilor
Pentru rugiciunile Sfingilor
pacea
lumii..""
Ipacoi al invierii glasuJui
,jntm
Rugiciunea Sfhnnrlui Efrem Sinrl, cu mctanii (numai in
intreiti:
,"Flristos Adeviratul Durn-
(,,Sfinte Dumnezeule..." gi
,jntru numele Domnului...' milostiveqte-Te spre noi..."
ugilor impdri-
i
Rugiciunile incepitoare
mai cinstiti..."
faga
Otpuseul: ,,Slavl
Rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezrule..." gi
,,Ceea ce eQd
(din
teQti) : Ectenia
(,,Pomenegte, Doamne...")
,,1\4iluieqte-ne pe noi,
Rtrgiciunile lncepdtoare (,,Sfinte Dumnezeule..." gi
40 de ori
Prcotul
La fel ca la Miezonopdca toate zilele
,,Vcniqi si ne inchindm..." qi I']salmii 120 qi 133
I'rir-r caracteml ei cu tonrl nocturn, Miezonoptica ne aduce cel mai bine aminte de sfinte ale creQtinilor din Biserica primari, cAnd intreg serviciul divin avea cauocturn sau sub formi de priveghere, cuprinzAnd in el gi ruglciunea de seari, ca :tcr pc c'ca de dimineagi, a Bisericii (vezi in urmi, la cap. despre Istoria Laud.ehr biseri-
li).
Intr-adevar, la inceput Miezonoptica era parte integranti din slujba Privegherii obiqnuitl in Biserica veche mai ales in nop$le dinspre duminici, mafllc praznice qi sirbitorile martirilor mai importan(i. Cu timpul, sistematizAndu-se ilerit scrviciu, pentm prescurtarea lui, oficiul Miezonopticii a fost scos Qi a rimas ca un !€t'vir:iu separat gi independent, care se slvArgegte ori la miezul nop(ii (in unele Filrrlstiri clr respectul tradiqiei vechi), ori dimineaqa (in bisericile de enorie, mai ales la feril qi numai in zilele de sirbltoare); dar qi intr-un caz, qi intr-altul este uniti cu servi€ltrl Lltrcniei, ca un preambul al acesteia. l)csprc adundrile de noapte ale creqtinilor pentnr rugiciune aminteQte, la inceputul de t,,,rtE noaptea,
r
lecrrlrrluialll-lca (c. lll-113), scrisoarea proconsuluhljPliniu celTd.ndr al Bitiniei cI19
lrRliot' Pru.lrr, [)rr, ENri ]lnnNrsj'l,ri
l,l't-t ttci r
trc itnptrratttl-'I'ririatrr; iar pc la sfhrEinrl aceh.riaqi secol gi incepunrl celui urmit
'l'enulian.lc sfhnricqtc: pc fi:r:reilc crcQrinc sr nu sc mrritc cu birbaqi pigAni, pentm accia tru le-ar permitc si participe la adunirile cregtine de noapte (noitumcae- co*voca ncs)t. ln secolul al III-lea, Origen aminreQte despre rugiciunile din timpul noptii, c."t: q: crcqtini3. in acelaqi timp, Sft.ntwl ciprianl, episcopul cartaginei, ple clc la identificarea -cam lui Flristos prin lurnini (vezi in urmi, la expiicarea Veierniei;, I fica gi recomanda credinciogilor lui rugiciunea de noapte, aitfel: ,,Aceia .r." i, totdeauna in Hristos, adici in lumini, sd nu incerim din rugiciune nici in ti nopFl". Bl di, in continuare, exemplul prorociqei Ana, care petrecea zi qi noapte rugrciune, la templu (Lc. II, 37). ,,Noi, care vom avea in impirdtia lui'Dumner rlumar zt - fdra interwenirea nopgii - si veghem in timpul nopqii ca in timpul lumi $i fiindci acolo ne vom ruga totdeauna gi vom aduce multumiin lui Dumnezeu, si. incetim nici aici a ne ruga gi a aduce mulgumiti lui Dumnezeu"4. il veacul al ivin Risirit, Sfil.ntul Vasile cel Mat'e consfrntegte oficierea serviciului divin de noapte pravila zilnici a monahilor, justificAnd r-,.."rit"t." ei atAt cu exemplele biblice aminr mai inainte (Ps. cXVII,62, gr Fapte vl, 2s), cit qi pe considerennrl ci dimi trebuie .s5. ne giseasci treji qi meditAnd la_ inviqiturile dumnezeiegti, conform, manddrilor psalmistului (Ps. CXVIII, 148)5. Citre sfirginrl veacului al IV-lea,^ pe apuseanS. pSeria ne spu_ne ci, duminica, la Ierusalim uqile bisericliArunstasia (inviet se deschideau inainte de cantanrl cocogilor (,,ante pullorum cantum") gi credinci zdboveau pAna dimineaqa in rugiciuni gi imne, la care luau parre totdeauna gi preogii diaconii, pregitiqi penrru privegheri (,,ad vigilias')6. cam in acelaqi timp, sft.ntut io, Gurd de Awr aftma. de asemenea, ci. in vremea sa, creqtinii zelogi stiruiau rugiciunea de la miezul nopqii pAni dimi rea(a7; ,,in timpul acesta - zice elin altr pa - gi rugiciunile sunt mai curate, precum gi mintea este mai limpedes. b. simbolismul slulbei. Din punct de vedere simbolic, adici pusi in legrturi istoria sfinti a mAntuirii, Miezonoptica ne aduce aminte de inceputul patimiior nului,.mai ales.de rugi.ciunea sa cu sudori de sAnge din gridina Ghetsimani, r de prinderea qi aducerea Lui in faqa arhiereului Ana, Care a a\,,ut loc in noa 4 tridirii, dupi Cina cea de tainie. . Dar Miezonoptica ne aduce- aminte gi de invierea Domnului, care a a\,'ut loc in doua Parte a nopqii, ci.tre ziuilo; iar scularea din somn pentru rugiciune fiind simbr I
Epkt: X, 97; ,,Ei (cregtinii) susfin ci toati gregeala gi vina lor consti in aceea ci aveau obiceiul intr-o anumitd. zi (stato d;ie). inainte de iyirea nrilor (ante lwcerm), cAntau alternativ un ir Iui Hristos ca unui zeu... Dupi l!.ea:: despi4eau, spre- a se aduna din nou, pentm ca si ia im1 rtd o hrani (cibwn), de altfel obignuiti gi nevinovati..." (textul latinesc al-epistolei Ia f.P. Ki burg im Breisgau, 1910, pp. f8-19). L, r.I,col. f408 gi 540). sc aclune
s60c_562A). )OC0, col. J.016). 6rie,Jowntal d.e wyage, Paris, 1971, pp. 188-f 90 vizut pe Domnul..." (P.G., t. LYI, col.420). adici priveghere de toati noaptea.
s86). 967. p. 393. nnrlui Atanasie cel Mare, cap. 12.
16.20 e.l xxvur, c
EO
t<
:n sl,t.)( ;lAl.A
rii prcinchipuirca invierii noastrc din rnorqi, ne ducc cu gindr-rl gi la ludecata din cAnd l)clnrnul va veni a doua oar5., pe neaQteptate, la miezul nopqii, ca mirele pilda celor zece fecioare (Mt. XXVI, 6). De aceea) toaca de la miezul nopgii a fost trinati cu trAmbiqa ingerilor din vremea de apoirr. Ideea aceasta o exprimi. in chip Ituuat cele doui firrmoase tropare din partea intAi a Miezonopticii de toate zilele: , Mirele vine in miezul nop(ii..." gi ,,La ziua cea infricoqltoare gAndind, suflete al rr, privegheazi...". lilc se gisesc qi in ritul copt gi sub diferite variante le gisim in celelalte rituri lirurorientale, ceea ce inseamni. ci sunt mai vechi decit secolele V-VL Aceste rropare, c{au Miezonopticii culoarea ei proprie, reflect5. ideea - foarte curentS. gi familiari lliserica primari - a Pnntsiei, adicl credinqa vie in a doua velire a Domnului, venire cirre primii creEtini o sperau ca foarte apropiati, trebuind si aibl loc, dupi credinqa , la miezul nopqii, deoarece Domnul insuqi le atrlsese atertia: ,,Privegheaqi deci, ;i nu qtiqi cind va veni stipAnul casei: seara, ori la miezul noptii, ori la cAntatul corr, ori dimineata) ca nLl cumva venind flri veste, si vi afle dormind. Iar ceea ce voui, tuturor zic: Privegheaqi !" (Mc. XIII, 35). Conqinutul celor dou'i tropare ne indeamni si ne gAndim qi la sfArgitul viegii noascare poate vem pe neaQteptate, gi si ne rugim pentru ca el si fie in pace qi sub rtirea sfinqilor ingeri. De aceea Biserica pune la indemAna creQtinilor o mgiciune in aceastS. privinqi - intercalata la sfhrginrl primei pirqi din Miezonoptica pensimbete: RuXdciuneo Sfil.rutwlwi Ettstt"otie, unul din cei cinci martiri din persecugia l)ioclegian (1303), pomeniqi in sinaxarul ortodox la I3 decembrie (vezi in urmi, la Paveceru.itei). Sfintul ar fi rostit aceasti frumoasa rugiciune inainte de a fi :rrt pe rugul pe care a fost ars gi ea se afli incadrati in descrierea Pitimirii celor cinci tccnici din sinaxarul de la 13 decembrier2. Ca qi rugiciunea Sfhnrului Mardarie din ttiala Pavecerni.tei mari gi a Miezonopticii de toate zilele, rugiciunea SfAntului ie reprezintS. rugiciunea exemplari a unor mucenici creQtini pe pragul mo4ii gi poate fi rostiti de orice credincios in clipe grele qi de aceea a fost incadrati in .riala slujbei de la miezul noptii pentru sAmbcte. l)lrr gAndul la a doua venire a Domnului, cAnd El va judeca viii gi mo4ii, ne insi ne aducem aminte gi de cei morti Qi s5. ne rugim qi pentru ei in ceasul acesrlc rroapte. Aqa se explici prezen(a troparelor qi a rugiciunii pentru cei morqi, din a ttil parte a Miezonopticii de toate zilele gi de sAmbita: ,,Pomenegte, Doamne, pe cei ilttrr-r nidejdea invierii gi a vieqii veqnice au adormit, pirintii qi fratii nogtri..." etc. ()nnoaruele h,eirnice nle cehr opt glasuri (Troieqnicul) din slujba Miezonopticii de itrici. sunt opera marelui dogmatist qi imnograf risdritean, Sfintul Ioan DamasItrul (sec. VIII); iar Troparele Treiruice (Triadicalele) din rAnduiala aceleiaqi slujbe se iorcsc SfAntului Grigore Sinaitul (tt3I0)t3. Aceste doul grupe de imne, impreund Iullriciunea finali datorati lui Marcu Monahul, episcopul idruntului (,,lntru rot purici gi de viaqi ficitoare, PreasfAnta Treime..."), alcdtuiesc partca principali a Mierpticii de duminici, in care predomini lauda gi preami.rirea Sfintei Treimi. MiezoJlttica de duminicl este, astfel, una dintre pu[inele slujbe gi forme de expresie directi tttlrrrltri de latrie (adoraqie) a Sfintei Treimi, cu accentuat caracter doxologic, in rinrl t'gic bizantin.
tti,
rr Silrtc
t. CLV, col. 557). 468-505- (intre scrierile lui Simeor.r qi Bibliothecn Simeon Metafrasttrl). Merafrasrtrl). Cf. $ 't lraffL cd. III, clc Fr. Halkin, Bruxcllcs, 1957, col. 646. '\ l\irrrcrrir irr sirirrxirrul *lujh.i .ti,.r Mirreiul pc apriiic, zirra (t.
t' l'.t;., t. CXVI, col.
ril
BIBLIOGRAFIB
CADnI)LUI,
A. Baumstark, Noctuma Laas. Typen friibchristlicher Vinil,hienfeier und ihr vor altem irn riimiscben wnd. rnonnstichen Ntws..., Miinster irn watfalien, t9s7 gie -wissenschaftlichen Quellen und Forschu ngen, 32) . Ierom. Nilo Borgia, 'flpo),dyrov ,piurno" d.elle chiese di rito bizantino, 1929 (Orientalia Christiana, vol. XYI-z,Num. 56). Ceaslov, Bucuregti, 1945. __
Henry Chadwick, Prayer at Mid.niXbf, in vol. ,fipeletasil'.
offirts na Card.inal Jean Dnnidhw, Paris,1972. Dr. Ludwig Eisenhofer, Hand.buch der lGtbolischen
Liturgik), Freiburg im Breisgau,1933, pp. 500-512. A. Gastoud, La Vigiles ruocttu,t es) Paris, 1908.
IJtrenia A. NOTIUNI INTRODUCTIVE $I RANDUIALA SLUJBBI
I. Numirile slujbei
MilaruXes
Litwrgih,Id Band
Vll
(
LitwrXhier, Bucureqri, 1956 qi 1967. Manuale de tipic Si d.e litwrXicri (enumerate in bibliografia cap. IV qi V). In plus: Isidor Marcu, Curs d.e Teohgie pastorald., vol. L Liturgica, Blaj, 1906, pp. 309-310. ]. Mateos, Offi.ce d.e rninait et offi.ce d.u rnatin chez Saint Athanase, in O.C.p. (1962), t73-1 80. Simeon al Tesaloniculai, Despre sfintele rugdriuni, cap. 304-305, qi Rd.spwn: innebdriJc wnui arhiereu, 79, (in P.G., t. CLV qi *ad.. rorn. cit. la cap. anterioare ). Pr. P. Vintilesot,Istoria Litwghiei. Curs dactilografiat, Bucuregti, 1940. Idem, Ofioial Miezanopticii, in rev. G.8., an. L961, nr.7-8. Vykoukal, Vigil, in LTbK t. X, 606-607.
(luvAnnrl Utrmie, intrebuinqat de obicei in limba noastri pentru desemnarea sluj. dc dirnineaqi., este de origine slavoni (de la Utro : diminea(i) gi traduce cuvXnnrl sc 'O "Op0poq (aurori, znrri zllei, revlrsatul zorilor) sau forma lui adjectival{ udu, de unde vine rominescul ofirind' intrebuinqat pini nu de mult, irr unele reni romAneqti, in loc de utrerue. Sc mai intrebuin.teazd (mai ales in Transilvania qi Bucovina) termenii, de origine rnd.necat, rudnecare qi m.d.necd.nd.d, derivaqi de la cuvAntul latinesc monicare (a
de dimineagd.,inzori, inainte de rlsirinrl soarelui), derivat qi el din nd,ne ncafi. S-a mai intrebuinqat gi denumirea de Laude (druor, Laudes, I:balite), folosiRcum in Biserica Romano-Catolici pentru indicarea slujbei de dimineaqi, pentru Una dintre pi4ile cele mai importante ale acestei slujbe o alcinriesc psalmii dc loudd
CXLVII
q.u.), cAntagi spre sfirqitul ei.
2. Timpul sivArEirii eAt privegte tirnpwl (rnamentwl d.in zi) la care se slvArqeqte, odinioari (ca qi azi, ln ministiri), slujba Utreniei se sivArgea in ultima parte a noptii, adicd lnccpca ineaqi, cam cu doui-trei ore inainte de risiritul soarelui, aQa cum aratll ciunile citite de preot in taini., in timpul celor gase psalmi (vezi mai departe). Se ivca aqa ca svetilna sau lurnindnda sd. se cinte cind incepe si se luminezr de zhtd,, lwohgia (,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai aritat lumina...") coincidea cu ivirea primclor E
nle soarelui.
Ast{zi, numai lJtrenia Pagtilor mai pistreazl, peste tot, caracterul nocfltrn al Utrc. dc odinioari (iar pe alocuri gi cea a Criciunului), sivArqindu-se, dupl miezul 1ii; in celelalte zile; IJtrenia se sivArgeqte de obicei dimineaqa, dupi rislrirul son. i, In manastrn mlnlstiri gi in unele cateclrale) Ill, catedrale, sau chrar chiar biserici blsencl de enone enorie $r mai ales la oraflc, orafc, Ql rn Ei mal duminicilor, al sirbitorilor implritegti qi al sfin.tilor cu priveghere, UtrcniR nirrnul l{vflrgegte de cu seari, in continuarea Vecerniei qi a Litiei, qi anrnci poertl dcnumitlc l'riueghere (slujbd de noapte). Tot de cu seara se face, de reguli (atAt ln mdndo. clt gi in bisericile de enorie), miercuri gi vineri in siptimAna a cincea a Posnrlui t precum qi in toatd SiptimAna Patimilor, dar singuri, adici flri sI fic unitll cu rrria, qi atunci poarti denumirea de Yd.enie sa:u d.enie (de la slavonescrtl ydcnio , priveghere).
83
l'Rr
irn' l)trrltr. Dn, Iir.ru llnnIr,$'r'ti
3. RAnduiala Utreniei
LI'rurtc;rc:A spFlclALA
sirbitorilor
Bfirrrci.., Trcimi...", crdind in fata Sfinrei Mese, in chipul crucii. La strani (in ministlri, c'cl nrai mare, daci e de faqij: ,,Amin. Slav.i intru cei de sus lui Dumnezeu...,, erc. lc incepe citirea celor sase psalruti ai Utreniei (de reguli in mijlocul bisericii).
in timpul clintre piLri aici se omitc,
Utrenia duminicilor; Utrenia praznicelor impdritegti gi a sfinqilor cu serbare gi Utrenia zilelor de rAnd (mai simpli gi mai scurti). Cum ins5. intre Utrenia duminicilor gi cea a sirbitorilor din cursul sdptimAnii prca puqine deosebiri, noi vom expune) ca gi la Vecernie, mai intAi rir-rduiala U sdrbdtoriht, in general, menqionAnd, la timpul cuvenir, micile deosebiri dintre rA duminicilor, de o parte, qi rinduiala celorlalte si.rbltori, de alta. La vremea rinduiti, paracliserul (cintiret-ul) trage clopotele gi toaci penrru
Sfintci... Treimi...", I'tflilnc inci dc doui rttitri biserica. Apoi indati la strani se incepe: ,,Slavi intm cei de sus lui Dumnezeu...,,gi citirca cclor qase psalmi2.
cu, de l,r cirp. desp Tot
Treimi...,
.
restul peri rdnd.wiatd
ctt ttuele
Anii Luminate, dar arita mai departe,
(toaca mare).
Preonrl intri in bisericl qi apoi in altar, dupi aceeagi reguli ca qi seara la V (vezi in urmi,la cap. respectiv). Se citegte mai intAi Miezanoptica, dupi rAnduiala ei din Ceashv (vezi la cap. r tiv); iar cAnd trebuie si inceapa Utrenia, preonrl vine in mijlocul bisericii, se i de trei ori spre risirit, depune metanie la tronul arhieresc (in minlstiri iqi ia bi vintarea de la cel mai mare, daci e de faqi), apoi intri in altar pe uqa dinspre mi se inchini in faqa Sfintei Mese, iqi pune epitrahilul dupi regula gtiuti gi ia cldelr mAni, binecuvAntAnd timAia, cu formula: ,,Timiie iqi adrri.m...". Apoi deschide ra gi stAnd in faqa Sfintei Mese, cu capul acoperit, di binecwvd.nta.rea (,,Binecuv este Dumnezeul nostru..."), cidind totodati cruciq. ContinuS. apoi si citeasci in ftrl altar, flcAnd cddire mare (in toatl biserica).
CAntiretii r'ispund: ,aA.min. Veniqi si ne inchinlm..." (in Postul Mare, rugiciunile intrgductive obiqnuite: ,,Sfinte Dumnezeule..." $i celelalte) qi citesc )flX qi XX (,;{uzi-te Domnul in ziua necazului..." gi: ,,Doamne, intru puterea Ta veseli impiranrl..."), continuAnd indati cu rugiciunile in^troductive obignuite: (,,5 Dumnezeule..., PreasfAnti Treime..., TatII nostru..."). In timpul acesta preonrl cidirea, in aga fel ca la ,,Tatil nostru..." sI fie reintors in naos gi stAnd in mijloc, policandru, si rosteasc5. ecfonisul: ,,Ci a Ta este implriqia..."; iar c6.nd zice: Tatilui gi a Fiului gi a Sfinnrlui Duh..." cideqte de trei ori spre altar, dupd continua cidirea, ca de obicei, reintrAnd in altar pe uQa dinspre miazilzi. I)upi ecfonisul de mai sus, la strani se citesc cele trei tropare ale crucii ( icgte, Doamnq, popoml Tiu..., Slava..., Cel ce Te-ai inilqat pe cmce de bunivoie.. acurn..., Ocrotitoare, infricogati gi neinfruntati...") t. DupI aceasta, preotul, stAnd ir-r faga Sfintei Mese cu cidelnita in mAni, zice intreitd scw,td: ,"Nrliluieqte-ne pe noi, Dumnezeule..." Qi celelalte (vezi Li ciclind de cnte rei ori spre SfAnta Masi, la fiecare cerere (alineat) din ectenie. ccfonisul ecteniei, cAntareqii zic: ;{.min. Intru numele Domnului binecuvAn p.:rrirrte". Iar preotul dd, binecwvd.nt&1/ed. pemtru irutepwtwl propriw-zis al (Jtreniei: ,, I Accrsta cstc rindr.riala previzuti irtTipicul cel ware (fa1a l5), de acord cu cea din Cea.shv gi \()Mnvnsienrl ttr.tLytLJt[rttl t'rLrLttL Practic (Ocr
zJ, 1925, p, p. 16, \\JLL(.)Illut rrlrc/. 221, nr), Psirhnii XIX qi XX nu sc citesc dccit ir.r zilele de rAr.rd din Postul Mare, pe cind in tclc gi tltrnrirricilc l)ostului Mrrrc gi ilr zilele clin rcsnrl ar.rului, irrdatl dupi bir.rccuvinrareir de i sc.citcsc' rttgiicittttilc irltro(luctivc (,,Sfirrrc l)unrnczculc..." qi cclchltc), apoi ilrdirtil trrrparclc tr ticqtc, I)oirrrr trc, poporrrl'l'ilu..." rii cclcl:rltc.
'r,Y-r;ri.P*rtr?ttarut { Tipiryl ce! mare, la randrriala Utreniei de luni tlupi Duminica Tomii. cf. Ei Mttrotanovici, T. Tarnavschi gi N. Codarciuc. Liturgim ed. 1929, p'. 712; Catapasier ioctoi'h lhrcuregti. 1959, p. 28 nord.
Alir c practica
gene
rali in
biser.
n, F. Fltn,
6ll)i
cile romineqti din Muntenia, Oltenia si Moldova (vezi- de ex.
irrr
!ftr'ic ;i llttcu rc l,,.r itil, ,,:yi
a.r
-,.,,,,. uupa Lrrrrca.pnmuor rrer psalml dln cel;ase, cand preonil trebuie
'ittlpiirite$u sprc
a
citi ultimelc
sase
rusiciuni alc diminerii
sd iasd in fata
tul Proscomidiei (ed. r'ed Bucureg Bunrresi n g3 R? c,r \ i, 1q67 1967,p. E.u.). imbricat toate vegmintele inainre de inceperea e rugiciuni, ci le citegte tot dir.r altar, de irnde rutinua, daci a inceput-o mai inainre, lucrarea se citesc. dtrpi rinduiali. Ceasrrrile. rinralul rrru n [)cr)n1-l Llntrgnle !l lmDracarea vegmmtelor pentnt inccpere a loc dupi ccrenia de la cintarea a gasea a Catavasiilor, face, lli,r,.,]:tl.-",-lyi" dt('rt e;rzt in timprrl Latrdclor gi al Ceasurilor. F l )tttttinica:
tiooa.,rl
inri.iii
de dorri n.i
'ir,,. \ tr'oparlrl stennllul drn Mint-i...$i acum...", tropanrI Ndscdtoarei de Dumnezeu (BogdroI lrrvrcrrr) P: tropamlui sfinrului. Daci sfinrul zilei nu are rropar, se zice.,Siavel., $li.ul $i t'!'!."'^tt'trparttl r\.tnldt(2drcl dc Ltc l)umuczcu r rrvl'drrrl Niiscitoarei r/LllllllczcLl Pe. pe.glasrrl Oe rind ranq al Al Ortoihutii. UCtOrhAlAt. La praZntCele praznicele i-piriimpiriSlastll dc nttntai troparttl.praznicului rcspc.ri*,, de trci ori, iar la sarb:iror.ilcifirililor;i in zilcic dc .t,'u,jltt} rropirrttl sf.lonrlrri cic.cloui ori,,,Slavri..., $i acurn...", rroparul Nriscitorrrcicle I)umnc::. :t1lrI th ; r,1 glasrr I rrrrl'rrrnrl rr i sffl r.rtu u i. r
I
PRtx)'I' PRotr, DR,
tiNti ll n ANt,stli
ln practici, la celc mai multe
l,l"t'tt
ttclt:n sl,licIAt,A
biserici de enorie, catismele nu se mai citcsc, ci
dtrpi troparele de Ia,,DumnezeLr este Domnul..." se zice ectenie mici qi_apoi se ud)trrlr, iie cu ectenie'mici intre ele, fie firi ectenie. in puginelc biserici unde se mai catismeie, ele se^citesc toate trei una dupi alta, frri intrerupere, apoi sc cAnti sedel: Binccuvintirile invierii, cum prevede Tipicut
bisericesc-
se centi j indati dupi vd.rutdrile invierii (,,Bine eQti cuvantar. Doamne... Soborul ingeresc..."), ia1 l-a s11 le din celelalte zile, in loc de a treia catismi qi BinecuvAntari, se cinti Pol,ieleul (,,)
a treia catismi (sau
dupi ultimele sedelne), duminica
Dom1ului..." la sirbitorile MAntuitorului qi ale sfinqilor, ,,CuvAnt bun..." la sirbi Niscitoarei de Dumnezeu), cu stihurile gi Mirimurile sirbitorii respective, glsesc in Catatasier gi in Psaltire.
in timpul Binecuv{ntirilor tnvierii (sau a Mirimurilor de la Polieleu), preonrl dupi rAnduiall; daci este Qi diacon, acesta il insoqegte pe preoq mer,l
cdd.ire rnare,
cu lumAnarea aprinsl in mAni.
zi:e ectenia micd., la strand, se Dupi BinecuvAntirile invierii, duminica preotul | -y A----A-^+)f^-^^-l^.", - ----^^ qi se t.gt. ,iihi." numiti Ipacoi (s,tbasculriror) indati incepe cintareaAnffianelor suiui de rAnd; la sirbitorile din celelalte zile, dupi Polieleu gi Mirimuri urmeazi t nie mici., ultimul rind de sedelne ale serbirii qi apoi antifonul I al glasului IV (, tileretilemele..."); acelaqi antifon se cAnti gi in Duminica Floriilor, Duminica T Duminica Rusaliilor, deoarece acestea sunt praznice .^ La ultimul antifon, preotul deschide dvera (daci a fost inchisl) qi $ile imp zicAnd: ,,ingelepciun. i SA lon.., aminte !". Cintlret-u I cAntl indati prochiru.enwl dc rAnd, duminica, ori aI sirbitorii respective, in celelalte zi-le. Apoi preotul (diaconul, daci este) zice: ,,Domnului si ne rugim !"' Dupi^ri sr,rl oLiqnuit, preotul rosteQte ecfonisul: ,,Ci SfAnt eQti Dumne'eul nostru...'' Ce qii: ,*Amin" qi cAnti indati: ,,Toati suflarea sa laude pe Domnul !", de regull dupi
^^^^-.-"... , l.\a.lmulr, iar preotul face cruce cu sfinta Evanghelie spre credincioqi gi apoi o
lir locul ei, pe antimise. D,ypi Psalru.wl L,^la strani pe cantd ,,N4irire..., $i acum..., pentru rugiciunile..." Qi ttinica - stihira invierii (,,inviind Iisus din mormAnr...';) cu stihul'iespectiv, iai la litlrc sirbitori, stihira corespunzitoare din Minei. in timpul Triodului (iniepAnd tltlminica Vamegului qi a Fariseului pAni la duminica a cincea din PosnriMare in), in locul acestora se canti,,Uqile pociinqei..., in calea mdntuirii..., La mulqimea trr mele celor rele " dinTrind.. ar trebui si urmeze acum sau cdntatrea canoanelor, ctt
face incl in general la mi , precum qi la unele biserici llordul Moldovei. In practici, la majoritatea bisericilor de enorie, Canoanele nu eitc.sc; de obicei, dupi ecfonisul ,,cu mila gi cu induririle...", urileazd, cd.ntarea tfrJwlih/t. Dupi CAntarea a treia a-Catavasiilor, preonrl zice ectenia mici; la strani tttttil sau se citesc Condacul, Icosul gi Catismala (sedealna) sirbitorii (sfAntului) lvlryei; dupi cintarea^a Qasea a catavasiilor, preonil zice iarigi o ecenie mici qi se |C (bndacul gi Icosul invierii (dtn Octoih\ qi iinaxarul zilei din Minei. La multe bill, mai al:s la.oraqe, Catavasiile se cintl flri intrerupere, adicd. flri ecteniile mici,
colldac,
flri
icos gi
flri
sinaxar.
t'li.rt Evanghelii ginrre cele
ll ale invierii se ciresc Ai in /oia inillirii Domnului, in Simbita lui l,r.lnillarca Sfintei Cruci (in^orice.zi^a siptimnnii ar cidea) gi'in toate zilele Siptiminii Lu;dc aceea. in aceste z^ile se cinti gi,,invieiea lui Hristos vaztnd...,',fira ca si se scoari EvanLr rniilocul bisericii. In duminicile dintre Sfintele Paqti qi inallarea Domnului, ,,invierea lui rri viizfurd..." se cdnti de trei ori. I rr prcci, ugile impiriteqti qi dvera rimin deschise tot timpul cAt Sfinta Evanghelie rimine in
ll'
qi
'
u
,'rrl hiscricii
Ntt sc cAnti,,invierea luiHristos..." qi nu se scoate Sflnta Evanghelie nici in Duminica Floriiilr Duminica Rusaliilor. cici anrnci se cite;te Evanghefia pr"aznicului. dintre uqile impdrd7l ,;riui l, lrr sr'hinrb, Ia.lnillarea Domnului. in SAmbiu tli fazerli la indllarea Sfirrrei Cruci"(in orice zi tttrilnii ar cirlra.), se.citeqte-djn Fv-angheliile invierii ldeci din latura de nord a Sfintii Mese) qi tl,l ,,ltrvicrea lui Hristos vizind...", dar nu se scoate Evanghelia in mijlocul bisericii 1"erii1-t , ttrrlu 7).
onrl ia SfAnta Evanghelie, punAnd Crucea in locul ei pe antimis gi, stAnd in latura miazinoapte a S{rniei Mese, cu faqa spre miazdzi qi cu capul descoperit, citegte Ev Siliil,t" ienJ a invicrii; iniimpuicitirii, diaconui (da i este) sau un paracliser stl
' l)trtttitrica patry rinduieli de canoane, dintre care trei din Octoih (nuIal invierii, alnrl al -a]/-em li 1i ,rlt rrl al Niscitoarei de Dumnezeu) gi unul de la Minei. Stihirile se pun de obicei pe '14 la. fisilu cAntare (vezi regula combinirii lor mai clar Ia Gherasim Saifirin, Tipic, pp 2l-22, .;rcirsrrl Ei l,f.l, l,rrrrgr
]ll,qT'i" Mclc tl Ntrisirr
Tipical rntwe, cap.2l. (pp. eezi: 'r
i0);
ungul^escu, op.
cit., pp. ZdilZ;
Eti, 1959, pp. ,1+-+S, 87
,'r
LtTu ncitt :n sltl'lol At,A
lltrtit) I l,notr. DH, Huti BnnNtus't'li
l,ir ()tntarca il l'l()rra a (latirvasiilor, prcotul (sau cliaconul, daci este) ia clcsclriclc dvcra gi cidcqte in faga Sfintci Mcsc, zicAud: ,,Pe Nlscitoarea de qi Maica Ltulinii intru cAntiri cinstind-o, si o mirim !". qr !" La stranl se cAntd stihtnile Mdrirnwrilor Sfi.ntei I'ecionre (,,r\4iregte, suflere al meu. meu) pe Domnul !'!" cu, cc citi mai cinstiti...", iiar la praznicele impiriteqti (gi in ziua odovaniei lor) se Mfu,irnutile 'rwnuv'tle sarDator[ slrbltorii respectrve, resDectiveCnntarea a noua nolr2 a uanonulut Canonrrhri sarbatoru. sirhitorii ive. cte de la uantarea CAntarea Canonului sirbitorii. in timpul cintirii Mirimurilor, preotul (diaconul) continui. sd cideasci., cd.d.ire ru.are. Duminica, in momentul acesta, Sfinta Evanghelie fiind scoasi in lrisericii, preonrl, dupi ce a cidit icoanele de la catapeteasml, indati cidegte Evanghelie, stAnd in faqa tetrapodului pe care ea este pusi. gi flcAnd de acolo cidirea din naosul bisericii. In unele biserici, la CAntarea a noua se tra,qe Qi clo ori se loveste in toaci. Dupi irmosul CAntirii a noua urmeazi ectenia mici, dupi care la strani se dtrrninica ,,Sfint este Du nezeul nostru..." qi Svetilnn de rAnd a tnvierii (una di lI), ,,Slavl...", cu Svetilna sfintului delaMinei,,,$i acum..." cu a Ndsc.itoareiriit2. Daci este gi diacon, incepe el cinrarea, zicAnd prima datl ,,Sfhnt este Dumr nostru..." (cAntlreqii repeti aceeagi), a doua oari ,,Ci. Sfint este Dumnezeul iar a treia oarl ,,$i peste tot poporul Dumnezeul nostru" (vezi Litwghientl, Bttcr 1967,p.74).La sirbitorile din celelalte zile se cAnti Svetilna de la Minei,ftrd, mai cinte,,Sfint este Dumnezeul nostru"l3. Indati dupi svetilne la strani se incepe centarea Lawd.el.or (,,Toatd suflarea si pe Domnul..."), cu stihurile qi stihirile respecrive, duminica pe glasul de rand al hwlwi, iar la celelalte sirbitori pe glasul indicat de stihirile din Mineita. Dumini Slava Laudelor se cAnti Voscreasnn sat Stihira Evangbeliei (Eotinala) de rAnd (ur cele ll, indicati de obicei in calendar)rs, iar la,,$i acum..." se cAnti.,,Preabi vnntati eQti, de Dumnezeu N'iscitoare, Fecioari,...", pe glasul Voscresnei de celalalte slrbitori se cAnt5. stihirile de la ,,Slavi... $i acum.. ." ale zilei, aritate la Apoi preotul (diaconul, dacl este) deschide ugile impiritegti qi zice inchi citre icoana Minnritorului: ,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai arS.rat noui. lumina !". CAn cl,nti, doxologia (slavwlovia) vnd.?.e pe glasul Voscresnei de rAnd (duminica), ori al Laudelor (in celelalte sirbltori). Duminica, in timp ce se cAnti ultimele stihuri ale doxologiei gi,,Sfinte Llle...", preotul iese printre ugile impiriteQri Qi vine in faqa analogului pe care se Sfinta Evanghelie, se inchinr gi siruti SfAnta Evanghelie, dupi aceeaqi rAnduiali 12
apol o la 'trlror dc
lumini (flclie ori
(lArrd a aiuns pe
Ql
mr:rgc spre altar, Precedat dc utr
sfeqnic)'
,r.p;i;'di;-i;il'altamlui, s;jntoalce 'c1 tf
3'::l'*Tt::tl-t]
spre er, apol se ln-
6nt"arl flcA.d semnul Sfiniei Cruci cu SfAnta Evanghelie de pe sfhntul i.tr1 in sfAnnrl ,f,"r p.""ili.l,,,peie,.q,i gi, luAnd SiAnta Cruce itnis, aqazl SfAnta Evangl-relie la locul ei' la sfirqitul doxol)trpi ce s-a cAntat pentru ultima oari ,,,Sfinte Dumnezeul....l'd9
i;iil il;l':;';;;[;';,'w,,t,*'ii;i 1i, "i", ryl 9f,:']:.9?:1f:",:"::.::il: este a toati lumea s-a ficut" in duminicile in care
,il,ilii'(r^di.;; ;;ri'.ian-ir., mormAnt.'." in duminicile in iat-ai din morment.'." lt,,rt unul ,r.rrl dirttie dintre primele glasuri, ori rlncl "ri,,inviat-ai ".i-;[;il;"ii. iar la celelalte sirbitori, troparul ffi t'.l#["r',rf ii"'.ftjil;'
p;il;i"';.ii
,rr\torii respective.
diaconul, dacr este) ;iil;;;i "'i 'fjil#;:#i.' ori t;;;;;";;;; ;;iintro, (
; ;'
.rosteq
:2':!::::
?y::!:. 1:{:):",1t:i: de noastrd cea I: rugd9iu-lea
.(,,si''.prinim ectenii, t"t"1:3i1:.::tfi3j1 ilt.-..'x r.r^,--,,1.,.i"\ n..i".f.,,-tisrrl celei dela doua ! qi^"Cap-etele noastre Domruturor a: ,,Pace I iailsi co fata spr SfAnta Masd' t"":tfll:t^11 qi descopese cdnti rar,,Jie, Doam nnl ',"i;;i;i:;Iti'Tit.
i
ia't'ry'
:uicgti...").
.fi1#,i*:
Dupl ecfonisul z a v y-^ -jr6 (r;;tit;D,e;pr-regulr, dintre uqile impirdteqtir6'
;il"li ^ .. bisericilJ;;A;;t d'" untle pl^rqi, T'i-"t-:]i,Y,Tt:::,1Pt:::':; de la,raiqirur doxologiei) se suprimr, aqa cr -J"*tr"gi.i ;tffi[:'#,#i.i-16[ ilil;;;r;;te preotul ori face apolisul Utreniei' ori
n practica, Ia
;;
rre
i."prrri a. rr li{.Ei"rl ffi; indati SfAnta Linrrghie.
4. Randuiala I]treniei in cadrul Privegherii ministireqti
in
Duminica Floriilor, se cAnti ,,SfAnt este Domnul Dumnezeul nostru..." firi locul acestei cintiri il line rugdciunea pentru binecuvAntarea silciei sau a stilpirilor). cilnri, de aserrlenea) ,,Sfint este l)omnul Dumnezeul nosrm..." nici in duminicile in care cad 'I-r'iod,
tricc ctt date schimbitoare, Ia care trebuie si se cAnte svetilna praznicului respectiv (Nagterea nului, Boboteazi, inilEarea Sfintei Cmci). '3 In afar'i de dumir-rici, ,,SfAnt este Domnul Dumnezeul nostru..." se mai cinri gi in Simbi [,tzir, inair.rte de svetilni, precllm Ei in Simbi.ta din SiptimAna Sfintelor Patimi (i)enia Prol Iui), firi svetilna Ia l)trnrinica avem opt stihiri ale tle uctqthulur; Octoihului; daca daci El qi stantul sfintul zilel zilei de Ia laMinei 1y. are stihiri, la ()ttoth 5i sc pun. pxtru de la Ottoih $r patru de la Minei. La celelalte sirbitori avem, de reguli, patru stihi: llnlpxtru '" Itr dttnriuicilc Triodr.rlui gi ale Penticostarului (afari de cea a Mironosilelor qi de cea a T Slirr[ikrr), in l)r-rnrirtica Strimogilor gi in cea a Piringilor dupi trup ai Domnului (penultima gi
dirririntc dc (irac'iun), uu se cAnti stihira Evangheliei, ci srihiia respectivi de'la Slava irrdicntil in'Iriod' Pe,ttuostol,, ori - respcctiv - in Mineiul pe fucembrie, in accsrc tlurni tlliItlilsrit'i v()scrclsnrl, srttt srilrira dc rflnd ir Evanghclici sc cflnti clupi otpustlrl Urlenici, 88
in toate bisericile ortodoxe)
chisc.
89
'
PtrHo'r PRotr. DR, ENE BRANT$
fll
Lrrul((t
irr crl(ilc clc sltribri ()ctoih., 'rriod., rrc*ticostar qi Mineie), sitrr,birr,rirc cu pri a""a u"l..iiii, v)rr*i, *lia";iv;;';;;;, '. T:.,.::,.:. fll,r:::"1..i 1r:ai. slujba Vecerr.riei), atunci cAnd se ::r:i::::.f*::.i,l,l:Td:liri, Ia timpur "uii,*il ^i +.::"..i.i th"ol'E#lf ,l.ri :T:"1,','^11Y::Y:::':'l*dq;ru;+:#;i,.i'li,i'iL''.iT',JJr,Hi':11i n'lare, rlrmati de Litie gi Utrenie, in chipul urmitor: Ij::l, lr :T:."i.,,1 :.Xt::llii"i q,^.y e,r",d, des ch ide dve ra qi uq ile im p
P;;;;;;;*;ffifi i:;li#YJoYi'iL"*iiiiK?:,i:\,:::,?:?3K
i l5t:'"',1,t:l:*.ill:3y11r-"1,'a'a"i.'!'ti;i;;;;,#il*I}l::ry,ffi Ii];l* frri si spuni nimic, ...".i ;;;-;"1;";il#;#':H.'i j: lH.XJTi, mlster. In momenft, cand preotur iese din sflnnrl altar. p.rintqile impirireqti, spre a [p:r, aceshria, p"."itir.-t, ginAnd illT:.f:f^":It_,(i.it T -r-i ^ rx^r:^ ^-__ h.-ilocr.rt bisericll. * Aq,,pre risirir, s 11'.T.t:,,l,ilT9 anll-ltlnd asrtel strigarea flcuti odinioari monahilor sau Stf2ne spre snre ra sta ct. in f,. srare .r.,-- de strane, -]^ ---^-: ffezire gi cr-r atengie Ia sltrjba care se ficea in timpul .ra.,.. ci i,, p ff:f:"ir.:i.,i1:,:l-?.:J,"r"t, + :i;__i,D"d"..d,.',5;x;'.,Ti ['i,Y,;;.;';pTi],*JH,T:,ixHl*,1,:.,.,:];r,"f , caqlnd Crucls ,:-:p5j1ili.._1X"1 sDre risir'it Anni : -) - ^ " , --^-.'' -x)i-'^- irr,Ji.,cidiiea, rt.* pri.i uqil. i :"tinui diY:':Ji, cidlnd ^^-ri^,.; in.chipul ;;;i'J. ;i;;:;{'; Qlo',.i Qfi-.^: 'ri..^:--: - . r ,-
Lffifl
agj
Ia inCepUrul incepunrl Utreniei).
.iti""i;i
citeqte citeste
cel mai mare, dacd e' inchindw...rr, tncn'narn" dupi ci '", dup ,t e
ka,ntr.l Psalrnul
,d,1?1"t"':$;#";'".,1,,x1i,1#,
i;::'ffi u :*",::ll:..,4::ii:+Iffi - L.,Ldrs'rr strane; stihurile attixandare, ;;;ffi::::'Y::*" " =^- ..1,,o.r.hiraTI't"m'fH: " (,,r'jeschziind'ru rn ti-^,.r in timpol ,..ri, ., dinspre miazinoapte in acestea se nurnesc
ae
ioif*'I-ri.ii.ri" il;;;^;;::::,,^ idaca este.d1r.9ir,t z,uc er, rar preorur intra.in De aici inainte,
Lcror qc
cuvannrt-c*u
mAna Ta
uQa
Wcemiei, apoi zice ecienia rua i
p{'ri{31k;:.";f;Lec.tenia
"r:-i,,siuiba obiqn,ita , v.[.r"].iHi; combinati cu Liti :ffi,X,-"ffii1i:"j canfar,,bogatu au l?.',T,i'",1"ij;::':3::,*1,'j*::y,Y::.,1111ii,,,"%:tp; sdricit...", in loc de otousnrr obiqnuit ,l v..irri.i;;;'di,;H".;.?] r..,^:"t:: ji, ,prf?.a*c"li,l"*"* r ;ra1d ;u ,r,^p :,T1,-::f: ntrrui peste voi. ^t ^,
"'r_ecuvdnrarea ;Jii;;; i#"ilitji;;frJ#1il'ul, b";;;;;, .
t( lA st,t.)<)tAt,A
slrbitclrilgr (cauoanclc, Laudcle, d9x9[9gia) sunt cititc. Dar ccca cc prinrul rAnd clc Utrenia sirbitorilor este lips.a citirii Evangheliei, citire ;i;;;r;ir"$; in sdrbitorilor' c itlcrltuiestc. precum am vdzut, una din parqile esenqiale ale sluibei 'r;'i;;;i;;; O;;;irtri ri de ta inaltar"ei Doynnwlu! M*q,u incepurul acytei leri.oa!., cadsme; aces.tea rxrni sluibei se face absolut la fel ca la Utrenia sirbltorilor, panl la(de tnAtt4 Pcnlw't'tl r' l'e p"sti p-*1 citeqte se LrLLqLv sedelne, o! Dupi ruururL, ele. l-rLtPd IIlLfc trlc. ectgllll i",.. flri,Jc-te"ii lil Iara clrcsc dati' si lliid;;1il;lriJ.'pa scdelne se citeqte Ei,invie qtiuti; la C citirea incepe se indatl . iti l;sahnul L). Dupi Psahaul ! cu cinstiti...", mai eqti c9 gi se cinti obicei ie ca ,,(tea ;;; ,lor" ,.'cidegte {X,.-, iif" tlniiir""rile) din Cea.skry sau Caiawsiel .+p"i. ectenia mici si sY:TF:\, laude, la are stihiri tlirrt este Domnu] Dumnez. t nostru"re. Daci sluiba zilei respective iEnrl n".""iprimele doui stihuri de la Laude (,,Toati suflargl si laude pe Domnul.-'" ri...') pe glasyrt stihirilor, i citim.Laudele dupi ceasl'ov ;i;;;iip. rllt"ti i"g".ii inhnii CXLyIII, CXLIX qi L) pann ia stihul cu care agi prima stihiri 1|.1udel,or are stihiri Ia Laude, ** .airr" stihirile, cu Stau"'tor (daci existi). Dar daca sluyba lilei nu Ceaslop. dupi intregime, icitim Laudele in ce ne-ai aritat noui nina !". Uqile impirltegti se $;i ;;.;"rl: ,,Slavi Tii, Ceiui .r.r-ri dacl dupi Utrenie urmeaza indati nrrghia; daci urmeazlG".iiia "."if. ii" -e"nstiri) ugile rlmAn inchise gi se vor deschide numai pentm otpust, in ca,.Arrrl nreofirl este deia imbricat ,.rrt.o Liturqhie. La strani se citeqte dnxolagia Qte-ne, Doamne..."). APoi pregnrl de dimineagi, Domnului"; duPi capetelor (in pleclrii LdPsLrrut rugiciunea PrtrLatu ruBaclunca \ur : milur"'")' ne cuvine-a se (,,Ci ei ecfonisul cu rI), Jie iilpi "..rr.r, se cdntl ia ,t.ani Stibomna Laud.elor (specifici U=qini;i qiz,it^e^t3^r,^$i rcll,'"poi,,Bine este a ne mirturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule..." c^elelalte tfTTHi dtpd. Ceashu. DupI ,,Tatilrostru..." se cAnti illi*ii#.pi.o".., ""piPt '$i acum...'i tropaml Nestetoarei de Dumrezeu (Bogorodigna) al zilei i,-,Sf*n r,i-it-rrl. resnective- oe slasul troparului sfAntului. pe noi, Dumnezeule...") qi otpusml dePlin al Utreniei' t5., cAt gi otPustul le zice din mbricat toate veQmintele pentru Linrrghie, g1e cg Utrcuia
toti...,,, rx.anJ r"-
lui
"'ra. i..i l,;i;';,D""-,e, ll:y,::l-* ;}T':1":li:u vci deschide..." gi indati se i"lep. .t.#;;i;r'r;.:';;;#1, ;?,1Tlll. sirbitorilor) curn s-a aritat in urmils. s-us
5. RAnduiala Utreniei din zilele
d.e
buzere
rtl
rind
In zilele de rand. rinduiara utreniei este mulr mai simprd si mai scurti. Ea cu, pri,de mai pugine cintiri, predominAr.,J."irl.;Inir.
;#r.;Lfi;
t7
in Tipicul
a*ril.
(cc.ca."
rusesc
formuli e pusi pe
acr
" -"i.l.rgit'-jtti
seama diaconului
.;..i; ;:
H:
sub forma: ,,Stdpdne, binecuvdn.
;)i;;I;;t1ti:lf iHfffi;)l.lqi:::::.r ;11il?:;k*:r:]]i,:,p::j: !!::,sr:,*t 4 'll|lfflliii,ji; gra rt, 49 (rczi ,ulflll,lil,'r."*-:iil;'li:"":!:i4;l;ia,'silii'i'i,i!1"::;:,;'i{:'fl,f, dc oit. .c
r
ri
rr
I9
d
)
;
a il. u,"r rr'.(- rt,
90
;;;-;; ;, rtu:#i{I, rTv
.
l'
intAi cea de la Octoih, ayoi: ,,Slavi...", a sfhntului de
la
Nrlsciltoarci de Dumnezcu iii rt"tl.SA-Ue,, i. p.*. intii a sfintul (Tipicul *oi', p' 18, fala 32 q [?;;trr,Ji" Ntscitoarei t rt d.
".o1,
'
9l
m"'"
a
, cca de
P' 20)'
rvr, ptr.
ENa, DKANIU-IE
I,ITUI(CiI0A Dt'EL,IALN
in tot ctlrsul sluibci (Sfhrrta l'vangltelic irr,r,i..rciti). Pc lAngl acestea, avcm in plus cele cu if.t.i,, ^,':-ir. I-\^.,n'rhri si se cAtrti- alternAnd te citcsc
lli,
llll
(irr
(irr nUmif de nOUa). tar Clupa ele (lnalntc oc a laPtca EVaIIHllcucr) )! lorrLa c.i-b*tir-au hainele Mele loruqi qi oetrtru dupi Evanghelia a opta, studinrl), T;i(;".'z^;'rii'ilr-ii{ii"t a cin9ea,133:XJ:: irile triode,.neavand ii.'itJr.* unui tripesni( sau a unei iar dupi cantasinaxar, condac, cos.qi i. iil^"pi, ffi,:';'ilt Dgaqne,.p9 ;. .'^^,'^ ,,n^oooi...".i, mici svetilna zilei (,,intru o ziai invrednicit, r' | -^^l^--:^ *:^X micd slavoslovia deie, a zecea Evanghelie,
';;;r;;;;';Li
6' utrenii cu randuiari deosebiti din cursul anului bisericesc e
d9
;**q
:#;rif. ;:il;;
y,t y-1:,nor zile liturgice mai irnps6*te din cursul anului bi ,.-t::t]:9'n,t ln care comemordm evenimenr" rry errr nFrc^' persgan: {nporranre din i^-^._,- r arr o rnnduiali r4nr*,i,,, ,-^.-*Iio1T:l:" au deosebiti de cea a ,if"t. J.*ra"J ii a" *, ,a. unele m.qiciuni, cAntiri or.i rituri
:iq'f Y:l:l1T:'.i'
.."*.,g
c"r-"
a noastra cea de dimineaql..."), Evanghe-
qi....-"a, care nu se sivArses " mai importantg dlntre T. 9t. ;;. ;:;i nini e,rrt^ L:^^--:-:r r pAni "."r,.,,""i-itiri_irl acrrm, chiar ^L:^- Ia bisericile J"-;;;.i;'Lrma veche de priveghere, adicd de :::liliT"T:y"l_?Bil: * s.onci#li "',,ii, l;;g;;,^;;i,,, in prima
(a 12-a). este de'faPt sluiba
inmormin-
caracter Profund fi'rnebru' rin-
.
ifice:
,
Tablou comparativ cu rinduiala utreniei de diferite categorii j L" f.t * la Utrenia dumi- o
(imbricat in ePitrahil cu cidelSiintei Mese), ,,Binecuvintat este Dtrmnezeul nostru..." qi face cddire mare (in niqa,
ordinea
,""i; LiJ.G;,:;,1t.:'#'*irrr*ni
si vineri
s,
Ete. sunt de fapr siujba Uti."i.i !_\tyryi.y?re. a. -------:-\* ^ ai-i".rtr"i'i""L:#; - "sambiti r",." pe aceea "ffi'Xl?:ru'rtuttlr;'iro a zitetor pi ,iiX..,:: de rand Ff::*l,i"l:-f::::ll":lld:i:f resimi, dar cea' dintei' "._.azd, yr
,LoplLlrv
din
---__Tqr!4
Ls
lva
o d
La fe[ ca la Utrenia duminicilor I
Troparele Crucii (,,N4innrieqte, Dumnezrttle, PoPorul Tiu .." qi
E bI o
celelalte)
.i
Ectenia .'I4iJuie;-
!::
te-ne pe noi, Dumnezeu[e'..", ,,Slavi Sfrntei. . Treimi" Citirea celor
/
's
ule..." qi celelake)
idin altar)
qase
Io
==')
toati biserica) ,,,{,min. Veniqi sI ne furchinim "" qi Psalmii 19 qi 20. Rugiciunile introductive (,,Sfinte Dumneze-
r. .r;;;;;; i;*; e;i|';:::: H r,l.ijlrr.ff Jf[:"] cnnon,t i,ltwi,l aC;;;;;iil'i;;;;;; d sfhnturui And t,,il,..,lli 'l:::::ry: criteanut, iar cea'de-a dour, frin-;r;- r\"rr"ti:'^:: i:t{r::')lr\ffHiiry; (Acetistwl Mnicii Dornru.wrui),'.;;;;l; )+ a" icnese .i ;^:A:^^ ^^- -t- neazd
.E
nicilor
7qY
faqa
La fel ca [a Utrenia dumi
li
lc lu
IE ld
nicilor
lo
La fel ca la Urenia duminicilor
!.1
Citirea celor
Psalrni
Itr t.=
$ase
l,-
l-IE
Ir
!91!ni
wl
tcrminAnd cu cea din seara
Deniile din
SiptdmAna
., fent drr^i rA-,{,,:^r: rr-..^-l dupi.rAnduiali - fapt Utreniei ,il"i;;';" i"jffii"'oiresimi. r arcslmr- crr c,r deneehrr-. rtencohi ci Ld au. Evanghelie. du 'Evallgnelle. De lJe aceea, pra"rui pre( intbraci si irnbraci felnn,rl qi felonul. ma..catismi, fie indati dupi tropanrl l. -Aiil"il,i-#il ugile uiur impdrdt^ ,rrPdl aL -, raLd urll(Jl .
grupd aparte o alcdtuiesc
cele
din loia
Pi(ile Murteniei icuia -i.; .: t'--.,A^..I a-:-
"r-#
^r--^
#ff
n!sr"], ,' J \o)Y 1'ril,iii rtrIrnrri in Triod,Shljba infricogaroarelo
rirlblri
dirnineaga (Vezi articolul
oficiazi vineri
yrlin ti
nostru ori
?,
Irltttltttei celei Mari; Sa*iAti ai*lnea|a, | 95(r, nr. 4-6, PP. 46-60). 92
93
in
seara, cwB
legriturd. rev. ,",tnli.top'
ste tot, cl
i
UWeniei
$oara)' an
PnRor PRoF, DR, Eur Bnnrur,5'r'r.: Prcotul Prr:otrrl
(iitiler cekrr: tlinrincqii
(din
l2
Ll'ruRctt:R
rugdciuni nlc
thqa trqitor imprlrrltcgti)
(litirca cclor l2 nrgrlciuni tlc
Citirca cclor
dinrincqii La ti:l ca la Utrcuia duminicilor
climincgii La fcl ca la Utrenia
Ectenia rn:rrr CAnt
,,Drtmnczrtr este Domnr:l..."
gi
tropirrcle r:lnduite Catismele de
rind
Ei Sedelnele
mici inrre
ecterrii
ele
Binecuvinririle invierii (,,Bioe egti cuvintat, Doamne..., Sobo-
nrl ingeresc.,.") Prcorul Prcotul
face
CAnt.
Ipacoi al invierii, .qlasul
cidire mare
(din altar) Ecrenie mici de
riLnd, din Octoilt
Antifoanele invierii, elasul de
titrd, din
Octoih
,lumnezru estc l)omnul..." re: -Alihria .." gi Cintirile
mi
II
(sau preoill) ,,invierea
Sf. Evanghelii
Scoaterea
CAnt.
in
Dumnezeule..."
-Mi.rire..., Pentru
rugdciuni-
(in duminicile
Triodului:,,Ugile
nezeule, poponrl Tiu...',, ori ntrmai ecfonisul ,,Cu mila Ei cu
induririle..." Caooanele gi Catavasiile de rind, cu ectenie micl dupi
VI
(cu cidelniga, din €ara Sf, Mese) ,,Pe Nisciroarca de Dumuezeu
gi Maica Luminii..." gi cidire mare ,"N4iregte, suflete
Prcotul ( l.4rrt.
m'in incbise)
ale
Stihoavtra Latrdelor (din Minei. ori din Octoih) ,,Bine este a ne miLturisi Dom-
(,,Din
nului..." Rugiciunilc incepitoare ("Sfi nte
Doxoloqia mare
Al
treilea
sirbitorii Antifonu[
rind de Sedeloe I al elas. W
Proclrimenu.l
sirbitorii
din Minei din Trbd sat Pentixostar)
din
(faga
pe Sf. Masi
Psalmul 50
(,,N4iluiqte-mi, Dumnezeule...") ,,N4irire..., Pentru rugiciunile...,, gi
Psalrnul
50
(,"N{iluiegtc
Dumnezeule..."
Ecrcnie intreiri,,i\4iluieEte-ne noi, Dumnezeule..."
Otpustul (apotisu[)
Otpustr:l (apolisul). in ministiri
ecfonisul ,,Ci aI
Tiu
Otpustul (apotisul)
Canoanele gi Catavasiile, cu ecte-
mici dupi cinr. III
Ei
VI
La fel ca la Utrenia duminicilor
al mcu,
pe
Ectenie mici ,,Sflnt estc Domnul Dumnezetul nostru" gi Sverilna de r5nd a
Irrvicrii Lrrudclc (,,Toati suflarca s{ laudc p Dornnul..." crr stihirilc si
La sfioti: la fel ca duminica La prazoice: stilririle gi stihurile cAnt. a IX-a a Canontrlui Ectenie mici Svetilna (LuminAnda
Laudclc (,,Toirr{ suflar-ea si laude Domnul..." cu srihurile $i stihi-
citqte Ceasul I 5i aPoi OtPus-
nrl Utreniei care urmeazi troparele de dupi doxosirbitori, celorlalte a duminici-tor a Utreniei finali Partea 5i iI(VAJIE: ," ,up.i-E i., unele biserici de enorie, dupi tropare incepdnd indati Liturghia.
Canoanele de la
Minei
Lcle trei stiri ale Prohod.wlwi sau cantarea de jate pentm moartea Qi ingroparea .".e se cAnti de citre preot Qi credinciosi. in iurul Sfhntului Epitaf, aQezat I rl rqrsr, E?trl,mn,rlri, [n rrriilocul bisericii inci din timpul Vecerniei El sirnbol al trupului mort al Domnului. In ilntf,n. in faqa Sfrnnrlui Epitaf. Intre stlrile
gi
(citite) La fel ca [a Utreoia
tdrite invierii (,,BinecuvAntat eQti, Doamduminicilor. Ele se cAntl acum, Pentm ca) La fel
ca la
in cAntarea funebri
Utrenia dtrminici
Inr.rosul cAnt. a IX-a a lui de la Minei gi.Cuvine-se
adevlrat..." amAndoui
sirbitorii)
Pe
este a ne
se
La fel ca la Utrenia duminicilor
nie
Ectenie intreitl,,i\tliluieqte-ne pe noi, Dumnezeule.." Ectenia cererilor: .Si Plinim rugnciunea noastri cea de dimineaqi..." La fel ca la Utrenia duminicilor
milui..."
celelalte
Dumuezeule..." qi celelalte) Troparele ziler, dh Minei
Ectenie intreiti,,lr4iluiegte-ne Ectenia cererilor: .Si Plinim ntgiciunea noastri cea de di mineaqi...", ,,Pace tuturor ! Capetele ooastre..." gi rugiciunea plecirii capetelor (in tainl), cu
(numai intre Pagti gi ,Jnvierea lui Hristos
de
Tropanrl sirbitorii, dn Minei
pe noi, Dumnezeule..."
Preonrl pune Sf. Evanghelie la loc,
Doxologia
Troparul de rind al invierii (unul din cele doui)
face
Domrrul..." gi ,,Crea ce qri mai cinstiri...", incheind cu Irmosul clntirii a IX-a a Catavasiilor
,,Shvi Jie, Celui ce ne-ai aritat Itrnrina l" (ugile impiritcati ri-
rugiciunea noastri cea
gi celelalte
Crint.
La fel ca [a Utrenia duminicilor
(Prcotul face cidire mare) La fel ca la Utrenia duminicilor
Catismele de rind qi (citite), firi ectenii rnici
pociinqei...,,
Ruqiciunea,,N{Antuiegre, Dr.un-
cAntl
dimineali-..")
ltri
naos, pentru sirutare Psalrnu[ 50 (,1Vliluieye-md,
gi
chisc 9i inclrin:ir-rdtt-se spre icoana Minnritorurlui): ,,Slavi Tie, Crlui cc ne-ai Aritat lumina !" f)oxologia nrare (cintati)
se
Psnltit'e
(oti
cint III
des-
stihiri la Laudc, accstca
acum...', stihirile
Mirimurile Sflnrului (Praznicului) din Catatasier sau
Hristos vdznnd...l'
Cint.
ulilor imPiritc{d
$i
Polieleul gi
Evanghelia sirbitorii uqilor inrpiritegti)
Preotul
Preorul
frrga
rilc slrlriltorii, dfi Mhrci; la ,,Slavi..., sirbitorii
mici (cititi^ drrPi Ceaskr, crt rugiciur-rea,,ltlvredniccqte-ne, Doamne...") Ectenia cererilor (,.Sa Plinim
Catismelc de rAnd gi primele doui rinduri dc Sedelne ale sirbitorii, cu ectenii mmici intre ele
drn Octoih
1e..." gi celelalre
lt
,,Slav[..." voscrcislla (stihira Evanglrcliei) cca de rind
Ocnihl
panrl Sfbnrlui zilci (ilr
(din latura de nord a Sf..Mese) Evanghelia invierii, cea de rnnd din cele
CAnt.
stihurilc glastrltri dc rAnd, din
tineregile mele..."
Prochimelrul glasului de rind, Preoml
nrgdciunl
(tlin gi
troparele rindr,rite
Invierii, din Orrrrrlr, ctr CArrt.
,,Dunrnezen este Dontntrl...,,
l2
sPEC:lAl.A
Ectenie mici Svetilna Sf. de la Minei sipt. din Cewkru
Laudele citire din 148-150).
oi
Dotttnul Durnnezeal ruustut...))) care se
cent
a
Ceaslav
it dtcl la Minci 95
inviere. centarea ,,Sft.nt
este
Svetilni' precum
Qi
_.rH yn^trtv
I r:
l,t'r[tRCl(;A snHolAI,A
.tlitti,lr{ ilt accastil scaril, la lc^lsalinr. cl9 I^a la sfiirrtul Mo,rant. cltrialn rrccstci pr<;ccsiuni.cil il;ir; *,,a,-,unti, i, G.lg.ta Litirrhier, rir capitorur ,,invd pcnrru scoarera SfAntului filcca
\er (Epitaf),,.
in aJ
a, acestei denii cere nei re*uri "',d'ra'a' !o...:ii:"t;i',,':'J"'.r.-.n. bi urr- aPostol gr o evanghelie). evanshetie\ c,rc ?^:f(f!:y,:,yi!e;.1"^ir"'.-i., ep citesc ,.__, i. care se -,.^.^ dupi ""';;oiioft;'" 1."'Sfh,rrulu;"E;.:"f _
i;'iLrrrrs' lui pe Sfhnta [4asi, t'nd. u, rdmdne I, Inilgarea i lsarea D Domn,,rrri l:::::'::l.if1':t'1 omnurui A..' i; i;.L ;T t"" llH:,XT:#i*? Prohodutui. Este unul di".;.-;;;;;.rlir#ri -lri lufih: _ rs!.rvre Laaurr A:_ - lut bisericesc cd de lecruri biblice
:;;
#
:
r
.irqi'i"ib."il;-
gvlnghelie), inq taqi zile gi la ser
lecnrri ii."i#'[L' YiIi " rost asimlatd cq
sc toate acesre trei
u;;l;i ;;il;ih: ::#,iltff1iil
sebi sebi prin cinrare, cAnrarea .1,,';^," duioas cu Sfintul Epitaf, denia
lmpr€sroltante -^-.rr!urvrratrLL )rLrruc sluibe ale ologr, pe drept cuvdnt, ca,,pun*ul."t"ii;;;{:;;:1iiill"',.".:::i:;X;1rt4e
c\ .a -A^.r'-:-ry cu- ,"aut
unii
..^ ^_ i"d",ii;'i "p".r"-irr"i*d, ,':":,,X1;',^'S^,^l?.-Y!',"i!
cei la orele 12 noaJ s5.rbitori I^. ^.^-,,*i-
-
p.i"aeriir-.,m;ii;;;'^.r*;ill',ill jif
sn"
i?ill
l,,agi (Lr rurr.urrd.: lumini !,,,) continuAndu_se conunuandu_Se apoi orin prin ied it
a credincioSihr d,in bismcri,
,"*,
,; ,;;;;r;,,.,,i;;;
yaviii, i li,, r^u,T:(!:!i:. ! "u,,i i fur. un fel de rimbigare ,
""iiiiLi""";;,ri; o.
re crteQte .h,vanghelia Ie inchipuie ,.r_ mormAnrul gol, au alergar, ;r"*;;;:;
a"o!'.iii,.X1jT,*|Ji:f,1:1:'J:"1'"',,fT,'.1*I':::t,:
a
Sfintei... Tre Tre
treniei se omire, ,q" .a, inJ k
apoi stihwrile
conjurAnd m qi sfeg si sfes
iostit.
i
ltpoi apoi i
i,ffii"a,
,
.. r^-n faga fiecirei laturi a mesei. LUTLU, c .. 99ryti f1Y '^
Du;i --;. '- fi;.;;;, " ,,arm,,o"C);;irir;?;'r;;1,i""",:l'Jl'.': '.T;
i1ii, p
ln Penticostar, ediqia lgT3,revizttiti de autorul acestui curs)' e\ De la Duncinica foncii iarui. la indlyaren Dornrcului, incepunrl Utreniei se face, a inii.;' ,lrUAi".i, c6t gi in zilele de rAnd, tot cu,,Slavi Sfintei... Treimi'..,1.lristos obiqmrita face c9 timp gase psalmi, in gr.eoq! iJ. t..i ori) qi indati, citirea_celor ir. -".. de la inlepptut stulUei'1 Apoi ectenia mare gi rAnduiala obignuitd l ytt:(sau se citegte) qi in zi, cu deosebirea ci ,,tnviere" lui Hriitos vizind..." se cinti din acest interval de timp duminicile in iar (dupi sedelne), o singuri'dati I dc .a"a, Evangheliei). (dup[ citirea ori de trei ef,nti ij r,a U,.."iile iu rhnduiali deosebitd, descrise pinl ai:i, putgp adiuga qi Uneniaa 'ktmt , Sft.ntei Cruci (l august. 14 septembrie sau inilqarea Crucii qi Duminica clin Postul Pagtilor iau t)uminica Crucl), Ia care se adaugi, {aqI de IJuenia ce-
r" reiUltori, itwalwt solerun al scototerii si incbindrii (cinstit ii) Wtli Crutci in naos, cloxologie gi ecteniile finale (vezi rdnduiali pe .larg la locurile respective din Ecten'iile la scooterea , Mineieie pe august qi septembrie gi din LiturXhier, la cap. itci Cruci [.n )4 septerubrie).
("Zi
!r. ,l:.M r r. rvr. Ap-ostol n Dostol, Epitrfu, tpitaful litutgit- gi "- _Cf
c'ii*, arr. 1961,
'{;
Jnr,t.
nr.'l-2, p. i f Sl -
in rev. ,,Glasul Bi du Chriet nu t/o_.
V.r?.r;'i )--^";-^- _-; \:,:
*:::'"::"/ii*7::n, n!,qr,*, Lisabona, r,aAi,,Jff.FKrX,f; o-'"- t.
'lln
scale vezi LZr llldl m.ai pe larg: Gabriel Bemoni scwtfts in seryices tn tlte the Grerh Church, CLur,:h Roma, r( v>({v
Y
Rn*. I Ilcinrr,rrca'.i"..lr;i::'"':- )^1,111^,, tl rnrunencur de af,ard r i, in in biserica tunrina i,vicrii, ."*; ;rdl;;i;.i;"#;ti b er ca luminati, u m in a ti, sii m mi:i l::,'lT" Schulz, :li': I de.,ar,a Kaltsymbotih a* uyririirr,ioirn' irr v.t. Irr v,,1. c.tcctiv c,,l.ciii"irrri,rti')rr svrnt,ititiair-'o,ti,;;;;,:r',;;';;;:;)!^)#i;,"EiY;ffiP;,*!(!:{:;rrr;;i:;:l;", rt4rtndnvo,, -,,, ^".r-"..-;,7;I.
" z,cirzil.
*::"l
n*,*
is
.
96
i
r
s
Sfintelor rPaqti in Biserica rusi, vezi descrierruaPLra ururrurvf uur noaptea slujbeidin randuielii sluJUsr particularitilile rallclulcrr Il)csprc Panlcurarlnllle (C.ilendar 'csPrc 62-69. a,l97O, 197O, pp. 62-69 ti,, t)--,,^Jdn@i; T,*bm,nli Knlco.tln.ri ortodox). Moscova. ortodox), (Calendar bisericesc tce ih ttrivoskrtnii Terhwnii l{alend.ari t'yczipenticostanr] la rAnduiala Utreniei de luni a doua siptimini dupi Paqti (ed. Bucuregtt, r,, '"
lu7J, p, 7ti)
LI'runcllc:n
[)ntiryt' Pnrlrr. l)rr. ENti BnANrus'l,ti
B. rsToRrE gr EXPLTCARE
I. originea utreniei. Evolu,tia
slujbei
pini
la randuiali actualt
c1 ti vecernia, Utrenia igi are originea gi modelul in rugrciunea de dimine culnrl iudaic, de la te_mplu gi sinagogi, prescrisi. in Legea Veche qi nurnitr (vezi, de ex., Ieg. XXIX,38-42; Num. XXVII, 2-8;I paral. XVI, 4O; U l"r"i. ll q.a.). Minnritorul insugi a practicar-o (vezi Mc. I, 35 qi Lc.yI,L2).' Dar in culnrl Bisericii primare, IJtrenia a fost de la irlceput incadrati in se divin de toati noaptea (Priveghere), care, precum am vizut, sla scindat mai tir cele trei sluibe deosebite ale serviciului divin zilnic: Vecernia, Miezonoptica gi nia, aceasta din urmi fiind ultima parte a serviciului livin nocturn de odinioari. Marturii despre o mgiciune publici de dimineaqi a cregtinilor avem iltii in cuta epistoli a lui Pliniu cel TAnir catre impi.ratul Traian, de la ilceputul secc .
I.{-lea; apoi, la Tertulian,. care ne di qi cea dintii descriere sumari. a rugici dimineati, precrxn gi explicarea ei (De oratione, 23-2s),la clement Alexandrir dagogwl II, l0), la Origen (Dnpre rwgdciwne, XII, 2), in aga_numita Ri, bisencenscd egtpteamd, care este de fapt Tredilifr apostltid o'tu; tpi6t t,la sflntul cel Mare. (Regulile monnhale rnari, xxfr/rl), canoanele 25 qi 26 atribuite lui Romanul
q.a.
SPEcIALA
r! ' 'iii*"i* care Itti, clc aLl remas. lllsa mar Lr.'l'dr rlrri,clcau.rnrasi's'lmaii:pl*"!l'f T:::):*:X"*'#,il:'fr'r:)*d:T"l: e{octurne, Matutines), *;:!':1T^:i"#;,
;iH;i-il;t.r. '9.-111 re carro,ne: si Laudes (Aiuot), care ,t^ffiHqil'?,!i'::.":-:::ii{i":r,[::::!":;"y:K:;(Aiuo'l)'care ;'d*"#;:i gl' tr:?T:::"#?; Uffenla rlrurur 5:T: tii #ffi ""^;;;;;Ji"-pr,.,i.a ministireasci sub erprrnd pioltir EI'.ff I ttgY9t' a rdrrrdJ'1L.lf'Jr'-inicilor
flmDul noPul Irqirea Utreniei in timpul qi al sdrbitorilor ilt{tfl;;ir'"" "9?:i1-',:11-itecr-i *"'"':).iiton ,l r'rminicil".';;;i;;tblio.il"t Jir _alurut PrazruLLrur(vezi postului posmlui Mare (vezt il;H;;r*^ dtn I Priveghertr timoul clin timpul "iunul'praznicelor^impa'j,');,,^;*din t," nl"ii-poftanti, pr€cum si^:* RlT11l- ,^"r,rrase insr d. f;;;."i;, A.anlllH:li-ffi:"i:'?Jff r"i;::::':i',.':;:'*'".'x:'.'J::ifl'# a nopqii' ca odinioarl rdr rru "' noP\Ir, ff'ffi pe in pnma fT:.." (Qi' pe '"J"" ra ori ffT'il'J'flT:'l'"**ii liiifS;' i\., ""e .:-,,r ln ..n ,.teno., ;;al-itrenia Sfintelor Paqtia(Qi, cap' in vizut am doua i".. 1pr..om in "rrilrititrenia ta evtet ce odinio'ra, odinioara. ii ".t;J'"*tl?-11::
:i.T,:,iti;ffi
l.js;.,( K:iH'',S"',fiffi
,opqii, lntirrrnaqii Fr, rrc di s Gc
n
iii)"oi\"n
i'."iliffi;;.-"" i,
f
in ":,ti-o*))#t"
cea mai veche descriere completr a rAnduielii Utreniei din Biserica veche o
'
";l'^in,*(!rY zilelor'd"'i"1*L-f:1
acum pdnaacum pana e,iei in toa mogten CL, mogren UL,.
*1.
:::tffil ll
de dimineaqi 1'r^*:^-1:
d' \r.,,,v).crssLr,s) [#J;;.i;;1n\citor si a
biblice
"'abi* iaraord,uu
oin ron-
LXII L)ul qiqi p"ir-"r L' unele din canilrp..tiu. din lo', respective lor
"gj9T::,'.11:?:"'":",::ff
citiqi) qi.rugdciu-
inAsezdtu.itr.te.le (Constitwyiile) apostohcde, scrise pe la sfhrqitul secolului al IV-lea
cepunrl secolului al v-lea, care are probabil'in vedere r:zul de anrnci din Antiohiei. . C"P in aceeagi vreme (circa 385), pelerina apuseani la locurile sfrnte,Aetherio via), descrie cu aproximaqie randuiala serviciului divin din a doua parte a noptii cum se desfiqura el la. Ierusalim, serviciu care se compunea din doui pirqi. parte, alcituiti din psalm.i, imne, antifoane gi rugiciuni, se oficia dupi inainte de cintatul cocoqilor (ante pwlhrwrn caniirn). La ea luau parte -1.r"1 asceqii,"fi rele gi credinciogii mai zeloqi, conduqi de cagiva cierici (preoqi qi airconij. R parte, la care, duminica, asrsta gr episcopul insuqi, incepea' cu cantarea i dimineqii (,,incipiunt .rnanltinos hyrnnos dicere"). bpiscopul insugi citea peri evanghelici de duminicr, in care se vorbea despre invierea Domnului. Rugrci conrinuau apoi pAni la ziua (wsque in lwce)3o. . Agadar, in rAnduiali Utreniei din acea vreme (a doua iumitate a secolului al IV intrau doua servicii, distincte la inceput: oficiul propriudinspre ziui, gi Laudele diminetii gi ale lui Cassian (vezi mai departe roapte ca o incheieie a lui. In rir-rduiala Risarinrlui,^aceste servicii s-au conropit de fapt intr-o singurd slujba, cea a lJtreniei de azi.'in rd
Ittcit
oezvolla.ta rtulud a aceasta va deveni cea mal
ill;*ffi;;i", .if" i""i. riturile liturgice risiritene. ei' in general 2. Scopul Utreniei qi simbolismul
_
_._-']
C"paisajg^li 41, la B. BoLte, La
1963, pp. 83, 87,89.
Tradition A7tostd,iqwe
d.e
Saint Hilpolyte, Miinster W
cap.j-n:18;32-!I:,i J.r, Jd-Jy (vezt trad. rom. de H,con. Econ' C.N. c.N. Ni1u, in SpA, sPA,rt,pp. Il, pp. ?90 260_261) 26r). ,,, yj..:.^yrlr, ;'"-Yczi ?*:^"f.,t* :."0: 1om. ad. loca sand.a Silvine \?l uel potius Aetberiae peregrinatio cap. 2a $i edilia H. p&ri, lStt-189) qi Qn 2l din cele atnbtiite lui Ipolit (citat la u. r-'..r.-,i, i iiii t" oi].|i (aa.ili,i,i-* : VIII, col. .C^91r1 1892): .,In lrecarezire zi, la cAntarea cAntare: cocosrrl,li (galliciniwm )-2 i^^i,.r^,.r^ ,,
cocogulii
o1ii, ilxrcliac
s
-^-ir -r = ^ctt 2-3 ore ^"- inainre clc z.ori), indeletniccasci cu lrgAcirrrrcir,
obqtea gAnduri
in care Lltrcnia este serviciul divin ei primele somn, din # scularea
gJ:ffi;H^,;;;*!"la
ti::ri'i'L'ILr-r 4,ulvru r-^ :--
^i::liffi ri lci care incepe, qi "';'l* "';;;5;, €il,
ca
tfl':: flHr,t.t1
il
liltltt
grlla sPtc rr*r
qY* ur-
II,
cap. 2, gi cart.
rII,
cre$tineascreQnneas-
":Xi1y:',5lgf*1fi :Ulli
u,;#^',iiili,;Y, "f
lrt. itTtitute eoenobionr.m,cart.
-
Ht;r;[::
rutxa, Donrnne. DirninenlO
i,it-i11i-
cap 5-6 (Migne, P'L',
t' XLIX' col' 7tl'79
136), (Comp' Ertrad' rom' din Rlrtriln.cap. l2-13, P.I, t' LX\rl' col'.443-448 693-69-+.)'. , (faccti nrgitcituri). tr nt,,),tjnltnb. ftobrusa, 1929. pp. -:- ^ ,(e\. nimineAta (faccli "'1^il"l" L(l'' rur tri,i?l;-4]i:,:1",'?T;i'i;.1^lLll,a?ifril'ap Y !;l;l:,::,:,!:;':t?,if););'3i,i carr: dPoJt. -- )tca si adtrciud ziua". i rnr1r. co,sf. ui,,.i'1'*i"'ce'r)omnul'..'ITT::il":F:))1,,i?^f,,;Bl.Zi.}is:i.c. ;G c,-v' cor 552 A qi
Vechilerdndrticliale
' 'r col' l0l3' XXXI' t' uotahate pe ta'rs'xxxYtr' 3' P'G''
lllll.r;:m.."llli:llJll]#:;:ii,';,i'kT;i,i7^1";;;1,il3'g'
f,'lli,l,l1i'ttf;,,'.'.1',id;.'
Itcsr'ilite
99
Pttlrt'r Pnor, Dtr, Huti
BnnNt,s'r'rr
Lnrr lt(;tCA sl,l.)(llAl,A
l)itl pttuctdc vcclcrc istorico-sitnlrclic, rugilciunca clc dirnirrcirqii uc ducc cu .lir pirtilrrilc ittclttrrttc
dc MAntr.ritortrl dc la nriezul noptii pAn{ la ziuri. ac{ici dc Lttt tlc lrr Atta la Caiafa, de scuipirile, lovirile gi batjocurile ipcluratc de E136. U ttc rducc rrurintc, totodati, de ccle doui mari evenimente din viata tflrrrprlirtc in ultima parre a nopqii (spre ziui), adici naqterea gi inviereaLrti3T
3. Explicarea rAnduielii actuale a Lltreniei Precum am vi.zur, ca slujbr a dimineqii sau a incepunrlui zilei, utrenia inchi gcncral, inceputul sau zorile cregtinismului, ivirea luminii sau a revelaqiei dumn carc a urmat dupi noaptea innrnericului, a pS.catului gi a Recunoqtinqei. De aceea, nrttlt decAt Vecernia, slujba Utreniei constituie o impletire de elemente din Wchli Nowl restam.enL reprezentAnd in general epoca de tranzilie de la Legea veche Nowri, epocd, pe care, precum am vizut, o intrezrrim inci de la sfhrginrl vecerniei.
fcl, psalmii profetici, care prorocesc gi exprimi presimdrea venirii alterneazi cu cintiri ca ,rDumnezeu este Domnul...", care vestesc venirea
lui in lume, sau cu troparele gi stihirile diferitelor grupe de cantdri (sedelne, anti !aud9 etc.), care slavesc atit lucrarea riscumpiritoare a MAntuitorului, cAt qi lRt l. gi virnrqile sfingilor care au contribuit la rispindirea credinqei creqtine in Dar mai ales vohodul Utreniei duminicilor, adica scoaterea Sfintei Evanghefii in cul brsericii, este actul care, precurn vom vedea mai pe larg ceva mai- tArziu, inchi ---_-_-, _^_-^__T' vesteQte Invierea Domnului. Ton4i, puncrul de greutate in alcrtuirea gi cuprinsul duielii Utreniei rimAne, mai ales in prima ei parte, ror elemenrul dinyichiu'l Tr adici cel care simbolizeazS, qi reprezinti epoca anterioari venirii Domnului. a) Pattea d.e la lncepat n Utreniei (pAni la ,,Slavi. Sfintei... Treimi...,,), nurnir linrrgiqti prolog salu proinoion, adicd innod.wcere, cuprinde rugiciuni pentru autori supremi a stanrlui, concretizati odinioari (in epoca sclavagisti gi 1au lgndycerea fcudali), in persoana impiratului Rugiciunea penrm conduci,torii statului igi are temeiul scripturistic in i sfintultri Apostol Pavel, din prima sa epistoli citre Timotei (cap. rl, L-2): ,,y dcmn deci inainte de toate, si faceqi cereri, rugiciuni, mulqumiri, pentru toti pentru cond.ucd.ton si pentru toli care sunt in inalte dregdtorii, ca si petrecem praqnici gi linigtiti, intru toati cuviogia gi buna-cuviinqi....". rJna dintre obligaqiile gioase elementare ale oricirui crestin, inscrisi in porunca a cincea a Biiericii, rugi,ciunea pentru cArmuitorii gdrii din care facem parte ca cetiqeni. De aceea, toate elementele care alcituiesc aceasti parte a Utreniei ne ami intr-un fel sau altul, despre impiraqii de odinioari. Astfel, cei doi psalnoi, care se citer inccput, adici Psalmul )(Ix (,,si te audi. Domnul in ziua necazului...'i) Ei psalmul (,,l)oamne, intru puterea Ta se va veseli impS.ratul:..") se numesc, uneori, gi ,,p in'rp.f,riteqti", pentru ci in ei se vorbegte, intre altele, despre prerogativel"; bil; strilttcirea cu care era investit odinioari cel ce reprezenta suveranitaiea absoluti in dcsprc supunerea pe care i-o datorau cetiqenii gi despre datoria lor de a se mga p( rn Vcz.i Lrrrrilinlri sil
|
l'ovtilttirile d.fu Litwghier (9d. Bucuregti. lg56,p. 415): ,,Sivirgind (preotul) U ginrlcasci cum l)omr.rul a fost dus cu'dcflimiri de Ia Ana la caiafa...;; et. -Sfhnnrl Ciprian, l)e oratione dtminica,Xxxv, p.G.,t. Iv, col. 559 Ei Simeon al T \tati
iltcil rii liniritea lui (vezi, dc cxcmprlu, vcrscntl ultinr al primului-psalttt: ,,l)oamttc, rricqtc 1'rc irnplratul gi nc auzi pe noi, in orice zi Te vom chema !")' Acclrrqi caracter il au qi cele trei tropare ale Crwcn dtn partea introductivi a lJtreniei, rrift: tincori ,,tropare impiriteqti'j, adicl: ,,N4Antuieqte, Doamne, popoml Tiy l] ppnrtrl Crucii, cf.'PsalmuiXXV[, 12),,,Celce Te-ai inilqat pe cruce de bunivoie.'." infricogati Qi neinfruntati..."; in acesta din urmi ne ru-qim: ,rN'{Annr-
,,diolositoarc, pc accia .I.ot" le-ai pomncit si implriteasca gr le da lor biruingi din cer...". hiittyrin intreitd scurtd, de la sfArgitul prologului lJtreniei, cuprinde de asemenea un rent special de mgiciune pentru conducitorii statului. Accst exordiu al'Utreniei constituia. la origine, un serviciu religios deosebit de slujprg;rriu-zisi a Utreniei qi analog cu Tedeumul sau Polihroniul de azi (vezi la cap. 'l.rrc'Ierw,lii). La ilcepui, ,..rt serviciu se sivArqea, intre Miezonopticl gi lJtrenie, ."r. eiau ctitorii sau fundaqii impirltegti. Cu timpul, a intrat -Ei ;;ri
t
il ;'d;r,iril.
prtr(tica celorlalte mlnistiri. lp:i,' "-:I,'_l' Y ,o^':::::19j,'-"^11i'l: lpindu-se cu lJtrenia qi rimAnAnd astfel ca un prolog sau o introducere insepara-
ll^lfo:lltl
n rcestei slujbe.
Itrccum am
vizut (in
cap. anterior, la rAnduiala Utreniei),
Domnului, prologul Utreniei se suprimi, deoarece IJtrenia din acest rasttmp ilm.rr irr.l de la inceput icutiti de el, predominAnd rugaciunea qi lauda adresati lui I el se suprimi de asemenea qi in resnrl anului, atunci cAnd Utrenia se face sdrbitorilor mari, sub forma de Priveghere (vezi in urmi). Birrrrr.rl -h1 In portto unu.dtoare a (Jtreniei, adici incepAnd de la ,Sla1i Sfintei..' Treimi"'" la i"noane (Catavasii), predomini lecturile sau cttrrile biblice; inceputul acestei Legii Vechi. 1i rcprezinti prin excelengi epoca il,,rmol" ,,Slayd Sfintei...'Treinci..", iu car. incepe aceasti parte, constituie binecu., p..i- incepunrl propriu-zis al Utreniei (in fbrma ei originara). Ea are un catrinitar desnrl de vidit;'in loc si-L preaslivim pe Dumnezeu in unitatea esenlei pe Dumnez:" ql in Treime liu;ci) Sale, ca la inceputul Vecerniei, il preaslivim . Cu Uirenia n" ahim deci intr-o perioadi mai avansati. a istoriei mAntuirii gi a ellqiei despre fiinga qi insuqirile lui Dumnezeu. Lucrul acesta il exprimi qi formula arrl ,. incepe rispunsul credincioqilor la binecuvAntarea dati de preot: ,,Slavl intru {c sus lui Dumnezeu..." care precede citirea celor gase psalmi qi care nu este altceva :fit cAntarea ingerilor din noaptea nagterii Domnului (Lc. II, I4)' Astfel, de la inceintAmplat noap, Utrenia.r. do.. cu gAndul inapoi la nagterea Domnului, care s-a prccum r'l',rttw,ile
am spus deja.
din aceasti. parte a Utreniei sunt alcltuite din grupul de psalmi pe care .il nupsalrrui ai diminetii sau ai lJtreniei: III, frtlrn Hrapsalruwl (b E\o:yalpoq), adtcd, cei Snse
sentimente gi stiri sufleif-Cirixvrr, rxrl Llxx\,r[, CII qi CxLrI. Aceqti psalmi expriml pentru pS.catele, deznideidea gi
Ligii Vechi ,,".ir.., cAnd iAnguirea 'Lxxxlromuluicind ln mAntuirea maNurrca rncreoerea sa in speranqa gi cAnd (mai f;, Ps. Ps. Lxxxv[), ales i El increderea sa HeDrrtinta v.refel simbolizeyl. lor Citirea ales, Ps. CII). (vezi, mai sI vini rrebuia care ii[,t.lrritA, cAnd ministiri, in aceea, de primilo picat a in clderea Je dupi A?i;;,;;i;ri; toate cest timp [jrrc,,i" se face seara in cadrul irivegherii, se luminile din bisericile. in toate hlle r.ic,i, afar[ de cea de la analog, lucru care se flcea odinioari ti,arte
'x
t. CLV, col. 565 A 9i atribuntl ,,9i ir.rtru rot cu apariadiugatti dclinccnvl-ntarc forrnula (la zOZ Simcon,
tirnrp. Sirrcon
j.
al Tesakrnicul uii, Despre sfintele ru.gd.ciwni, cap. 309, P.G.,
Aul, ,ioti.iit.,llr ricci (Tlclimi)" (rct[ ncxvco8r udpco Tptd6r... ).
prrt
l(x)
in timpul de la Pagti Ia
t0l
. qHV ' I NVr. ['I1I
DNts f,RANI$TA
I.,lt't-t
cci snc psalmi atl fbst rdncluili sil sc circ:rsc{ la s.luiha clinrirrcqii ,e,tr, cr ln n,,*',.e .rln sonrnul ,,,priiil a.',,rc.rugdciunca, fi;,:'#l',t]#'rl:jir'f': ".'1..". adormit; sculatu-m-;"i;'.;''i;nnut ml va sori /r)s rrr (\. ,^- -.. ^.:,j:T-giam
lli:..,11,"1}i$t:ij,;s:T;t;aPn[:::ll#j#:iir;ry.*r#J#i,:'l;ffi
pe (bco0ru66 moqtenir meu, meu.
i
Lrrn{l Lrrnl
excl
II, g ilIIT
tn Constituytile apostolice lc. grmmeara chi.v; el s_a pistrat, de asemenea, ln
r- .i*__-r Itr:_preot HILUL -L^v
,
aces
ror rugiciuni r" ia"a"i
r
ti,
ti'".", j""il|ilri,
llnele manuscrise unele ^t^ "i, -r.rrcrrica.,^^Livechi.t..r*
-"i.i"r* 1re r+1, ori mai pugine (I, 3,Tl ,.,',i,an,. ra un roc, in .! lj7,:l ll;.",f1l::Ijif,-1." ":iaa stuj be, .r" ..r"'Ii,iffiil;t,#:,.11 .deoarece ::j::l T:fgii .1T::t odinioari^in .h,p;;;i6il; ;; ffi':l :l':::: ?:11T, iau o inchei.'. ior;.; a acesror e*enii. a" #Iffi:lffihi$rl, I2,^dupd numirui'oret". n"ffi o;;i ,. fixar defin #^" -:r^: ^^_- 4_ +, ror, au fost strAnse gi si grupare snr.rt rat+a tn,.^ r^^ oii
I
toaie la un locntel, pentru ca, dupi citirea lor, preotul
Aqezarea acnrard a acestor rugaiiuni in cadrul
zd,
dupi unii, aproximativ din
Numai ecfonisele
rinduierii utreniei drnr;ruogLriii
.". ,ily_r." r-^inte
in curile lor de odinioari din L4r aT a erau dcrall tive. fi. tiverfi Lurcn[cror tecturi sau cAnt strane. clt nroieirrnil- ^^ ^^-^ ra inci li elrvrrrr ^ld---*-.. qasea a,Catavasiilor ( eqti-impira.rt ;r;ii qi A{a., nu e altceva decAt e, pe care preonrr o citea,-probab, in ,"rH t'"ilffJhi::'Jrif:? rf";U.i-d.
aces
s
p.ii."?ir.fr. * ruLrrc
'*yfi:'::x..1.1-"L1,!"f dinayn.4;i77isilt;iffil'it:*a"'i;!;i'iii"o"*,e..'",caree ;#i,i",,Tii,ffii,:?:il:.".a..# i*-...cre -ni;; percopa evangherici a Utr ten-ti al, ; rl;,H'il"b: o:i ifff"ffi J i 11 a.douisprezec"a iu conginut a"_"f"gi., ni.i
rugiciune trebuie si se fi .iut odini6ail
elor si rrr dn*^l6gi2. v5r4.
exprimi, mai toate, multumirea
,
dresate rul urcualc lui t_rurnnezeu Dumneieu din partea prii."
::,:x#:liffi :*:%:*iT#** ""',:;:::r:**i:,+':,q.ilii;"fi r,rprrr"*rli;; ;;? ;.;:#j::
fl s im bot at celei ca
:l,;ffi :: #",T
ir):#;il,
.19
Sfhnnrlui uur Mare), ccap. L2, 16,20, . 16, 20, P.G,, l 1l3n*,. ^rlrraste cel Mare), ,tau ca rugiciune_ ttau mgiciune de dimineald); diminealal; Sfennn
XXVI il I.)1tirt, t,
Vaiite cet
i;
x r r X, cor. I 3 s - I 3 6, i sE, r, r ir r li Nl,?--'-, ii] U::, ; citau crtillt tt "',"d dirr Palcstina Ei cci ;i nronahii din din Rpr'rci. .
t02
: ::r.1T]7.
f ;,Jrif i,";.il
ttc;tt)n slJliolA l,A
l,cgc ('l'hora), iirr irt cel Nou prin lisus Hristos - estc coururlii cu tcma Propnc irifrit,ri dc dimir1eagi clin cultul ebraic, ceea ce constinrie gi un indiciu despre llun vcchirne a acestor rugictunt. iiirr cuprinrul unora clintre aceste rugiciuni (mai ales a gasea gi a opta) se vede ci tc eitcau odinioarl in timp ce afarl era inci noaPte gt inmneric, deoarece, precum Vilzrrt, incepunrl Utreniei se flcea in vechime, mai ales in ministiri, cu dou5'-trei ri irrainte de ziui. Ultimile gase dintre aceste rugiciuni se citesc afara din altar, in rurlilor impiritegti inchise, ca qi rugiciunile luminilor de la inceputul Vecerniei, psalmilor citirea psalmllor atAt crtrrea iv, atat rl inflqig{ndu-l pe omul izgonit din rai. Pentru acest motlv) la se supriml 1or preot in timpul de c5,tre in taini ciiite qi , ici, cAi -gi.ionilor qi din toati Siptimana cu inlocuindu-se Luminali, Luminati, SiptimAna Paqtilor Pagtilor ,,o"p.." noaptea in clin ^_--r--- -l i care au menirea de a vesti gi a sirbitori marea minune a Invierii Domnului qi I cxprima sentimentele de bucurie ale credinciogilor. e hi:tutiamnre (h peyd,l,r1 ouucrnrrl), care urmeazi dupi citirea celor gase psalni, a comuni rugaciunea ii de la incepurul Vecerniei qi al Lirurghiei; ea reprezinta de tranziqia gi constituie iciogilor, rostiti prin glasul preotului ori al diaconului, It$rrrite bi6tice (psalrnii'la cintirile urmatoare, care, precum vom vedea, anungi iilc cpocii Noului'Testamenr sau prevestir-ea mAnnririi care se apropie. ()intarea,,Dumnezeu este Domnul..,", formati din versetele 26 qi27 ale Psalmuii-XVff, se'cAnti de patru ori. ca o trAmbiqare a veqtii venirii Domnului in cele paa Domlnnrri i. lumii. Spre a se arita c5. este vorba de o ,,aritare" sau manifestare lutoate aprindeau se cAntare, aceasti incepea se cdnd li. odinioari, in momentul qase psalmi,.ceea citirii.celor incepunrl la stinse fixeserl spus, aln Itilc (care, precum ,. tr.. qi azi prin unele'biserici). ,,Se aprind acrun toate flcliile - explici arhiepiscoSimeon al iesalonicului - p.rrt- cuvlntul ce zice: S va lwi Dwru.nezew a strdlwcit ci, adici peste pistori (Lc. II, 2), qi se cantd. ,,Dumnezeu est€ D_omnul...": Pent* ,*r. .r, cale a se face noaptea-inchipuirea naqterii gi a ardtarii MAnnritomlui celei zice: ,foui, celor ce qe;:[ trup, de vreme ce noaptea S-a niscut. Pentru ci Isaia n in.i.li"a""eric qi in umLra necunogtinqei, Iumtni mare s-a aritat..."40. AtAt ,,Dumnezeu este Domnul...", cit qi stihurile urmitoare (care pe alocuri nu se i citeic deloc) sunt resflrri din Psalmul CXVII (,,iVf{rturisigi-vi Domnului, ci este t, ci in veac este mila Lui..."), care odinioari se cAnta in intregime in acest moment Litreniei, fiind apoi inlocuit treptat de imnele cele n ri (tropare), rdmAnind sub mai nr,r celoi cAteva stihuri izolate (vers.27,26,1,LL,17,22 qi23), care exprimi aprovestegte adici slujbei, rinduiala din respectiv simbolismul momennrlui a Domnulut. venire itlntrr ' 'lroparele inaugureazi qirul cintirilor de inspiraqie sau origine noui', pur cregtini, Itt rirrduiala Ut..ni.i, fiind primele producqii ale poeziei imnografice incadrate in in E.i..rr,i slujbi- De aici inainte, cAntirile qi citirile drn Vechiwl Testaru.ent se impletesc divin serviciului ierviciul fitreniei cu cele ale'Nowlwi Testaruent. Dintre toate slujbele cu producqiiEllrric, Utrenia esre aceea a cirei rinduiala a fost cel mai mult imbogigti aici sub toate formeir 1r,cri.i imnografice creqtine (bizantine), care este reprezentatS. qi prin etc.ar canoane antifoane, icoase, i, ii d.""-irifei: ,ropri., stiluri, condace, mineal). sau sanctoral (ciclul liturgic anului inrf Ut...ri" se adapteazi la-calendarul '," Simcon a[ Tesaloniculri, DeEre sfintele rugririuni (slwjbe), cap' 309, P.G., t. CLV, col' 568 9i hui. rom. cit., pp.202-203. i, V..ri inl, ',Jcsprc Formele denumirile poeziei hwtografice din l,itutgica gen'erald. Si
'
I03
rt(Eor rRoF,
tJR, tsNE ItRANt{iTn
Ltt'u ltcitt:R
(hlntdrila 'lrciruiu, carc ittlocuicsc ciintarcr ,,I)urnlrczcu cstc I)ornuul...
clc rilrtcl clirt Pircsinri, cxprinri participarea Biscricii t^ .eirtnr.n irrucrilor. ill,Icn C t:i,j,fi ,()aprc pcrlt* a vegliea cu i,gcrii qi a aduie l;p;;;;;r; , tiop"r. t."i-i'..-ain aceasr[ parte --:
ttlu cr\cr5uo td bl,eog o(uto0), ccca cc a Ei ficut ca accastl cAntare s5, cairca dc l'o liclcu (rnult-wilostirt sau ruubd. ruild.) . ;$ rilrhrirorilc Sfiutci Fecioare, Polieleul este format din versete ale Psalmului V (,,()trvAnt bun rispuns-a inima mea..."), dupi care se repetS. un fel de refren ), cirrc incepe cu,,Bucuri-te..." qi care reprezinti frinturi din diferite imne gi dc
A;;i'i;,I;
lii
,j9j-:
l'16tr
Ji"l-,L.,
a
termini., invariabil, prin intreitul imn,,sf6.nr" ,t irrg.iit;i, rri (VI, 6) gi din Apocalipsi (IV, 8). cu citirea catiswelor de rd.nd. din psarth,e incepe o subdiviziune noui gi serviciului Utreniei, care qine pAni la canoane. catisnaele cle rd.nd. din Psabit"e, adici grupele de psalmi a ciror citire urmeazi sc numesc. aga de la cuvantul grecesc rcci,Oropo, adici sederp (de la roOi(co, a 19
qen1n1.cd
in timpul citirii lor
f!
poate qedea jos in stranen'. ln'unele
ai".nrqil.,ii
llericac, .oc.toih, .Ttu4l.?,),.t. .rri i:,|:t!,",Pt:rs!:!ef?,r;ry.cyt holoeil' (le Psaltitii), adici citirea ""-i,l-il pr"t rlto. ,tcituigi'din',,stihuii,, '"", sau versete. I catismi e impirqita in trei stnri (pirgi), in cinstea Shntei freimi. La utrenie se catisme, iar iarna trei catisme, dupi ."Regwla d.e la f, lygLrl,v.erii^doui putul Psaltini. rn timpul citirii lor, dvera sti. inchisi, simbolizand "i"a,..-., de po< dinainte de venirea MAnruitorului. . . Se poate qedea jos, de asemenea, in timpul cAntirii acelor stihiri care alterne
citirea catismelor qi care, pentru acest motrv, sunt numite sedelne, iit (dupi termenul grecesc rcrOtopcrto), adici iAntiri ale catismelor. ss^ezd.ndei^i Intrebuintarea cult se pare c5. este anterioare secoleior vIII-rx, cind sfintul r."e;; qiona ca pe un lucru notr (Cwud.nt diru. postwl Nnsierii...). catismele gi sedelnele reflecti - ca qi stihurile de la ,,Dumnezeu este Domnul... - antagonismul sau lupta dintre elemenrele Ligii vechi a. p".* qii;ie !."qI:lg Legii Noi de alti parte, in evoluqia cultului creqtin. $i aiciie vede, incr" .i. ,.ru ta de ruprimare sau comprimare a elemennrlrri precregtin, i., auo".." ..toi, ".ini nou, de origine pur cregtini; in bisericile de enorii,'p...r.il,il,-;. .;i; multe ori se suprimi citirea catismelor qi se clntd numai sedelnele. Aceeagi lege a procest'lui de suprimare sau comprima.e gi-a flcut deja efectrl a_supra altor grupe de cantiri din restul Utreniei. ,qotf.l, ,tih.rl ,,Birr.cuvdntat Doamne, invagi-ne l-rl)aru[c, rnvara-ne pe_nol pe noi indreptirile tndrcptanle Tare lalel,,, !", care se repeti inaintea inainte, fiecirei sti s (ttecarui tropar) de la Binecuvintirile invierii din rAnduiaia Utreniei d. d"-;;; este altceva decat verserul 12 alpsalmului cxvlll, psalm care alcdtuiegte ,i"g;a; ma a XWI-a, adici a treia catismi din rdnduiala fitreniei d" ci.r-rta deci odinioari in intregime- dar cu timurl a fost srrhnbnrrr .lc elnt4,ito -^t^ a
s;;iiril;
r
r r
e.rg
n
, ctr numele mirenesc de Filos. ile Mdrirnurilor sunt de fapt
diferite versete din psalmi, potrivite cu evenisilu cu sfAntul sirbitorit in ziua respectivi. Alegerea stihurilor pentru fiecare rrtrc (de reguli cdte qase) este atribuiti, in suprascrierile din ci4ile de slujb[, lui Vlernid.e (teolog bizantin, LL97-1272). Ideea exprimati in texnrl Mirimurilor izatl odinioari in ritualul scoaterii qi inchinirii icoanei sfintului sau a prazrcspectiv, ritual care avea loc in timpul cAntirii Mirimurilor gi care se mai ;rl inci in unele ministiri, cAnd,se face Priveghere. rfn sau stihira numiti lpacoi (bro"Kotl : ascultare, rdspuns, ecou, risunet) sau (cum a fost tradus cuvinnrl respectiv in unele ediqii ale Octoihwlui n4a.re Qr prcccdi cAntarea Antifoanelor, in rinduiala Utreniei de duminica; la celelalte ori, Ipacoi e agezat dupi CAntarea a treia a Canoanelor. ,,Ipacoi" insemna la inrr.li'cr-rul care se intercala printre versetele psalmilor cAntaqi in cintarea psalmoAstrlzi. stihirile duminicale numite astfel sunt rAnduite pe cele opt glasuri qi toate
l
d";i.ri.;lil;;?;J
:rle BinecuvAntirilor
invierii,' timpul Binec
sc de femeile mironosiqe la ._--^^_t-tt',T.plgt" }".g...:a rrupului Domnului, potrivit rinduielilor tradiqionale pentru n !:1li*a!(de la ruo)'ubl"eoq, mult-milostiv) este o cinrare care la praznice qi la torilc sfinqilor mai importanqi inlocuiegte Binecuvintirile invierii de duminica. La hirtortle Mantuitorului qi ale sfintilor, Polieleul este alcituit din versetele alese CYruY.(.Robii Domnuiui, Alilui"...,,) CXXXV (,"N4irnrrisiti_vi Qi ll:tlTii Iur rt,, ca LsLs Ld cste b.p...''), preamiresc in rn chrp chip cteosebrt deosebit gr gi laudi milostivirea lui Du lr.:r... ,, care preamaresc zctr-'; dupa trecare verset al Psalmului cxxxv se rereti refrenul ,,Ci. in veac e
r r
lni pcntru Maica l)omnului. trci din dun-rinicile Triodului (duminica Fiului risipitor, duminica ldsatului sec tc qi dtrminica lasatului sec de brAnzi) se adaugi, la Polieleul obignuit al sirbi(l'srrln-rii CXXKV gi CXXXV), gi Psalmul CXXXVI (,,La rAul Vavilonului..."), elprin:i plAngerea qi nostalgia popomlui evreu pentru Jara Sfinti, atunci cind se llt rubia babilonicl, simbolizAnd acum plAngerea creqtinilor, dupi raiul pierdut, rrriginarl qi fericitl a omului, din care l-au izgonit picatele. )riururile (Td Meycrl"uudpro, la ruqi Velicnnie, germ. VerhewkchanXslied), cu stifrl', cirre trmeazi dupi Polielerl) slrnt o particularitate a rinrlui romAnesc qi slav I trtr lc au). Se numesc aQa pentru c'i ele preasllvesc mirelia praznicului sau a mitt'qi rncritelor sfingilor sirbltoriqi, incepind totdeauna cu cuvintele: ,$irimu-te e,,," (Meyo)"iovopev oe, Velicaem). Acestea alcinriesc primul rAnd de Mirimuri rlu-zise) gi sunt de origine ruseascl, fiind atribuite, dupi suprascrierile din unele ile l\altirii qi Catmasierwlwi, Fericitwlui Macarie, filozof qi ritor (predicator), la elc cdiqii il adaugi pe Tirnotei Moru.abal. lc slrbitori mai au gi al doilea rAnd de Mlrimuri sau ,,Pripele", care incep de cu ,,Veniqi toqi (credincioqii)..." gi care sunt opera unui imnograf romAn din seal XIV-lea: IOr Fihtei Monahwl (probabil de la Cozia), fost logoflt al lui Mircea
-"ii,
Cd.direa din
sPtict At.A
Domnului; de aceea li s-a dat aceast;. denumire, ca si fie ascultate cu deosebiti luare-aminte gi flri si stim los. Dupi t;ilerritori ai culnrlui, denumirea de,,ascultare" (ascultitor sau stihiri a asculti-
rrrii in chip solemn invierea
cilrc trebuie
- Adam cel nou - Care, prin ascultare, adici prin voii Tatilui, a anulat neascultarea vechiului Adam gi l-a adus la vrednicia dhrrfli; sc poate referi qi la sfintele femei-mironosiqe care, in fmnte cu Maica Dom, ,rrr vcnit cele dintii la mormint qi, ascultindu-L pe Hristos cel inviat, au vestit rrlilor'trucuria Invierii, anulAnd astfel neascultarea Evei, prin care s-a cilcat pote tcll'rii la Hristos-MAntuitorul Irircrr
1i rr vcrrit blestemula
'r2
Vczi Sinrcon al Tes.,.op. c!y., cap. 3.1!, p G ,,. 9!V,ip.col. 569_572 gi trad.. row, cit., p. 204. '13 l)c.s1'r'c l)oliclcu vczi ja Simcoir al resalonici"li, ,:ir., , pl. s-d ,"'t,.c, r. CLV, col. 56g trtttl. nttt. cit., l\.203.
l04
{{
Vr.ai,
tlc ex., Tdlewire pe scurt, tdlrnfuitd din
1fit1wlnl, ln
cea
pre larg ellineascri, a lui Nichifor Callist
afiifoanele celor optglasuri..., dc icrotn. (ihcrontie, Neamftt, 1817, t. 98 r. 10.5
Lt't'u tttllt
Ptrtxt'l'PHr-rrr. Dtr. ENti IIRANt$ tu
Antiftaruele sau Tieptelc otr.tifitnnelor (duoBcr0po[) tlin Octoifi sunt cAnt{ri rturnitc ,,irntifbauc" pcntnl ci se cAnti alternativ de c{tre celc clcluh arrrrr" ,",, ., cA-ntircqi. Ele sturt compuse de sfhntul Ioan Damaschinul ori, dupi cum cred
sfhnnrl Teodor srudillls, pe baza psarmilor cxlx-cxxXlit lcxx-cxxxr fbrmcazl Catisma a XWII-a, numitl gi ,,cintarea treptelor,,, p"ntru ci se treptele de la intrarea templului din Ierusalim, de citre doui coruri (cete) de care sr'iteau fatd in fati gi cantau pe rand. Fiecare dintre antifoanele celoi opt format crln rurrllar din noua noui troPare tropr.i sau suhlrl stihiri scurte, ,.ra., grupate g-pate trei cAte cate trei, in trei antifoanC antifc tru fiecare glas, cu excepgia celui de..la gliiur w^II, .r.. .rt 'f-pi4it in patnr rudrir:, foane, dvarr(r avAnd asLrcl astfel lz t2 tropare [opare sau stlnlfl stihiri scurte. lmparqrea impirtirea aieasta a antifoant antifoanelc deci o evidenti semnificaqie ffinitari, referindu-se la'celi noui cere ale ierarhiei a ingerilor, care cinti. sfintei rreimi lauda cea necurmati sau neadormiti, cu unim gi noi spre a-L lauda pe Domnul. . CitireaEvanqheliei este partea principali gi specifici a Utreniei sirbitorilor. ln ei se gmpeazi o serie intreagi de cintiri qi iormule (BinecuvAntl.it. irrui..ii o.il eleul, Antifoanele, Prochi enul, ,,Toati suflarea...,'invierea r"i u^,", ,#l q.a.), menite si incadreze gi sd puni in lumini aceasti lecturi biblici, prin cij slrbitorile din cursul slptimAnii, se simbolizeazd. aritarea sau venireai"iH.iJ lume qi inviqirura Lui mAntuitoare, iar duminica, invierea Lui. Dumiryca se citegte la Utrenie una din cele J.l Ettarughehi ale invierii (Eboy .bo:0ruci), deoarece duminica este ziua siptimanali in:hinaia comemoririi noraru lnuefll tnvierii' I nulur. citirea celor tt';J;"p.;ri;i##'"r. Er*gh.riei incepe de la prim" dill {upi. R.-us{ii (Duminica Tururor Sfinqilor), ciclul loi repetnndu-se ,;d; di" duminici, in tot cursul p4-, perioadei penticostarului, cand ii"rr r"; _.y gxceptra unele modificiri. Ciclul celor ll Evanghelii duminicale ale Utreniei era deja fixat colul al WII-lea, dar momentul in care se citea Evanghelia in cursul lJtreniei nu er nrtindeni acelagi. Astfel, la Ierusalim se citea (ca az'i) dupr antifoane- De c6nrl la stantinopol se citea dupi doxologie, fiind incadrati'de ce care qi-au pistrat pAn[ astizi locu] lor de la sf]rqinrl Utreniei Pentru ce sunt numai I I Evanghelii ale invierii gi nu Pentru ci mai ,o,,. #;llIIl",T"i citre snnsii sii A dupi inviere, cand acegtia rimiseseri n.rmai Il; din pricina ciderii lui Iuda ( :.T,.*Bl",.qt. XX\III, ]8, ruc XVI, 14; Lc. XXIV, 22 qil.). Dupi numirul Eva, Ittlor Invteru avem gi ll Lr inAnde gi ll voscresne sau stihiri ale Evangheliilor, cum se va arita puqin mai departe . .Ptntru ce F,vangheliile invierii se citesc in latura di spre miazi.noapte a Sfintei se I Penru ci in aceastd laturi este sinrat capul MAnnritorului, din scena icon< numiti Ep*afiw (punerea in mormant), zugriviti pe sfinrul antimis gi pe sfan raf (cxnd acesta se afla a fzat pe sfrnta Masi, adici de la pagti la iniliare), iar care cit.Qte.Evanghelia Invierii il inchipuie acum pe ingerul care a vestit I mironosiqe invierea, $ezdnd pe piatra rrsturnati a mormantuluia6, ,,in partea drr unde era cS.zuti niframa capului, cum precizeazi sfantul nvanfhedst Marcu IVI? 5). De aceea citeqte el l,vanghelia diniuntrul alrarului, langa sfanta Masd irrchipuie Mormanrul Domnului, iai nu dintre ugile impiri .yiEl nu in vizul mul
ii-
uoii.i;;#f,"iilit
as
Nichifrrr Callist Xantopulos, a/. qi *ad.. roru, cit., f. an sirrrcniculii, oisp:re sfintele slujbe,cap.
p. 2l tt,
I06
I
ve
335,
., t.
cLV, col. 603 si trad, rom.
:A sPli( )lA 1,4
biscric{, dcoarece lnvicrca nll estc cunoscuti inci decAt fbrncilor mirouosige, care rtrrzit ccle dintAi vestea fericiti a marii minuniaT. l,n silrbitorile din cursul siptiminii, Evanghelia este cititi insi dintre uqile.iqpird(crr la Liturghie), deoarece nu mai este vorba despre cele II Fvanghelii ale.Inviei'*t,*.-tpt.3tot'il reprezinti pe MAntuitoml insuqt, vorbi.d in faqa.mulqimilor, ii" p"it-, gi invierea Saa8. bvanqheliile respective se aleg atunci dintre pericolti ierbr conqinut vorbeEte despre evenimenflrl sarbitorit (la praznicele impirlgi virnrqile sfinlilor serbaqi. ) ori sti in vreo legituri oarecare cu viala la Utrenia de duminica inchipuie aribiseri^cii rniilocul in inXhelii [itoaterrn Sfintei Et la toati lumea. De aceea se cAntl qi invierii vestirea Sa invierea a"pi ii,r-""i"1 H'stos -"' lur rur urvrvfu ru Sfi ntei invierii ;. lllLtrurdrrr inchinim rrurLLr ;t rrtr ll1 :J/;;il;;,jl'.aiq.ilili, trvenlg) tog creqrncrolll) sa Ai.ii*d'imnului ,,tnvier.a lui Hristos vizind..." este atribuiti SfAnnrlui Ioan inul. 'iittttrnrt, este intrebuinqat inci din vechime in rAnduiala Utrenieiae, in acelagi loc l.l9l'ru.wl,,eSfcIIlLIcUulllLdLlllLduIrrYLLllllllvllrlGIrgulqrq iu,:. if g[i- qi azi in toaie riturile liturgice rasiritene; el exp.rimi aici sentimentele Urnilintl gi smerenie, cu care credincioqii il intimprna pe Hristos, Cel ce S-a. araut care ne vorbesc despre E-l' Odii;i.it i. irin citirea'Evangheliei ori prin cAntirile r r.r' e' i:-^:-^-::^^--^l sau al alr dimineqii oficiu ,*if"ni.fr constituia inceputul vechiului "i-r.'la"r, . ici propriu-zise ( in Apas, Lawd.es rnatutinaz ) tet 'CriitiLini i"vierii i..invind Iisus din mormAnt...") se rmini cidul cAntlrilor in lemal lmr cu Evanghelia, care alcinriesc o parte distincti - qi anume partea cea rti qi maiiaracieristici - a Utreniei duminicilor,^ prin care. aceasta se deosebegte (il;;i; ,ili", de rAnd. Stihira aceasta este de 9 adAnci vechime, fiind socotiti, de iii,"rgiE,i ca fiind de provenienti egipteaniso. intr-o formi puqin deosebitl se rif qi i"'."li-,rl catolic, la venerarea Sfintei Cruci din Vinerea Patimilor. Cnnoanel'or sa:u cinterea Cd'tfl'ii i'l"pl aceasta urmeazi, precum am v5.zut, citirea (Jweniei qi des partea.'a n seruiciwlui treia alcituiesc , r, lior, Ittrlrrl despre Poezia irnnoXrnficd. din cursul de ,,Liturgi:i gen r
condac qi'icos, iar despre sinaxar a se vedea, d.ivin).
in
acelagi c trs, ca
i)anoanrl alcituiesc una dintre cAntirile caracteristice serviciului Utreniei. Fiind ale poeziei religioase creQrine) inspirate - precum. am vdzut -. a{;an11rile po-
Vechiwiui. qiNowiwi Testarnent, ele reprezi rla 9e.a-lnai.sgiluciti exprepoctici, in culnrl ortodox, a legiturii strAnse dintre Vechiul qi Noul Testament' [ln*r.ii.-""-ite svetilne iat iwrninfrndo (:,d' Qcoccrycoyxd), care se cAnti inainte de lc, sc numesc aga fie pentm ci odinioari ele se cXntau in momentul cAnd incepea rrlc
ci4ilor
te fiimineze de ziui, fie pentru ci in mai toate cAntlrile care poarte aceasti numlre e rlr: lrrminS: lumina naturali a zilei, adusl de soare, ori - mai ales - lumina cea ti qi veEnici, intruchipati qi adusi in lume de Hristos-Minnritorulsr. Ele sunt .'l,.xccplie se face, precun am vezut. numai in noaPtea Pagtilor, cand Evangh.glia se citeqte nu ,,,i'iii-.t"'i. ,f,r^rf,iij ci chiar afari din biserica, in miilocul qi-in 'dzul credincioEilor 9i chiar Ia inanuald ttrrl slujbei, penrru a se vesri astfel la toati lumea m"i., -i.,*.,. a invierii, a cirii amintire licat, pp'^70-7\)' I!'tury!i:e!1!l P. Vintilescu, qi Prof. Pr. (comp. ,t,'.,',,.rri-'r'.o.rci {I Si,n..,rn al Tesalonicuitri', op. cit., cap. 335-336, P.G., t. CLV, 608-609 |i wad' rorn' cit', pp'
ltu. Itt "'(J.V.ri,
dc ex., Sfinml Vasile cel Mxe, Epist. CCWI (Cd*e clerul d,in Neocezareea Pontului), co|.764. XXXII, l,(" t A. lJ,rrrnrstark,Litutgie nmparie, ed. a 3-a, P. l12. il Sirrrc.orr at Tesalonicillvi,op. eit.,-cap.3l3,'i'.G., t. CLV, col.572 tii *ad. roru. eit., p.2O4. t07
Ll'tr.J t((il(iA sf li(llA l.A
Pttrxrr PRorr, l)n. Eruri llnurNr$,rri
cursul intregii
intrcbuingeazl = a trimite),
rr.rurrarrtrlrc :::,_.,.iii pnn ,pr\) ,t"tmtlat,Dre ofl tr,p^re ale t,imiterii; denumirea expllca aceea ci in ele este vorba ori de trimiterea sfinteloi femei citre a acestora la neamuri, p:gl.o propoviduirea tnrri..iioi; ;;; ;;' agna"i"t, ir] Sfinnrlui Duh, flcuti S.tannrlur fdcuti de Mintuitorul inainte de inilqarea Inilteree sa Se ra b cer. r." se ea mai ^,,* -.i odinioard., i, biserica cea..mare (ca,.J."il prrri".ir"ial din Cor :1?-.,r]:T se trimitea:d,unul dintre cantireqi in mijlocul bisericii, ;p;";;;;a acesre cantiri,l cele 1l svetilne duminicale (b(onooct),,ip," ai*i""r;;;;t'r""t, ca qi voscr le, in legiruri cu Evangheliile coresp.r-ai""iJ p:;;" ;i; unii. de iTp.,.r-ryr u1,,ryi, l_."r'[ii"-iri'ii"i.:r.oilr1 I1"^:i1.,_l,r\iTlFg,* dupi alqii, siu,'consta,tin al Vri i., porfirogeninrr (r... ;ft-tkri;::"'' {e^.fiuI stihul ,,sfiint este Donaruur Danm.ezeur nostru..." qi celelalre,ir.. ,. canti d ^ inaintea^svetilnelor, slrnt uate din ps. XCVII 1vers. 2, 3,5 qi 9;, - ps"lm care, * bil, se cAnta odi,ioard in intregime. imediat i.rrint. J.?.r,ia. cu Lawdele incepe a doua subdiviziune a acestei ulrime pirqi a Utreniei, pini la sfirgirul slujbei. Lawd.ele, Lduddrile sa.o Hrala'.a_le (oi Atuor, r,6 flaoanvod,prov) sunt cAntirile cipale qi caracteristice ale rinduielii Utreniei. Ele sunt ai, o serie de stil. numi.r variabil (duminica 8, la.pra_znice 6, la sirbitorile "t.i*ii" gi in zilele 'cxrvrrr, -ri -li 4), carc aherneazi. cu versere din psarruii cxriiqi'br,
rrllffi;,
[ ##,
ii aiLtuiatici'*J.i,rJi,.f,l,d.i;;.;;;;;"##:,."#,:i-[,:,kr1Tf ".r-iii ,11 ,,Liudaqi pe Domnrrl l" tnrrchuintarea ps^r-: r.. mensionair ;il il ;i#i":; din culrul si acestor
^^11
-, , ,.
.
di
:|fr
ste universali in to ,_,.- , ^^l--i r.,,ano-carouc) din ^-^+i^ celui gepgia care a fost suprimati in lgll de citre Psaltitii romane. (Jdrnloare) r)ulLr.yza odinioari, ei er se cantau in intregime; intresime, dupi dr.,; fi..r." fiecare .,",. verset cl rostit de citre solist sau conducitorul cantirii, p"i"-i .;;',;,;."u1: ,,Toati si-laude pe Domnul !". Asti.zi, numai in zilele'de .ird .r.. ,, ,tit i.il;L;; ac-egti psalmi se mai citesc in intregime, c" oainio"ra, 4*'! ,q" ", ..r- ii grsim in ceaslov. din dum_inici qi sirbitoii ," .n-", ai" primele dour !'a.slujba
.r'#tri
care.se_cAnri p. rrrg i, i*frut, precum gi cetr ::::.1"":flTlg g-+y.m,versere din ceilalsi pr4rri (pr. axlix;B ; pr. 6r_, t_5 ; ps. rX, S_n.I1-:!i!_il_(v_ersete) l,S' CxxxVII, 1), cnntate rlLrLGLrv Iecitativ'printre
'^^)'/)
-*':'*:"
prurLru rl.ul,.uc stihirile Laudeloi.-stftririt. r-auqelor, )ilnlnle acestea acesrea re reD
de inspiraqie crestini, alcinrite J. aif..iii-i_rog."fi din li,.:Tp:r,:i, vI -lea jnainte T1,-".i gi care au.inrar tre ptar in'twirueu, n, ultimele doui stihiri de la Laude se cinti. p..c.d"i. ,r, d!-rr..r.tele din clc ,,Slavi.-.,_$i acum...',; duminica, ta Stava I-audelor, se .arrr" rtle.Evarryheliei numite qi voscresne (termen slav, caie i"r""-rrn inviere) sau E
o,i iii i i' i ;;;;;;;: rr"?i;;;;;;i;
:!,t::l{:{*;^ffi i;:.,.bili[s];U:':H'l;,:i';,il'i,'Jlli,i"Jii,'ilril,#i] la cuvAnr latinesc rnamico-are: a
se-scula'dis-de-dimi;;;d,;;;,ru ci mai roate foarte de diminiaii'a femeilor mironos
l'rcsc despre ,,mxnecare", adica mergerea
,rrri.rul l)onrnului, in ziurr irrvicrii, Ele corcspund - ca gi svctilnelc - cclor I I ,,;iliii' i;'ffii.rii' pl, ."i. r" ."*enteazi^sau ie-parafrazeizi, si sunt alcituite de :rtril bizantin Leon inqeleptul sau Filozoful
sau hnr+wl in'geyn7 (deoarece
l)o,rologia satu Sloyosloyia (rrttmitit uneori qi Mdrind.a), este imnul cintat de inni,,l .f ,.rr.t -,,Slav1 inrL cei de sus luiDumnezeu..." cele mai vechi pirqi ale dintre una constituie lir Nasterea Domnului, Lc. II, I4), cu-caracter trinitar, imn un este doxologia azi, de i; a;fu" ta ;i,'il'U;;;;i. ',ii.e*i, Dar in serviciul rloniculuisT. Tes al Simeon ,1.. .r,,in cinstea Treimii", de
in forma sa originari gi ce_a mai simpli, {i;;; ; fort irrt..Uri",,"t la inceput Evanghelia de ta SfAnn{ t".-1 in. aflim o traqa nl ingerilor, adici Jr1,,1n]:1" apiitotice ( t9a_a WII-a, cap. I3), inseCottstitwyiile ex., in de gisim, r,f t#-e o in acelagi
ur vv',r Domn..'"; _dar rrdrrL) ul dupi',,Unul indate (luPa ,)Lrrrur SfAnt, riindutala Llftrrgnlel, lnqata 1i r,induiala'Lituighier, I llt qi 49),.q:ja.amplificatl aproape 47 cap' (cartea a VII-a, loc alt in gisim, o i,,ii''"* provoqi ]-iul, iirri.r.t. a. azi, ,'r;11imn de laudi cltre Dumnezeu-Tatil -amplificare de provocate IV-lea, al ii.rig.r., a. discugiile dogmatice hristologice dm secolul gi adlugat s-a Macedonie, lui a i,- UiL.i"., din pricina ereziei pnevmatomahe Impira(,,Doamne, Treimi a Sfintei ir,r"" Sfhnirlui Duh, cea de-a treia persoanl imnul clpitAnd astfel un caracter expres , Dumnezeule"' qi Duhule Sfinte !")' ,i.. Simeon al Tesaloniculuiss,-qi deiom ul.e*it ,,i*cinstea ireimii", "Ji.n erezlilot antitrinitare' Amplificarea )rtodoxiei impotriva i;J'; ,,'i;to. de lupti al cu versete din psalmi, luindeosebi biblice, texte de p. bazi iii,n, ." de obicei, i". tcxrual sau cu mici adaPtlri. cer p ()dinioari, doxologia se cAnta in mome pr zi, ei cintarea aceea, be zilei. atlici lumina care dincon: ,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai ar5'tat n gi lumma sPlrrtulrJa: a aOus ne-a. dar a zrley naturala lumina ne'di ci ,r.r-"i iru cea adevirata"", tar gi lumina adevirat )ritinqei de Dumnezeu, El fiind ,,Soarele ^cel ocupl deci slavoslovia Utreniei, ,,iii,- f"-i"a Lui vom vedea lumini.". tn cadrul Vecerin cadrul lini..." il ii;r; ; rost analog cu cel ocupat de_imnul ,,LuminL apoculminant, momennil inseamni Ea iluilii in urmi, la expliiarea Vecerniei). ale qi totodatl naturale al luminii izvor ca rli,r.ra.i aduse de Biserici lu Dumnezeu) al predominant qi elemenrul cdpetenie de scopul sDiriruale. laudi care constiruie rosformula intr-adevdr, svetiln:. de dinainte inci iil';;;;; U,..ni.i, incepind (canoanelor) ne pre.[ preot (diacon) inainte'de CAntarea a noua a Catavasiilor de Dumnezeu gi lstc venirea lui Hristos, ,J-umina lumii", mirind pe,, trSscitoarea cu incepunrl luitit Lwyninii...". Cintarea svetilnelor, care coincidea odinioarr mai t.irziu, cAntai,i'.ii a" ziui, ne aduce amint e de zoriie tnd,ntair"ii, pentm c.a, ce)/1 Hristos, ca pe gn tftrxglogiei 'i,r1rii,i,, ,i rr. ,.r.rnge atat revirsarea luminii, cit gr velireal^,ri AtAt nord.lwninn !'. ,,Slav5. lie,'Celwi ce ne-ai ard.tat la*9:1.:,iA:it-d:,gi.',.,",, i. f"pr, imne ale slivirii lui Dumnezeu ca izvor a[ luminii, atAt de .r.,.ir p"r-ri- viaqa omului, ca qi pentm aceea a intregii existent.e organice. _ .- : gi i,|"".'qi termenul a",,t.rmi"n" sunt deci predominante qi centrale in stmcnrra a zoexcelenli prin slujba numiti fi putea ar i,,,rrrri"r parqii finale a Utreniei, care t" uA
" IOtt
(t9f t;'
cit'' p' l)rprc sfintele ntgriciwrti (slajbe), cap. 313, P'G', r' CLV, col' 572, $ trad" rom' lbiinrt. si't;;;,;i oiprian, Dc doruhticn orotiorte, ctp 35, P'I', r' lY, col' 560 ll-C' I09
697
'
I,ITI.'RGICA SPIiCIAI,A
Pnuo'r Pnrlr. Dn, l{uri t}nltr,},ni
rilor sittt a ltrrninirii, clar qi a [xcurici, prccur]l o caractcrizcazil Sfhntul Vasile rc60. l)rrci in slufba dc seari (vecernia) rizbate ,rclrncolia ilir.rctl a amur nr.icgoriirii qi a dispariqici tr praie a.ltrminii, in cea de aimineaql iutr"nia;, aimfr izbucncgte exuberanqa buc riei, a jubilirii pentru lumina care re.rine, ."ii .r.q[i tat qi inviluie din nou lumea, aducind cu ea nadejdea gi frcand se puLeze viaqi, teptatr din amorgirea somnului gi din intunericul nopEii, aQa cum venirea lui Hri
lume a adus bucuria mAnturrii. In diferitele pargi care alcituiesc serviciul Utreniei
exprimi. astfel un gir i5
trisiet;,;"';;;;iliil;i
t
BIBLIOGRAFIE (lucriri auxiliare) .^ Ev. Antoniadu, Deslre rugdciwnile Wcet"niei si (Jtreniei din sfintele noastre rd in rev. ,,Byzantinisch Neugriechische Jahrbiich'er,, (Atena), t.
(11-gr!.,),
(1936-1937), pp. 245-280. . I99-, Despre parianta cw cdrutdri sau bizantind.-lwrueascd. a sluibehr sewicialui de zi Si nld.pte (in grec.), Atena, I951. priires prabytirnles da ru.atines byzanthta, in O.( pp.406-436. ruinisteriel dans pribres secrites d.es Vipres et d.es -_.
Nil." B-orgia, ' Qpo),6yrou., ,!)iumto"
6tt
d.elle cbiese d.i
llt4ttlilc rnari, 37.
lt0
il, 1':,i
t
rito biznntino in
,,
-
i.*.". t, L awd.e s rnntwtin es, B rtigge
iil.i;il
Istoric Si expkcare, (
B
ruges ),^I 928'
irro,*nrt ktwrgic al Sfi,itei Biserici
in rcv' S"l"' art' L972,
Ortodoxe d.e Rd'd.rit,
t. III, Bucu-
1914.
(extras din rev' ,,Grigorie 4, Ftrnnrli, slw,iba (Jneniei (in grec.), Tesalonic, 1966 )-
se
religioase,.pe care ni le rrezesc, pe rAnd, rugiciuniG, .ngastre 1,:?.:,:,1:,timqirii qi citirile slujbei. in..p.m cu senrimenrul de rile aflaqi odinioarr^in intuneric. gi pi:".r: exprimare prin cei'gase prlt ,r; g;r.e, umentul de mangaiere gi de nidejde, pe care ni le aduce chntarea ,,orm.r.ie jubili-. sentimenrul de bucurie qi fieasH"ire, il P::* de Polieleu ; _,ll,..l".rl-itoare; nuite gi de citirea Evangheliei; dupi sentimennrl de liniqre qi ir care ni-l toarna in suflete citirea (cAntarea) lini a Canonului (caravasiillr), uda lui Dumnezeu prin in onarea svetirnelor gi a Laudelor, iar in cele din urmi ria noastri. explodeazi, culminand in slivirea entuziastr a lui Dumnezeu, din cl doxologiei. 9rli fu"rI tropar,, care se canti dupi doxorogie la utrenia de duminici, amandoud, d;sp1e .Inviere, de aceea in greceste se gi numesc tp*rcipra d,ucrr (tropare ale invierii). Dupi suprai"r.-iri." din vechile hthohgbii rnari grecegu, rite la venegia, aceste tropare sunr opera Sfannrrui Ioan orm"rchin; .t. ,o fort buinqate la. inceput in slujba invierii gi incadrau odinioarr Evanghelia care, la stantinopol, se citea in acest moment al Utreniei duminicale (vezi in urmi). Rugdciunea (fiini. titlw), pe care preonrl o citegte in taini'la sfirgitul Lltreniei ectenia LufLlrl(rf LLLL,r4 cererilor (,,Doamne Sfinte, uare care intru lntru cele cle \rrr.-ruarlule Jnnte, de sus locutegti...,,), locuiegii...,,), este de J rugi'ciunea de binecuvAntare $r de concediere a credinciogilor din biseiici Ia sfl1 Utreniei. Ca sens, ea corespunde deci ctr Rugdciunea arnionulwi de la Liturgtrre vedea.mai departe, la.explicarea Linrrghiei).'Ea trebuie si fie desnrl d.,7..ff.,, rugiciune similari, dar cu alt texr, grsirn gi in randuiala utreniei descri Constr.taliile d.plstlkce (cartea a VIII-a, cap. 39).
Clrristiarra", vol. XVI, 2,56 (nov. L92g),209-218.
, l)rrrf'. Hnc Branigte, Sluiba lJfyeniei 1 2,1,p, 70-89.
ii,tJtrenia Hanssens,
reascd
(ingrec..)Jesalonic,1972' l'offict d'es Matines' Roma, 1952' ("Analecta
,t griiu'dt
llriittra", 57).
Beitrtise zwr Geschichte d'et.Ge!ets!'it1'rgi'' !' 2i( E:"::k!K !:: l"iiiililt ';;,'i;','-;;;:"Z"irtiilttr, tur katholische Theologie" (Innsbruck)' 72 (1950)' pp'
t' X (1932)., col' 2677-267,9' (oirrrii i""a.t"ti, in aielasi di.q.-, t' VIII, col' 1887-I898'
l.cclercq,Matirces, \nDACL,
i,iil)t 'il'^i;;;:"i;;i;)' p-ttai'l'd.e
t'dbros -l 61zantin, in rev' ,,Proche orient \ I/-'.,.1^OKI ^: qi aparte) ^z extras Jdmsalem, 1961' , II'(196I) e - J-. ----+)-^ cbn At -l^-- Q+ in o'C'P' vol' XXVII' Athannse, St' il'*otin * i, o1fi.r, de rn)nuit | (1962), pp. I73-I80. ;ei;i:D:;;frcii rnatutino etnapertin-o tyri7ibul orientnkbws, *gq1]19i191: Bisericii Ortodnxe, C:ut, pfi,iofrrrii.rici, T. Tarn",os.hi qi N. Cotlarcix, Litwrgica Urtivcrsitare, Cerniuqi, 1929. iiitt ii lwrii*o uUi L ii by*otin, trad. fr. par P. Mercenier, in rev. ,,Irdnikon", (suppl.), pp.138-142. 1910' , ,S.^U"Ur",i"ici,fipicul clruentat (in rus'), t' I, Kiev, : FryPy'"(( d'e ta Cozia dgsq trei rii si-.drea), : !;, litic"te 5, Dsa,nr. I -3, m ; 4;6, ti ;;;d*,' l; ;;;. 14.o., an. ry, 1.0 1?5 .' ,' t, -t--+^1- -.1^^5.,:-l; "9. I/o.omioi ci -I2' fftt, (in UTeniei ^1, Vecemiei Si S',""ri""r, Co,in;Urylt ta sfinteli rdn6wiek ale ( lonstantino pol, 1923 -L924. iutn,, stest dupi e{. dil 1906)' (retip. u.LrPz 1954 (rsLrP' Moscova, l)'DZt Ustail, lvloscova) siesttlstitr, tc|n, 'tlwiniei si ate Wcerniei (in grec.), j" tt-Y' ii. ir. fr.-bila, xwXdriunile in ,, 4trpdu Eblol'6yrou"' t' II' retip. (1953-54), oyto'; (L.rrr;, *xri-xxv Hu, [955, pp.188-274. psalnni (in rus.), in f-fu1.P, an' n,V. tV,jriftrsl
rtii
il"il4A'il.lu
I
l,rt'uncltc:R sPli( )IALA
'I'cstarrlcnt, ill carc s-a prczis qi s-a prcinchi, Ic1:rczctttAtrcl deci cp<;ca Vcchiurltri o serie de tropare, care ne duc cu g{pdul la o alcltuicsc .i,r,r" lttirrrir".; 1r**". .
Canllol.ur, VII.I
sfinte i, care s-au implinit.profeqiile gi prcinchipuirile dir.r ii i; il;;^.clepartea a treia cupride o rugiciu,e de incheiere'., lll'cstamcnt, iar itriil tii V Ii se'incep cu binecuvAnta^rea preotului (cu epitrahilul, din faql uql
Ceasurile Liturgice (orele canonice)
I. Ce sunt Ceasurile Liturgice. Locul Ei timpul sivdrqirii ceasurile sau orele canonice fac parte dintre Laudele ,rynicir, adici cele mai mult din citiri f}cute la stran5., rolul preorului in oficierea lor fiind foarter l)e aceea, randuiala lor se afli in ceaslov, cartea prin excelenqi a cantireqilor de La noi, lu1li ediqiile !\ L937,1956 qi t967 are Lirwrghierulul au adiugat, preor, randuiala ceasului IX, inainte de cea a vecerniei. Slujbe de o im secundarr, asti.zi Ceasurile se citesc aproape numai in ministiri qi in unele chiriarhale, la care se pi.streazi regula de slujba a mdnistirilor. pavecernita qi Mi ele se citesc !9 reguli, ln tinda (pronaosul) bisericii, ca gi cAt privegte ru.ornentul d.in zi in ct.r, se ofi.ciazd, odiniLari ele se titeau in momentele din cursul zilei indicate de insiqi denumirea lor: ceasul I, la qfudqi sfert din zi (aproximativ ora 6 dimineaqa); ceasul III, la incepunrl s doilea-din zi _(aproximariv,. ora 9 dimineaqa); ceaiul vI, la miezul ,il.i 1"pora r2), iar Ceasul IX, la incepunrl ultimului sfert al ziiei (aproximativ ora 3 cu vremea insi., ele s-au grupar _! jurul Laudelor -rii'1v"..rnia gi u citindu-se in leginrri cu acesrea, astfel: Ceasurile I. III gi W se citesc dimineal utrenie gi Linrrghie, iar ceasul IX seara, imediat inainte db vecernie. ceaswl r incheie cichrl Laudelor de noapte (dimineagi) qi se citeqte totdeauna dupi utrenie, ca o continuare sau completare a ei, chiar atunci cand utrenia se cu seari, sub formi de Priveghere. De aceea, in astfel de cazuri, otpustul desir Utreniei se face la sfAr.qitul Ceasului I. Aqa se explici pentru ce siujba Ceasului I o formuli de binecuvAntare pentru inceput, ca gi ceasul Vr, care ie citegte in c< ,
area Ceasului
ritc$ti)'ai rugiciuniie incepitoare (,,impirate ceresc"', Sfinte Dumnezeule"'" cel de-al doi;i,b;i* ci cel dintAi inausureazl ciclul sluibelor.de.ziui,.iartrei ori gi intrd de se inchinl preotul gielul de'reari (la ,,Venigi si ne inchini.m...", ).
I
si tr7 se incep
tpil irceasta, la fiecare Cras se citesc cAte -t1-1pi{T-': Ei 3"1-: la ge-T-uT, lsll i V, f .XXUX gi C; la Ceasul III, Psalrnii: XVI, XXIV q !;.13 -Ceasul VI, Psalmii: LXXIV qi L)fiXV' , LtV qi XC, iar Ia Ceasul IX, Psalmii: LXXXIII, b?t!j:^:l) sfAnnrlui troparul t" ,i.. ,,ir"".*." Qi.sg citegte !:+ de tropare '!t'i o.serie apoi Cens1ou, din respectiv, ,i,;, tropr-l Nisciioarei Ceasului ilI Uimeazi,dinnou ruliciunile incepitoare qi ap i Condacul sfAnmlui sau al
,rr;i
nrici'.
rrriia (duminica, ipacoi al glasului de
rind)-
qi miercuri gi vineri in siptimAna brAnzei, in loc ,i;;',ii;fe"orl"i sau al serbato.iii. zic troparele spec fice fiecirui Ceas (adici: la ii i, ,,Oi-i.reaqa a,zi glasul meu..."; la Ceasul III: ,, oamne) Cela.ce.pe,PreasCeaiiif,i.i'o"n..."; l" Ceasul l[; ,,Crla ce in ziua qi in ceasul.al gaselea...", iar Iai?rin respectiYe), stihurile cu ori, trei cAte de fl' ,,C.r, ce in'ceasul al ,rouller...", ilc t,r,-rdr.rrl sfintului sau al slrbltorii, se citesc clte trei tropare, care se schimbi Ccasuri gi dupi zlle (vezi Censl.ovwl)-
iirrrpLf postului
'1.
irlr.., pi..r-
ri"plt. gi.o.td".., se zice,,D{amne, miluiegte", de,40 de."tii Ti!1-:i""t"i .;"il r]r.-., qi in tot ceaiul..., Doamne miluieqte (de trei ori), Slavi..-, $i
'ip,i fr
mai tinstit1..., i.rt- numele Domnului...", iar preotul (din altar) lclc :,,Dumnezeule, milostivegte-Te spre nol...". c[ sunrem in postul Mare, pieotul iese acum qi citegte, in faga uqilor impirij.*! .irrrtca Sfintului Efrem, cu metaniile qi inchiniciunile cuvenite (la Crasurile I, III ,,.,
III.
leasryr"il ru
gi trz alcdtuiesc ciclul Laudelor de zi gi se citesc indati dupi inainte de Linrrghie sau inainte de obedniqd, in zilele in care nu se face Li ct^yl_D( incepe grupa Laudelor de seara; el se citegte dupi-amiazr, i inte de Vecernie. Cu el se incheie serviciul divin al fieciiei zile liturgice. Da. in d5 de peste saptimanr (de luni pand vineri) din postul Mare, piecum qi mi 1and. gi vineri in saptimana branzei, ceasul IX se citeqte dimineaqa, indati dupi $] inainte de obedniqa gi vecernie (Lirurghie); de altfel, in timpul posnrlui c.easurile.in general alcatuiesc o parte importanti qi un rnoment central al divin zilnicr.
flri binecuvantarea preotului, direct_ cu. ,,veniqi si ne citeqte in continuarea lJtreniei, iar celilalt - in continuse unul t,..". deoarece rite
C..,
ce eQri
, { i ,rrrp. Ghenadie , Liturgica, Bttcluregti, 1877, p- 53.
din i;,,.;i'.r;; ;; rd;.,i ;i ,1 ,-Ana"i ,iop"... ,. lit.gt. irrtii. fhri ,,Slavi.'.". troparul sfirtrului si troparul sfinnLlui al doilca' Duminica se Pune intel troParul lnvlerll' aPol ,ri .,;','ii.,p...1 ,tann l'ui, ,.$i acum...", rroparul Nascatoarei Ceisul.i rcspcctiv. i f i,i.i .r.,i, a"i shnli gi ,ii'amind"i condace, anrnci la Ceasul I gi VI se pune condacul sfannrlui I-y"fltX1 /,1. (Saffiriry Tip.ic, P .ond"cul sfintului al doilea (Satttrur, ta Ceasul III gi IX, condacul i,r,' l:r iii i,rr iiil, !Lp.tt'P'.2/',Ql
,
arroi --Slava..."
11-l'T ":-Stl"::'] I' laCeasttl Invierii i,i,, 1,,nrdralirurXicd",p.8).Dtrrninica,septrne^deobicertropa rl.qi condacttl insi Daci p. tt]., (Lun ulescu,.ap. \rI la Ceasul qi ale hramutui ?il rlilrritrltri zilei la'tleasul III il ,ii; ;;i;1i;;n sfint c,, dlxologie mare, se citeqte condacul lui la Ceasul I, al L-rvierii la Ceasul III
.27,,A]
--..: .r...-^*^ ^1.--^-ri,. /a-A:.:- 'f.ini. n L\\
t..
in cel mare' mare. In *l cel wl
2. Rinduiala Ceasurilor comune (obiqnuite)
:^- -^^A^,--l^. , iar condacele:
i condacul hra-
Rl.nd.wiala httu?,or ceasurihr este
alcituiti dupi acelaqi plan. Ea e compusi din prrqi: prima parte cuprinde lecruri din psalmi, gi anume cate trei psakni la fii I V. N. lliin, Denia sxr
Prluegl,terea de toatd noaptea,
t2
p. l4l
.
escu, ,P. cit., p.
2l).
ttt, ruiluielft.cste --dupi unii - rtn.rezttmat cctcnici mari care, odi,ioari, s-ar fi aflat qi in ri,duiala Lau'jclor mici (Ceasttri, :,*'liritl'ii Nli-rrn,rpti.l;, ctupn cei trei psalmi de la inccplt, ca qi la Vccernic qi Utrenic, gi carc a rrr1,r'irn,rri1 (l3olor gi l(olilr.rtr, op. cit., p.92, n.2).
,
r.rtrrri;ifi I
l t3
I,ITU RGI(:A
PHno'r PRotr. DR, HNU BHANr,s,l'ti
r1.i.Vl cAtc 4 nrctatrii qi l2 inclriniciuni, iar la Ceasul IX nrrrniri trci nruanii mari fcl faccm qi rnicrcuri qi vineri in siptimAna brAnzei. l)aci nu suntcm in Postul Mare, urmeazi. indati rugiciunile irrcepitoare ( Dtrrnnezculc..." Ei celelalte ) gi se incheie cu o rugiciun., ["r. are texr propriu la Ceas. qi pe.care o citegte in ministiri cel mai mare, iar in bisericile de elorie cAn dandu-se jos din strani (la ceasul I: ,,Hrisroase, Lumina cea adevi.rati....,,, condacul ,,^pararoare L.-,ruaLur Doamni...."; la Leasul ,,Apir5.toare troamna...-'; ceasul llr, III, rugi.ciunea rugiciunea Sfintului Sfantului Ma ,,stipane Dumnezeule, Pdrinte atotplrternice..."; li ceasul vI, rugiciunea sfl vasile cel Mare: ,,Dumnezrule qi Doamne al puierilor...,,. iar la ceasul IX rusj Sfanrului vasile cel Mare: ,Stdpane Doamne, Iisuse Hrisioase, Dumnezeul in timpul cireia. prgonrl, lisAnd epitrahilul pe sfanta Masi, iese pe uga de mi gi merge de se inchini in mijlocul bisericii sau la iconort"r, p.rrt- vecernie, i apo_i din nou in altar, pe uQa de miazizl). otp.rsn l mic is"u otpusrul desivirgit al utr . L.a sfirginrl ceasuiui I" se dacr nu s-a flcut la sfargitul ta_ce Utreniei); de asemenea, la sfarqitul ceasului vI, urmeazS. indati sfAnta Liturghie (atunci se deschid pcrdeaua qi'Sfiltele Uqi, inai otpustl care se di dintre sfintele Ugi)6; dati insi urmeazi obedniqa sao iersul Piresimi), arunci nu se.face otpust: a sfarginrl ceasurui IX, se rri. otporn t ! mai daci s-.a citit in pridvor, cum se face in minrstiri; daci s-a citit in naos, ca -i in ricile de mir, nu r. ir.. otpust, ci indati pen!ru inceputul vecerniei. La sfarqinrl ceasului tlt nu se face otpust. 'l'ablou.l contparntiv de nrai 1os lasi si se vadi mai bine identitatea planului care este compusi rAnduiala tunrror Crasurilor.
d6;;;;i;.;ffiH:;;ffi;:";
Tablou comparativ Preorul:,,Binecuvintat
Dumnezeul nostru..." CAnt.: jmpirate ceresc..."
Dumnezeul nostru-r,
qi celelalte.
Ei celelalte.
CAnt.: ,,irrpirate ,.Veniqi
si
ne inchi
Psalmii 83 84 9i 85.
(In post: trop. Ceas. Ceasfuw: ,,Crla. ce in
al nouilea...",
cu
resp.).
(In post: trop. zilei din sip- (In post: cele trei
timinl,
dttpiCeasku).
zitta resp., it't Ceoshrr)
,,I)orunuc, miluiegte" (d. | .
..
din Ce*rbv:,,VizAnd rul..." qi cele.lalte)
.
40 dc
oli;
.,(cll
cc in toarA vremea 5i in tot ceasul...
,,Slrv;i... $i
acum...''
|
I
uuntclc l)otrtnultri..."
rntlr Ectbtrisr.rl (trtrntai pnt):
,,Hristoase, ccir
adcvirati..."
Mare: Rug. Sf. Mardarie: ,,StiPi- Rug. SL Vasile cel Mare: Rug. Sf. Vasile cel Iistrse Dounnc, qi al Doamne ,,Sr'ipine Pirinte ne Dumnezettle, ,,Dumnezeule Atotpr.rternice...".
,,,\p'iritoare Otpusrul mic (ori clcsiviqit al Utte-
Hristoase, Dumnezeul uostru...". Otprrsnrl mic (daci urmea- Otpusnrl mic (numai daci Ceasul IX s-a citit in Prozi Linrrgbia). Puterilor...".
naos).
servatii tipiconale qi rituale cAte lir.ir-,t. de Ceasul IX se toacd pentm Vecernie qi se aprind lumini; una in altar, l. lir icoanele impiriteqti qi alta la iconostas. , . ^ deschid , r-: r inchise. Se ,id;i C.;rloif"r, "ra. f.ia.r"a, cAt qi ugile impiriteQti -stau Se i i, Jf.i.qin l Ceasuiui Vt, pentru otpust, qi rim'in aga daci urmeazi Linrrghia. f*i-X-Xr-ori .lo"-re .arP l/r.ltTl ^^---:lvom care despre impiritegti, , de asemenea, pentru bvanghelie, la Ceasurile
mai departe.
minlstireqti e obiceiul de a se citi dimineaqa, dup{ Ceasul I, Acarl Maicii Domnului, al MAntuitorulyi 9al al S-.feiilhj Nicolae; y f'P.T-t:-'1 it il, i-b.l.rt ir, .pitr#it qi felon, deschide uqile impiriteQti Qi, timAind biserica Ir unele biserici
qi LrlLlLr lrL4LrrLur' cite6te Acatistir[. icoand lr la lLu4rra vllrc Ia lag5, :alIa) vine (afari de ra;b;i; ai Juminici), la fiecare as se adaugd, duPi uriVritury' cu?n se citegte Psal.aiiui,la,. o catisml, {upl regula pe care'ne-o tll.:._1 post, se face Excep(ie la iqcepunrl de tin 5fu.*tul'5i Marele lsatyirii. ]ur5a li
arati
Pt{-ii
I qi Ct,,r.ii I, precum ai l""i;m;tqi gi miercuri in Siptimina Patimilor la Ceasurile cAnd nu se Dune Catismi' la lil pri-.f. rl.i rif. J. SlptimAnii Patimilo5 in unele pi4i se obiqnuiegte a se..citi si iri,ii rir."miqii ,,stAlpi ai Evangheliei" (Teuaevangheliu), adici Evangheliile cui.. io i.r.r.gim.,-i"r cea de h IJan pinl la incepunrl Patimilor,-adici pAni-la trei fac Se l;, ,A "."i; ce"iul sd Se prosllveasci Fiul Omului..." (cap. XII, ]3.). citiri. ii .f. i, Luca, iar de la ceilalgi evangheliqti cAte doud; de toate, nour Evanghelie, SfAnta scoate zile, la Ceasul III se ii.,rrr,, ..""rir, in fiecard din "..St doui sfegnice pe ;i;uii" impiritegti, in mijlocul bisericii gi se aqazi un analog,.intre Evanghelie SfAnta apoi cadeqte iiii ,f r."itti"id.i, inceprml Ceasului I). Pieotut iirr.i,,. gi toati biserica, apoi, dupi troparele N.iscitoarei, citegte pericopele *,:pt-t-Evanghelie":" tt:' , ,,i.and, ,,$i pentru i^ ,e ,r. invrednicim noi a asculta SfAnta rvlnSlrel.il impirifelti (Sfentl f,ii ".""" int.l i" altar qi inchide uqile ircrrl bisericii). Aqa r. .i..q,. gi Crasul VI, dupn Paremie, cAnd cideqte numai dupi citird, irtrr livanghelie, gi"Ceasul Ii, cAnd cddeqtg din nou in toati biserica; altarT. in o duce qi rtul ia Sfinda Evanghelie
iiiT:il
,.I)olnrnc, mihrieqre" 1de 3 1............
.r'i)
AI,A
ec cqri rnrti cinstitrl,.," r
iiTt.ri.i
este
SPT:CI
...
" l)rrpi,Snflirr.n (Tipic, p.
2g).r la otpustur ceasurui cilrc sc vil sivlirqi (ca la I)rr>scomidic).
t14
vI se pomenegte
F.-' sfAnrul anror al
, Vczi 'friodul, inscmnarca de dupi Utrenie
€F n()8
ii 609). Cornp.
Ei Ceasul
VI dc luni Siptimina Patimilor (ed' 1946'
cit'' pp' 65-66' Ei I']' Procop-oviciu, op.
il5
rKEsI rRoF,
tJR, tsNIi ERANI.$
llj
l,l'l'tl ttcil(
4. Ceasuri cu rAnduiali specialil
in trei zile linrrgice din cursul anului biserices(
e!!,/r ajunul DUUULLZL! urur.rur Bobotezei'fs r- - dec.), (J i*".it.iiiVi lailuarle,l Ql :\1.; e+ o rind,iari deosebitd.'mai
I')--^.----.
!
e
orrr;ua r-casuriror are
dezvoitati
Aceste ceasuri se numesc ,,ceasw,,e lrt"i'\ t^"-,d)r)r;i'i:)ri;,!irrii;,"a2"\^ cel cr rnai.mari praznice airK,rrtanului (I H::*.,3,r,-9:yl,j: Domnului, Botezul Domnurui qi i""i..."i qi deoarece
id#;;;;i i;;--hil;i":i:i}:'.t,:; im^x..a.r D:-^---,--:
din Constantl"gp"]
";
i.:iJ.i^-SfT1,Sol, lui8, iar la noi - domnitorii
^sist" ql tr.", A.-aLrl"_* In. ajunul_ Nagterii qi al Bobotezei, Ceasu : : -,. r,. . zori t'\)rt j^ ^ la ora orl^ ,. ze
btce
cu toatl roari
r
at (dom dimine
zilere re
adic zhn t\r^- ,rr-o.a ullpa utrenre). Marr,
Anduiali
5) qi i,
Alcituirea rAnduielii, Creasurilor impiriteqti din Vinerea patimilor e atri al Alexaldriei 0,' iar a"ra"a._qir.",1" g*"*fizarea ei s_ar triarhul Ierusalimului (1639), cAruia'tWiieiele de pi arirrt L",.,.".,,ew rr .Lrruur(, ,t,ri.iiol'i;.,il:,#i^tl*i:uti!.":r!ri impiriteqti din ajunul -compozi.tia Nagterii qr ai" Bobotezei. "i""J Atat in aiturul Nagterii, cdt qi in cel'al Bobotelilii" vinerea patimilor, toare surile se citesc flri inrrerupere'unul dupi aru, a.e'"ipori'ii vrrqrl ?r r(r are binecuvintarea otului intre ele. r
l
)A sl'l':(
llAl,A
lrrltc), trrr ct;rrdac carc arttl rostul qi inscmnitatea slrbritorii, ,,I)oamuc miluieqte" 49 tlc ori), rttgiciunca,,Ccla cc in toati vremea qi in tot^ceasul..., Doamne miluieqte trci rlri), Slavi..., $i acum..., Crea ce egti mai cinstiti..., Intru numele Domnului..."; lntl: ,,[)umnezeule, milostivegte-Te spre noi..." (la Ceasurile I qi \aI) sau ,,Pentru lciuuile..." (la Crasurile III qi IX), iar la strani se citegte mgiciunea de la sfhrqinrl urrlui respectiv (aceeagi din rAnduiala Ceasurilor obignuite). Urrrreazi indatd Censw.ile celelnlte (III, W Si IX), dtpd. aceeagi rAnduiali ca gi Ceasul , iar lecturile (psalmii, pagi final'i sunt la fiecare (stihirile) rugiciunea ilr, irpostolul gi evanghelia), troparele Ceasului I, inceputul ca la mare face cldire se mai nu nltele. La Crasul III si VI IX se face din Ceasului la inceputul iar evanghelie, de inainte cidire mici, nrrmai cidire mare, ca gi la Ceasul I. La sflrqitul Ceasului IX nu se face otpust, ci se inc lndati Obedniqa. Oflntl ajunul Naqterii gi cel al Bobotezei cad simbita sau duminica, Ceasurile rriteqti cu Obednila se citesc in vinerea precedentl, dimineaqa (flrn Liturghie). t,n Ceasurile impirltegti din Vinerea Patimilor nu se cintl nimic, ci toate se citesc. O rAnduiall speciall aveau odinioari gi Ceasurile din Joia qi din Simbita Sfintelor lnri, precum gi cele din ajunul Rusaliilorrr. b) Ceaswrile Payihr, in ziua de Paqti gi in toati Siptimina Luminatl, precum qi in tdovaniei Pagtilor (Miercurea ajunului inilglrii), rAnduiala Ceasurilor obiqnuite e :rriti cu alta, mult mai scurti, care se citeqte, in mdnlstiri, in locul Laudelor mici cilstrri, Pavecerniqi gi Miezonopticl)12. Rinduiala aceasta o gisim in Penticostar, qi cnrtea intifi.rlatd,,Slujba invierii", dupi Utrenia din ziua Paqtilor gi se caracterizeazi tl aceea ci nu are lecturi drn Psaltire, ci este alcinriti numai din cAntiri ale Invierii, sum se poate vedea din urm5.toarea schiqi: l)reotul (cu epitrahil): ,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...";
i (cAntat ori citit);
!:.9:::!^!l*l::*
imbricat in epitrahil _gi felon qi avand in dreapta cidelni
-ilJ};il]'io'"i :1[Tltr Rfl..:y"^T;.1:.1"^?:TT:1!.p#"1(,_rii"-.*,a1,*;;;.'o,#;;'ffi;1fi sfi nte i"bruci * .ia.r"iqr al: lT:",,Y::,^ ryTd mare) ^::-lul trmp ce la strani. se.zic.rugiciun.e incepatoare incep*;.-[il;d (,,slavd Jie, ^ln Dumneze [i.,'il*.r.rr t: :f:^.:l'_,.T-r.'.,ri., Tg4.iunile celelalte)'gi se citesc .r.t pr"t ,ri'i.-*rr"g"l aqezar din ,: l*7ltli-illTi::..-li ecaieCeasarenrrrr"tii*,-rrqiru.*iA;#Urltiii;;] lr"t,,ltlP,,r,._.i.1i.(fi
i; 6:i:T.ili]T "i;;;;;;;; iG;;.;#;:?,".Htii1
lf: [ *l:* #, 1,,:*y _ointre cei "", p*r,"i :i:,1."::l,t.j,ll,,-.ITiullsirbitoarea.i.egnec&ef :I,::::l dinainte de paremie),.Dua.r.r,iJ "ii. pi :J^:,i:":l', .q" fragment 3?:::I. de :der f ."gl.i.,.rit se citeqte un psalm,
i inainte de dimineaqi..."); mormAnt..."); d..., Ca un purtitor de viaqi..', $i acum..., cn ce egti locag sfin;it..., Doamne miluiegte (de 40 de ori), Slavl..., $i acum..., Ceea c;ti mai cinstiti..., Intru numele Domnului..."; l'rconrl :,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri..'"; OAnt: ,,Firistos a inviat (de trei ori), Slavi..., $i acum..., Doamne miluieqte, pirinte hlttccuvAnteazl !". l''rconrl : Otpusnrl Paqtilor (v ezi P enticostnrwl) .
#;##."-dA:Jr;
d#;"i[, i['i; :itiri';;-;rlil;; h.;dl;;;;.:
i"si",l'-ffi#f;.::
E
vczi George C-odinos curoparara, De oficiis Mognae Eccresiaz, cap. 6, B gi 13 (?.G., t. cL col. 64-65, 8I $i-88-89). " vczi Dan simioriescu, Liter"atura torudneascd. rre cetewoniar. cond.ica twi Gheorgahi, 1939, pp. lI5-lt8 gt20-t22. r" lrLL)Ld Accsta ap;lrc,-dc alrfcr, ca ca organlzator organizttor al ar troparelor din randuiara 'tl"rrcr crc alficl. rdnduiala ceasurilor Ceasurilor impdritcgti in c u'ca ir maiorirrrca maioritarca franrrscriselor ;;,i.r*i;.ilr'irrrgi.. litirgice (H. i..[..q, Leclercq, iifui,adr, Aexandie, rrr. in DACL, r, Yji'iiLr'irr'rit.r' rP.rrimifor, col. I ItlT).
i.
rl Vczi lrrof. I.
Fru.rduli, Cea.surile Mari ale Joii celei Mari, a.lr Wnerii celei Mnri Si ale Sd'rubetei celei AcelaEi, Ceaswr"ile_Mari d.in rlupti Cod. 7 Itni, in Tesalonic"' 197I . nlr Aiwrilui Rusnliitnr rl l)c alrfcl, al Sfintului Athanasie
Bih (n i. uzrrl
Atlrorrirul (/,.G., t. XCIX, col. 1709 g.tt.),
pilrI
lt6
lrr
citirea
lxrstul Sfirt;ilor Aposttlli.
il7
tot timpul dc la I']a9ti
rREOT I'ROF, DR. ENE BRANI$'TE
l,t'ru tcllt
5. Explicarea slujbei Ceasurilor sistenl p:li ai,r'.,,rrrr nopsii, sisi lll:*f.:.:lfi,lL :ftI".i, ;9re:nr*z.aro^rr--,ffib, uzitat, la multe din popoarere vechi are orientur"i -l;i".i.'ir'"oi"ffiill i'J in viata.i"ila-l'","..,"-,^-.-,,^.
:l*;0":?,,:lll1lll,-d,.^-"1d1-a,trecut.qi a evreilor, iar de de la acegtia s_a perperuat despre ,4 nwl litargic yi swbdiyiziunile
qi in v
qi
lri'i
iwi, din L
se suCced din trei in trei o.., incepurul celor sferturi "*Slt:!.,]"_]iTE1.: din zi. vechii cregtini, care fteiau in g"neral o-^r.And viaqi fundi, simqeau nevoia se-qi indrepte gi,duiqiirg o"m1.r"r, raude gi sr I se ge nu numai la cele doui. I. aude zilnice principale a. ,.rilii cea de dimi 1.., care eralr obligaqi si participe, ci gi i, cursur ,il"i, aceasta m care marcau pe anrnci, la mai toate popoarele orientale, "dopta,rJ;;; inceputurile c.lor patru ale zilei, .adicd cele parru ceasuri sau' ore d,e -ga.i.;.. DIrr,.. cere trecut cel mai devreme in culnrl cregtin (inci_din'.p"." "..r,.a, ,p"ri"ri.i; ,rr.r,, precum ti IX, pe.cAng g.lr"t r ;n.',^t irr-iU..r, tnrziu (veact ]I1,vt " qatnllea), fiind o .re"ti. noui qi originald a pietigii OriSinea Si istoria Lawdehr biswiiestil5'. De aceea, tAlcuitorii serviciului divin anteriori sec lului al patrulea, ca Tern:lia r.,! i p- U i.a r;-, j 5i c.,,,,,. 1 _r,,:H : f 11l.9,f,yll ""!,,f .r vedem ci la facerea-rugiciunilorr rr, w, atribuindu-le o semnificagicT.."t trinitari:.,Nti - Daniil cu ..i ti.i ii".;*i;-.;edinqr qi birui robie au pdzit ceasal^ai treitea, ot sorrhi it at
,.ltd;#;.#; ri ,ji r
IT.lliSr:yl*
;;""h;['i#-"i ffii,ilj:
;;fi
*;:=r5,fgiyl,cil:i,l
notuaLi-c#;;ffi; tH#tT
cici i"taiJ-pa"e [-"t ;-r"d? :i::T:i:r_,',.f_T:,i"-,!rlnurit; arati numirul Treimii.depline; de asemenea,."t prt.oLr-;A.I mai din urmi.
treime qi de la al saptelea oani la ar nouilea ,rtr,'"q" hovnicesc
a
i,
ir-;T;#;;ffi
Tleim.a aepmi
e foloseau la rugdciune
*p"i s-ainararar pe raga ca aceasra a fost o.semrrifrcaqie ^ . frceau iqi acest mod. rugiciunea ror. cdci asupra apostolilor, implinind haruJ frgiduingei
i;-;;-;'iil'{
5
se aratd. c
;'Jri'i'i'#Hi;
in timpurile hotirAte.
pli;i d; misrer, ci cei
r
I'pogorat sfentul petru in Domn"r"i. o. "r.menea) mai inalt a fost'.inviqat, ,."_", qi cAt prin gl lgc. lui Dumnezeu care poviririeqte ".ai-pri" i9*1,-." ,".::T,:u,:tj.:,:9:-,^1T1,_,l"i"f daci pigAnii ,. pot.riafi t*,i F;G-x, y::,t!t:?, fiind.ristignit, la a noua.a spilat pe.r..f"'""1[ii.'p.i., ]l),"titlT.,._1-ri",:,p"ati riscumpira gi si ne dea o noui viaqi; atunci piin r sivArqir
?,yK:ii*-r:i^..:ll
'#;ffi;::;'#'.L?t i"jfiH'l#i t;.j:
Pr:::I:
biruinga Sa,,t7. Explicaqii aseminitoare s-au dat mai tirziu qi crasului dc celelalte, in programul oficial al rugdciunii ,il"i*
I, dupi
ce el a
intrat, alrtt gi apoi
ar-p.'r"JI-a"istirilor
Frogeq il l)e 9f, q |' Oratione.25 '* tF .r*-s;,;-^i*^r:
de ir biscricilor de e11orii. Aqadar, fiecare din cele patru Ceasuri sau momeutc qi anumiti o creqtinl^ religioasS'^ in viaqa scop anumit f'fr.ir'iir. Jin timpul zilei aie un a mnnnririr' fiiiift.*qi. simbolici sau comemorativi i1legiturl cu tstoria sf|nti
',"iiirrl.'
adici inceputul zilei, coiespunzitor cam^ cu ora 6 dimineaqa in ino.girlui de primivari gi a celui de toamni, este pArga sau incepitura Pnl iu jiusi lui Dumnezeu pentru ziua cea noul pe care El ".t ,.1,r*, deci o lertfl de laudl, Jl re o triim gi pe care ne rugim si ne aiute a o petr:ce ca fii ai luminii, ca pe o rc din nou de'fiecare zi qi ca pe o inviere din somnul nopqii, care simbolizeazi zice ,.r.-,,p.",- aceea se impreuni aici citirea.ceasului I cu sluiba dimineqii -aduce se zilei, incepituri pirgi fiind qi ca o el, ,i., ,i T.rrlonicului -, cici *rni c, dimineaqa qi c" un dai qi ca o iertfi de laudd lui Dumnezeu gi, pentru ci la: floturile s-au arirat cu luminl, de aceea le cheaml impreund cu ingerii.spre la de Domnului ir;i'I;;;;.J'ii. Gm"l I ne aduce totodati aminte de ducerea cursul in loc avut au ,f* I" pit"t, de judecata qi de osildirea Lui la moarte, care ililii (M.'xrV, 65 qi xV, ^.-^ 9 -.- ora corespunziror cam cu i*t-i^rii'ii".Jp""ir sfeitului al doilea dinca zi, o multumire pentm *..:_..,:^1:i nin."qr)-r. .i,.g,. in cinstea Sfintei Treimi2o, Domnului p',.Tfi de ristignirea atAt lirri bi" zi, gi ne aminteQte totodata ^!r1.: de din zi2t, cAt qi treilea ceaiul la lo. ; ar"rt , sfa""rf Evanghelist il;;;, (Fapte II, Cincizecimii ziur )"' in i.ar." Sm"n f"ib"h 'i:tot*t W (i"ceputul sfertului al treilea din zi, care corespunde totdeauna cu amiaza se citeqte tot rugi.ciunea de la amiazi sru de la mijlocul.zilei, ;iib.J;Gi), adicr _-----.t . o rugicrune ca zilei_qi ,iaua Sfint.i'Treimi, ca o multumire pentru injumitilirea se citegte care Xc, Psalmul vorbeqte ane feri de,,dracul cel de amiazi", de care amigirea,diavolului, ul.Prin^ pierdut ra a Eva nr23 deoarece in acest ceas strimoaqa *n."rin."n.a de la pugrl lui Iacov l-a recAEtigat prin credinqa in Hristos'"' In gene-
ctiwl I,
15)'e.
Desprt *'€d^i
iuni (slujbe),
tA
..
3
.
cap- 299 (P.G.,1.
CLV, cot' 552 A
ii *('
rom, cir''.p'
.197.);
a' [iii,st i,, i.d..s,,.r..q,i,.1297-: p ie3]:.:ii'lyu "Y::t^'"I',:":::: ;'ge;e;u1i;il uanruitorut qira.id.-t nott.u d-. bine. f,rind-leg1t: :l,:ti; a9
*,'h:ii,':u cucernicie iya;iiti. :',T llt::":^::^t:'.t:J: I rl zilei, a fost dus de liCaiaia la Pilat in pretoriu,la.locul biuanii iudeilor a fost clevetit ni Lcolo |udecitoml ,o"re-lo-.r, de arhieri:ii cei flie de lege qi de " r.lc iudecitoml cel nedrept osindit" cele trei iposcinsti cele^trei /:.4.1 af,^;;;;;i{'C".;;;;i invete a cilsti ),/'';:;',];;;;;I ,-.,.".i cu .', adevirat ,.levirar a cAEtigat cAstigat daml ca i ne invele.a doilea, Cintarea a al canonul Rusaliilor, Dumiiicii slujba la r,ill" siaia"irr..):(itri;iii*/, cir, stihira a patra).
;''V"ri-ip"iii
al'Romei,
Trad.i?ia apostolicd (alias Rhnduiala bisericeat"scd egipte\nd)' c.ap'.41:
,t,,ri-to In C.,acul al. *eilea si laudi oe^Dumnezeu..., cici Ia acest ceas Hristos a fost ristignit pe pAinile pu-
mielul
cel
Pistorul
gi
nes versfins.
D..-:" toKQ ^^ 1)6-1)7\
ma, ma,1946 194_6 (Bibl. ,,Ephemerides iturgicae,,, l9). ,,,lphemerides ILitr I, col'-l193, $t t- II; col. 966-968), d, pnhn,, ",?*,:'up
ot:iii"c!;i;1;.Hi::)h,,,,, !:!:r,:i1*il',iii ,Lex-o. randi" rr**i7u"({6?#,iK:{tr ',) , cap. 34- i. p. i,' L iv, ."i. s I oo I t,' l:*r*" tb.itcry. Cf, qi.P. salmon,.res origines d, ta p:rii"; ;;'iiiii, a,^prx le tdmoignagc de Terrulien "Ni;;;;;,"i;;i:;;:;T;i{o.. tu Cypricn,lrr ,ypricn, in vol. v
^ "T:K:::l:)::*:y:::; r:, yir*:f
;lAl.A
Ccn
a) sluiba ceasurilor constituie una di,tre cele mai interesante vestigii ale ilrdepirtat, in cultu cultul ortodox, ortoao*,-a".e Paslrare ln care ne amintesc de un 'rqrPdLLdL' pistrate rrrr strlvechi s'rirrecrri
5]rgioasa larg^la cap..
:R sPU(
*y
s
i
lttl
s
mottahale, Dobru;a, 1929, P.352. la ,rf)oamne, strigat-am'.." la Vecernta marc du'l ni,-in ceasul al gisclca, Izvorul miuttrrilor sprc a
li
.
ll9
rREOT PRoF, DR, ENri RRnrur,s,t,ri
LtT't, RCiI(tA spr.lcrALA
tlin ttrntl dintre ccle gaptc Laude sau slujbe zilnice. Ceasul al nouilca incheie deci 'irrl clivin public al fiecirei zile liturgice, care incepe cu Vecernia gi se termini, cu
rilei,
coresp anzitor cam cu oru a p.ri Sfintei Treimi, rrrrrtrrr ca L
a
m,
r, re$
re
d"
;;;;;J;;'. :'; B#;,]:,rf,l, I*ffiil' ili$:'i, ; Ii;:gX,,L
ii:,:;:;;;ti.fl.::1:t,E^:':; 25 tr- ' 2s
\1
vt..ywwJew,,
yezi,
ci Eva i,tru
"..,*,,
p..;;;;
,
Constituyiili
aftr.ci a fos CLV. col. col- q 5-_ .-
a ieeit din rai, din
(texrul citat mai la Crasul W lculu, tc.utut, Despre t)espre sfitrtele slaibe, cap.29i. cao. 29\ p, $trtele slujbe,
?..XxxIV ':on'1 ,; ,,r(Lrgacrunr taceEi...
..
J;;p; il^iTi,",* n\i,;,'p#l;S: !11-rc-a
pa ctr.Pa cU ce s'3
inirr-.it;+;--^ injumitilirea'z'ile -:r^ nii"; Pr. r,."r. i;.
26
fl:1,:'^':::al,.ll_,'
qaserca ce-as in,.i,.Lu,'rr, CeaSuri drn ceasun din zi a hlum
a rdstignit pentru
clupi faqtr, fu ziua Si in .;r si ne imp
fanrul Evanghelist Marcu de o oarte --.]_1:-,_i
'yr1:o,tfpo
n, ,e .r*rnj. E"l,-.ii.irr1lr.ll-atl deloc tr-au cleloc scopul de a itace l-ace cronologia cronolooie cxac.^*.. ", ,, chip vag sau aproimativ. in f.n,t .:;;;;';-';I::'.',:' (lcasrrl
d.il"" doilea p.m.
Ccasrrl al rreilea 1al tal rrntiazd pini la ora 3
t, I I L/4 I/2 d.tlt-) a.nr., -' ' strl al gasclea, h)wttqile, co,t I:.t,rrttqile,
colt
rr Vczi, de ex. ipolir
cilrdtt-1i
I
.si
r,fi gilor, cdci Sflrrnrl'Marcil t(n
raflmrlor,.cr local-izeazd faptele in de cle
am
ii
a
l
rl ll uouilea. b) Prccum am vizut, in prima parte a slujbei fiecirui Ceas se citesc psahni. Aceqtia tiittt inci de la inceput continutul principal al serviciului Ceasurilor. Astfel, Psall. clc la Ceasul III gi Psahnii LIV gi XC de la Ceasul VI sunt deja amintiqi in Rrtwnahale ale SfAntului Vasile cel Mare3r. Dar numirul psalmilor citiqi la fiecare nu era acelagi peste tot. Astfel, dupi informaqiile date de Cassian, in unele locuri erbiceiul de a se citi atAqia psalmi cit indici numiml ceasului respectiv, adici trei la txul III, gase la Ceasul VI g.a.m.d. Intr-un Orologiu - manuscris din secolul LX - la Ceas sunt prevS.zuti cAte opt psalmi32. Obiceiul cel mai rispirrdit era insd. ca s[ €ltelsci la fiecare Ceas cAte trei psalmi, ca gi azi33, adici in roral 12 psalmi pe zi, ttumirul orelor zilei. Se citesc cAte trei psalmi, ,,pentm cinstea Treimii gi pentru tinqa tainei ce s-a flcut intr-acel ceas", precumzice Simeon al Tesalonicrilui34. Ei alegi in concordanqi cu semnificaqia speciali a momentului din zi pe care il rtclici , itttl Ceasul respectiv. De exemplu, Psalmul V - primul dintre cei trei care se la Ceasul I - cuprinde pe de o parte rugiciunea potriviti pentru momentul Itc(ii, ,,aritAnd dumnezeiasca luminare din strilucirea soarelui celui vlzut"35, ca de vcrs. 3: ,,Dimineata vei auzi glasul meu; dimineaga voi sta inaintea Ta qi mi vei ", ori versetul 16 al psalmului urmitor, LXXXIX: ,,Umplutu-ne-am dimineaga de 'l'r qi ne-am bucurat qi ne-am veselit in toate zilele viegii noastre"; pe de alta, ele itt versete profetice in legirurl cu patimile Domnului, de care ne amintesc Ceasucit de ex. vers. 9 al Psalmului V de la Ceasul I: ,,Cici nu este adevi.r in gu^ra lor, rt lor este deqarti; groapi deschisi grumazul lor, cu limbile lor viclenesc". IndeoI primii doi psalmi de la Ceasul al treilea (Ps. X\{ qi XXIV) gi de la Ceasul al gase(l's. LIII qi LIV) prorocesc pornirea cS.rturarilor gi a fariseilor impotriva Unsului Durrnezeu gi patimile indurate de El. Dnr ultimul psalm de la fiecare Ceas arati gi milostivirea gi ajutorul lui Dumnezeu, c de psalmist gi acordate celor ce pltimesc pentru El. Aga, de ex., Psalmul L fltilca care se citeqte la Ceasul III - pomenegte de venirea SfAntului Duh (vers. ,13). Psalmul XC (,,Cel ce locuieqte in ajutorul Celui Preainalt, intru acoperimAntul tczeului cerului se va silaglui"), - ultimul care se citegte la C.easul \lI - (amintit tlc pe vremea SfAntului Vasile cel Mare)36, pomene$te de ajutorul dat Fiului
dar ;^^' .";l'::l' j"n'tYl . Veil
oe tapt ne apropiem de Vezt Chanoine Lhanoine A. Weber. Weber, Le Ie ), P' 562. al!m9t'5,, la Ceasu.l al gaselea,
ai arninte dc ilrisros
rtr\
la templu, la rugiciunea de la ceasul al IX-lea (Fapte
III, l)".
Cf. EiCeaslwul, trop. Cea-
Povifuiri (ed. cit., p. 39\. Alli irttcrpreli din epoca patristici raporreazd. to-ate ceasurile de rugiciture din timpul zilei la Crut,trtigrririi, cum face autorul necunoscut al scrierii Daprefeciorie, atribuiti SfAntului Atanasie cel c (/',(t., t. XXVIII, col. )65-)72): ,,'lrebure si te rogl Ia ceasul aI treilca, pentm cd la aceasti. ori Itl'r'tlrtit lemnul Crucii; la ceasul al qaselea, pentru ci Fiul lui Dumnezeu a fost indllat (atunci) pe ll rrl I X-lea, 5i Litwrgbierul la
,=ei
r
l,t rrl nouilea, trebuie
(
litrd
si te rogi din nou, pentru ci
Ia aceasti
XII-lea (miezul noplii), cAnd Domnul lr itrni mai lungi gi mai stiruitoare". soseEte ceasul al
ori Domnul $i-a dat suflerul
a coborAt la
pe
iad, trebuie si facem
. t0t3-1046. t-Sobas:
Le Cod. Sinaiticws grec. 863 (9-e s.), in
70-75. ,
col. 116 A.
, t. CLV, col. 592 B $ *ad.. rom. cit., p. 2L2). t. XXXI, col. 120
l0l6
A.
PRB01'PRorr. Dn,
LI'l'tl ltc;tt :n sl'li(llALA
Etu Bnrrrurgrn
p{tirrritor dc c{trc Tatll rii aratl binrinta a$upra iadului, dr:h.{ncliti clc ccl cc, putcre dc sus, e in stare sr calce peste aspid{ qi pesie vasilisc qi pcste leu bilaur. (vers. t3). Psalm.ii ceasului (!r' Lxxxill, r-iixv'qi' I_X)fivfi nrAntuirca noastri cea prin moartea lui Firistos qi prin omorArea SfAntului SIil qi ctrm ca Dumnezeu este. viu, micar ci a gi -..rit .., trupul pentru noi, cici jertfl{ qi folosire celor vii gi celor morti din iad. care erau la locul plangerii; qi a bu,r voirc,. a intors robia noastri (izbivind) sufleiele 'rr.r"r,i"; aRiry,"l, tdrldelegrle noastre gi intorcandu-se ne-a inviat, a veselit poporul siu cu inviero a griit: Pacea gi Mila qi Adevirul s-au intampinat qi , piirrit din cer Dreptar vrcme ce Hristos a sfl,ramat cu.moartea pe moarte, pimand va da roada sa, ,lyl"!:u rrupul"37. Iar psalmul cel de p. r.-i,',,pleaci, Doamne, urec *l (Ps. LXXXV), ,,insemneazi roate acestea gi cum ca cel ce S-a ristignit'gi ar tru noi esre preacuvios Qi. fhra picat, indurat gi mult-milostiv qi adevirat, care stipAnirea gi semn bun Fiului celui ce I -a ni.scut din roaba sa, Mai.r lui Dum Crucea gi invierea Lui, prin care s-au ruqinat vri.jmaqii,,38. . c) .Troparele speciale ale ceasut ilor, ca gi *oparelc Ndscdtowei, care desnrl de vechi, cel_pu,tin din secolele v-\h, deoare.. .t. * ger.* ;i h G;tl; purzitoare din rinrl Bisericii c,opte3e. cel de la ceasul III (,,Doamn., c.tr.. pe fen;ul ri.u Puh...") are forma unei adevirate epicleze qi d" ac..a el este intr ca formuli de invocare a sflnnrlui Duh inainte de epicleza propriu-zisr din Li d) in afari de psalmii de la inceput, in randuiala ceaiuriior intri ca pi4i nente) precum am v5.zut, lvopat ele qi cond.acele care se canti dupi psalmi gi ."r. dupi zil:le srptimanii, pr:cyn y rugd.ciwnea cu cd./.e se incheie stw;ta qi .a..i altul la fiecare c,eas. cea de la s6rqinr ceasului I, pe care de reguli o citegte "t p insuqi (in ministiri, cel mai mare), esre anonimi,'iar textrl ei il'aflim inci'in cc u^echi Evhohghiw - manuscr.is grecesc (cod.. Barberirci, din secolele wII-x). cea Ceasul III este arribuiti Sflntului Mardarie (vezi despre el la explicarea pavecem celg de la sflrgitul Ceasurilor W qi Ix sunt atribuite in Censhv Sf1nnrlui ia-r Vasi Mareal. Ele s,nt o mirturie a rolului important pe care l-a ar,ut u."r, -rr. pi bisericesc in organizarea gi generalizarea il"jU.i Laudelor zilnice in serviciul &i Rrsirirului cregtin. $i daci autenticitatea lor esre greu de sustinut, este qi mai gn fie.respinsi; limba, sulul conginu rl teologii'al acestoi -ga.i""i p;;^A-; intipiriti amPrenta originii 9i lor capadocrene din iecolul al IV-lea.'Tot SfAnrului ccl Mare ii este atribuiti, in ediqiile catolice ale orolngiwh.i (pentruuniaqi), qi fru rugiciune ,,Cela ce in toata vr_emea Ql in tot .."r..i...,,, .rL f".. prrt. Iin ri rururor Ceasu-rilor gi provine din stranrl cel mai vechi al componentei acestor Ea estc luati din serviciul Mtezonopticii gi are caracrerul unei rugiciuni finale (de cr,l.
II
"
de la Ceasul rX), vers. 8, ll-13: ,Ctva grii pace peste Y:.::-fr;,t^YY lf^dgilea Strr... Mila gi.Adeviml s-au Drcptatea si.p".." ,-r., ,i..rt"i. aa.re"Jat : gi l)rcptatea l)rc privit. ltimpinar,_ din ccr a privit.,Ci di,r,Tr Ci Domnul v Anhrl enn t nnctnr ic; .,. ,l^ .^,{,,t .x,, :,;.8!1!.*
;;
:,;":,r,Iil l":-rqnicu.\i,
fffi; il;jJil;;.:.;
v Despre sftl
""rt...ql j, cap. 327, aup;,",trad.. *aa. rorn. ,o*. cit., p,
LttlAil irupirie,ecl. crr., p. 107, }9f. A. Baumsrark, in Liturgltielal staiEi cel rotndneic) ct ci din cel grecesc a fost inlirurat (vezi (vezi Pr. lll l:i t,ytCeasul /urtrlcscu, P. Virrtilcscu, ceasul al *eilea *eileain in rd.niuiala rd.nd.uiala epiclezei, BucureEti, 1"932 1"932, extras din rev. B.o.k). h:l1, lulotoqttiypre,,r,. ..*r.,,.,i,-'d,n;;:"fi;i ff i;;;ffi;il'i!'ir";I;tr;.r. ll. (lclstrri
sttnt atribuitc SfXnrului Gherman l, patriarhul Constrnlino'poi"iu ain sccglul al (M. Arranz, Arrarrz, Les I.es pilra piires presbytlrata prabytlrata des det petita Petita'Heurts d.ans dans l'auien l'arrcien Eicbologe eitt iir" byzafibt, brz,antitt Roma, Rtv I (cxrrits clirr ()CP, vol. XXXIX, fatsc. l, 1973), p. 77. 122
snrr rrpolis), , cclc
rl rhrjtra erisiicl
hind asenrlu.trtoarc-cu unele mgicir.rni din CottstituYiile
ilplst1lice
15,7)42.
ruior Laudelor mici din
pe,rioada Piresimilor este i Efrern Sirul (,,Doamne qi StipAnul vieqii mele..."),
inc. prin excelenqi a monahilor gi asceqilor, expresre- a smereniei gi a pociinqei, ei' ntrl ti'prin metaniile cu ingenuncherile care insoqesc de reguli rostirea a fiecirui simbolicl general funcgia ii irirp"..t., cAt qi rugdciunile exprimi in se citea care la zilei, cursul din [, p.*., referindu-se'i, -orn..rtul respectiv inainte. mai urtr ficcare Ceas, precum s-a ardtat angajat decAt azi in Vechile evhologhii-manuscrise greceqti, preotul era mai mult printre pi4ile tarni, in citea pe el ie care prin rugdciuni irrrr.ilo., iltercalate consdnriau o Acestea uza3. din apoi dispirut au care rugiciuni al slujbei, nte iii"i a.r""it"te rn lU.l Ceasurilor, numiti ,,Sluiba catedralf', care s-a pistrat la " secolul al XII-lea. Amintirea ei se pare cI s-a pistrat pAnd azi iiir"p"l pAni prin speciale ale'ceaswrihr irupd.rdtEti, despre care am vorbit mai inainte.
at l,a
tl,
lrriire
d.es
Heures (La priire dzs Eglisa de rite h|zantin,
77 -78 qi
I, ' 0 po),6ytov),
Ed' de Chevetogne,
252'253.
1'4t. it V';;i I( d;il
P?'la; op.- ,it., swpra. Cf. Acelaqi, Les Xrandes itapel d1 Q_lilrlu @z*nri.ry ,llyatrrrc*Russie, lnvoi.,,Lito.gie de I'EgIise paiticuiere et Lrturgie de I'Eglise universelle" (Conf' lt.scrgc I Paris), Roma, 1976, pp. 50-5f ,
par Mgr.-Cassien.et B- Botte,^la5i.s-t9!l
it. ufr.r, 9i: La priire'dtt Hliits,6d' 19:l^:L:t r,ii", ii;,'U. Dihnais, Le sens dcs Heiru d.ais tes liturgies orientales,.in M.D.,64 (1960), p. fi, ti. li*nn , La priire des Heures, in vol. L'Eglise en pkirt. Intr.oduction i. la liturgie, Toumai, l, l', 789 t.u' t23
I
Lt'rU Rc;tt:A sl'11()lAt,A
-Iipicl sau l)anrrilor mai inaintc sfinqitc). I sc nrai spurc gi dupl mrtropo[$ T'urr,ro strtt' AKol.or0d ;; i;rcr;u! denumite :1f' lT:1'] qi se explici prrn aceea ce I inrrghii" i,,',io,f,'ii, insemneazi,,inchipuirea Sfi.tei
,r,flrtrl sc facc Liturghia
CAPI'I.(x,UL IX
;il;i;iiill. ."*ori to*iii*igt,t.i,
;;6;;i ;
Mijloceasurile qi Obedniga
-
Oficiul divin ministiresc al zilei liturgice, alcituit din slujbele celor qapte carc le-am studiat pAni acum, a fost amplificat, in ultima fui fazi de dez unele creagii mai noi ale pietlqii monahale rS.sdritene gi anume: Mezarele ( sa:a Mi,jhcenswrile qi Obedruipa, carc au fost incluse gi ele in pravila rnlndsti rugiciune zilnici. din Ceashvwl otnod.ox. l. Miihcensurile sunt grupe de rugiciuni, care se citesc numai in ministiri, Ceasurile liturgice. Ele sunt in numir de patru, gi anume:
a:
numai la inceputul Mijloceasr,rlui
sl
q,*l.
cand ea se sdvarseste ina-
:ll'
,t:*:,lii1
;;"c."*r vi pre,cum ai,Ti:'fyj:-l'"Y:'^',1,:l ti;G;;ili, i,"' "ir',riNrui.il ti "i19ptqzei, de vecernie qi Liturghis adici inainte IX, a."'"1 d;pt ;lli;-"#;il;;;G;; lntcnnrl din zi, .a.ta tJirrioari, in mlnistiri, t9 lltttruP:1-'i""1tt' meser' .,, s, f" ;k"( Obedniqa qi-a pdstrat caracterul iniqial de slujbi dinaintea ":'Ji lll
rlu
sur
>srre
2r,
llfrnd.wiata slajbei se
-
afli\n
Ceasl'ov
rclrriqa incepe cu binecuvAntarea p,reoflllui, ea fiind socotitn.tl
r;; a;;ft
VI (ori a Ceasului
IX), *
care e
t::lfT:rt'":
: imbin :i de obicei' Atunci
cAnd se
gi a Penticostarului),.se Irr continuarea Crasului Vi- iin p.tiora" Octoihului i1c9; pe Domnul"'") qi CXLr/ meu, al suflete $i.irrr*'i;rffi"r-cii t,Bi".*'odrrt""rl, de ,,Unule-niscut..." (de obicei citit)' dUrl,l, suflete al meu, p1'b-o-""t..."), urmaqi llrl tl. , tlr il tlr.t
Ir
I
treilea se prevld Dumnezeule..." i tiv al zilei; apoi rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..."), urmate de pare) proprii fiecirui Mijloceas: ,,Doamne miluiegte" (de 40 de ori), ,,Sla 'cinstiti..-, int- num.le Domnului...". Dupa ecfonisut ,..,-..., Ceea ce eqti mai otului (,,Pentru rugiciunile Sfingilor Pirinqilor..."), se rostegte rugi'ciun.1 |fal Efrcm Sirul. Dupl aceasta, se incheie cu citirea unei rugiciuni al cirei text diferi Mijloceasul respectiv, dar toate cele patru rugiciuni sunt atribuite Sfhntului Vasi Mare . Formuli de orpust (apolis) se prevede numai la sfArEitul Mijloceasului IX, rcce cu el se incheie serviciul divin al zilei respective. 2. Tot o creaqie mai noui decAt Crasurile gi tot de origine monastici este qi Oba s1tyt Prd.nzdnd.a, care se citeQte in ministiri dupi Ceasul VI (ori dupl Mijloceasul VI, sc citcgte Ei acesta), inainte de prinz, in zilele in care nu se face Liturghie (iar in
gi rugdciunile incepitoare, de la. trei psalmi potriviqi cu momenflrl
,
t l'r. l'rof, P. Vintilcscr.r, Cam litografiat de istoria Litarlvhiei, l}rc.,1940' p. 334' V. Mitrolhrxrvici rli c
-
;#
pe care cilug[rii erau obligagi in vechime si le facl fiecare in particular, in intre slujbele Ceasurilor, pentru a-qi ocupa timpul liber. Mai tirzit, s-a luat pe alocuri si se citeasci aceste rugiciuni chiar in biserici, f,te in naos, fie in pronaos, de obicei, in continuarea Ceasurilor respective, cum prescrre iru.phdtesei bizaru.tine Irina din secolul XIII. In alte mlnistiri, aceste rugiciuni au inil pe seama monahilor, spre a fi citite in chilii. Unele manuscrise prevad citi in biserici (etg trlu o'bucr(tu) numai luni, miercuri qi vineri, iar in celelalte ln cchilii2. citirea in recomanoa andi clflrea tn tot cazul, rAnduiala Mijloceasurilor a ri.mas o creagie liturgici destinatl e obligaqia tipicului de slujbi al mlnistirilor qi si n-a intrat niciodati in practica sau obligaqia cilor de enorii. Astizi, in mlnlstiri, ele se citesc de citre monahi mai mult in chilii ales in postul Criciunului gi in postul Sfingilor Apostoli, pe cAnd in posn,l Pagti sunt inlocuite prin Catismele care se citesc dupd Crasuri (cAte una Pentru fiecare RAnduiala lor Se incepe cu ,
iar alteori
p-ftin'nipui' Liturghia3' T,ii,' l-i.'ili': ^Dar qi CXLV, ', care ---_- se citesc (se.cAnti) ;i;;i Jc h Psalmii CII .,e.ra cansa ,u'uLd 9r1 ,,uii ,rii-iti psalmi tipici (preinchipuitori sau mesianici), c-1-plt:1t:^1::I-i",: in.epot aceastr st$u34 *" ir.til1t1-i" lflld in ut !
,tC CiteSC
aCUIn apOStOIUI qt eVanghelra Cafe af ffeDUl
trutlinqei (daci urmeazl
;;i;it,$rb.E*,
lasl,
cltlfc Ia l'rLLrtF,nL) dPvr eurrvv
iih gf i', acestea nu se citesc acum)',U;m;azl,Tg*ti:t-' iartl,tr"-".^t'le, gregelile noastre"' t,illystov) qi rygi-
arpl ."r.'r.1[-,tl it. cit.st;'tondacele r 1d"t:t (1 'il.:i :ifa1,** i'),';;i;, nir-i"i ui*tlti ,,sravi"'",- "i.mo4ilor: ,,Cu sfingii odihnegte"'"' "$ ^l d.;-,r;;.;;" , din Censlou-)' Apoi: ,,DoT -*:' t-Yitct:]"jt u,,.;;, ,I3 o fiinqi"'")' "r'Nat.itoarei ri .truriciunea cdtre Preasfinta Treime (,,PreasfAnta'Treime, Stipanie de clomneasci,
li
re^ Lmple.gurile ry*fl1.^!j* i-i".,".rrr;il.;'d, ;;i..ar. ".r* i.,]r,ut.,Sr binecuvintat..." (d. trei ori) qi se citeq-
cAnti,ii.
Domnului pe Domnul in toati vremea..."), urpat.$e *Cuift[ Doamne, miluieqte^! (de trei ori)' Intru acum"', Sla,ri'.., $i , ,. .ii "J"',r1."t..., cu care se incheie slujba' rtclc l)omnului...". Preoflrl fa.e "cum otpusnrl mic, i')rrrmr-re...,,, se
,r,,l,ii.,f
""-.f. (,,BinecuvAnta-voi
, Sir,.<,,.l al Tcsalonicul rli, Despre sfintele rugdciwni (slujbe), cap. 329 P'G', t' CLV, col' 593-596 flltl, tutt. cit., P.213. { V, Mirrofirnovici Ei colab,, op. ch., p.494. Ci)rnp. qi Pr. Prof. P. Vintilescu, Cwrs litografiot d'e ltilt l,inry1ttici, lluctrrc;ti, 1940, pp' 334-335'
2
125
Pnnot Pnorr, Dn. Iir,lti Ilnnrur,s,r,li
LI't'r-l ltc;t <;A spl'l(
l)acii irrsii sc fhcc qi^Linrrgrric, 11, se mai nici cctc urmiroarc. .ii,',a.ttJi,d'il;;i;,reacitc[te ,s{ sc ,mprc gurire n.as crtre sfinr. ii6i.., se zice: li;;;;,.,", -1,i.i,. j'ra.Li b.ir, i,i,,l,, '
ijl,f,mlllll;ri,lllli' si"'i-
i,.perrj'adi D.^l*:: /-\rr
fri"d;i;i,! cand .---. obeiniqa -";il:;, se citeqte dupi ceasur rX nr, ci indati cirilor (,,i
itia
rese
mer ..Ve .Ve
lr r rduttul \-lll.
Tabelul de pe pasina urmirrrere
rirrdrrielii randuielii sfirqinrJ
nn-i-;I-iObednitei
".
cc pcric rirr vi tsirlim
trlllostlve$te-le spre noi", f':urst r[("Lroar4ne g Stipdnul viegii m vecernld, v LrLrrrla) firi lara DlnecUvantafe, binecuvAntare, ci
,.,J _-, ki,-^ r^^_-r. .r duttte r. clutre cele doui vari
lt,tlT:-lT:i:
lil;ffi. ;ffi;;*iiil'il
SchemI cu rinduiala Obednigei
zilele din ci. nrgiciunea ci: -,_;-i,,-^:^;-: citre rrcasrenr2 r rerme trlr,ix A^ -^t *-: ^""t:.qln S"Hi,ffi ,.,.1-il#if k.J."S*_rr*;I,=#::,,l!',ffi gi
)dHX*':"*i
Slavi.,.,
acum...,
bo*-r",
Cind
,,Unule-Niscut..." Fcricirile pe .qlasul
b) Originea Si exltkcarea Obedniyei
rrrreDurn[a aceasta rdnduiara, ra sfhrginrr ei se impd4ea Originea Obednit< qi
se citegte
lu'lcneQte-oe pe noi, pcctive din Ceaslot
acestei slujbe o avem IX), care cuprinde qi rl ujbi a impirt{girii Ia v ministi.il^ cr,Ji+- 1-
e
;
aceas
ri sr;
i
bd'
Evanghelia .Sinrbolul credin-tei
r*i*,-r"
..ljjr'" gcasci
Missa
in Irl rec C.,',rr.r".."
dffi;;i
(,,intru impirigia Ta poDoamne..."), cu stihurile res-
Fericirile pe glastrl VIII (,.intru irnpiriqia Ta pomene$te-ne pe noi, Doamne..."). cu stihurile
Acestea se citesc numai cnnd nu urmeazi. Liturghie
Simbotul credinqei (numai daci nu se face Li-
\1[
Rugiciunea,,sl.ibeqte, lasi,
respective dio Ceasht
"ilHffI"'ir arume mlnEstirif. din iurul
urghie)
iarti,
Rugiciur-rea,,Stibeqte, lasi,
Dumnczeule
,Jatil nostru..."
Dumnezeule
,,Tatil nostru..."
rinduiala din Ceaslov (al zilel,
Condacele, dupi rinduiala din Ceaskry (al zilei. al hramului etc.) ,,Doamne, miluiegte !" de 40 de ori
al
.,I)oamne, miluieqte !" de 12 ori, Rdqlciuhea citre Sflnta Treime (,,Preas{inti Treimc, Stipinie de o
#irr.effij ,;;;i 9?-rp*r.r. pentr-lL#fili _ ilil;;$i;..";:;:."{ il'
iarti,
greqelile noastre..."
greqelile noastre..."
e; J;ri- *i'a..i' ri *ii'iiil,|
ficea ifnpirtrsiriea.
dupi Ceasul lX
si a Penticostarului
Apostolul
Condacele, dupi hramnlui etc.)
L i nrrghi
CXnd se citegte
dupi Crastrl VI
Pcrioada Octoihului Psatmii 102 qi I45
""iil$* i?#"1i;ii, ,llHri##::ll1
limului- cici r^Lrrt,,i,i;r"fr",: $??^r?l 9_ri:nnrl,
acelag
de |oi le a 6-
intre Can 'n de pocatnla, ctupi conoamarelui in rinduiala iucadrate Ei ,ii..l. "r.*.pea, FeruIl:' :'1t 6;a. Cintarea.a ;i'ri;*;;a de'dupd !e.altfel' ca frcAnd parte di, rinduiala Amtrozie de SfAnrul *.ntionate ,,rn, rilc biblice. ;.l.J^I\r', l"ii;-'ir"l sirienilor iacobisi sunt incargi ,rzi in serviciul divin de dimineaqa (Utrenih)t2
restmi.(luni, ma4i qi arara postqJ afara rnsnil
V...-i.i r.
AI-A
XII-XI[, partca lllgrrritc zilc scrviciul Ccasulrri III qi al Ceasului IX. Prin secolelc ad5'ugAneuharistice, Linrrghiei inceputul Ia i;'l;r;.i,; ;Olrcclniqei a fost i,rcadrati qi CXLVro. oe I'srrirrrii CII Feirii,tt dc la inceputul Obedniqei dau acestei slujbe nota ei caracteristici, legAnd-o Sa tilharului ceiff,rii.r',a,f in care Mi,nritoml, rastigntt pe cruce, aco:di iertarea este deci slujba iertirii pentru care se Hi,*1.rt ,ii intresului neam omenesc. Obednila r"ci
Ta,,)
)l
fiingi...") ,.Si se umplc gurile noasrre de
Acestea se zic numai cind nu huda Ta, Doamne..." se face LiturbinecuDomnului numele ,,Fie gl.rie vrintat..." (de trei ori) Psahnrrl 33 l.,Binecuvinta-voi pc Domnul in toati vremea...") ,,Crrvine-se cu adevirat..." ,.(lcca ce egti mai cinstitl..." .,Shvri..., $i acum..., Doamne, miluieqte ! (de trei oli ;. Birrccuvinteazi !"
,
htrshie secri\ . r^r^ri^.ir^-
;,;;:tt:il?;
,,Ceea ce eqti mai
cinstiti..."
.,intru numelc
Pomntrlrri,
Pirinte !"
Ecfonisul,,Dumnezeule, milostiveqte-Te spre
(din rrltar) Ecfonisul,,Dumnezeule, milostiveqtc-'fc spre noi .." ()tprrstul mic
noi..." Rugiciunea Sf. Efrem Sirul, cu metanii (indati incepe Vecernia)
ril ",,
161-16+.
ii
g'L'' t' xV' col 1556)'
;;,;;i;pj.ii.iz$. t21
PARTEAATREIA
SfAnta Liturghie
SE)(;TIUNIiA
I
RGHrA cRE$TrNA iN nrsERrcA vECHE (pAni la form area Liturghiilor ortodoxe) Carrrolut-
I
Fiinga qi instituirea Sfintei Liturghii I. Liturghia, jertfa Legii celei Noi. Instituirea ei u[ activitiqii
a M'innritorului in lume il constituie patimile.gi rlscumpiritoare -rdi.n
il;; il.;,
;;;;,; il':;J;;;;li
:[qi pr dc l,i.i..." -
i;; v-,
i.'.r.'*gero.asi .'9"'i -*- E] :':il'^ T1lyy'i,{"lX: ,*a.r,fi, (vezi Evr' Yrr,27;rx,.27.-28; X' 10-14); ;;1; g.,j..rqlii. viitoare de credincioqi de pretutindeni tl t-. f?i:. '^^'.4,""i., N{a"tuitorul ni-a ldsat un miiloc de a o face
Prin intemeierea I.t^*i 9elei..\9r,.care avea si' se Sa, in locul jertfelor Legii Ve,chi' . Biserica -pi.".rtitn r^ ^ -y de de tr4Antuitorul cu mult inainte inci acestei ierde fus.re dupi ce . sivarQise minunea *"-. 'i, *.r*t"r.a gnutr mulqimilor, '"^.^ ^ rlin cer I)e va mAnca *r4r "-; )
y' ;i
-
pH*o#:,{{,;^K;il.#.Hftx:ffiTLHffi:; irr.rii;g". Vi, Sr;. Initituirea ins{r,
-ii-"r
SfenilApostol lavel in,prrma
sa epistold
Pe care ne-o telateazd ^ avut ^--,+ - --i--^.^i a citre.Corinteni,
.-.e,.'di:u i:i,Yu:]" j; -"qi 1i"-"rr[i f! '. o..*.ii Sii,.,,i! -?*. ::1 Iisus a luat painea ei, $;",:3i;,f5 timp ce ,,1ancay masd impreunn
rcliqtii sinoptici qi
,r-irrr.i t"
il;a;fia;, ftt;rh;J iiio,jirsi;
qi a dar uceruiilor
sii, ,iidid:
r^uayt, rxd.ncapi,
*ttt1 to1.pPyY?:
to?; drertd._este Eimulgrmrnd, le-a dit_lor, zicind; B 6in*-aresto XKM' vyrya'-srye rnwllt Lt ; Ni; t*ip:*'r" 1i -"!^py!!tl'/'Mt' t' I L9'20; XXII, , - Ai-p. qiMc. )ilV, 22-24;Lc. {,?3-?5)'. f.r."il.lnifor I egii f.in1,p...tluite cu sAnge de animale (vezi Ieq. XXIV, B), tritorul intemeiazi deci o LeXe, un'l'estanoent sato l)umnezeu gi oameni, pecetluit cu insugi trupul qi qi pe.Golgota, chip reai, rL' rruH zi in r- care, llLc pcste r" ^v4r) PLOLU vo Lt -"^----) T :,""11 nesatty'"'-dr4) d Parr'r r'* -':sacramentah, Arrrstoli. prin anticiparie, sub forma o aduci de aici^inain* y.:{:il sa trebuia i.r.a
-
li'i,,ir"i,]r""t;;.-il';:;;:-a.."r,i
si faceqi ;;i t*, ul"*i.9-ry1-adaugi-qi-9"rylja: "'{ceasta 19 gi I C?t',I],1n);lX\ rr,lir'r""i.."1i" ,-i",i."a) Mi1!" (Lc..XX[, Tiilti* pieoqi slujitori ai jerrfei celei Noi, sau .r'r.nierei sei .:Ti'ii:ilJ;;;;;;:ii fa rAndul lor, au lisat aceastd porunci, precum gi
;[.i;il.""i"t
r. d.
ntirtc atunci de EI,
i". r..iair.
f*;a',i;ii"es
errtrrl si Dutcrea de a o
'iii;id';
Norr'lui AqezlmAnt, Hfliiii'i .i *" deci )errfa Sfhnt'i, adusl
i,
TIii:'.,* At^?i:::
chlP sangeros oe catrc lvralrturlurur pe Cnrce
l3t
PRfio'r Pnorr, DH, EuiRnnNl,$,l,li
Lrrt.l
Pclltnl tttiltfttircrt ltlnrii qi Prcvcstitr:r sllu iurticipatti clc H,l, irr chip rrcsrirrgcros, irr (lirrci cclci clc rrrirri.
2. Raportul dintre ritualul pascal iudaic, Cina cea de Taini qi Liturghia creEtini Prccum reiese clar din datele sfintei Evanghelii, ,,cina cea de taini,, in cadrul c MAntuitorul a insdruit sfhnta aaicn jertfa N""r"ir.gimant, rort ac .Llrurghie, anticipatia pagtelui iuIaic din aceian (vezi Mt. ifvr, I7;Mc. " iIV, 1>ri q.191_ba1 l,c. XXII, d, l'c-' 8, lr) 11, lJ, 13, rb), l5), cum inrerpreteazd. ss6 rnrefpr€teazi chiar unii dintre vechii exeged exeseti cr ....1 ori o^-\r1) masa speciali., anurne pregititi de Mintuitorul la sflrgitul activitiqii Sale rticc, masi cireia El i-a d t inri'.r.".t r religios, instituind'in ;;r"l^;i'sfa";; ri.stie gi rostind atnr cuvantarea Sa de. despirtire citre Sfintii ap"ri"ti, cAt gi rugi sa arhiereasci., aqa cum cr exegegii mai noi2. orr .H"i'i" ,'..rt an poate. ti_gidui orice relaqie cinei cu masa riruali, prin "dta;,-; care se inaugura serbarea tclui iudaic. AceastS. mas5. pascala avea loc in fiecare familie, i" r."r" zilei de I4l t: d1g1 ,rn ceremonial mai mulr sau mai puqin'unifb; ;;;;.*;";,^r; Y _1..{qyra de Lege gi de tradiqie- care era acest ceremonial, pe care lla ..rt;;; i ..Dupi ce veneau de-la templu sau de la sinagogi, toqi ai casei, in fmnte ^,ie"* cu miliei, ili sRilau miinile juml #;.i, ail-i" pr.g"tite, pe .rr" ii -qi.se agezauin doui paini (azime), mielul pascal fript, un vas cu vin qi pahare]ierburile amare vas cu oqet care aminteau de sufbrintele evreilor in robia Egipnrlui. $efirl f una din nAini o hinec,y{n1x cu o formuli rinrald ,.r.,i 1$in..urrAntrt ni irate ar veqniciei, CiJh";#lX li'; a el mai intAi, apoi didea gi celorlalqi. Luand apoi pa --._-_ -T-^ r* , uurprca cu vln) rn care amesteca qi puqini api, il binecuvi.nta cu o aiti cu cea dintAi (,,Binecuvintat T:Trlif".r: !i, Doamneqi Dumnezeul nostru, al vegniciei, care ai frcut road.i vitel'), bea dintr-insul apoi dta., qi ..tori"iii I p.^ rp9,I.ma masa) in cursul:."r:i1 se beau, in total, irtr" .a"a",i if. pat ri. .i La sfarqinrl mesei se aducea intiistititorului ultimul p"irr, ,r-pt,rr cu vin amesl apd, cum prescrie ritualul iudaic. Acesta spunea: ,,si mulgumim Domnului Du ului nostru... !", iar cei de faqi risp,ndeau: ,,Binecuvintarfie nr.mel. oo-rrJoi, qi .totdeau,a.!". $efi.rl.familiei incepea apoj r-nultumir.", .orti.rd o -r.. *!; cuharistici, de laudi gi de mulgumire, evocand toate binefac"ril. lui o"*".r.i, crcaqia.lumii qi sfarsrng_cu.cererea pentru implinirea frgiduintpi diui".; ," .a"iri, Psalmii CXIII - cxv[I qi.cxxxv (cxxx\il), n"mifi hailet'(de taudi), .".".u cvocarea robiei din Egipt gi mulqumiri pentru eliberarea evreilor din ea.
i#llilllijt
u.r;. d:..119.1q.."t.Cry:yty_t! I !a1t9i, 7e (p.G., r. Xrrr, cot. 1728 C_D); Sfinrul roan ,l:,!..,,r,,?-,".ilir.txyx7 @tias-LXXXT) ta Matei, t' (p.i.,,. rVirr,iot. iis_zeO);proterius ,]Ill'J,!p.1t cd.tre Leon cet Mgrr, cap. Z (inrre .pir,)rf.t. i"1 il;,;;:^bX)(XI Leon, nr. CXXXII, in P.L., t. LIV, I086); Slinnrl loan l)amaschinul, bogmatica, iV. t3 1rrad. r.,*. d" D. Feciioru, p. 262): sfA.ru.lui qt slEviruul si;;r,e"pi ::l:ll,l.ll,.!l1us.a SIi ;i rr plinit rcstanrcnnrl ccivechi...', erc.
* fii,r""ril';;";;i;;;;;;;[;:;:1" vev're \ ------"/ 's v'
ortodocli, Prof. Chr. N.Ghiaouroff, Le jow, de la Sainte Cine, Sofra, ,..,,,'..!...!,r.:U:.:.1.-, !i,T* (cxtrns clirr ,,Arrrr:rrtrl Acaclemiei Jeo]ogice din sofia,,); ai",.. .ui.iri.i; i. B;;ff"1,;;";;r";d+; fi-e-strie, r,!ych.a\11ie.10-e id.'r,"ii.,11,i, aiintrc protcsranfi:
!r,'!-'!:l!,:'{i'l,t:iritte, l,iar,lnlrntt,Mctsc antl Hewcnrunhl
cc1.
III, ilerlin,
1955.
f.-iJs,^i*,;
;,t sPl"lotALA
l,it vrcmea cAnd incepea sii sc intttnece, se aprindea gi o lumini, care era qi ea et'trvitrtirti ctt cttvinteic: ..BinecuvAntat fii, Doamne Dumnezeul nostru, impirate veryricici, Carc ai flcut ldrnpile de foc" (adici stelele). Cel mai.tAnS.r dintre membrtr nilici aclircea apoi un lighean $r un Qervet pentm a spdla mAinile comesenilor; la , Iisus ildepii.t.qt. acest rit, spilind picioarele ucenicilor Sii, dupa cum relateazi nttrl Ioan (XIII, 3-I5). i)rrp,i un iiro"l'as.miniror se desf).qurau de altfel qi alte mese rituale evreiegti, mai ccic de sabat (care aveau loc vineri seara), al ciror ecou se resimte qi el in ritualul istiei creqtine, alituri de cel al meselor pascale. tJrrui astfel"de rirual s-a conformat qi MAntuitorul la Cina cea de taini' Dupi-opiccklr mai mulqi cercetitori, pAinea pe care Domnul a binecuvAntat-o gi a dat-o r(il9r Sii Ucenici era una dintie cele doui pAini obiqn ite-la cina pascali.a iudeilor, c,rrc geful familiei le binecuvinta la incepunrl mesei gi le frAngea, impirqindu-le^cgrilcir, dupi ce el insugi gusta din ele. De asemenear paharul pe care El l-a oferit iciloi, dipa ce l-a binecuvAntat, a fost ori cel de-al treilea pahar ritual, din care comesenii, incepAnd de la qeful familiei, ori al patrulea qi ultimul pahar rirual. Dcosebirea dintre ritualul observat de MAntuitorul la lini qi cel prescris de Lege gi
Iitic. consti mai intAi in faptul cI El a folosit nu azimi, ci piine obignuiti iti), deoarece Cina a avur loc cu o zi mai inainte de inceperea serbirii Paqtilor, in seara zilei de ioi, 13 Nisan, cAnd azimele inci nu se Puseseri in folosinqi; al a addugat pro, la formulele rituale pentru binecuvAntarea pAinii qi a vinului, El Meu..."), prin este sAngele gi bale cuvinte (,/A.cesta este trupul Meu..." ,,Acesta
sc indicl sensul nou qi grav al celor sivArqite: prevestirea sau antrclParea nmentalS. a jertfei sd.ngeroase qi mAntuitoare, care se va consulna Peste o zl Qr care consfinq"qte un nou leglmAnt sau testament_ (6tcrQnq).intre D^umnesau lvrrurr^riv, tgtrreazd, uqs qi oameni, pecetluit cu sAngele sfAnt al Celui ce Se va da spre ristignire..In moirl cAnd MAntuitorul adaugi, la rugiciunea solemnl gi finall de mult-umire qi-de lil, cuvintele ,,Beqi dintru acesia toqi..." (Mt. XX\T, 28 gi loc. par.), ia naqte.re LilegimAnt vegnLc, adaugll lhi,r cregtini, prin anunqarea Paqtelui celui nou, al noului preajma mortii qi invierii in tunqi ia ngrialuiui Vechiului Testament, leglmint care deci implinirea reprezinti creEtini Linrrghia llului gi qintegte la a doua Sa venire. evocate in poporulul evreq..promisiuni Dumnezeu date de rtttici a hgiduingelor lor3. realizirii nidejdii prin se intreqinea'flaclra care liturgice, iifcsterile sale l)iltre cele trei rinoptiii care descriu Cina, singur Sfintul Luca amintegte despre rrrrrl (ori al doilea) pahar ritual, din timpul mesei: ,,$i luAnd paharul, multumind, a I ,,[.uaqi acesta qi imp'irtiqi-l intre voi; cici zic voui: Nu voi mai bea din rodul viqei, 5furi'.'ina va u.rriimpiritia lui Dumnezeu" (Lc. XXII, 17-18). Tot el reproduce cuacest PaQte..'", pe care El cu voi vvr 4!!or si rrrdrrdrrL mi.ninc Lu dorit rd am uullL dor dlll Me.rruito*lului: )r\/u iiii.f. ,,i)u Ll(Jl Yllll('lc lvlanfulforullllul. amlntea ft-il rostit, probabil, in co Domnul €rr1rr. ,,p{i.r." sufeiinqelor
Sii la sfArgitul (Ps. CXXXV) qi acea cuvAn hallel Ht,rlrrrilor hagadah), rostiti de qefu (numita rrr,,r"l il Eu Uccr-ricii
itt.',,l.,.o,. la sirbitoare. DupI unii, acestea tltrrrrlui pahar ritual (al patrulea), cu care se
i M. I(ovalcvski,
Orilyirtes et diveloppement d.e la litwrgie cltr'/tienn.e,
(llrris;, rrn. l96tl, nr.3.p.47.
t32
nclr<
a parte.a exegetrc cu evenimentele corea qi consumarea ul-
tn rev. ,,Pr6sence orthodoxe"
Lt'ruRctr:r sPr,gAr.A
l'Rrilyl PRotr. Dn. Iiuri l!Hltrr5.rt,
(to (d"proc') qi pnbarul Dorwului u rnq E'bl.oytcrq, Bp. I Cor. x, 19, pd'ine o, ro'O ruptou, Ep. i Cot. x1,26-27)', r ,-^ r.sivirsit rinrarurui sivirsit -.o,.tiarrrt rinrr'r'ri referea rs.esensialur
Lcg{tttra clintrc Lirurghia crcqtinri (Etrharistic) ;i firnrrclc vccfti irlc cultului i clcsprc,carc sc vorl-rcqrc.iiu cc in'cc n-rai insisteniit-, utiin.,,iirinip,,-,u numai dc fCol()gll ci de de ciitre c4t're catolici ,-orali,-i gi oi ortodocqi, E-^^^.-i qi rcologii nrrltt:st:rtrti protcsran[i, ci gi -t^ -^rt-!r--^t^ fireas.a ^: a" ^.r^.1^^-i este
3. Diferitele numiri ale jertfei liturgice slujba sfinti.a Legii celei Noi nu a fost cunoscuti de la inceput sub Litwrghie, wrghie, indeobste indeobgte folositi iti astdzi m ri ales in cresrinireree cregtinitatea orrodoxi. lnainte de i ^rt^.I^*; t. rca in ,z gi generalizarea acestei denumiri, au fosi folosigi pentru aceasta alqi care.indicau fie fiinqa.sau esenta qi scopul sfintei slujbe, fie un rit sau altul, ca considerat ca o parte de cipetenie i ritualului sacru. cele rnai vechi numiri, care se intrebuingau in epoca apostolici gi pe . a) Astfel, chiar in ci4ile Noului resramenr, stnt: frd.ttgerea p'dinii. (rl"d,orq serirr-, f.. 'lrufrcxxOv iractio__panis, "o'6'dl I!, qi XX, 7),
cor'
[[":lf,?iHi];:"'"kt]uY".'; oi;,ii'!ii;rse M $ rrttrito
rur
insuq
i,
"#i""
;:;'#;r ld;Fi il'Jl ttlT:ll*':,i ll:l*'i: -
iilrcla lromnul
cuharistic carc qi QI
rul
te' qi
treia indic
c
r pAine r. rt)Rteriale rr)Rteriale
".'"
hl Rtte numiri, Pe care le glsim valoa indica valoa tirziu, rndtca aducerii :,i' ':':ty'^' .1lJi :::o"t sau sau
rriolice olice gi mai vtstte rtstte
(,
Itfiptou)e,
XIV' 22,' *"-'' tr.."-ii:"i', "r. f;.tl--u.,,.,rr.e la Sfi,nta Euharistie. !,t-i.-l
((,*rJiri.;;;i;";;;i;i',
/s*nrur st";r""t" tr,
eli, .E,i
Yczi Didah voasrri, afari de s Cf. gi Tcrnr
-tt"t"t
;::1,".ffi!ii,tl,ffi'fa. y:(q rqs ,!pwvvHv_!/. (nornocrp Tug ..lgq, (flotrloc[p
ce--,r r^,. Grrri --:r^'---' ll Guri i its i,"ii*ta; SfAnml Ioan
care."
Aur- (Owilia de Aur'
' k^o"ff?P"i[, Sfd'ntwl Filt-
r',, t lu,'ur"it'i'iitif'uii*i'i"ilaTernrlian'Deexhu't'institatis'll t. tl, col. 926). sfilrinrr Iustin Martirut, Apotysia.I,.:,9 jl.:,$],":::::u l"i;lloli;'IT:%i:rJ,:tl:tr{{" (
tHa 911'
Bucureqti' ;;m' N. Steflnescu, Steflnescu' Bucureqti' rom. de N'
iucharistiae iarramtnturu); sfintul
911"
?"a-.;filAlcror1rnq)i Sfinrul Atanasie cel
iOA P9 Sfinnrl Grigore t.".i.
de Ntssa' cuv' td
Aa1\. owili.a. Yl.I. 4
La
I
p. 9: ,,Nimeni insi si nu minAnce din ?, 1t oA. rom. cit., '
p. gg).
4). 6.Mait{rziu, e1,r},o7ta se numea piinea binecuventati care prisosea de la Sfhnta ferrfl Ei ;,Itjeji tr3,^i ;i.;6il;;pii;;;.fi'ffi11J:;ii"#i"'-1"J;^a?:1,ilt'.."o'rfr!11i[X,tt*] L
intre clerici. dupi Lirurghie (vczi Const. apost. \TIl, 3l;, iar noi: anaftria;. anafi.rri). Vezi Vczi lrr."prof.'p. Pr.Irof. P. vinrilescul Vinrilcscri Anaforaiau Anafirya.rou i'nti,l, irr rcv. S'l', irt S'l-. irrr. 1953, 1953 rrr . Ii tO I,( g.t'. nr. l-i l-2, p. ",, l;,::]:f]:-..,r,):,r.u tatrzru sc_cli\cica-;i trlrziu sc clilclca
iaina
il
Ci.na bonanwlwi 8eizuyoy, i fagte +2, _+6, X, 21 gi Xr, 20)5, binecivrintare' (ebi,oyicr)6 sa.o paharul binecwd.runirii
+
sau
^^I:,i,ii'1'"ffi",.."(*1ffi3] sacrrtrcrurn,;r;, Ia iaracterul ei de lucrare ne\a)12. Alte. numm'se referi spre folosul obgtii credinqi e sfinqigii slu;tton "''
r
ii,t,n
.l-ii^r-i-^i A-.lirrerqe atribute: rtrihute: minud i"'oqii-a;obicei de diverse sau l:a:: i*fi.''Domnului (rpd'nela rupiou) :ft
u;f:;"?'[;'
imp,.ar-iea.
crcdincioqikrr (la 1i crcdinciogilor 1la
r34
I
267)' lrrrr.rsclrintrl, pogtnotico,IY, 13 (*ad. r0't1" ctt', p' t3.5
Ioan , p.G., t.LXr, col. 22e; Sfantul
PRuo'r PRot', DR. lltr,tti
littlltt,s
t,ti
LrTrrRcirCA splicrALA
cirrqilrrr: rc)"ed1iepd, sirtr.d,yro (s:ivA*lirc sau plinirc a turui irct sfhut), iepoupyto
r,yotgt,vt" r:uiilr'i*i,i.r,
il.'j ?.._,',-:-If:i.,1etl, si, = 'l];11:9:.:Hn, tnino-deastuie\ta, iar
i##";il;,
misrer, sravr
;;)i;;;;,i:; .altele,..i ""r"e,i-j&il; sfhnti, dc la ouudyro. a. aduna)'t r. ;.f.;; la forma exrerni a adundrii credinci perrtru sivArgirea slujbei (cgmq. Fapte Xrv, 27), fiini ii.",i,. ." cere mai numiri ale Lirurghiei propriu_zise. c) cuvdntur intrebuinqat astizi in Biserica,gi. te_orogia_ ortodoxi, ,pro"p. ,1g1 sluibe,,u..,.i ai "*, ii;;""pytcr ). rerni ff *i::,:",":::,::Tq"l. o.grne greaci, el esre destul de vechi,.fiind intrebui"i"? i;:i' ;i.,ri.,t. de era dar i, i,qelesul si.u actual s-, intrebuG..". -"r, -ri a;;il.-rrIrr."p,r,, r.ertor semna orice serviciu sau slujbi publici, adici ;il.-il6;r"Jftr*."d: (l.eitou de,la.'i.oOq : popo, + Lpyov,lucru, lucrare. oDer *ll.^:_q:,:?!,::. ;d:'9i;,1l;'J:'ylir,1*?'"i,i[,",LtlH[",,;,,liH*:f
iffit;
l:,".?:;:],1 j
ir4;fi
ffii,1ll"::ii:,]il^or intAi insemnare gi spre a indica ii;.l;
unei tdri. in'a,.'ri.hit,i", orcrr.\ ^r^^*---:-a, a' ruvanrul cuvinrul a avut Profane se i 2
e'
in .r""ti.i"-
ceasci. a Vechiului Testament),
are relisioas
.;fftrr ['r5:S,'3
'Hd;i,trn*$il'.,:ffi ff ,rz:-"ff {;i H*j::#:.:!!i''"';ffi .,4,1o, Nrrtu i;;;;;; ilri fblosesc apoi autorii
23), vorbind despre Zaharia, tatil ,
e
''--r'-
.sfi"i,i"t r^"-ry,[r,"s'i,fiil.;rYlrLTil n^.j-r".:;f.rre era preot Ia
,,5iimpii asemene
ilii;L:'?"rffi:JiJ Evrei ct (IX, 2lj, ;grt \L,,}.) zL))
uL Dru,ud (tci ore64 rn€ A*roDpylcrg) de ra cortur
acesra, cuvantul l.ertorpyicr a intrar cirqile sfi nre ale Nowtuj. Ti*arn e nt
Ma.n.i"i
in terminol"gil ;;.ailu, ni.ra intrebr -i"J,*
p.",-,
de slujitori ai celor sfinre, .at gi r"cia..a,
;"ei;;lril;t.'#;,'i'::ilffi
.*...iiri." ;ft;ri-rea
actelor de
iS:b!t,.IIJ,
XI, col. 992 1000); pseudo-Dionisie Arer !9 (P-.G., III- 2 si ?' Ctn ?) ratlaa /e/a\rn- 9i - vr
_
------"!_4rv4,.r,
ibid.eru,
yvr,
p.25 gi t5Z;
lckrr); Stlnrul Chirit xXruII, cot.376-377:.4!-8_Bjt56 Cr
t ,t /1/).(i., -r
I0 lrpir]"iii*ir:ff) , r XLrr. .i szs_i,zu Ci,",i Guri de Atr, oruit. il,,:;J,:;:,:):,G IX rdtrc poporulA xy: ! h Matet: t)tnttta tyft v td Ana, 1a.UE:: \Yri,T!j; r r vii ..i iilll g,1,.'.{iL^.a,,,,i'r,tiuao oionisieAreoo. !,,,i,,.r,.?!,,:,;.\X; tu'.cit. MEL,, p.
si
1i'r
Arrirsrrrsic
Si,ainrl,
xf
,c
;;,;;;.;'..;;"i:Z'..;.'i?ft"#il,i1fi"3F;
Czr
."^i ^.,,,xr.,.,-l-;;,';.;xxxx, g25 g.u. col. dZ5 , r. L2\_\_\I_^, COl. $.u
*ly:"ryFi
::ii5fisti,T,-G*
,,qq.I€rro;rrilT"*i"i.11"11ffi .....birba1i clcstornrcl d"sroini.i-penrru ,,...DarDall pentru slujbi l^Krvnq); srribi la Ia lucrul rrrr.,r rocagurui rnrac,,r,,i ltri r,,: dumnc r\..-6rrcou tou'e.oo;,, r^.. ri-r;.---,-;1|; in A ^ $-'r.;..i t::::::yli.::1,.i.ryi!"" ,\t'ltt,ttltti,tt atul tlte Orb , dH y'l'|rv'|rb/r
rI
..ltrfba
rl)aral-, d,dr-,
Ia'C9q:l ,\,",.,,er
IX, rc: r^r l3:
ltlgz,
voi. I1,..()xfirrtl, Nurtt'lltrmncnts urtd r
ii|
Il-W.
(AErroupyEry
Bauc
trchristliclten
Littraw,lll, Aufl. t36
Htifrf
Wiirtetbutlt
ilr, I9BZ,
cr
tc cle slujitorii cultului crcqrin, incepAnd cu Sfinqii Apostoli. Asrfel, Epistola l')vrci (VIII, 2 qi 6) intrebuinqeazi cuvintele )"er"roupydg gi l"ettoopyiq, penrru a lir chemarea sau misiturea sacerdotali (preogeasci) a Mintuitomlui: ,,El (Mdntl) este slwiitorwl celor sfinte (xiv &yirov ),ertoupy6q,...) qi al cortului' celui ..."; ,,Iar acum mai deosebiti slujire a dobindit..." (Nriu 5t 8tcrQopcot6pcrg t l'ertoupytcrg); in Faptele Apostolilor (XrII, 2) verbul ].ettoupy6ro aratr serviirr public oficiat de colaboratorii Sfintilor Apostoli in primele comunitili creq,,$i slujind ei..." (rcri l,ettoupyo0utrou cxbrrrru).IJneori insi, acest cuvant are gi o Itlrtrc mult mai largi., indicnnd toati lucrarea apostolicd gi misionari in slujba lflgltcller cregtine, ca in Epistola c5.tre Romani (xV, 16), unde Sfintul Apostol palptrrrc despre sine: ,,...ca sifiisluiitor al lui Iisus Hristos" (elq to elucrr l,ertoupydu ' Irloori), Co-p. gi Rom. XIII, 6; XY,27;2 Cnr.IX, 12; Filip. VI, 25 q.a. ln itltttch_rtatea creqtini, cuvAnnrl litur.qhie avea deci un inqeles mult mai larg decAt tlc rrzi; el indica totalitatea actelor de cult sau a serviciilor divine-, Drecum precum qi si admif'crt lor, adici. ceea ce intelegem astizi prin cult qi prin sluiire prelleascd. in general. inqeles il fblosesc, de ex.: SfAntul Clement RomanulrT, Sfinnrl Irineur8, iu al cezareeire, sinoadele locale din fuicira (314)20, Antiohia (34L)21, sardica :nn. 12) gi Laodiceea", cnrr. Laodiceea22, Teodoret al Cirului,, Cirului2r g.a. timpul, gi ,nume E.". Numai cu ti itr secolele V-VI, intelesul lui s-a restrAns, aplicAndu-se mai ai inti intii la Cina cea de apoi la ceea ce in.telegem " qri apol ln(elegem a^prrnLttwrghie, azi prin Litwrgbie, adici slujba sfhnti a lerrfei Legii Noi qi a impdrtiqirii credinciogilor cu Sfintele Daruri2s. I
t I I ,, ll
texrul citat la nota 6); Ibidew r,...arhiereului ii sunt incredintare anu-
r.I, col. 288. )" P.G.,'^,;^ ;II, cap. 3 (1,G.., r.,!1-,..ot. 849): ,,Intemeind fericilii_Apostoli (p-e^incredinpr DrsErrLa \r\orrlcr,,, au lui Linus slujba--episcopiei (tqu'tfrq^bntoronflq ':,'"11--
It,
bis. rY,)., (P.G., t. )c(, col. 303): ,,ca al patmlea de la apostoli a fost ales primus in aceeagi (tr)u tcrru obt6ft i"ettou"cyia.v)". (.lirn. I Ancira (sint.Aten., t .Iil.r_p.21 gi la Nic. MilaE, canoanele..., rrad. rom., vol-. II, panea l): ,preo;ii c!r? t u jenfit idolilor suit Er"i1i sd ruai stirirSeascd ceva din it lUtt, piioltpi" loupyeiu rt to5v tepcxoroSu )"ettoupyr.
A,c'sta il intrebuinleazi spre a indica rd.ndwiala slujbelor de seara gi diminea{a: tci,q boneprucig
(inEpist. cLrr, P.G., t. LXXXTII, col. l44lj, precum gi slulba botezului tou 0etou Bcxnttolcxtogl in rr Bis., rr,23 (P.G., t. L)c(X[, col. l06sc). comp. gi IsPG., t.^ LXXXTI, co.[..1333: trlu trlg 'Euvanng... ],ertoupytou. in acelaEi inlelei gisim ,ttlilioasd rtlittlrrt cuvinnrl Lertoopfl"cr qi in actele Sinodului III Ecumenic, Efes, 431 (Epiitola Sinodului ttttPirat, despre Chiril^al ltttpirat,.d:9p.. qi Memnon): ,,$i Chiril al Alexandriei Ei (neineiduind) sn neadunAndu-se' (neingiduind) si ,,gi neadunAndu-se |t"tscl nici sirbitoarea Sfintei Cincizecimi, nici slujbele (l,ettoupyi.crg) de seari-sau cele de tllllt'itfI..." (citat la /oh. Caspari Suiceri, Thesawu.s ecclesiasti.cus ex Patribusgraecis...r, Ed. secunda, l, Arrrsrcrdam, 1728, col.2211. Jl t1...,: .r.- ^-, r^- t - t ^. Epist. CXLW (reproducind cuvintele SfAnrului Apostol Pa1l V*,i, cle ex., Teodoret al _Cirului, rlltr Ilpist. 2 Cor. X]IL l4: ,,I)arul Domnului nostru Iisus Hristos gi dragostea lui Dum'nezeu-Ta" cl(,), rclaugii: ,,Ci in.toate bisericile accasta este incepitura,slujbei ceiii de taind (tr1g puptrrrlq totqtlto,g npootptou)", adici a I-iturghici errlraristice (p.G..r. LXXKI, col. 1393 A). ro Vcz,i, tlc cx-.,codiceh lwyitiary, Nr]v. vII (cirar la Suiccnis, op. ait.,ri,22r): ,,...incarc a inrcrrciar q,
l'o0tuct,q )"ertoup14crq
l't)r)l)ylo(
ht,trr,tstirc qi rr litcrrt Slililtn
Litur;tilli'(tflu
tepd,u l"ertorpyi"ou); ,,.1
Cin. 32 trrrlnrr f,!c,'N,4fl, XI,9s6).
Lt't'tlttti
Pnuor Pnor. Dn, BNri BRANI$IIi
al h Biserica gi teologia apuseani, cuvantul liturllhia a conrinuat insr s[-qi pl ^ pAni azi sensul vechi, de cult in general sau orice slujba bisericeascl, iar pentrul pe care nor o numim Liturgbie, apusenii intrebuingeazi termenul de missa (la die Messe), provenit din formula finali cu care se incheia altidati Linrrghia'a5 qi.cu care credincioqii erau concediaqi din bisericr: Ite!Missa est! (Mergefi sfd.ntd s-a sdodrsit. sau:. Este tin'?pal iesirii d.in. bisericd). Forma latinr tarzie, miis' de missio : trimitere, concediere), se intrebuirrqa la inceput cu sensul de catehumenilor din biserici la sfhrginrl primei pirqi a Liturghiei26, apoi gi a lor, la sfArgitul Linrrghiei. A rimane deci pAni la rnissa catechurnenorwrn (fu adici pani la sfhrgitul Liturghiei, a insemnat, de la o vreme) a rimane pin missa, adicd,la
Linrrghie.
r
iturSXt, Oxford, 1925' W,l),E. Oesterly, T'he lrwish BachXrowtd, of the Tiibingen, 1870' p, pr
tr.rnb.l, , Originitr
ii,
Usp.nrki, Cinn
Si catactm,tl cei d.e toind. Si
70-75.
Prof. P. Vintilescu, Cwrs
BIBLIOGRAFIE
d.e
cwltului creStin (in grec.), Atena,_1962, pp. 1-80. Masa Dornruulwi (in rus.), in fMP, an, L967, nr.
ktoria Liturgbiei (ms. dactil.), Bucuregti, L940, p.
P. Vintilesc r, Principiile si fiinla cultului tlfi (ms. dactil.), Bucuregti, 1940, pp. 1-2-L5.
|il]'O-t
Arhim
Evangelos Antoniadis, Caractentl wltinaei Cine a Dornnului Si p Eubaristii (in grec.), in ,,Anuarul qtiintific al Facultilii de T Atena", XIV, 1958-1960 (dedicat lui G. Sotiriu), Atena, 1963, pp. 309-884. G. Bickell, Messe und. Pascha. Der Aposmhsche (Jrcprwng d.er Messlitargie
nezeiestii
lc;A sPhl( )lA l.A
J.. C"lz,
TuchXebeie wnd.-Aiend.rnahlsgebete
ord.od.ox.
- Curs de Liturgici ge-
tn der altchristlicben
wnd'
in
d'er
Kirche, Leipzig, 1905.
Xenauer Anscbluss, nn d,ie Einsetzwngsfe,ier d.er heihgeru Ewchnristie dwrcb Christws Pnscharitual n acltXewiesen, Moguntii, I 872. LiturXia ebraica e liturgia crestiana, in ,,fuvista Liturgica,,, 4 (19 _ - -P._Borella,
332-347. T,. Bouyer, La premibre Eucharistie d.ons la dcrni.ire Cbne,
pp.34-47.
in
rev.
MD,
nr.
I
L. Paris, F.
Spiritwaliti d.e la pribre eucharirtiqwe, liturgie chritienne). L906. F. Cabrol, Litwrgie, in DTC, IX, 787 -844. D. Doikos, La Pd.qae iuhre bibkqae, in ,,.A,nuarul Facultitii de T, Tesalonic" (in grec.), t. XIV (1969), pp.125-233. Adr. Fortescue, La rnesse, trad. fr., III-e id., pp. 523-528 (Appendice I: de la Messe).
.
H. Haag,Pd4ue,inDB, Suppl., vol. \l[, Paris, 1960, col. ll44-II49 (ct
la zi).
I
J.M. Hanssens, De ritibus ewcharisticis et paschalibws in ulthu.a cena, in rev. dica de re morali...", XVI (1927), pp. 238-257). _Acelaqi, L'Agape et I'Eucbaristie, in rev. ,,Ephemerides linrrgicae,, ( (1927), pp. 525-548; 42 (L928), pp. 545-57\ qi 43 (1929), pp. t77-L98. |.M. Hanssens,Institutimres litwrgicae de ritibws wientakbws, t. II, p. 407 qt.,2 Fr.|. Leenhardt, Le sa.cra.ment de la Sainte Clza, NeuchXtel - paris, f 9+S 1r pp. ea8). H. Ligier, Textus selecti de lvralna. orntione ewcharisticn, ad.d.ita Harq4ad.ath n onnullis /udaeontrn b ened.ictiones, Romae, I 965. H. Ligier, De la Cine d.e Jisws h l'anapthore d.e lEglise, in rev. MD, cah. 87 (l
ex,, .(c'prsco XXXVIII col. .324)t 26
-_ Vczi, Ll):.-'-']f-
clc
, lt
(Ed. IV de W. Fferaeus Hcidelbcrg, l9i missa"; Fer. Augustin, Sermo LXIK,-B (P,
cbumenorun". r38
139
Ltr"u ncttla sPIi()Al,A CAPIToI-UI-
pugin s.iguri-qtc qi l)t'ir(:ticat irrclt de pe aruttci in adtttriirilc linrrgicc;.tot aqa cle irrirrtarca ip cult a unei rudrturiiyi pwblice de credinyd.,la care face aluzie SfAnnrl
II
rl Ihvcl (l Tim. VI, l2). revirsare abundenti !rt irr lcgituri cu Euharistia aveau loc qi botisrneh, adicd, acea . / -t --:: ---^--^ (revelaqii, primare Bisericii caracteristici Prororsc r;i inultiple daruri spirituale, glosolalii. exorcisme, tilmlciri gi darul facerii de minuni, vezil Cor. XIV); ele aq in chip firesc, atunci cind ardoarea iniqiall a creqtrnismului s-a atenuat qi cAnd rul spontan, specific pmnciei nrturor religiilor, a flcut loc unor regult gt iri instirudonale. nfhri de ritualul euharistie propriu-zis, in cadrul adunirilor de cult din aceasti irttrau gi urmitoarele elemente comPonente) care se pot deduce din aluziile inl nlc ci4ilor Nowlwi Testatnent: l,cilurile din epistolele Sfin$lor Apostoli, allturi de cele din cirqile sfinte ale Zai'l'estnaent, care ficeau parte din rinralul sina.qogii (vezi Fapte XIII, 15; l'I'es. ; (irl. IV, 16);'forma ei cea mai simpli gi cea mai familiari, de oncilie, adtci I'redica,'sub. i asupra textelor citite (vezi Fapte XX, 7,ll, unde se intrebuingeaza chtar de bptl"6co; I Tim. IV, 13; I Cor. XYI,26); Cfrntd.rile reli.qioase (psalmi, imne gi cAntlri duhovnicegti: I Cor. XVI, 26; Efes. 9l Col. III, 16); intre acestea vor fi fost, probabil, imnele din cirlile Noulwl'les; al preotuluiZaharia, tatil Sfinnrlui Ioan Botez5.torul (Lc. I, 68-79), al drep$imeon (Lc. II, 29-32) gi al Sfintei Fecioare (Lc. I, 46-54), precum gi unele rte de prozd ritmati, citate in scrierile Sfinnrlui Apostol Pavel (Rom. XlI, 2i Efes. Y,142; I Tim. III, 163; II Tim. II, lI-I3), care sunt privite de unii
Istoria Liturghiei creEtine A
LITURGHIA CRE$TINA IN
p
TTTELE TREI VEAC
I. Liturghia in epoca Sfinflor Apostoli Precum reiese din cele spuse_pini. acum, cea dintii Linrrehie a fost si Mlntuitorul rvrdrrlur'(rrur insugi, rrrsr-rQlr la la.Lil'la cina cea de tarna. ,ri"",ia,ia, cAnd, irt r,r;;;rl"f,rr"i cadml rirualtrlui urrei me mese rful* Euharistie, i.-.iil;i ;a;t#,. .,iruruiunei Legii ce ::*f.":Il,:,iTly: culnrl
fi.";Ei;; ."ffi il, ;ffi?i;i.::ffi lTf l'fil ,o",i ,*d.riala de mai tirzlt aSfintei Lit MAn rar"isn".iil,r; sit $;;;;it iliffi;JTHI ceea " facegi intru pomenirea ficuse El la CinI ta Mea,, (Lc. XX[, I cor. Xr, ."rr.i po-r,;i, i;#iii;i,Hi rJii noiau in MAntuitorului "Hil,, creqtin' . ceea .. ; ginar din care s-a dezvoltat treDtat precum am spus, ce,
intru continua aducere_aminte
i"r.,qi;-a;-i;'a;"r, inainte de a T,:,:: pAinea iai.arra t"-" i"ii", p.rrr.,rr , a. ?n / !t "--y-1rrr-r' ucenrcrlor , a binecmrd.itat,'xxri, 2l; ri l7 is, Tt;, Xr, 23 s u.). I:XY::,yI\^?g:Zl'^y_i_KV, ?? se adunau deci pentru rugdciune,'sn"qli'Ap*toli mu.rrum"r, MAntuit"r"r ,pe
si. nrefaci piinea qi-uinur Je pe masa to, in
SAnge, '"xr^t'P"^T:ul cu care.apoi se impirtiqe_au.
Ritualul
irlti ca rudimente ale primelor imne specific cregtine;
ilugdciunea, care forma preocuparea de cipetenie a c-elor dinlai cregtini (Fapte Domnul nos), cu invocarea frecventi a numelui lui Iisus sau cu refrenul: ,,Prin
,i'r#i i"riil;t
ir,r,iii Sfinrur siu T dupi modelul
Hristos" (Rom. V, Il,2l;IY,Il q'a.); Colectele ptniu. sri.toci (I Cor. XVI, I-2), care erau obignuite gi in serviciul sina, ca o aplicagie practicl a indemnurilor morale, Ia iubire qi intrajutorare, date in
ac.r,;;;;;l;i;;
Liturghii r"_r"*;.;1*.ir. nrurgice cresti ai" .;ij.i .;:'r:'Jl .r"qii;;.--- Pe baza diferitelor yry gi aruzii incidentale d'in slrieril. Noutui rr r:nt feritoare^la 14 Jdvdrr'sd sivargirea ,ulLcr Sfintei Euharistii Duna.st, sr mal ares dtn din instrucqiunile rrrri^a,,,r;r. ar., ii -"i date de cu privire r, c";:'xi]:;b),,. po",. 1i ,,, ci,itualul ewh ar"i*ic consta in' u.metorr.t;i;; "i."'i"
rtrs
:i*'^,,,,Tf :::1.-*_:::li,l,1!tu,ei simburele originar care a_ri.mas ."ni,r*Jri toate Linrrgrriii. iT de,volrar, cu.1!mpul, rAnduiala de azi a liturghiei ''
!:**:[:-l'_l.li!r 3G;" ;iir. o",j*rlli'#; r cor. xr\i;-i; i; apoi, amintind 1."-p -"tq"-t.. 3::t"l,r*1.:":i I ]$i timitc si de moartea i-rristoi, A i[:ffi1i':'ffil: r^ui
91
li uj.1ur, aup;..".. urmau frA,rg"rea pninii qi impirt! 3:X:.?::.j."_X1t1ie-.1 sc flceau gi rugdciuni.penlru direrite iltg"rii J.;ii;'.'iE, i,T#: ci,,ile de laudd qi multumire. poporur ,"lro.ir, rispunzind ra sfirgit cu vechiul nrcn ebraic,4rufu (I Cor. XI, i6).' La acesre elemente principare are randuielii. Liturghiei din aceastr primi peri<
',on;;:"'ir',"j.;;il
infbrrlaqie asupra culrului cregtin din aiea-epoci. Astfcl, nu c tocmaijsuldaci pdcii", de care se vorbegte in unere rc lin Noul Tcstavnent (I T;. v, 26;'Rom. iVI, 16; I cor. xvl, 20 gi I ptr. v, 14
't*itiil
(irntlr'
1i Sintcorr rrl 'Itsal
ri, Da/ne
dt*mrezeiestile
t40
taitn,
ca;t. 44, tnul, nutt tit.,
p, 64,
Ei
agapi
'i'rrr cu Euharistia erau conexate in veacul apostolic qi rnesele frdyetti (de d.raXoste) snu 'r. (d,yctncxr) (vezi Iuda, 12), pe care unii le consideri - nu flri dreptate -.ca o rgire sau o supravietrrire a meselor rituale iudaice de simb'ita, pistrate in obignu-
ii:ii'il"I
n E';Ei;,i;;ali", "-i",ite sporadic :::llj::,',:':fl1j1',T'T :: ""I r:iclcntal in unele din carqile sfinte'ai"g3' ale i{rrTri'i;;;^irri);i"grrr;;;;r:#i
I
2.Liarghie
'!
,,1)c ,rccca zice:
l)t'ltcirpti-te, cela ce dormi, $l tc scorrli din morli $l tc u. lurnina Hristos". I
,,{ )rr :rclcvirat mare este taina dreptei credinle (cregtinitilii): l)rtrurrczcu S-a aritat in trup,
,r indrcptilit in duh, A lirst v.{zut de ingcri, A lirst propovidult intre ncamttri, A lilst crcz,ut itt lttme, S ,r irrll[lt iutnr slav{".
S
t4t
Lt"t"LlRCtl()A sPl:ClAl,A irrqa
vcl
prirnilor crcqrini, rccnrtaqi cliutrc Cor. X.1,20-22), de SfAnnrl Ap
r'rcqtilrc din prinrclc trci scctllc, dcqi nu c vorba de o descricre dezvoltati gi ci de o.simpll schemi a rAnduielii lrrrr iirrnrulc dc rugiciurc, ca in Liturghier), pi4ile ei principale, in ordinea sau momentele p" i..r.t irrdicAnd l'rr'l,inrrghici, rlcsfil[ur;re; cap. 65 descrie o linrrghie baptismali, c1v; 16 di o. explicare .r iinrlui'e.rtraristie, iar cap. 67 desciie o liturghie duminicali obiqnuitia. ia cotehurnenil.or (cap.67) consta din urmitoarele: iri clin ,,memoriile Apostolilor sau din scrierile profeqilor", adica drn Sftnta
(l
nos t- aPos
rorici
. :):':!::]" J.':_:?.::"a sfintului.Ignatiu tola cdtre sruirueni al Antiohiei, cap. vI[), nu reicsc cl agapa preceda sau urma cina euharistici. cei mai muigi iitorici iiiiru.giqri .iJ lgapa preceda Euharistia, deoarece primii cregtini .irrt",, sr-i- imite intru Mantuitorul, care a infiinqat Euharistia la sfir$itul "".i -.r. rit "l. iudaicc ylT); agap^a r,eqr:zenta asrfel.cina cea de taini ai Jt".;;;"ceremoniarur ei i deaproape rinduiala meselor riuare iudaice. tn unele scrieri vechi (ca de ex. celor.l2.lpostgk, capitolele rX-X) ni s-au pistrat chiar formule riruale de binec
a
rl'
a pAinii gi a
vinului, intrebuingate la agape. In tot cazul, indiferenr de ordinea dintre ere, Eabaristie qi agapd. au fiingat cepur ca doui lucruri distincte, care au .o.*irt"t pe.ri i; l":.fi*l veacului al Intre ele nu existi un raport genedc,.aEa cum pretind u,ii dintre teologii pror dupr care la inceput .r., .*irt"t aeiljagrpele, iar Brrt ,-"r fi niscut dirr caunrirprer.rrr"r, "., ^rirti* "fr'.::,:'l torii ale impirarutui rraian.n-au mai permis p.";;r*r;-;;il;lir ir.r intinderc d: qeni atu.ncl. {eapa, care imita iudaice, ar asffel ca punte de trecere de la ritualul "i.-;'.i;, iudaic la cel euharistic cregtin. ce Bisericii primare, agapele se prerau uEor Ia (dezordrne). ar in veacur apostoric, sfannrr Apostolfoarte ", ^_a:l}f:=f.'.,p pavel mustrl :1,:** rile ce se ficeau la acesternese (cel puqin, tacoit;;[t;{;.i1." ere si aibl, aici inainte prin familii, iar nu in aduniiile & il; xJ,2t_22 Ei 3 i;Jr;l-cJ. Aceasta dovedegte ci agapa n-a rost X'; c.reqtir,r gi ci ea a trebuii si se desparti foarte de timpuriu'J. Brrrr"rirtie. Fii degrabi o formd say expresie a vieqii a. iri*r.,,iJ,;' .rr".r.ristici ? di"" Iems arim ( vezi F apte rr"uir.y::ii 4r, i6i qi dis ptui : :"fl 2 ^.:,:llTformi. de viaqi, qe cen{ ii"nrrir,ir, o dati cu aceasri ^ aiolo y{e!a s-a mendni,t rnri m,,rt tim^ .-^^1 PjT-19:=.Irl1l"e.1yt.quit. despirgiti de Euharistie qi a evoluat, Iuind aspectul r" constari., *:.-rl* dinrnenqiunite'de la :l: 9: arynlic.e (Cart. II, i"b. )Sl sau din lucririle Fericirului !r: (co Manichaeum, xx,-20)'. in cere ai" se confundn cu sau urpereLe runera.rq care au incd loc, in unele pir.ti "r-i-." ale ortodoxiei, ra inmorrr pentm yorqi. Tot ca iesturi di"'";:ril. --.* r.l.i.i.i din Biseri ':poi fi socoti,.'qi -.'.t" .o-r,r. .;;;;i;.-'1" il"J:r:t; rile praznice, mai ales la hramurile de biserici qi h r"fri de oraz ffiJ--.r.t. fost i,tocuite, pe alocuri, prin ofrandete cai.,. ia"i inrpart celor prezenqi: piin sau ,,pasci,,, bianzasau peQte, carne de miel qi vi,).
::f-T:llg
iria*r.l., se va
in picioare (cap. LXVII, 5; deci la Lijos) gi se compunea din urmitoarele: (ittchumelilor se putea sta qi rugiciu,e generali, frcuti de toqi credi,cioqii (cap. LXV, I gi LXV[, 5), cctcnia mare de mai tArziu; (a pdcii), pentru pt"irna oard rneny'i.onatd. clar ca. a.ct litwrgic rytta.rea. frdpeascd
V,2); niui'pro.rrosului pAine qi vin amestecat cu api (cap. LXV, 3); rlocurnerutnrd des1re in*ebainld.red. d.pei
ilt".i;fli
lu.l, cXV[);
4. Liturghia in veacul al treilea (Liturghia descrisi in,,RAnduielile bisericeEti") dcscricre completl a Liturghiei, in felul celei din prima Apologie- a SfAnnrlui . tttr intAlnim in scrierile dirt secolul III. Catza I Fie rigoarea disciplinei arcane, celor neiniqiaqi, fie lipsa prilejuliif crzi."" expgnerea misterelor cregtine sub ochii ii. * pun. in discuqie culrul cregtin, fie ci Linrrghia era pentru creqtini un lugu iirtrili". gi cunoscut, ca sI faci obiectut unor expnneri sau tratate speciale'. De , ir' *.ri.ilt. Pirinqilor bisericegti din secolul III (Clement al Ale-xandl9i, 9ig.1 irriric el Alexandriei pentru Egipt, Ternrlian gi Ciprian pentru Africa, Firmilian al ,eci Orpadociei pentru Asia Mici-q.a.), nu aflim decAt menqiuni sau aluzii izolate lerrrrrlc sau indirecte despre starea Liturghtet dtn vremea lor' p,lrc prctroase pentm starea Liturqhiei din primele trei secole.sunt scrierile psegrrrft dir-r grupa cunoscuti sub denumirea colectivi de ,,Ri'ndaieli bisericesti" 't-orrlnwngin, t)rd.onnances eccldsiastiqwes), dintre care cele mai importante sunt
Izv
ii
r"J.3uiil:
Lffi;iljii;
a r,anera pe^cregrini de caiomniil..".. .ir.rl"-., p"'r..." tor, in T: cu i.ii.lil?lll acltrnirilc {e lor dc culr. Aceste capitole alcrruiesi ;;;i lin,irrtrpliti 142
e cea d.intd.i
Sfh'nta Euharistie;
Ur"r^ i-pa.tigirea: diaconii dideau celor de faql gi tot ei duceau Sfinta Euhacclor absenqi (cap. LXV, 5 qi LXV[, 5)'
3. Liturghia cregtini in veacul al doilea p. i;^#;'rso, iarra,ri"t,
t
Frrrstosul inalgi asupra lor rugiciuni qi mult-umiri (etrycrl.xcrl .ei-rycxptottor), ,,.\min"[ 1ror" 1cap. tXV[, 5), iar poporul se asociazi, ris.punzAnd Ia sf|rgit: I rugnciunii se faie amintir." Patimilor Domnului, rostindu-se gi cuvintele rrului de la Cina cea de taini (Apol. I, cap. LXVI, 2-3 1i Dialngul cw lwd.eul
#1il#i';t:'#lil,] ilt*ir;;;r;tjH#,ir:#:i
rvsti1, il'd ':::,?,!,!!:,"!:'X! :..---11!i1 1-rit
desigur, cAntarea religioasi (psalmii), de care insi
in ewhiristicA se sivArgea st1nd toqi
i;w' ; d;d?JlH.il:]#nIt;
llll:l:le
fi adiugat,
gi
Ittstin nu pomeneQte.
j..-.,:*;;;#i"i':A;Lr""ii,'rlT.:ffi ,i;;;i
"i.i"i;i;;#:;ilil
Noului qi a Vechiwlui Testa"tnent, atit cAt ingiduia timpul; sau omilia proestosului liturghisitor (cu caracter exegetico-moral: sfat
f
'l'e
rr irr
p.C).,
t. VI, col.
428-+32. Textul grcccsc al capitclor de intercs littrrgic (61, 65-67) cu
;i ,rrlrtotlri, in MliLV, pp. l3-21. t43
rKE(r-r'rR()F. uR, tlNtj
t
RANI$TII
a) tr)
Lt'ru ttcitt :it
cgiptcan{s; (Aqezinrintclc Sfinqilor Apostoli)o;
cca dintai provine dir-r secolul al III-lea, iar celelalre doui, in forma lor provin din secolele IV-v, dar ele contin qi folosesc sau transmii de fapt vechi, din secolul III sau chiar gi de mai inainte. Ele sunt cele dintai ne transmit adevirate formulare liturgice, adici descrieri ale rinduielii li desfi.gurarea ei normala_, cu textul mgiciunilor gi al diferitelor formule, ca in ?j^d, azi. Aceste reguli qi formule sunr puse, printr-o ficqiune literain, chiar MAntuitorului sau a unora dtntre Sfinqii Aposioli, care le dicteazi lui Ciementl nul sau lui Ipolit (1235). se socotegte, in generai, ci mai roate rinduielile bi enurnerate mai sus derivi din lucrarea lui Ipolit cu titlul Tradiyca apostoticd. ( l'trt1 ncrpd8ootq), care era socotita pierduti, dar care s-ar regi.si in traduce crarea) egipteani cunoscuti azi sub denumirea de R-d.ndwiala'bisericenscd eai cea mai importanti. dintre rinduielile bisericegti este colecgia cu titlui sau Asezrirutntele sfintihr Apostok (Araroycxi ^cciv dyLtov 'Anoot6l,cou), compilator necunoscut) de origine probabil siriani, din a doua jumetate a IV. E impirgiti in 8 ci4i. Material de interes liturgic - privitor la locaqul bisericesc, la r|nduielile de liturgice ale membrilor ierarhiei biseiicegti - .rrpii.rd ci4ile: a !y:qit. 57-59.), a $3p_te_a (cap. 33-49) qi a opta (cap. 4-a2i. Cea mai importanti este gpta (cap. 5_ l5), in care gisim cel dintai formular de Liturghie cunoscut Este vorba de o Lirurghie de tip sirian (antiohian), sivxrqiti'cu prilejul hi episcop. Aceasti Linrrghie este denumiti de obicei Litwrghia clenointind, cart. vI, cap. 18, se spune : sunt date de sfrnqii Apostoli, prin episcopul Romei, care le-ar fi^constiruqiile consemnat in scris. In ambele randuieli (clrtea a doua gi cartea a opta), se disting clar cele Linrrghia carehumenilor gi Liturghia credincioqilor. Iati randuiala Linrrghiei clementine descrisi in cartea a opta, cu menqi sebirilor faqi de rAnduiala din cartea a doua: .Lhwrgbia cateham.e.nihr (cap.6-10) incepe cu 4 sau 5 lecnrri biblice, din primele doui din vechiwl Testarnent (Lege qi profeti), iar celelalte dinNoul Tt (Epistolele sau Faptele sfinqilor Apostoli gi Evanghelii). primele trei lect ficute_df anagnosr (citeq), iar apatra (Eva,girelie;, de diacon rr., p..o.. 1.r,r. din vechiwl Testarnent $1 cele din Nowt Teiiam.eni se cantau psalmi resp< citre cantire.ti qi popor..indati dupi citirea Evangheliei, urma omilia sau'p cantarea psalmilor, cat gi omilia sunt menqionate numai i., .r.t., a doua). l3_ H. Achelis, Die 1it*1ten ewellen d.es orientalischen lGr.chentechts, r, Leipzig, L b-.X. Fnnk, Didascalia v, et constitwtiones.Apostolorurn,Il, vu,,r.wrwrrurro) 4l,u)ruwf a//r) u) paderborn, y/_lLy. [aucrDoflf, lyuo, 1906, pp. pp.97-1L9. 6 Text in Texr ir-r P.G., P.G.,t.I, r.I, col. 555. 555 s.u. la p.+. P.A. Laearde. Lagaide,'Curstitwtio"Ls cutstitutitnes Zpori.o:ti:-i, Abattnlnmtm. rLiprr^.ioqt E.u. si $i F Tcxttrl grecesc a.l capitolclor de interesliturgic,in"MELV, pp. 179-%3.Trad. .om. i"'sp;, 7 TExt.siriac 1i trad lat., editat de pa?riarhur sirianiinit Ign. Efrem Rdr-r.ri, Testamzn ntinii nostri Jesu Christi, Mogur-rtiae, 1899 18^99 (reimprimat la Hi Hiliesheim 1969). Trad. lati latini a Qhrlti, dc urrcrcs oc irrrcrcs lrnrrgrc, linrrgic, h tD 1wL,LV,.pp. MELll,.pp. 235-273. 23s-273. o'succinti succinti expunere a rAnduielii rAnJuielii din acest acest d,
'J"*j
,"ili:
(crrt' J,
..
"
23), precrdati
g.p.g.ltqe
o
a documennrliri, pe bazi, de snrdii mai vechi, 'r97ll, oo. (Moscova. igzl). (Moscova, pp. 2o7-2'rg\ 207-2rg). E:f . nrai Hippolytc dc Rome. La tradition apostolique, rexre' iatin, introd. _nrui:
Prot. I-., Prrrr. 1,.
1-ap'
.dd
vor.nov, v.rouov, i._,,Bogrxlovskil in,,Bogoslovskia Trudi", Trudf', vor. vol. vr vI
r:ottstihrriort, Miinstcr-Wcsrfirlcrr, 1963 (LinrryicwisscnschaftlichciQuelf,r.r
144
rrnd
o scric dc p:ttru cctcuii, rostitc tlc cliacon, dintrc carc prrinra pclltru catchttI rlrrtta pcntrri energumcni, a trcia pelltru candidaqii la botez (corupetentes.sau 2l) qi a patra pentru penitcngi. Iliecare ectenie era urmatd de cAte o rugdciune tlc' cpiscop pentru fiecare dil cele patm categorii de participanli 11. sfilta t"l,rr" itit"ru ir-r timpul acesta cu capul plecat; apol leQe.au succesiv din biserici, ulil cc erau binecuvhntaqi de episcop, trecAnd pe sub mina lui. icgirca penitenqilor, to(i cei rimagi se sculau in picioare gi incepea LitwrXhia loi 1cap. XI g.u.), cu o'noui ectenie (ectenia mare) qi o rugiciune a episcopicii.. gi spilarea miinilor 1*.,lrr,, ir"dirr.ioqi, dupi care urma sarutarea gi a liniqtii in biserici. Diaodihnei pentru asigurarea i*irgrilor. Se luau misuri qi vinul alese pentm Sfinta pAinea Masi, la Sf|nta Htluccau apoi episcopului, aseminitoare mai euharisticl, rugiciune o lungi lor ,t.,pi" rostea irtr cpiscopul *n^iorrrm din Linrrghia ortodoxi a SfAntului Vastle. IJrma o noui ectenie, o rtc cititi de episcop'ca pregitire pentm impirtiqire qi se f}'cea impirtigirea, in cirrcia se citea Psalm"i fXXfU. Se rostea o noui ectenie qi o mgiciune de rirc dupi impirtigire, apoi se flcea concedierea credir-rciogilor, cu formula: ht pace, rostitl de diacon. ale titurghiei, asemlnltoare cu cea din Constituyiile apos!9\iry' gisim desi irr celelalte doJe documente literare din aceasta categorie, adici in Testarnenini qiin Rd,nd.wiala bisericeascd egipteand. (Trad.iyia apostolicd. a lui Ipolit). rrir
!
c)
sl,l.t( )lAl,A
5. Uniformitatea
liturgici in primele trei secole
toate ce scrierile din grupa ,,RAnduielilor liturgice" provin din regiuni.diferite 'Roma),
tonrqi textele (formulele) gi regulile liturgice pini la identitate verbale, ceea ce indicd penJru uneori intre'ele, aseamini e'se p snrsi comrlni, care poate fi lucrarea Trad.itia fl.plstlkcd a lui Ipolit. Toate desdcci starea Liturghiei de la inceputul secolului III, adici tipul primitiv al Liturdin aceste I 4i1 diferitele regiuni ale Bisericii. Consonanqa generalS. a rnnduielii in sprio dovade este aminunte) lllcllte, care merge uneori pini la cele mai mici veacuriprimelor trei Biserica in irrriformitilii lituigice care a dominat
lrinitiqii (Siria, Egipt'qi
BIBLIOGRAFIE rros. Gr. B[bug, A,qapasiLitwrXbiain Bisericapriruard,
it, ltrtifol, L'Agape, in
in rev. S.T', an 1954,nt.
,,Erudes d'Histoire et de Thdol. positives", ed.
VI,
Paris,
fiecl:rqi, Agnpes, in DTC, I, 55 I-555. (Jrcbristentwrot, Solorurn, 1909. i1, lt.i,-gr.tner, Ewchnristie wnd. A,qape iwt. f )rrrrr. F. Cabrol, Les origines liturgiqwes, Paris, 1906' Irlcrn, 1,a pribre d.es prentiers chritiens (col. La ile chrdtienne, B), Paris, 1930. Irlt'rrt, Ia rnesse d.ans la ktwrgie, in DTC, X, 1346 g.u. ir, <;.'l',rol gi H. Leclerrq,I[on *tnta Ecclesiae litwrnica, Vol. I: Reliqwioe kturXicae
f"r..nit',rg.r, Hcii l4-5
PRnot PRol| DR, llNil Ilnlur$,ni
Ll'ruRcit< :A spECI At,I
ldcnt, L'Euc itif d.e la Messe, Paris-'l'ourrr ri, 1912. H. Chirat,I d. td.ge apostoliquc, paris, 1949 (,,Lcx Orurdi',, o. crrllnrarrn, La ixnificatiott. d.e la sairute'cirue d.ans te ciristianisrne ,,Revue d'Hist. ct de Philos. relig.", XVI (1936),l,pp.l-22. _ -I. Danielott, Les repas de la Bible et leur significati.on, in rev. MD, lg (l
B
LITURGHTA CRE$TrNA OrU SECOLUL rV iNerNrr. LITURGICE $I LITURGHIILE CRE$TINB DB AZI
/ -55-
slarces de la Liturgia, paris, 1964 (texte privitoare la Liturg . L. Deiss,u4ux !y1,_de la origini pani in sec. v. Trad. engl.: Early sourca of tbe Litwrgy,
1967).
I . Duchesne,_OriXina_d.u
culte cbritien, ed. a V-a, paris, 1925, pag.47 q.u,
I,. Einsenhofer, Handbwch d.er hntholischen Litu,gib, t.-II, Frei'buig im. pp.27-33 (o buna sintezi despre agap{ qi Euharistie). V. Ermoni, L'Agape dans l'Egl:ise prirnitive, paris. 1906. A Fortescue, La Messe. Etwde swr la hta,gie rontaine. Trad. n engl _
III, Paris, f.a., pag. l0I g.u. A.B, Golubqov, Liturgbia in prirnele veacwri ale _
Boudinhon, ed.
crestinisru.wlwi
,,Bogoslovschii Vestnic" (Vestitoml teologic), Aug. -Dec. 19 I 3. L'Arqape et l'Ewcbaristie, in rev. ,,Ephemerides li ._ ),Y _Hanssens,
(L927),525 ^
(ms,),
q.u.
I,A]"ngmann)
5.1.,
Ln litwrgie
d.es
prerniers sibcles, iwsqw,k Gregoire le
(C,ol.,,Lex Orandf'. L962 (\irl.,,Lex Lv62 orandii qq), 33). aprruti aplruti gi si in trad. englezd,: enslezdj Tlte Ea,ht Litwrgy Litr, The Enrry to of Grexory the Greai,1960 qi in L germ.: Litwrgie d.ei christtichert Frll.hzeit'bis aa d.en Grossen, Friebourg-S chweiz, 197 3.
I.F' Keating,
Th
e
Agape an
d. th e
Ewcharist i,r th e enrly church, Londra
1
90 1.,
L870.
XII. E4._ Schweitzer, Gottesd.ienst irn Newen Testa.rnent, in rev. .. ,,Zeichen lin), 1965, nr. ll, pp.393-400.
der
grec.), Arena, 1962, p.
(in rus')' in/MP' an' 1
3, t.
Werner, The
York,1970.
saa,ed. brid.ge .
Bucuregti, I940. Litutyical paralleh in sinanoXue and early
l.
Originea
Ei
formarea riturilor liturgice
am vizut, unitatea fondului sau rAnduiala generali a Liturghiei a fost prenrtindeni in Biserica primelor trei t,eacuri, ceea ce s-a vizut din unifor,r liturgicd pe care am constatat-o in tot cursul acestei epoci. Cu alte cuvinte, lria primelor trei veacuri se infiqiqeazi ,,ca ttn tip uniform, dar inca fluid qi susil de modificiri de aminunt"v; el are la bazi rAnduiala Liturghiei Bisericii pricli1 Ierusalim, oficiati de Sfinqii Apostoli, inainte de dispersarea lor pentm misiI,iturghie pusi mai tirziu pe seama SfAnnrlui Iacob, fratele Domnului. . atei Sfintii Apostoli inqiqi, cit qi ucenicii qi urmagii lor la conducerea Bisericiacliugat contribuqia lor personali la ritul primitiv uniform, adaptAnd rinduiala ghiei la nevoile gi credintele locale, la caracterul etntc al credinciogilor respectivi {ifcritele practici qi datini care constituiau specificul vieqii lor religioase. rsificarea tipurilor locale (regionale) de Liturghii a inceput prin multiphcarea Ql .tea textelor anaforalei, adicl ale rugiciunii Sfintei ]errfe, care constituia partea 4li din formulaml sau textul verbal al Linrrghiei Euharistice. La inceput, fiecare avea dreptul si improvizeze aceastd rugiciune, dAndu-i o redactare personali, I pe canavaua aceioraqi idei sau sentimente, cunoscute Qi respectate de toqi i-sitoriir0. Se pistreazi mai ales in Bisericile ri.siritene necalcedoniene (indeosebi lrii iacobiqi), o mul.time de astfel de anaforale) care, pentm a li se da o mal mare ate, sunt aiiibuite, de obicei, unuia sau altuia din Sfinqii Apostoli sau dintre marhi gi teologi, deqi nu toate provin de la acegtia. Unele dintre acestea) distingAnprin'adAncimea ideilor lor teologice ori prtn trumuseqea expresiei literare, au fosl irinqate mai mult decAt altele. devenind uzuale in anumite Biserici locale gi dind e t 'I : --^-------^vedea, vom --^l^^ : autorilor lor Liturghiei intregi in care erau folosite, deqi, precum riile nu reprezinti niciodati. in intregimea lor, opera unei.singure persoane, ci t,,td."rrna rezultatul unei evoluqii progresive qi indelungaterr; ele sunt o oPera :tivi, a Bisericii intregi; formatS. din clerici qi credincioqi, operi la care elemennrl [tnhrtl va avea, ca gi in evoluqia Laudelor bisericegti, rolul cel mai important. Altc anaforale au'rd.mas numai ca piese de schimb, care se intrebuinqeazi, in unele rc llisericile necalcedoniene, in cadrul Liturghiei comune (uzuale) numai la anuI zilc linrrgice din cursul anului, inlocuind anaforaua principali a Linrrghiei resivc. Ur-r element principal, care a introdus de la inceput o variaqie in textul qi strucr ll.ltrritelor anaforale, a fost modul diferit cum au fost aqezate dipticele sau rugarile dc mijlocire generala Pentru vii gi morqit2; in unele anaforale, acestea au fost t'
A.lr. F,,rtcs
l" 1,. lJrrrrl,cr, lr ( i,nru. Acl
l' s. Srirrvillc
I'Eglise
urcicmqinrev.MD, nr.
nora 3.
giniralcs..., P. 15. 141
Ill
(1972)
,pp.7-19.
"
Pntxtt PRotr, Dn, ftNIi Rnallrrs,r,t
LI'l'U lt(;t( )A st,t":(lt
plxsiltc inirirrtc clc sfirrqir.ca l)arur.ilor
_(auaforalc dc tip.alcxrutclriu), ilr altclc, l)amrilor 1",,.r"',i. .r" ,ip -,,ii[r,i.,.,i, ili r,, alrelc, rur l]:l:::,:1,,.f.*: :lccsrca sc afli :ll,..Ii::l risipirc in ror cursul anaforalei 1""Jror"r.r"'ffiil"r;;;;ilj."
.,",.iu"ii1.;;;;",,,1t;;;lor riturghisi ,,.,31'-;,:T::i:1..,:I:_:.p1-:",," rarhi, mirur tere adaptiri iocare, aa;i.,! .""iifr .n?#ffi i': sau accentuarea unui amdnunt intr-o ^pre.;regiune) a alhri. l- .Li--^^,. exercifrt nu nrr numai n"-^i in a.- -^--*-t t r --. exercitat ----. textul ,,r.ford.toiiii.gi asup Xi; .a, ii ai-pr ra i i.'li:,l,1il'flT:i,y.l,T*:-'ri ll1lt',3i;;;.]:"r" unere se por constata bile variante sau diferenq. riruffi, irr.i airrtrae intre'.r. t *t"r"1 rru.gi.. ail-ai6 ir.r. documenre l1l]:l ?:,:: nite.din " inainte. acea :"^Tl,rrarea epoc-i gi enumerate mai Aceste difere,te sunt la inceput mici gi neinsemnate. Ere se rs('ruL reduc la va varl rugiciunilor, la ordinea gi numirul lecrurilor fok relgioase cAntate la slujba Liturghiei etc. sebiri se accelrtueazi, se dezvolti qi se inmulqesc
:tl
,[
iitil*:*1,tit,"+;;;il,11'?,H*ii:'-1['ilY*:::'.:.*,I"jil#i.ti tali t cu ti m our in diferi te forme, t"d;;; ;il;." ;;i .Hj ;;f:,'#i:'
c
ri
s
za
dl""ur.r,,ute in scris. puqin cate putin,":i's $,:"T,qL,TH:,:",r: obiceiuri in materie de f:.y,l*.1;le curt,. ae la inceput,;;;;;i;.^i.i, .*r'.ri."::IJ'i:; ceremonii din ce in ce mai impo.rtan're (i -"i .;;;il;;;;'rLa"te s_a fu rugiciunilor si a formularelor; uzur nai."'rr"lii"r.iil fith;. I"r. t..brir.r ra,
trebuiau,l t.-,irr.re. Mai tdrziu se flcu racu un uultir nimic pe searna arbitrarului l -"i-nr"ri zatjeit3 ",,
l:*,j:r:,r11:: lr,.T.
adoptandu-se formele fixe, care sau_a.hazardului improvi
Dintre diferitele
.
rirurgice, derivate din rirul uniform primitiv, s-au' in uz indeosebi cele din metropotete sau...,t..l" ..1.;riffi;;;ante din punct gi politic .r,,-rl-;.;"rreri, Rioo-:^:r^ locale mai mici *1t":,:,rfit^":j1]1,3]:i""ar noi sau din tocatititi mai formularul lirurgic aflate in uz :"1'-: -^-lan, i :.. ne cele cele din rli- oragele A- regedinqa pe -^^^):--- are patn ^-^"-l^ de fi: Roma, iar mai tArziu Constr.rti.ropoi). R __r . ' si au et r ri.mas ri r,' ri*^,,| ^: , ^ gi -." cu timpul singurele t" .*.'-, ntatea unora dintre marii teologi sau ccntrele respective ori au a,"rrt leginrri n.t.i.-L^l^t^a.^ ^-- t t patriarhalelor in secolele IV qi se ivesc gi diferitele forme sau tipuri rocarr .-1.:.:1,?Striarhate; cu un termen tehnic, r. rltu.n ongrnare sau principale, "..rr.r din ldtL uur care vor rr'r!!rqrv, v(,l qcfiva deriva cu .rl-_ ctr El I ..
"ri*,:
pugin
#.ffiHi fi
de a se.stabili o
uniformitate absoruti pe tot
intinsul domeniurrri de rtri j::Tl;;i":.#;"'#:':1T3::lnH:lH?,,If 'xlxlff ff#:T:,3; :n1 pAni ta _,,.-^"'-"i:r,.
un dmp, adicd se stab,iseri;"i;ii";;r;;;;;rfiilir*r1'r""'i1'_li'J.il' introdus schimbiri in ritul existent i; ;l;"i" c_err ..ri,,-^ + -^-^_^_:: Ir on orr s_au ,.1;c,_.. r plificat ccremo,ii ^^-_,*^_-:: dej Irr fblul acesra, fie 1'r incuul in nrai
mu
rr L, l)trchcsn r:, Oriqilts
I I;
dru
tultc t,ltrltittt, cd. Iy',
l4li
px1.i1;,
1925, pp, 55-56,
LA
Rr1s,1r'it, uur cvcnirncnt detcrnrinant pcutnr fbrmarea, fixarea qi consacrarea definitin l,itrrrghiilor aflare astizi in uz a fost flrimitarea unitilii cclor doul mari patriarrilsrtritcne: al Antiohiei gi al Alexandriei, prir-r despirqirea Bisericilor necalcedonie(lrrorrofizite qi nestoriene) de la periferia imperiului roman de rislrit gi transforma'|lr lrr Biserici locale auton( me qi independente de Constantinopol, in urma sinodc la Calcedon (45I). Secolul al V-lea constituie deci o perioadi cruciali pentm rinrrilor liturgice rasiritene; Bisericile necalcedoniene, constituite pe criterii Ic, se vor dezvolta de aici inainte nu numai independent de Constantinopol, ;i scparat una de alta, creAndu-gi fiecare propriul rit liturgic. Concomitent, Apusul tin se dezvolti qi el, din punct de vedere liturgic, pe drumuri proprii, deosebite de nlc l\isiritului creqtin qi determinate de geniul (spirinrl) specific al latinilor qi al ltrclor formate pe vechiul teritoriu al Imperiului roman de Apus qi cregtinate sub
rcligioasi a Romei.
2. Clasificarea riturilor liturgice illnsificarea riturilnr kturgice-swrse gi a diferitelor tipuri sau gmpe de Liturghii deri rlin ele nu este insi uniformi la toqii liturgigtii. Noi adoptlm, conform metodei celei mai mult acceptate, impirqirea tuturor Liriilor cregtine in patru grupuri sau familii, reducAndu-le la cele patru rituri-surse ipale, qi anume: ritul antiohian (sirian), rinrl alexandrin (egiptean), ritul galican romanl4. Vom vorbi, pe scurt, despre fiecare din aceste rinrri in parte, stabilind la fiecare qinca gi caracterele distinctive (specifice), formele cele mai vechi (documentele) gi ttrghiile derivate din ele, intrebuinqate astizi in diferite Biserici creqtine. Toate Linrrghiile existente azi in Bisericile risi.ritene derivi din cele doui Liturghii origine apostolici: cea a SfAntului Iacob qi cea a SfAntului Marcu. Cea dintii a dat erc Liturghiilor din grupa ritului linrrgic antiohian (Liturghiile de tip sirian), iar tlc-a doua a dat naQtere Liturghiilor din grupa rinrlui liturgic alexandrin (Liturde tip egiptean). F
3. Liturghia SfAntului Iacob Ei Liturghiile derivate din ea (Liturghiile ritului antiohian sau Liturghiile de tip sirian)
t
ri ..r -,, AIL!^HrupE (upun, oe ltrurghii.
A
l,irrrrghia uzuali gi reprezentativi a vechiului patriarhat al Antiohiei a fost LiturSfhntului Iacob (cel TAnIr), fratele Domnului gi primul episcop al Ierusalimului. Alcinriti la Ierusalim, Linrrghia Sfintului Iacob, a trecut la Antiohia, unde a inloLiturghia mai veche a acestui oraq, adicl ritul antiohian pur, oglindit in Liturghia
rr
ttd Clernentind d.escrisd
in cat"tea fi zpta. a Constituyiilor Apostolice, despre care aln it mai inainte. PlecAnd de aici, ea a devenit apoi Liturghia intregului patriarhat al filtiolriei, adicl a intregii Sirii rlsdritene. RAnduiala ei generali din epoca veche se puirtc rcconstirui cu ajutorul datelor din unele scrieri patristice qi.documente din selc IV-V, care descriu intAmplitor momente din servtciul liturgic, sau explici rituri lirrtnrrle din Lirurghia timpului gi locului respectiv. l{ Vczi,
clc
cx., Pr. Prof. l). Virrrilcsctr, Cun de Istoria I'burghiei, p.232
,
Yn. srtE prn
NIQ I E
LI'rLr R( it()A,sPti( IAI.A
AstlL.
VIII_a u.rm:i) r\,/. ^ v ^
,, Lirurghici
*
si
: irlc Liturghiikrr nrai ttoi, tlcriviltc clin ca (rnai rrlcs cclc bizatrtinc)r". latil, rtrhtiirla acestci Linrrghii, a$a cllm sc slvArqcEtc ea la greci:
;ili,i]lTil:,,1hl::,'tillsi:ff,i'"':X; urarrlqlluul IAL
,^u In nrrohilrsqrrrlrvJ'vr rurghi..
ii\* j:yf
c_otrrplctc csrc cca diu
dcscrisi
it-t ,,Testarnentwrn
t)rrpI llrcgtrtirca l)anrrikrr Ia proscomidiar, preotul, stind in faqa Sfintei Mcse gi uqile imtte,iii iii,r.i ilchise, zice o mglciune Pentm icrtarea picatelor. Apoi deschide uqile ,rltcriri rii rostcitc, cu voce tare, o formuli doxologici in cinstca Sfintet l-retmt (care sere,r [irlmtrli de burecuv'antare petttm incepurul sluibei), apoi o rugiciune pentm Biserici
Dorninirrts.
nrul Chinl al Ierusalimului descrie n
pc:
$i
#,ti))},0r,,,^n;li,::,"1 :Lrr!:L,i'U'i1y^iii^,,,\if rtsi irr{1;;;;r.'i.;,;11";i."u?i
baptisrnale, explicAndLitur.qhia sirienilor
I-inrgirli la Antiohia snre .f4,"ir,,t cc.^t,,rsi IV ne fu
l:l,fblT.rjceleiagi unele din oruitiite exesetiii
ale
Sft
}e^nlr.i'ilt din .r.ro".r.i" /d Lirurghia sfinrului Iacob a fost cea mai rispanditi dintre Liturghiile vechi rly X"p*'].^u 1f:_10.._,: in,*i*i isi;{, pl.#ina, Asia Micd) ;:,H:"r.X ilr Grecia. La sfirgirur ser.oiului' w1, u.i"gii ri;dd"iiil'i-r*, "i.;J#i'!?l o linrrghie normari a Risirirurui creqdn. jlp: l;-..a lT:,"rj (vezi cBo,1,2, p. 397). Dinea au derivar "r;r";iuierioarea sfrnrului roate riruigrriile folosite I Asia Mici qi in Ciecr. Lin ,gr,i,or mai t_lj:,f::l::"X.^::,.^jl Sfintului_vasire qi cea a Sfdnrur"i lor" 1liru.gniir.lir,i*il, ruru' locul' arr In rErusarm Iemsalim era lnca incd rn in rntreburnlare intrebuinrr). in i,., secolul #.-i-rl;-l;;;:'"--r.r IX, iar in resrul r\-,^---r orientu ._" -!"qi""t pa"e pi1,i,.."rJ' rLLUrL, xu, cand Ha'c rr,r !i,'Ttoil"1li) '\,' carq a ri fi tqeptat inlocuiti de riturghiire 6;r;;.1-^-L Incd din secolul IV, Lirurghia Sfinnrh,i Iacob se oficia in doui limbi: grr r.easti limbi, qi in siriaci.t;:;. ;6e*a.rplrgii.rl-; :.:1.:.:_t*-:.-:-"-'Sl monofizite qi nestoriene (sec.. v), redrciarea greaci a ri.mas "#;idil..# at Antioil;i a,;ir;,"iiin,,lui (numiqi .ny,,1rh,ale, ;:f$"::,:1.*^::.:hlte chi;i), care au ffadus-o qi i" ti-u, i1,,;.u"r"qi1'jl'J'ri#p; rinrl bizantrn. Astizi, .l,a"ii".* gi.".a se oficiazi r fl;]i1l:,111119"*lt unele biserici ortodoxe de limbi greaci, #';i;;ume ra 23 oct, qurrruuLa Lca rqu ur duminica te, -ri mat",id;;J;;; aDfoplata rpropiati cle de aceasti. dati; a"ta: iar la IeruSa ffln't3i.t^"cob) sau.in Ienrser duminicd dupe craciu",.tl,J* "..rrtl' de sfnnrul rv.rv'rl si ?:irlT:::::r^o:if cel Mic, intre aceeaqi vreme, unele
..
.
",; ;;i;;a.[ .#i:#i#l
trupul..." (care la noi se cAnta la Liturghia Sfhnnrlui Vasile din SAmbita Patimilor), in ) cc diaconul cu preorul fac, in tdcere, vohodul mare, aducAnd Darurile de la proscomidiar
i:llt*:f:::11
ri;ir.t;h;;
a*;;;-.;.
rudele apropiate ale Mdntuitoi.rl"i. care s-a pistrat rexrul grecesc al acesrei ...,,.Y::T:lttfr?ll, di, secolele X-XII) ne transmit i"re f"J-a evoluari,
Liturghii (cele mai
." d.rr;?Hi :;';
"
ll.
Text grec. gi trad. fr.: Cyrille de feru
,lT'r:,!'.-.li%ff'A*rLt rrau. cngl. ra /\.
Mr
i;li:,
f:!::J#;!!,r in trad. lat., ed. ie A. Riick.., :" '' l'
_N.Lus
j.il;*,,*,i:i.t
566-s77. 566-577'
li,;,,y"'
9:::yri?,'rTh**:{l
Daprrs?nt et.twrssae qaem
catecheticli...., catecbet cts..., Miinster, Miinsterl 1933. i.9gg.-ir^a fr. Trad. ?.: uL rvruyrusll.,-;;{" rad., introd., index oar R- T..."r,, er et p k t-.t-,,---. I lar/FA-"^-^ -:st )-1 r' -' ''st l-l ' 1949 Tra,r . ,rTrad. rom. - de -L!?Z\i 73-1974, ve.zi reconstin i.il.'u..,
l{anssc I.M. l{ansse l'rlcrd, Zur
fur Qucllen Iitltttnttt, La Mc've, IitltrtnrrnMcrv
llillnta Masa; in faqa Sfintelor Uqi, la inrrarea in altar, se intrempe cArrtarea Heruvrculut qr proscomidie din Egtul roste$te 611 voce tare nrgiciurea punerii inainte a Darurilor (cea de la [izantin: ,,Dumnezeule, Dumnezeule, cela ce pe piinea cea cereasci..."), Dupa rcrea Daruiilor pe Sflnta MasI. preotul le cideqte, zicAnd in taini o -rugiciune a cidirii. picii; r,ostcqre Sirubolut irertiruyei., preotul zice in taini mgiciunea pacii qi se face sirutarea ptul zice din nou o rugiciune a plecdrii capetelor, dupi care urmeazi un fel de dialog intre rt qi diacon, apoi intrc clerici qi credinciogi pentru binecuvAntarea reciproci, nccesari ca preot.qi diacon de dupi lrltire pentru iivArgirea lertfei, aseminitor cu dialogul dintre apoi o lungd ectenie mare rostcqte l)iaconul ortodnx. dirt fitwryhietal Darurile, cu fitrrir., timpul clreia preotul in ritul bizantin), cea din decAt qi *pii-itoare [nrrrlr mrl frumoasl -ui este rugiciunea treia care a gi dtntre consecutive, deosebite patru rugiciuni in taini Eirult. Frrrrc.r.ii-ilainte a Darurilor, de dupi vohodul mare, din Liturghia bizantinJ. a Sflntului Vasile. Ul1c,rzl apoi formulele introductive la anafori., inclusiv dialogul prefeqei, cu unele rnici Variiyrtc r.tb"l. faqd de cele corespunzltoare din ritul bizantin. Preonrl incepe apoi si-citeasci ln tirini marea liug.iciune a Shntei ferrfe (anafor)), intrer-r-rpti de aceleaqi ecfonise qi Ftr;lrrrrsuri ale credincioqilor ca qi la ritul bizantin, dar cu o panicipare.mai largi a acttofa ;l'cirtl anasoralzl seam.ini mai mult cu al anaforalei din Linrrghia bizantinl a Sfhnrului Vasile, qi llr,ri rtlcs in partea finali (dipticele), unde rugiciunile de milloc incep cu pomenirea celor vii rurrtirrui c-u pomenirea morgilor, deci invers decAt in rinrl bizanttn. Ilrrneazj o ectenie diaconali, rugiciunea domneasc'i, apoi rugiciunile, formulele li 4turilt.prcgititoare pentm impirtlqire, aseminitoare ctl cele din rinrl bizantin: frAngerea Sfir-rtrrltri 'Ltrrp, pliniiea potiruiui, fi.rrnarea apei calde, inci o rugdciune pregititoare. apoi imgi a credincioqilor, un imn.de mulqumire al preotului pentr-r-r impirt'iqire ;r,1 r,l;irca ilericilor din Linrrghia noastri), o mgiciune a cidirii Dar-r'rrilor, corespunzitor al celui [,.,r,,n-rr, r',
qi traduceri ale texnrlui grecesc: EL? pp.3l-68; Hrisostom Papadopulos, SJhntului locob, fi'atele Dorunului, ed.. VII-a, Atena,. 1959, ed. \^,.12T,;. l.rr.r:rycs, F.dition critique du texte
lilitii
tllrir'a
Arutlysc I
tu,.w.'.'o) ot tantls pttLt4vrques, yat$) Iyo4[ (Lcftrcs chr(ticrrrrcs, 9). 150
/ tt, 1rp. 663-682.
i noui, publicati t5
de Pr. Alex. loncscu,
,^
,
in rev' GB, an.1963,
I
^r)rr
t rEt/r. rJN, I]NH DKANI$
IL
LI'rURrit<:a,st'tictALI
rtrgitcirrncn llec{rii r;apctctol zisrr ctc prcor irr taind, apoi o clc pc anrvonrrl'clirr nrijl
IV ln prtqilc Capadociei, de unclc tru vcuit primii misionari ai armcnilor, gi poate fi considerati. ca reprezcntAnd un stadiu mai tlri. rrl Lirurghiei bizantine, de la care a gi primit, de altfel, unele influente, in afard eelc latine primite incepAnd din timpul cruciadelor. -lpccific ritului liturgic armean este intrebuintarea azimei (care nu esre o influenqi ulic{) qi excluderea apei de la pregitirea Sfintei Euharistii. Biserica armeanS. este, de ir, singura Biserici orientali care nu foloseqte anaforale de schimb in formula-
::::lli.l.i]:1 ll:r()stitii :!i:t::,',t a lrnvorrrlui, dc prc,t
ilccilstA
rrl,ri
Precum. a1.viz9g, din Liturghia Sfhntului Iacob, derivi toate azi in diferite Biserici risi.ritene, calcedoniene gi necalcedo"l.r.,fi
Li
--) r- r;;;; --
.
cll Sirienii rd.sdritoni satt nestorienii persani (chaldeeni) din
de ves.r Qacolil!),.din fosrul patriarhat al Antiohiei gi cel al Ierug , a),si.r"i.erli de restul.Bisericii dupr sinodul din calcedon (a5r) au pdstrat in ::Tiiu,versiwnea sit"iacri a Litwrghiei sftntwlwi lacob, pe.ri. numai
o iolor.r. qi limbi moarti), int.oJ".ana insi"r; ru
c,laritiqi caracteristice doctrinei lor (ca de exemplu, adaosul ,,cel ce Te-ai penrru noi" din texrul rrisaghionului2,. Lirurghia siriaci a sfenilnui Iacob si inqe.az-i gi la sirienii risiriteni din Marabar r, -r.".iqii llndia;2r, precun qi -' I (un(i cu Roma), care au primit insi nulte influenqelatine. . .Precum am_vi.zut, deoarece in Biserica veche textul rugiciunii principale ghie, pentru sfintirea Darurilor (anaforaua snw ruxdriuru.ii sn"triknfe), era zet zat de trecare fiecare drn din rerarhri ierarhii mai importanqi, imoortanti- a enistri R i"i'ir,,n m.ra numir n,r-Xexistat in in Risirit un mare rale euharistice. Biserica sirieniior de vest (iacobigi) plr* pani astizi multe.dintre aceste.a, gi anume 67..anaforale irtnru"l.ii"ti" ,ir-ilii;i iacobiyi, io corifeii lor sau atribuite unora dintre Sfingii Apostoli qi sfinqii-pirinqi..'Azi
parte dintre ele se intrebuinqeazd in diferite'o cazii capi&;;r;hirril;;.;; la rAnduiala fr-xd a vechii Liturghii a S{ nnrlui Iacob22. Existi gi o Lirurghie a Darurilor mai inainte sfinqite penrru uzul sirienilor cu o formuli de epiclezi adresati MAn uitorului23. b vte, d.et"itate d.in Litwqqhia Sfld.ntulwi lacob, vom
4. Liturghia SfAntului Marcu Ei Liturghiile derivate din ea (Rit"l liturgic alexandrin sau liturghiile de tip egiptean)
pe la
'"i",",!:r,i::'-l!; ::sL des
!:::l,t::
i"!!,
lahob,lblon
pp.
6e-ll0
{. Riilker, Die ryrischeJa*obusanaphma Edrssi.' Mir dem g.i".t'lr.t.n-fr;;il.I,il fvi;;f;;im W. 1923 Vgzi.sj
giegcschicht, Quellen u. Forschungen, 4). 21 6 O
---- ) trad.
rom. a acesreia.a 467. Trad. germani l;,nia,,"
pub_licm pr._A]ex. Ionescu,
in rev. GB, an. 1963, nr. G- V;;;il;a f,Iib ana. oie 1gq 3uragy_". der Thoruaschristrn Indiens, paderborn 196g. p. I ib I.u. 2') Edty. in Ir.O.p, vol. II, qi de A. Rtickei, A. il;, H.W. Codrington, $.a.: Anaphorac :quot tn quotqaot in cod.tcr.bus cod.icibus adhuc repettae repertae sunt..., editae et. et iatine latine u..r.., [o-ie Rt-lJ'(pontif. lrontifl Inst. S*9;),.r;l T: ]; il,rrjrl9i., IV in Ie40 (Lirurghia sra"nriri i"'"" i.tror,o-;. 4.4)
^.r.
r:i?rr'?,'I'1, I
rhc3fogicar snrdlc; .. an. -' rracllrsa $r ilr r()m. dc mar multe ori. vezi. de ex.: ed. lliscricii awneil', Bucurcqti, 1937 (rext armean Ei trad. ;;,;J.
fi[tj_",t.i:.'oi"{;
t52
'c".
"r-i
i?r:T}, I?t . .lfaura f i*t tr;;"?ilr.'.1jffi
Iran (Persia de altidati),
gi Malabar (din sudul Indiei) gi chaldeenii uniqi (numigi qi creqtini dr rit run) intrebttinteazd, azi o varianti a vechii Linrrghii siriene a Sfhntului Iacob, cu particularitdqi specifice Bisericilor nesroriene, gi numitr Liturghia Sfin2ilnr AposAcld.ni si Morij (Maris), intemeierorii Bisericii din Edesa gi Seleucia (Addai e , unul din cei 70 de ucenici, iar Marij e discipolul lui)2s. Ea se folosegte tot in siriaci veche. Pc lAngi anaforaua proprie acestei Liturghii, nestorienii mai folosesc inci doui din hilc anaforale liturgice risiritene, ca piese de schimb, gi anume: anaforawa lui Teolfierpretul (adici Exegetul saw Td.lcwitoval - Teodor de Mopsuestia, f42B) care e ruinqati in duminicile dintre ajunul Criciunului gi Florii, qi nnaforawa lwi Nestorie, )Llintat;. la cinci sirbitori pe an. re alte vestigii de adAnci vechime, care o apropie de tipul sirian primitiv din a oPta a Corustitwyiihr apostokce, Liturghia nestoriani pistreazS. in rAnduiala ei r lccturi biblice, dintre care una sau dour din Vechiwl Testaru.ent: Lege qi profeqi, sc mentin gi in rinrl sirienilor de vest sau iacobiti. Oaracteristicile ritului nestorian sunt: frimAntarea qi coacerea de cltre clerici a pAidospite intrebuinqate la Linrrghie, care alciruieqti o parte a proscomidiei, apoi ln din textul anaforalei a cuvrntelor MAntuitomlui de la Cind (,,Lua.ti, mAncaqi...,, ,) riiaqezarea dipticelor inainte de epiclezi26.
rit chaldeian.
_ c) Biserica anneand. intrebuinqeazi o singuri Linrrghie, numiti uneori a Gngore Luru.indtorul (apostolul armenilor)'qi folosite'arj'^tit d, armenii p cat qi de cei uniqi2a. Ea derivi direct din Liturghia sa".rr"ilr."ulrql^.rrri^Jl
seccllul
l,itrrrghiei.
1) llrurghiile din uzul sirienilor iacobiqi (siiienii d" veriy; b) Liturghiile bizantine (Linrrghia Sfinrului vasile qi rirurghia sfantului c) Lirurghia Bisericii a.me,re qi {) -rin rghiile sirienilor orieniali (persanii nestorieni), numite uneori
ghie normali, tot in siriacd veche (azi o
in
qlrcliz,at
l'irrm,larul linrrgic originar gi clasic, intrebuingat de Biserica Egiptului, a fost cuLiturXhia Sft.ntwlwi Mancw, deoarece traditia atribuie acestui lfErtt cvanghelist activitatea de evanghelizare a Egiptului. Documentele care ne-au ,l.rctrt sub numele de
is formele ei cele mai vechi, cunoscute pAni acum, sunt: furaforaua din Evholngbiwl lui serapioru' episcop de Thmiiis (sec. IV)27, care se Ent'itetcrizeazS. prin aceea ci, la epiclezi, se cere coborArea CuvAntului (b ),6yoq) pentm Fl'rtttstr.
r)
;1t'c
I
irccrea
Darurilor;
lltttlir I irrtrod. gi aparat critic, la Arhim. Zareh Baronian , LitwTghia Biset"icii Annene in cahu] cebrlalte illtttiu ucuregri, 1975. toriand, fixarea definiwi a texrului acestei Liturghii, in forma transmisi pArrl^: arhului nestorian fesuyab III, pe la incep tul r".joloi VIt. 26.f,rrurghrrle.nesroriene r,rlur6ruuL rrLDLUrrElrE du aufost luJt cuLaLc, editate, Ur in t'.ad. LfaU, lat., lri., lfl inLoc)vol. ,L,rU. VOl. lL. II. Trad. f fao. engl. engl. inEL, ll7 LL, p.247 P. Z+/ lirrd. rom. de..T..Tarnavschi, in rev.,,candela", an. 1892, pp. 617-621,669:692 gi oa^a-oao. 'I1'tt. qi srudiu dc )oh. Madey rl. gcrm. gi r,rrl. Madev u. G. Vavanikunnel,op. Vavanikunnel. ar. rir., cit.- p. i. 12 l2 g.u. s.r. r/ l.ld. nrai nouitinMELV, pp. 5l-O+. r53
l)nri(l'
PRotr. l)R. Iinri llnnNr,s,rti
l,t't'utt(;l(
b).F'ragnrcntul clc anafirra cgiptcan{ din.scc-olclc vl-vltr scris copcrit intrc mincle unei mlnistiii copte dc la D€r-U rlyzc.fi2l. --
c) Linrrghia descris.i in aqa-numita Rhnd.wiald bise,iceicri
lucrrrii
am spus, nu e altceva decat o__traducere (prelucrare) a onrlui Ipolit din Roma (sec. III)2e; dar nu toqi liturgiqtii"."nria..r
prc
d,
care, p apustul;cd
";ff;;
constituirea vechii lirurghii egiptene. PAnd in secolul v, Lirurghia sfintului Marcu a circulat in tot Egipnrl ln ycd .a rimas mai departe _in intrebuingar., o.todo.qiloi ; 4re f:::i ^ry!!*::, secolele {rI-xrII, cAnd a fost inlocuiti la ei cu Liturghiile bizantine, ai" irrt"J primise Lrc pru,,sc de alfrcl altfel rnca inci mal mai cunarnte dinainte multe influerq.'(." mfluenqe (ca de exe-plu: exemplu: un un'rir rit sut su proscomidiei la inceput, ritul vohodului mare, imnul ,,urrtrl.-Nircut,, qi Heruvic Dupd'.ce insr copqii^(populagia indigeni a EgipruLui) s-au despi4ii de Biseri ^ constantinopol, adoptand monotrzitiri""r 1+sii,'ei gi-au ,."ar^ qi riturghia Ior nagionali (copti), punind-o totodati suL numele'sft"tiuiZnir"il alAlexand,,
'iiG,i.i;; ii,r
.lriifSilit"rgice ie r.iir"i ';;;;--oi'Uniqilor "aiqilt.
Din ritul alexandrin d9!yn $.Litarghia
Bisericii etiopiene saw abisiniene, ofr
vechea limbi etiopiana (dialectul gheez). Ea este humiti care nu e in fond decit o rraducere'eriopiani gi prelucrare
::l:: ,
Liturghia cehr'\2 f,errokati a Li
i^i
il;;;;^.;i!
9f1".t"i,Chiril..Existi. si t4'anafoirie de scnimU, crrpgilor.qi ale iacobiqilor_sirieni qi atribuite ra-diferiqi autori, ., JL .r.-ptl I)omnului nostru risus r{ristos, anaforaua sfintei Fecioare trlrri", anaforaua Ioan - fiul nrnenrlui (Evanghelisnrl), anaforaua sfinnrlui Atanasie, lri ,scur q.a.32. Toate sunt insi.de origine mai noui "rr"for"r, i.;;;;.r. abia din sec, 1""ii sau dupi. aceasti dati). Particularitiqile principale ale Liturghiilor de rit alexandrin (copte gi etiopiene) 28
Vczi rexnrl gi coment. dtn DACL, lI, I gg I - I g95. '-'.-Ed^9. B. Botte, La Trad,itinn A.pi:trt1qry d.e saint Hypporyte. Essai de reconsrirution,
srcr-Wcs_tfhlerl 1963; Acelagi, Hyppolyte de' Rome. r,a Ttn;,;it;o" ,lporio6qry d'apris les peruions. Introd., rrad. e r ror3: putiont paris- t96g (SC, (SC I fI bis). notes, 2-e 6d.. €d., paris, his\ l1r1a.,.,.1a,. ",r "" Eclit. de A. Riicker, Die Anaplnra d.a Pan^rarchin tgriitns von Alexanclrera (Denkmller ntcrrischcr Messlirurgic.4). in rev. OC. Zt ('1927\ t4?-t\7 3r Anrbclc edita 133. Trad. t'cctl. r. in r,oc LOC, vol., uoitt Lorrvain, rvain, 1960; p. L.\,v, E. E.. Berlin, [9erltn, Berlin.
v'i,
ili,ih!;_fj;E;,Ii,
.
olicirrlc llcutru scrvicrrrl [riscriccsc, rr lirlirirrc i.ccPi,d clin sccol,l
,lrr l, 1.54
1952. Exisri 1957.
sEi
ahisirriirrrir si tr.ircl. cngl, t ;i tlrrcl.
ale
ilisericilor
recalcedoniene,
tipirite
increderea, din ca,za .llilor introduse in 'ele de editorii catolicizanqi; de aceea, pentru restabilirea i-nut..ttl. trebuie apelat Ia vechile manuscrise3a'
orientali, nu meriti toati
i;
fost traduse3r.
sl'l()lAl,A
antunc: l,n l,iturgfuia catchunrcrtilor sc fhc patru lccturi din Noul |'estaruertt, Qt treia a sobornicegti, epistolcle ,iirr'.:p;;ilfi" sian"rf"i Ap.stol l'avcl, a
un papiruE
v.ersi.une.copni (Liurghia sfintului chiril) a pistrat mai bine . al Lln,.ghrer cadrul tlv {c5pta egiptene,.degi a primit gi ea multe influenge bizantine (rimba cr anume dialecrul ei bohairic, se pistreazi inci in serviciul rit rgi., pe cand in a fost inlocuiti cu araha). Versiunea copta a Liturghiei sfa"niiui'rrlarcu pistread gi unele expresii in limba.greaci, ca: K6pre btvbqoov,E'rptrrr (scrise cu cara( ";- in timpJ 99nte.) Anaforaua acesrei Liturehii se intrebuingeazi, azi'la'copqi Mare, in posnrl Criciunului gi la pomenirea morqilor3o In afari de Liturghia zisi a sfhnnrlui chiril cu anaforaua ei originali, c monofizi.ti mai au azi doui anaforare de origine mai noui (de tip sirianj, ai"i.e na nwrnitd a sfa,ntwlui vasib, care e anaforaua normali a copqilor, fiind intrel alglui, { ahg ruwrnitd a Sftntutui Grisore (d.e N, 1. a:?.*.r,.],".."p,rT. intrebuinqatr la srrbitorile Mantuitorului qi in ocazii Aman, i,trebuin.teaSi in limba copti., dar existd gi redactiri ale lor-ri-rot.-rre. in limba greaci., din
:A
5. Riturile liturgice aPusene in si in celelalte pdrqi ale Apusului creqtin, a fost la inceput Bitt:it-1ti:t:lli intreaga in oficiate Linrrghiei ;il,;;;;; ri"rr pii-t.ii,, "n r"r-, al din punct de vedere liturglc, avAnd in uz o ;Ie;i iliil;r s-, sing"l"rizat ric cu caracter aparre, Je-origine foarte obscuri, deosebiti de toate ::l.lilr: pi4i ale cregtinitiqii apuiiii-.[-.^rfi fi*ilii pri-i1i",'ig timp ce -in celelalte i'i-niu, "d"' +1 Risirit, "^ind":1T dour ?fiTilLiturghii T'.'-'-"li'l-':::deose.ii" secolul v,.avem Apus care Italiei, sudul qi cea-din roru.an i' ... J. ta'n oma - din care'.-a dezvoltat fitul ',.,ii.ir* d.i se ptoprrt-zis gaklan de it denumirea itil*i nu*it gikrun De fapt, d: Galia.(sudul,rri5rpi -:) l,'.1'jTll' ii'i,li*gi. J.r""rt"t r"i"i.fut numai.in (sccolele V-VI) si i" gi.iJria lnoraul Franqei), Irlanda qi Angli.a, in diferite varilocalizate in toate ,ti'i-i"rr[te.nirli,-r"u a.r i.., ,..rrt, se indici -irurghiile sudici qi nordici, fr" p*.iAJgiseriiii apusene vechi, afirr de Roma, adici: Italia ln, Spania gi chiar Africa. pirerile sunt impi4ite E sinsulintu,:1,.Tt::11,*::l t"i Ai,irl* 'ffi;i.irghi^ "iigi.'iiiin*[riJe, ,al.n reprezintr dezvoltarea locali a ritului linrrgic pri..' i; idy' h. C;ri; 49 t:ry 911*:1T:* li de sud. 'ii' ,i,:';#;ili'd;ff4"",rr, lryon;, cel mai important centm al Gatiei roman, cel citre qrecum.v:-1T-1t1-gl*ii f"t,I"f"*it,.+j1"t'a9 --' Ril,,1'grli.[, ' r doui orage: Mi'\rirrr Fqulsr azr nurnal ^n s^;;' ht mai^supraviegutegte ,,"''i sllDra El .lclrrng'i-a menqinut in Spania. in Milano se intrebuinqeazi' Litwrxhia nw.wt'i'tri u, f,,|.a"r rta[ii; qi T;|JJ; ajpania). 'ttrir;ona /(cel .l acestui o.ecnri oraq), iar le - -t --.- ^: >iscoP al. mai cunoscut e^.:.-^^ ^trs\ irr la sau n Sfii.ntwii,q*;UiorU 'rinrlrr. cregtinii de il.t itt;n rr*;li'*oirabd iadlci,^rntrebuin(ati 9t,tlTg", _1:'-?-i, de.cordova), Li .rrghie numitl qixoto-hispani;1;iil;1ff;J#';;;"i;;i";i;.rrir"r"i el *rtr isid.orionA, prnti .n? p*n de obicei sup 11mel9 9f":*J*,Itt"d"t* lt:tf Lituraceste cel mai'ilus.- di.r,..'fnrinqii bisericeqti ai Spaniei' AmAndoui
rl Atit Ia Roma. cit
il';;;t.;;iJ ri*ii.
:i;.H;,'i;;e"i;.ip"+"
lJ.*
ffi
-"':itf
tl*:
:':il^t*'
[ifiJf,),
-
,,
-
ni, vezi sudiul nostru' Cwl' an' 1965' nr' "ortodoxia"' (in grec' )' Atena' 196l '
llit r,r,. '
tltl I ,'
t,r
r55
PRnor Pnolr, Dn, ENn BnnNlg,rri
glrii
l.t't't-l ttc;tr ;a st, tiot Al,A
rcp
riri romanizate arc._vccrrir-rrui rir garicalrrs; cre poart{ de origine orilnialr,. pr,.:; ;ifi.f i;ii,,.,sei Romei, ,11 t"p..-agie a rinrlui roman, Dir:rtre acesrea, cca, secm.i a .^r:^^_-^ ?I are a c^^r^_rale nd arului a Linrrghie, rdi.t ;;;ri r-ir., ffi I ;: -g"e.i" i;iil:J. ::jic " Dintre formele vechi ale riturui galican, intrebuinqate odinioari -;iffi in diferitele a e
lfl*f
I
I
c req d n d
ti
ti
i
a
pusene;
;;
Gherruan al Parisului (din secolele
?r."l. r#f iffi'jH " ::r',:#'j,': iir""-vrirr;:r; ii*1r".I'-rrruscrise c
ril5.)."prr-.*,
*
i:i:"i'iiffi
rn (Bobbio\.Missale v) v4L
sebegte
anonimi', care ! ruri lirurgice cr al Linrrghiei ci
pri
fii"d'i"i;
n,i_olo +-^i din primele trei ,.^^-_-_: veacuri._r-rala carq rncepe tzorareeRomei di" .J;:rilitf,::: a Bisericii rru e sigura. Poate cd traduce?ea in limha lerini e .it , tr; ^';'nitiv, incenrrf in_limba in li-k. greaci, ft-^^^: ^a pricinuit inceput 'rii"Li ---:-: unele
dinrre
Linrctrerarirr
Y*::*1:u:"^*:Tr:x
iili.ili,: (366-384). pe cand alqii !'i?"er,"i, Damasus o r"i papa
opera
r
(492:6;;.8
(p,rlticrrlarc) avcan unclc diocczc nrrri c{cpiirtatc dc lloma, ca: L1on, Paris, Trdves, *, S,rlisbtrry (usus Sarum) g.a., precum qi unele din marile ordine cilugdreqti, ca: rrieirnii, Franciscanii, Carfi-rsienii (Leq Chartreu-x) q.a.''e. Aceste Liturghii, pe Clcrncntc locale sau regionale, au suferit gi unele influenqe din partea Linrrghiei girlican, ba chiar qi din partea Liturghiilor rasaritene. Cu toate ci ele sunt consi'tlc mtrlgi liturgiqti ca reprezent|.ndyitwr"i litwrlrice deosebite de cel roman, ele nu ele tapt dccAt vaiiante locale ale acesfuia, aQa cum sunt dialectele aceleiagi limbiao. tlbl, multe din ele au ieqit din intrebuinqare, fiind inlocuite de missa romana. 11 putca spune deci ci in intreaga creqtinltate catolici se intrebuinqeazd, asttrzi o trl t,iturghie: Liturghia de rit roman, cunoscuti sub numele deMissa (d.ie Maw, )4r. Existi deci in aceast.i privinqi o rigidi qi aproape absoluti unifbrmitate in uir papali. Puqinele excepqii sau abateri de la regulir care reprezinti resturi ale t'itrrri linrrgice apusene vechi (ca de ex. Liturghia milanezi sau ambroziani qi cea ) sau variante locale mai noi ale ritului roman (ca de ex.: Liturghra ltonezd, iilc celticea2, Lirurghiile neogalicanea3, Liturghiile diferitelor ordine cdlugiI,irurghii apar), sc clcosebesc prea pttgin de Missa, pentru ca si merite numele de iit'ritc ae ce" rom"ni, in general intrebuinqati in culnrl romano-catolicaa.
insi ci modificarea aceasta s-a ficut in ",.rl"r. eren"'trrn'tt'rpnh1^t; fiind "..o-r,.+i -*:^-^'-i---:--^-*i^ st ra $x-,.+x r^^r--^:.'r r r. re, ficuti la sfirqinrl secolului tinuata de papii qi Sinoadele d Deci precum D ^-- Degi, -r-.rr* r_p,rt, Ror.na s-a gisit de la o vreme izoratd,de resnrr Ap "I,iturgic, tonrEi episcopii Romei ," ,fbriiii inca ae U :^T::,* I.1T:a Lituighia rtatiei qi a; ::f.:]"]yl lde impunevede.dintr_o.1c1is-oare a lui papa i"".."ti" r catrJ epil iylllllllr,l;_.::_"_.:.se Decentius..din Eugubium, pe ra ";J4G;. Totuqi,a Tincercirle it,rohiei oori^.^o ^-:- ^^a I:H: 9:,id:jt::tortatd roman T:u,'-i::::;*t,y:: s-a intensificat in secolele VI_VII dintle.naqi si regii carolingieni ai |3tir,:l uz a Liturghiei galicane. indeosebi'irepin cel scurt qi fiul siu carol cel Mr;.;;"i r"11rr" jn ior; cet din urmi a DurL sitit }lll(Jttul sinodul 1.^.1,"*:tll (Aix ,.,^Tl , lqperlJAquisgranum la ch^apelle, g0i) sr la misuri .o,rr,.arrgtioi.. i., ,..rt s.ns ^0,&"i, p11; ;AlJe--r-,"" qr p,i,, misioni ::iI:, ?:::q1f.^ill__9_' l'_! "n"', nrani care au creqtinat popoarere_ ai" i-plii"i l,rt 6;;ti.:ii,ir;-.,"*ii',iiHil':
6. Rit liturgic Ei confesiune
ft;, l";;.lr;i;il;#;d;^i"r",r b;"#;ff:tfIi
l
rit".gr,i,,"1; ., C;;Ji#i de oraqere Mi #l#1,"::ty;"^i:$j ,Tpl", qi'.""..ii"ii, Lild#;;'#; iffi ;";,il?:i":l irrf)uenqe din partea c.l"i galic.rn;.-"--"' "' Toredo). nu frrd oooziqie
In Er,ul Mediu s-au foimat insi diferite tipuri ficcare ,nele caractere specifice, a.e pr."
confesiuni creqtine nu atit prir-r doctrina sau organiza,tia ei - care sunt aproaPe tticc cu cele ale Bisericii Ortodoxe - cit prin culnrl qi disciplina ei. (irrrsr:rtarea aceasta rimAne valabili chiar pentm acele confesiuni in limitele cirora I rlczvoltat ori s-au pistrat mai multe rituri linrrgice, cum am vizut ci este cazul cu ,r'ir'rr ltomano-Catolici, in care ritul roman Ei resnrrile vechiului rit galican (ritul
'l
loc ate ale acestei Liturghii, inse lt"t..-artr.t de Linrrghii -are
a
r1i
r'rrrlrt'lrr,
56
Ilituilc liturytitt: nh Apunlui (in grcc.), Atenit, I966.
Pntiol' PRrltr. DH,
llt[i
BnnNt,s,l,li
Ll'ru ltt'; t< ;R st,EotAt,A
rf:i*, qi ccl nrr>z.ar1b), d_cqi dcrscbitc inrrc ele, au roftlQi ., acr comrrn 1,]l!i famitici ..c,nrcJionar; Ji,; c;;Irii. .ana grupuri 9:11i9::d,ateaalnri rit.liturgic d".ai J ri.onfesiunii di., .r.. f". parte admi ltl'":i?lt_"errqin
Vlsilc ccl Marc qi altir u Sfhntului Grigore dc Nazianz), folositi in Biserica Copti tittl prtriarhat al Alcxandrici), in lirnba copti (egipteanl). LlUryiltia celor 12 Apostoli (traducere remaniatd., in limba etiopiani, a Liturghiei lfc, firlositi in Biserica Etiopiei, in limba etiopiana veche (dialog.:ui. gheez), ca )4
.; il;;il
trebuie.privite ca excep(ii de'ia regura g.".irH sau chiar ., u,iatilor de diversi nationaliidti,?"i.-rprqi., administrativ Bisericii ;t.q'tr-' grecesc ( sau ,greco-carolici", catolici de rit armean etc.'u., ciz similar il reprezinti Lvr F/r vzurlq de cuiend trecuqi t" care nu au adoptat rinrl linrrgic 1:.,*-1,::.ri qi-au.confecqionat ".t"a"*i., ,i; aii,n ili"..gr,i, JJ"i Gherman al Parisului)) ullstrrralr rarlsulur)) care nu e decAt o iincercare de reinviere a vechiului rit oqlnloara ln vrgoare in Franqa; este vorba deci de ortodocsi cu un rit liturgic ortodocgi lituroic
"ro-iiilTii# ;*"h.ii'i.".i,
a.tia
PilTill,ci
"l
-
tylkw ritwlwi roru.an, Liturghie anonimi, de origine obscur5., folositl peste tot la
,
Liarghiile oficiate astizi in creEtinitatea risiriteani Ei
la romano-catolici
Recapinrland deci in lumea cregtini de a) in Risirit:
azra6 se
sivarqesc urmitoarele
schirnb.
fifitto-catolici, exclusiv in limba latini pAni la Conciliul II de la Vatican (1963), iar pA nccca tradusi in limbile naqionale ale rururor popoarelor catolice. Lin n:tt hia Sftntwlwi Arnbrozie (Lirrrehia ritului milanez) gi Lilttr:qbia Sftntwlui Isidor d.e Swilla (Liturghia rinrlui mozarab sau spaniol), ambele t'csturi romanizate ale vechiului rit galican, cea dintAi folositd la Milano (Italia), rr1 la Toledo (Spania) in limba latinl, italiani gi spanioli. trrtal deci se oficiazi azi in toati lumea cregtinl ortodoxi gi catolici zece Litwr,ctt a1'rroximativ 87 annforale de scbitnb, acestea din urml fiind folosite exclusiv in cilc orientale (necalcedoniene). Daci adaugim la acestea Liturghia de rit galican n Sfantulwi Gherta.an al Parisulwi, experimentati acum de ortodocgii de limbi r,ii clin F-ranqa) avem II Liturghii; iar daci avem in vedere ci cele doui Linrrghii rxc (cea a Sfintului foan Guri. de Aur gi cea a Sfintului Vasile cel Mare) nu se rcsc intre ele decAt prin textul anaforalelor qi al cAtorva alte ruglciunia8, putem ci la ortodocgi se oficiazi. de fapt o singuri (rAnduiall de) Linrrghie, cu doui rrrllc de schimb: una a Sfhntului Ioan Guri de Aur gi alta a SfAnnrlui Vasile cel :, ln cazul acesta, numS.rul total al Liturghiilor din lumea ortodoxi qi catolici se l:r I0, iar al anaforalelor de schimb cregte la circa 88.
ii[""
;-pii"
oficiat in limba francezis.
7
d.e
) Irr Apus (Biserica Romano-Catolici):
Li
t bizantin: (ambele derivate din redactarea a Sfinrului Ircoi, ieqiti din intrebuinqare de prin :1,r, _"JrytqT lpostolice p_rincipale de ofici, re: greaca, paleo_slava sec. iX;, ll-t1r), ,Limbile (din secolele x\T-XV[), ;.;..Sr*; (di" iecolete X-XI) qi ,."U" 1d1n 1J, -In Bisericile ru.ecalcednrciine (k ru.on'ofiziyi nestot ieiD', '' Si sfiintului.Incob_('ieqitiair rLrri..r.a siriaci a vechii Lirurghii aposr .r^!^:!!fl,j! )lantulul lacob), cw circa t7 anaforale d.e schirnb, folositi in Biserica siiienil,cr i al. antioirieii, i" ijir*iia maroniqitor din Liban ( ,(.1* :-:*t, {ii.t31 unrF.cu B.iseric_a in creqtinilor tomigi din India (Malabar). Qi 19-") Apostoti Addai (Tadeu) si twnrii, d.riurii toidin versir:nea si , ,li'y?li!^sfinyihr Lrrurghlel Stdnrului lacob, folositi in Biserice nectn,i.qilel persali, in limba sirii clr a lui Teodor de Mopsuestia ry.foratq ay sih1rut ( Sfiintwlwi Grirqore eori ca o Linrrghie anoni .1.. c,n redactarea greacd a Liturghiei sfnnrului clc'rvara I;;;l; r"rJri,T?" lrtcnc, in limba armeaniveche. cbiril (at Alexandriei) (forma evoluari. a traducerii copte .-,.,!1ty.!!:!,!fantulu,i. cr.rrr Lrturghu apostolice a sfhnrului Marcu), ca doud anaforale d.e schincb (una a
il iviii
as
Vczi stttditrl nostr-tr: o noud titltA.hte httrebuinlatd de utodacSii apwseni: Liturghia d.upri llyn1nn al Parisului saw Liturgbia A, ft, i rev. ,,Ortodoxia", an. 1959, nr. l, pp, in "igiir;, I loastri- la_caftea lui' E. r
t*"*
-;J'L,i. ,art.i,"ne (calcedoniene i necalcedoniene) qi la Biserica ,-j,).|.|:,r*r: Ti:lT4]1 dTi c,ofef,,li[ p;;,;;;; d" illlll:l-fii::ll:f.1r.:l.l:ye"g ffii:il:: ""'llil;ilXiH'],,'.i"^lif':':f 1"^:2?^"i:P:,:il:,::" " I.iisrirn Il o Darrc..r-nrtmira t-;trrgtri, i Darurilrr. te sfnlite clirr rinrl linrrgic ;;,;; ;;;;.', ... ,,,, .,," sc,rsut pr.pr.iu .l ctrvarrn llllll:L*llil.li": ll"ill,; nrrri tlcpirrtc, lir cirp. rtisl.rcctiv). "
;;";;;;ili#ir'J
r;
BIBLIOGRAFIE l)espre Liturghiile apostolice (a Sfintului Iacob qi cea a Sfhnnrlui Marcu): La litwrgie d.e Saint facques d. firusaletru, in rev. E.O., an.1900, t. IV. It,(i. Coquin, L'anapbore alexandrine dr Sairct Marc, in rev. ,,Le Musdon", 82 9fr9;, pp. 307-356. l,M. Funruli, Dwmnezeiasca litwrghie a lui /acob, fratele Downului (in grec.),
t.
Attrtgr-rostes,
krrric, 1970.
Marcu (in grec.), Tesalonic, 1970. A, (iastoud, Eglpte (Litwrgie), in DACL, IY, 2, 2483-86. ll. Lcclercq, facqwes (LitwrXie de Saint), in DACL, yll,2,2LI6-2121 (cu bibliolic [ngatl). At'cltqi,Alexarcd.rie (Liturgie), in DACL, \ llB2-L2O4. Acclaqi, Dwruruezeiasca litwrXbie a npostolwlwi
llris. Papadopulos, Despre liturghia apostolicd a Sfarutwlwi Jacob (in grec.), Arena, le0t. l', I(odopulos,Anaforawa litwrgicd a Sfh.ntulwiMarcw (ingrec.), Tesalonic, 1959.
,
A. 'l'irrby, La prih,e ewcbaristiqwe de l'Eqlise
futr,r
Liturghiei Sfinrului Iacob).
de /drusoleru.,
Paris,1972 (despre anafo-
h. l)cspre rinrrile liturgice ri.siritene, vechi qi noi: A llitunrstark, Die Messe inr. Morgenland, Keru.pten, 1906. rfl
A sc vcclcir urni pc lrrrg irr cirpirolrrl urnrriror.
l,,l-I.[J l1(
PRuor Pnor, Dn, ENr Bnlrul$rr
F,.!,
:ighn.nut, Eastent. LiturXics, Oxfr:rd, I g9 7 ( reinr pr, I 965, lg 67 ),
_- I.H. Dalmais, La L_i_turyies d.lOrient, paris, 1959 (trad. engi. de ii. E::!y-,!bi'utg..ryew.York, I?60, qr- y1d. geim de tt.v. Lizenzaugs: Die
d.er O sthirc h en, Zijrrich
I H.
Dalmais, ,
rites orientaux, in
Aschaffenburg, I 960 ) .' hiqwa, historiqwe et dnctrinales de la
J- Godart, Trad.itions andew,res occid.entale, in
248-278.
umbniques,,,
i lUOa;, pp.27_46.
grrande pribre ew.iharistiqwe.
Ln *aditim rev. ,,Les Questions liturgiques et paroissiales,,, an. 46 (L d.e la
Hanssens, Institutiones litwrgicae d.e ritibus orientalibus,
^]4 t932, -
2 vol., Roma;
!.. Ianin, I,e1 Eglises Orieru.tales et les rites orientawx, paris, 1955. King Archdale, Litwrgie d;Antioche: Nte syrien-et rite'chald.ien, paris-Tr
Mame) 1967.
Tbe rites of Eastern Cbristerudnru, Londra, 1950. 1{_ce]a5i, N. Liesel, Die Litutgien d.er oxhircbe, Freiburg im Breisgau, Eastene Cathokc Liturgies, f 960).
_
1960 (gi trad.
4'11"t, s.J.,In
rnor"ientaleru,Roma,l947. Messe , 2 vol., p ans,'1942. Despre cele rnai insetnnaie litwrXhii ale Bisericii Orientnb, ^T..Tarnavschi, ,,Candela", 93), gi extras) Grniuqi, 1g93. S. Salaville, I
itw
rr
Card. E
PN Fr.
Van
i,if?;6#,Lii,i,1)i:llll;13i; niloicheia
4egen End.e
l.
Ziade
wni
34_1488.
Acelaqi,
IA |ungmann, Missarwru. Solletmnia. Eine genetische Erhhirung der riirnischen ^ vol., 2 ed.V, Viena,1962.
s'.I'P. v-an Dyck - J. Hazelden .[,orrclon. 1960.
walker, The origins of the Mod.ent.
t60
Roru.an
Lucrlri cu cafacter generat desprc riturile linrrgice vechi qi Liturghiile te dc azi: de B. Botte, iir,,,ntrt"rL, Liturgie cllnpa,rle, Chevetogne, I939 (ed' III-c, rev.
rrnrl. cngl. : Clrup a.ratine Litwrgy, London,. I 95 E' Ilirtte, Rites et fnrnika h u'Xiqwes, in vol' L'EXkse eru pribre, dditd par A.G. ilort, Paris, 1961, P. 15 g'u. ed' II, Pan)riiiu:, i:ittooriti,i). - fi,lotnXU et spiritwnlitd de lo pri re ewchat'istiqwe, 968,
d;Orient et d.'Occid.ent (lucrare colectivi), 2 vol:, Paris, 1970 (Col' "Lex
I", tt, 46 qi+7).
iili,iggi ii-gard pahl, pyex ewcharistico. , llrit'xlurg-Suisse,
I968.
'.\,i,iiii,Vi*iu, ,ilrrti
be LitwrXie iiri,brr, 'l{"hm".ri,
d.e
rnaXnn oratiorce eucharistica, nd.ditn HaX7adah Pnschae et
, 1965'
lis jud.aeorwn
,
$;;-"J,
Textws et var"iis liturgiis nntiqwiodbws
und. d.erert Rtforw' Miinsteq 1893' Les ktwrXies orientales et occid.entales, Beyrouth, L92.9. ^
rynU.tt'ttii
iA
wchi si
cele d.e
azi-(ingrec.), 2 vol., Constantinopol,
'l'lrcodoru, Ntwrile ktwrgice (in grec.), in,,Enc' relig' 9i morali",
YIII'207'2L0'
Lmttn<;tcn sPf,lclALA
(irnstatrtinopol,. tAnira capitall, a hnperiului dc Pe tlc rrlti prirrtc, lliscricrr dirr definitive (secolel. 1Y;YJl9.: :11' tf,rir, c c<>rrclus[, ,o.nl"]'in'r*nca organizlrii'ei de-^Na4a.nz (379) sau NecGrjgorie di. Capa.locia -.ci'sfitrul ,fiii,rigi;-ri he loan Guri de ,ti,,,'i*ll- (ag .-ABT) - iie a;" Antiohia - ca Eudoxiu (360), Sf1nrul episcopi, Acegti prin fo.rmaqie. ii,rSl-r* N*iorie' (428-43).), care era antiohian cu ei gi au impus in
Stit:l'tuNuR ir ll-n
LITURGHIILE RITULUI BIZANTIN (Liturghiile ortodoxe)
iiit,-tl p" ,.rr.,rr.t d,ti"thJ;iCo'-"t"tttittopolului,.au,ldus iii. a" sub autoritatea gi dependenqa lor, Liturghia din ptt:"T_13 /lr tlrF rrta Sflnnrlui Iacob, care.se o!t'1, I Il,inrrghia qi i"-!"3!3. Jrrra urL.,uu^4' Antiohiei patriarhanrl in i,i ii" i.,".i, adici V-VI)' (secolele necalcedoniene Bisericilor icr',i,it r"prteiii
CRprrolul I
Nofiuni introductive
!. Autorii Liturghiilor ortodoxe. Autenticitatea
Originea gi vechimea, autorii (autenticitatea) gi rispAndirea Liturghiilor ortodoxe
r. originea, formarea gi rispindirea Liturghiilor
or"tod.oxe sau
bizintin, p.
.r."i"
ortod.oxe
vom studia st dintr-un intreit ir punct
adici interprerarea t", do.r.ina?a, ,i-UJl.l qi mistici. _?^,!I:ff:t.:;li}rSic, ortodoxi Romini -.ca toate Bisericile a.;:il.J;,"r:#;ili;t, anume.: Lrrurghia sfintului Ioan Guri"*"a"o de Aur, Liturghia smnJ"i vasi_le cel Linrrghia Darurilor maj in1i11e sfinqite lnumiii ai ,3farJ;Erig*. orJ"r srurt numite Litwrxhii de rit bizantin, pcntrt ci in forrn, rn. A. .-i o .,, -r^-l
imp..iJ"i
Iumea ortodoxi. Ne \/om ocupa, deocamdata, ..; ra.duiala )^ - -4.-1,,:^t- celei ^^t^: de-a r;i treia vor constitui obiecnrl unui capitol separat. Litr-rrghiilor^ortodoxe_este siriani (antiohianii. spus, ere deri ,I-inrrghia ,_9_|'flT:i de tip sirian qi angmg ai" gr"..ascd a acesteia, aqa J.acob,
p;;;fi;
l.9flld"lMicd "ari-t"EfirJ*i"i - -oi ,t"' i, c.,rrl* F *i" :l ]:tf:-"r--T1.i"lei rii apni, puqin mai tarziu, in.c.onstantinopol. :llT:.1^:-1.":.j:
l.j
prir,
,;;ttl
I ucrul s..xptca piinLgnnrrile istorice mari cenrre ale.crqtindridi ;d[-;d;ril;'., Antiohia, c
l:f9f::i Tpf ca vechiul iliary'.'i '" u.,*..-a.i#"1iff#i:"il#Li"; bi.scriccasci :' pe !i'*l, care a dobandit-o prin aleryrea l*dr;pr.rpr;rlr-, '#;;iil';frf; qi sub numele de'Constanri""p"f ,r, .ro*-Ro_i, Mil" centrul cel llr::lr:: f.ltumii cieqtine de Risrrit .i" inrpxrrtant ai aur,i"hi^. D;il;.*se, acqiunea de
evangherizare a regiunilor din :llT;y]li? t.li'avcl.in'veac'lrt...-;rJr.*f.,o;Lr#.i-pffi
inci. din
Asia
MiJ, i.i..pa.ra or sfinnrl
;ffi ;Hfr .i::?H;H;tHT#
rrisnr qi c{c crczia lui l'avel.desamo_sa.ta (2sl',264 zos;, ,i"""J.lr''.rr" au luat parte.gi prczrnran(i ai Bisericikrr. din siria, palestina, Asia Micd,'ir""r, n-irirri", caprd*o'qr.lii tc clc a irrtra ilr sfcra de influenqi co.rrt"rl'tirropoluiui, crzareeac6""dJ#::ffi;i: " in jurul Antiohiei. E uqor Jx)rtrilrr cc:rlrru al Asici - gravita dc inqclcs
Yi:i ti.lri,ur rlc ir ,ficia Lirurghia
s-i rispAndii in plaile t62
ccza;.i
b;ft;i.r
a..l
Liturghii
Mnre este,.flrl indoiali,,cea
I'irurghiei rrarrLurur Sfintului Iacob' ^v:*^r vaiianti a r'rlutF,ruLr ^4!vv' tg"li; ruhii bizanttne. -B,a este, la orlgrne, o varlallla
dere, gi anume: a) Tipiconal,_ adici rnnduiala lor actuali., b; Istoric, adici evolugia rinduielii lor de la nasrere pAnd azi si
Bizang ( Constantinopol), capirala
'r
#i l:,:-!t,9]l"t*ifi i1:;;;;;:;;";':r;:i;"iigi"., 'il,"d;";;;'crp"i;:lLi, 'u"rlr,r,l care, 9gl p"Silnintnl ll*iciunea?'iTiojil
a, LitwrXhia Sft.ntwlai Vasile cel
dl qane ,"i*. !,.*rgr,iil", cregtine vechi si noi, ?:1.1f::*lii lylr.Sr " .r!iii*^a" inSi in diferitele s,".ri. 9,11l.y't delung, elrurrJi) in lT..!:11*",e ur cele LL LLrv ce urmeaza, ullrlcaza, asupra asupra Llrurgnllor ai*;fiiib. ilor intrebuingate r"irJirl"tr,. "lil;.';#:;;j lnt ?i'i";il:,"Y.i; azi i
LitwrXhiile
acestor
Pa,a
..rrrr-
-L prmfr; fb.*i aefinitiva prin SfinnriVasile cel Mare (i37?)j::iTii " prec,m :g^.*rii, ;i ;; 'i4'1 ::l': *: in :lT::11::; forma ei
;Jt ;i;;ffi..'i.i ril",I;#;;;;;;.'illi_"J..,,er, Linrrghia sfanrului
rlc
];;;1;t*
ton
t;|il;il
)za1il1,
^ma] Liturghiei Sfa.,n loi [acob, faqi de care are insi
rugiciuni mai scurte.
consunt, de flsitgdocumente 'ir..iil"." il ,ot.,rti.it^i.a Liturghiei _sfelnrlyi 'rcLil^1t-1uns lui' posterioare qi de cit de contemp".*ii $ta"r[t* Vasile, nlrc ';;;datitsfr";;t ciira, i iirianr, in cwtdntarea sa funebrd ltde"y!!1y,Y:: ruglciuni Ei rAn,'i;;;;'(.;p.'5+1, rp"". ii a compus ,,formulare "..rt" lir iltamlui"I.
';t';;;;;rfr,
atribuitr lui Amfilohlt:,tpi:'"1 dj Dumnezeu s-a rusat lui !L.::Lo"'^]: ;;;;(;r:;;7ii1^'iir"ri"ir'" de episcop,.sfAnnrl Vasile i *j11,s...f c zile in sir sa-t i.,,,r.i,i..1;;r i;;".1'i."ia^ :" r.:lriit_:,i1: p'"p'i" al anaforalei linrrgice' c=n3 e1a,r:4rl n; i'i"l ;i. il;r-;;;*, iti, qrp.eazi,it-" rrrt,i Minruitomlil'::'iTq[li"*'.l.d"t^'ljli Scilia, intr-o ir, f .i.p"*l ,..ololoi'rrl (iToy Petru. Diaconwl.qi ^alli cilugiri din pt iiiiii ^ait*ra episcopultui irititii qi altor episcopi "f.titgi'.exilaqi *:; -"T-".:] ll autoru i;; ;il; ;'t *i di.r aiiiicdte Liturghiei Sfhntului Vasile, despre care ,iiciscrisorispunciseintrebuinqeaziin-iotRis.Irinrl3'-. -siit: i-^)^- )^ *'iirti"''-"ri';[-;il lstoricul Ltontiu din Bizany :1.*,. :,,-I'_?9:,: 1: ff,,r"ir"r,ir-7.^.";.1"',t ca narintele doctrinar ,11 -t:t'?iiltt-q*"ll-:":i:1::l'-":1 fintei lertfe) ,,plini de.btasfeTii'1, c1t-9 se deosebeste ll;;ffi;; cea de o.igin.'"pottolici, atribuiti SfAntului Iacob), ctlr rlc ,,cea tft ;i clc cea
ffintwlui
9"*
Yasile'
["
iiiJi'i.";;il;;E;J*
(;;
I P.G.,
t Aprilotia... Si , 1,.G., t
de d"e
are
;:":'8ft ff:il:.::"'IHf r:1,Tiil,.:'',5:'J'."',;
conserva: omnls enlm resistit voltmtati rnae "'"'
, bonos in bonitate
6iuJ'
iur., .t nullus
li ,ii" ,t*.iMil.
19,P.G., t. LXXXVI, col. 1368 C'
r63
Rirtrl linrrgic prrirrritiv' trlrilb'n1 rrl Bisc.icii urri* rrirr scc. iii plon gcncr:rl,
.1,,,,
I-Ilr
(xccrn$i pcsre totcrr
.,, .,,gi.:i,iiii i,r,r.,u,,r.r"
]ERUSAJ-I]VI
tot ca tttriform' rrl Biscricii tlniv' tlin sec' l-lll (tcelaEi pesre lltttlqic plinritiri rrIrrrEir' improvizlrc) gctrcrrl' plan 5i
r.i,rluill:I
'-""
t
;ti.'*1.l.fiiiii'i
F
T
E
z
a
-o
-' J.-R
rl=
/.
-.
=-
Ts$
+=! ai'
l
e_ (,
2"-
il
=
Lj
E--=.?..!=.== :3 a
='
T
t E
E
*
+vE
F
Lr,
=..
=
=,c
F1
s21
,
e ,E_
li
-
x
fl q ,4, r
a
(-
f
I
N'f
c
r =r
J,-
= r;, '
i-=si =.= -c--3=' == N n.
=2= de =, !
=
>u< d'o' I-
-? :4, =7 -:l. =.a
^) 6 5
a.-'- '27 .:' j:-
Zln ?<
:O io =J
a .a: 'H'
-.
31 E'
tFl 'El E,5
Fi
,X n
EL
>7
a-
a4" 'b=a- c ^ ='r
" =ci' 7
Nt-
I=
Yod i1 = AIq P at=l C ts-!2 N ,'9 P 4
d
n
N
-'
*)
:a
z-fi
=
o, -Fl
t)(
s,ri=
3
0q =t F 9.7_ A. A'
c,= :+,N
g
,rl
aiui<
ia
G-
o7
a9
c.3-2,1'v .9? 9N<
n7.= i-a,
gT
li
l=;=
P -.
1+
=' ij = =i !:-=Z
s-
i=<'2. ='
-
J <:' -! r'j
.5 2
S
E+igi l= rl?e'iEi viz '?i-= "' = -.a
a 5 a
! e 7 -n n' )=9-' = j
\-
iU -=.* i- i A F = ;' +=. =.:-.
=
z 4
.E!.
J='6 =.F :l5= H'5,
j="i-r=.'
-2.
*-<
I 'iG=3=;'>
-= X+.J
2.
f--rtab? 'a.
,8.
E'P: *
!n=
v.
t
=.G
c;O=j
7.> -r-'4
'z
C1
;+
E=
t-
ara,\
3=s =ix
F
-
E
.---!^-1. \. r i
ln-
|+
-t C
'1 c.==-==
rindttirli
= i.i
(h Oao
;d t/')
a
:a *,
^)
=X
-j/
r.J
ec
-,G
N
G
^] :!>
oC-
,
T
JG
)qa
iG
G
,
-
=4, =-,N '3.
A'" =-.
Ll
:
!.
D
'
ta,
E-Z Z N-
(h(h-
.zL
j.qD qq=':
Y',t ri'
,e;
*'
G_
(t
o
N 'i
-c
PREor pnor, Dn.
Htr
,rlfii; bi
ghiilor
auror ar filllljrlica k /--,.^ ._.-:
BnnNr$t"ri
Lt't'Lt lttitr ;A,st'ti()tAl,A
li-Vasilc' cstc.potucnitrt qi in ciur. 32 rrl Sinrxluhri tml*n l)aruaschinui2, dc
un
----: , b.f""3 .ma1 nugil -r loan Gurd de Aur. Nicj
pirinqii Sinoclu.lui .l
Vti-[; ;;r_.ri.'f
tr**.gia;#t*,u::\*1*iyl*i din cer^r,,r \nrr ecr---r rr^ f:"::::'-q-Y{.
gi
clari
jl,qlf
este origin.
mporanii acesrui i
orrfii ci na-o-j-i^*lj t^ .; grafii gi panegirigtii sdi ^:i de rnai ci er ar fi arcaruir vreo Lirurghie. lil;cea dintAi illqrnr""" gigtii de pind acirm socoteau ci .ti*^^+.X r^^ rr..tirrne --- ceva CeVa sS. intr-n mici mi^.i.^-:--^:--:.--r--y intr-o scriere intitulati orrpii '\ prri""r, ibuitl I hului Proclu al Constantinopolului, i; ;";; se pune Ioan o crare (sau mai exacr o-prescurrare) a Linrrghiei timpului siu, posterioari cerei de sfintul vasile cel.Mare dupe ritu-r.qhia mai veche a sfintului racobs. M o valoare docum.ntari., deoarece op"r."f,rf rn.,rgio.,ri
ffi:""ltiJ.r#i.:t.t
cel mai vechi manuscris cu textul rugiciunilor. Lirurghiei Sfintului roan _ gi me cod'icele Barberini din secolere vIII-il uiuu"G., @ziin vlilcanurui din Rorr p,ne numele sfannrlui Ioan Guri de Aur t"
:tifll'l
:f ,r:.j li Tmare l1r. -rugec,u., diei de :: dupi vohodur ;
r"-,* I ilu ai"". rugiciunile . -i;;ii'j;',ft rugiciune a pro {.rrr."."i qi ;; i"' a;;;;;i;'i; #:ff din
e" penlry -
l"i;JG; ;
secotel. i )ii. ritlul de Litur i;;;rpv]g .or) i., f.ort", #it"itff.-Xlil
W:::;.,I:_.{::__.,"1" lts"lgyl _s*a,;i,";v) sfh'rutului Ioan Guni d.eAwr (' H @ril
t,a*" manuscris din.secolele VrirJX^a&. Bibl. Sin. rus. ff:it^?:,::,?"1u qi apoi in al+rl di. il;i;h xr.*,r'ftial'*!]iiro ,r,, *" lslit8'ad) din.Bibl. Vaticanului, Roma)2. Dacd n-avem izvoare directe care
sfdntului Ioan inainte de
sec.-
si confirme
ale
sisericil";
Ti:i :111.::rj.^y:d.^tlnyshii sursi. sau ca moder. Asrfer,'rugiciunea r-
existenqa gi intrebuingarea
Lir wI, in schimb, ,.".rrm."'ri-.rt i^ritorgtii .rtJ
";;l;;"i.-#,
.m.a
""hr.i;;i;t-A;;;;il;,
ea le_a
s
numiti a cehl
.3q al rri trup lui Hristos Hrisros Dunnezeul Durnnezeul nosrru, ciruia cel dintai dintdi i s-a lvalk yiy:iepisc,p i,Zi)),i,"J.li,L ,.n,,," ,_. ,i f:*::::T:"*"tl'_..:t:i1,.*'ariniLrrui,.j; ,.::::",::::p:,^.'?*_?:,""
.. ""Apoi ""'.'Pol
gi lacob, fratele tratele duPa dupi tr I.acob,
eok",,,lir:,!;';;:;;7f;,{;;,:;;7ii,r)it#),iTT, r
I, pam. II. Arad, t93I, p.397). _.!.
. -- ,.-i,._,'rX,i;Io,,,;,y*,i?l_,rrj"r"L,l,i,l,.,,p"frf;;y:# ^ 1,7,::f:f "::*::T: k;;::;:i;1*"ffi[]tu,irl.:'.1:'i].?,"ff,Xi:,!{::^i:K,'{0,K, "i,[;i oi,..;p;[TF1f,*Tlj;*:;1!!,'.hfi y1r._
".,.,
,.
(cr.ei rrad
)._-
[T
xii:-);s;if
.i,'fi.1,&1i','r3i:J:;,rT: "J:l;::X:, ''r'f;,ii3fti;
(@apporiuteg npooelli(o1rsv tq dyio, :,i'Jii'"J:""Y#"'f,f ouorqo_raprro-.1, edirr, rn .""*nj1".'.;':_S,,l:g"yi:,' p. Epistola ad clentm Ravennatim rrlabilloi.
De litutnia
tla
?::{:::::y:"*,o,
auct,re Basitio:,J
ir,
jii, ."r. r, r. 2r q.u.
crairili-p'.,erotia rrrr.-
r-
;;;il;#ffi1:ilti,"ilH;::;"!L",L,Xyi',1i,*,
,:"*U6g1ero5
trl,g @etcrg i.ertoupyicrg, p.b., I.LXV. col. g52 i T^*1, B. r^r;"!,:lli"i';^di;i;;";;);;i;;;:;"77"i,i'irr, 'alcocappa, in OCp, LXVril (1962).' pp. 2:88_2ss. placi - ., . titursia - .'Yezi, mai pe larg, la Saint lean Chrviostuw. i,.,,rol.-,Hp-rrooorolrrrF,"X.t^^il"gOS,T; iji.'1;*Y:::rfI:r_*d{:,,ettesdtuaappemznts, ii;::;;;: inDACL, r. \1, c.l. toos rori+; l.u-i;.;;;rl,i;* tuttoncs titurlvicae .r. trr
]#:ll.;:f
l6(r
in uzul siricnilor iacotriqi, cstc ?lproapc idcnticl ctl cca corcsptttrz{rlin l,iturghia bizantin[ a Sfhnnrlui Ioau. Pc de alti parte, pasaje intregi din Litir Sliinnrtui loan sc gisesc in anaforalele din Linrrghiile pergilor ncstoricui, cuprecedenlUtt, sutr rrumcle lui Teodor de Mopsuestia gi al lui Nestorie (vczi lecqia ca model a servit care Ioan, azi a SfAntului numiti ci Liturghia inscamni Atc,rsra Liturgl-rii, exista probabil sub alt nume, inainte de secolele V-VI, cind sirienii i rii ltcstorienii persani se despart de Biserica Ortodoxi, cici dupi aceastd dati ik nccalcedoniene n-au mai imprumutat aproape nimic de la cele calcedoniene. , enrc a fost
Rrportul dintre Liturghia Sfintului Vasile Ei cea a SfAntului Ioan qi raportul lor cu Liturghiile de rit antiohian vizut deja din cele spuse pAn'i acum) cele doui Liturghii bizantine (a ri Vasile Ei cea a Sfnntului Ioan) sunt amXndouS. prelucrdri ale uneia gi aceleiagi qlrii mai vechi, adici aceea a SfAntului Iacob. Ele sunt deci Liturghii surori, forrlproape in acelaqi timp; cea dintAi reprezinti probabil varianta capadociani, iar tlc.rr doua, varianta constantinopolitani a vechii Linrrghii, care se intrebuinqa in rtm s-a
ilClc
IV-V, in tot Oriennrl creqtin, adic[ Linrrghia, de origine apostolicd, a Sfin-
lrrcob. AmAndoui urmeazi indeaproape rAnduiala generali, adici succesiunea :rrtclor din Liturghia Sfintului Iacob, dar intrebuingeazi' alte rugiciuni, in genenlni scurte. Ele au aceeaqi rinduiala qi nu se deosebesc intre ele decAt prin textul rlt rl anaforalei (Rugiciunea Sfintei Jertfe), mult mai scurt la SfAnnrl Ioan Guri de dccit la SfAntul Vasile, precum gi prirr alte cAteva dintre rugdciunile citite azi de t fir tain5., care au texte'deosebite in cele doui Linrrghii8. Hrrr obiceiul in Biserica veche (continuat pAni azi in Bisericile orientale necalceillcrrc;, ca in cadrul rdnduielii stabilite (fixe) a Liturghiei, si se adopte rugiciuni -.qi lglcs'anaforale - brodate pe tema sau schema tradiqionall gi compuse de diferiqi liitori sau ierarhi iluqtri prin pietatea sau prin reputagia lor c'irnrrireasci, morala Llstc deci probabil cI opera SfAntului Vasile gi a Sfintului Ioan consti, ln primul . i1 compunerea celor'doul arraforale personale, mai scurte decit cea veche a ttrrlui lacob, pe care apoi au lnlocuit-o, fiind introduse in rinduiala de pini aici a trghiei, care-a rimas pini la un timp neschimbati. Cele doul anaforale - a SfAnnrVisilc si cea a Sfinrului Ioan - sunt deci singurele care au supravietuit in ritul lirurhizirrrtin dintre diferitele otd.irues missne (anaforale liturgice) intrebuinqate odinioarl ilt llizanqe, cit gi in tot Risiritul creqtin. Am putea spune deci gA q1 i" Bisericile Itkrxe de rit bizantin se oficiazi de fapt o singuri (rAnduiali de) Liturghie, cu rJ rrlaforale de schimb, aQa precum am vizut ci este uzul in toate celelalte Biserici tlircnc (necalcedoniene), in care numirul anaforalelor inci folosite asrizi vtriazl. t)c rrltfel, de la SfAntul Vasile qi Sfintul Ioan - sau din vremea lor - nu provine deI l).rrrca di1 Liturghia de azi cuprinsi intre lecturile biblice (Apostol gi Evanghelie) t'tip,iicitrnea amvonului; aceasti parte reprezintl deci elemennrl originar, -de. sorginte it,i ;i capadociani, in Liturghia noastre. Partea de la inceput qi cea de la sfirqit, catehumeni), cele doui nrgiciuni pentru credincite a Damrilor (de dupi intrarea cu Cinstitelc DaT at dl n ostta,..ru^giciunea. de dupi impdrtiqirea ctr ' (consumirii) Sfintelor Danrri.
1/,r1
Pnno'r [,Ro,r, DR, l]uti llrrnrur$,1ri
prccrrll qi ,nclc ,i"r:-.-.]1'] rcsnrl Linrrghici.,.astrc_(c, Hcruvicur, crczul, posrcrioarc epocii cclJr-p;l;;'iri'."pii"[r'iUiliH[ll doi Sri"fi-r,lri,rii ,*., a"r"oltiri or l;1:1.:rlr,t_L!:osc rirultri bizantin, precum vom vedea *;i
Ortodoxe.
4. Rispindirea Liturghiilor Ortodoxe. Traduceri qi limbile in care se sivArEesc
Lt'r'u nc; tt:R sPliot ALA
t l,irtrrghiilc intregii crcqtiniit{qi ortodoxc, intrucAt deci domeniul de rispAndire or l-inrrghii coincide ca intindere cu teritoriul intregii Ortodoxii de azi, ele se I ttrrrrrcsc - pe drept cuvAnt - qi Litwrlhii Ofiodoxe. llitr ptrnct de vedere al extensiunii geografice, ritul bizantin esre ritul linrrgic cel rrlsprindit in toatr lumea cregtini, dupi cel roman (latin). Lirurghiile bizantine tirlositc in toate Risericile ortodoxe de azi qi chiar la uniqii -pti din ele, fiind clin limba originali (rotufi 6rd).ertog) in limbile nagionale folosite in Biseri-
romdneste, Lirurghiile Ortodoxe au fost traduse gi tipirite inci din secolul XVI I in Ardeal), degi limba slavi n-a fost inlocuiti definitiv in slujba bisericeasci. def,hirr spre sfhrqitul secolului XWI qi incepunrl secolului XV[I. Paralel cu misiunile rlcii Ortodoxe Ruse, Liturghiile bizantine au fost traduse in limbile gi idiomurile httttror popoarelor de sub dominagia vechiului imperiu msesc (limba finlandezi, ;aponezi etc.). Hxisti, in sfhrqit, numeroase traduceri ale Liturghiilor bizantine in limba latini qi in I toate limbile moderne (german5., francezd., englezi, italianr, rusi., spanioli., zi, ungari. etc.), frcute la inceput pentru interese p pagandistice sau gtiinqifice r snrdiu), apoi chiar pentm uzul liturgic al comunitiqilor de apuseni, de diverse rli naqronalititi, care au trecut la Ortodoxie. l.
ire a fost inlesnit mai intdi de faptul ci noile Li amentale ale rdnduielii I in,,-hiit^.--^, ,.^^t,
rep int Lln \- urarrlqru
-taLuu lL
me cu acestea. Rispdndirea rice favorabile. Asriel, Antio
i"'.upa,,l.;;
] I
;;;;;;ffi
-
-
5. Manuscrise' Ei ediEii
a
p q.aratu_l Ni chi for Foci, s pre, raiqi*i rl..,J"i;l'i Cruciaiiror (r084). timp de patriarhii tu ll.,:1.*:_,o"Il"1rl, aleqi uneori chiar dinrress:i
a;n**I;i, c";;;;i#ili'ill"T
;;t
regedinqa i" m r rere ".-. r ;;:^:;
qi'-a,
t4'T9", ff l':11"?"T ::I:.:f:'_1i, Spre sfhrqitul iecolului xI[, .e";;i$i
con '*#.1T?ll: Pe de alti 1..11,,:1,-91]ilrrsic parte, mi.nistirile'din
",.^-';
resrul urrodoxiei
Ierusalim sau Sfinta Ecaterina din M,rr,t.t"
^ii ortodoxe,
'",,""J.xffili
f
obisnuiseri.
- ca cele rr" slrtpii?a. ,Sinei _ ero- m^i +^^-^ ^-t
^,_
c r!,! vr(vqu^r Lrsrlrrc qrn rnllrauva sau sub patronajul Bizanqului (bulgarii, sarbii, r"-,t *:. au.fi,cut'parte din sfeia rui &-i"-fil",jlorticd bisericeas li,l.::,rl crrrrurari-di;;r;;#il:Ii"l;;1iliffi #.fli,fi ,1lii.tt,:,i',',f ibisericeas' a vechilor.Lirurghii pri, cele bizantine s_a intcnsificat ,,,...ni::.::::l.d;,i,r]"..ri.. rlcs clin scc. vIII inainrc s-a i,crreiat i, i.. XIII. ai De r"*.i,l,iu,;trii,jHIffi:,J 168
(hl
rnai vechi manuscris in care aflim textul grecesc al Liturghiilor Ortodoxe, adi-
ucl rnai
vechiLiturgbier
care
ni se pS.streazi, este
CodiceleXrecesc
Barberini nr.336
lliblioteca Vaticanului (Roma), provenit din Biblioteca Barberini (unde avea nr. 15 sau Lxx\/Il). li5 LXX\/II). F, E tn nn htholnghiw, hthol.oghiw, scris pe la sfargitul sfArgitul secolului vI[, VI[, in Rdsirit, Rdsirit. cottgine deci gi diferite rugiciuni din rAnduiala sfintelor taine gi a ierurgiilor. Nupt'inra Liturghie poarti aici un nume de autor, cea a Sfhntului Vasile; celelalte [, .t Sfanrului Ioan qi a Sfintului Grigore, sunt flrd. titlu (anonime). Acest manusi ('ir toate manuscrisele vechi ale Litwrghierului, nt cuprinde din Linrrghie decAt ttl rtrgiiciunilor citite in taini de preot; lipsesc atit instrucqiunile de tipic,'precum qi ttttlc (rolul diaconului), care se scriau in manuscrise aparte) numite diaconicale
trourrd)ro.
lr'l'cxrttl
EirSceI! al Liturghiilor din acest manuscris a fost tipirir in mai mulre edilii, dintre care .g.u. l)esPre Ef,. p.308 E_l'. I)espre manuscns manuscris vea, A. Strrttmatter, The Barbednum Barbednurn S. Marci oJ of P.5Ud.1.u. !.Stritimatter, nr.s.(iu.tr, in,,Eplrcmcridcs I.inrrgicac", Roma, "Vl 1933, pp. 329-)67. Cf. gi lrr. prof. CAndca, Crl t,riti linryThi*din lune, art. in r.cv. Mll,tt'r. 1965, nr. t:a, pp. 224-225.'
ttrai.htrrrl^in frrif f
.r)trrle^rn
Pturt'r' PRrlt;, DR, ENti IJrrnrur$,l,ri
[,tL'u [.ci tt :R sl'ECIAt-A
Ma'uscriscle u.ltcrioarc, ditrtrc care cele mai nunrcr.asc provin clin se imbog{1esc treptat cu indrurniri de tinic dirr re irr ,.n m.,i h^.,^ trr,ri mulrc rrrai pistrcazi r-^.r,1r,..^se ^x^.---^-t in t-,, bib clin Apus qi Rdsirit (Bibliotcc lJitilioteca.Naqionali rqlrvrrdt4 Biblio ltqi DIUII(J ^ txrcl clin Moscova S.a.) qi au rosr fost edrtare editate de dominicanul Iacob I.a.) $r Iacoh G, Goar (E,b1 ;i._t.:l,,1.,1]1,*()va l
definitivi' xrlirtrl l)osoftci. Tracluccrilc accstora au fost inlocuite insi de cea r*qfdl11,aq1 1713.qi in rlpo.qi i; i{am,lic rtr lui Antim ruir""nrl,-iip;;id in uniqi ardeleni s-au tiprrit ediqii la Blai, infostii f[.tru r;ii;.iil.;o*err.q',i. il
XI'XVll,
t,B's- qi
lo,!11::'',t-l!?, (<:e! *ei,ljtyr4n1y ppa Uea
le0l,.si.Petrograd,'1e
fiuna, Atena 1935 ) s.a.r drntir editie uurLN tipdritd LrpdrrLd d a r-rLurHnruor Lirurghiilor bizanrine Dlzantrne ln in rnanwsct"iiele din
rna, din iniqiativi catolici, qi e flcuti pentru studiu gi p insl la Venegia gi cea dintli'edi.tie linrigici, penrru strrih -t^: recesc ripirit anrnci. C."'ai.rthi ,qhi "aiti. dc apare abia in 1578. Ediqii .li*rlr"i.l catolicl, mai apar in cursul secolelor X\ry qi XVII'qi D-,..^ll^^ ^: Anvers. Bruxelles gi ^ Pentru nevoile liturgice ale Bisericilor
I'Y::*I.
la veneqia,
fuisriyitu c pan. T
p^'"::T .",,,.:ql{.11,.. :.^:lpif::, pani citre sflrqitul secolului XrX.
r
.
Ortodoxe de limbi
.;*i i. ii,itig,;q,i, aproape Abia d. i;-t,-d;r-rA;ffili"Kx
in centre oftodoxe ca: Atena, C";r;;;i;"pol, Ierusalim :1j:,ii^!,fl4ii,tipdrite xandria qi Tripolis. Din secolul XWI inainte, au apirut gi editii tipirite la mindstirea vasilianl,,r ta-fcrrata.din_Mungii Arbeni.(ringi tgryll, pbrrt- fblosirta uniti din j ;;;cilor p.re:um..qi la Roma, penrru uniqii de
alc lumii.
rit bizantin
qi
d"
Prima edigie-tipiritd
d;r;;if;rffiia
Liturgbienilwi ortodoxi, limba slavi. se datoregte cil tipirit_o la noi in sari (probabit ta rergoviG lly:::::i:?1 Yi:r^.tu: _.1::^" Mindstirea Dealul), in 1508t6 In rop{919, Liturghiile ortodoxe au vrzut pentru prima oara rumina ti Ilragov, in 1520, sub ingrijire" di".orri.rt U"t;;,;,-ril^i;'i.rl a
i;i?,rfiii;h:
. ct ct
it ia
f
rMai lvtAr pe larg ocspre despre Pe
Lirurshiile bizantirre vezi l, A tte^h r -,yaditiort. - ,yaditioru n charisties
'1....*1..i:::
bu d,yrors.nctpdq lpcov, rcoduvoo
P:+t4q,rou *""i,':11,'.''f..Tll.fl:p.li.,d-"!a messe diMa;ia re
to6
Xpoooot6pou. Testo
d.upd
zl 1958^(.^*'"+1;
riri. I 961 . - Stucliu linrrgic la pr. prof. E. Braniqie, '\ irn. r yc
"t'i! titwil
n, 1906 itn d.eru IX Jahrhund.ert. Ubersichdiirni. Oiit<"irta.ntinop0litd. A;;,i,i;;te[ung d., *i.ttlgrten Quellenmaterials (Kleine Texte"', 35), Bonn, llrtrmstark, Die
i'ffi),,.;i'i
i^ rcv.IwA, an. re60, nr. r-2i pp.ro-;i?;.:;i;i.1;;flnli"*ru.rirrr
ir.,rr,
Messe
.
und Glaube"' 5 Zwr (JrXeschichte der Chrysostotmwslitwt'gie' in rev' ,Jheologie e\,299-313 qi392-395. by zanti,t'is c h ert Ntws, in ,,Oriens ini'r'r,- o e, k*iler d.er Entst e h ung sg e s ch i cb t e de s pp'.1-32' g,1927.), (Leipzi iiriius", 'ii.,'."bitsec. III, t. II in XptroooClrrytittormwiitw' tii"und aii'ty*tpt Lirwrgie d'es Nestor"ios, 1908, PP. 771-857. 1,, Roma, ^o il i;;;i;, iiiii aat, 6t rtin bizontina- confere a..., II-e ed., Grortaferrara, pribre eucharistiqwe, ed' liouyer, Eucharistie. Thiohgie et Spiritwnliti de ln 9(r8, pp. 273-304-
II,
Pa'
Chrysostorue, Bnsile le Olraron, Les saintes et d.iyiru.es litarXies de nos saints Pires fearu 1903. ct GriSoh,e le Grnnd' Paris, d'a s les patriorcats welhites, in nt, Le rite byzantin. *"ii-il.t*ngit chrysosto-rnienne
,}p*oo"olrui i", Ro-", l?98,
pp.,47 3 -7
|6
(qi
t1t1-"I
an d'ie Engberding, Die,tnxiiJrkj' ai -q:*l:?.::"'* buplolyrnwstitusie 105-122' ; i" lbrtr.irchliihe Studiem, La o964-),pp' ;;;&;;;"','1;';;;;;-;' ms*e d;orient - ri ttturtie de st' fean ct'trysostorn'e'
(-) D! T\.lmcic P Peris-Tournai-L966. Paris-Tournai, 1966' qgr O.P', Dalmais, I/ ^,r,, R.P. ctu D uu ^e^-, ^\r^ onltne synenne) E, rcno"ri-S arkis, Ln litwrgie d.e Saint lean phuloygm;e etIl^. -s,on Svrien", Lg62 1coi. ,,L'orient. l"l,1I, 9:: iain and. il*-r"ii Kucharet, fhe byzaniine+lar litwrXy of St. lohn Chtysostotn, Its on'g'n
LnlL
;-il-d;,;,'
tvlion, P'llendale (Canada), L97l' la litwryie d'e S' fean fiil ft pG;"* , i;tnittt, iiirc:es et d.wetoppetnents 6w texte xrec dr ,aa, Roma, 1908. K.,'i;;;;it"tititi d.e la liturgie byzantine d.e S. Jean Chrysostorne, in oCP' 24 .
lfitt). pp. 5-Io.
A,.i.ii, L'awtbenticiti d.e la titurxie l6 (I958), pp. 158-161. r,urtirrcs",'[Jn Auclrrqi,
SS;, I a.i il;;;L N;;" il;.['ffiii;,',rzfi ma"r,,,i,,ir-;;;-i;;;iii'g.... ;, Atena. I e3 j i': llyr.shii ":t, ,,_I,."s1!, fo.a.r[ i-8.'F...dl;;ipil^fo*tl.opi..., de Acad. '),,.1:,.,lIn;,_I:.,: ',i
BIBLIOGRAFIE
ti-bt glr.iA";i.r;
Existi nurneroase ediqii critice (qtiingifice) ale.r irurghiilor bizantine in gre, lui iacob Goar din ,";3il-ivri,), pini la edi :,:p"::1:"^::"9-" lvholthionll derne de azi, din care le.'men!i"11- p"..r. tipdrire d" linrigisnrr'##;h:;: nranr3,^de titurgisrul itatian piacide d; M;;;;; srantut,ri
de prof. grec Pan. Trembelals.
.iirr anul 1756 inainter8.
I
4ll.
nowveaa dicwrnent de
h
b.yzantine
d'e
S. Bas'ile,
in ,,Revue
des Etudes
litutgie d'e S' Bnsile, in OCP,26 (1960),
PP.
9-10' pp' tipait lCoressi, BraSw, 1570), in aceeagi revisti' an' 1959' nr' Marei, Al. de indice inrrod. iu srur stabilit, Teii 9i i:i:iii.''*"""u" riiaii^rri rii"rrt,;ril't"i iorrs,i.
tl I,ittrtqbier romdnesc ttrt'1ti, 1969. lo vcz,i cil.r. Auncr,
-Les uersions
mumaines dz la liturgie
rlirr vtrl. Xpuoootoprra,"lj'"'n,*'iii*il rrscris claci.), Btrcr'rrc;ti, I 93ti,
d.e
saht Jean
,i, t ir"S|**l -
chrysostome
, Romc, 1.908 (cx-
Stidiu istorico-liturgic, tczi dc lice'r1i
PREoT PRoF. DR. ENn BnnNrS,nt
S. Salaville, LiturXies orientales. La Messe (2 vol.),paris, 1942. antinische Liturgie. Vorn Werden ibrer
'Lt
rglri
CAPTIoLUL
intrebuintarea liturghiilor ortodoxe in cursul anului bisericesc
(Divina Liturghin), Hist
Stud. cit, din rev. ,,Candela,,, an. 1g92, p. 527 st. P-.-Trembela, Ntu,"ile riturgice a[e Exiptwru; s; zura*itui-1in''giec.1,
J. larnrys9hi, pp.323-349.
L $I LOCUL SAVAR$IRII. OBIECTELE NECESARE PENTRU SAVANqIREA SFINTEI LITURGHII
Pro{. Uspenski (Le,ingrad) , Rwgd.ciunile ewharistice ab sfinyihr loan. Gwrd dt.4!\ (in rus.j, in',,Bofoslorskie iruJi;,-."i.t 2,Edit. {are si
Pr \.
.-
Moscova, 1961, pp. 63-76.
waele
Pr. Prof. P.
G
wissen-schaftli
-#ffi:'l'?il{i
II
l, lntrebuintarea
celor trei Liturghii in cursul anului bisericesc
Llturghia Sfintului Vasile a fost la inceput Lirurghia normali sau obiqnuiti in Ortodoxi; de aceea, in unele din cele mai vechi manuscrise ca, de exemplu, Barber"ini, ea era aqezati inaintea celorlalte doui linrrghii gi inscrisi sub dede Linrrghia zilnici (de toate zilele: rcrQrlpepi.uq l.ettoupyio). Cu timpul .ulume de prin secolele IX-X, din pricina lungimii excesive a anaforalei ei, a treptat cu Linrrghia, mai scurti, a SfAnnrlui Ioan Guri. de Aur, iar ei a fost limitati la un numir restr6.ns de zile, din cursul anului bisericesc. , astizi ea se slvArqeqte numai de I0 ori pe an, qi anume : n primele cinci duminici ale Posnrlui Mare; n ziua Sflntului Vasile (l ianuarie); Joia gi SAmbita din SiptimAna Patimilor; ajunul Criciunului (24 dec.) gi in ajunul Bobotezei (5 ian.). Atit in )oia gi in SAmbita Patimilor, cAt gi in cele doui ajunuri, Linrrghia Sfinnrlui Vasile uniti cu Vecernia (adicI se di binecuvAntarea ca pentru Linrrghie, dar incepem cu pAni dupi Paremii sau Vohodul cu Evanghelia, dupi care urmeazi Liturghia, de la tc l)umnezeule" inainte). Cand insi cele doui ajunuri cad sAmbita sau duminica, atunci
fncc
r,iua ajunului se oficiazd Liturghia Sflnrului loan, iar Lirurghia Sfanrului Vasile se face in i zilcle Praznicelor (al Naqterii Ei al Bobotezei), firi si se mai combine cu Vecernia.
Lirurghia Darurilor mai inainte sfingite se oficiazi de obicei miercurea gi vidirr Piresimi (afari de Vinerea Patimilor, cAnd nu se face nici o Liturghie), luni in SiptimAna Patimilor qi in cdteva sirbitori bisericegti mai importaqte din Piresimilor, ca: SfAntul Haralambie (10 febr.), a doua gi a treia aflare a Cinri Cap al Sfhntului Ioan Botezitorul (la 24 febr.), Sfinqii 40 Mucenici (la 9 marql rriunul Bunei-Vestiri (24 martte), daci acestea cad intr-una din zilele de rAnd de si\ptimAni (de luni pAni vineri inclusiv)r. E, Liturghia SfAntului Ioan Guri de Aur se sivArgegte in toate celelalte zlle de rici qi slrbitori, in care nu se face una din celelalte doui Liturghii. Ea este Liturnormali sau obignuitl in Biserica Ortodoxi, sivArgindu-se de cele mai multe ori Eilt'srrI
irnulni bisericesc.
I M,ri tmlrrunlit dcsprc timpul sivirgirii Linrrghiei Danrrilor mai inaintc sfin1itc, vezi mai cirp. privitor la accastil Liturghic. l1)
de-
LlTtrltclt< ;A sl'ti( )tALA
Pt{tio't'PHott, Dtr, litrtti llHnNt,s ui
in athrl dc
vrcurcir Ilostulrri Marc, Linrrghia Sftntului loitn sc slvArqcqtc srlrlrirtorilc din cursul anului, cu cxcep(ia celor trei zilc din pcrioacla Octoihultti, facc Liturghia Sf"annrh.ri Vasile: I ianuarie, ajturul Nagterii gi aiunul pcrioada Posnrlui Mare, Lirurghia Sflnnrlui Ioan se face numai de opt ori, gi prirrrclc gasc simbete, in Duminica Floriilor qi in ziua Bunei-Vestiri (in orice zi ar irr Iliscrica grcccasci. in afari dc cele trei Liturghii bizantine, se mai s'svArqeqtc Sffurtu.lu.i lacob, o singuri dat'i pe an, Ei anume in ziua Sfhntului Apostol Iacob (23 bric), sau in Durninica cea mai apropiati de aceasti zi, iar in unele biserici facc qi in prima duminici. dupi Criciun, cAnd SfAntul Iacob e pomenit intre
trup ale l)omnului.
2. Timpul sivirqirii Sfintei Liturghii. Zile hurgSce Precum am vizut,
insrtr in cttrsul anului lriscricesc cAtcva zile aliturXice, adicd, zile in care, dupi iit vcchc a Biscricii, nu sc sivArgegte Linrrgl-rie nici cl'riar in ministiri. Ele sunt ht curc tipicul gi cirqilc de slulbi previd ajunare deplind, adici post desivirgit pAni
Btltt
lil Llllume:
Patimilor, zi de ir-rtristare gi de post, pentm ci. atunci a fost ristignit qi )ltilt l)omnul; de aceea, in popor, ziua aceasta se mai numeQte qiVinerea seacd/; ) l,trrri qi marqi din prima siptimAni a Postului Pagtilor - fiind primele zile de
R) Vincrea
etr irjunare
Ei ali
'nrca ei,
creQtini din Ierusalim, Li II, 46). CurAnd insi, mai ales in
Liturghii, dupi predania veche a Bisericii, este censal al treilen d.in zi ( a fost ristignit pe cruce (Mc. XV, 25) qi cand S-a SfAnrul Duh peste Sfingii Apostoli. In practici, aceasti ori variazd', dar nu se ccpe SfAnta Liturghie nici inainte de risiritul soarelui gi nici dupi-amiazis. Excepqii Ia aceasti reguli se fac numai la citeva praznice impiritegti, qi Pagti, la Criciun gi (in unele pi4i) la Boboteazi, cAnd Liturghra se sivi miezul noptii sau dis-de-dimineaqi (reminiscenqe ale epocii Bisericii pri scrviciul divin al tuturor sirbitorilor avea caracter nocturn, de priveghere)6 9 dimineaqa), cand Domnul
Liturghie.
i, r'tu se sivArqeqte Liturghia decAt o singuri dati pe zi in fiecare biserici gi de ticcare preot slujitor; de aceea, bisericile noastre n-au decit un singur altar, cu exccp(ii. ,/.ceasti unicitate a Sfintei lertfe insemneazi numai o moarte a lui r moarte pe care o dati a luat-o pentru noi, gi numai o patimi a Lui, pe care o u rribdat-o pentru noi"8. Cu alte cuvinte, precum explici marii teologi ai OrtodoMintuitorul s-a rlstignit nu de mai multe ori in lume, ci o dati pentm totdeauna, rrre zi este ca o icoani a veqniciei gi fiecare biserici, o icoani a lumii intregie.
diaspora, sivdrqirea Liturghiei s-a limitat la o singuri zi pe siptlmAni, adici zi care a devenit astfel zi liturgici siptimAnali prin excelengi. Cu timpul, n lelor liturgice din cursul sdptimAnii a sporit la doui (sAmblta gi duminica), patru (miercurea, vinerea, sAmbita qi duminica), iar in unele pirti din Apus, ie sivd.q.a chiar zilnic. t., t...rrt, n-a existat deci o perfecti concordanqi i tele regiuni ale Bisericii in ceea ce priveqte numirul zilelor liturgice, care a epoci la epoci gi de la regiune la regiune2, Astizi, in mindstirile mai mari gi chiar la unele catedrale chiriarhale, se Liturghie in fiecare zi, aqa curn recomandi de exemplu Simeon al Tesaloni
vorbegte despre obligaqia preotului de a liturghisi zilnic". In mindstirile (schinrri) qi la bisericile de enorie se sivdrqegte Linrrghia numai in zilele de sirbitori, iar in zilele de rAnd din cursul siptimAnii, numai atunci cind este (de.obicei, sAmblta, cAnd se fac parastase pentru pomenirea morqilor)4. in ceea ce priveqte wevned. saw ceasul d.in zi la care trebuie si inceapi sluibal
flri
rrc deosebire de romano-catolici, unde se pot sivArqi mai multe Liturghii in aceri fi in aceeaqi biserici (de aceea, la ei bisericile au mai multe altare), la noi, orto-
in prima comunitate
slvirgea la inceput zilnic (vezi Fapte
deplini;
) Micrcurea gi vinerea din siptimAna brAnzei, pentm ci in ministiri, in aceste l, pt'curergltoare gi pregititoare pentru Postul Piresimilor, se cAnti ,y',-[iluia" in loc nl)trrttnezeu este Domnul", se fac metanii gi se ajuneazi; ) Vinerea dinaintea Criciunului qi a Bobotezei, cAnd aceste doui. praznice cad Inicir sau lunea, pentru ci atunci se ajuneazi; se fac numai Crasurile gi Vecernia,
3. Locul sivirgirii Sfintei Liturghii lillnta Linrrghie
se sivArgeQte numai
in bisericl, inclusiv paraclise
sau capele sfinqite
iurtimis, gi anume in partea ei cea mai sfAnti, adici in sfhnnrl altar. l)irci printr-o intAmplare oarecare, biserica s-a intinat prin virsare de sAnge omeprin vreo necuritenie omeneascd, prin nivilirea ereticilor sau a plgAnilor lttsir sau prin ingroparea vreunui eretic, nu se mai poate sluji in ea inainte de a fi itri prin binecuvAntarea episcopului. Crttroanele interzic slvirgirea Linrrghiei prin case particularero. Numai in cazuri cu cxccptionale, ca de exemplu pe cAmpul de lupti, la hramurile de ministiri sau la l,,Jl,tO,, risp. la intreb. 2 (la C. Delikanis, Ilo,rptcrpltrd
ElypcxpQcr,
t. III, Constantinopol, 1905,
' Ytvi Triad.uL noti
la sfiqitul rAnduielii Ceasului al nouilea din Vinerea Patimilor (ed. 1946, p. l;'l'ipicul bisericesc, Bucuregti, 1893, pp. l9l-192; Simeon al Tesalonicului, Rdspwns la inh.ebarea llrrclc tipice prescriu insi si se faci Linrrghia SfAnrului Ioan Guri de Aur in Vinerea Patimilor,
zi cad LittnqJhierul, q Arrrrinturte gi
ezi de ex. P. Procopovicitr,Ritualistica, p.25). 956, p. 432). Ia Pr.- P. Vintilescu, Binayia Liturghiei, in ST, seria II, an. II, nr. (ttrrrrtic-iunie 1950), pp. 125-L36. Ca o derogare de la tradifa ortodoxi qi ca o influenli din lr',t crttolicismului, Biserica greacl a ingiduit ilr ultima vreme sivirgirea a doui sau chiar a trei
'il irr ircca 4
Litwrgliir (vezi, de ex., ed. 1956, p. 432), sivirgirea Linrrghiei ln sinrbiri cstc obligatorie pentm toli preolii de enorie. Simeon al Tesalonicult'ti (Despre Dtrpi
Pwriywh"ile din
rorn. cir., p. 355) prcscrie, de asemenea, preotului obligalia de a liturghisi negregit cel pufin
ori pc s{prauriua.
I
llr"1',,i T-ipirut cel tmre (cap. 10, p. 16), incepurul Limrghiei variazi in ministiri intrc c 5 3 gi ' clin zi, dupi zilc gi praznrce. SIhntr Littrrghic-(la cap, " Pcrrtnr acist paragraf, vez,i:.Tipicul .cel.myry, cap. pruutrt, slujbci); Scris,raica srtrrxlirli a prrtriarhrrlui ccumcnic Paisic I cilrrc prrtrilrlitrl Nic<>n dl
l0:.I:lr"]
t1A
A
rplrii in iu acccagi zi intr-o biserici, motivati fie de ttttliltii de lipsa bisericilor, fie de nevoile credinciogilor lrrt,llirc ir Sin. Bis, Grcciei din1957,veziMO, 1962,34,p.255). lll U Vczi Crrr. 58 I.aodiccca ;i 3l tnrlan; SfAnnrl Vasile cel Mare, Regulile monahale mici, 310 l7-5
PRgot Pnor, DR, Hurr Bnaur$Tri (lApltr)l,L,L
sfingirile dc biserici la carc vine nrr,rlt{ lumc, qi nurnai cu invoirca se poate sivArgi Lirurghie in afari dc biserici, intr-o casi particurlar[ sau curat, pe o masi pe care se intinde sfhnnrl antimis; acesta gine locul firi el nu se poate oficia Sfinta Lirurghie nici ir-r afari de biserici qi nici in
Ill
Sivirqitorul Sfintei Liturghii qi pregitirea lui Pentru sluibi
4. Obiectele necesare pentru sivirEirea Sfintei
in afari de sfh.rutwl
I. Cine Poate sivArqi Sfinta Liturghie
antincis, mai sunt llecesare pentru sivArgirea Sfintci
urmi.toarele lucruri: a) Sfintele vegminte; b) Sfintele vase (discul, potirul, copia, linguriqa, steluqa)
opriqi de la
sunt sfinta Linrrghie numai arhiereii qi preoqii care nu rannnr'e ,ll'l morl'corl impedimente rrrvt in IITlPcLrurtslrLL r m daCi e m, roh tgh ^qci iL, p.L"*r nu poate (Prin asci d; tlc arhiereu sau e o sivirgit a ,: ^r;n ^-.ire la f'q Itq , o"4t.tt ci cI aritat ftrceert ne ( rIE rl'dr rr rLll ,- -; dtrr+rr vrnovat de a- l:ft ''...^-,.1r ^a greEert Pc Larc 1:Ic Lirurpa"'sta de a sluli' Cd cel'ce nu face Sfinta rlc lui rallrcrur rur fi Tainelor .--',^'-' " i:::;-.gt vinovat vtnovat va Il lucreazl si sa impotriva "" l,,.i"^ri Pdrinqilor' dtiiie fi va virtos mai c6't cu neurednitie, "q.rLninrul [Rs: ca de esre vinovar ;;l';; tL impirtdqeqtlcu srlvarqi
gi
vegele);
c) Prescuri (de diferite forme) ficute din flinl de griu gi dospite (de iar in caz de lipsi, cel pugin doul: una pentru Sfnntul Agneq gi alta daci n-avem prescuri, purem folosi o bucatl de pAine, pe care inscriem cu copia in locul peceqii; d) Vin curat (din struguri) qi apI. Culoarea vinului este indiferenti ( gie, daci nu, qi albi)rr; e) Cirqile de slujbi necesare: pentru preot, SfAnta EttanXhelie qi Li pentnr cAntireqi, Apostolwl qi Octoihwl rnic (Catatasierwl practic) sa:u strani cu cAntiri; f; Mai multe lumini: cel pugin doui pe Sfinta Masi, una la trna in sfegnicele impiriteqti, iar in caz de mare lipsi, cel puqin una (flri de poate sivArgi Sfinta Linrrghie).
lil'*,tt
a
si-'"n al resalonicului2' ;;;;;;i.i;i';',i"il*.;;(ii,
ilr arhiereul sluieqte de obicei inconiurat wtul poatesluii singuris;,; lhor de preoti gi diaconi. dupl cum nu poate sivArqi singur ilnconulnu poate ,t ;i ,itgttt SfAnta Linrrghie' to'"tnittd' -Lr ,urr4r !u Hrvvls^ slulua) .i alta sluibi, o altr e din'renduiala slujbei gi rostind ecmirunt mai lucriri unele rvAntarea acestora, expune rinduiala SfAntei Linrrghii' iA"a precurn vom arita
,rr-"i"..i;;t"*i
i"
iIt:::f1f.**lt1i13il
-;;;;i;;;,
r
'om
ecesitateapregitiriisPecialeastujitorilorpentruSfAntaLiturghie care il,o"",:,:uy-".rqi preotul in lviirqirea Sfintei Linrrghii este achrl s.uplim.pe
ca--
ca Vecernii:i,Y-,llj::1:f ntisiunii lui sacramen;;l;.-i;;t;lelalte sluibe' E::: nu esre posibil pentru Sfanta
H;1# a"iH#t;;:;#;,;;li, il-i "..,.,
,*ll,'io, sluiirii
Sfintei T,iturghii, preotul -vine i1:1lt-1:t,:t:.lii:t:l;:::t"1;;?f1l; sau el ir adnge, il poartd inmiini,qi il consuma
+liil;i s'#1";iil;;d.,i;il.1rt t' sint inqeles ti'
Ei;J
ptntru.o asrfel de i:llp:l:1:i* in{iqiqa oricum nu se poate Xllll;t,:r::""."r"1#i".tosului cu Dumnez.", i.9ot"l iltt'ip "t'"tiincio; i1fl1alTl1t^1*,'fl'::*:fl, oare cine ar.,rr.r" i" "..p"tem^inrrqisa inaintea lui Dumne,i;,lllii,ii'i".;#;", tt!ll::--Ti:"1::..::Ttf'li t tiirii cuvenita ,,haini a.-,to"il", ry t"i.ttt^grr1J 3I-o prapita biset'iceascd impune chiar Si a".n M.'xxi{jr-ril. fliXffillXk'iffi;-'-l)^"1''""i r'rd;lils;ta.pitqltit',111:Tt"-:1"',Y,11;::ii:i -'--' ^ :ioEilor se.impune deci sluiitorilor de ." lH ori de "iai-^i rece ei sunt obligaqi si' se impdrtigeasci nr)irrte credincioqilot.
riit;;;*t
)"4;ff;;i;;ii,
r
Sfrnte
e
tt Yezi Pr. Prof. P. Vintilescu, Culoarea vinului pentru Sfdnta Ewltaristie, in
l9aI
(qi extras).
176
o
ori oficiazi SfAnta Liturghie'
I A sc vedea Can.29 Cartagina (C'B'o', rev. B.O.R,,
i:
.fi.
t},f,;
[, l,
186) qi cap 148-l4g gi
l2tl ritltrri. ')
l)$pre Prellie, trad. rom' cit'' p' 354'
t71
l5l
din Notnocanonul slat
l'Rtjot'
l)R
j
LrruR(il(lA sPIlclALA
'lixrnai dc
acccir toat:i. viaqa prcorurui ar trcbui sr fic , c.rrtinui nrttlqumirc Pcntrtl Sfhnta ,tllrgnrc, r-in,.grrii'.a circi .l..irn"a^;re sivArqire r-r.rnctin,io ,.;r.. .--.6.constiruie."* cu carc l)umnczcu i_,rr.1 ,rrij ,*fijl ri .. _'i ffi::l J i,:; ;*"o i,H.'' i " " dI',i silri, * gri H de res rul i * din.ioqi[; l;;
fTiljl
;;;
ti# i:r i[:!,
;;;."r"J.[Y i:1? irr pr l,':JrK"#::,(*T:':ir"1"1i'"*"ie, o purinc"" [;';t;;,;;;:3,';,?'d".e," ori trebuie si 3m,,i. rm.l11'"1de
ai
r
"pi;;;";,3.i,iillii;Tlf
j,.j
:lgitfiiii'='ij*:['i1T*,i,:;'::l?":i."ry\i
c_u trupul...".(gd. I gez, p. is'il. -.+.""p. Sj vedem ve.r._ -"i _", i"d ;-.j1^q] Si '.""ituJir. ;:'"",1ir,T;lil, indeplineascd preorul care vrea u, fizic pecare ffebr si sltrjeasca. r gi impedimentele care il gisim'.,pu,L indeosebi in
1
3. pregitirea sufleteasci (morali) tn ce consti in esenti aceesti nrcoit.i-o -^ tipirite irite in LituyXhier, Liturnhiei. trezciasca Lirure'hie-
pe scurr, scurt, instrucqiunile instrucqiunile d e]: ,'Avdnd si savdrqeascl
o
lx,_bl:6;?;;;'J ;.;;;r",
:: infrdneze sc ccrc rAnduite de sfintere .,?_y
si
l::,:y::,:1,iti:::.,
ze pdnd;,ta_v*T:1 cJ;;,J..;'i#.*ibjz.;. B;; #l*lri,.fl:Jf,:Inj ;;:.;.*;ii." rrR.t r,.a 1 ; *,gh e i po a te fi d ec, con c re ri ze, : i,i{t,"j "i.',T.",',r_ priveghe
iji.I ",.,1:], ifl il:;;;n;"'r.J"aiiiii,i"",;il^L:"fi[))'i)r,"i#'ii,n',f,lonz\:,:;:;il;:;T;i'nf, ii .13.if"i[1.,I",H;.*::?,,,: llfl^.,],y-llnritorurui, care spune: ,,De_fi :3i: ;r,H ,,", ,",,1 :ill;i ,fl lffil?'.';*hli "g.1i;Il'iiiir'qx?:ll',",yJl 'i:'i:'ffi llfi ]:L:,Ti;l',x,',luy+r[..i#ff ":;.:r,ff :','f iii \ayrL. yrLJ) > ceaolntal f
i
;
i
lx,l,lif sc' _, prcgiregte ::.$3*j:rJ;l*r*?j,:,:?i,:ixg.##!:.:;TJ"LE[",iJJ#tj de rru,ua uL r ._ra,,rrrrL slujbi cste.pctcea este pficea'inirnii. tnmtii. El EI trebuie trr sd fie tmpdcat r itthi ,imic^asupra. c-uiva qi'si ;";;;;; l,mea., il., ,tr;r,u slujbi nrr.r.i,..r ,.,-x mAnie purtind irri, ^--^r-l:r.i sa-u ; :; J; Il:1,1,' l'i lf ;l:#iiJi istul, Il ll H',il:'r Iryy l:i;,,ql i:: r r rrr. rIs v) ro/ ,rDum ccl :l;' ce it sluies<""'
ffi 'll?lil!ll,l,ly:,iil*::i,:;!,;r""8;.,il"l,#"i",il.iXit?TitTll;,t lm:llll':::;,1,:X,*i+1i1"_'i;il1:T,!i-T,[1'1?,"",?',10i"'!^q;:tr,':;l
:['UJl]fl,:,;]:':31: e' vrajbi asrpra cuiva, *'i*:,^:.,:11,']fi.i{fl{"J;'l:'il:il:ffii si n"
"Y:fr!:,"!ft!i "i-ia" r;il#Lffi;'[L?Tlllili;,{
-.-._
'(irrrrl'.
Mc. XI, 2.5:
;i .. 'r'rr(lcltlirr iertali oricc aveli inrpotrivir crriva, t,rs11,oql tliu ccrrrrisi,,u ccrtrri s,i v,i iciic ,,.,f1.i,I1..;11it]ct".'e.1'ga1i, ca gi g.i.i"iii"'r,^r,,.,j Yczi t\npitn dt k coii'a.[i. i.ll, ,t _r. o,'ii uair* tirtitnir, i,,;, rrrrcrrrc;ti, rr,"rir.{ii ,'iiii'."rli'oa,,,ccr p. 47t).. (i,nrp. qi r.r.rz.1', r'ii,l,i;.i'*:,1 cc ,a i;J,i'li,?i!{'#"i,!;lJ[i[.ti'i;,lil3l1 ,rv..r, ,,,,,:n'!"!i,i!!:l,ii:::.;l:i1,1s.12,
lfl;,[1il],
l7n
;,,i;; l"ti-ii',.rtr,
ili#. ;t;;;;til;;I;iste
prrt." si primejduiascl aceasti^p":t t l"illt-:j 9: ru/ inqirn .ht r" pl."t. ", in ziua slufirii: synya.rea.gA.ndurilor de multe micar par.ascn se s.i trebuie corrrl sau zburdiciunrlburarca liuntrici s"., i.,trirt"rea, m|hnirea qi trin livia, ispita tl,t_1i?1c1tl: trebuie griii nu ;i;F";;;u.;.i. xi.ri. din cele ale lumeqtilor .9:.i in stuibi. ,fimeni din cei se'cuvine sr lilrli,i.I ie sau s1. se..an1-fi:j': !u disfltrri trupeqti n]1 est: vrednic ;,; p;f,; ";i taini din timpul Heruvin Rug:iciunea r*.,f i. i., i-plrate al ,l^u.i" ifliwrxhler, in bisericiintrlm i" o iepidim sI lumeasci i, ,f'..i1giija cea .cend 1:_TX, din zilele de sirbigospodiresc ordin de qi nevoile il;?;.b".id;.iiite sI fie lisate pe seama maicii preotese, ori a celorlsrl fie satisficute din
in s
:i
!:
ill^;
Aceste ci. pregitirea impusi p.eotului .ril-'i,_.'a.,.r. ,,,
;":,1;::r":#;;iltr;iffilTij'*'gt'ii,'q,
;
ar;p;;iri";;;;;;"nrl
a Pr!!|iluj,^premergitoare slujbei, a m codrtrcati in acele norme pr..ir.,,fo, care nu reprezinti altceva decdt slste
4, ud. c q, r, o,; ;Ti:,l'fi: ii :,'""Ji ::' :n ^\ indelungarc experiente in r."urti'.ir',.ri.. "t
irnpicirii sufletegti depline, preonrl linrrghisitor s5. se fereasci dr tot ce i-ar putea risipi sau sluibi, de i.r"int" intre in bisericr' trl-"t. si seninitate, cu care trebuie si
Perrtrrr asigurarea cchilit'rrtrlui qi a
,il"'r*
ffrcnrbri ai familiei Preonrlui-
norm^l: * t1T:l1i-":q:1 P,.Spot.a"ttia. Pacea inimii presuPune nu numai relaqi. ci qi cu noi inqine-. De altii, pacea cu fi,.,'ifr."-r"" .*lqi" .-rqtiiriqei, ny numai el nu trebuie si liturmare, pdcat mai vreun , iii'i"r"f ci preonrl "r. i. conqtiinti .^^ ^i A^-l^*^-qi dezlegare qi l11.canon v1 m1 siu duhovnicul la ;;;;ffi;;;; "t#rnrrisi d.e Litwrghie este deci obligatorie in asrfel de ruA*ut isirea ir;ot.rl", rinointe rtti Ae nirefe orzve tI ---^:*-^ -: simte congtiinqa de picate,grave, -^^^tii ^+^ l-^^.,.i impoviratd ^,iir[^{. chiar cind preot*l nu-gi i>. t" "t,f.L diricAnd in cAnd (cel puqin o dati pe a1r,, T"fFl Mare)' in ;;Jt;;;dania cilugii mai.bitrAn)7 I nrlri,telui siu duhovnicesc (arhiereu, un preot iau qinteste. j: ;i;;;t"";": T; r" pi.,'itirea sufleteascd ii contrib,ie !i ,1,1 :"Lq-ti: gi Io" p?."*r [turghisitl ,i.u"i. r-" indeplineascr, anume srvirqirea sa.o.citirea legituri t" PlTl:'T:^lt:1tj iiii;T' iiatiwni,' prii care Preoftll se pune.in linrrgic.zilnic, care preced of,rciului ale sluibe sau qrp;L":"d. ,r,"i i,rtai din ceie ii^ (irr..pat d cu Vecernia) gi pe care orice sluiitor al altarului a. t..b*t^:i^1.:+; SfAnta Liturghie, aQa cum de fapt se gi intAmpli Jiia.i cAte ori are de "hit^. iri ,", la catedralele chiriarhale. La bisericile de mir, unde- de- obicei preotul Utrenia fiind preced,Jl 1' il; il biserici decii iecernia qi Utreniacei(uneori qi^pe toate celelalte puqin.singur, lrrlpii*1, .i.r.. obligat si le citeascl' - ^- -A-L.l+,Y ^a6r6r d^--.pentru fiecare' rAnduit'i la vremea ;;;;r,,r,6easurile), de cu sear5, sau pietate personali, sau devoqie de qi.alte sluibe ii f,i,-,gl cele q"pt. r"oa. se adaugi r ! )^ ^-. ^^ de.ex' -t -:--^ ca de impirtiqire, inainte laiii pentru i-:;;fi;:p..r.rit. chiar i i' irlioi, ntistul P re:a s fin r e i N d's c ri ro olt,.dt . D*"^" ?: -
i
-!t:!?':l
^
,,I.i-.i.ministiri,'.ii..'.inbisericidimineaqa,inaintedeLitu.5,-cAt9iin rscletoate Rn d.uiataifiiniirupfutd;iri(cateseglseqteatAtin Ceasht,
Itn|,icr.,ci
r-r,rgiciunea
lllct irnu h ^,\ l
n
t
t e l e Si D unnt
lui spre blestem qi spre picate
socotelte, Ei si faci pe toati ziua cite 50
ieyi le L i t u rg lt i i, Btr cureq ti, l-9 3-7, p' 15^l ^^^ din Lt*rgi1.;, siiii..q,i, t967,'pp..388^389:
e ze
yczi t ovtiluir^ile
se
p1egnrl,^d:t I1,"i9]
P^t.-t]
Lirur:ghic. pAnd cind n1 1e la nu i,'rdierneasci i'sluii Sfanta =I.ar -".""., ,eafli. qi, prin-Te1'i:':t.:u,ff:l-:1'::i,1,,PTt:t:j.t:'l ciinld cu se i1i p.f i'," di picanrt in care in picat dc tilii;il^;r.,..r. r" mai intoaicc'la'pn51t ci de va iidrEzni a sluii, il,iil';l;:.., t!-1\-B1i:t,.1: .n1rhu.,..r::.-.t -; -" ". ',"';;;;';";-"r-fii" fociin$ mai inainte lt.t"'t.tltl{,9i .r.t1l r)csrr-s picate de
lui,
ifii.A:; Dumnezeiegtile laine, din pricina nevredniciei nlrr,r ll vo,t r.f. Errc Brtrnistc, Vialn ldantricd a praotului. Iwportdltla ei itt pil),.trel,irrrcv.ll'O'R',an'1956,nr'l-2'pp'12'3-138' t4n
PRtol
t,r'r'uR(;loA .sPliolAt,A
PRotr, Drt. HNti llRANr*st,ti
I,iturxhjer). Aceasra este.cornpusi din croui pirqi: una ipainrc tlc in-rplrtiqire, urtri canonul imprrtlgirii qi 12 rugiciuni pregititoare, qi alta dupi (rugiciunile de multumire pertm imprrtiqire). Di, prima parre se cireQte, de t de rug.iciunile pavecerniqei, iar resnrl (adici se de slujbi. steia de rugiciuni, pregititoare pentru SfAnta mai ales pentru impartiqire, nu trebuie si se reduci insi la o simplr r"citarc, rrrcL
4. Pregitirea trupeasci a) Aceasta incepe, pentru preolii cisrtoriqi, cel pugin cu o zi inainte, prin de la iruprewru'area tntpeascd cu soyia, masuri .rr. qir-,tiqt., de altfel, tot'la
dc ordin sufleresc-moral a liturghisitorului. Lhwrxhierwl pretinde preogilor abstinenqd chiar cu cateva zile inainte: ,,preoqii gi'diaconii care au sotii sunt nu se impreuneze cu ele cateva zile mai inainte de a sluji sfinta r-iruigtri in acea zi, clci cel ce nu se va infrina qi va sluji foarte gregeqte,,u. 8
, , r
cit., pp. 353-354. "d. cit., p. 3-5_5. "d. , cd, c.it,, p.!_59, ccl, cir,, p.351.
I80
,,
ar
rcsaro,lT!,1,lll.:.]'':.::1,:1*:u,l;:il::,Lil[',il,.oo]l'il i':.'il'i,$ '" Stirrt esle este a- Pdmtecelwi' ^A.^to.olati $tiut.
C5 ci
numai ca Preonrl si nu ci inci din ajun sI nu-qt
!o!r
L'duLur.) tczc DAntecele cu prea mutta mancarc + nnante crr 'rp sL'rrur [h";r-'omn"r rlil si destrau Ql tulDura adici' de
visrri:i:i:
iil'uit.:r;; ;i
se il,i;H;; "lrn.r.,. iTqon altfer. i,,i,, precum - de
il\ltfiHTr;l'r:ff ; :1,5t ;;
I
,rcscripqia de a
qf, p a.e, l') aceasta
mrc rn
caz uup^a,,LZur
---'
:':f;iTl::it"lti.f'J,it;l incepe cursul zi^'-' *i' -cindavem in vedere ci
ajuna:J:J'#J;;;?"d1.,i"-.r"ti,
dacr
',ffi'li:'i5'"i""T'1'J'deatuma,i1-T.oyl;[f :i'+l",:*:i'{i"';] [i't ce nu se pot'"'u':..'#:';"r:;;;;;; inJierni si ia sf^ntut Puru:i::l!'fi rrup qi sange ii,
'tl ',""p,."
si in ziua
"]:t'J["ft;,iXil"1""ilr,
,
deslvAr$iti i-tl'--r-;- -.resiri si o deslvArsiti .ompletl Pentm Liturghie "::::ll11i-.o li----L:-:r^?
i
;
;
'lc ll'lc
-""";
'i-ill'-1:l:'T"T1';1l5r;;::1'; Tl*i;1,'J:T:#:r;:1:
o
Penffu crrPtur
inir tic
sd
in rL rur I^ le.lui n0 rto Jr"'-" Lqs LUHUL \\ Lrs stroplre Inlmuc i,lrar." credingei,)) curigindu-nttr-.- v lO lr\P.tit' ' | t -.-: ^: pentru t^t c€e1' cee^ ce contribuie la o ^^.^ra1 tot d'ecentd' qi l, de asepect din f*t' credinciogilor' trebuie e
rll nI itr
sil nu fie uitatd.
Liturxbier adaugd in chip expres ccte A^tor e fi curat' preotul y ri LudLvr Llturgnrr, p.."*t ;iillffifiii {ia9o1"r lElc{til aiba ilrrtr,,t. $i piecum trupul sd-l qe fi tr vor vL)r de cici Pitate Pdtdl! intreXi' cacl nli Sl lll Si futreX4 deoarece inaintea lul nrlsrL'5 !/urtrrLzLsr moarte, aa ftali a' s9am3' D'"t'-:1:t:i:"? celor Sfinte sunt hrclc Sale Taine, ,. ","d;;;;ag"i' snnte' mrcar de vor n din ll'"u"lli,i,lj::", il hnge aceasta' pyl^::It"!t,?:K: rl,rl si fie cuviincioase;iffi rt
,r."r^--ii;t"irile
dtn
ffi'.";;i;?;Ftere
'
'i,')iiliofi#i"?ii',;;;;'i;^;;";;;'Pentm"'p"t"rqicinstea 'r',rinl, ca qi credinciosul ce-l Pliv.el1e tf 1'trut1^T.Tl:fI,::;;^*frf:'"'"l: a. cu seari qi srra gi-o va spila, ca nu, ;l ll|}|;;,"":'#?;::'#;;.J,^nqiti"di trll .tccstea a doua zi, si inghiti tt'mu"."p"'il"-tft1t^e-1=':ltt:*Tft'i:tr1'itr;; va n riu' numat i,'liffiT:J,;"#;:; ;' ';;1;;i; g"." ir ii'i'in'aqa, qil's"l't:1nu ftri de teami si sluieasci lht'i ,,;i
rtccasta cu luare
(ed' 1937, p' 356)' ,. in'tplttigeasci" 'H-*t;"ti"";gr'iia
'pi'
'a"
rr r(,iv,. ta hrtreb.^l4 si elucrlrl au altF de Pcr^s9ane ctlrl ',',1;ll!&,::.";iJ't"1,!G1:"','isn;[i;'Ari"l{il ls *4;i1T-'l?31i,3'"1 dccit de 111;se sivirqeascd sivirqeasca dccAt n" .,.i. afi#rtri si nu
" vol' it, l' 203 si vol' I' part' p' te7' part' l'r'p' iI' p^"' (CBo' ill'"'a i-ao,uol ;iA;. ;;;i^i
c."tgi';'ii'dt"lis 47 \,artdSrrr cir'. iil i,rrrrr. r)ltlP. llsi u:111. -392). ntr. 39 .1y rl-t>Ll. 'ili,"it'ib**uzcicstik '
(
't\ ,\lirttclc ,\lintclc si i)
Linrylltii' ctl' cit'' P'
351
t8l
PRBoT Pnop,
Dn. Enn Bnnur$rri
lli'
roarc, accsre prcscripqii pri vitoare ra .
CAPI,I{)I,UI,
"l'],,,11;i,::11,.::i,l::!,,.,1,., ;:::'.:.1,':#'}:iffi ::11':i':r-g':T;nJdffi 1'rfi .iHJiilJil;11'"':J:i u",i ;;;;ffi;;#,'i,ffi:tilll,,H,,,::ij,j lr.".fL',.,: ilil3pltuT:.:^g:,:."1 e :il1 :l"iiffi .l',ffif.p qinuti i"liiltii'qi .".,q'p.',iaiiiisplace gi i,t1_o fclar preorul cu o infigirqare, exrerioari neglijentd, dezordor"ie'r"u . dezacord ;ffi:ranta estetici (de frumos) :,]f,ii1:,, l.!'desflqoare "I, in serviciul trel'ruie si se divin.
RAnduiala Liturghiei SfAntului Ioan qi a Liturghiei SfAntului Vasile
llli.l.llill :,::;i:*l:lld;":J'F#i:::;::.'[?fi !, ;;;;f#-u?
Eluitn Sfintei Liturghii
5. Efectele
?:::::P!tt:lt:_?y
Ei
Li turXb
"l.uaqie,i_^t^^_: ^^.- _ fin,."i,;.il;',j'::
cu
i:';l'*:ll"l'."#,*::s,:r""^l::l,I.#,ii'ffi ;:'::"oxi,iili',11'i.?'il 3Hffi .:::i 3i#llJ,'$'ll-:":#"i"::rT.:-:t:iil;;;effit;Tff ,. qe.altar gt sivdrqtnd Taina, ( 5#::1"'J il ,'jff :tr,;, )/\rrvp,rrLru_sE ;'1 iil;i.'1 r,., (p 'i umani;i:"1,:' luAnd i:i oddjdiile sacerdotale,'se l$,.,^:jiYi jr,raceasta'."ai,oi.-a;.d;,;HHl;ffi'."i,X',li#'li,i,iT nrl ff Sinaiului"rs. lf l,1l"f Pregltit asrfel sufletel^,.,a,, ,Tp.$r:l pieg*l poate pigi impdcar spre s """* spre a sivirgi, cu vrednicie Ei dupd'cuuiingn, Sfartr l;-rd...''
#;r *;:i
imparte, de obicei, in trei pirqi mari:
enilnr qi
cre d i n cioSil.or.
irri ',l...rirnqi metodice de sistem !n .tu{iyl g!l*i .ligtg^1ii:,':i-:::f::i i, expunerea rA.duielii (tipicului) slujbei, cAt qi in expunerea i-paiti." ",et
rudsuri preventitte, invederea stuiirii auca amDran[a, atmosteri sau di
;;;';;;';"{d:;'ffiffi'r"Jil,'il: :Xil:#::1,::,-,.^:.:, 11 !i"*i suflercasc:i d" '".".aoni,r, a" ,-,rkli.-;i;-;;:" :ocupirile terestre qi cotidiene; ,, lor-
i n c at eh uwt
l,iturX h i a a:cest?,,
se
l'roscomid.in,
folosul pregitirii pentru slujbi
sunt efectele
IV
A. RANDUIALA PROSCOMIDIEI
i
I. Ce este Proscomidia lrrovoncid.ia
(fi
rup6Qeorq,
fi npooroptsfl)
este
ptiTl
_Pr:::
"^:l:t-t:Ttill':,I";
i,l:ii,ffi);[:Er=,;L;#a;-'-*.s''npoor'opt("Y]:^1:-':::::,:ii"":.""*]:"';'i curent astizi, pr
irrainte, a oferi.
in
inqelesul
/ .
t1i^-+it-l^- T-\^-,ri oAic\ e rneteriei iertfei li-
' -^-:--::\ iil;i*#;;;it'i;F";e;"11cil$;torDaruri,"di'ilTj:1:']^1'-':f :I: '."ii'tiir)iiir,'ilil;i;;;irii r"'-a.gi_intinderea unei adevirate sluibe qi "i. inceput la ."'"" ii iii p.op.i.r, ." "-6r-"t[ introductivi, de binecuvintare, lcuun de incheiere, otpust sau apolis, la sfirqtt'
Uttrr
de Linrrnrr trebuii socotiti ca o sluibi -deosebiti | r-- r:^-^-^ -L:lX a^ qi indispensabild integranti pane ca o i"a.p."aenti de ea, ci
ffi r;;*;:;;;,-il"t."-iai'e
;6;i";i;tral
2. Timpul sivirqirii Proscomidiei ciclul complet al celor l,ir min[stiri qi la catedralele episcopale, un{e se oficiazS' Ceasurilor (I,-III p-"..'midie in.timpul regull, de *..irArseite, lentc l,aude -;tniee de enorie, unde ceasula',bisericile e. Dar il, J*L azi indat.i dupl,Uyenitl Pl":tl1ni*t5 nu se m uniti cu VeLitursnia Cind Utreniei. in timpul f$ggtur Yi'il:.t-:^?'e F;f-';l: qi "ii..i proscomidia se face in timpul Ceasului IX al Vecernter' arunci
,
Eeri,i.,
3. Locut sivirEirii Proscomidiei ,,, I,i;,.1'il?1kotr'
cerul
Pe pdmdnt, trad' rom. dc St. I)obra,
i,
Sprc dcosebire de celelalte rev. ,,Rrzc dc r.mini,,,
trr,rrrl
iii,i, t82
i1 sfilnrl alrar
-;i;;"
Proscomidia se sivArqegte i;-pr"", Iui de nordlvest, la masa numiti proscomifi"for,r* unei firide (scobituri) i. pcretele dc n.rd
doul pirqi ale Liturghiei,
t.lr"*i-fr...{u."ri'ii,;;;;';r;
183
PHrxrr Pnorr. l)n. tir.rri BnnurS,ui
I,TTURGICA .SPEC]IALA
citrniirurc sau incdpcri aparrc, c,rrc comunic{ cu ;11,:lfiy:,lll..f]:,.1.1:,ll:-yrc.i. ^'D.Iffil"..'i[,i il, ili:ilffi r;Hl;: l ;1":: l* :-: -i:_ ill :,.1, 1, ; i1-i; ryy li",,gr,i-i ;;;il,;.#':r^;::ili?l?,1 trcgirnc nunrai de preot, 11.,ti-.li-.sfin,.i ilra partici rcrparea credinciogilor (a cAntiregilor) qi fdil' siru si audd. ccva din ea credinciogii.
il;".
::H**,::I,**::':
4. Pregitirea slujitorilor inainte de inceperea proscomidiei, Daci preotul a inceput Utrenia. dupd reguld numai.cu epitrahirur, arunci, dr r
TIi.1Til.
:,?j"
l,l i:1,._--T
uga milosuvr.r...
t","ol,
ii-;#;
"
--,1.
p.
-ir,"intirrl
p.-irt
",, se
ilffi":i:j:,T:'*"::1'lr-lilT .inchinr si -'ry MAnruitorului; rrece ra.icoana Ti" i-pe.nI*r.'l a Maicii Domnului, se - inchini qi o zicind troparul respectiv (,,Ceea ;. .a;ii;;;",1 lrlrl mller mirei ,,\ A'^l^': a-^r^j, l'-^ru il face m ne rAnd .4^,r la t^ icoana :^^^-^ dinspre'iiazdzi i:-^. pc (fi.; ijt,t:t"t"j .
.
de p. i.o,o,,i];[^",fr :ii1[::T:]::f :Tf:I..Iil ii zugr,.vit' i".h..i-sipesaruti-icoana ea. vine ai,, .,to i,i';]i,:!f '#II
H":ff tnr15
# r5i-nic,lui^
irrchin.i de Ae An ,i sc i,china doui
spre risirit, \i descoperi capul, d.i.e p"r.te ^_;""?"ll.I^lp ori si, precana, qi .rpJ,;il"'';;J#"-g"i#:r",5"HffiiI
..;.'iJ,i..r,i"e-r..e ffi;;1 face aporisur rr ;lliH.*,liii::l*:*":1a"_1lire, inrt pros comidiei. s; ;[.r.^G;: ;"-dt,ffi ;i, ffi ;ffi ", I if ::^l!:'i rrlLqrru prinre.iconos. ' '-"-"'-lr Yrr ,r:.ell intrd in sfinnrl altar tntrd i::,-l_.1, atrar pe ri{ nuazizt, !! sirutAnd icoana ":::':;:Y,:Y'' sflnrului Lr
s
f h rs
..
,,;,uHTT*tlt"(il['i1 l,l,*'*:l};"kiiig::'-'-yti:,i" siruti Sfanta Evanghelie, sltnta Masi gi sra"t""c"#. - #t':ill'il:# nrari), (fhce
inci o metanie).
!l::::,_",_liy"tr] pregiritor al inchindrii j.penrru Lirurghie a" L : :::'.:, 1; :,artarurui "" wsn'ointe, i', oiji,,""
:##
:::'y:
1
iii:';,'::?::i?.:^:!:,i:t:
5. RAnduiala Proscomidiei
i.ij
rerminat. ui.;i;;; *ri#iiilhri "i;;;,;t:;;t1: s_a
p;;,;;;;
',1:-::sacramentale respective. lclc -Ircce qrvr - rrs! apoi.la rd spilitor, rPdldlLrlr unde-qi urtqe_Ql spali s mAinile, rostind mgiciunea:,,Spila_voi Ircviuovilgie nriinile mele...,. etc. ' I)acri prcorul s-a inchinat la sfintele icoane qi a imbricat toare vegmintele i,ci[
(:y- fh. pr;oqi a"-""".i.1,",i,.,.i, dupi ce a rc :i.I]1f,1:#T,:lTIy_,:::1-.1 c*crrirr nrarc, dir.r sfi.tur altar, er p"",. i"..p-.hi;d ^";ii #;.i"i'nrJrlll_TJ#l
:gtul merge la proscomidiar, unde orAnduieqte toate cele.de trebuinqi pen-tru de trei ori in faga , ,laci n-a'i1cut-o mai inainte. CAnd toate sunt gata, se inchini idiarului, zicind de fiecare dati: ,,Dumnezeule, curiqeqte-ma pe mme I qi mi miluieqte !,, gi apoi, luind copia Ei prima prescuri cu amandoui miibleste iiai.l in dreptul fruritil gi zice troparul ,,Riscump iratu-ne-ai pe noi din l,cgi i...
" (v ezi LitwrXhier, B:uolr.eqti,
l'rcgd.tirea Sfontulwi,4gney Si
a
19
67, p. 90)
.
potiralwi
copia gi prescura in stAnga, se inchinl. gi di binecuvAntarea (,,ilinecuvAntat este Dumnezeul nostru..."), binecuProscomidiei i ir.r..prni rcl rotodati prima prescurl-(din care va scoate Agnet-ul), prin facerea semnului i gr,rci cu dreapta i""r.,pm ei. Apoi, qinind-o in stA ga, trece copia in dreapta gi de fiecare pcazi cu vnrfui ei, cruciq, de trei ori peste pecetea prescurii, ^zicAnd (cAnd atinge Dumnezeu, los:) qi (cind atinge sus:; ,,intru'pomenirea Domlului !". Hristos rr (dreapta:) (stAnga:)/ lJuo Iisus \urv4HLq. / nortmu \Jl4rr}i4. ruitorului llLrJLf tlll,ululur preruc apoi prescura pe ialerul de lemn, infige copia in dreapta pecetii (stAnga in acelaqi.lucru Face adus". S-a spre-iunghiere miel un gi,',aird, zice: ,,Ca i; ,r. na+aa -- ^_-:^^--^-x - -; - nevinovati..."; ^^^: apoi l-in.partea pcceqii (dreapta freotului), zicAnd: ,S-i..a o oaie zicAnd:',,tntru smerenia L- iudecati Lui s-a ridicat" Qr, i1 fine, in marginea de t pccetii (cei dinspre preot), zic1nd: ,,Iar neamul Lui ctne-l va spune |"' prescuDirpa ,.."rta, infige copia ir prima tiieturi, pdni aproape de coaja d9 io13 luat qi s-a zicAnd: prescurii restul ,,Ci iije r'.o",. pecetea ing".trt), desflcAnd-o de qi jos disc pe s$nnrl (pecr in tea) qi cu fa(a aqazi o p,imlni viaqa Lui;. O'inioarce ry -! -: ^ ^--:-----:\ l-A^A t^i-:-A^A. taig zicAnd: (dar o stripungi), (9and si firi de coaii erirciq mierul, pAnI aproape p.icatele lumii", (tiind rus in los') ,,|unghie-Se Mielul lui Dumnezeu, Crl ce ridicd lumii"' Apoi intoarce gi pentm mAntuirea viaqa la stanga:) la driapt^ I tlc ,,pentru nrxr Agnetul cu pecetCa (fiqa; in sus gi impunge cu vArful cogiej in partea dreapti (rrrrde e r.iir 1S1, zicind:',,Iar unul din ostaqi cu suliqa coasta Lui a impuns". i.i,n., p..o*l laid copia, ia in dreapta vasul cu vin, rar in stAnga pe cel cu api,. gi iegit sAnge qi api, iar irrrf din amAndoui odati-in sfAnrul potir, zicAnd: ,,$i indati a lui". mirturia este €e ir vlzut a mimrrisit gi adevirati r1'l[ aceasta, trecAnd
S[ aibi griii preotul ca, arunci cind toarni vin gi api in s$1tu] potir, si ryr1i mai
prrtir.ri api decit vin (cel mult I/4), pentru ca nu cumva apa si schimbe firea vinului, ,,cici va i,ri1,, nu'se va sivirqi cu vinul c^rle s. va schimba in gusrul apei, qi preotul de moarte de impirtigit, mulqi fi credincioqi vor cAnd sau a in sobor, Hi.ifl. D. din ii si scoati un agneq mai mare ca de obicei qi si toarne.dupi iitr.i,nrl p.o at si ajungi t,r,r.ot celor ce se vor impirtigi. Cici Vx,,rrc in p rlirrlirea Darurilor nu mai este ir-rgiduit a tuma vin qi api in sfintul potir2.
Alxri preotul face semnul binecuvintirii deasupra sgnnrlui potir, zicAnd: (,,Binecurt,itit cstc amestecarea Sfintelor Taine, totdeauna...". Acoperi sfAnnrl potir cu un tperilmAnt mic qi il di mai la o parte. I Vczi cirpir
I84
I
tt5
a2\'
PRDo't' IrRot;. Dtr, liruti
llnn
LI't'tJ ltc;tc ;A sPE( )lAl,A
rur,s,r,r i
b) Sconterea mir idckr
Dtrpi cc punc dc o parrc (in anafor,iqi) rcsnrl prcscurii din crrc a scos (iau doilea com de' preslriq'o.i a doua ; Ri:::l.l:-1_1o!"_o'":.trri .at j" binecuvanreazi qirpuna,d-o pe talerur i.-r-,, taie din pi.ii.*#'[rHi ""-. li pgmg,1r..,'pr",bin...,va,i;;, srivitei, Sr Hf.U,j:e'*::,1::i .roastre de Dumnezeu Nisci.toar.-..',; ^.lT!:l lrarrd p" .";i;;..rrii'plrtl.i..i, o sfi,t.l disc, -i, de-a dreapta sfinnrrui ag"..iii"'stanga pr""oJrill . a n J,,,o iffi H[:]i lf i:- #:,'iiTl oolXi*,l, I i]cu vnrfur i o',,;i;ll " prescuri), o binecuvArlteaSa qi scoare^pe ra"a -fia.i.'|.r". "li e cete (are rnai mici decAt Panasl 'r,1'-'' jlt Pitrate. fie (mai obiqnuit) tri':rnchi"l^" ^'^-^^ ,.At^ ,,,.^ -rA--.r cAte una, pe ^- sfAnrul
Jiifi#
disc, in.,iarrgl Agr-,.r_uLi
:*:.1:11':ifis.2) sfingi care tr
gi rostind
['n..L" ii.
Apoi prcotul scoatc clin Prcsctrra a patralsau.din bucata,dir-r y^*T,: l-tT::,Tf*: ml{a9Jo1 ,ili " -iriax ii p.ir,i-, ii,',", p"'.^.. !e ci o adaugi la,grimiioara de qiride pentru vii qi grimijoare doui ."1. f.,t.. ,riit". ;i;lf-*';;';;a;;ii;; Tale, gi a mea ne, zic.lnd, ,,pomlnegte, Doamne, dupl mulqimea indurdrilor 'r"" ctc. ri"",. qi mirida pentru cerere speciali (daci este), citindu-se mgiciunea i :tivtr din Litur,llbier (la cet'erile pen*Lt folwria tT"ebai,xte) ' pe iiraria a" scos miridele, preotul lasi copia, ia buretele qi stringe cu ingrijire jos' nririclcle dedesubnrl Agnet-ului, ca si nu cadi vreuna
(d.;d;;
ele formul
/) in
ordin"ea
NCERi
urmitoare:
!_-
ortM Bet
.
4. Sfintii Ierarhi
ia a.patra prescuri (sau
pii.or"J corn de p..r.liay, o binecuvanter "t .a"J ."r" ...i ji:oale.p. -l;.il "-.ij,i^"1pentru epi :T.1 "^:::1,:9f: l::1, cului, pentru conducitorii,stltului $ .t"d;:ffiH la dreapta alteia, qi zicind la fiecare pomeneQte pe t^^,,1,,: .l ^1. ____-^,,t P"l l":r.lq,il pomeneqte.gi pe arhiereut care l-a hirotonit, d".i .?J;::; . fi;ed;-a i- co pia in dn P,$:l i1.u:4 Ap";,, r-qa,^..i"ii supradiscur"i,,;;"*'ft ^
{n"i
*:l
i#;,'.ffi subnrl celor trei art1.l,r: prT."
ffi ffi
p;*r
fl::'ffi ,,lu:ffi :i".?ff ,I_i.,#
i" preon_rlui) gi citind in qoapti rug{ generali a celor vii (,,primeqre, Doamne, jerrfa aceasra...,,), I1:i^f:T:nirea vii pe cire ii are de pomenit, ,.ogA.,a ::l::::.J,:pj.,ly:-,?:,-credinciosii care cAte o miridi qi addugind-o la grimijoara miridel". p"ni-,ii, cu cu nlene$re, Doamne, pe robu_lTiu (roi6a Tasau: robii Tii) i...,;. Ia apoi a cincea prescuri al cincilea corn de prescuri), o binecuvanter -(sau finind-o cu stAnga deasupra rrA"n r"i Jir.,l."".. cu copia alti serie de firamituri pcntru mor.tr, frcand cu ele a doua grdmijoari, la ar."p.l i.t.r ai",ai (in d;e"p-t#
**qf
1
#"5i,ri
|}:?:*::*",:
nlf- ..i -""ii,"p.,,,*
pomenirea
::I-.illid,cjunea rcir picatelor ruftrror celor din veac'adormi.ti irrt- urr"r-l;..iii6..;1, toqi mo4ii.pe care'ii are de t'"*pind
HHi:::_B-:,"jT:_f
pil;-r,
;;fi;;;i
qi
t"rfar;ffi:; cu ctitorii
claqi,ai bisericii si coniinuand." .rr" t-" hirotonit, J..#'""0'.'lii'.ti, tru ficcarc llurne scoate o.-miridi- adhrgand-o J" ..l.l"lt. qi]i.eriJ,',,p.rrtru pomenl
rcrt:rrca picatelor
adormitu ,r"aA;;-rtei
o.r-rii)ii, i..:y""'" mo4i .o,tinui siil;i,ifiilf,p-rZ"_raiei, pi seur,iudu-s.
primirii pomelnicelor, ",,,]':'.r,r:Tf:::1,,:,.:* (pcntru vii)
sttra
r)rtra
o*,
roabei) r,ri
p."r..r n".lr.
sau a cincea (pentru mor.u) gi
r Vczi-le h l,iturllhicntl clc llucrrrcgri, lg37,pp.
.
ttt6
ffi; .#;
miridi 6in
adruge;Ju-r":i" gre,"rjoara
l0l
_1
02 Si 1967,
1t.
t)7,
rcr
Fig.2.
Aqezarea Agnetului qi a
miridelor pe sflnrul disc'
zicind rugi9iune1 se rduce apoi cidelniqa aprinsi, pe care preotul o binecuvanteazi',
illi t,i"-Aie iqi aducim !G, rriit.""se, Dumnezeul^nostru"'")' Ti"a"1 P-'Tl]:-tq preonrlui, acesta ia steluqa gi lilliifii rpr-;; i;r;fi-d aglqatn intl-un iui) la indemAna p,ne desficuti,peste sfAntul o iii'i,tL;, ;t.oiiina-o a. flr-"f cldelniqei, o siruti. qi unde era Pruncul".
:;j;l;, ,ii
r'
venirrd steaua, s-a oprit deasupra locului
) Acoperirea Dan u,il.or
gi acoperi Alxri ia acoperS.mAntul discului, il apropie de fumul cldelniqei, il slruti (Ps' XCII)' etc. a implriqit..." rl'tliscul, zicAnd: ,,Domnul potirului, zicdnd: ,,Acop:rit-a cerurile bunitatea Ta' l.rr fbl face .,
".op..i-Annrl
Hr
31'
), acoPeri cu el discul qi Poti"" etc' (comP' Ps' XVI' 8)'
Frl
Darurilor, rwgriciunea pterutrw binecuvd.ntarea lor, apoliswl Si cd'd'irea fi'nnld' l,rr urmi, prcoml ia cidelniqa qi timiiazi Darurile, zicAnd de trei ori: ,,BinecuvAnClaic ai ['riucvoit aqa, slrrvl Jic !". Apoi c1[ (lasi) criclclrrila, f u, .iii, ijii*i,"r"ul llostrut
i)
Cdd,irea
trJT
I..I]'UITGI(:A SPF,ctAI,A
PRliol'PROr. DR. EHn BnnUr5r'Il
o trccc lrt r:rflna stAng[, se inchinl dc trci ori gi zice Rugdciunon ltroscomidiei ( rrcrii-inainte a l)arurilor): ,,I)umnezeule, I)umnezeul nostm, Ccl cc pe pAi ccrcasci..." etc., flcAnd cu mAna semnul Sfintei Cruci asupra Cinstitelor Daruri, vintele:,,Insuqi binecuvAnteazi aceasti punere-inainte". l)upi aceasta, face apolisul cel mic. Apoi ia din nou cidelniqa qi proscomidiarul cu Darurile, SfAnta Masi gi tot altaml, zicAnd in taini, in jurul M.t., trop"ml: ,,1n tno.rrtAr-rt cu trupul..." gi, in continuare) fs. t'1,rMilui Dumnezeule..."). siru
g. RANOUIALA LITURGHIEI CATEHUMENILOR Pentru inceperea Liturghiei catehumenilof Pirrtca a doua a Liturghiei - sau Linrrghia pe care o numim ,,a iegigi"'"' chemaqi sunteti clc la binecuvdntarea i.-i.t..prr, pAnn h cuvintele : ,Ciqi ay.er1 impiriteqti Ei i,rrc ;. incep.rea Linrighiei, preotul de_schide_uqile i9a_c.a
I. Ritualul pregititor
Stdnd tn faqa Sfintei Mese, face trei metanii.mari, zigi mi miluiegte !" dc fiecare dati: ,,Dumnei..,le, curiqegte-mi pe mine o:cltosul ceresc...",(de trej rugS.citnea,,impi'rate zicsinqoaptn f, * -ai"if. ridicate i"l"r, (de doui Dumnezeu..." lui sus de i.i i,rt* datr, d.
fb;;;il;;il";i.;.i.
6. Momentele distincte ale Proscomidiei RecapitulAnd deci am putea implrqi intreaga lucrare a Proscomidiei in citeva s:tLr momente distincte, precum se vede din scbiyagraficd. a rd.nd.wieki Proscornid.iei
p.272:
a)
BinecuvS.ntarea (precedati
de metanii gi troparul ,,Riscumparatu
noi.,."); b) funralul scoaterii (pregitirii) Agneyulai; c) Ritualul pregitirii potirutlwi; d) futualul scoaterii qi agezirii rnh^idehr: - mirida Niscitoarei de Dumnezeu (Panaghia, Bogorodicina); - miridele sfinqilor (cele 9 cete); - miridele pentru vii (incepAnd cu cele trei miride speciale); - miridele pentru moqi; - mirida pentru sine (qi, daci e cazul, miridele speciale pentru trebuinqe e) TimAierea (cidirea) qi RuXd.ciwned. pentTu hinecuvd.ntarea Danr.rilor ( Proscomidiei); f; Apolisul gi cidirea finali (a Darurilor, a Sfintei Mese qi a intregului altar).
7. Continuarea proscomidirii dupi inceperea Liturghiei La bisericile de enorie, unde credinciogii vin la biserici gi aduc pomelnice Ei, incepunrl Liturghiei, mai ales la orage, putem proscomidi, adici putem scoate atAta timp cAt Darurile stau la proscomidiar, adici pAni la Heruvic. Pentru unii preoqi fac, la timpul cuvenit, inainte de inceperea Liturghiei, numai pa Proscomidie pAni la acoperirea Darurilor, urmAnd ca acoperirea Darurilor qi sfZlt Proscomidiei si le faci inainte de cidirea de la Heruvic. In cazul acesta, cddirea scrisi in LitwrXbier la sfArgitul Proscomidiei coincide cu cea de la Hemvic. roati Proscomidia, deci gi acoperirea, timAierea qi apolisul, la timpul cuvenit, inainte de inceperea Liturghiei, dar lasi rlsfrAnte marginile dinspre preot ale ar mAnrului discului gi ale Aemlui, spre a putea pune miridele pentru vii gi mo4i clc cclelalte, in timp ce citesc pomelnicele venite dupi acoperire, pAni la Heruvic, rnclnicele sosite dupi iegirea cu Darurile se pomenesc la proscomidiar in timpul tuului, dar flri si se mai scoati miride. Cele primite dupi Axion se vor pomeni le trrrghia urmitoare.
ii.;;
;},;;'hi;#;;;
,,slair
qi ,,Doamne,^buzele mele vei deschide..." (o dati)' zi zice s Pasti gi ritic Pagti ntrc si iniltare, in loc de ,,Impirate ceresc" se
i;;;;lliftr,*.
paira
Itlls...".
r, n"."iii
,,Hristos a inviat", de trei
nu se zice nimic, ci se incepe cu,,Slavi intru cei
ii^.n pr.o*l poarti culion, igi descoperi capul, riminAnd
aga pAni la Rugiciunea
yonului.
doui ori, sdruti SfAn11 Evanghelie, 9f*t'Yiti qi 91":1 9ry:: qi se mai ii-.nipiJ ria"."t rl " i".,ri Liturghie o va' slvirqi (dtn Litwrghier) incl o dati.
S.'ir.nire apoi
de
2. Prinia parte a Liturghiei catehumenilor (p*i la vohodul cu Sfinta Bvanghelie) -dI insiqi, astfel: Ia sfhnta EvanDupi acest ritual pregititor, preotul-incepe Liturghia binecwvd.ntarea^cu glas mare: rti. .o ambele miini'qi, qinAnd-o drept in sus, Sfintei Cruci cu ira"i",l iste impaielia iatalui...", flcind concomitent semnulpoTt-t-"-""^'-1111 qi il;G** p.t,i ""iit"is. in timp ce zice cuvintele -i"*fi.fi. ^::xcum Pe stanga, inchide o siruti, se intoarce I locul .i p. "rrti-is, apoi 'gi, inapoi pe dreapta,-incepe intorcAndu-se impnr!'t qti (dvera rim1ne deschisi) inainte e.nevoie, cAnd rugim"); si ne ikin,1,Co p".. Domnului 9.4*:19 d'ifoitele intercaleazicererilepentra se rr..rrol...", tot J. ., rn iztevim "oi t,tin[e, de la". Z iturghierwhtisfirqitul l" strani se rispunde i;,,# ;fb;irJ'..t.rri.i i,,Cl ti. se cuvine toati slava..."), Anttforugd.ciwteo Anffirwg;ciwceo taini ..t,-" "i r. ce .i"ie r4nti iiiiftdi'1 An.tifnull)i I in timp_ce timo ce preonrl oreoflrl citeste in este stipAnire a Cirui r'1,'din Litwrghier, (,,Doamne,'Dumnezeul nostru,
;ff!
sc:minat[..." etc.). (,,Iard qi iari"'"), Oflnd la strana se rermini Antifonul I, preotul zice ectenia tnicd stipAnirea"'"' este :lrcind-o cu ecfonisul: ,,Ci a Ta preon citeq :e in tainilzSti.ciwnea AnticAnti Antifonul II, preonrl se .a"re lu timp ce la strani r'; 'Firr ))"' - --t -^^--popoml ^^^^-rl Tiu''' bo-.t.r.ul nostru, mAntuieqte, -A-a,i-.+o ii
ffi:; il;.;;; ?,,il;-;.,
*;:,'*e
iilp; ::'p"t *,1ry1",,I' f'"Slii: !::.::.:"::o(,la !:::r'i; strand se i;.i'-; ;; *r""ir"t, ,,Ci bun gi iubitor de oameni Dumnezeu .!ti..."; c-iteqte preonrl iar caz),. dupd rd Antifonul lll (Feicirib oh nuparal sdrbd.torii, obqtegti...").
iirrpiiti ilI (,,C.elace ne-ai diruit noua aceste ruglciuni
.,tEvr
I N\rr. Ull
l:NH r,l(ANl,)l.l]
[,trt R(it( )A st,tictALA r
3. Vohodul mic (iegirca cu SfAnta Evanghelie)
i ar t. H ^ lIl: cflhc.r llc r'll cl'I stanga ne Doamne,
*'.'^=tui,
p
reorul.'i; r; i; [ ;"
l^i ;-il .;; ; i'J :""'* :' -','-"-"::l'' !u
rd(a
JUIL
zice in taind
inalgi capJ
Lrna...", :?-,T :1'H:': face
ta este
--*o ,,,.
il;;';,-.;,rsilor rii,
Doamne,
$.tiAp-,;;;;;i';;';l"ffi run'*:f Xr:L:tl?li:J#Hffi Invierea spre credinci ,nlrnl.,"zi spre sfinrul altar printre if.qni..i. impl Airrns i- faga ret. sfintelor ec-.^r^.1o,$l:, Ajuns.in u(i, canJ ta ;.;; r-;;;i"ri'alt"*".'ffi;Hifil rile ori troparul). preotul tr; iir"." ;;"eh.f "in
e
"
i,,r; ;.b; se
;;i;; ;;;,i;,:i:
ri.;; cu glas mare: ,rlntelel iilr zrLrt impdriteqtigi, luAnd Sfhnta Crui a locul ei. ne inchinim....,, rrLrrrrrdrrr... qi orinduitele tropare I ll oranqultele ,1i1rLuL i"
ugrte
il; J: i;"-;:ili;:"1,i i!; t?:ffi Hru:,ue*
r
" i in J,ri q
t', cl sc irrclrcrrl:ti c[trc prosconridiar qi se plcrrci spre Cinstitelc f)antri, zicAnd in lii ,,llillccuvAutat cstc Ccl cc vil'rc intrLr nuncle Dournului". Apoi se intoarce pe ,t r1i, trccAnd pe dinaintca Sfir-rtei Mese, se inchini (tutii siruti gi colt-ul de tttiitzitzi al Sfintei Mese) qi merge spre Scaunul cel inalt, zicind: ,,BinecuvAntat pe sc,rrrnul slavei impiriqiei Tale, Cela ce gezi pe Heruvimi, totdeauna...". Ajuns in iflrl colqtrlui de risirit-miazdzi al Sfintei Mese, se iutoarce spre stAnga gi rimAne crr fhqa spre apus. De aici, dupi ce se termini cAntarea Trisaghionulu^i, el di bifitilrca pentru citirea Apostolwlwi (,,Si lulm aminte ! Pace tutllror", ,,Inqelepciu-
, ,,Srl luim aminte !". Apoi ia cidelniqa, dinainte pregititi, o binecuvAnteazi qi Ctltlirc rnici, avAnd .qriji sd cideasci fhri zgomot, iar atunci cAnd trece cu ciditul rtrana dreapti Ia cea stAng'i, il cidegte gi pe cititorul Apostolului. Dupi ce lasl iqr, cl citegte in taini Rullticiunea dinainte de Etangbelie (,,Strilucegte in inimile ;'..."), iar daci mai rlmine timp, sti tot in colt-ul ae risirit-miazizi al Sfintei , crr fhqa spre credincioqi, ca gi inainte de cidire. CAnd revine in fata Sfintei , sc 1'rleaci qi se inchini spre scaunul cel de sus. . ilrrlirrdu-se citirea Apostolwlwi, preotul vine intre uqile impiritegti gi-l binecuvin-
solee, analogul pentru citirea htangbeliei, intre doui sfegnice cu lumini (sau se sfegnic in faqa analogului). tm ie F-re,rt.rl, hin mif tocul uqilor implrltegti gi cu faqa spre popor, rosteQte: ,,tngelepciul)rcpqi sI ascultim Sfanta Evanghelie ! Pace tuturor !" (gi face semnul binecuvin), ln timp ce strana rispunde ,,$i duhului tiu !", preorul ia SfAnta Evanghelie de $flrrta Masi, pune in locul ei SfAnta Cruce qi vine intre uqile impiriteqti, de unde tlcschizAnd Sfinta Carte: ,,Din SfAnta Evanghelie de la ... citire". 1rc
$tr,ura cAnti: ,,Slavi Iie, Doamne, slavi Jie !". Prcxrtul: ,,Si ludm Aminte !" $i citegte pericopa rAnduiti.
'l'crnrinAnd de citit, strana cAnti rar: ,,Slavi Jie, Doamne, slavi Jie !", iar preonrl hirlc SfAnta Evanghelie, o sirutl gi, intorcAnd-o cu faqa (Invierea) spre credincioqi, :uvAnteazi, flcAnd semnul Sfintei Cruci cu ea. Apoi se intoarce gi o aqazi in de risirit a Sfintei Mese (mai sus de sfAnnrl antimis), cu cotorul spre apus. Se r,trcc din nou, inchide Sfintele Ugi (perdeaua rlmAnind deschisi); acum se citegte Orrzanie (omilia sau explicarea Evangheliei citite, conform tradiqiei vechi, repuse in
4. Partea a treia (dupi vohodul cu SfAnta Evanghelie)
4
Lil Nil$rcrcir si la llotczul l)omnului, in simbdta.Floriilor, in Simbita patimilor (la Litr i, DLrnriLric; P.i;i;il;';.;,i"iap,arn,i,r, Luminar.i 1i i, Durni,ica Rrrsaliil,r, Iniill:rrt:ir .Sfi,tci (inrci 1ti ..pi1Ji l;;
SI'irrtrrltri.Visilc)' r;,.,,..i1.'t
r,,ffi*^;iJ;':iil 190
iurr.,iir^.. (l)rrmi'ica s
lrrc prin noile orinduiri ale SfAntului Sinod). Apoi preotul rosteQte ectenin intreitd zicem toqi din tot suflehrl..."), iar in timpul rispunsurilor stranei citeqte EirwXd' cererii cw osdrd.ie (,,Doamne, Dumnezeul nostru) primegte aceasti cerere cu osir. Cind e cazul, intre penultimul gi ultimul alineat al ecteniei se intercaleazd cerel'cspcctive, pentnr diferite trebuinqe, aflate la sfirqinrl Litwrghierwlwr.. l)rrg'ri ecfonisul ecteniei intreite (,,Ci milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu i,.."), daci se face pomenire pentrlr cei riposaqi, preotul adaugi qi ectenia pentra i, cu rugiciurrea ,,Dumnezeul duhurilor qi a tot trupul...". ' l):rci rlu, preoflrl zice ectenia penk't catehwnceni (Rugaqi-vI, cei chemati, Domnuhli,,.";, desflcind in acelaqi timp sfAntul antimis, astfel: lrr primul alineat (,,Rugaqi-vi, cei chemaqi, Domnului !"), desface partea de deaIttlrr';r (cca dinspre miazlnoapte) a antimisului; la al doilea alineat (,,Cei credincioqi, pentru cei chemaqi si ne rugIm, ca Domnul trl i rrriltriasci pc dAnqii !"), desface partea dinspre mniazdzi; 9t
Pnucrr Pnor, Dn, HNti
tluNrg'rri
Lt'ru
- la al trcilca alincat (,,sil-i i,vcge pc dinqii cuvinrul adcvlrului"), dcsface apus (dinsprc preot); .] patrulea (,,Sa le descopcre lor Evanghclia dreptiqii partea
_ ^-^1" ,,), risfrtngAnd-o pesre Sfinta Evanghelie; - la al cincilea alineat (,,Si-i uneas.ci pe dAnqii..."), preorul ia buretele qi el.miridele (frramiturile) ce evenrual s-ar mai'gnsi [e ,ra"*i mijlocul lui. ""ii,rrir, CAnd zice: ,,Cei chemati, capetele voastre Domnului si le plecaqi !,,, la st buie si se rispundi ,,fie, Doamne,,, c6.t mai pe frig alJ fr.p.ia-"J":i, 'Raxdciunea pentru ca preonrl si aibi timp si citeasci i, taini ientru. cii Care intru cele de sus locuiegti...,,), pe care liveasci impreuni cu noi...,,, flcAnd i., ".est este sfinnrl antimis. gi il pune pe marginea de risirit a a,timis (peste sfi,ta rvarrgh"tieilretele 4pgj se intoarce qi inchide dvera, zicind ectenia urmitoare : ,,caqi suntegi
I
ieqigi..." etc.
Cu aceasta, s-a terminat partea din Linrrghie pe care o numim,,a
ca
c. nANoUIALA LITURGHIBI CREDINCIo$ILoR
I. Partea intAi (pAni la ieEirea
cu Cinstitele Daruri)
Igtgca-1du.-r....o spre 1ta Mase, MasI, pleotul continui: continui: ,,,,CAgi suntem .sfhnta ^fr!1 mantui utr) rdra oqi, iari gi rara... , ,,r{piri, u iari...", ieqre..." gt qi ,,lngelepciune ,/.pa.ra, mantule$te...,, !,,, citind citind in acest ,,Ingelepciune !rr, aces. taini, gi Rugdciwnea intdi pentmt *edincinsi,'pi care o termini'cu ecfonisul: ..( cuvine toati. slava..." Apoi repeti primele doui arineate are ecteniei mici qi zice : ,,ingelepciune !,, apoi, in taini, gi Rugdriunea a d.owa pentru cred,i* ,; ;;;; J1.i-ilrn ." ol il ,,Ca sub stipAnirea Ta, rordeauna fiind pizi.ti...". La stran5. se incepe r{eru.vicur (care trebuie cintat foarte rar). , Preonrl giteqte in taini Ragdciwnea dh. tiw.pul cd.nairii brruviroir, (,,Nimenea legaqi cu poftele..."), airnl.carg zice gi er incetiqor, de trei oni, i*'o,i t eiwirnic (,i pe Heruvimi cu taini inchipuim..."), inchinnndu-se de fiecaie artl f"",.,iJili vorba de vreo. invocare). Apoi deschide dvera gi i]:_fi1"d lilecrciune. spre. popor, ia cidelniqi, acoperi Damrile (daci ;; "siL'i*pnJr.ati, i;:; acoperit pani
Terminind cu cddinrl, face doui inchinici,ni'mari (-;;i) in faqa Sfintei dati: ,,I umnezeure, curiqegte-mn pe'mine, pe.etor.rl, qi mI --J., a.. i".i ii icqte !"; apoi simti sfanta llasi, sfanirl "rrii-i, qi sie"t; intre " impdritegti, ,. pi."in ,pie credincioqi, ::,f:-::,,":*1ce ,i, venind .uEile du-giastfel iertare (unii preoqi ii gi binecuvent uil. zicAnd de fiecare
le2
nc;t<
ll
sPliol ALI
2. Vohodul mare (ieqirea cu Cinstitele Daruri) .trtcrrzi yobod.ul lnare s
p,=.'l',r
,,*''
1J
iesirea cu Cinstitele Daru,ri, astfel: .mergAnd la proscomi-
n;ai."ti *hittil"
.:,:^:lT.-:1,:'.*T:I1?tiit"ff,.?:Ii
voastre
" .i*tulcelmare),ilatinged9fu,ny|cldelniqei,ilslrutd.giil cu stnn*a, tinAndu,ll_$1:p*t frunqii, qi sfAntul potir cu pc pieptului' [lllandu-l ceva mar los, cam in dreptul
ii.,a,ra"-r. cirntarea'Hiru.tticwlwi, preotul, precedat de u1 purtito.r {e^ lumini, qi, piqind-int:t' :Y iii* si cidelniga, iese pe uqa dinspie miazinoap ltarului locului: ,,Pe (tnalt) opului pomenire iiil rl.;I"ui!,-i iri.i..'r"r-rl" p"rrt* '3ii,]ii*ilnr'ti-).pil"p"t (gi Mitropoiit*l)..nos si-l pomeneascl Domltll btsencii, preotul rimine pe loc, ,r".:ii"ri, f-p#nqia 5";. A;""ge.ri i,
-illo.ul
j::1"*: ;pil;+t".Gliif"..p",i":_,li:l:1,::f :):^!*1':r!:'1*:"y:l^Tj cAnd zice: ,,totatungi cregtini..."), drept-miritorilor. t"ti, pe voi'p. iifoi t,S,
;;id'ii'pururea...',, ?"..
,.rrrr-rol Sfintei Cruci cu potiml spre credincioqi,
tvAntindu-i. preotul se intoarce (p:,t_.ll; ;;il;il ,t.rrrA se cinti (rar) ,,Ca 'mrti,pe irnpd.yat(...", prin uqile impdritegti, zicind altar in intrd printre ,f.ln*.1.'..1e ,i. li..a"a mormant,cu trupul"'*' vruH"' ch-ip"'", bun qc cu Lu_.uurr cel LLr (,,losif ,,in ulF,luPars \rrluru rrcl troparc pe.tfitd antimis (dispotir iirr pu.tato, ae viaie...';); p"". sfhnnrl disc gi sfintul t. a.d"pt, pr.on lui),-ridici -a9on;r1mA1tul discului q1f:-'-ll gi le prrn. a. o parle.pe-sfhnta Masi. Apoi ia.Aerul de pespatele ii'i,ii, Ji tu*d'.edehiqei. (pe 9ar; p*1.1i',.ry1 o ti:le la iid:T}a .. "ri."pii .t discri qi potirul. ia cidelniqa qi timiiazd Cinstibl;f.ili; il versete ale Psalmulu\L,(:lu^bili, ;'n;"rri, d. trei ".i, ,iJa"a incetiqor u-ltim.ele bunivoirea ia, Sionuiui..."). Apoi se intoarce qi inchide ugile. impiiii.l rimAne vreme, citeqte (in taini) qiRutlriwnen Punerii-inaino".e 'ii*rl.iit,,Oi^mne Dumnezeule Atotqiitomle, C.el ce egti singur sfAnt...").
tii.l'ir"rr.J[ iil;;;rt;
;';fi;il;;"ii"rr ilrl-,i l ii:ffir J;ir-al;:"p.* * f"ri;ih;;;.
-ri
3. Pregitirea Pentru sivd'rEirea Sfintei lertfe plinim rugiDupi ce se termini ,,Ca pe impiranrl...", preotul rosteQe ectenia ,,Si (daci' punerii-inninte tainl, in Domnului', Jitind totodati, lllL trvarLrv nit"',io"r... 'i'iiwnen gi inainte)' nvut vreme s-o citeasci ..i""ir"f ..t."i"i 1,c" indurdrile Unuia-Niscut FiYlui Tu::l.-ll,i",r:::i:: zicinp:.,,Pa5e ftrturor !" (pentm il'!; f;i;^rpr. .i.Jin.ldqi, ii binecuvinleazi, i*r* r. dischide dvera gi apoi se inchide la loc). Revenind in faql Sfintei M5se*Rr; i"I in timp ce la strand se cinti rar: ,,Pe Tatil, i ;L;; ,Si ,r. iubim uniiie "ttii.,."i incetiqor, de trei ori,,,Iubi-T._I:ilP"f;:It, zice preotul i,i,iiii il. sie"J b.rh...", la sirane se terminr de cAntat ,,Pe Tad,pi.ce Jrii, fi'rr,-."'"I*::;i;li;e"ri'" sdruti discul gi potirul (acoperite), apoi SfAnta Masi qi Hi";;t-s; ilcnml a. a""e
ffi;
".i,
[e, ugile..." qi, in timp ce se roste-Qte Crezwl' ii clatini ugor deasupra Cinstitelor Damri, Sinabolul wed.inTei,la unison cu cel care il a inviat a treia 2i...", inceteazd' de a clitina arte, llsind astfel descoperite discul qi potiincetiqor resti, Crezwlai, pbrnd' la sfArgit,
le3
. ,rr.vr I tr(rr, lrt(.
E,Nti URANI$I.[t
LI'rU nc;lt:A sPE( )lAl.A
4. Partea centrali a Liturghiei: Anaforaua (Rugiciunea Sfintei fertfe) Darurilor rosdrea Crezului, oi deschide uqile Pre credinciosi- ii
I
i.^,."' ;^:*'-';::-
u,a n ut t e a sfin rei
"i,n.rgi""a
5. impirtiqirea cu Sfintele Daruri
'
i
r^rrrLvJ... flr)oI,, --*v H$l:i"'"' Apoi, I -L1: inimile . ------nile t"' i,-,t"^-arra,r-re (oe stinoe\ c; i".'[Itre ^r-^{6 mAna
,, n. ln
ilccca, se intoarce cu srl
-^
toata vra(a ln tnilrl, rugiciunea: ,,Inaintea I' Pt":-
.v
irrrisul ,,gi ne
,fJ
f r*fit^(:,Clr;;";i
vanta... vdrrta... 'etc.). efc.). La eCfOniSU ecfonisu r r.
rr\tia...".
rru4Dlr."'
' {----------------t1na"'r'",4i111t]n]l ::.:':*::}:t"}l*Ti a ra i','h'i"d-o cu ecfonisul:
tiiT,i;#::-##s;;il;;
"ci
gi ii binecuv ?"':u1;,1i\And: "Pace ntturor !" la I sL deschide du..^ qi apoi se inchide imediat sffana care la pf .t.',,C"petele YvGJLrv'r' ) 'u l+tq"i9l,'{'-l IVICSC: rrUaPsLLlL voastre..'", . a citi. in taind5 Rwn*u.w,'vw t,.we." rr v-l'tirct.lng, pentru ca preonrl si aibi timp hacare o (,,Mult-.,mim Jie, "Cu Tiu...". Fiului '"'*i:,:i,f:.P1':"t' ;l;'i;tlffti:'ii ."'i"'i'i'r* J. ""-..i rii ('Ja aminte' Doamne taini, liffi;; il;i; po-r.r.Jli5ti-, ain sfint locagul Tiu"' elc')? t ].lristoasea - ,-L\. r" i,q, si-,.pr Daruri, zica.nd de fiecare datr: Ilxll"#,H:hi;ffi.';;;i^"ii si,mi miluiell._lr'^}ry:: eule, ^..-x.--ro mx lui disc, zicind cu slas inalt: ,,Si
illr:; ";;;
uu
,,Luagi apoi se inchini '*'fLa ecronisur,*{le ecfonisul
ot.:
Imffi;;il",t1, f' rl.'ijnu
UIq, ift
n"ii;i'* d'inaintea
rale^{;il;:' i;il:1i'ii Hrt?,"i1'.'and ;Amin'"' "':.*;i|,TTi:'+lis'-?::,:,tl:J*Tlr*"';;:',1;'u'.Tl,lillTt*"l d.;;" ffi ,; ridici, pu.tin, acand cru EHci ::deasjjl#l lx,.ff #:"",f i ;]t; ere ::*l upia shnnrru sen i "n,:. 1 ;Jlr"#lx,'"lliii#'u"d cu i ffi,#',? tnd,a1; dupi acest ecf"nis, ,a:iffi';:: ^- ^orqrr.etu .,""1e canti ,,Pe Tine Te I{r preonrl face fr..;; trei ilJh'i.,r.,,,-, lnchiniciuni' lt3t^tq l
pdcitos
Hmirte!
la
[:Pt]
^
,,n;,li9T:':'.,1'.14"1 ?!^:X'K' Hmrrlre Si:-^^-^ Cazania,rconform t-^-^^i^ -^^+ orinduirilor dat<:'de SfAnnrl citeqte se ori ta ii". p*aica, , l' timpul acesta, p.;i'i;;;331"' $f-':i:::::*T,:Hi ff:I1 in qoapti: Proscomidie), zicand i: ii i,li,r'#ffi;? ffi;il!;l$."u fr."tn'u rr-se qi se imparte rllieil lri Dumnez'P"'':; "pglil-'ljj!::-tP-*i':'.1:*' mAna stAngi'
sUs slJl
,,Doamne,
--;i;";J;"J
i'lil"Hi
'jff"*.,jf:*.. Fl1' ,p* anor rt'lr'6ni -nAinile rrauurc lfl in
curdtelte mi pe mine, de urvl.,Lirfc) uL invocare, zlce zice fflceu inceti' Preasflnnrl Tiu Duh... md lepdda de
i.,vrednilffi';;;;i
Ql r]aqclLrsa
credincioqi spre Lt!urrrsrvtr apoi JPrL llr()llrcc aPUr
^fa ^^ sfhnrul pe disc, o Qtergc ( peste Sfinta Evanqheti.r ri-ir^ D,--^--: ,r\ ricite Puteri...,,)
1r: ,j',,Ju
fic rnilele marelui
ectenia zice lLLLrua Mcse, zlLL ltclci lvLcstrr
Cruce
t:, t
parte a mgiciunii ,rllitul) tlostrll X..." tii indati cond6u[ a citi irr tainl ultinra qi o inimr"'"' cu gurd [;i'ii,ifl.lcilil:;:.;;.[;;*'L ,,sl * di I oua cu o
c
zidegte lntru
'[ri""I"
pirtiiele in
cele patru o|Tnii'** ".ir""-r"rr. 1i"a"a dunl^sfe1a1"1t'^.lYll.,L.lll: ri'mas f;"ti rra sfAnnrlui disc, in d;".*
'
LI-
iJ:X;Ii"i,
disc, in chipur Snntci ;t ap.discului, i'J?,-u"i#;..;;;de" 11rlsirii 3ra1o,r Partea cu FIS in latura
li. astfel: partea
." fS'rp|" -"igi"."
ili,;+]!i:r:'-:*:r:,.'r::.::,:ii1'x.fi I)ornnului) acolo
,:::irJr#.1:,.rs,racecueasemnur
,l cinti in faga icoanei ,!?:,t1tt Y"ii mtlt in taind) rugdciunile de mi Jto[
pirrri
si nu-l ctrluam Prca m.urt)'^^ irnpa*iriii)ii"il"i, cu pdrticica HS qi cu Sfinnrl SAnge' prec,m
t,rlcla in SfAnnrl Sange. pentru ca I
CAnd
Se
termini d
-
lrrrrcazi
^ooi
tinind. cu stinga, sfAnrul disc b.rr.t.l., cele doui Pd4i din SQ.nqt credincioqilor. Daci nu sunt credtnct-
_^.*^r) r{r Jydrd rrrauure Qt reune
aota si
":;;i;i:;;;r:,ffi ,ii'.",fl,3i#::,;,;x;:",t.-al*: '' I.irrurrrlc tlifcrirc in
t956 (p. ts2) si
)967i0.'li'6"
cdilii
ale Litwrghierului rornrinesc: 1937
(p. r59), 1950 (p.
' rilr(' ,,
t94
,fiirrd 'citi in mai
practicd grcu de citit la. tocul il anumc itt timp ce cAntircftt (corut) canra
iinaint"'ii
l',rill trtlstnt"' t at<
ln-y:-Ttlf il'j^*
I,I'I.I.J RGI( :A SPIi(:I AI,A
PREot'Pnolr. Dtt, HNrl BnnNt,s,tu
ogi clc implrtriqit, sc pot tun'la.acun1 qi nririctcle; daci sturt crcdipcioqi de irccstcir sc roa.ri i, sfh,nrr potir ,umai du.pi irnpirtaqirea lrcdiii.i"qilbr. ( pirgilc di, sffi,tul rmp, zice: ,,invie.." tli gii.tor'rera;J:.;;-;#';.;;; Sfintci Fecioare, zice :. ,,I.umineazd.-te, f"-i".-lri.. ,1;; Joarni miridcl ,r:ui.cete (ale sfi,qilor), z.rcer .O I prit,f. ..f. ;;;;...;,'i";;a;i tnr vii gi nrorqi, zice: ,,spali, Doamne, picatele ..loi..;-; ;;;"it aici...,,s
#fu ;il
acoperi sfhnnrl potir cu'acoperimAnrul l"i (a;;ili sunt cre( ,._-.f-y?i."."ca, i,rpirtiq.it, nu-l acoperi,, ci pune p.;ia;Jiir. gr.fing;ii;i; prn. a.rul .I j"q*Ybt gi peste el steluga (inchisi),'ia. deasupra, ,"^^*--e-r,r .ri.^,,r..r TI) Se rnit. inchini din nou atl, Sfintelol'Daruri qi titea il (,,Ivtultumim mulqumire pentru impirtigire fie, Stapane, cAnd de termini a,e 9ayai.-gt1lni";cit 1i^i.ae litit bazania, ori de rostit pi deschide dvera Ei uqile impiier.E, S; i-,rro"r.", ,. inl B:.:g-r_.lli;looogel,]^li faga sfinrei Mese. ia sfannrr podr cu a..ipt". tinind rt*gr;.a.ffit, roitind chenrarea il tdild"i]di?i." rri r )ltll"" i'"?Iiteqti, il inalgd,pune (,ilj:(ijl':.::l?:ju:'. dinain* ,,,, ca".erqi ,,blne este cuvintat Cel ce vine intru numele Domnului..." (in SiptimAna Lu ,,Hristos a inviar.'.", q dlti). Daci sunt credi,cioEi a. ,..p*Iiji,"rin acrrm gi se tiqesc dupi rinduialie..Daci nu, preonrr ,n^irr.'irti. si*.il'uqr gi_i binecuv pe credincioqi cu sflnn:I p tir, zicdnd, ,"rv{e;t ri;.;;.-;;;;;;,;r""1';ljjii-'*Y' laA ^-v -^-:: -^ , ! CAntdregii cAnti: ,,Vizur-am lumina ce tos a inviat...", o datd, iar de la indltare la -:----r - pune sfinrul potir pe SfAnta Masi qi il t, :lTt",l-r^:::,ll-p.B"g-r:intoarce, peste ceruri, Dumnezeul....,,. Di cidehifa, se f. :::i:1.:^,,::^t:;1|1{ee trei ori' ia sfinnrl disc cu sianga qi ginend potirul dearrpra lri, ;" dreapta, vi Sfintele Ugi, zicind intai in ri.,.,' ,,bi.r..uvanrat .rr. il"-r./eirl nostru,, si glas, ciutAna rpi. .r.aincioqi: acrun qi pururea...,f'(ilii'?.11 ,,T;a;;;;, Sfintei Cruci cu Sfintele spre cre6incioqi). se umple gurile noastre de lauda Ta, I ,^ (m a inviat...,,, o datd), iar preorul se ir aqazi acolo'qil.1.'ifi;.Ii i",ria"gr, dre.v.o,,r * rua,(r uaqelmra) re tamarazd de trei ori, f).ri. ri ri.l metanii mari inaintea lor..La proscomidiar se aprinde "i-i;,I6"i; a."- i"-ini, daci s-a rc$lrea cu Darurile, qi rimane aprinsi pxnd dupi potri'ui.ea " sfintero..
il
,r.q,i;';iil;i';;i"rnl.
1::
6. Riturile finale Revenind in faqa s,fin13l Mese, preorul rostert,.ectey.ia de rnurywnaire penntt. irnr Sire (,,D^rep1i, primind..."), strAngdnd totodati trt2 strnhrt sfinnrl ,-ri-i" i.t- Lr'P rntimi" chip ,rvsr! invers Lr . dc r.. J^^A^._/^):-t _ l-a dcslicut (adici intocmind ^ intai pe cea dinspre
.", di,rrpi. ffirii la rrmi. cea r.x .r., ^.=.--:_-^_ --rr sfi,qirea ru egti ,,ci noasrri...", ia in mnini Sfinta Evanghelie
d rostegte $i,
ecfc
d;;il'.;.ill;
ar]timisului intocmit, o sthrrtul antimis, o aqaz{ dcasttpra
qi. qinindu-l
dacr poarti culion sau potcap, ia Lirurxhierul Hllii;; ;.peri capul, snnteteuqi.lt:lt rrrtu ,.. irr;.:::i:.;;;,-:t't;-. piept, rE [a plePr) tlqfl la lA,gr "iii, ;;.,?Jffi::1Al I bisericii, sub policandru. tu li:P^"An:]::",'.u pe cii uin..u'rani.ri .. i,ill taqa sPre rasarlt' crt
lrirrccuvAnteazi, Doamne"'")'
de trei ori nyme-I9 Domnului binecuvAntat"'" l)uDI aceasta, la stran'i se cinti: ,Fi9 ptamana t,rmi,.,"tJ' Lulrllnala: ''rrrrJLvJ;;i"t'i-d:.^t::.::l;"i1:,11::'iltiJl?'rXl*T:: Srlptimina 'in--rr**t aliar prin uqile impariteEi q.i jntra qi stinga' in at."Pt, pltn1)'nl capul qi zice in goapti Ruxaciwnea : la proscom,o,^r, ,to.1qi ittt"ptli 'tiitoi (,,Pt cilor""')' qi face otpustal' "irea d,lasd,Litwrxhierul,\$i aco-pera.caput I indari Apoivine r. Dupi ,.."r,r'ini,a i., .tritlt] drr. se arata ^ltll^:',:nf,t-,[u.']: ii miruieqte a' mi*)aii qi' venind la iconostas' i'Xl'".{ apoi iese p'i,., tlJl1 "i' os,,.t n co i la "ii *;.lr^e*r; d; . ria. r, de ra. t. Llrru!rvrr"r';:i;:;;,,; .o .rrr tl i nc i oq i LLr rcolnctoll r rc i,' iT* qtia, dup5. ce au ."
ffiffior,in
"t"p";
Le rn
iilil;
#it
t
:**iil;f; ',,,'f,Hl*t.TfrYlff[T;'ff::.f il'H'if',::i*:*i.'-,riti*^:i:1*l':'::i*-i='e;*b'-imparteiinqiqi zrclncl:.,
lra. zlcend: titra, Ap<.ri
,
rTreroe la merge me qi cu
p.reotul
:omtdtar tHcomtdtar
lr qiI
cvravie acoper acoper
wtr::;xffi
1r'c2 srlnrele oLralLr,t
:i:i::r:r:;;;;f;" '-io;rirn j,-^'-J-.t 'lta"J'qi '[ntiot'---
.*1?:ii'[ffi"-]"li-::ii;ili,:ia",ii"i-'"."larLiturghiei apolisul)'. : ^^ r:- r-:. ffi;il,t;r"o^",1i'il;.e-;rei de Dumnezeu-qi t4il:i':":-uIl':9:I:::* i* t'^::":':,:*;':"..,1^, roare aceste", * i;;;;t; liilcind liilci,d toate (cel puqin), ]t, cu cuviinqi restul zilei' iar noaptea urmriroare []lT,T'Tfl p.i...A"a i;il;;;i s-a cu soqia' pentm cinstirea Sfintelor' cu care vn f'cri de impreun,,t" *pt"'ci rtiqit.
O. NANOUIALA LITURGHIEI l,it catedralele chiriarhale, in
minlstiri'
N
LiturlTltierele rominesti. cu exccplia ultimelor doui edilii (Ig56 gi lg67). pun dc obicci lirrruula ntrla,,S1'rrrli, l)oamnc..." qi ,jpali, I)oamnc...', apoi .,invic.." .lui iuiuri*.r.s..,, Hristo.s..." si cclelrlta r)errt-, j.rlrtn..i", ;,,.r:fi..^-.,^ -^..l Sl ,p"i cclelalre. n.nt..i 9i " ( cxtrrrs. .rirli dorn in rcv. rcv.,,Iliscrica Ortocloxi Romini,i), 1945_1946, ii'J,iil:,tf',:t:::i',ui,tl i,l,scflca uftodoxd.Rornini"), pp, l3-15, "' ' e Vcz.i rnrri clcprrtc, h Rdnrluialn i,,,p*iS;*.'
u:i:t"?{'wr!;t,:!;o.tiilr#W';;i"ii.;ilfii,r,ik) 196
datl cu cuvintele "acum
t91
iN
SOSOB.
LlrultcloA st'liclALI
PRgorPnor, Dn, ENs Bnarvr$,ru
sericilc ortodoxc dc rit bizantin, ca .5i.ili cclelalte riruri tirurgicc r{siritene -- -pe cAnd
in rinrrile apLlsene
a
displrufir.
l. (ca
-"6a"ir*,ri,i.JJffi
SCHEMA GRAFICA
(
rcprezentAnd
ale rAnduielii
pir;ile t""itUf"l principale
cu diviziunile qi subr iviziunile
lor l1 incltin,rrc.r ri sintr.trcl it'o'tncl'tr
Protia in sobor
[r1
la
I,OR
I I,ITURGHI SITO I . IIITUAI,U I, PRI-(iATIRI
RI
2. I}IN!,CU\/ANTARF,A PTR. iXC,IPUTUI,
SI'LTJBEI
drept pr
iffi:T
,:HTfj
SI BINh,CL]VANTARI]A
ri#iiL','"11'*1.'f li*:X'i)::tl? jtiij.,i:'L::l:'i#
este proria sau intaietatgl in slujbr: fi- pri-"i a-ffe preo[i conducitorul soborurui qi in ce ordin. "ai.e'i, ageza ceilarti preoti. In aceasta rn aceasti nrivinti unul rrnrrl dintre .li-t*o criteriile ^--- normele de--care --:r--::t^ iau -pnvmqi, trebuie s d.e preot. protosur ,"u"-i"i ,, a..i preorul '"7*,?lr,!!!!K'q.:: !::l:li!*p.."si r. vechi in. hi rotonie, iar celarti tf #oiill vechimii in hirotonia d. preot; "". s^ ^-^-^^ --^-. c ,. . .""1r^__-, -"i 'rqr q rvc cei mar cel mai vecti
.r.. r*.
;;;;f,,j"fiilii
rte de el vor "fi cei
i
r.;";i r^_- a;imiiil)nonlrge ,... /' .?, rd,,Hu.ir.t^ pe care Ie degin gine insd
Liturghiei'
PRI]SCLJ
RII,OR
AGN
ETUIXI
3 RITUAI,UI, I'U.T,C,ITIRII sl Ar. PorrRlllut
I'j
I
I
l)l,t\
d) t[rp. .l\;iscttntpiilirtu-0c-al Pc not
i]
I
4. I\ITLI.\I,UI. S(I)ATI,RII TIIRIIIF'I.OII 1 )S( ,( )r\l
imbricarca lcsmintclor
cispilrrcl miinil,r'
le e ccrc,.)
CI
u,
r(i
a) discul 5. TAi\,IAIERT,A $I
ca Preou'
h) prxinrl
ACOPERIREA DARURII,OR
eratri,cafun .,liilri: i3J eoali i,' h;'^r^-,- nrar;^ e va avea cel care li::..,9:i.t..oii_.,r.'u..hime funcgie sau o insircinare a ^Y- l".avca ereu' lnspector, coni sau i distinr *-ui."" ."" conom stravrofor). rLravroror,,. Inl multi nrenti preo-ti nr rcn-,.i o^ mul[i cu ranguri Szu ursurrcllr .,nonrrce cute,te, protia o va avea cer cu cel mai inalt (intii iconomul strarrrofo.--rri.r; i..rr^-,,1 .^^i.^^L^r^--r ^-- ); la
6 RUGACIUNEA I
c) ambclc st. vasc
PROSCOMIDIE,I
' APolisrl . 1a) tinali ctr rostirca rropanrltri tlN;\Lt { ti t),i'ri"t nrt''rmint tl trtrPul ""
binccutittt,trta Danrrilorl
.
7. IUTURILE
[
.in
r^vLv,rrL!'r) dpur b,rLclrr Qr apor slmpr[ teromo.nahi. Intre clerici, monahi qi I trepteSau'.mgoriegale,intdietateaoaumonahii. Protosul are mare rispundere i"r.-"aote Ia s jbere oficiate in sobor, cdc: ii buna reuriti, i"i..ri*at".;; so..e.,t onor i:a:titJ de stu j be. fl1':^lll..; De aceea.
ffi;;;li
r;.bil :;:;';iU ti #;[: :'i:.':XT..Hj ";.*,iff 'JI 11 ;t fi ; m i in: F;;;;ind..;; ** I:f f . T,:.n*:, lt :,1: "JA anume Ia calitigile lui de bun slujitor: ,".. si, ,"f.* _rr-iJ; d;ffid;iLl: sau randuielii ,ilGlor, !;i;r, si pitrun, :ll"i:,r,.".:: !;yt1ut1; *.::,,"i:T:; l:Tt.-.,rii: t qi capacitate" e. ;.";;;:;;i^; ;'i;1; ;, .ri-n cAt ii privegte pe ceilalgi. preoF, rrri drto.i si ascurte de protos gi si pistrezr L
aregerea'r,ri'
a
di pe#c.ta *uii.,se, air.i-pi_i ri armonie. fii ::T?*.:ly.?i^?',i,1*dh: c.ntinuu cu ochii t" proto,r, ,-.rge.dr- * .qiiilffi;.j "rai,", .T":i'j:tli#IittJ
zcll cu o guri gi cu o inimi, ca un singur om.
wt I(,
V.?; * t,,-- Dr--: r- r- r.
in '#ttr#!;:,^t{:!:{eiryi;i:{ruf:{ru 37 ('1923\ on riranistc __-:;.'ir"t:,i,ir_'*l'oilii i1r:#ii,.in:W;;ffi conclllttratiaylns l.'rglxe ayririr*, i" u.bl pp.9_23:Archdatc
ntbt
'a
ll llltrI(GHIA I :i\
2.
\'oHol)ul-l\'lIC
(ielirca ctr l,vrnghelia)
l'lil I trr\ltlNI l,OR
3.
qi RU(i' IRISAGHION ULU TIIISAGIIION LII. (,,Stintc l)trntnczcrrle')
4. I,EC-I URI LE, BI ttI,IC}, (1i rilcuirea kx)
cortcelehratione
aS iiyrrf , R Kino r_^,,.;ut"_itch.wtyh,'iondon, iso6; ii.'Br"#ffi: !!!..9Py,' rlr;oprotfptou et'xw Ztrm Eucharisric.gcbc'up".,ti,iir.r.,". r,,i.,r.LirT""tn. 'L%q'Prorrptov et6fiv - zy11-gcmcilschaftlichcn )'c'P,vol' XLII, fhsc. il,r9d,pp. stl-Jo79r i-riar, R.,.a. 1976 (crr ktrhrurrrl hirrri,x,rrrj.r h rgrrrll hibliogr.atic).
s.
nucActuxtt-t Dll
F,VANGI-IEI,IE,
I
a) Agrstolul 1si citliru) 1.1 Rug. F.r'anghclici c) F.vrnshclia tl1 ()rniiia 5i
DUPA
at
F.ct.
rilc. Err tlit Cazatit irrtrcita;i nrg. ecrcrii stiruit()arc
i,i F;; p,; .rt.'l'r*.ni Rug. ptr. cltchuntcni
crt tlcsfaccrcr Sl' Anrirrris
ti
rnEUr rRoF, DR,
ENE
Bnaxtg.rr
I,I'TUR(iICA
l,
Rflnduiala Liturghiei oficiate in sobor de preofi
l. l)rtgitina S[ [crrfi (parrcrr intrrxluctir,.i)
2. ANA-IrO&{UA
(Rug. qi rirualul
jcrrtll
III.I,ITURGHIA
ct{il)rNCro$rLoR (liuharisticd)
.3.
diaconi
Proscomidia o face in intregime un singu-r qi catedrale, sau preotul cel mai nou in ministiri rAnd, Ia preotui de qi nnume protosului. El se va inchina deci singur pentru T. idin stinga uitimul dcci ic, r1i sc va imbrica in toate veqmintele, dupi rAnduiala qtiuti, la vremea regleclin cursul Utreniei, adici la ,,Dumnezeu este Domnul..." sau in timpul citirii rrr (la ministiri in timpul Ceasurilor). Ceilalqi preoqi se inchinl toqi odati la iri $i catedrale de obicei in timpul Laudelor, iar la soboarele pentru sluibe ocasc inchinl gi se imbraci cu sfintele veQminte pe misuri ce vin in bisericd. Dupi rpnki mAinile, iau loc in jurul Sfintei Mese_(precum se_arata-in {iS. el. I vrcllea cuveniti. inainte de inceperea Sfintei Liturghii (de obicei in timpul lui lE l)umnezeule..." de la sfArqitul^Doxologiei), preoqii se igchini, asrfel: ridicAnd frf,ilrile in sus, rostesc in qoapti ,,impi,rate ceresc" qi stihurile celelalte, cu inchini! euvenire, dupi care preonrl se inchini gi siruti Sfhnta Masi qi celelalte obiecte dupl regula de la slujba cu un singur preot; apoi ceilalqi Preoqi, doi cAte doi, fac lucru qi se pleaci pe rind protosului, in semn de asculta-re gi de supunere. tosul dl apoi binecuvAntarea gi zice ectenia mare cu ecfonisul respectiv. Ecteni,are le zic ceilalgi preogi, in ordinea in care le vine rAndul, sau culn va rAndui la fiecare ecfonis, preonrl care l-a rostit se pleacS. sPre protos, in semn de mire. CAt privegte rugiciunile in taini, le citegte fiecare pentm sine, in tainI, ttdu-l pe protos, care le citegte in goaptd sau in auzul celorlalqi. Btcntie deosebitl se cere, la slujba in sobor, in acele momente cAnd slujitorii trer& iasi in naos, adici la vohoduri. latohod.ul cel rnic sart iesirea cu Sfil.ntu. Etanghelie,la slujba in sobor de preoqr ni Sf4nte F.rrenohelie o noerri nrotosrrl- urmat de ceilalti oreoti in ordine (de la cei mai mari panl la cei mai mici). preoqii se aqazi ca in jurul Sfintei Mese, avAndu-l in mijloc pe Protos, care zice . binecuvAnteazi intrarea) siruti singur Sfhnta Evanghelie gi zice intrlrii, :irrnea pe loc): ,,tngelepciune, drepg !", dgpi care intri cel dintAi in altar, urmat de ,'in aceeaqi ordine ca la ieqire (fig. 4)". ilaibo ln
.Slintci
flri
SPBCTALA
i,UPARTASIREA
a) t) Rug. An ,
rl vczi
sobor d.e Prenli f,ird. d.iaconi,
aceasti practicd descrisi mai pe larg la: Gherasim
saffrit, Tipic.aylra sew(iip1litine'
f
4. INCHEIEREA (panea finali a Liturghici)
d) l) Rug. potrivirii porrivirii por ivirii e)) Birrccuv :uv finali finall nali f,;)
Miruitul Miruitui tui ;i imp Ei impr 1
g)) l'otrivircr l'orrivircr vircr Sfint, Stinr h)) l)czbric:r l)czbric:rrea rdclrea .'a vct vt citircr ntg. nrg. dc Jc mr m
Rlnt[, Inplnlqirii Lnnlnlsi
200
t, * ,," u.d.", Pr.^P. Procopovicit,Ntuaistica..., Oradea 1936, p. 107; Indrumirile de tipic asul.inrrghiei in sobor, pubtitite de Sflntul Sinod- al Bisericii-O r,Joxe Ruse , n Ca!:.nla1 t.isericac ^.p.), tuto'.oua, Le47; C. l!""f4.1e!7. iliiin A n*er;cii Orndoxe (in rus.), ed. a IV-a, Petersburg, 1888, p. 453; Slujebnih (Liturghierul Lhurghierul qi P' (comp. $t p.391); rvzy,P.Jv+ 1928,-p.394 (comP. Sofia, !92p,_9..3.1+ Sotla, Sinod, S9!a, Srnod, II-a aa'sfhnnrlui Sffnnrlui-Sinqd,, Stinnrlut ed. a ll-a trlgare), ed.1 rieii ieii Btrlgare), Btrlsare), 9711; LrrurgnteTat. 1956, pp. ll7 gi 186. Cf. gi Pr. Prof. Vintilescu, Cin*ibisii la-ltunurirea unci Bicureiti,'or;r;toriri an. l95l 1951,, nr. 3-4, pp. l2l-134. S.7.. an, Liturghiei, in S.7., dc Tiph, Tioil. privitoarc ln vohodLrite Litursiiei, fu
f;
\t\*:My:*P:"Y.i!,iJf::.Iyf*::g:j:,
201
. .r..r,, r Nvr. ur,
trNi1 DRANI$TE
I,ITURGI(:A SPECIALA
SFANTA MASA
SFANTA MASA
ProtosulO
DiaconlO
aconul
Fig. 3. Agczarca preotilor in juml Sfintei Mese la slujba in sobor
t.
Fig. 5.
Agezarea preoqilor
in timpul citirii Apostolului
o citegte de reguli protosul, incadrat de ceilalqi preoqi, care stau spre credinciogi, fiecare in lanrra sa (fig' 6).
'a tsvanghelie
Iui, cu faqa
SFANTA MASA
,
Fig. 6. Aqezarea preogilor in timpul citirii Evanghetiei
},H;i *:*:
$::,1-T:"
Dumnezeule...,,
(,cr
sfant esti
i[i."Jff;.T]l Sl;"1,'lri:::"',1^'""::l-il;'ilt#;Hffi "rl;;li;'lf '3*Il.:,:i':"j,.,"":I:::::fi:",rq$fiH#i;lXlJl;iTt'iX# .^:,"0: Irl :, : j::" n l1?1"+r"i, a "i"I,* l;,.: d i;T a; ::#T j: ::'."f,ii:*:t:t:1"_:ljt^r;i;;;._fi rd;i,j.ri[,ll,iXTIl,i?J .."i.'ji,::fli1. T::lf::1,i" 19,,,_p"i.r*ri ip",l.,r"iJiiff. ;i !1gi1,r;*! q*'* a;*5iG;;'il'i'* i]o_..,t. din *g*:j:,,1,".:, ,,pace- i,t Oopi, a;pi;i*. citrrea ri. :li.ll:i .Lit'slti),.qi le zice protosul; resrul rnulclor introduciive'ia ^Apostolului, a1=
citiiea .trpostolulrx. A^, (,,Ingelepciune !,, qi ,,Si lulm aminte pill,* ; ;ilT:,,'# Xlylll; [T:^:.^l:, ry:",| ffi ",,Liii'J'# prcogii din dreapta protosului.
t
H
JHll
202
-o:
Itt tirnpul ecteniei pentm catehumeni) pe care o po-ate zice oricare dintre preoqi (cel i vin. i" rAnd), preonrl desface sfannrl antimis gi face gemnul Sfintei Cruci cu bu: pcste el, dupi regula arltati in urmi, la rAnduiala Liturghiei slvArqite de un sin-
Fig. 4. lqezarea prcoqilor in mijlocul bisericii la iegirea cu Evanghelia
tl
pr"o,._ut.irna eitenie $iia!n1e..$e H..-Il:l :*ii'll_,':'^T':lf-l:91,,:"-l rrirca Ta totdeauna fiind pdziqi..."), o zice totdeauna protosul, care face qi cidirea tinrpul Heruvicului. l)rrpi cidirea de la Fleruvic preoqii se pregitesc pentru, pohod.wl cel rnare sa,u iesirea linstitele Daru.ri, inchinAndu-se pe rind in faqa Sfinter Mese, incepAnd cu protosul Corrtinuind ., ..ilrl1i, doi cite doi. Fiecare se inchini Qi siruti cele rAnduite, apoi se rirrcc gi se pleaci spre credinciogi (protosul ii gi binecuvdnteazi.) ' Apoi merg la proscomidiar. unde protosul_igi pune pe spate Aerul, ia sfAnnrl potir tlrcrpta qi'ifaniut disc cu stAnga qi iese cel dintdi, pomenindu-l.pe episcopul locului ,c l,ica'Sfinqitul episcopul nostru..."), fiind urmat de ceilalqi preogi in.ordine :rcscAndi; aceEtia portti fiecare in miini cite o sfAntI cruce, iar proscomiditorul
:l
203
Pnnor Pnor, Dn. Enn Bnanr$,rli
I,ITuRc;I
SPECIAI,A
dc r1-rnrfl copia qi linguriqa, i,cruciqare. ln rnijr,cul biscricii sc agaz{ r {nc credincioqi, spre unul de-a dreapta altuia, ln ti,ri.-t."^ptil cere doud rostesc, pe rAnd, formulele de pomenire pievt ute le[*iiilr(ng.
ti
lil
zl.
S.
Fig. 8. Ordinea preoqilor la sirutarea picii
tirrrpul rostirii Crezului, togi preoqii, cu capetele plecate, gin cu dreapta Sfinnrl gliltinAndu-l deasupra Cinstitelor Daruri, pAni la cuvintele: ,,$i a inviat a treia
siruti fiecare, iar ultimul il intocmegte gi il pune deoparte. zice: ,,Harul Domnului nostru Iisus Hristos...", binecuvAntAndu-i pe crei cu Sfinta Cruce, gi tot el zice gi formulele urmitoare: (,,Sus si avem inimile" nrulqumim Domnului !"), flcAnd aceleaqi migclri ca gi la slujba de unul singurl3. ilc care se citesc in tainl ale ruglciunii Sfintei ]ertfe (anaforaua) le citesc toqi urmirindu-l pe protos, care le citegte, in goaptl, in auzul celorlalqi. Ecfonisul: de biruinqi..." ilzice primul preot din dreapta; protosul pronunqi ecfonisele rostite de MAnnritorul la Cini: (,,Luagi, mAncaqi..." gi ,,Begi dintm acesta t'), aritAnd cu dreapta spre Sfintele Daruri; ecfonisul,;4.1e Tale dintru ale Tale..." cf,nd il
Fig.7.
Aqezarea preoqilor in
mijlocul bisericii la iegirea cu Darurile
Protosul incheie cu: .,,$i qe vo1, pe rod...,, binecuvAntAndu_i pe credinr sfinnrl potir, qi intorcandu-se intri in'sfinnrl ,-- a...ii"rqi, in aceeaqi ca la ieqire.
^
Dupi
"ri^.:
rostirea formurei: ,,Si ne iubim unii pe algii...", in timp ce la strani sc
,;I:,T1u,,.oe Fiui-qi^ p. sra"*r o"r,i.lfi;;;ii'[;)':: ",.-.--- - a.:Li, 31T.^Ll.: picii sau. a iubirii): ei sdrut;, iai,a p. ,1"a, C,"r,i"1f.5;-ii p:"rgr,"l, qi r poi isi siruti unul alruia umerii, :::p::1.y carc sti pe loc): ,.Hristos ocul nostru...,,, iar ce*lait (cel care vine): ,,Estc .".. ,,"u i., 4.irpf" pr".rlrri ,i" prin dosul S Mesc, trec prin faga celor qrn sranga qi, u.ni,a in faqa sfintei M;., Juiillu"IiaTi I ;il;i ;. -l a,.. p," arnria, L :31Ti pflnd de tal""iill cotquli ide -"S:'.:,':{:li*il,'p" miazizi-apu' al sfiniei.M.r.,
I;;"^.:::I::p,:_..11, t2
" ffi;*i;;'d;;ii;UiE1'Ei1
Yczi Litunhienrl dc Bucurcgti, I956, p. 134, gi Buctrregti, 1967, p. I.33.
preotul proscomiditor, in timp ce protosul inalqi discul qi potirul. Protosul face rcr Darurilor; el cidegte, rostind ecfonisul pentru pomenirea Sfintei Fecioare alcs pentru Preasfhnta..."); el binecuvinteazd anafura in timpul cAntirii Axionutot cl rostegte ecfonisul pentru pomenirea ierarhului locului: (,,IntAi pomeneQte,
rc..."), precum qi: ,,Si fie milele marelui Dumnezeu..." (binecuvintAnd cu mA-
Fll zice, de asemenea, ecfonisul dinainte de Tatdl nlstru (,,$i ne invrednicegte pe StilpAne..."); resnrl formulelor gi ecfoniselor se impart intre ceilalgi preogi.
,[ vrcmea cuveniti, protosul inalqi Sfdntul Agneq, zicAnd:,,Sd luim aminte ! Sfintfingilot'' Qi face toate cele rAnduite pentru pregitirea Sfintei Impirtiqiri: sftrAmaStilrrnrlui Agneq, plinirea potirului, binecuvdntarea gi turnarea cildurii. Apoi taie copia partea FIJ in atitea plrticele cAqi slujitori sunt de impirtigit (toqi clericii care lelc in sobor trebuie si se impirtiqeasci)Ia. l,it hnphtdgire, preoqii vin pe rAnd, prin latura de miazlnoapte a Sfintei Mese (ca la nrcl picii), in ordine descrescAndi, gi igi iau pirticica din Sfantul Trup, incepAnd Irorosul. Protosul se di apoi puqin mai spre dreapta; ceilalqi, dupi ce-qi iau pirticitrcc tot pe unde au venit gi, ocolind prin spatele Sfintei Mese (prin faqa celor care ri Vczi in urm l{ Vczi dcspre
titntn
culttiui
iturghiei, p.266. rg I I'r.-frof. Sp. CAndea, intrebd.ri Si rdspunsuri referitoorc lfr uniRonrdnc, in MA., 1965, nr. 9-10, pp. 703-706.
Pnurrt' Ptror. Dn, [ixr; I]H,,tN rus,r,ri
I..rTuRc;rc,c SPEClALA
n-au ltlat.inci), vin de.sc aqazl rrnul de-a dreapta alnria in lat,ra dc miazdzl laa, grpAilile pe nrarginea Sfintei M.r", a"pl'..^., ,i, in rAnduite: (.!re{, Doamne,' qi -l.r.rrir.;...j;; qi"!.j.f"f,",,. :,:l],]., 4rgi vin. in ordinea in'care J.r"
Mese. StAnd
:lT^1!TIo: tvtes9,11 se impirtigesc
pe rAnd
ffi.rt;;il#i
'*" "i.rrit, ur.i-"r di,tre c, SfA,tul Sr;;g"'ad:^'9i.
con-riditorul) face qtergerea miridelor in potir.
precum am aritat. Tot diaconii rostesc formulele mai mimnte din
I ictirrhicii,
i,irrrrghici, ca celc dinainte dc citirea Apostolului gi a Evangheliei (,,intelepciu-
firlm anrinte" etc.). Apostolul il citegte diaconul al doilea, iar cidirea de la rlo fircc primul diacon t,,iir",n * SfAr-,,, Evanghelie, protodiaconui primegte de la protos qi poarti kvnrrghclie in fmntea robor.riri, apoi zice: ,,tnqelepciune, drepgi 1", de pe solee, J Sflrrta Evanghelie (ceilalgi diaconi, dacl sunt, merg inainte cu cidelniqele). ttlrxliaconul citegte SfAnta Evanghelie in miilocul bisericii sau in amvon, iar Ia Ctt Oinstitele Daruri, el poarti in locul protosului sfintul disc gi sfrntul Aer pe lncrgArrd inaintea protosului qi rostind prima formuli de pomenire: ,,Pe voi, pe , l,l cridirea de la Heruvic, diaconii merg cu lumAniri in mAini inaintea protocnrc ciideqte.
/*'-
/t' lo
spAxra il{ASA
r-
b
J
Itril iutrarea cu Cinstitele Daruri, diaconul care vine la rAnd pentru rostirea ecteniei rc (,,Si plinim rugiciunea noastri, Domnului !") primeqte binecuvAntarea de la err rAndniala prev.izuti in Litwrghier. Tot el rosteqte, in mijiocul bisericii, for,,Sii ne iubim unii pe alqii..., Uqile, uqile..." qi ,,Si stim bine, si stlm cu frici...". tl srimtirii plcii, diaconii igi slruti fiecare orarul siu, din locul in care se afli. ilrrrptrl rugiciunii Sfintei lertfe, diaconii apiri Sfintele cu ripidele sau cu cite un ; la ecfonisul: ,,CAntarea de biruinqi...", protodiaconul ridici steluga de pe
2\ u s, 9' a
ro
lo
o
I
tr
{isc, o siruti qi o pune de o parte, iar la: ,$le Tale dintru ale Tale...", tot el
Fig. 9. Ordinea preogilor la impirtiqire
protosul.ia^sfAntul potir si, din usile impiritesti, ll :,,cu Xl":lii. :uye{d, d ;; D;irI;;# I,iri'rlj ;[fi:[J (daci sunt) ?.":?H]nciogi -6;;.#[j potir;,^ rostild_.',,rr[_a"*i.rit, Pli:.lyuflyi !* ":fr"Ppoiir. pe'sfhnta rur"rnl il .lJ-.q" i"" sfi.,t t , at I:::.:^:^lfi lr11: 'fil*l ,jrotdeauna...,, etc. it i.-a"* i" pl;;"";ili;;; forlufa: ::."9:":llt1:r ;;1, degte pentru ultima dati. fot el intocmeq,. ri-a"r"t *,i-ir^ii'a.. ..,r.. peste el, *:-ttTlt: in.timpyt ecteniei: ,,Diepgi, nii-i"J_.;;^u; li ecfonisului Rugiciunea amvonului o zice pr9orul;r"ri;;iJiu mula
f
hi tr" rrliu, pentru r -^_' dupl aceea merge Ia proscomidir. qi 3::": ",1i.:,:"*,hI"tonit), tele, Iar tele) iar apolsul apolisul Il il tace face prorosul. Apoi se dezbraci dezbraci toti de sfintele veqminte ql"r:T1..4p."i^se molitfele de mulgumire din RAnduiala imoirtisirii. impirtiqirii. care
qi
3. Rolul diaconului (diaconilor) la slujba in sobor Diacoruii in sobor sunt ajutoarere protosului; de aceea ei stau totdeauna la dis
iLl",111a-acest'i1,
de.-a dreapra qi d._"-rtlrrg; hn,:;;, mai inapoi, :ltAnd, lL in locul protosului.adici gi cu binecuvartrrL" (delegagfr) ..pr*n a acesruia, pirgi sau acte din randuiala glujbei, care se ..rrri.,, d;.i6;;;oiosului. Ei se arei in mijrocur ur'.'i.ii cat qi i;-;A;, i;"tiltl#!,J,ll'i^i,i,?l?1lili r"',I,i ,1{*.. preogilor, gi sirutd rotdeauna numai Sfinta trrasi. i;;ilt de imbrr
Sfirrtcle cu ambele mAini, in locul protosului. La sfingirea Darurilor, diaconii nu t formulele de indemn adresate protosului, previzute in Litwrghier (,,BinecuI, pirinte, SfAnnrl Trup", qi celelalte). In timpul Axionului, dupi ce Protosul a Stitrtcle, di cidelniqa diaconului, care continud cidirea in iurul Sfintei Mese gi la pttricliar. La ,,Tatil nostru", diaconii, din locul in care se afli fiecare, iqi incing : crucig, pregitindu-se pentru impirtiqire .
lluplrtaqire, ei se agazi in urma ultimului preot qi primesc de la protos pirticer Sfhntul Trup, iar Sfend Sange de la ultimul preot (sau tot de la protos), dupl s. tirtlir prrevizut i, in Litwrghiel Itirrrul diacon toarni miridele de pe sfAnnrl disc in sfAntul potir. rpl impirtlqirea slujitorilor in altar, primul diacon primeqt-9 sfAnnrl potir de la de Dumnezeu..."; tot el duce apoi sfrnnrl disc la proscor r r r1i^ rosteqte: t'vu ,,Cu frici amvonului, diaconul care a rostit ectenia precedenta timpul Rugiciunii r, In plecat in faqa icoanei impiritegti a MAntuitomlui, primind...,,) capul stI cu 1r1i, cirrc intri in altar, in urma preonrlui care a citit Rugicinnea amvonului, pe uga llti,rzinoapte, mergAnd Ia proscomidiar, unde el urmeazi si faci ,,potrivirea" (conllelc,r rinriQiqei) Sfintelor, daci nu o face un alt diacon rAnduit dinainte . I errrsul slujbei, diaconii deschid qi inchid uqile impiritegti qi dvera (perdeaua), la ttcrrrclc indicate in Litwgbier ori \n Tipic.
sflutclc^ vcgminte,'ei cer_qi primerc bin.covarrtarea veQmintelor de la protos. La incepurul Linrrghiei, diaconii cer. gi prime.. tirr.*ra.rirr., protos.rrui
nrrrlclc prcviz,rc
it Li,turghier
q.i zic apoi.pe rand ectenia, ,rtf.l,-di"..rrut iI ectcnia marc. diacor.rul al doilca - .rl" a,r.,a cctcnii cctcnia inrrciti q.a.m.d,, ccforriscle ..rp.*r" zicilnctr_lc
ct>nrrl sau arlridiacorrut)
itcorrul al trcilca
-
li ( )rlcct
ticscrisrl in ccl. Ilttcttrcgti, 1950, pp. 148-149, cd. Bucurcgti, 1956, pp. 164-165, Ei cd.
i,1967, p,
l6l.
l,tt'u ttcitt;,q sPliclA Caprlolur. V
fstoria Liturghiei ortodoxe. RAnduiala ei ini Ei evoluEia acesteia
pini, azi
Liturghia ortodoxi nu a a\,ut intotdeauna randuiala pe care o are astizi gi pg descris-o pAni acum. Ca orice organism viu, de naturi spirituali, aceasti rf,5 suferit, in cursul timpului, un proces de evoluqie, de variaqie formali. Ea are ufl $torie a ei, a carei cunoaQtere ne ajuti sl-i intelegem mai bine spiritul gi structura Este adevirat c5, in esenga sau in miezul ei, Liturghia este instituiti de insugi, precum am aritat. Dar forme le sau riturile externe) in care a fost i: care s-a dezvoltat cu timpul acest simbure originar al Linrrghiei, au fost cesiv de Sfinqii Apostoli gi de urmaqii lor, adici de Bisericl. Ele n-au fost pretutindeni aceleagi, ci au variat dupi loc, timp, dupi starea qi evoluqia pi genereazi formele linrrgice, dupi gradul gi intensitatea vieqii religioase a fi sau generagii, dupi nevoile de exprimare, de fixare, de popularizare qi de 41 doctrinei sau dogmei ortodoxe, dupi nivelul qi posibilititile culturale qi arti
diferitelor epoci gi popoare ortodoxe q.a. Toate acestea au influenqat, intr-o mal mare sau mai micd., procesul de formare a slujbei liturgice de-a lungu.l Privind deci retrospectiv, constatim ci, pAni sd ajungi la forma pe care o - fbrmd care noui ni se pare fixi qi imuabili, dar care, in fond, nu reprezi stadiul actual al unui proces de lenti, dar continui evoluqie -, rAnduiala Lit suferit desnrle schimbiri sau modificiri, adiugiri sau dezvoltlri gi suprimiri primiri. Expunerea pe scurt a acestor modificiri, adici a evolugiei pe care a randuiala Liturghiei in diferitele etape sau faze ale istoriei sale, va constitui capitolelor urmitoare. Informaqiile pe care le vom da in aceasti privinqi sunt pentru a inqelege unele forme arhaice ale rinduielii acnrale a Linrrghiei, nea qi simbolismul lor; cu alte cuvinte, ne vor ajuta la explicarea aceste.i ctl care ne vom ocupa dupi. aceea.
l.A
la Lirurghia euharisticl (a crcdinciogilor), adici cei intragi in creqtinisrn prin qi .,0r. ,',., # fX.,rt.rl vinovati.. de plcate grele. Ei le rezentau diaconilor, o d.ata i 4 4--Y^:-:--+^ ^1.^-.1": altarului, respective. Diaconii le strAngeau in incipcrea sau cimiruqa proscornidiar (rp6Qeotq) satpastoforiotc.La..timpul cuvenit, diaconii alegeau din
'ndrse la paitoforiu p. ceie mai proprii pentru materia Sfintei |ertfe qi, -lc la altar, le puneau, o dati cu cantitatea de vin necesara, pe SfAnta Masi, Cpiscopul sau'preotul proestos le consacra sau le afierosea ca daruri de iertfi, td A,ia!, calitaiea de prinos sau ofrandi, printr-o scurta rugiciune sau formuli vintare, pe care o rostea asupra lor, inainte de a le sfinqi'
2. Deptasarea ritualului Proscomidiei
Ei cauzele ei
yitwalwlwi Proscormid.iei, din locwi ei origirtar, fiirwt deplasarea sa.u tTd.nsfernrea Transferarea pe care-l are' astd.zi, adicl inainte de Lirurghia catehumenilor |
il s-a
-
ficrrt, aproximativ, prin secolele VI-VII. Bineinqeles ci ea nu s-a efecnrat dati pesie tot, ci - ca athtea alte modificiri in rAnduiala Linrrghiei - trebuie si lnclripuim ca pe un proces lent, care a avut loc pe nesimqite qi care a inceput, mai tporadic, incl din sec. V gi apoi s-a generalizat intr-un lung interval de timp, c-are ini inainte de sec. VIiI.'Doun au fost cauzele mai importante care explicd mutare: mai intAi, slibirea gi dispariqia disciplinei penitenqiale qi a instituqiei menatului, qi al doilea, dezvoltarea crescindi a ritualului Proscomidiei. fV),. i1! misuri ce'disciplina penitenliali slibegte (inci de Ia sfirgiml secolului .-r \/ ^-^^t,,1,,: secolului V pe sfArgitul (cam de Ia t[ia catehumenanrlui decade gi ea progresiv pAn_i flcea ce se qi tranEanti deosebirea c;, i.r..p. si se atenueze in aceea$i misuri r : - ,--- ^ ---:- ^^^^l^l^ \ITT secolele IfT \II-VIL intre cele doui pi4i ale Liturghiei. Cu timpul, gi anume prin deosebire se Sterge cu tonrl, incAt la Linrrghia credincioqilor pot lua ga49 de.qci s-a
qi catehumenii. dredincioqii nu mai erau obli.gaqlsi agtepte incepunrl.Liturghiei fistice pentru a-gi prezenta darurile la altar totl deodati, ca pAni acLIIn) ci puteau sd Eccst lucru mai din vreme. Si anume chiar de Ia intrarea lor in biserici. clrip firesc deci actele care alcituiau rinralul primitiv al Proscomidiei, legat pAni
de incepunrl Liturghiei credinciogilor - adiea primirea darurilor la altar Si aP"i lor pe Sflnta'ivtasl spre a fi binecuvAntate - se deplaseazi gi ele, urmAnd curs, adici avansAnd din ce in ce mai mult spre inceputul I iturghiei catehumepAni cdnd ajung si fie fixate definitiv irrainte de inceperea Liturghiei. Nti mai puqin a iontribuit Ia aceasta gi cea de-a doua ca:uzi, adici dezvoltarea itnti qi .r.rierrdi a rinralului sau a r6.nduielii Proscomidiei. Simplu gi sumar la inacest rinral se dezvolti, cu timpul, in forme qi ceremonii din ce in ce mar ntuneqi rnai complicate, luAnd deci o extensiune din ce in ce mai mare. Sivirqirea sau tirrca lui cerea sfintitilor slujitori un interval de timp din ce in ce mai lung. Daci :omidia ar fi rimas in locul de la inceput, s-ar fi intrerupt sau ar fi f'ost qinut prea rcrea
A. PROSCOMIDIA
l. de
Locul
Ei
ritualul Proscomidiei in Liturghie, pani in secolul al Vl-lea
In germene, Proscomidia - inqeleasi ca depunerea sau punerea inainte 4 Dan iertfl - a existat incl de la inceputul Liturghiei creQtine. Ea n-a avut insi de la
put forma dezvoltati pe care o are astdzi. Pe cAt de complicatl astizi, pe atet de gi de sumari a fost rAnduiala ei originari. $i nici timpul de sivirgire, adici momennrl ei din cursul Liturghiei, n-a fost la inceput cel de astizi. In primele patru sau cinci veacuri, rinralul primirii qi pregitirii darurilor de pli de vin pentru SfAnta |ertfl avea loc la incepurul Liturghiei credincioqilor, cam ln mentul corespunzitor astizi Heruvicului sau ieqirii cu Cinstitele Daruri. Lucnrl resc, daci ne amintim ci puteau aduce damri Ia Liturghic nurnai crcdinciogii 208
in loc cursul normal al Liturghiei. De aceea, locul acestei rinduieli dezvoltate a lrurar inainte de inceperea Linrrghiei, adicl in timpul Utreniei sau al Ceasurilor, sfil$qii slujitori, fiind mai liberi. puteau sd o sivirqeasci pe ildelete. O ctati cu aceasti'deplasare - ca timp sau ca molrlent de sivArgire - Proscomidia igi inrL'ri qi hcul d.in bisericd. und.e se ofi,ciani. Pentm motive de ordin simbolic qi practic,
I Vczi, dc ex., descrierea Liturghici antiohiene din Con*itayiile ),lrr SP.,{, vol. lI, p,235. 20e
apostolice,
can.
\llll'
cap.
l2
(scc.
l)R,ricrr PROI,, DR, lirrtH
I,TTLIR(;ICA t;PECIALA
llnnurg,il;
binccuvtntarca sau aficrosirca claruril
i,iilffi',*:,.iiv,A;;;;;i''.i,i"i,,tlp",q"111':!'l:ry!:!^%*.%*: "^'r"iuir'a"i;h-;;;d;ti";-) sfiro; Linr.rxlii (Atd,tcr(tq sau'pgrnvetcr tr1q.o-etos qi sistematicl a rdnduieliiTros;^rdlj,';;." ne dI cea-Jiritai i.riri.r. .rr*,-titl o al5mnLia*xhiet. _ aQacum azi, de ililiil;"fl..*ffi;il;i;.;;;id;*;i tgs,eci""T 'tili, iIffi i:'::il a"";; ;; ; i-ifi"iA; trebuie Ag". f " |' 9erugiciunea ptliru I :':t:X^':-11" "l"ii*ainte, adicd oferirea' dc azi r
a
Impdrtdsire). candida.tilor la imp[rl pentm aceasta o singut
despre
t
obrqnurti, rar mai tirziu., painea aceasta s-a micqorat gi ea treptat, luand forma gi mirimea tipizatd sau rituali aprescurii de astizi (npooQopd,), fie cu 3, 4 sau 5 cornuri. Crr timpul, n-a mai fost nevoie nici de o prescurd intrc tru pregitirea sfintului rrup, ci a inceput si. se taie pentm aceasta numai aleasS. din (de obicei din mijloc), delimitatr mai tArziu graftc, p.i., p.cetea, ci 9a liul lntipirit pe ea ({'1 oQpcyiq). Ac'easti parre a luat denumirea simbofici dcr (b ' Atrygc? AXnus), adici miel de jertfl2. Aqa s-a ajuns, rreptat, la rirualul sca pregdtirii Arqneywlui, care, impreuni cu ritualul pregitirii potirului, alcituieqtc esenqrala qi totodati cea mai veche din rAnduiala proscomidiei, afari de _l punerii-iru.ainte. Acest ritual, in forma lui embrionari, era deja in uz inainte vIII. Primul document, in care gdsim o descriere indirecti a rirualului penrru rca sfAnnrlui Agnet, este coffi.enta.rul litwrgic al pan^iarhwlui Ghennan I'al con polwlut (sec. vIIr). Din felul cum Sfintul Gherman explici Liturghia timpului icsc ci ritualul Proscomidiei se reducea pe acea vreme la urmitoaiele acte:'linrr rii scoteau cu copia Agnetul, il puneau pedisc, flrrnau vin gi api in potir; tca o rugiciune pesre ele, invelea gi timAia3. z,in rcmini, termcnul cunel^eprovenir, probabil, din vechiul slav agnici sau agniti carc t.11!d.(uczi,.de ex., L. $iineanu, Diipinnar un nr, ed.Z, [I-a, BLi-cureEri, 1914, liirrtl irrnrtlit fiirrtl irrnrclit mai mult mtrlt cu crr termenul latin latin (axnus), decit cu ccl' noliune (agnus1, c
,tlt
cuvAntarea Darurilor (E'b26t.crlq rPo06oeuq)' care gt principali a Proscomidiei. pentru ci prin rostirea ei, pfltnea
I t'iii *gd.iu,ea prcgitite la Proscomt;i;;;p;; 9aract5ryf :i,:'t",ll,tl^d:,"-t1il9t:* 3*l^*: Hililri'.i'a. ;;i;;;;bili;i ta arnbele Lltulshli (a sfannrlui Iolnli-a -sf1nd* ::::lYl}ll^11-Vnsilc), il gisim pent;;;n ,J,ta i codiut' Iiyybmyi, .r.. pe atunci era Linrrghia uzuali sau normali' lii.t"{ilifi:;i'[i;t a.V;riL, ir'ii r,+tq peptsos : parte) dtl'i gjllt!:{:':(:""Y::in Miridele (pirticelele, la inceput'se frceau.la Sfinta Masi ;:t'r#hjf."il;aililir;i"i'g't1iii ';;i;;;;i;:^eice rugaciu"ii?. .'"re
3. Dezvoltarea ritualului Proscomidiei dupi secolul al VI Acum si vedem cuwt il, wolwat sna cuvn s-a d.ezvoltat ritualul sirnprw d.e Proscormcd.ui, pina si ajungi la rAndui.ala lungi gi complicari., de astizi. a) Procesul de modificare (varialie) a arins intai carutitatea si fonna fertfe, adici a pAinilor aduse gi folosite la proscomidie. La incepur, se alegeau pentru si.vargirea sfintei Euharistii piini intregi care nu se deosebeau mic. ca formi qi mlc, si mirime, mirime- de cele din rrz.rrl comlrn gi si care erau errrr necesare ne.esare c.r4-rl uzul comun avAnd I rghie, precum qi modul
sau
al
l,TlTlf-li9*l p.ih s:coleie IV-v),cel putin prin unele pirti, l,ii,(ffiifi.iil.; rr'ilr'i,L'" M"i pe.Sfhnta d.pderea Darurilor -iit"cire,generalr,p"-l;1,:'l
rirrr inainte de onafotd,
il;r
f
!*T::l*-Y
picii. De aici, ele-au urmat acelaqi drum tot-t',:::ft:=:3j* t":; ltg"tt, iiili"g ri*arrl Pror.om*idi.], o.- i'it "di:i-,ll locul pe care il au tatehumenilor,-in ii*lshiei iiiVrl, r',i"iil;;'ilp,1*r i.. f"..'p", ,. "ao..", JJ;;g"lU, c1ie o prescuri pentru fiecare nume de Pomese aduci o p tri'l.ffi;{ s-a frcut putea fi oo a pentru iArziu, mai rrrs lrr! Itltl rin,i-'pomelnic); Pvrrrlurr!/rr s-a prescuri, o micar aduci sI stare .."r'in i1,, pe disc scoatl gi si se-depuni sI o!se J!v4r oa lci }rulllLlulr lepomenit, qara cu Pt r,s,,.Lur ruol lLrv mfitl pl.ti.jici sau flrimituri din prescura adusa o aL aqi. fua s-a niscut gi s-a format prartica scoachiar din anumite pr*;;i, ;;; ;rnridia de odinioarAl qiJltpn
ri*r"r."
t"'
dililfi*isr
miridrl.or, incepAnd - se pare - cu cele pentm sens real:'e e exprimau in chip urr ovrrr lt rLL PUL un ln inceput lil
Il ooDanclr scrNL, ''rlrLu-rurtwu! LlluUhiei)-, vr ^_^:_G-.; ori^_: sunt atestate in scris din secolul XI inainte
nciCrqilor la Sfinta Iertfi. Abia mai tirziu vor fi c-2 211:k.,it n,, timnrrl /wezi mai departe laExplicaren
Miriclele en ritului
, dupi cum indici pomenirea SfAntului Atanasie putnici (la mirida a gasea)' celorlalqi mari i,iiir',r, in -i"id"f* "t*a scoaterii miridelor, ca de exemplu forma qi A,rfuil;d. ,..undrre-ri.
l1qi
sfinqitor pomeniqi la.fiecare dirn cele 9 cete, precum Irrrl miridelor, numiigi ""-.r. Ia regiune la regiune, se dezvolti trePtat.pTi Y de trurlclc respective, .r..I., urari ,,
,i; il\/
rAnrt
difrnitiv, ",,nt cisterni.;r"i. ri fixate
,p-"p...1.j aP_:Tl9:,o*t:*:-ti-
,l\
,]:i1.,
'..lli,r, ait-, veac adormiti.'."), ele nu se atla
mcr
trk;tr;:;#'#i;i::*, a si iertarea ,T1*'"y:l nici in cel ru-
, ci constitul. o p"rti.rri"iit.t.; i1y'5t'l'ry't'i *:yi:^',:f' la Lltle (,,rvranrurcltE' Dumnezeule, H4F. C,ea dintii este i-pr.r.""trti d.in ictenia de tipirit ii1,,,r,iitl"..l;f, a*, #;;;;d%ii ." f"r-"tarul de ,,Pomelnic" Pentru vii, Rindtrieli, publicatc de prof' Pan' N' Trcmbclla, Ccle twi Vczi doutr variirntc grecc$tli alc accstcli K.atr.olle-tt'-PYr pp. I I 6 Si 226-24O' tri ti i rlund drPti ruotnacriseli' din Atnn, PP.Iliturliltii a
,l
I
PREor Pnor. Dn. ENe BnnNrr$rn I-ITURGICA SPF:CIAI,A
Pcn:ru .c{lqgEri qi mircni la sfllrqirul
p{rgi din llattirii, prcclun gi cu unclc -"(tneie"n ririi*j, -., pen iru. pomeni rea -"rqiili r.' ;r; ;;; ;{'iin Ca,onul JaITlData lasaflrlu sec de carne /-Mosii de irp{,,) gi..t .ti- qA..k:,.. D.. " ^ -ltii:,_,-ea,
,r*:1.:.91
liturghia Sfinrului y
B. LITURGHIA CATBHUMENILOR
asile
face
ili.J;
de-vari"), cAnd se rul la zilele respective ). ecestei orete4| rrnrlunde olo pleagis, ele au ^i^,, cir.*,,r, rua sporacuc gl bisericeascd D rpi_pirereS Pno{a, ,.."rii ruseasci', fiind adusi in ga-ri de mitiopolinrr varlaam a1 ungrovrahiei, dup{ jnsclpn g: :t"- pomemituf rvntropori.i dfiil;..a,i, in anut ll-ly':: ti pufn diferite cea di azi);J;-;id. (intr--o ; q*ii;li e.qi versiuni ale acestor doui{erugiciu.i iir.ulau r;;;J.L*,lr.rise :"# inc{ p'-'po-.t,ri..t. a. r" p-'.";idt^#i ildil:ffi :'1 ,. :: !:!lyt 'i?:.Tr^J:' -ii p_omeh'ricul ctitoricesc ar bisericii din Gruqeru-vaGa, ,..i, in lj'-' jlj-I.r
1. Originea, scopul Ei caracterul Liturghiei catehumenilor ghia catehumenilor iqi are originea qi modelul in serviciul de dimineagi al siiudaice. RAnduiala ei de la inceput pistra, adici, in linii generale) cam aceleagi componente qi acelaqi plan sau aceeagi ordine de inqiruire ea qi serviciul de - mai ales cel de sAmbita - pe care primii creqtini, proveniqi dintre evrei, il gi cu care se obignuiseri in adunirile lor de cult dinainte de convertire. qi scopul Liturghiei catehumenilor era prin excelenqi didactic. Partea ei ie o alc'ituiau adici lecturile biblice qi predica (omilia), cele doui elemente prin care cultul creqtin gi-a indeplinit totdeauna funcqiunea lui didactici sau rrcasci, de catehizare gi edificare, adicl de instruire qi intirire a credincioqilor
il;##
gine texnrl unei interesante varianr.
, *giii.r.rii
d.;;;;r;;;;.1;;
:irra qi
in viaqa morali cregtinl.
4. Ritualul pregitirii slujitorilor pentru Liturghie . -.O-parte ielii
Proscomidiei din Liturzl,tier,
ruLcapa a u mengonat rn
cit
mai t r".r".;
sau o subdiviziune de origine
priveqte ritualul.
RAnduiala Liturghiei catehumenilor in
fr
s{ ne dim seama mai bine de modificirile survenite in cursul timpului in a Liturghiei catehumenilor din rinrl bizantin, vom lua ca punct de plecare LiSfinnrlui Iacob, aQa cum era ea in uz in plrt.ile Antiohiei qi Asiei Mici, prin seIV-V, adici aQa cum ne-o descriu mai ales ConstitwViile Sfi.nyilor Apostok (cartea 57 qi cartea VIII., cap. 5 Q.u., aceasta din urml reprezentAnd Liturghia de rit
tJtwnt -. isi
" icoane, acestea nral al
inte qi ,filrn veacul XI ina mult inaintc
manuscrise.
spilirii miinilor liturghisitorilor, elemlnt rirual din ,..,"r; !1ff1T*lj::"^:,:t^T^,i1,1;hi spilarea aceasta avea loc la inceputul
i
inainte. de incepcr r;r.--r-;-: I
;;;;;
ian a Sflnnrlui Iacob). )m prezenra schema rAnduielii acestei Liturghii, paralel cu cea a Liturghiei ortodc astizi, pentru a se vedea mai clar atAt pi4ile lor comune, cAt qi deosebirile
lul pregititor pentru sivArEirea Sfinte
ahne+^L-- (cartea / -^*^^ 1n\r apostolice vIII, cap.
ll); de arcr- ea a fosr rrencfcrcti rnninr^ grghiei catehumenilor, o dari cu i -----l-t
:
- I
Risirit, in secolele fV-V
cle.
A^
Fragmenrul din ps. XXV (vers. 5-12)
a
Rinxald inchinirii sluiintrilor p-ntm Limrghic
F-naorit
inn'(xluetiv.l
mula de
i".h.i.i. i..'t "
i
'r"ju.,
i;;;:;;;;i#^fi\ir:;i;;"t:;.r
,ai. "
I
ntrrrea episcopnltri (a li nrrghisitori krr).
Arrdftranclc, cu nrgr*iunilc 1i cctcniilc dinmc clc.
Yohotlul rrric (ie;irca ;i intr:rrca ctr Sflnrr EvarrEllrclic) Trisrgtrionul linrrgic (,,Stinrc Dunrnez-ctrle") I-ccrurilc bihlicc
I
I.
Apostolrrl (prcccdrtt cic Pntchimcn
dc
Alkluiaritn)
2
Evirnghelir (cu RttgiciLrnel dirtairtter ci;.
l5i
ttrnrat
I'rcdicl ori cxplicirrca Evanghclici, dilr Cirzanic. .Ectcnia inrrciti (qi Rugiciunca rcspcctivi, in raini)
I krtfllii $i J Iuy,lciuni
212
) t
l. pcntnr crtchttmcni 2. 1xnrru cncrFuncni .1 I'cntnr crntlirlrrlii I'r lxrtcz 4. ltcnrru pcnitcnli
'
Bine.rrvintarc,r 5i cctcuirt utrre
Pilftei
rncnelaf oetrrutrv pana in sec randu azi capiticonsacrare graficr te l,: r ' -l^r: in manuscrise abia din dati " sec. xvr inainte (ca, de ex., ruqiciunile de ra Pen cea mai. recenti parte constinrtivi ra"d"i.ri ae;?ii;;;;midiei parc
Rintluialn dc azi Lirurghiei cirtellunrcni lor
Fictenia perrtru crtteltrrnreni (cu l{trgiciunea respecrivi)
rRBOT PROF, DR. EUC BneurSrr
a
Ll'ru ttctt
3. Partea de la lnceput Liturghiei catehumenilor (enanra) formarea ei Ei
dirt licctrrc, aqa cunl s-r intiurplat qi cu alqi psahni din rAnc'luiala Veccrnici gi a (vczi la istoria slujl'rclor rcspcctivc). irr scco[il )OV, psalmii antifbnici (cu refrenele imnelor celor noi) se intrebuintau rllhiitorilc (la orice Linrrghie); de anrnci incoace, ei au rlmas in uz numai la Lirlirr zilclc de rAnd (in ministiri) qi la sirbitorile MAntuitorului qi ale Sfintei Fecioal,itrrrghia dir-r celelalte sirbltori (duminici gi sirbitorile sfintilor) ei au fost inlocuiqi tii nrrmigi tipici - adici Psalmii CII qi C)(LV gi Fericirile - din slujba Obednitei Httaiirrclci (Tipica), slujbi care - precum am vizut - preinchipuie gi precedl Linrittr in zilele de rAnd (cAnd nu se face Linrrghie) o gi suplinegte. Partea aceasta din tlun'rinicilor gi a sirbltorilor sfinqilor reprezinti deci o contopire a incepunrlui
Precum se vede din acest.tabrou c.omparativ, inceputul Liturghici catcrrr
3**:::1, (lll*,1:::,. :i-.
pi'.9 n"r"i y ."^r;, p.,n d.,
fl
.e,.r
il.i rurgh
J.;il
i
ci
cedenti;;;a;iti:.::HJ";;;H:ff:1H"fi 'ffi J,T.,."::[ilfi TH care.a provocar,
:i crr irrceputul Obedniqei, contopire care s-a realizat abia din secolul )ilV inainte. 4i psrrlmii antifonici, psalmii tipici se cAntau odinioari in intregime, aEa curn se lnet qi azi in rinduiala Obedniqei, dar cu vremea, numirul versetelor cAntate s-a ft(l)tirr; asti.zi se mai intrebuinqeazi din Psalmul CII numai primul verset (,,Binezr\, suflete al meu, pe Domnul..."), p[ecedat de ,,Slavi Tatilui..., $i acum...", iar rrrrl CXLV numai verseturl ultim (,,Impiriqi-va Domnul in veac..."), incadrat ptllitvit..., $i acum..." qi urmat de imnul ,,IJnule-Ni.scut...", amintit mai inainte.
de alfel, r(rqr mai toati Lv(La ttrvu'rLarc' modificaree ::j:*,T:gytt.g:-el strucnrri a Liturghiei catehumenil"i a. aupi;;"1;V.
.
a) ndaosul acesta a luat naqtere
6i1 g11
r'rrr nplrnrrarr netir,--i^ *-^i+ *-.-:56p,iei,
_
-^'- o patte, timnrrl cAt credincioqii creAin.in;: srrAnsi'in .i-A.-^: a.- L:^: y . timpul cAt Uir.,i.l ,i a pe de alta, rd sI urLdusz/c incadreze ur[r-o t"ri-" ceremorue ..i.-t"iJ' . A-^--- - r ^t_^al Liturghiei F;;;;."" lsi i,..-* ^*^L^L:r o.--.= ,'**r' f|jf:l ?T^1.1y,^ dupi unii istorici bise in Morcyeu(E),.a ci.rui c cei crre l-ar l-er fifi alcituit olrir'ie lcare in o-.r1r* LUrrroareru erezrci monotzrteo. Er se ctnta rAnduiala solemni a Wcetniri tu c,A*i;X iI"";"; qtAt Ao c;*-^^ ^r ,rr^ | ^^^-- imn atribuie acest ^rJL.-:^ ^A Sfhnnrlui Chiril (
4. Vohodul mic (ieqirea cu Evanghelia)
Lirurghiei....di;;il :*:::*-ll o gisim, de 11c1uyt exemplu, in,randuiat" r-irrrghi.i cremenrine, descrisi. f.rp.
i-i.-.#'""?,
illiRT: Dupi aispari
*r..r:T:T,:: faqi de cel de azi.
si
fl ^,
,it
in .rrr..tX te-t,r ^; comprer, foarte pusin d
;iliJi
i.:,".:i::.rfr,:"tr
or, r4,rd,arrLr riminand in ur rocul rocur (ei f::,::::F*::,1i,^',"::.?d rh1llt,1t_Yeru;urc) numai c6.teva ^tt alineate de la incepii
.
c) Ar dollea element in ordinea vechimii, din aceasti parte introductivi a Li n',-i+i -"^+;I:.--:-: /- l: Y n' | .. numiqi xcrr qi xCi nehr, pe care lirurghisitorii le citesc iri i" trlrra lr a pentru ci se citeau intre psalmii antifo,ici .r..rtionit F/Jqu rrrr drtrrlullt(-t rlrclluonl ^\uHdLrur-r,c fulrlroanelor sunt atestate pen!ru.prima datd. in chip documen
*ilfrfli figi;i-pIffilicr,
texrut lor i" -rnlr.ri'rl'B;;L;i.i'prrrrrii antifonici ffitfl"Hy,..._al9 $uriq fost insi in uz inci mai dinainte d;;.;t.,ivtiili;:'_j:1"':'_-1li'iY' un nselmii cintagi rAntati nli psalmii j; odi
3i',.,'.1':1"',L,1.*Hj "[;;;';il;p*t
ii cf,ntau in.intregime, sar t,w rrr.JLrr.r Ltr ulrre versetele Ior s-au tntercalat i-rall micsorar .*h;;il;;' :::]T-:il:, ;5l':::l pAni s-a ajuns
xl
.ail"i.',, :,:llde{-.'q"*roi',, I situaEia astizi, ca"Jl" -ri .a-rr-t, r;i.:u"rir,.X#'ltJH:l;11 "
i rnirre, cipitand totodati semnificaqia simbolici a ieqirii Mantuitomlui la propo, Aqa s-a ajuns cu timpul la ritualul solemn gi dezvoltat, de astizi. Ittrrrlul vohodului mic reprezinti totodati substituirea unei intriri simbolice a lui rs, infi.tigat prin Sfhnta Evanghelie, in locul intririi de odinioari a episcopului qi itorilor, care, in vechea Liturghie, avea loc in acest moment. (ltr irltc cuvinte, rinrl de astizi al ieqirii (sau, mai bine zis, al intrdrii) cu Evanghelia llrricqtc qi ne aminteEte momentul qi ritualul de odinioari al intririi solemne a arhiri irr biserici gi apoi in altar, in vederea inceperii slujbei. lr) Irrrnul ,,Sfinte Dumnezeule..." sau trisaghionul linrrgic a fost introdus, sau poate ,rlizrt oficial in rAnduiala Liturghiei, intre anii 450-453, pe vremea patriarhului conirtolxrlitan Proclu (437-46) gi aimpiraqilor Teodosie II qi Pulheria, in urma unui 'l r'irrc a banruit multi vreme Constantinopol"l li imprejurimile luir2. Imnul e men-
)r's,t ln rr Vezi tt
.., P.G., t. XC\1II col. 405 C; Cf. fuan Mateos, La petite Palama", 637 (1973), pp. 365-381. (P.G., G., t. C\rlI, col.244 B-2a8 A); Evagrie, Ist. bis.. l.liXXVI, col. 2697-1700); Anastasie Bibliotecarul, Ist. bis., (P.G., t. C\4II, col. 1226 A); Stintul It l),tttrrtschinr.rl, Epist. dcspre intnwl Trisaghion (P.G., r. XCV, col. 37 B) qi Dogrna.tica, III, l0 (cap, 'lr*a11hian, P.G., t. XCIV, col. l02l gi trad. rom. dc D. Fecionr, py't. 169-172); Nictrifor Calist, Ittr /rrr , XIV,46 qi XVIII, 5l (P.(;., t. CXLVI, c<>l.l2l7 B-C gi r. CXLVII, col.436-437). I
fi lr
2t4
Trisaghionul
rnic sarr iesirea (inwwea) cw Sft.nta EvanXhelie (h rgotl ocru fi lnKpcr Irtrot:tws), adici purtarea solemni a Sflntei Evanghelii, din altar prin mijlocul ri qi apoi pe Sfinta MasI, este un ritual destul de vechi in Liturghie, clci in secolll c menqionat in comentaml linrrgic al patriarhului Gherman I al Constantinoill, Acest rit are ca origine un act destul de simplu la inceput, gi anume scoaterea rclici de cltre diacon, din schevofilachion - unde se pd.stra de obicei - pe amvo'r nrlos) pentru a se citi din ea pericopa orAnduiti, la vremea cuvenitS,. Mai tArziu, I Sllinta Evanghelie a incetat de a mai fi pistrati in schevofilachion qi a inceput sI Ittrrrrtinuu pe Sfinta Masi, acnrl ducerii ei la amvon gi inapoi, simplu gi flri nici o tilicrrgie importanti la inceput, a luat o dezvoltare qi o noti de solemnitate din ce in
Partea cea mai veche din
cruuarctf, uevdtn brcteuf1, rd, f::dll .f! Llrurghra noastri. Ea n-a amt insi de la
Ei
Vttlnd.wl
origine iemsalimiteani, din secolele
b)
:A spt.:<;rALz\
III,4
,
lts
I,I,rU RGICA SPTJCIAI,A
Pttticrr Pnotr. Dn. EnD BnlNr*s.r.u
pentru.fiecare din cele paIrrcdic[ urma o seric dc cctcnii qi ruglciuni specialc si fie concediaqi din bisericr: catehumeffi ii' -l,".rli. candidatii Ia botez, (Qcott(6peuoy illarninnnd,i sa't corupeterutes' cate r':"'-----' " ,."t homenilor) gi penitenqii 'rrrL!rrl'', . r. . -y r :----L:^ clasa cea mal avansata
i. acrelc si,odurui IV ccumcnic de la calccdon. sc aflI gi ln Bise'icilor necalcedonie,e, ca qi i, Linrrghia ae rit garican; i, -"n"nrid irH; ,j::!1t1:-"p]i, gi etiopieni) se cAnti cu adaosut ,,C"lI;; i;:"i Jrrig"i, p.ri* petru dus ti,nat prima dard
de patnarhul monofizit
Gnafevs (Fullo) al Antiohiei,
i,
secoiul
v.
5. Lecturile din SfAnta Scripturi
ii
necalcedonieni s-au pistrat insi pAni azi atit lecturile ar" treia lecturi dinNowl Testdruent.
;l"i::ffii;ffi;i;il rerrilor, cele pentru energumem l.:.'liJ
.^,. se incheia odinioari Liturghia 'p;.i.G'.i, iegit dn au qr peru-tenu Y,1:t-T1^Ot-::::::,:l
rrrin I Prin
a) citirile biblice, adici Apostolul gi Evanghelia, reprezinrr nu numai e mai vechi, primordial,..din.aceasti parte a riirrgrrier,'arr t"i"arti gi cel l;ctqill biblic_e.erau mult mai ro-.io*r. i" ii*-.gfli" lrl^.-Od:"1"a1i, randuiala Liturghiei descrisd i" Coirt;iiitil-;tr^;il-i .1.:*! cap. ll)-sunt prevezute patm panila gase pericope: doud sau trei din z ?nent Qi dou5. sau trei din Noul Testament. I;ecduiie din vechiul Testarnent au din rAnduiala Liturghiei, una cite una. Disparitia ultimei lecturi drn vecbiul se poate socoti un fapt implinit prin secolele vII-vI[; in
*:*,iii
;r'.il;";;;;;r;;;i il ;;;,
Liturghiile
inniot
clc rrr rlttt llllll in '1i.gdtev
;l
- fipoq td dltov qr,,'l't.,P'.,
EULPc'uLbvr'L
dknta lurninare, ElrXn tn6p t
(dn -l:t11t:i-t^1fT:,7
-;lr;;jir#i1i ia si ruX,iciwnea ri in taini de c Hi;|";;H'ti *i'-gu.i""i uv vwr[v* Flcl lLulrvrluur J-i;'h;;i;r-;;;ci;;;rai
se
spre
pentru perioada in care odinioarl candidaqii la botez se pregiteau i,r,ii",.l. Pasti. la loc avea :-*;.ii in crestinism- care "a.a lAIIlCl lulrurrdrl ", ^ -.- --^: /(ogl ^*l rneni le,care
qe PatLrLrP.rrLr rd Lrlur speciale pentm.dtterttele clase a incetat de mult de catehumenanrlui o.qiil,',itusia
odinioari, lecturile. din cirtjle Sfinte erau incadrate sau alternau cu clfu
nlitii -
llllll;
ale ciror. versete qAntate s-"u impu.tin*
ir.p,.t]
psalmii P^r:.:-.::,,t antifonici - au rimas pani azi numai cate un stih sarr'Jour, dintre preced pericopa din Apostol - Ei de aceea poartd. numere de nrochi.me,Ta" (g \uoq), adicd aQezat inainte de Apostol iar altele t., di, frrt. d. obicei din qite de refrenul Alleluiq.(,Liudati pe Domnul !,,), cAntat de popor dupi sau. verset' De aceea, stihurile rimas :dupi pericopele din Apostol se qi nu iarion (d,?,'?,.r1l.ourdprou.). De fapt, degi ele continui. a fi insciise ince in A1 cetat de mult de a mai fi cAntate, din ele rimAnAnd i., ,tz ,.l,,mri vechiui luia" (d9 trei ori), care se cAnti azi dupl pericopa din Apostol. b) un elemenr important din vechea Liturghie a catehumenilor, care uflr nioari indatd dupi lecnrri (dqgn Evanghelie) ira ornilia ,i" piiata'aertinati , mul rand instruirii catehumenilor care .r.-", se iasl din bisericd. r,,-r nrtindeni in acesr loc atit cat disciplina catehumenatului a fbriio uigor... D;l] t uitati qi deci catehumenii (cAgi mai credinciogilor, predica se deplaseazd puEin iAie pugin rrLur rrrlurgrrcr, canq o puteau togi cei p;J*.i, fi"'a;Ju-s-J;Hi;
"T"ifI;
psalmii
nt:
-inli ..."ip"ilr"
"r.,rit,,r*pmrra asder iocJ liturghisitorilor. si ;ii;,;. gor prin a flrruror credincioqilor la fiecare Lil;ghi.-. prin noile alc sfhntului linod, in leginrri cu lucrarea de catehizar;_r;&i;; (citirea exl ricopei evanghelice , din cazanii) a fost restabiliti p.r..',Li h i;.d ei origl indati dupi citirea Evangheliei, ca in vechime.
l1tl,Trrirtisirii impirtigirii generale
G
suuL duduli4$ catehumenilor de odinioara, Ia care rn unele rlrurl i, plginii qi cei opriqi de la impirtiqtre' . iictena nneiat'^lt*:it1l:lYljl l)c origine ceva mar
)l1eCdiere a
;;-p"J;
\::1f"(:; '1,:i;:r;:i;'aH;d;il#;;;'",i.ieastiziindatidupicitirearvansne!;i
'i".:-::;,'^:r,,'l-^:,* "; -,-16i111isa coresp,nzdro^::,,^:t:::.!(y::i3t^:T:::it:t ectredtoq), pe care preonrl o citeqte in taini in timpul ceea (sec' VI[)' Barberini gisim'in Codicele ar" r t-----L:^2 1-^l-+naeoct\ dati' Aet\ "i"ii'ti de aceasti inainte Ao i",,,"t Liturghiei ,.rp..,'iun-i"ii"* ectenia ni ci Ei C. LITURGHIA CREDINCIO$ILOR puteau parti-
euharisticl [,ltr rghia credincioqilor sau Liturghia li :1-Yilechime cea mai puqin atinsi p"'tt' ntotor;, credincioqii \vu lrmar crcLurrLr\r*r 1Ji I ttumai rrn.i. adaose qi dezvoltrri ulteLir{;e-h gr Liturghie a ritului r
titt
*rl:-*I::1,*: inLoductivd , care au avut loc -;-J;'i" ;;;;,'i 19fl*:.flll"':J:.'*)' ir, !.".ot, aceeasi.ca in vechea Linrrghie_creqtind. ilil; r.lr^"e ,,'ff; ii"ilirir'::k.i6. *i dezvoltiri, vom.incepe - ca qi la Liturghia "...*j t rr se vedea n,^: c"re coloana din dreapta prezinti schema ilJ#:"J iar cea din--r!tu.l iclii de azi a ::1m.: -bizantin' docudescriu ne-o lll cury credincioqitor din secolele IV si v, ,Qa iiil'l;i#;hiei ele rn'ystaSogice pildn:'Catehezel.e ..-r.:--.^^--t^ tir,.o.ire din acel timo- ca de ##;.
" ,*..
^:
6. Partea
oP ostoli
ultimi a Liturghiei catehumenilor
ti-:t
v[I,
216
c
- t1"^^;l;;1" ate b e-Owiliile crntolzoe,
Guri de Aur,
a) Ru,qdciunile de d.u?i Euq.nxhetie, care formeazi ultima parte a Liturghici ct o origine desrul de veche..precum vlJ.rr m"i inain?., in r llijll9:1..r: l,itrrglric cregti,i - a$a c*m o descriu constitwpiile rpiiituii(t"-.-..,., "m cap,
ir rv
canoanele
Laodiceea) q.a. e ci nu numai Pn4ile sau momentele a credinciogilor, ci 9i inlinquirea sau ir.rrlc care alciruiau rinduiala vechii Lrturghu 217
Pnro'r Pnorr. Dn. BNr: Bnnnrg,r'ri
LI'ruRcit<:R sPEolAl,A
ordinca succesirutii lor sunt accleaqi qi lntocnrai ca ilr Linrrghia dc astizi. cu unor mici inversiuni sau deplasiri survenite intrc timp. (Vczi tabloulde mai jos),
Rugiciur-rca
rostiti de diacor-r pcntru credinciogi
rostiti
Ectenii pentru crcdinciogi (rostite de
de proestos pentru credinciogi
2 mg. in taini penrru crcdincioEi (cititc
Sirutarea picii Spllarea mAinilor liturghisitorilor
(spilarea mninilor arhiercului, la
rcu)
purul Lirurghiei)
Heruvicul Vohodul (iegirea cu Dartrrile) Pourcnirilc din mi jlocul bisericii
Depunerea Darurilor pe Sfinta Masi gi Rug. pros-
Depunerea Darurilor pc Sflnta Masd gi
comidiei
comidiei
Alegerea gi pregitirea materiei per-rtru Euharistie, la
pastoforiu (proscomidia, murati mai rirziu la ince-
Ectenia cererilor (,,Si plinim rugiciunea
Citirea dipticelor (pomelnicelor)
noastri...")
Simbolul credinqei Anaforaua (Rugiciunea Sfintei ]ertfe), cititi toatd cu voce tare de citre arhiercu sau proestos gi neintrerupti de rispursurile credinciogilor
Anaforaua sau Rugiciunea Sfintei |ertfe ( taini, paralel cu rispunsurile cAntate de vrednicie..., Sflnt..., Pe Tine...", Axionul)
Ectenia mare (diacon).
Ectenia cererilor (,,Pe toqi sfintii
Rugiciunea arhiereului (proestosului)
Rugiciuni in taini, citite de preot
Ruglciunea domneasci (men(ionatd la Sflnrul Chiril al Ierusalimului)
Rugiciunea domneasci
irnpirtigirea (atit
impirtlEirea slujitorilor (concomirent cu (Cazania) sau Chinonicul)
slujirorilor, cit gi a crcdincio-
gilor) Psalmul XX)OU (cAntat de credinciogi)
Rugiciunea de mulr-umire pentru impirtigirc ,,Si se umple guli.le noastre..."
impinigire
Ectenia de
Rug. de n-rulqumire penrru impirtiqire, rostiti dc
mulpmire pentnr impdrti;ire
Rugiciunea amvonului
Proestos
Psalmul
Rugiciunea plecirii capetelor
rudnesc)
XXXII (pistrat
numai in
Apolisul Couccdicrea crcdinciogilor
sau iru.nwl'herailrnic
(b lepouBtrdg Spvoq: ,,Noi, cari pe Heruvimi cu
lix,flip"i-...,,), care incadreazi istizi ritul ieEirii cu P1rylll., este generalizat sau in renauirta Linrrghiei in secolul VI ianul 574) printr-un decretlocal ui bizantin lustin II.'tl inlocuia, de akfel, un psalm care se cAnta.in acest (adici foarte rar qi prelung), menit si umple nrai 'ircatdinainte, p. ,., tact papadic prin intreruperea cursului Liturghiei in timpul cAt credinciogii se.perindau iltea altarului, pentru a preda diaconilor darurile de piine gi de vin Pentru fn..pra, Heruvicul se cAnta flri a fi intrerupt, ca azi' de rinrl vohodului; introo qi'delvoltarea acestui rit - despre.care vom vorbi indati - a impir-tit textul pe Hedc odinioari al imnului in doui pirgi sau fragmente separate (,Noi, cari pomenirile flcute de intercrleazi l. care intre pe impiratul..."j, ce cei -.,,-Ai ,,4, ln mijlocul bisericii. ,Ul.iorr., cititi de preot in taini in timpul cAntirii Heruvicului (,,Nimeni din cei A ;;ft. gi cu desfltiri trupeqti...") ,e gisegte, cu textul ei de azi, rn Codicele hri, la Liotrghia SfAnnrlui Vasile.
2. Vohodul mare sau iesirea (intrarea) cu Darurile
taini) Ectenia de mulqumire penrnr
(doui ectenii qi doui. ruglciuni in taini), cu Etl?n...p" f.i,'.i.ghia euharisticl, fac parte din rAnduiala primitivi. a.Linrrghiei' din gi Liturghia in azi, text acelaqr cu rrr' din acest Ioc o gisim, aproape .:a citite pentru. cred.inciosi, ru.gd.ciani d.o.uti cete I'O); cap. u6;ie npwtot;te (carr'.'V[I, t[in{ de citre preot, corespund rugiciunii similare $n f-ltu.rqlia clementini, tlc arhiereu cu voce tare, dupi ectenie (ibid.en+, cap. II). De altfe! vechimea lor ii',',.t1 qi de canonul l9'al sinodului din Laodiceea (circa 364'3-73); texnrl.lor --J.or.Ui, pentru fiecare din cele trei Linrrghit Ortodoxe - il aflIm in Cod.icele irl (secolele VIII-IX). -tlcruvicwl penfi^r.t, cred,incioSi
Euharistie.
Sirutarea pdcii (numai intre liturghisi ghia in sobor)
a
Partea introductivl (pAni [a ieEirea cu Darurile)
Astfcl, rugdciwnile
SfAntului Iacob Ectenia mare
l.
impirt,irea anafurei Miruitul (numai in unele pi4i din Biserica
o dezvoltare a unui act desnrl de simplu la inceput qi lipsit.de de cltre diati *.r""ffi."!ie simbolici: ducerea darurilor de piine qi de vin,-alese fie binecuvAntate gi , ,i. f, pasioforiu in altar (la Sfhnta Masi), unde urmau sa itc d. .it.. arhiereu sau preotul proestos. Cu timpul, concomitent cu dezvoltarea (lrrdi a ritualului Proscomidiei mutat la inceputul Liturghiei, acest act a luat o Iltan(i din ce in ce mai mare gi a imprumutat un caracter din ce in ce mai solemn, Accasta reprezinti
rtr i udu-i-se o deosebiti semnificagie simbolicl. al t)r:zvoltarea acestui ritual incepe probabil in secolul \l[, cAnd patriarhul Eutihie era inci nu ci el aratl ceea ce n$randnopolului il men$oneazi ca pe o inovat'ier3, tf rilIizat.
tr lltitt. cd*e papa Vigilia, dzsp ttt lkll minte'ce'i ce iu sfltuii i,l plinca proscomidiei (tdu
tie, 8 (P'G', e rAnduiala otirul de cu
crlq
care se Petrece, intrucar el sL'LULcsL :" PYi::".::-: in sfAnrul,altar,.cu toate ci acestea sunt lnca carc_le pe damrilc ltr rrtrmcsc,,impdrit al slavci" .duc it,r,lv,lryitc, priir invocalia rrrSicrcascl gi-prin sfinlirea carc vinc dc sus".
inir'r.',t.',
218
o'"r".r.. psalm'coresp.tnzltor acllunlt
219
PRgot Pnor, Dn. Ervn Bnanrglu
2T::,::^:11.,:. f.:
I,II'URCICA .SPE(xALA
astizi in mijlocut biscricii in timpul ieqirii cu
*::*ry'""ii rl,9:,,"::!: 1t. .;eii,i.*.;;;;;il;'ul;
ffiil'tr.i :
de citre ai*lr,- r.gri.-.,[r"'r.ir, iJ :T j^.i,it. dipticelor ca{e _ pr.*si P::r],."-. ?: ft"-,1Masi inte de incepunrr Lirurghiei,
r.Ji ;:ffi;ril;: "-;;T;" o dati." r"ii.g.i*I"ipr"lffiii.il
HT]:II
, u f,noi;_t",nli, ,ir"al. p,.ot rn Y:::X:?!:y!1! !: *T,!i,! ^ Darurilor pe Sfhnta urri i." tXte deosebite in cele J""ffi:
9:!:"..:.,
rurghiei. Textele rusiciunii din ambele Liturghii "
lele
WII-IX).
,.
gn*
ir,-
iralrri
3. Sirutarea picii
u,.::,
i rqi din
i, dis pirut L r n-fii., pe.ii, il pf un l, se siruiau t"i- .i ii-[;;;'h#"'Jl,"ii r5cin1o9j. Din pricina nnburirii qi^ a.r".ai"ii la care 13f:_::,u, 9: 1"tu in biserici, acest rit a fosi inlarurat dL pl.t andu'-se il;ifir*';;Ufil -,rti, turghia in sobor (vezi in urmd., p
2::::.:i:::. 1:.'.,.i y?r K*t:" ry1) sau a iubirii (d,vdr1): ^lg*:L=u birbagii
-veche i au frd,te asc
a Li turghie cres rin
ra Rdnd.uiar.a ilturgn t; u riiir-.* Inrroducerea pentru prima oari cnriiri'in'r^:;;;;{ Liturghiei e ^ p.t* c""r.il-lr"ir"1, (monofizit) in anul Antiohia; iar ta constanrinopor r-". n intioi"; .;;.1-riiilrrJ, Timotei (512-s18)'4. crezui era intrebuinqat mai airr^irrt. i.iffia botezurui.
Tii;.f"::1Tili:._,1,'l"rl
.,i
J.;Iil:.Hl
4. Anaforaua sau Rugiciunea Sfintei /ertfe Este rugrcir:nea
in timpur cireia
se sivarqeqte jerrfa
lirurgici,
adicr sfingirea gi' i i.#i,i Jr .," ",, " j "c;;an nrr d uaQopd ducxQepo:, ffi T#l?: :: :*i a inilra. a ridica) insemneaz nn&ituiiff. .ieffi. .(corespunzltor latjriesrr.li obla ru ci aducerea i exprimi in chip concret prin acnrr ridicirii su1; sag_q}1 r.ir"-"r.Jiilili [Ji ii inp. il. xlu,' il,' L" . vrr, 0 l ili#or:':". ::. :_:f f^D*iITi.i,. forma de astizi a Linrrshiei o""J"r.-;;;;;';;;f*;'.I.#;,.#
.:,m:,*
...r*
(
a.
3
s. "?::,:,i iJ Ii p'.?, iiete mai multe in tain il, liZi'nii*.ghi, sfintului rl :fl::1.1:::,:.-9: cuprind intre cuvintele-.
a
,,cu vrednicie qi ;';..d;'.,,.J'I re liuda...,, noui cu o guri qi cu o'inimi. a cdnta...,,. urmirind firul cond-ucitor'al cuprinsurui din toate Liturghile d".:,ti.ll!r.noi, texnrl.lorse poate &;;1" patru ""rr"irJ.io. p1--: r, - t. . ecfonisul:7,Si
n_e
dd
.i1 ausi't "i" i, taudi;;;;;;;;"il;r*;:\: pri g.,,.., i -.,lro-ii., :y::. : ":l :1.. :: :l m i'pen iare zeu, motivatr de binefacerile I le datbrdm;.in ea se inqiri sau se recapit manruirii,. i.l"ireari.'pa"e ra inilqarea ::L:.T:,T1r:1. fl-.iffTil.,-,r]..*.iei njtomlui la cer. in rirurghia bizantinr ; sfe;fi ;;il,.&!ii;;".ffi:li:;ij
*
,ort*;.t"
i
Teodor Lectoml (cite1u.l),
Ist. bis.,
cart.
II. cap. 32 Ei 4g (p.G.,t.
qi cu drcptAtc cstc..'" pAni la ,,Aducindu-ne, dar, aminte de mAntuitoare..." porunc{ rtrl cregtine ; in ea, luindu-se I A,naruneni. este a doua parte constitutivl a anaforalelor rct de plecare porunca dati de MAntuitorul Sfinqilor Sii Apostoli, de a sivirqi rirca lucrlrii Sale (,+A,ceasta faceqi intru pomenirea Mea..."), se face o scurti nerarc a faptelor sau momentelor principale din istoria Rlscumplririi, considfcn tcmei si lustif,rcare a aducerii Darurilor de pAine qi de vin din iertfa liturgici. In ia SfAntului Ioan, anamfleza are urmitoarea formuli: ,$ducindu-ne amlnte) , de aceasti porunci m"Antuitoare gi de toate cele ce s-au fIcut pentm noi: de clc qroapi, de invierea cea de a treia zi, de suirea la ceruri, de qederea cea de-a ptrr, qi de cea de a doua qi_sliviti iarlqi venire, ale Tale dintru ale Tale, fie-Ji adudc toate qi pentru toate"ls. pl h:picl"eza (de la bntrl"Iorg = invocare, chemare) este a treia qi cea mai importanli.rt. r anaforalei, pentru c[ in timpul ei se slvirgeqte sfinqirea gi prefacerea DaruriIt Linrrghia Sffintului Ioan, ea incepe cu cuvintele: ,,Inci aducem Jie aceastd r cluhovniceascd (cuvAntitoare)...", gi se incheie cu cuvintele: ,,preflcindu-le cu Tiu cel Sfhnt". Are forma unei rugiciuni adresate lui Dumnezeu-Tatil, ca El trimiti pe Sfhntul Duh, prin puterea Ciruia Darurile noastre si se prefacl in gnrlTrup qi SAnge al Domnului. d) Ultima'parte'a anaforalei o alcinriesc in rinrl bizantin ruqdriunile d.e mi'ilocire ul.,i ptntir. intreaga Bisericd., numite qi dipticel6. tn anaforaua ortodoxa a Sfannrlui , aceasti parre dne de la cuvintele : ,,inci aducem Jie aceasti slujbi duhovniceasci incheindu-se cu ru cei adormiqi in credinqi...", pini la sflrqitul ^anaforalei, creqtine, toate anaforalele qi In inim5....". guri cu o isul: ,,$i ne d.i nou.i cu o parte are forma unei rugiciuni fierbinqi de miilocire pentru toati Biserica, conducitorii gi rnembrii ei, pentru ocArmuitorii popoarelor, pentru feluritele ;6rii de credincioQi vii gi morqi, pentru indeplinirea tuturor cererilor, trebuingelor vgilor lor: ,,Tu insugi fii tuturo. toate, Cela ce gtii pe fiecare gi cererea lui, casa gi ilc lui". cum zice un fragment din anaforaua bizantini a Sfantului Vasile. I,n inceput, adici pAni in veacurile V-VI, anaforaua alcituia o singurl rugi'ciune, lntindep destul de mare, pe care arhiereul sau preotul Proestos o rostea in intrenc cu glas tare, de la inceput pAni la sfirqit, in iruzul credincioqilor; aceqtia asSqltag i[cc.e flrl si-lintrerupi prin nimic pe liturghisitor, ci doar asoiiindu-se la ecfoiiisul ll crr rispunsul afirmativ,,,\min". l)c prin secolele V-VI inainte insi, anaforaua incepe si fie cititi in taini de citre isitori, cu excepgia unor mici fragmente, care continul a fi rostite qi mai departe Bl[s tare, adici aga-numitele ecfonise, qi anume: n) r-ormula peniru introducerea imnului trisaghion: ,,CAntarea de biruinqi, cAntl, strigind..."; hi Ui ij Cuvintele rostite de MAltuitorul la Cina cea de taini: ,,Luaqi, mAncaqi..." qi i diltru acesta togi..." (in Linrrghia SfAnnrlui Vasile: ,,,A.u dat Sfinqilor Sii Uceruct Apostoli zicAnd: Luap, mAncaqi..." etc.);
It
LXXXVI, col. 201
1
,,C)u vrednicie
Litu I)c hret,iccsc t^
lo
967,pp. L44-145. 8intufog, .og, --ov
:
indoit in doui, cu doui aripi, de unde termenul , liste de nu.me sau pomelnice, sub formi de carte cu doui coPcrte, care E lxrilrc ipchide gi deschidc. Amil.runte despre diptice, adici listele cu nume de pomenit la Laturllrlt, vczi la H. icclcrcq , Diptyqrtes, in DACL, IV, col. 1045-1095, 9i Pr' P. Vintilescu, Diptioe sao , Pitcgti, 1926.
Pnrir:'r' Pnor, Dn. ENrj llRANt$,tri
l,l'rL,RCil(lA .sPticlAl,A
d) Ecfbnisul pcnrru ulri,ra ofcrirc (irduccrc) a l)arurilor, l,ai,tc dc Talc dintru ale Tale..., pomenirea Sfintei F.ecioare, in cursul dipticclor: (cu) Preasfdnta..."; tru :1.I.:y1"-ry"rT Preasfdnta...,': fl Fo,nula penrru pomenirea nominali a episcopului locului:i: ,,IntAi ..ir: Doamne...". Aceste ecfonise sau fragmente din texnrl anaforarei, rostite in auzul sunt deci penrru auzul acesiora, ca un fel de insuli6-;il;;;;oir,o.ii ,t
rrrgrlcinnii clc mijlocirc (prai alcs clupi-epoca ereziei lui Nestorie), ca o maniiT,.;;il; * ,",rii*"ntelor cle iperdulie (supraveneragie) faqi de PreasfAnta rnrc clc l)umnezeu.
iiii,f
."rr"rffifr;d;#;;,'# :ii; ;l;;'6;-" ,r;rrft
faqa apei, resruri
dintr-un mare conrin"", din r Lnduiahli*Igh.i si carr ::,:.i* dublu, aqa cumaceasra serviciu s-a intamprat gi cu J* ,ia.o^ir"iui: de o r in taini de citre liruighisitor, irami-i ,rrr*rril |^}!":::1..::li:i:::i,:l'utt i princi i pal al formutarul"i frt".g4' i;; d. ;il, y". :f :1* : -q?: gr carti,Ie punsurue ereculat:,.paralel gi cu voce tare, de citre credincioqi in reprezentand contribuqia pieugii crediniiogilor in momenn l ..,rtJli #ili acete:.rdspunsr sau hnne ;i,;;-rdi";;;;;ir (c^ntire ^..j::::ll,f-is;ut.t9ate sunt intercalate in Liturxhientr oiodox in textur ;;;r"|i.,6; "rrrr"."r.iii r:i ma ri rugrciuni, f lr,imi gurdu_ i u"i rL,., *igi,ar{ in ::::"]rj:"lrlf Tr in forma care "apar, nici [gtt";i i"#iil=: l--r€T.rrr., surl sunt: "ii,-'Ari "
:T:ll lT:,
y*
partea de la iniiir! rf.riUl. Ulterioi, gi *.t-. dupi secolul X, el s-a amplificat cu in pietatea trebuie.cS.utatl pare ci se origrne cirei a [,]1.*in.-r. .., ade,rir"t..."), pirqi, acele din legendi pretinde o cum (Sfhntul'i4unte), fr"sului i.fi " n ti chiar inMineielr noastrers
;fii;Iil
g
6ii.
astizi pentrLr mai tot timpul anului in Liturghia normali (,,Cu-
"friq."it s-a intrebuinqat in aceasti calitate mai intAi ca partea a doua a i.,i *a.ulr"t...") care nu e altceva decit irmosul CAntdrii a noua din i.'...q,imai iinstiti..."),'din Joi, Patimilor, datorat lui ^Cosma de Maiuma I (trioda) de la denia intAi in slujba Utreniei,^ca i[irp,rr]"rr, t.t. vru; qi care deci a fost intrebuingat ma
5. impirtiqirea gi riturite finale urmitoare (a treia) din Linrrghia credinciogilor, alc'ituiti.din n'gd'ciwru'ile Si ii, trjit*A ) lr*pArtAS;ren, a iuferit, in general, prea puqine modificiri in
:a
.
arnvonwlwi (,,crla ce binecuvantezi pe cei ce Te binecuvinteazd., rugiciune din rAnduiala Liturghiei pe. care.ptt:n'l o rosteEte singura rc..."), ,f"ra altarului. este de origine destul deveche. Ea corespunde, in uo.. t"re'gi .,, ru,qriciwnii plntt'tt. phcorea capetelor, cu care se incheia qi cuprins, (idee) iii,.,.qi. ,l,ril fitorgnia..eqtini,-gi prin care arhiereul (preotul proestos) ii binecuvAnta pe gi treceau fiecare pe sub mdna lui, ieqind tqi pt..r, iosr, ir ii-p .. 'Tr-^.-, capetele "i lol-, xcersti ruglctune nrgiciune -.rr.^'.:^^-:^:i's rostea aceasti arhiereul r^cfe2 ^X pe ^o aflrnci ^i,-.i ,rhiererrl p" iar',d din'bisericiie. Pentru ci manuscrise vechile in inapoia amvonului din mijlocul bisericii, ea se numegte
f. ,,Pe toqi qi pe toare,,. Ele reprezinti deci adaose posterioare texnrlui iniqial al anaforarei, intrate uzul linrrgic desnrl de timpuriu (adici din secolele v-winairrtei. De origine ceva mai tirzie sunt cele doud ,ar"r. i"irt-J"rJ in a doua anafora-lei, gi anume troparul Ceasului al treilea (,,D;"r;;, C.i, .. p.
ice ilwgd"ciur+ea d.e dwpd. d.nn;vln
Duh...") qiAxionwt. . .AteL troparul ceaswlui al, tlt-req si ytilturile rapectitte d.in psakmwt L (,,rniml ,,:d:J:=ii_T]1-e..., ti: ,,\"_-1teprda.de la f"q, r;_.;j,-;;;;;;i*rsh;L*ii'il in taini inainte. de epiclezi (unele edigii le insereazi' .t ir. i" ilxnrr epiclez dati sporadic. in manuscrisele srecesti ,t" ii.,,-hi;t^. .lin $:?,X+Jtr]"a XII-XII, dar se textul lirurgic ca i haristice. Ultimerc ecur, are LtturtbreT,wrat ecesc) incepind cu Ieraticonal ut constantinopol lB95, le-au suprimar, ca pe niqt riror. tlo"rn". si soecifice monahate. La fel au frcut qi eiigiite mai'noi iI- iirirtni,Lut b"i;;;-ii;i;^. I 92€^ qi I 95 1 ). se pdstreazi deci numai in Liturshieii ;;;";; l""r;ffi;;;;;i) ..^c.", priveqteAxioru.ul sau imnur in cinstea sfintei i..i;;;.];;sta isi are orie diferite imne care insoqeau incd din vechime p;;;ir*;;i*ri, s["i.i
llT:P^'i't:-'r*
(uxi
brnoQdttpolvoq)'
(ii n"gi.i"nea amvonului se incheia odinioara
Liturghia cregtini; dupi rostirea
Concomitent cu binecuvAntarea credinciogilor, care-gi plecau capetele, aceqtia u lriserica, la invitaqia diaconului: .IeEiqr in pace"'
pirl-
;li,at. rugiciunile care urmeazl deci in rAnduiala Liturghiei de astizi dupi Rugi-
adaollcir amvonului qi care alcltuiesc incheierea sau sfArgitul Liturghiei, reprezinti inainte. din-secoleleYll-Vll Posterioare, intrate in uzul liturgic .r, , L: Uiiltwt red,incioSihr, adicl ungerea frunqilor lor de citre preot cu untdelemnul bi'uvirltat din candela de la i onostas, este o practici mai noui. Ea reprezinti o imigi este specifici ic a ungerii similare care se face, inci din vechime, la sfArqinrl,Litiei gi in MolTransilvania in se practicd (nu Rominl ortodoxi ;, i..*iJni din Biserica
r
"
r7
Bibliografi_e.gi brDllogratrc ql aminunte aminunre ir.r in plus, plus. despre originea, rosrul, vechimea locul tropanrltri Ei vezi ra'pr. p. v'asircs.,i. oi /rriro in rdrdrtinta ai" ..u. AOi2; 9f, i,-lft49a noasrri OU*-oSi"r,; Sifiiip;tr;';:;f;:t; t.ityvl,^iyrlui rgy!.r1esc, Bucuiegti, tg+s-+o (cxrras din .."..si ',"u.ll oo, I 8-23 ((.ap. 7. ceo. F.a "!jit,Linrylbii '!;:;r,.i::r:r'"::r!:i.':r:!'t":,n,.,i.s.iii+i-ita;ffi din Sfd.ntului Vasil).
- riltdyxlllinrrghici, Btrcrrrcqti, l93Z (cxrls
tr Yczi Mitteiul pe iunie, sinaxarul din ziua de Il. Aminunte^despre originea Ei istoria axionului 1899), pp. rirrical vezi la E. Lamerand.LaLegend.e tl.e I'A(tov6onu,inEo, an. II, nr. 6 (apr.-mai 17.6-179' pp' , P. Vintilescu Pr. zltl. Cf. it'tl,,Vczi 9i ifostolic.e cart. \{Il,.ca-p..15, textul grerinduiata Lirurghiei a plecirii capetelor crereminiscenli O ,u,, i; A,tFr V nn ).?).-).?'? si tyad. rotn. cit., oo.248-2+9.
rripriltii)iii
,.11
;;;a;;';;1:{;.
222
899,
223
1't.
276).
rREOT PROF, DR. EruE BNNNI$rN
I,ITURGIt;A
dova), dar arc tcndinqa i. roat{ Biserica noastrr. A fost {:^.::ge,craliza ln scris pentru orima dati i" Lirurlhie;lirBucurcqti,
icl l(lrcrtrri-Sarkis, /,4 LirurXic d.c Snint lean ChrysostnTtue e!son oriXine syrienne; y-l,c Comte,Lg6i (cxtr, din rcv. ,,Orient Syrien", Paris, 7, 1962,pp' 3-6-8)' ,'i,n,r"n,, Le rituel dt'la l'roscornid.ie d.ans lEghse fozantine.ayx XI-XilI-e sibcles, byzantines", t. XVII (1959); Acelaqi, Le-ryryt1| /1 la Proscornidie et la ir. ,1., 1tro\ -- 111 1 /11 "nid.r ilite d.e Crbte Elie, in aceeagi rev', t. XVI (1958),pp.116-142' t,igicr, La struttwra fulta preghiera eltcharytic.a: d.iyersith e ,unith',,in "fPhem ie*t",'82 (1968), pp. lgl-Zl5; Acelaqi, De la Cbene d.e fisus d. l'nnophore d.e Irr rcv. M.D., 87 (L966), PP.7-5L. ro Paplrs ivlandalh, La Protai delln LiturSia nel rito bizantino-greco, rrata, I935. M^,ior, S. J., La cilibration d.e la parole d.ans lo ktwrXie byzantine. Etwdr Itoma, I97I (Orientalia Christiana Analecta, I9l). rlc'Mcestei, Genbi, sources et d.ivelnppernmts dw texte Xrec de la. ktyrlie d'e Saint lenn (L't!n' , Ror.e, l90ti (extr. din vol. Xpuoootoptrcd) Roma, 1908); Acelaqi,. Litwgy, Jhe iiirqio, in dACl, t. VI, col. l59L-1662: Acelasi, The hlzarutine -in r Cirurches quater$'(Iiamsgate), 3 (1938), 19-25,63-7\,!1! \?7rl\9-192'. M
lgi;i;.*-'
o piacticr d.#i;:"1,:t#i ;r"rau in originea anafurei,
tor
sunt doui plieri. Dupl unii,
'il:$XH,':;:,nl+F#tr*J.fi
*LJ :f iiiq':i;ii;ili'ityXff intrebuinqate la proscomidie pentru ;;;;i, Sfintei u, fel de 1.rtfe, ;;;. care r. daa." ir1"l;;;, ca semn sau simbor llr' {mpirtiqanii, ar comr rinrale
dintre credinciogi - numai ..1";;;;; nu se puteau impirtigi qi ."r. ,l astfel micar cu,,firimihr4le,, cizrrte d.l, ..rt rrirtiin;-i;;;:., anafura nemincare, ca qi SfAnta impirtiqani., qi -"r" p..,r*_acelagi n,oti,,r, i' grecesre ,T:$::_e-TSopoI (in toc de d.ay sau de iram, r"n"iilri.j. " " Anatura poate fi considerati. i"ra din m^.^ f-x*^^-: sau mese -^--- aveau odinioari friteqti, care l"c d.rpr
" qil *;;;;;.#iniscenti sf#iil';s;#; ;j
unii lirurgigti2t.
SPTICIAI"A
.
BIBLIOGRAFIE
A' Baumstark, Die Konstantinoporitanische Messritwryie von d.em IX. Bonn, 1909.
J,
)O,r3^l_"-?lOyt;y.aetyWrql-bizantina,Grottaferrata,tg33. ris, \*?y,,;!:c!y*t;e.rbi,t;L,riiiiiiii),'ilii*^;*'oi,uq*,,-i 1968, p.273 q.u. FrE BriS.frtmln, Eystgrn Litargies, Oxford, 1896, p. LXXXI-CI qi 308 g.u. (Appendices M, N, O, p, q, iil. ra studiur u4| * l;r,,t;o;u;:,,tr:.!,:!:3::,:,i"::!i'::::,o et s'^Basite,
*
"T*1 j.":,"ty,"y; {,rK: :, k! :l:.y,,^* !,y i yt a a i e,, ;. 7. o"i.*t ffi t +.^D,Tigi"rt9,,D?u(_r.rrn*-norrriritori;;;;";;;;;r;7;'T;r;;;; rusJ, t.II (E,b1ol,6yta), Kiev, 190I. s
.
1
P,-t;.T.I];
Engberding, Das. eucharistiche ltochgebet der Basileios
l
Li
inr{[,'ti?iit"li,!; '"Hf!*":!::::ry:l:4yrbtli,it,I*,x;,,"ift chrislichen Ostens,,, ffih t).
R' Engdahl, Beit*ige zur Ianntnis der byzantinischen Liturgie. Texte und Berlin, I908. Litarybiei
,B 19 ,r$:
orientalibus,
Ir."O, Ifist. du
l*:
in
t. II gi III,
grii,ry eucharistique (Das eucharistische H,
l i ;i: i;i ;.
Ragd.ciunea euhnristici,o*
,inyori iin rus.;,
Amirrunte Ia pr. p. yintilesctt, Miruitul, in 5.7., 2rl,crrrru 20
an.
y,
li.-i-. Vintit...u, t'2, pb' tto-r+-s,-*'i"','i, , a""" vezi v.
Drima oirere vezi mai pe larg
)';r'it1'atl
rus.),
forucwlaire grec d.e ln liturgie d.e S. Jean Cbrysostornc,I_II,
ly*-ayn,,La.4ranQ idd el fond.anaentales d.w on d.r' l" twrri L Karabinov,
(in
ir
S. petersburg,
I
10, pp. 643_660. -intidorm,in rev. S.l ccirarli, Li*rsicn,
li
Salaville, LiturXies orientales. La Messe (2 vol.), Paris,1942'. rrrs-)oachim Sltrotu, Die fozantinische Liturgie. Vorn Werden ihrer SyrubolSestalt, ,urg, 1964 (Col. ,,Sophia", Band 5). , f,n, Trward iit in;nl."i of tbe offenory procession in the ryro-b|zantine East, in Ze-rc2; Acelagi, The @zantine _D_t1,ine. Litwrgy. Histo.ry I t, f,iXVf GIZO),
ii. lenn , harnavschi,'bespri cele
'()otmmentary, pp. 164-178; ^Acelaqi, E1o!4'tion ..".' )rlJldl\ulll4 i., ltrv. Llr||trnenLa.ry) lll ,,Diakonia;',) 2 \L/ / o )t YY' xxIV,L ]97!),9p'^3-33' .. POC, rev. in d.e tiiurgie la de ique
p. 588 q.u. 12, 'l,Si.Tig","t*nwl
TrisaShion
2 i973),
te liturghii...,
in rev. ,,Candela" (Cernlugi),
(in grec.), in vol. dedicat Prof. Hristu Panaghiotis,
tdrrnic, 1967, pp. 275-287. ale Piirf. br. N.ij.'UspensV.r, Rutd.ciwnile euharistice ale Sfd.ntulwi Vasile cel Mare Si in (in rus.), ofiodoxe Liturghcei rd.nd.uial.a in iui loa,n Gurd de Aur, rslovskie Trudi", caiet2, Edit. Patr. de Moscova, 196I, pp' 63-67' i[f, p. Vi",if. sii, ContribiVii la revizuirea Litwryhierulwi rornd.rtey, Bucuregti, 1930; i,"i*qi, LitwrXhiite bizantine privite istar ic in structara. Si rfuid.wiala /ar, Bucureqti, A uc
I
aqi,
Litury h ierul
exp li
c
at, Bucuregti, I 9 72.
rREgT I'ROF, UR, ENE trRANISl.I,
l.
F,nitrxt (p,irtca irrtrrr'
ductivl), firrlttitrl din
ISTORIA LITURGHIEI ORTODOXE lN REZUMAT SUB FORMA DE SCHEMA GRAFICA
VI
sec.
inaintc
reprezentend pirqile principale ale rAnduielii de azi a Liturghici, cu diviziulile qi subdiviziunile lor gi cu indicarea datelor aproximal Ia care ele au intrat in uz sau Ia care apar pentru prima datl in documentele gi manuscrisele liturgice.
prcscurta(i crr dmptll, inloctliti
lrinrri
liturghrsitorilor
XI-Xl\l Uncle
c) spilarca miiinilor (originar la
emri-
crcd., mcngionati scc. I\1
[{).
Proscorniclia, inaintc dc
i
h unclc sirXIV irraintc'
VIII)
VI[).
3. Trisaghionul, introdus in
l\{utati tl
Lit,
sec'
\bhodul mic (iegirca cu Sf. Evanghelie) mcnqion' la
Gherman alC-polei (scc'
b) irlbracarer vcsmintelor (rit, inig,)'
(scc.
nuntc abia in scc.
2,
a) inchinarea (scc. XI qiurm,)
I{inratul prcgitirii
ii
dh
fugncil.utile nntifonnelor in Cod. Bnrbnini, scc.
l.
cu p.tnfur
tipici,
rind. Lit. la 450-453'
(sec' Rugiciunea Trisaghionului, in Corl. Barberiri
c
VIII)'
ENILOR rnlPortante
2. Rirualul pregatirii Asnetului ;i il potimlui (lbnlat in scc' VIII-XIIi ( lrr Gherrnen at C-polci si dcfinirivar in Rind. titurgici a lui Filotei al
ln prirna partc;
Lirurghiei
bib.
tilcuirea lor
a) mirida Sf. Fec. (menq. Ia patr, Nic,
pornenirile nominale
primordialin
inaintc de Linrrghia
(pomeLririle iniliale la
c) celc 3 miride spccialc (dc orig.
Lir.)
catchumcnibr prin se-
inccpunrl Lit.
d) miridelc pcntru vii gimoqi (mcng'
colcle
VI-\II)
crcdinciosilor. Murare aici
IX la pau. Nichifor Marrurisitorul);
o dati cu Proscomiclia).
miridelor definitir,at in Diataxa patr,'
F'iloteialC-polei.
d\nV,Test.
Din kgc (cirqitc didacticc) J scc' VII-VIII
b)Citiri
Apostolul
din N.
hr,
VIII-K\T) 4. Rinrrile finale
scc,
c)
dar gcneralizati',rbia dupa sec' XIV).
d1 Predicr
l
5. Rugiciunile dc
d; cidirea
226
dupI Evanghelie
VIII),
apolisu[ trnala
I l
Evanghelia
c) Rugiciunca Evangheliei (in m-sc,, din scc' XI iminte,
a) tamiicrea 5i acoperirea Darurilor (scc,
b) Rug. Proscr-rrnidici (tcxt in Col.
\
(clemcnt
Gramaticul scc, XI).
3. funralul miridekrr, cu
qi
b) cele 9 cetc (in doc. din sec. XI),
crcdincioqi[or; mutati
icsitc din uz
Din ltofegi (cirqile istorice
4, Lccnuile
I. PROSCOMIDIA (originar la incepuml
;
a)Citiri
(de origine
nai noua)
227
(Omilia), mut.lta din acest loc din sec' VI q'u'
LITURGICA STEUIAI,A cctcnic micii
a) Rugiciunilc pr. cl:dincioEi
cctcnic nrtrc (prcscur.tatl XIH-XIV dc Filoreial
a) Rugiciunilc dc prcgitirc.
doui rug. (in rainil) pt, cioqi pnenlionatc in scq Textul de aziinCod, Bs
llug. pr. plccarcir cill'rctclor qi Rug.
il
b) \bhodulmarc
b) Actele mantt-
(ie;irca cu
'lle pentru
Darurilc), mcnq. in sec.Vl la
a,
Eurihic al C-polci
Lwanregua
Prcg:itir-cfl St.
(rit prirnordial in rlnd. Lit.),
inpirta4anii'
III, LITURGHIA (cea mai pugin
tr., c) in-rpirtagirca (instmcqiuni spccialc .. "tyql" al C-polei)' din sec. Xl E.u. Precizituri la Filotei
c) Ectenia certrilor
cREDTNCTO$rLoR
(
atinsi
,,Il atrinte..." (tcxt
Cod. Bnrberini\.
dc modificiri).
d) Silnbokl Credinlei introdus la 471
Anriohia Ei 512 C-pol
2.,{,\AI0RA
a) Marea mg,
(Rugi-
cuharistici
ciunca Sfintci |errfc);
d) Rugiciuni rnulqurrire
blic; imnu
dupi
,,Sfint...").
inrprirtisir-e
Rug. hrisrr
nucleul originar al Lit.
Dumnczctr
crcEtine. Odinioari,
Cuvintele
toati
ciriti
cn voce tue qi
sunlc
\M
{ rug' a plccrrLii cirpctelor'.Tbrr sim]lar nCotst. a10tt.Te\1\lde azi in Cod' Bn'bnini)' (in m-sc, din sec' b) ,,Fie mrmelc Domnutui binecuvintat"'"
:t) Rug. Amvomrlui
.l
'
de la Cina
neintrerupti de rlspur-
(,,Luati,..")
ppmlui. Din scc. inap a fi cititi in
b) Ananmcz;r
rispunsurile paralclc ale credinciosilor
XIII
r'echca
irrainte).
de azi c) Rug. potrivirii Sfintelor (a Schevofilrrchiului)' Texnrl
(trop. si stihurile, in m-se din sec, XI q,u, Geueralizar in sec. XV-X\I. Astizi scoasg
(partea cea mai
in Cod. Batbnini. ntlmai irr d1 Psalmtrl 33 (vcchi, menq' in Cutst' apost', pistrat
Linryhierul grecesc pi bulgiresc),
credincioqilor).
III
qi srih
noua a Lit.
Litwgltimil romincsc).
XII qi urm')' e) Apolis"l (otptrsnrl). (F'ounule in m-se din scc' din BiseLicr pi4i rtnele otigitre noul. Ntrmai in tvti,.,in t 0
d1 l)ipricclc, paralcl cu ArionLrl (Axionul, in tirrrna dc azi - scc. X q.rr.;.
icl.
rcminc.rsci). rncnq din scc' u) inrplrqhtir an:rfur'ei (sec. VI inliLrte' in m-se,
XIV q.u.;.
228
(=
4. TNCHEIEREA
c) Epiclcza, cu trop. ccas.
taind qi fragncntarl prirr
clc
Sanctus (rr
229
l,l'l'u R(ilcA sPr:olALA C,,qpm>lul"
qi a credincioqilor a l)anrrilor, a sfingiqilor sluiitor-i [,csl scop de tripl[ prcgltirc i"fi;U-,Lt*]:sl:'-::::$"'3tf,]"11jlfi: 'rugiciunile pe care preotul le rn'ui rcirlizar" o ,rro,i[r','i';;'i!'..;' din ii ,ir1'!."r;, r,, unele ,t, ., celeialte acte sfinte slvArqite in lu taind, concomitenr?, .'.rniite rostite credincioqilor' tri in auzul
VI
,li,',il,ffirl,.iliit",rtt
Explicarea Sfintei Liturghii
2. C*acterul de iertfl al Liturghiei
A. SCOPUL SFINTEI LITURGHII. sFANTA LITURGHIE CA IERTFA A CULTULUI DfVIN PUBLIC ORTODOX
l.
adici se intemeiazl pe ideea gi pe rl Bisericii Ortodoxe,are caracrer sacrificial, sacrifi
ahroniet ci
altul, indirect gi mai depirrat, QG^r-l- t^:-^ -r-- iuvinti, in sruyoa sfintele Taine. /--cu alte stmrer Lrturghii trebuie si dist principale deosebite, deqi in ,t Anri legiruri unul cu ::^rTj"lente yfi grgsc. Darurils iar de att; ;;i"; 7t;;i*iqirea), ?1::!ffu,,l'll :,1':impirtisi Sfln[esc (esc,crectlncroqu,.irnpi.rtigindu_li_se crecllnclosu. ndrr - i -se efectele efectel. iertfei2. i.*$-i2 L4 La urEpL drept vorbind, v.,rL,r.rrLr' sfingirea s,nlrrea creorncro$rror, credincioqilor, adrci adici impirtrqirea impirtrgirea lor cu cu sfintel principal si uttim al Shntei ii, ,nliila Daruritor fi Li,t_riii:_t::pul acestui.scop...$"j fost cel pusin la T:11,":::1,^T r.so]{ generald. se impirtiqeau togi credin.i,iiiLl r*.*. i;il-.;iri;'&; S nrrghia Darurilor mai inainte sfin.tite, care de fapt nu .r,. J.-&i o simpri fi iocotiti_qi r,i';ffi. ""iira stea fiind sfingite dinainte (a se vedia la cap. . -p.: ,,rprr."fca scopulur r-rturghiei ti"J. i"ti."r-;t:;;;i;'dl"i intocmiti rinduiala ei. Toate rugiciunile, cantiriie i?.iiiril. ai,, sfinta scrir cum qi toate acele sau riturile ih.rt .r.. se sivarqesc i" ."ir"r sfintei Lil sunt altceva decnt mijloace de pregrtire gi de ,.rlir".. ; scop. prin este alcituiti randuiala.sfintei Irinriglll, ea urmdregre deci ";;ili o intreitl pregitirci a) Pregitirea Darurilor de paine qi di vin i. A;;i;;i in vederea sfi! prefacerii lor in sfintut rrup si sare. ror"gltii. "drr.
linta
st.ril'lffiiiliiii'"iii
bisericeqti' [u\r rrrrr\, rarur\r Y' "-'' unanimitate toqi I in unanlmlfate precum se ?:"-tT,^ql-'::::flli Qtre', abia in secolul cici' Reformdl de dinainte ,i'rereri *i li"p"t.ni' de lertfi al Licaracterul ,li..a; in iii.,rti. rctormatorlr ^-^^-^'-;T:::-:';;"1 v^x I ^ .,,ot.inrrt si l-r
fi'I:l':#atunc
I
I
Qi
:'fr #,:Hgii"iili;1
de
dox, mai aie, in acele nunAtree -^^^-x a-I ^ I aduce e roagi lut l)umnezeu sa-l invredniceasci
*,sft;
e
iffiii,;$;
,
cr;.;;;;r;;i;ii*i;;"riilli ur }/f rllll
(a i lujb
ca sI
flri
ba
de
,si*'i.1 :l',t'].1'^:,:9::'"'litPi*l]::Hi ll,iill".li"i,it{"7i:r7;:;,ffi'#;;FG.G;;IlauprimitderaMintuitorur faceqi, spre pomenirea Mea^"'"' , qi reali ;'':i;;";;"ta'o .Aceasta sa o racc\r, :^-,tx adevirati reeri o -,.:-y o ^ jerrfi "Hi#[,;;;.; ^A-,,\rori si Biserici cI prin Sfinta L
*
f?tt:,ill{:*i
;-^J'""ui'l' .s:li':t: 9i1::' :]l11l Tti:l]Liturarta Sfanta
llf;
c.,,-o "c-;-^, p
r-i*
#;;;
iil,X:'lifi'ilii'i,il',;'ii{'f..,'.
Precum precizeazi un mare tilcuitor ar Liturghiei ortodoxer, sdvl.rqirea sarr
r",,, i...r[i
cJtur protestant, |:i],:']'jX:T,ji'JJrIi.Hri;;;; o".,.;i t"" t-,ii:"'1i1'1i::!::!r':,!?:::':'^l{? nu cste decAt sluiba du-'lt"i"ti i" lr'J'oir''ilitil?li"tffi;i:id;;;;;;r,miezurqip:i',111itlT*.1::.1'":i
Scopul Sfintei Liturghii
y3i..$:._,,:n dublu scop:^.ulg: direct i:"9 . adicd prefacerea piinii qi"adici a vi
ciului
de
a. 3"g.
qi
i"-;tt
SfAnta Masi e rnrmiti
jertfa 3. Rapornrl dintre iertfaMintuitorului qi l,lxisti vreo
ieffilnic
liturgici
pt legiruri intre aceasti ierrJi qi cea adusS' de Mantuitotul
cruce ? $i
legituri' l. aceasti reli4Luro Consti aLtrarld in ln ce consfa intre numai in chip i - l)e fapt, se poate vorbii:*'--x:' e\ei uructt Ql lerua ri^cr.Jii'qi i!.tr" 3::; fStilit )r,rr L
n
''j
Sfintci
c) Prgsntirea credinciogilor care iau parte la Lirurghie, penrru a se face vredn (pregiiire care qi.ii"..'p.-ai"ainte de,l,,ibl !TL1,T:::::,:^.1_TfJ: ?qyf lcsivirgegte in cursul Sfintei fituighil.
,
I Nic
2
Liturghir,
cap.
r,rrad._rom.
de r)iac. Enc Branigrc, cf. qi ofricd icd.Mi.illcr, rvrtillcr, ii t)!^rylaitie,*'uitop1,,'";;-o;i;;r,'jri',.c,,rt i":;hr;;;, und Opferutahd ln
i-.9If,of g (Hcrdcr), 1964, pp, I 20- I 35.
,,Gott
:'rcilrtrr
in wc
i
t s
lrrl lliir Iucrarea re
Cahasila' Bucurcqrt'
noas
importanfa
i.I'l:r;i;;;)r:;:;,;:;;;,
elcsPrc csclrfa
21(l
intireqte"' de singe"'"
231
[,Rtiot' Prrrlr. Dn. ENti Bnnxl.srri
I,I'TU RGI(]A SPECIAI,A
Mai i,clcaproapc rdrnurcqrc clrm se exprici aceast{ idcntitrrrc sau in ce cr otae cab asih aiI *,.".,,r,t ir^ _il;' l/r it vv -rLd' l]::i9-,".,1.f".{_?i:ill1ll.T,? i. .,,. it ludm ntativ in aceasti privingis. uniratea sau identitarea celor doui jertfe rezulti din identi .,,,,?j,.r,.1,.-1^r-,a, tritorului atAt ca sivargitor,.cit gi ca a"i1-r,.rre) de jertfr ," ,rit'.iilXl1llil irccsta rciese limpede, dacd disecim nodunea .
a. il*m iiiii;ra .r elementele vr!.rvrrlvrL t'"" In si vedem iaiarrr
;
jerrfl; e este
primitorul,ei.
sacrificator sau sivArqitor al jertfei _
..-.
--: s!!qL
urr vr5drr sall
olici - este M4nnr'itnnrl i-o,'.i D-^^d ur al lui Hris
u, rnsfrument
i;d,r;ift'sh'in
:l
;lf,j|}t:::'j,I:*firl,:t:'^xt"il" J p;;;"
acluse de credinciosi. E^l ri preface tsinge, cu care S-a j:" iertfit Fe cruce;
r.,: Dumnezeu-Tatjl, R.I-^--- ;: Iui ca,dar b) Materia sau darul de .
rr.lrro :rdus
,,"11
d
14
ti tot fi
q.-;i;d;il;;
sfdnrulur Duh adevaranrr sirl ectp A-or^ a'^t^ '^e^ r^ ^a^'-Y ^c-. aule orezir -^-^ t^
iertfld";l;i .,. ;;-^,t:"t#r_r:,iTll", Lu 4 Lsl.r
o,ruducrc,.r...r..rl',i^lr!ro'?r
::.[f;
este acelagt cslc ac(
;
qg pe Gorgo*. ( de Dc-t,olgota'
;;:-,1I"::;"1:"1"1;+rir.ft :;"ffi ;[i:',l,,fl 1.,,1:.:],1.J.,.1?ffi ,i.: adusi nu numai Trtalui $i Sfe;[i'b;, ;i'Sh-,?;
ii:il,T;:X;J,5:;
.r;i;. ;*,
Mnnnritorut apare deci ,tet ca ],,l,XX:;Ii"]; i" rin.grri., jcrtfr, cdt Qi ca siv^rsitor sau aduciro. qi.","il,i;';;#ir:r"ii:H::'^::1: al MAntuitorului in iertfa llturji;;';;;., de altf"t €.,,-,,r.1. ^L:^_ uttr-u inrr rugdciunile Litwrnhiend.wi_o."4"1'li an"me rugdciu taind, oul Herupicului:',...Cicifu.qti Cei..^ra".; liertfe\ ^^ j^ot ft r'r" cc nrimaoti primegti /:^-+f^ ^: ^Cel -t ce (iertfa)\ qi prccneaza tdlcuitorii Lirurghiei l)umnezeu qi Se aduce (jerrfly c
4.Litwghia a sacerdogiului
i ,.n.1 ,r tx)a..- 'zr!d) Lra uur r_rfurgnr.
ca
formi
de prelungire
MAntuitorului in Biserici
i
rca vizutl a p$inii qi a vinului. Liturghia este adici o slujbi cuvAntitoare lritrral[) qi flri de sflngc (l.oprfi rcr[ &ucrtportoq ],crtpeio), cum o caracterizeazd. vrllltierul ortodox, ln rugiciunea epiclezei; lr) Jcrtfa de pe cruce a fost adusi de Hristos singur, pentru mAnnrirea tuturor oailor, ca a fost jertfa Sa proprie, pe cind cea din Liturghie este adusl nu numai din Lui, ci gi din a Bisericii sau obgtii credincioqilor. Cici ,,prin prefacerea Daruriqi credincioqii simbolizaqi prin ele se unesc cu Hristos ca preot al jertfei gi ca dar rtfh, sunt primiqi, cu alte cuvinte, in corpul mistic al lui Hristos"T. Aqadar, in Litic, Biserica jertfegte gi ea impreuni cu Hristos gi se aduce ca jerdl o dati cu El, rnijlocirea preonrlui linrrghisitor, care este reprezentannrl imputernicit gi sfinqit, nl lJisericii, cAt gi al MAntuitorului; e) Jcrrfa sAngeroasi de pe cruce s-a adts intr-un singur loc gi o singuri datl pentru Eleauna; jertfa din Liturghie se aduce de-a pururi qi pretutindeni unde sunt biserici lltnrc creqtine. l)itr, deqi se sivArqegte in multe locuri gi de multe ori, Liturghia nu trebuie conceputi brcpctd.re saureinnoire a Patimilor de pe cruce - cum) din nefericire, se exprimi mulqi irutorii tAlcuirilor populare ale Liturghiei. Ea nu inseamni, adici, un nou act de fizici gi dureroasS. a lui Hristos) ca pe Golgota. Nu trebuie si ne inchipuim ci >s pitimegte gi moare la fiecare Linrrghie, cdci Sftnta Scriptur"ri ne spune limurit ci rs, odatd inviat, nu mai moare qi nu mai pitimeqte (vezi mai ales Evr. Y7I,27;A, ; X, 10-14, unde se accenflreazi unicitatea jertrei de pe Cruce). Prccum am spus, corect vorbind, Jertfa noastrS, este intocmai cu cea de pe cruce. sau momennrl din rAnduiala Liturghiei, in care cele doui jertfe se intAlnesc, se rif'rci sau se contopesc intr-una singuri, este pt efncerea in Sfinnrl Trup qi SAnge a rcntelor euharistice care cor stinrie temelia materiali a ]errfei din Linrrghie. CIci ile care se prefac pot fi multe, atatea cAte Liturghii se slvArgesc pe toati faqa rului; dar Sfannrl Trup qi SAnge, in care ele se prefac, este gi rS.mAne totdeauna I r1i acelaqi: Trupul qi SAngele cu care Hristos S-a niscut din SfAnta Fecioarl, cu lll a triit pe pimAnt, cu care a pitimit gi s-a ingropat) cu care apoi a inviat qi S-a la ceruri, unde gade gi acum in slava, de-a dreapta Tatdlui. |crtfa din Liturghie este deci mai pe intplesul nostru, o reproducere, o fonnd d.e ire hr. timp, dc actua.lizare sau d.e petpetuare in rniihcul nlstru) a prezenlei lwi Hrioos, iutghiat o dati pentm totdeauna; este o multiplicare in timp qi spagiu a unicei Jertfe lrc Ciolgota. Este mijlocul dumnezeiesc prin care ni se improspiteazi de fiecare dati tlcvirre astfel veqnic prezrnti in faqa noastrl ]ertfa crucii qi prin care se pun totodati la ni, fieciruia dintre noi, efectele bineflcitoare ale acesteia. Cu alte cuvinte, Litwr-
gi aceeaqi cu cea de pe Golgota, exterytd.:
chip. sAngeros,
prin junghiere durer
r. rd,r.i'rri'Hitottl.:Jfr#lf,nt
noi in plus sau de a insemna o ispigire din nou a picatului, ci ea reprezinti nurrrr mijloc pentru lmplnigirea fructelor moqli de pe Golgota, acelora care caute )r perltru mAntuirea lor... In raport cu |ertfa de pe Golgota, Sfhnta Euharistie este o rclativti, deoarece ea se referS. la cea dintAi qi o reproduces. Astfcl, Litarghia este nmdmd forzna de pelpetua.re sau continuare d. prezenlei Md.ntwii ln lurne dc-a lungul yeacurilnr gi centrul activitigii Lui in Bisericd. Este mijlocul
'l'r.
P. Virrtilcscu,Sarificiulrclfui.ucnprittcipitalLiturghiei, Bucrrrcgti, 1927,p.60.
oAccfrqi,
op.
cit., p1t.52-53. 233
I,I1.U RGI(]A SPECIAI,A
l,REo'l' lrROIr, DR. liNri I]tr^Ntus,tIi
prin care El se afli vcgnic impreunr cu noi gi prin carc ir;i lmplincqtc dcci fil [:.rla Sfinqilor l.ai.$no_s-t9_]i qi_U-ccnici: ,,Iati, Eu sunr ., u,ri i. r.ate zilele] s^farlitut veagulyi" (Mt. XXVIIL,2o). Esii, toiodati, o fbrmi clc anticiparc a Sale, de preinchipuire gi de pregustare a bundtitilor de la masa cereasci pe < rezervi celor ce-L iubesc qi loc. par.; Mt. vI[, ll; xx[,'I-I4;! 1y.,I]y,2325etc.); L-L3, 21, 23; Lc. XXrI,. 30; osprFrl euharistic are deci qi pi .xY, sens eshatologic. MAnruitorul este impreuni cu Dumnezeu-Tatil ,r, irr'.erurl, "n 1c^elalitimp este impreuni cu noi in mod spiritual, gezand pe sfintele ,lt"r.,ru6 sfintelor Daruri,.precum grareQte Litwrgbiintt ortodo, (Rugiciunea cititi de tainS.,.inainte de impdrtdqire) : ,,Ia aminte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnr tru, din sfant locaqul riu gi de pe tronul slavei impiriqiei rale qi vino ca sd ne p. _"".1. cela ce sus^ qezi impreunr cu Tatil gi aici impreuni tu noi nevizur faqd...". Din slava Si cereasci, MA,tuitorul iontinui 'rr.f.i,e-ii Liturghia oficiati de preoqii Bisericii, slujirea Sa preoqeascie. s
l\enz,DieGeschichtcdcsMusltllb'.lt4'ilfi-od'erdernlteGlawbeund'd'ieneuen (Altertum und Mimelalter), ut ilbe, d.as Wessen AttT,iiiiit;; Op:it t':I. Band
ji'r',lhl11';.
De augustissirno Corporis et
Ch _ f . tydokrmov, Paris, 1966.
La priire
lEqkse,1965. d.e
lEglise d,Orient. _ La kturgie
d.e Sahct
Jean
!_t caN Galeriu, f effi si rdscurnpdrnre. Tezd. de docrorar, Bucureqti, 1923. fj,__C$r,..las leilige Masopfer, dngmatr.sch, litu.gisch'wrcd. aszetisch I-)(III, Frgilurg im Breisgau,l9l.2 (irad. fr..p"r. N(o.."ud,: Le Snint
Messe, 2 vol., Paris, 1894- 1900). M. Jt_gie,Messe (dans l.a Litwrgie),inDTC, t.
X, part. II (192g), col. L3I7/..A. lungmann, The la,crifi.c9 of the Cburch, iondon, 'l96li'tdem, sacrificiwrn in d.er Geschichte der Eucharistie - wrrtrindnirur,' in ,,z,eitsc katolische Theologie", 92 (1970), pp. 342-350. . fosep! Kramp, S. 1., Die Opferanschaau?,tgeru d,er rijrnischen Messkturgie. Auflage Regensburg, L924. Macarie, Teohgia doxrnaticti. ot"todtxd, trad. de arh. Gherasim Timus II, Bucureqti, 1887, p. 494 g.u.
.. f. lleyendorff,
Le
.daxme e.wcharistiqwe d.nns les controverces theolngiqwes d,u
s*::: aris ti e tu tft: fe*'P"t'' J1yyl nr' ^s::(:Y-"1: Europe occidentale"' en *"t 1tl ltd,rinti, in ,,Ntlessag 7-8, m. i.v. paraschiv, in M.o-, L968, lnn.-martie t loa, ppiioli;,";.^;;E ns b rug ghe, r e o hs i e i rYrurrouruiirlulrE-;;;'il; \rLrr Me Alcxrs varr i;
It lt iif
acclagi, op.
cit., pp.7,50.
e
uh
c
1
$73-597.
B. LITURGHIA CA FORMA DE CULT DfvrN ORTODOX $r CENTRU AL CULTULUT ortodox 1. Liturghia ca centru al cultului divin public Legii.gelei N(, este cea mai imln ortodoxie, sfanta Liturghie, adici slujba iertfei *rn'r"i *ll'^:*:9:ft:t;illt* ,rnntr dintre to"t. orriteqii! componente 'r'j a fost' din cruce a i;A SaieP'riscumPilrt:-11' -{antuit-orului qt de vedere soteriologic;:Jil;;;i'i'aqii ;;a ;a, sfanr Liurghie - c"r. actuarizeai;;ff
il ItTlffJiiL#. fi; il:,.I ::::li:.#g Hil;iiilri; sai mil H:i:J":tru:il cenirul tcca |erdl -.r,. r.-.liJqi, t"t"J'te, lin:t:#:"t*: ?fflil;".* *tet+-t: - qi r suulvr !r!*^--^^-) ;ti ,t ii^ !i;;i-iidshii, urLla dLdL orulua ntal iniri rlintii :tY.l^'-,1^'T1T* 'o"' e)rprime in afari acq menlte "tet orice aie BisericiiJ preculn qi orice atitudine sau
*-":;-,a."rtie
[r+ii$'t]":': rentele noasrre de
^sa
multumire sau 1e1ere"fa5i^1t-
?:]ff":j
,'#ffiff"il][flf::r::*H?;
o rePrezlnta ql o :-:: r:--:-- -^-o -^nctitrrie miiloace de sfinqire sfintire a ,1?r[5l7aT"jri1, I.r.rrr.. servicii divine, care constituie t::tl':.^ ;J;#ii'd.hmpirtigirea uSdT divin: taine:i .",. ioate constinrie introduo intr.drr^^^cdnrip n E,p* r-*a., iiJ:::::: HH#',ffiil;;',";;;.1 l^"-'J i;"'r' c lrr slujba sfintei Li;'"s^hii;^-; '' i,L1gl5:"t:l-':l'Yl?::i*iT:1 chiai in cursul Lica
l,l.,1ri']lii.:.i'iffi;'iilffiiii 'ghici, ca de exemplu hiroto
ere
,.irua'q.''
,1111*"*,:'ff,::::**?:Y:il
din )oia ca strntrrea sranrurur qi m.arelui Mir Ia Liturghia iilll ii;;Tt1#;hiei, parastasu'Ut c--:-^.^.i lAohee".-;--^L; la Boboteazi, jlf::
irrri, fsttmr i Ht.t" ..-. ,-:-
iDcle, in rev. grec. ,,Grigore Palama,,, 42 (L959). pp. 92-100. tprs. Nrcolar Nrcolai Makariopols\,1lti.fu"ar*rntab Makariopolsl
'Comp.
titwrsice
o""dili"iri|)-
_o.
,,Gregorianum", 30 (1949), pp. 534-561.
d.wpd. textete
iiiiirii iiiriri.i si ipwse"i (in grec';, Tesalonic' 1968' Dturyir.' vo* werden ibrer Syrubolgestnlt, raclrim Schulz,
BIBLIOGRAFIE ciciuli, Durnnezeiasca Ewharistie ca ieffi (in grec.), Atena, --- 1932 (trad. de Pr. eaharisticti, Buziu, iq,iOl. \ Antgfi,/effi . fr.gf N. Chiqescu, Pr. Prof. I. Todoran gi pr. I. petreuqi, Teolngia sirnQkcyl.' M_anu{ pentru-institutele teologice, vol. II, Bucuregii,'195g, pp. B G. De Broglie, La Messe obtation collecti'pe d.e ra corurnwnautd cbreiienne
Rodopulo s. sfi,nprea.Dyrwrytor.sryli.Ewharistii
savarQesc
rea de
erunil ', -o.e- se
odi
ghic, cum
toatc toatc PUtCTCA
iertfa
-'i,,
()mr (lit.grafinr) de Liturgicrigentdld,llttcttrcqti, 1940' pp' l5-16' 1..rn,n, pr. p. Virrrilcncrr,
PnEor Pnor, Dn. Eun tsnarur5,rri
I,ITURGICA SPECIALA
2. Linxghia ca formi a cultului de adoragie Dar Lirurghia esre nu numai izvorur temelia sfinteror Taine qi ierr Ei. mai i-ro't,.,tl di;J.; ;;;'"r..:,-^i^ -.!^;r;;:"1 ;?,,..*:ltjjea ili blic, de fiecar ';:;;) ii ..6ii;
I#:{:;,:",::i,
dr -^.*.s.,.",.1"
sivnrqit cea di""'-
';";;; ci", t., oe rame. ,.
spune
remarci "i5.T]torecum ii., n,, se numird intre cele care il*.ff.":r*I:*::::lyi", sapte au origine omeneascd, adici srfriinst*i;;; B;;;il::':: i,',: ir'.Eri presus de ele.
rit"-,shii
Toate Laudele lsrujbele ziinlce) premergitorr.
ifint i Linrrghii,
-snr,r.i'L,; a LiRr t'.i.:ffi:[rr:.# ;..,*,:,1""",:,:ll":,::_::.-,::Fi-.;-"#i;.:;;;;;e;;-qi;..gnti.. su perio,i rrt . #';:; Laude, noi.aducem l"i D;;;;euanumai ,;;H i:I._,J.p.. rugicirrne _ fie eo Aa hudilrua;.iir"i,i;:;?JH.Tfr Proeminenga s au
i1,:dili:::ff :fi iI;ffit jiST n,
l":iiTii :'L'"'i:::-T,"'.1-,],19y..-
iertfn,.ca.re, precurn am spus, este torme c(
lXl5L:'uf#JJT:L';i,['*n#j:;ili"fi h"J;;tHT,fJ]:'J:,f,:i
se poate ingelege .r, ,iai-"i bine,^daci avem in vedere valoarea, vrednicia jertfei care se sivArsest.-il;fu "''HlA Sfint^; r ir,-_Lii ^: vrurL' r.. v^frrl Aceasta
hstlt nst
A d
n
noui.
ci
cre
a_I
mar mat
i,,: i., luvrrrL!) !JtLbr)4,ta. repreztntd. fOrma cea rnai inahd si desdvtrtrsitd', ,;i;;;;; ad.orafie. De ce I _ aQa cum ad.ndrat al acestei i, bit al Tatil evoir,,, e Arhiereul i firi nati -Xt^^t -' decAt c< decat LL) zvr. L, ro ca nor: D tru ei Mi sfintesc si doiler dair .1,i, ,,-o..- uc ,srlra csre rot ce s-ar putea aduce ' XYII, - Al doilea, mai de XrHIir., ::T-1"::.""ri:Tp^{ Il sangeri. *p;ih;;i qi n.pi.r,ri-t- ri r",r"i sdu. rnti-r cea cca
$ffi :,,,.Tf;J,.1rr"#.:.,'.a imoortohiti .,, rnara
rcprezinti oferitr lui uniree ipo-'*"'in^ unirea
jai..p'.is-",*i*#l#lrii"i1T"it,"'r":!t
.Ti.:yrl!i desivdrgit; e opera cea mai a; ;;;i "il;;ii
Lu vu
vd,,LL,r
cer v egnrc.
curlrcloQl' care constrtuie materia i^prefacerea lor, naflrra omeneasci. ieftft estE in starea ei de perfecfiune la .".e a rldi
rIilil;ll'.ff
ffi!,Hj,'i:Ht":r:'ifl
;ilT:T*ij:il*::'*'f:]:: lll!$rlnr*'i,##lii*i:'#::?Tii,lil; ",, iiGffi persoani, noi rc ii'llBi":TlT;:,Xi?iXllf Iati
Ht*ai*fi de ce j
ncclaqi timp,
c-.
rrrdr
,ii;*igilffi
.,,ii:i"-.;;'.i."-:il'ft il:il:,,;:T"ff tt Duprc
li: .l,rlilx**."i*Bft
,ralla rcrrra oe rarrrr. c
sfitficUioA* U"r.trfuap. 301, *ai. 236
PL
mrn. cit.,
illi''li"'1,?"1xluffi,1 re-a lnlocult' -Ea este a
p. lgg,
s:#:r.,..qi-JLi
l)
Astfcl, Liturghio cstc sublimul irnn
d.e slavd.
Si de laudd pe ca.re
il
pwtern adwce
lui
- Pentru ci acest imn hrrtlgat prin mijlocirea !-iului lui Dumnezeu, singurul Care, atAt cAt a triit pe t, a dat lui Dumnezeu-Tatdl, prin viaqa Sa neprihiniti, slava gi cinstea ce I se i ,,Eu Te-am proslivit pe Tine pe plmAnC' (In. XV[, 4). Numai aga Tatil ceresc it intr-un chip vrednic de DAnsull2. Dur prin Liturghie cinstim nu numai pe Dumnezeu, ci qi pe sfinqi. Liturghia este il tirrrna supremd. de exprimare nu nurnai a cultului de ad.ora1ie, ? -qi celyl a1 ^, qi . Lirurghia prilejuieqte cea mai mare bucurie pe care o Putem face ingerilor qi cea mai aleasi cinstire pe care le-o putem da. Desigur, Jertfa se aduce numai iar nu fipnrrilor - oricAt ar fi ele de superioare sau desivArgite -, deci nu ducc nici ingerilor, nici sfinqilor. Ea se sivArqegte insl nu numai spre slava lui ci gi ,,spre cinstea gi pomenirea sfinqiloC', adici este adusl drept mulqumire cinstea gi mirirea pe care Dumnezeu le-a diruit oamenilor, in persoana sfinqilor, i unul din motivele peiltru care ii suntem datori recunoqtinq.i gi mulgumire' Pe de pilrte, aducerea jertfei liturgice pricinuiegte sfinqilor mare bucurig gi desfltare, cdci ei ,trcuri de slava ce se aduce lui Dumnezeu prin Sfinta Jerrflr3. De aceea, dintru martirii qi sfinqii au fost slrbitoriqi mai ales prin oficierea Sfintei Liturghii la lor, in zilele comemoririi anuale a mo4ii lor martirice. b) I-irurghia este, totodatl, supremul prinos de mult-umire, adici expresia desivlri s sentimentelor noastre de recunoqtinqi faqi de Dumnezeu, pentru binefacerile de la El. A,pa precum jertfa Fiului Siu reprezinti manifestarea qi dovada sublibunlttrqii qi iubirii divine faql de oameni, tot aQa gi Liturghia - care milostivirii n nlizeazil acea jerrfr - reprezintd desivArqita formi de exprimare a sentimentelor de mulqumire gi de recunogdnqi fagi de Dumnezeu. pc aceea, ea se si numeQte de prefering , Euharistie, adicd. sluibd. d.e rnulywwire, obirugiciunilor ei fiind, in cea mai mare parte gi in primul rAnd, exprimarea :qtin.rei noastre fagi de Dumnezeu. Funcqiunea aceasta euharistici a Jertfei liturcste, de altfel, formulatl in numeroase locuri din Liturghier. ,rSi mulqumim nului", ne indeamni preotul. Iar poporul cAnti, in timp ce preonrl sfinqegte Dallc:.,,Pe Tine Te liudlm, pe Tine Te binecuvAntim, Tie-Ji multumim, Doamne...". c) lrr al treilea rind, Liturghia este cea mai eficace ieffi de impdcore cu Dwrnnezeu pcntru ispasirea Si iertarea pd.cntehr nlnsb,e. De ce | - Pentru ci prin ea se ofbri lui ntncre., aielaqi preq de riscumplrare care s-a oferit Pe cruce, adici SAngele afirmat ln in lrtriexpiator al Jerttel put al .Frulur (vezi Evr. IX, IJ). I3). Efecnrl Fiului Siu (vezr -btectul exprator rcprit Jertfei este arlrmat ier, ori de cite ori e vorba de impirtigirea cu Sfintele Taine: ,,Se impirtlQeQte ro(roaba) Iui Dumnezeu X..., spre iertarefr. pri.catehr gi viaqa de veci". Wfica pentra perfecViunile, paterea. Si ru.aiestatea Sa. De ce |
3. Liturghia ca formi a rugiciunii de cerere (miilocire) t,inrrghia esre, in sfirgit, cea mai puternicl ruXd.ciune d.e cerere saw rniil.ocire. Este Dumnezeu in favoarea noastrS. sau lgptcmul mijloc de Linrrghie. Unite cu ale preotului nogtri, iuortilor I o putere deosebiti, pe n Liturghie rugici lhtrrglrisitor, ESrc n-ar avea-o altfel. De ce ? Pentru ci ele se unesc cu acelea - infinit superioare gi lr {)ornp. Nicolac Cirhlsih, op. cit., cap. 36, tral^ rom. cit., p.88. rrVczi Nicolae Catrasiln, op, rit., cap. 48,*dd. rom. cit., pp. 103-106 237
PHrcrr Pnon, Dn, ENg Brnnr$,rri
mai cu trcccrc
LtluRrircR
- alc lui lisus, carc, pri, Jcrtf'a sa, rnijroceqtc !)t l.suqi pc lrng{
impti,irea :i:l.^rl al Linrrghiei. nu este ..r.iito. ,,orrtr". cuitor o arti rugicirrr.
ll,,t|:l|ry
b";.;;il
9rr^..
p....,rm zice un mi sr poat{ atflr crc mult gi carc
c1 i"r'ii"qito*.'i;"fr, care a curdti *: *1f9j ,ici o plati, Tiil"? picatere si fr.1dysa..p.i,ir.."'te firidelegile lumiira..Ll ,. g#;;;;i'ifffiitl
lirtc in fala ochilor noqtri, sub forma de drami liturgici (sacramentali). In mistenrl punctul culminant al lucririi ;le crcgtin, Jertfa sau Patima de pe cruce a lui Hristos -
1.9r.rt"
zicanH: ,,Avand deci Arhiere;-#;;; b*e a ,trrbitul Il-"1^'1,* tilr, Fiul lui Dumnezeu...,'si ne apropiem cu incredere de p".Iisus,":,iid,"l*i, tronul Fr sI dobA,dim qi sI afldm har spre iV,^i+ T,li fOi. '",' ";rto'.lr't-.;iiu.. Dar,
,a:?^i:i^;:i1 mai
ales,Litw
- devine oarecurn din nou prezenti gi reali; credinciogii participi o retriiesc qi beneficiazi de efectele ei salutare, cu fiecare Liturghie. r:, in forma ei originarl gi cea mai simpli - aceea de masi liturgicl, imitaqie rr Cinei - Linrrghia creqtini era in primul rAnd o ana.vnnezd. n patirnii si a MAntuitorului; precum subliniazi SfAntul Apostol Pavel: ,,De cAte ori mincaqi I irccasta qi beqi paharul acesta) ynoartea Dornnwlui ttestiTi (ranayy6l"l.ete)r6 pini
ntilrrnritoare
lir ca, adic5.
.;;;'.;;:_;:
1#l;;ff;,#,x,;,#:K:; il pomenes te la fi nt le o'"; 1. il ;;'r"p;. des pre acer j ff: J_.,.-"Il rneon al resalonicului:.,,celor.adormiqi "?._.-1:: re sunt mai de foros Sfanti folosegte nu nur.,ar ceror vr, care o i
1d!!, .i s;'rif;i-;ii{l',';:;K,r:i;
.s
ii ajuti mai'pusin; ,"iil;;
l?::.ll:tl.-,t picat,. jertfl se impirtiqeqte ." iar prin T:t:':._"lle) der ci cc i-hi,,o..^ -..,r...--^--":-'--. .i--d.
ti" (I Cor. XI,26). altfel, chiar qi tAlcuirorii de mai tArziu ai cultului cregtin au considerat Sfinta ric tot ca o comemorare a Patimii Domnului. ,,SI gtiqi, agadar, toqi preoqii, care rgl altarul sfAr-rt gi sivirqiqi lertfa cea flri de sAnge, ci noi vestim Patima cea turc de viat5. a lui Hristos", gisim scris in comentaml linrrgic din secolul VIII 7. it Sfintului Gherman, patriarhul Constantinopoluluir patimile qi moartea Domnului nu pot fi desprinse din contextul istoric al vieqii illqii S"t. mAntuitoare, adici nu pot fi s.i".ate de momentul invierii gi al i Sale la ceruri. De aceea, frna.rnneza, vechilor anaforale liturgice rlsiritene infll,inrrghia ca o formi de comemorare a flrturor evenimentelor dintre Patimi gi : ,,AducAndu-ne, dar, aminte (pepurlp6uot) de aceasti porunci mAnnritoare qi : cele ce s-au flcut pentru noi: d.e cntce, d.e Sroapd, de intierea cea d.e a weia zi, d.e la ceruri, d.e sederea d.e-a d.reapta, d.e a dowa si sldtitti iardsi tteruire..." etc.r8
iinrrghiile, iar
o,,"J,1_,.,,ri,rd, a
iii;i;r, ,;-;-0t."i.:#H;iJ.lincr oe toata dulere".-O..i. durerea. Deci, inainte inainre de r a, de v_or avea avuqie, si se faci gi
rrrdrrLurrsi:r.
rLrr .
t-.re
i de sfinte biserici qi altele care s ac::a, t91te slu;bele p"g,*-"at (;i,,it"l.b ;;'r#;t j;
qae'99i.Ji.a,p,;;),';#; :*1.':l:i1g1^.1 toa-ti p.uterea. gi valoare linirgng a. prin Liturghie se intreqin.:ar:,fbi
ia ai" aceasta iqi rr ;ir;itim..rn r d. ,r
care ii unesre pe.. ui lr..i mo4i s si cu *' 7:,!:?k:*:l.f:y:!1_rubire ccruri, frcanddin un singur trup: trupur,ri"i. r,ri iiii;lo*r'.'" !9ti "irir..-i *.".Tli d. ;;A a*Bisericii, stujba .,".?l cea X ::Th :l*I{n'1 crarea mai sfhnti. p" .,rI..:"stinrie,^.rt..1 o pot sdvarqi sfinqiqii rr";,t"li
dumnezeiesc
Qi
indispensabir, pe care
qi minruirea sufletelor noasrre.
Miituitomr nir-a
ie pdmant, gi pus"i.i Ia indemini spre
C. SIMBOLISMUL SFINTEI LITURGHII
6ANourALA LrruRGHrEr cA F.RMA
oi corEMo
SAU ACTUALIZARE A ISTORIEI SFINTE)
l.
Liturghia Bisericii primare ca,,mister, aI patimii qi mo4ii Domnului
este atcinriti, randuiata Sfintei Liturghii l}::l::.::l:lT:1,:: p.,lftr+de curn snnqire, G;;,"d'il; .;.i'.?'rT ; ::iilf .?:,cultul :l11,:. 11 :?lT l'P:l"r D"ile zeu, ",,,,.,*"i suprem adus de.a ciqi o -ifi;""l6#ITJ: ::llilli simt'nlici, de comemorare sau de rein roire ;;;i'.;'a;^r;.;;;;t;#","fi *":tXnfX:,lS5,*ya"*i,".,,rsn*l",lufin";i;i'::;);;;;;'il;#W , r, r I Ei c".. )n, rifiil;r#':*#{:r;# g:gr:l y._o,
!:!,,.::: dintm inceput ca oT.dv&1'q-q,'rJiJ; Tx I sidcrari (
r'r tF
sPE()tAt,A
;k;;';;t;:*r-;?;
Nic
23tl
Bxtinderea simbolismului istoriei mAntuirii in rAnduiala Liturghiei err timpul, paralel cu dezvoltarea progresivi a ritualului Liturghiei, aceasta a incePatimiE ri\ comemoreze treptat $ celelnlte episoad.e din istoria rnd.ntuirii, anterioare l)iti:ritele ceremonii qi acte liturgice care precedau acurn rinralul euharistic primil[rr care au fost adiugate succesiv in rAnduiala Liturghiei au primit, in afari de senInt clirect sau literal, gi semnificalii sau sensuri derivate, superioare. Dintre acestea) strnt sensuri istorico-siynbolice, care inchipuie sau amintesc aminunte din activitaMiinruitorului dinainte de Inilgare, iar altele sunt sensuri spirituale, care ne sugesilu ne duc cu gandul la realitdqile din viaga viitoare. futfel, Liturghia creqtini in r ci actuali a devenit, dupi expresia lapidari a Sfantului Teodor Snrditul, un fel ,,r'ccirpiturlare a intregii iconomii a mAnnririi"re lu "'
baLter, \rrw Crrievv. Bat.er, lromnulul W. sirbitorire) moarTea moartea Domnului". decat prin pqin Pnn prin olvrnte cuvinte decit (mai pufm ,,Vcstigi (mal ,,Vcsu[r Prm sarDatonreJ
lrrh,utsches Wu,terbwcb zu den Schifien. desNewmTestatacnts...II[, Aufl., Berlin, 1937, col. 680-68I. l'rr..--i^-.^ L:.-^":-:.: -) explicare D/-l + lnn D. n t' l),;criere a- bisericii t. \tC\fiII XCVIL 400 tainicd..., P.G., Si ^^.tD----+-)")-X lx An,rfrrraua din Liturghia bizantini a Sfhntului Ioan Guri de Aur (Dwrunezeieg'ile Liturgbii, ed.
pentnt. potrivirea Sfintelor, din Liturghia Sfintuluii Vasile cel qi p. 132). Comp. Sihwgd.ciwnea pp. 206-2O7\: ,,Plininr-s-a qi s-a desivArgit, cit este dupi a noastri Putere, Hristoase ' tibitum, pp.2O6-2C rrr..z."r,l n,js?r-,r, taina rdnduidii Tale (td tnq ong olrouo;-ticxq puoclptou); ci avem amintirea Essaisur 1ruf1pr1u) rno(ii Talc, r,azur-am chipul invierii Tale..." etc. Cf. gi Prof. |.f, von Allmerr,
(1, l,
u du Seilncwrr, NcuchAtcl, 1966, pp. 23-26. )-uyreq&l.atcootg tf6 6l,qq, elrouoirtcrg td6e td puotflptov (Antireticul I irupo*iva icouomahilor, X(llX, col. 340 C),
rREor
PROF,
DR, ENn BRANtSl.E
l.rru a diferitelor ei acte
:.,1i'-.:fl
gi
il i,,t.S,ilT::,1H:si1ii1",,,,.,.*;i,:N,q,"i*-D"_"d;i.ul,ffi #;,ff
:::T,T.t:f :f #li3i,:n'::.:,n"tiieno,,"rl,!,r"S,ffi nl- ;;ilil;;i H,f hffi :i::ll::,ff: l3:Ti,".'ll]:: "1?:::l'1 -lll."",rryr, r,il"*i i. -r"Y, ii,li'r# ll #,,T,:l r qrrea :iXT i,tii: ::,:,11 i1.:,r.n ii1' "f :. 9::: i la propovidui y11irura' r ;;il., h ill,i, i"_'H,,ffi
:*
*
[ 11
I
ff : ?l?ff invierea gi inllgarea Sa la ceruri.
La acestea se adaugi.sensuri dogmatice qi morare, adici cele regate de doc de invdqirura de crediijta qi morrH I gi;lii.
3. Scopul qi efectul simbolismului liturgic scopul pe care il urmiregte acest simbofires-te efecnrr psihorogic .3lot,- p. care il exerciti asupia ."n t Iq1qi.. -; rn{X+i.A ^) t^-^-: - -er . t* nhi^"l ..1 --:--: ^^l mai """5ft.s. -^: viuqi cel mai r"g.Ji" ;'ffirqn, :Tn^1rl pe credinciogii prezrnii,
B::::":X'-11,11, drama mannririi, "1fl: si li se intipireascii"-.r-ril,., sd re inalqe cugetere Ia cate a in, lui Dumnezeu pentru noi, sa a.q..pi. i" ^ r --.^ CUfete Si si Ie sfinferce.! sufletele'qi - -,;: pregrtin ",,O^'^l^"^:'---trup,riti
.T;#;;i['ii:;-';*::::,-
:Iii
Il!'!5."99 qi pe1try primirei ail ai ".3i:li:.::3,1,:,:ll"t cu alte cuvinre, sensurile ri-a&.:"-;;tice 11
purificatoar :l'1_"-i$i:Ti gi care iqi dau seama de
iira.ii
si
ale ianduierii
if"-;"ri.1""" ,",,^,.
,.ip"rirt;i;ffi;
cu Hristos
Iati
euharistie.
sfintei Lirurghii pot
sufletelor celor care oarticini Parucrl :I:':l:_',::lur qi im.bundtisindu-i in vedei fintele Daruri, adici unirea
in aceasri privingi Sf6,nrl Maxim Mimrrisitorur: La Lirurghie, Sflnnrlui Duh,,preface si schimhj fagi, rezidinc ". fi;;;.r;-s. ..;.L.';f;; indtsxnduJ ror. i!#''3; in
[1'ff
H;:t##'d::lj
e se perrec. I simboluri e JurruurLrrl ce se sivirqesc, savarQesc, con( coni
M"ira*"li,*?i;:?;ilffi :iltT"'""jf T:*,"5:y"rg_lli,!';flj hii
sore inflrrentr ei nrrri{,-4r^.r*a 1g.re,inf!e1ga.ei purificaroare asupra Nicohe Cabasila, din secolul )ilV.'Du sfintir.o n^-,-:i^- si sfinqirea Darurilor ^.-- )l ^: a^ credinctgit*, ,rrra
qlrie, penrru 1fl.nser9a ac, srui compune rAnduiala ei.
ci
mijloacere de care dispune
ri;p,';;;*giciunile,
sfarg
cantirile gi citirile din
prln rnsaQr purerea pe care o au rugiciunile, ,,,;tixi,'ii,"-*1?:'lJ:;:;T'#,.ff ,:il,::l**:,:1'l;ilnrilur.Ttod,r: cantirile qi
.iti.il. L *ar"i, , intorc gindul citre bumnezeu, miy'ocinJ,r-i.rc ;.*.*- ni^^+^r^..-Antirile, -t. ^'^x-^+^t^-. 'F#'ra^ fa. si *is"Se milostiveasci o^ il fac qi,d ^, ^* s. -;i*;,,I]^* ^--r r
i"J;;;
,a"iri.-..i l4-I5): m.ra'iir,.i,i'iiJal{sii"r{iliiitr, r4-t5); t" lai";-I;J;r- r:-6rerr-.- c^.,: :
Dunmezeu irrtfa dE tawAi
*i,{!t;o'r'!ia'
cap'
T.tffi;tli,
care ne invaqi
Prearatiri
^rurb(:{#::$!P.:;t
XXrv' trad' rom' de Pr. D. Stiniloae, in ,,Rcvista rc.logici,,, 240
()
(
r
nc;
l<
;R SPECIAlA
a lui l)umnczcu, c{t qi clrcl:tatca rii irrdecata Lui, sidc-sc qi aprind in sufletele ,i,i,.,r.r,rri iubirea, ci gi'tcama fatl de ill, ftceldr-ne astfel mai zeloqi intru piziruncilor Sale. Iar toate la tut loc imbunitlqesc suflenrl qi apropie de Dumnezeu ;i;r.*, .il qi [e credinciogi, flcAnd gi pe uriul,. qi.pe ceilalli destoinici P.gngu prl-
;ip#;;.ainstitelor
Daruri,
."..
itt
scopul."tg* 3l
ll*:i
LiPrghii'
?* :i:
incleosebi pe preot si. slvArgeasca cu vrednicje |ertfa (sfingirea Damrilor), care sfinrl ccl dintAi al'Sfintei Liturghii; de aceea vedem, in multe din rugiciunile a aduce de Jertfa, socotit nevrednic in taini'ca. si. mr
!e i'b[,l.,;;;;*l;ro1gi iainei c,-, suflii clrrat, cu limbi qi cu mAini curate. Iati deci culn sunt Jlui.*t.l
Iti'W5tru lucrarea sfanti, prin insigi puterea cuvintelor rostrte qi cdntate. ;i i;ii;, ;;d, rugiciunile, cAntrrile, citirile qi toate cele ce se sS.vArQesc in sfAnta ii. rfirrq.r. prirr r..." ci.intr-insele noi vedem cu inchipuirea pe Hristos, lttcracele qi intimile Lui pentru noi. intr-adevi.r, atAt in cAntlri gi in citiri, cit in toate lucrarea J. rfrrrqiqii liturghisitori in cursul intregii slujbe este simbolizati acelei r Mirit"itoruiui: partea intAi a sfintei slujbe ne arati. incepurul aceea. dupi de " pe cele sfirgit, de la cea i." J.-ta"ua, pe cele'urmitoare, iar cu privirea aceste plrfi ale sluibei, putem avea in faqa ochilor toati fr, "r-lri"a 11il-rnririi. Cici sfingirea Darurilor - adicl Jertfa insiqi - aminteqte moartea) si irriltarea Mintuitomlui. deoarece Cinstitele Daruri se prefac in insugi dumqi S-a indlqat la cer; cele dinainte de gnit, 'de a inviat moartea Domnului, adicd intruparea, ieqirea plini in lume; iar cele de dupi lerrfl arzttd'fiiXd'd'winla clrm a numit-o Domnul insuqi (Lc. xxIV, 49 gi Fapte I, 4), adici pogorarga iD;h- p.rt. Sfr"$i Apostoli, i.rior...r." neamurilor la Dumnezeu qi pirtlqia Accsta, printr-ingii. trup al lucririi MAnibi;h;"g; sluibi este o icoani care ar inflqiqaprivirilor T.tilg"tnoastre toate pl4ile ei pe dinaintea ;1,;i a;, il;L, fdcAnd si se perinde de pildi, anAga, fireasci. lor qi urmarea renduiala il.;d;1 te"t h sfArlit, dupa qi se sivArqesc gi se cele.ce precum Liturghii, Sfintei iirceputul Ui.t i" se canti la mAnnri i-rnai inainte, la Proscomidie, inchipuie cea dintli treapti-din lucrarea i iiiiff.ir.si iar cele de dupi anrifoane, adici citirea din Sfhnta Scripnrrl qi celrrchipuie treapta urmitoare. ;;i. a. si sivirgesc la SfAnta Liturghie ne duc cu gAndul la.lucrarearnAnnri-u lui Hristos, pentm ca priveligtea ei fiind in faqa ocrilor nogtri,si ne,sfinqeascd Daruri. cici dupi cum, [i asrfel si'devenim vrednici de primirea sfintelor a.Ea qi acum, fiind mereu contemtot din moarte, aizbdvit lucrare aceasti , o au in fata ochi; $i ,pi"pi. de Dumnezeu sufietele celor ce ;;;"i;il#iil; piopoviduit.i, ce nu o cunoscusera celor ea sadea in sufletele Ai,'-r.i cAnd Lra mai inainte; iar aveau le nu pe aceia care iri Hristor, cred,inqa gi iubirea, ;;,i -tiiri.l creeazi in crezut).nu ce-d:ia.au cei ie catre osirdii cu ioaii .ontemplati improsp.iteazi existente,.le pe cele pdstreazS. le numai ci simqiri, Oc.il. f*-oase Ir)()rcste- ficindu-ne mai tari in credinti Si mai fier >inqi in evlavie qi in iubire' simtlminte noi, cu mult mai uQor poate si [e pistreze, si Ie ,(,,.118.* si rlsari simqlminte ii,illE.*.1intrtl rrrl r1i si le invioreze pe cele vechi. r tocmai acestea sunt simqimintele cu care se cuvine si ne apropiem de celeqi privim: evlavie, credin-ti ti iI;;. care ar fi o neigiuire chiar gi numai.sd si se infXqigeze in rAnduiala trcbuie aceea, De Dnmnezeu. a" ?rie ,r,'. ii;;ti;. I,itrrrghii o astfel dc privcliqte, care si poata si sideascd in noi aceste slmlll, ctt miutca, mitttca, ci oarecum si vedcnr crr ochii inihiprtitrt cu uu nnrnai ntttnai s[ nc inihiprriur iil rtc ,,. fi'.[ ruu 241
Er!& unntltq
:j.,.,tlil
,ltll
ID
LtruRctcr sPr:flAl,A
::,stig11cytc roirrc, pribegia pc pdurAnr n Cclui cc cstc irl
l.];iili i",ll,'J"l'lel ::Ti[,:,]..]:1':9: Sii?i;i.i,,y;r,i.i'p",ii],,,Itiiliiili f b_t rispr iti t .",,a i, ra, # s :;-.il;^;.;;iii#, :.jJ,';"' i Ui :ffi :]::1,:*l,r^c".1 j "::-" " j:"lf : .*: I titimit Y,.e* " fxJ;;;;; ::rj,:'" j:*::='f::*.::iT:^!:,_,t'.;:"]+;;;'q"#yri;,f #,fi:fi.;1,,?,":: a rui DLmnez+AA;; -,; ,il'd|T'.J!il,li; "%;_##;_ ol :i- I iniredinqnm ji, *;G i" ai,-.',- ""1# ffi i.fi:Tiinimile inflicirim ^":.:'L:l,i cu focul'iubirii I-ui; QI aqa pregiti'ti' ii sa ne apropiem cu cu dragosre de focur
il
*::*1"1iIar pentru
d;::i#it#rur;
nu e de ajuns si invegi.o dati qi apoi sd cunogti cere tl, timpul,sfint"i riruigrrii se ,;,i;;,ire ele ochii 3:T,?:,:.j::g*:=:1 qi si_le contemplim, arunghnd ." "J vrem si dc despie care am vorbit, i" i"a".* ,d"iiji i,.r,ci noi ff".f:jl.,.l:{..:"rg," ir-rrauriqi de .qd,dur,e ce ne sripino. qi;;i-i;;;;r. ;,r.i'*fr.r"uri ,. care re acele gA,duri. De aceea s-a gi'izvodir r rrir.il" ;;.-::::-;-'-:-.^,,^= ,MAntrritn-,1";\ care ..r^ ^ -- Mdntu.itonrlui;, ^^ de ^^-^ pe o parte, si ni te aml iar pe de arra, si i :::,:.:T::^,i1,.^:i? "crri, rPr uQor tru ca. prin ea si se lucrcz. asupra suuetelor qi sd ni se ofere aceasra
tiri.--o.i?;;;i-#il,i#
1
s
;;...
nu
a.", i... ;; ; e in ti p i ;'#*', inf::: :' ochilor; :'" llI-S,:ari-,"."a"ii adanc - "' Ti,-'.. noi," :j::^'.i daioriti ,i ,r, ,. a., i". t,i.rltlliolil mintea sd nu fie lisati si arerge ,p.e alte ro.ruri, "n;';liapropia de pani .. ;;;;; u'
s
zeiasca Masi...2l.
,
Dupr ce am aflat astfer, in general, semnificaqia simbolici a randuielii sf
t,*r-l mai pe ua snntei ri .larg in .rpi,"r.r" ;;ffi ;, ..-l:.,:ll:t reprezinti cele :1,":-1.,1, trei stadii sau.peri"re.;i. i;;i;t.;ffir",i;r,11]'frilll]'j*'J J*::, *,.^,i
i _ bori ce, c dt si llr5i;i; :: gi morare: regate de:p^T"l docrrinare fiecare 1,',1ai,.,,,,.1" .ii"ii. pirtile componenre ,ili'j!l;.i1tujl
"rfrry
ei de simboluri si referinqe ate Vechiwtui Testawent cu :"::1i1,trll^iTp]:l]r.a merlte dtn Nowl Testarnent, reprezinti legirura mesianici airr,i. preistorie gi .^._ ; ti;; ffi llh i a,,cu ui nt,rui i 1"ji: aa c i r_i iurgr, i, .
:H:::f
i
"-t!r,
*il
t;
Ei
Smri*Ii-p
l],,Yji,l5^a.l:ysi\a,l(cunea llrrculcyti, I946, pp. 25-30.
"
.er.i"-
.in'
il,"r",
g^ila"g.
dwmnezeiestii
i pii,i.*#
#,j
qi calitatea de Cinstiite Daruri, gata
Litushii, cap. r, trad. rom. de diac.
(.1. 1,. F,vdokinrov. L'Or.thodoxie, , l,( p. 253.
242
irrtc de a trccc la cxplictrrca rinralului propriu-zis, si ne ocupi.m deci de rostul Si ificayta sirubolicd. a rnateriei Sfintei Jeffi, adici, a darurilor de piine qi de vin dc credincioqi. Si\ vedem, in primul rdnd, de ce materia jertfei liturgice consti exclusiv din pAidirr vin amestecat cu api I De ce nu se pot aduce gi alte lucruri ca daruri pentm fcrrfi, aqa cum se aduceau, de pildi, pentm jertfele de la templul Legii Vecbi I
ntAi, pentm.ci aceasti. materie este_ de.instr.qy: {ypi: ea.a fost orAnduitl de it
jertft.
alti parte,pdinea - ftcuti din atAtea boabe de grdu strinsq laolalti - qivinal tat din zdrobirea, in acelagi teasc, a atAtor ciorchini qi boabe de struguri - simbolitotodatl qi unitatea sau comuniunea spirituali, care-i leagi intre ei pe tofl membrii
l'c de
icii, flcAnd din toqi un singur trup: Trupul tainic al Domnului, adicl Biserica2a. rrile aduse de credincioqi la Liturghie simbolizeazd, deci nu numai propria lor fiin.tl, ca ofrandi de jertfi individuall, ci qi Biserica din care ei fac parte. Apa turnati in vinul de la Proscomidie este elementul natural care astAmpiri setea ui 9i se folosegte pentru curiqenia lui corporald, ca gi pentru atitea nevoi gospo-
.socletasque
sau randuiata alegerii, pregitirii qi il:;p*.TJjl,o:l::::ll1ii:,j:,.i*alul de paine si J.;; i..,i,-sri"*j:iH: Al::ii; :.:":":T,: l{::::ltilDarurilor sacramentald j*t, timpui
qi ridicati
Semnificagia sirnbolici a materiei Sfintei |ertfe
rr Vezi Fericitul Augtutin (De civitate Dei, cart. X, cap. 6,20):,,,Tota ipsa redempta civitas, hoc sanctorllm, universa-le sacrificium oftbratur Deo per sacerdotem collgregano
D. SIMBOLISMUL PROSCOMIDIEI
li,:.i.1,"illjitlunea este prelucrati ):li,]::]-l:..f. fic sfinqite preficute i"
l.
Ene
nobis. ut tanti Capitis corpus essemus rrum. um, qui etlam se rPsru ipsurn obnrlit in passione pro nobis, qur etiam estl quia secundum hanc Mediator est, ulit. in hac oblarus est; rrndurn durn formam serrri. serr,ri. Hanc Han enim obnrlit, hrrc Sacerdos, in hac Sacrificium est... F{oc est sacrificium christianum: mwlti tr.num. corpus in. ,./lrriro. Quod etiarn Sacramento altaris, fidelibus noto, frequentat Ecclesia, ubi ei demonstratur, qrrrxl in ea re, qlrarn offert, ipsa offeratur" (P.L, t. XLI, col. 284. Comp. Ei col. 297); Nicolae Crrlr.rsila, op. cit., cap.III-IV, trad.. roru. cit., pp.31-32. 2a Yezi Dihad.ii cehr )2 Apostoli, cap. 9. Comp. gi Stintul Ioan Guri de Aur, ()wtlta XXIV, 2, l.a Apkt. I Cor. (P.G., r. L)C[, col. 200): ,,Dupi cum pXinea, degi alcituiti din multe boabe, este, totugi, tltll.l uniti incXt boabele (de griu) nu apar niciodari, ci cu toate ci sunt ele insele, deosebirea dintre €lc rru sc vede din cauza unirii lor, tot aqa ne unim gi noi unii cu algil gi toli cu Hristos"; Fericitul Arrgrrstir-r, Serwa CCXWI (Ad lnfuntes, De Sa.cramente), P.L, t. XXXVIII, col. ll00: ,Apostolus rrrinr dicit: (Jttus panis, unuru cupas, multi suruus (I Cor. X, 17) ... Comendanrr vobis in isto pane rprolnodo unitatem amare debctis. Numquid enirn panis ille de uno grano facms est ! Nonne multa llrrnt tritici graua )..." ctc. 243
. DEv I r NUF. t-r!t,
lul I Ul\\lfvFr
ENIJ tr,KANI$TE
dtrrcqti' Dupi o veche interprctere: ea ri simborizeazd-pecredilciogii laici, iar a carea ei cu vi.rul inscamnr inco.po.r.., ,."rtorr.t, Jristos, pentru ca Hristosl timile Sale, ne-a purtat pe noi qi pl.at.l. .rorstrerr.
ile cu cinci cornuri, ttrkrsite tn unelc plrqi, ne.amintcsc.dc cclc cinci nailj ,:
cu.un cuvant, darurile_de phine qi de vin, aduse d credincioqi proscomidir la expresia sau dovada vizuti a particiiirii ,*^:gil;rerii l"i-^I;1.iare, concrete qr * /:*j$:r se aduce,'p.i" pr."t, i, Sffri" Li;-rshi..""*' -care b) Precum $tim' painea i,itr.u"int.rtr;g ;a din dlwat dwpit, iar ruu azhnd,."- in-i..u"i",..-a """&'fi, ra Lirurghie, este a. .lrilrrll i'--r.ro-.atolicii
"i"a ii gi loc. par.)26.
ie-"iii,
p
a;r,
(d"pr,ov
" qi prescuri "ffi:
S-i,i.,.
111
nug9, dupl accea ^.lu.*-til siu, Pdinea.':" ,ui: i.s,f i -tnipylq in viac- (ln' v.I, I q'u')2e'",Y I)c ,a mai nanianzi c' d roscom curile foios ite la P iin,i p,n'^
il;;; ilil;t;'i,;;;iti; i."
;:
il
i
-Pres
cu trei [ornu.i, care simbolizeazi SfAnta Treime
i
.
2. Simbolismul ritualului pregitirii SfAntului Agnel
,
sI trecem acum la instSi ritualwl
sau lwcrarea sfantd. a Proscomidiei'
*A;",ilnq *enttlitti inainte de inceperea'Proscomidiei simbolizeazi::X1ri;1' iSiit*i" ';iia*q1't"fl;;;;{ de a intra in sluibi; lucnrl acesta ll arati[',
lrri .;il;;;, "frqt : p$ine .tj;ir:[?:t;
oiirrea edevirtt4 dncnit.i ^,, ^t,,... ^imbolizeazi tul,ollzcaza m mai raLlu ussavaf{rf r tdcuti din trei care reprezinti qi' acucal ' - frina cu alua - xpx, care insearnni botezul, - sarea, care inseamni gAndul qi invigitura CuvAnnrlui (,,Voi suntefi sarea tului...", Mt. V, l3). dospiti pgnrru ci ea simbotizeazi.desdvdrqit trupul ,^ -11X:1._:,.f-. rn care se va preface, prin sfinqire2z. urLurlurul a asc flf]$ _1. ,9I..*inte_gide aluatul nestriciciunii cs care MAntuitonrl Er insuqi, Ei7:rre crt ce dospeqte Torirl }3g::1,::11"r-"-1^ll::,*r-il, ^esre. s ale, adici nA'.;;,;t; p a"ir,"""1,iili [t E ; :,.f implrtigire gi *:,", inviere. - AI treilea, aducem pdine dospiri, pentm ci trebuie si ne deosebim de care-gi fac
frm*l5
i;';hti; *i*'n.r,'-.ilii-it.
,* il;;"".i;;;;a;; ;r, ;;;; i' ;; i fil: ;; ;;
menii. De ce I
astfel de piine pAine a intrebuintat intrebuinqat MAnnritorul MAnnrironrl insugi insrrci la tc ci-^ 11$el Cina Sflnta Eulraristie. Degi EI a serbar anticipagie ieqiseri, cici nu era zi11a az.imilor,r,"*n.i-."
EIswHan
alrfel, qi
ficrmula
rostelte
ffi?il#iltl..* 'l'rebuie sI
p
qod,y*t*?t:tfjst **i
fel, nu e altceva decat un tt"g-.iT ae psalln (Ps. xxv,6-1.2)30'. . , stabilim al-i" ir'r*p* ci, in general, tAlcu torii bizantirri ai Lirurghiei
ritualului Pros' ;i;;;;;,i;ii-sia"t"r"i &;.'q, .r..'.ontiiruie partea :rincipali.a t" NaQte cu lesituri iai.ilri'J"ur" ti-uiit."? ".J t" YT*.11$:i:i^lt:,t i: la Proscornidie Ii,gi*.a-L patimile qi.o -o"*ea Lui. iu alte cuvinte, cele sivAr.gite
ic duc cu eendul p.
oL
"
prr,.la
evenimentele din jurul Nagterii qi al copiliriei Dom-
"[,il,f,'
Paqtile cu azlma.
. - $i in sfhrgit, chiar in jertfa lui Melchisedek (Fac. XIV, lg), care desivArqiti dintre oreinchipuirile ,erttel creQtlne in Legea Veche, s_a
dospitd, iar nu azimd2
.
c) PAinea folositi la proscomidie poani in1( forrna aducere). Presc,rite'c,,.'
IfjP?| ^:,--"fTgi,iertfi, (mai rar), simbolizand rorun
:f"".::,?.1T::fl:*j;i care S-a intrupat Domnt r,
,'
esre cea
adus
cAr-
gr ccre parru Drafe ale crucii,
'j,Iffi'H:-? p. ."r'Ji'i'r"t:tJ;
'K?:fr-i:|
la Euharistie i,seamni unirea 3X:l*:ll::,-?i::.,..{,, omul, omul, impirtiqirca crcdinciogilor "h."..,1f,i;lili.;"# din n.rtri.a.irn., sripanurui v'vr'rlrr( fci.-.r,ih.*rnarirr,.rt, \ tI' uL r/t,' r\. rtcranescu, stiflnescu, nu.r'-,-..9ri, t ucuregtl, .l939, ilee, p. 'X"' pl. 150). isof. ]r'" il'i;*' 11d..rom.1._"-l I vezt Srmeon al Tesalonicului. Des\re'Sfii.ton r;i,,*_t,;i -^^ n, -..-, Attuirtuisirea Mitrofen Critopulos,'cap Crir^^,,t^"'-^^'o,r^'r" "tuisirea lui Mitrofan .7 fti'. 19o4, pp. u.,) ; com p Nt."r"'., ;": e;;, 1. ei li. Nl."f"'.r;:Z;;, )29!: ;.2? J.!.);.Comp 9i
-
^2il
_tl-or,.tr1ultaristie ,
1751, f. 57 . 28
de
r.
in rev. ,,Srudii teologicc.,,
vezt srmeon al Tesalonicului,
op.
ci{
cap.
Vczi Sinreon al Tes., op. cit., pp. gg-9l,trdd. ront. cit., pp.94_97. 244
E
! dmwnirea de pracura $ i.,;;-.;;ori uru(Jrr ur in rurma formd Iron:
r!(s:::!!:v*tt t rv; cor 3e5-3e6);rsidor f,!i:#,3:a::y"t4'{ ofrciis,.L,.L8,4:{:': (!.L,'r. rxxxri, .6i. \3-'-(P.1, zSs).
pite ,o, la ,"9
tot
_ 2. gi 9i
Syr Synapsis,
i" ::Tt T.Ui re63'i';!:\:;:::^y::, M'o'' a..'li::.1:, 1,,,, l, P"..;.;;;;ic."irr;i:i*;;;*uriico-in.reu' bd,z;co,stitiiiteap'totir4vrtt, i.i5i,ii#;1v.'8:'Sle#i c"i',ri;;:.'.-i,iaii*ii Ciccrrrttc IrI, 3 (trad' rom' de Pr' cicc [I, r r, ,"::''I;i-n*;;.;lll'i'"-,;n,t tli..f;"i-iio"ili.'oi."p-g,"r, L' Gh Ct' l932.pp.rOO-fbr];); lorclichesor. 1932,pp.100-l0f lrrrclichesor, 'g'.ciy'-\'!' 'qp'.ct\-t''t,'' rtrde '?!:!]! Andida, 77l' Arrurqdt Lii 1X9WI: Teodor lcouur uE +Cz O; CD. fl 3r col. 39/ UL, XC\|[I, col' t' XCVII, q+SZ op. cit., P.G., P'G', t. 2e
simt:,linnrttl
Arninunre despre diferitele forme de presc,ri tolg.],:
Sfend Gherman, E.',it., vezi sfend Vezi ,r,irc p),ip;it,-t.c., a
J
aff,:;f ;; il ii-."" al'Tesaloniculur, Hcrt' in scrlioarca sinodall a patr' 1.11 Linil,ly::*t:!?ISK2::x ',:if; Yfrli({7zl,"r"r.i.ti's*ragrt, .397
flcttptcrp1trd fiYpcxQct' t' lll' p' 4l' -D-:';- Ir rirra nafr Nicoial'------.--,,,,^, Nirnn el '""":" ra$re i.p"il[Icdtrepatr. nrcrrc y:k,.,.^9i;di;,p +oo oi^t', i:,,' !l:':il'r L: iicdrr,.6i. l,ffi5: 4i "' St. Gherman, 41. ,',ii?C biscticd, cnp' I 3ll' e6 ',i'rIl.','Jii;ii{;;;i;'-s1a"ti1tt , ,}nu, ei"oiryi''sfdnto ei lirJJ-8J al Tesalonicului, nrcon ,,.",,, tracl.
rom. PP.93,
l0l'
125).
245
Pnnor PRor', DR, ENu
L11't, lt(;l( )A sl'li(ll Al,A
BuNr$rl
cul Pnurc (!!. II., 7), iar cldirca srLu tdrnhierea Dawilor lnsearrruil ofiapda cle smtrui qi tirnAie adusi de magii de la Risirit dumnezcicscului lrnrnc33. Acoperiren Dar"urilor gi rimAnerea lor tainicd l, p-;;;iJi"i panr la vohodul mare insemneazi vremea necunoscuti a vieqii l"i Ii's";;;;ir*"ia de El la NazarG Capernaum, inainte de iegirea qi inceperea lucririi Sale iniume3a. alti pl1.,3q spr:s ci ritualul pregitirii Sfennrlui Agnel si -,-,b),P.,de chipul cel mai i,tuitiv, ristignirea, patimile qi-o".t " u ri"scomidie, i".;ra"J in formulele sacramentare f"rorite T."'^:,":*": -T"id:r prima, prr cu cale se fhce insemnarea prescurii inainte a. ,.o"i.'.J'lm;;ffii poncenirea rrorrlnulul Domnului qi )/L/",w Jnhw pur'ltolttyaw Dumnezeului Ql qi Mdnnutorului Mantuitorut"i nostm lisus QI r_runnezeulul Iisus Hri Hri formuli care ne arati ci tor ceea ce se face in Sfhnta rln rgr,i. ,.""rt* p;;ifr.. iporuncii date de Man111oru!.Sfiggilor Sai Apostoli, i1 f^rriiiiw, ,ua..d.;1, Mea^-?.Astfel, pt'oscatnidiarul inchipuie Golgota sau locrrr R;"tior.,';.;irs ' t^ cuqinrl de care se_ foioseqte pieotul QoO17 ,"-n."ri cea (suxra) Lca (sulita) cu care Ir9Tn Domn rl a tost fost impuns impuni in coa asi36 ___aQi,6. s.coaterea sfiintalwi Agner din_ prescuri, srripungerea cruciqi gi impurigerea copia urLrrrpurL Lvpr. inchipuie.jertfa sdngeroasd'a a lromnulur, Domnulul,'aaill lsrLra siilrgeroasa adtca rastrgntrea rasrig;i;; Lui pe crlrce, cnrce, cortegiul Patimilor indurjrte de El; acoperdnckntwl i.rrrlr;-siiilot pui*fa iii giulgiul in care a fost infiqurat trupul mort al o"."""i* ql--"or,," care I s-a faqd', iar Aeru.l (anperdrnd.nty!rna1,e)este piatra puse deasup?a mormintului3r. vinwl 1y apn .ornate in sfantul potir inchipuie singere qi au curs din Coast'5 a Domnrrhri imn',-.i r,, o,,li+^ -: -^-^ ^-uEvcrltf "rr-.r.. deVenit aPol cele a"la dOUi cloua tz iZVO irtiganii3s."p.i de Domnul Ia Cini, cAt gi ,LrL rr uLcL, Lrrrr carc a rosr aoapat L,el rasflgrut gr-in care, dupi o traditie pioaii, sl Evanghelist Ioan ar fi strans o parte din sangele sra"t,*., JI" .a.rit. o"-"d;ir.' d.isc, pe care se aqlzl sfentul Agneq, reprezinti paJintnlia; . _!ft.*tyt pe .arl qi Nicodim au asezat trupul Domnului, dr-frn ilu".ar." r"la-Jp. qi L-au cru.. groapdao.
Maical)onrnului,ctlrcilz,rl[:
3. Scopul gi semnifica$a miridelor
t;;J"i.1ilfu;;fi:
-ll.."..1'..onrl rmDrDar cu otet gr trere, ^*P,f:t-*!::
(qTg
datoriti ceremoni 'nu mai sunt Pur qi afierosite arAzrLst drrLrurrlv hir'izite'
La pc cle cle i"-rr.-.
cAt rimAn la proscomidiar'.ele nu
u".."."
Ie
num
tr trn caracter lr :i un
qr amentalS, de anticipare, con:reta
o forma 1"il;ff';;r;#ililt'.o,*,i-i. r ^:.--r^^r:-x ^ rrlerrirctei norueniri leviratei p1\mentn
rnnritivi - dar.sin-rbo[:l i-il ^ MintuitoJui' ?"T:li::^tli.:J:' "r""t#t,}?:i va sivarsi Ierda' adici
comemori.ri - .., .."ii ffi-.;"-;t''Ld " '.flili1?ff:;*;':;.;ffiuiil:'ii ngirea gi prefacerea Darurilor' ^^ , . Agnes cl-Anrirl disc clisc miridele rnirid'ete satt ^-^-x pe --^! ^^ ^. stinrul :' l\T.':*1fii1'.?,,"t1., iurul sfintului 11i1. p:'::1Y:iYT:' morqii
sa.u
A
v
f '':',^J:: 'U'l*.1;,:;ff,["3'r;fl'l Cea dintii, pentm stanta o g,Fl ..*, ai F*," ;;qade in. tn ingii ilintii qi^a zugrdvi |I) Itiltut ImPdritea Urmitoarele Urmatoarele
Y'i:i
Srannrrui l de-a;dreapta decAt toqi toti presus dec,t
, mai -r".rrs : Til'"#iip'. xriV, fati faqi
a
ti".
9 cete rezintl
ixl,-il',ifti:fifliill:'""".'fft:.x':;:::'#:';:Jil';i"";'iH
b'i?,i;1"J'r*i'r'
dcci dinciogii vii qi morqi, reprezentindtr-i
strAnge miridele depuse pe disc, ne amintegre de bur
L-au adrpat, :a.g ostaqii proscomidiei
in batjocuri, pe Iisus. rar cd.t ;ilbtii;.""i-i[Lrr.t. cu care a
:y tdmiiei) de la sfarsinrl
se
ci sunt ---: '-- -:..I-^l ^ Icoana;1tl ltnnului, lnnulut,clsunt , t^f,^^
Imbehemat trupul Domnului inainte de inmormAntarear.
it., p. 4l; Simeon al Tesalonicului,_le;prc Sfanta Lituruhie, capit cap. 138, rrad. rom. pp. 93, l0l, 125. col' 400 A; Nicolae Cabasila, Ti uirea dwnnezeiestii Litwrghii,
g5 xI,
"" sfinrul Gherman. op. cit, p-G-, r.
42,49.
pp.
cor. 396 B qi 400 BC gi Meletie Sirigur, op. ed, si
97 B; Nic. Cahasila, E. cit., cap. yIII (*a^cl. rorn. Liturgltie, cap. 94. t."d. ,om., p. 93.
.",1'"ff1l:r, cor; Jrmeon 37
xc\aIII,
Sfhnrul Sffinnrl r
u"pti,ii^;lp. iE
lvrcrElrc
400
B
40
4r
ilnglu, E.
Ei ed'.
i"ilrfi;I"\yffE7ef!.,,r{{i
cit., p. +Z; Gheiman
Sfannrl Ghcrman al Constantinopolului, Sfhnrul Ghcrnran, op. cit.,ct>1.40b l).
,t c'o.rstanirnopolului,
op. Si ed.
cit., col. Z97 B.
op.
si ed. cit., cor. 3g7
ilwinn ub
ce in,chiptli,csc
Sl
;ttt:L/|
la ,,,..Punhnd Vczi Linrrghia Sflnnrlui Vasile ccl Mare, -il.&t11*rs.;1]1 *itt-ff tiinou*"or'"*q wuurlvv"l[a, lr&cll/tllu'rq lilll (irntP. ,'.ii.SanscalHristosttlttt \inrrc al Flrist.strltriT:i.'; riir,. r;r., pp, 3-tl-4t, tt2-t14. ?T,\;,,. ;i,,, *T,Illl..l., v'J|";-M: t;'d.ii.' 9/l.i1'"^..^q ,T ,u^, 16*) epic|eza:
.|r
',,,")|l,iiii:;i'i;,'ffi
Ad;'*o'tru
I
.
';:l'uiiiiii't,ll,lT,llil..,v(;{[i:'ili;Ei
Pnsor Pnor, DR, Ervs BnlNr$rri I,I,TURGICA SPECIAI,A
4' simbolismul eclesiologic eshatorogic proscomid.iei al ai
,,"), deoarecc luccputu.l Liturghici aduce aminte de venirea Domnului pe plm{nt, intnrparea gi naqtcrea Sa, anurqati de ingeri in noaptea Naqterii. h) Ca orice slujbl sfintl, Liturghia incepe cu o formuli de binecutd.ntare sa:u sld.pire Itti l)trmnezeu, qi anume cu,,BinecuvAntarea mare", cu care incepe qi slujba Sfintelor nlnc: ,,Binecuvantati este impiritia Tatilui gi a Fiului qi a sfannrlui Duh...". De ce I llcntru ci., dintre diferitele forme ale rugiciunii sau convorbirii noastre cu Dumne(cic multumire, de cerere) de mirnrrisire, de sli.vire etc.), cea dintAi cu care se cusi ne apropiem de El qi cu care si incepem deci sfAnta slujbi, este rugdciunea de lul'ra (doxologia sau slavoslovia), din care fac parte qi formulele de binecuvAntare. Prin aceasti formulr de binecuvintare, preamS.rim impdriqia lui Dumnezeu, pentru €ilrci intemeiere a venit pe pimAnt Mintuitorul Hristos gi binecuvAntd.m DumnezeiIn Treimea Persoanelor, iar nu in unitatea esenfei Sale. De ce I - pentru ci SfAnta ghie este misteml intrupirii Domnului, intrupare prin care s-a dezvaluit oamepentm prima datr in chip clar taina Sfintei Treimi; de aceea, Ia inceputul ei se nc si fie propoviduiti gi slivitl SfAnta Treimeas.
sensur,e tipice qi simbolice legate de rinralul proscomi ,...^1'lir-9"-"rguit "d; geomerric in care Sfe.ntul geometric Sfintul Ao.,"t gi miridele :..-.r r{Sn9C "i -;.;Ji^ di" ^:- i";l i; mai inalt, mistic.qi'eclesioJogic in acelagi timp. :]r.r:,_',r reztntd acum Biserica universali dir'i.,r* timn,,.it^ ^i q ): (?i:;,ffi#Ji: irrqclesul :i ei cel mai lr.s, ;JLi fi ;'i*iirJjjr"dHi,,:',
iltff:i ji :ilt if i[-::[ r; #H[l .:?H,:li[ I
#1, lX:*
;,:u
:
y
il
J,llfi:f T,;rfll ;; J;;'a; t;riii #H i[i,,u,,,, .?,;',.Viri Hris tos lt r a,Fr;
lf,?*T,?fr i;i#f,::if ;3j*;,il;:;JEi;i;.1i:,"1fi Sensul acesta eclesiol
magistral mai ales sittt
r.tr,r,r"ii"r,rl;.;;-
".dumneze Sfintei proscomidii - tifl*t"?lr:,tl:;,4* !.,:aLui.(ir,.a..,1i,,-i,il;:1!11,i::'#,fi in mijloc pe Hristos i"*ai-i y-.9..11 h::,1,*{;f.:.^tffi l,l adeviratd .l r" cea vesnica... E[';; si V r]rrrJ. p'il'x;#. il'il"j,il'JJi'i: cr.rr pnn aceasti
ia ga
ae a qtaG,,',i a"a;il;fiil;;.;,,n,.. -?.i fll1.j1:l*l:,*l' t:*1ii i dre ptmiritori. Aceai ta .r r. i"i"" ;r;J;;;;':;T,#:ffi:"1 . ...di,
Lu
in mijlocul dumnezeilor- care s. ind,rmner.i.s. de la Crl ce d ll__:: a dAnqii. Aceasta este impiriqia ce gnice: Dumnezeu este cu noi, vdzut c), proscomidiarul qi sfanrul
Comparind intre ele formulele de binecuvintare de la inceputul celor rrei slujbe princi. palc ale serviciului divin zilnic al Bisericii (Vecernia, Utrenia gi Liturghia), observlm ci ele exprimi. o vizibili gradaqie in revelarea misterului Sfintei Treimi. Astfel, formula de la inceputul Vecerniei (,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...") amintegte treapta cea mai de jos I acestei revelagii, qi anume epoca cea mai indepirtatl din istoria mAnruirii, in care omenirea ilvca o cunoQtinga vagi gi inrunecati despre Dumnezeu, negtiind nimic altceva decAt ci El existi gi ci este unul singur. Cu formula de binecuvXntare de Ia incepurul Utreniei (,,Slavd .Sfintei... Treimi") avansim pe o treapti superioari pe scara revelagiei, adici la .po., ir, ."r. lumea dinainte de Mantuitorul, datoriti descoperirilor umbroase ale prorocilor Legii Vechi, llcuse oarecar! progres, in cunoagterea lui Dumnezeu, gi anume ci El este in trei fe,te sau pcrsoane. In sfArgit, cu formula de binecuvAntare de la inceputul Lirurghiei (,,BinecuvAntati
;
-
in
mijiocll gir.ilil's#,i'rjilr',lisru ra judecata din i,rflti*r;";;;; si drm seami de faptele noastreas. I ,"."r r,T#;:jlil'il;, 1lf :ffi ",?ffi:I;
ru, L4 ,,,rl,ara.. ,r,
faqa
.
Cdruia tod ne vom
rntrarea
-.-r, bisericilor
o inflqigeazi m.ai inruitiv, prin y^.,,pr!,,u,,arrra sceni
_ilil.i..? alffiili:lf[,Hgl]#iil?.l.J
noastrea6.
E. EXPLICAREA LITURGHIEI CATEHUMENILOR
l'
rnceputul Liturghiei pdni ra vohodul cu Evangheria
(tg rcrrpdq), adicd ritualut inchindrii linrshisi !^:Y:::::::ifl?!,Lir!rqh.iei: pc'rtru inceperea sruibei, ,,inihipui.'t,d;]: prezis de i;lil.*_;ei.l1lT'r'ru:ff1t#
I:i.1,]:"?l:'*a1oryt lirt i,ii*paiiir.ri-ffi;;, penrru noi,a7. De aceea aceea, nren.rr rn "_:9.*...,,p..o$T :.1,,;.;,,j,".i#*j:*i,'#i,+,_,:;U::,,::1fi cci dc sus, tui oumn9rg"...,, 1r.. ir, r+j.Tnrm* de ace c'iu,ca de inr.'ocare a Sfinnrlui O"n'f"iri,pi.;;H_: te ceresc...'
ffi
;]3lt,,l;?*;^.:,r:1.L!eant,-tJite;;.ffi ili,,i.i_po,,,.,,.AJ,;;;.i. i\::lj',if :,:1"-*,,ti.i.."p.Jii,r";;;i;T""H:t#rf T#fr tHlHt/, t)upiiace:rsta,prconrr'adr"ga$i.a"o;fi;;;.r'c,bi'jifttif.:iJr',ff ^.,!rgllrvq
l4
rF
P.
l0l.
{o
,t7
Tatilui..."), ne aflim pe treapta cea mai de sus in istoria revelaqiei despre misterul Dumnezeirii, qi anume in epoca in care, gragie descoperirii depline flcute noul'de fixugi MAntu!to1!, am aflat, in plus, ci cele trei persoane ale Dumnezeirii se numesc: Tati., cste impiriqia
F'iu gi
Duh Sfintae.
i
c) In-timpul bintcuvAntdrii, preolrl face semnul Wtti Cru.ci peste antirnis cu Sfnnta fivnnxhelie, care gade totdeauna pe Sflnta Masi qi care il inchipuie pe insugi Hristos ca Impirat gi Dumnezeu, gezAnd pe tronul slavei Sale. Ac st gest aratd ci ifhnta slujbi ftre se incepe acurn se sivArgegte spre pomenirea jerdei de pe cruce a MAntuitonrlui qi E{ prin SfAnta Evanghelie qi SfAnta Cruce a intemeiat Mlnnritorul implriqia lui Dumnczcu Pe pimAnt, prin ele se menqine gi ele sunt cele doui simboluri sau embleme ale urerltinismului.
d) La ttlrid ulile llcpline a
ti utile ingerii lui Dumnezeu suindu-se qi cobor6ndu-se peste Fiul omuluf' (In. I, 5I)50. 1tc l)trpI ce se dd binecuvAntarea, ugile implriteqti se inchid rlmanand deschisi numai dveril, itt semn ci taina intrupdrii gi a Nagterii'rimAne deocamdati necunoscuti oamenilor, lrri
Comp. Nicolac C trad. rom., p. 42. Comp. Melctic Si 3-44. 6" Litarghie comenta in oficial y tn texfi.tl ei, .. Ct>mp._!1. I'. Y tl,O.ll., an. 1960, nr. 7-tl, p. 633; Acclagi. Liurghicral explicot, IlgcnrcEri, 1972, p. 172. nt
uu
in Liturgicagenerold.
.400 D-40t A. 24tl
249
it
rcv.
\
fiir
[,ruttct<:,q
chr
r din r) ac(
virr il..,15^.",1*,lg:-1,.",d,;il;.#;ffi
'"t:,:Ji}*if
li:i,g*ll.,lltareLegii
sirbit adicd
tuiton
citre sfhrginrl antifonului al fteilea, arati de pAnd iici, Se
cd
".r,i ;- s. a.sc-oi*; qj ..
2. Vohodul mic cum
se mai nu prin botezarea
tivitiqii Sale pr
spEc:tAt.A
it ctlca l)
trgi..
deci
,,inqelepciune, "rt. )se, iar rr" ,'Co ingelepciune,
3. Trisaghionul liturgic privegte Trisaghionul ktwrgic, adici imnul ,,Sfinte Dumnezeule...", care se cAnti tlupi vohodul cu Evanghelia, cuprinsul gi rostul lui in aceasti parte a rAnduielii Sfintei l,inrrghii sunt explicate foarte bine de teologul bizantin Nicolae Cabasila, pe care ne ttrrlrginim a-l cita exact: ,,CAntarea aceasta e imprumutati parte din cAntarea ingerilor, p;rrte din cartea sfinqilor psalrn! ai Prorocului qi este alciruiti de Biserica lui Hristos, iiirrd inchinatd Sfintei Treimi. Intr-adevdr, cuvinrul Sfinte, cAntat de trei ori, este din irrrrrul Serafimilor (Isaia VI, I-3; comp. gi Apoc. IV, 8); iar lue, fird de ncoarte, sunt din acel psalm al lui David, in care el
Cit
I
-) -* Y' lqrrr
ar rdrl
b)
sPririn Legii Vechi, ca 11 ccl |;trocii 'tc nrai mare dinrre dintre oi. -.o,,.-, roan "i, sl
i
Cornp. Mclerie s2 Sfiirri,t sf,iDrirl r:l
Crr
q;.;-,t * ...
,
insiqi lumi
r ii inchipt oe rrlti-,,l
'otezdtorur
gi I'aintemerga,or.,lt,.
l;,i,||,::*
"
+s. +3.
uu0.i.ia;.iy,, c2lr.
rom.,
19, rrrrtl. tt'dwnnezeietcili n ,t,i"rnr*i'rrrt
*ij*
ii"fl;!ii!il{;;f"*
I_D; N. Cabasila, op. cit., caa 2t, ,^p.
tontculut, I r, sta "..-i;;i;, ',?;,*f.-*.it2.^op ,wop. +>ou"*t. ,^p.98 Ei Tdtcuire trad' rom', rom.. pp' ..*2-trz.rrad. ,rl"rtlj:',il;r* I ur' 258. '"' .Situcon z5d. '""'" ' 103' sirrrc.n al ,t ,-"^,^-,1-1i T...t^-;-,1;.;-X ff sJanta vanra Liturghie, cap.9g i'igul,op.sied. cap.98 (trad. rom., p. p. 103) gi M< :i!!_!i,t/: "'Sfilnttrl G 405 cD; Nic. cabasila, o1t. cit., cap. ' Mclcric Siriut t{:* 22 (trad.rom., p. s5
"+,Sl Ca[ja.,, '5 Nic. (laEa.,,
td- up. td) tn, crr. r,r
.,,r --- r cap. 2l,rrad. I ,-4h
rom., p. 5g
s7
(Comp. Ei Ieg.
op. cit., cap. 21, trad. rom., pp. 6L-62. Comp. Ei Constituliile apostolice,Il, 57 p. 76):.,,$i cind se citeEte Evanghelia, toli preolii Ei diaconii gi tot popoml sd. aea (in otqr6tcooou), ascultind cu multi linigte..." etc. ltiionre: ' tn Comp. gi Dr. Nic. Corneanu, E corect sd. se ingenuncheze d se citeste Euanghelia la Sjbnta
Nic. Cabaslla,
\fr.nd. roru. cit.,
t'i rury hie
?,'!
!!:
n?';
Pfo:7, ? : !.P.. -!?o trei Liiuighii....,p. 38 gi ' Iepcrcr6u, Atena, 1968, p.78. Trcmbcla, Cete Vezi P. ff! n(' yie a Liturghieralui, Ructretiri, Litutghien Vczi mai pe l:rrg la Pr. P. Vintilescu, lnsemnd.ri pentru o noud. edilie 1947, oo. pp. 42-5 42-5 l. sq
'
250 251
rrEur rxeF, uR. tsNE BRANlgTll
Lrrurc;lc:R
mcu de l)unnczeu ccl
at'*^'^^ ': d 'i:,2!::!,:iT.!!::,xLt, i adaosut c ererii ru;tar.esa _i) p e ll1,.:a :11 $l-L, propoviduieqte pe Unul Dumnezeu in T pe Oe O Dafte- leointrq Aintno r/--t-:-., -: tr rataruent rar turLt"t'naent' iar pe de alti arti parte ccir gi oamenii s-au unit i."-"-ri"zurn1i;;#' Pe cle i;,:J:*:,t'ii"No,t-..*,ili $l ult smgur cor prin venirea lui icomo. Fr.fes r ini.-, I .^ ;;i-p..;;;A 5::? ?: 1*';,1 .1 9 )j gl.ir.,rJi',"I#ffi -g:l in altar, cdntim imnul iff'::Tx,J',l"ii#ifi.,'iTll;,D.1 3*:u-::-ttlllffi f,H":iJ:;J,'*lI*f*.:as-.''ejffi ficAndu-ne loc in corul 10r,,6l. In sens mistic' Trisaghionul simbolizeazi unirea triumfltoare lupti.toare, a cerului cu'oamAnnrl, ;r-;;^- deci ".r|"_.rii, :; ^ ;-.,; Bisericii cu oamenii, unire unire n Fiului lui VI
'^
q
f"1l:#::?J:*fi:.t
*
.'ilJ##'i*"1'i'*'m#;iJ
:v:?ri;
fJiil"',:$:'.'#: lvt
ir Tr
rrmpul r nsaghronului). imnul cAntl de trei ori in -Sfinte Darnnezeule'se sohor d. qase or: :^- r- -- '-;---* ' .. de nou{ raoL v: noul or ori, .Luu
$l*::t"l
X'i;li'i
1'^"tn'ii
a'o' neintrenrnt:
Dumnezeu ev !a(r! D rrsrrLa cereasci. gi cea plmAnteasci.63
4. Lecturile biblice a) Apostolwl, adicd pericopei randuite din Faptere sau -citirea , nrn^^.,x-1.,i-^ Apostoli, inchipuie trimiterea s - cc _..r ^ din epistolere pe cea cea d IX, t_6),
dupl
i? q'''.).
b) cd.direa. Evanchel;; .r,.
lui se face, de fapt, in
' rr pr,r IroI raspande$te in tot locul
In
Evanghe, 'bvanghell
rnireasrna cwnoStin;ei
cinstea Sfl
fii;
fii
{"i,
i1.lil,i;"?:r:,rllg',m:i:#i;';';;;;;;;;i;;;,;-;?;sran,u,uiDuh,;
sPLt(xALA
lrrchipuie ar{tarea dcplinl a lui Hristos in lume, adicl Mf,nnrito*i insuqi piopovlduind multimilor6T. De aceea atAt inainte, cAt qi dup3 len ci, cAntlreqii lciedincioqii) o salutl cu cuvintele: ,,Slavi Jie, Doamne, slavl .1", ca $i cum L-ar saluta pe Domnul Insugi. lnicpAnd de la vohodul mic inainte, adicl din momenflrl iegirii cu SfAnta Evanghei,inirgtria devine o treptati epifanie sau realizare a prezen-tei mjstice a lui Hrisros nostru, mai intAi in'simboluri, iar mai apoi - prin. Sfintele Daruri.- in miif"oif 'rcalitatea Sf'urtului Siu Trup qi SAnge. De aceea elementele tipice, preinchipuisau profetic e, dn Wchiul Tistarnenf, existente pAni acum in rAnduiala Liturghiinccp sl dispari treptat pentm a face loc celor simbolice qi mistice ale Nowlui Testcnt.'Ieti, ce scrie, de exemplu, Nicolae Cabasila in aceasti privinqi: .99"9. Fr*: ciic intruchipeazd,pe Hristos... Iar dupi ce Crl prorocit a venit-gi S-a ivit El insuqi lume, nimeni nu mai voiegte si ia aminte la spusele prorocilor; de aceea, dupi ce s-a rt SiAnta Evanghelie, clntirile profbtice (antifoanele) inceteazi gi incepem a c6,nta ale noului AqeZimant (troparele), ori liudim pe Preasfanta Niscitoa.: 9. D"Tintre noi, * r"r, p. ur.o, sfint, ori sllvim pe Hristos insugi, Penjru slligluirea Lui pe acestea pcntru'cele ce a flcut sau a pitimit pentru noi cAt a triit pe plmint, cici
tl Citirca Slintei Evffiqhclii
:rica le sirbitoreqte totdeauna'68.
lnaugurati * uohodrrl mic, prezenqa simbolico-mistici a lui Hristos in mijlocul tru devine mai apropiatl qi mai perceptibili infaza urmitoare din rAnduiala Liturici, cAnd se citesc pericopele din Apostol qi Evanghelie..Acestea inchipuie arltarea lume a Domnului, prin care El S-a ficut cunoscut pe incenrl dupi ivirea Sa. De ecca mai intAi ni se arati Sfanta Evanghelie inchisd, inchipuind epifhnia Domnulut trltarea de la Botez), cand Tatil L-a mirnrrisit pe Fiul, Care era incl necunoscut iMt. IlI, 1^3-L7), iar Fiul, negrlind nimic despre Sine, avea nevoie de glasul unur vesiit,rr. Dooi aceea- citirile-din Scripturi inchipuie aritarea mai viditl a MAntuitorului, cunoscut nu numai prin cele ce a griit El li sI propoviduiasci, trimiqindu-i citre 6). De aceea) se citegte atAt din ci4ile insiqi. I Pentru ci cele grlite de Domnul Insuqi ci Mintunc infrqigeazS. aritarea Lui mai limurit decAt cele spuse de Apostoli. $tim insi bunitlItomt n i a arltat oamenilor dintr-o dati qi p era mai tii SAe (aceasta o va face la a doua Sa veni inaintea ircvidit,'la ceea ce era mai vidit. De aceea lui in lume s-a flcut treptat' Hvangheliei, wand si se arate astfel deplini sunt pistrate pentm 'fot pentru acest motiv, lucrurile ca urmeazl6e' se va cum dupl a slujLei, urml pr*." de la
6l
...rtte
oJarrLu
Lrrarlbre, cap. 9g; Despre sfrntt
314-318 (rrad. roml. n2 Comp. Meletie
cap. 2O3 Ei Despre sf.ntele rag,iciuii,
itilJi/'
, ,,a;;[:'i;:]:"v: y. :i r"n6,tii$i;rkt ni
t
"" 16+ lir--.ii." 3
yr. p. Vi Comi. pr. \,ump. vt
)*purat, p.' t76.
'---"--tt' Liturghie coruentatd..., in rev.
::M:[ii:!i:itri:?r;i'iir:i;,::^qi Mclctic sirifiil; ;p'i ;;.-;;;.'.;r;;
6s
66 ""
Ei
nr. cir., pp. 637
Nic cabasita,op cit,cap.22,trad. rom., p, 63 Slnlcotl .t Simc
Sfhntul Gherman al C,onstantinopolului, op. fi ed. cit., col. 412 D-4L3 B. Pulin diferit la Sin1"o, ,l Tesalonicului,Tdlcwire d.espre d)mnezeieiui lncaS, trad. rom., p. 260 gi la Meletie Sirigul, op. Si ed. cit., p.45. nr Op.-cit,, cap. XX rrad. rom. ctt., p. 5E. 6e Nic
PRHor Pnrlrr. Dn, fJNri Bnnrur.s,l,ri
Ll't'u ttctt<;A snr,uAr,A
5. Partea finali a Liturghiei catehurnenilor in timpul ecteniei pentru carehumcni inchipuie rc de piatri, pe care iosif Arimatei"nrl il ft;Jr;-; sir --^ ,,u Lare r-a crarurr^pe"r* sir^-, ;;r*h1,Tlft?:::il'.lX -sr";"i.J" r"".\.::l: al Acesruia 1Ut.'XXVI f 6Oj);;-', , l.desivArqit b) Strd.nserea ruiidehr d, e:^:i;;;i;r;*ir'r;"C,ri.t l., la cuvinrete: ,,Si_i ur
cu'Sffinta 5, ,ouo.,,i.."r.i ;i;;rio]J"r.a Biserici,,_ f:j:Xg^.^c11;!imeni), lizeazd, uni rea catehume n ilo5 B,*ri;r; ;;;' il*ir: #T:ffiffi ,",1t ;.ffi si:T 1u ,,',,n-,i, ra ectomr F.,u.- d' ,.F; ;, ecronisur ii2:::,:*:'^'-!!:":9y"; qi acegria...", este ca o pecetluire,"" ."-"L"r,r;";#;;;"?::,r11'ifr,',1,1' ,"1,1,w10,,ii, r, ,fa;iitul ii*.gr,i.i catehumeni .,,:)"Si:?j::1:_?:r:tu,:," care ne amintesc azi doar formulele liturgice ,"rp..iir,. 1,,c.i?t .-rti, ieqiti !...
t;;;;;.,i.
ulur
--*'.".,,"i:,lvr,
".i *,.j..|] f:'j:::l-""t"gic, aceastd 1;!1rri9.. 'i-u"rir.-a-;e;r;;rt celor p1manr inrrareadrepgitortaospiiria."""inJl"iiiitri"r,Hrl-,iali"..1H,.l:?:
LITURGHIEI CREDINCIO$ILOR
l.
Partea introductiv.i
Atmosfera de mister gi de supranarural in care se desfrqoari sfinta slujbi se aceasti parre, pe misuri ce ne apropiem de .,trf .rf,"iirti.,-
i
inchipr
-
t74
*nni lArrui;, .".. ,.
Ai
area mormAnnrluiTT.
Sfi.ntul Gherman, op. cit., P.G., t. XCVIII, col It,rrl rom., pp. 66-67. Yez,i- de ex.. ex-- Te Teodor de Mopsuesti a, Catebeza XV baptivnald (la A. Rucker , Ritus Baptisrni et 'n Vezi.^de
pp.)i-;;;;S"fi"e;G;r;"
A,lilsae queln d.eslrips_iy Thnduws ,pitroput twoptuesteTtas..., M'iinsrer, Uaa, lrrxrri op. cit.., col. 420.A-8. Vezi gi troparele zise in taini de preot, la intoa?&rea
I
trad. w99. tu//t. ront.cit., Lit,, p. 7 r, 350; Simeon IJ,J*,:,T**yli,,y:l:;''ii,L^;tb;3"sy12cap.,XXrv., P. JJU; D r c sfdn t a Lt *,si i,,' r- ip. ; ;? i;f;";;, ; ffi 'o,umntezeiesutl locas $rad.. rom,r
i;lr 1 il ii,,,,',,
..-A.--
73
de citre liturghisitori,
ii .anianilA]l_uia r';;-J. [:::lj::^?Tll rcpaoam toata gn;a cealdruia lumeascd, pentru ci sd_L intimpi
Accirsti parte inchipuie - dupi unii liturgiqti - ultimul dmm flcut de Domnul tttc de Patima qi de moartea Sa, din Betania in Ierusalim, intrarea Sa triumfali in ttca Sfinti, unde trebuia si Se jerrfeascii3. Dupi altii - gi cu mai multr dreptate tmni chiar alaiul funebru de Ia rastignirea qi ingroparea Domnului, adici translrca SfAntului Siu Trup de la locul ristignirii (Golgota) la locul unde era sipat
tlisc
este ecteniile incepitoa
qi
2. Vohodul mare sau ieqirea cu Cinstitele Daruri
l11ftqur
lffi Iffi"ll
tui imn: noi ii
h vohod.
Astfel, proscoruidiarwl inchipuie acum locul ristignirii, iar sfkntul d.isc reprezintd, ttl sau nisilia pe care a fost pus gi purtat trupul sfAnt, dupi cobori.rea de pe cruce. iltortr Cinstitelor Daruri ii reprezinti pe Iosif Arimateianul gi pe Nicodim, care au rrAt trupul Domnului de pe cruce qi l-au pus in mormAntTs. I)c. aceea, la Linrrghia in sobor preoqii care il insotesc pe protos poarti in mAini :ltele de torturi ale Patimilor: cruci, copia, linguriqa, buretele etc.) ca qi cAnd L-ar rqi pe Domnul pe drumul Calvarului sau al mormAntului. I'oncenirile, pe care preoqii Ie fac acum in mijlocul bisericii, sunt dupi pilda qi minarea rugrminqii tilharului celui drept ristignit o dati cu Iisus, care-L ruga pe lmmrl: ,,Pomenegte-mi., Doamne, cind vei veni intru impiriqia Ta !,, (Lc. XXI[, ) gi care pentru.aceasta a cip.Stat de la MAntuitorul figiduinqa Raiului. Al.tarul si Sfil.nta Masd. pe care sunt aQezate Darurile inchipuie acum gridina in care sipat mormAnnrl Domnulttr; sfiintwl antincis e mormAnflrl insuqi, iar.agezarea Cinttitclor Daruri pe el inseamni punerea Domnului in mormAntT6, exprimati de altfel qi p.ritr troparele funebre pe care le zic acum liturghisitorii in taini:',.Iosif cel cu bun Eltip...", ,,In morm6.nt cu trupul..." gi ,,Ca un purtitor de viaqd...,,. Acoperdmdntwl discwlui simbolizeazl sudariul sau marama pusi pe faqa Celui rrlstign giulgiului (linqoliulu
""i.!"1. gustarii ferici sau preinchipuirea va sd fiezl. tirea.Evangheliei gi incltidcrea herei, la sl inch.iderea Lr{uur biseri.ii -:.*_."- uqilor ur}ctlLu cre d. ocumoara, pLrrlrr-r a re.. privirea sfintelor mistere "di"i";;, de citre ..i
F. EXPLICAREA
Attrr
cu Cinstitele Daruri lor pe SfAnti Masi: ,,Iosif cel cu bun .hip...,,. _rirr..i , rr^rr ,,in rlmormAnr cu trupul..." gi ,,Ca ttn purtator de vra{a...". O pirere izolati despre simbolismul sim vohodului tu mare o gasrm im la Slmeon Simeon al al 'li'snlonicului li'snlonicului cap. 98 gi gl Td.lcwire p. 0S Z Tdlcwire despre dumnezeiescwl nezeiescwl locaS, LocaS, 76, $ rrl., pp. 105, ici atribuiti Sfintului Sfintul Ioan Postitoml (la l. Pitra, ,\rilr:tttu-nse, vo ,\tltytunse, vo dupe acestia. aceEtia, ritul vohodului mare simbolizeaz , a doua ve)l ); dupi lirc a MAnruitorului. Itr nlt:rr Ei dcpunerea
letie Sirigul,
e sp
op.
$
Ei Atar-rasic de Ia
ed..
cit., p.49.
Paros, 'Entrop( toiy
ezeitStilor d.onrne ale eredinlei, trad. rom. dc
254
255
@etcr:y
Iosif
al
Pnuor Pnor, Dn. ENu
I,ITURGICA SPECIALA
BRANT$I.],
anrintegrc aronratclc cu c.are
trupur Domnurui qi mircsmcre
1.!o_9t_uns
acruse de
(In. XIX, Bs-40).'Asteriscut (sit)i"'i")",).;*^^- ^-sre 'pusi pe piatru mormAntului slmbollzeazd pogorirea Domnului la iad cu suflenrl, i,tdrirea mormanrului cu straja (custodiajceruri de cipeteniile iudeilorzs.
Ti:1lt][]aingropare clisc., inchipuie pecerea
ca.sem.ificatie simbolici, momenrele celor doui vohoduri din randuiala L: l;liy, cuT)amrite) corespund cu momenrul rostirii ( ,(::*,1,",,.:*I:i"flr:,tli.s1 imnului,,Lumini lini" din randuiala vecerniei cu momenhrt ao*otogiJiid#:i#il ::*:ill,r:tnjei si cu.sfirqirut Ceasutui r. V...,,,;",,ri".arn-"fiigia tuminii de (sfeqnicul)'
.
i,
menite si risipraicd.inrunericur nopgii; r, ur.i"i", ,J,rr.,[, ,p.riii.'i"-irii, ,qr la r4 JrdrtrLul sfhrqinr] ceasului r l. tnvocam invocim pe Hrist, Hnst s, .,',,rorrri.r.-.ea cea adevdratl, adevirati[loa.rcle),_iar ,,Lumina -:-.^",r,, vine in tume...,'(c-p o.i qi in,,-,i,
yf:m,t lumina nanrrali qi in celilalt, :l5:_u:"1..,"lgg"lce
il
i;.
ili,.
il ri-bolir..ri tot pe Hrisros, care a spus despre SinJ \{rr, 12; qi rr C;, IV,;;j i, v..dni", El lucegtc, :li1llT:"1lTl_,.1t"_ gi dcparte de omeni'e- ca r,ccafhrul;omp de'seari, vvqrq' ri,r.ai - ----
4--
ruri-,"ri;gli v;t';1""ii;;::: :; la Ie lJrenie, TJrrerri. ,.r,(car-c, -l precum am ^.--,,^
-'-
y,sq vvrrvuufr qur rd,(r.rara r-rrurgnrer
El lumineazi mai tare gi mai apt pAni anrnci lumea. in sflrqit,'f
..pr.rrrirl'tl;;;ffi;.#ii1Li-ii.l -r",-.ii# ;t .,i" il'i Il,*:l:,It-T:[lj,l1o-,p. Evanghelie, care cuprinde viaga, l'rira.e" qi sa, iar ra v;h;J;i #;| ;#;'i f..Ji." cinstitclor Damri, care se vor preface curand i" i,*;ii sla;i s;;T;; 9i SAnge. La Vecernie fl vestim .credin-cio-qilor_qi il salutim cu formula ,,in Drepgi,!" qi qi'mai
(care
ul. i." v;.h"q;l "izt
cu rmnru imnul ,,Lurnlna [na...,,; la Utreni ,,Lumini lini...,i; Uftenie, cu,rSlavi fie, Celui ce ne_ai ^/rLpu,i v Lu noui luminl!" Qi cu cintarea doxologiei; f" sfArqinrl ,fa.sin f--C"rJ"i Ceasului cu nroi -J;; I,I_ cu ,,flris.toase, Lumina adwir1ti...,,;'i, iiorrghi., J";r# .cea f.i-, (ca si la vecernie) qi., inchin f:li!*?:,1n9 | ore,gti!" fr;rJ;;$nij sr ne inchinim v.!! ..i iar o uvuc d"y" vdr4) oari, LLI cu rLrtllltua , rur fb;J" I' ,i*.r#1;;.i1, ,rrfltelepclune dinainte de 1a. :13:f3^I1i* ? nrvic) qi cAntarea,,Ca peimpi.ratul tuturor se_L piimii...;;. slujbele.serviciutui Ari,r'rit ri. _ i,cepAnd de ta yStro,ayrircdin Ir,ju:,*:t:::f -'i-bolir.-t ; ::lli.^ rt mistico-simbolici IIT,,lr:9 :u !i5urqh-r^a a MAnnritorului in lume, ;!;; ;;;l#;ffi'd.; l,-+:T::, gul istoriei mAnnririi.
...i;;-;;;;,'.fif;;i.;;
3. Partea pregititoare pentru sivirgirea jertfei Toati partea care urmeazl acum in rAndrriala Liturghiei are ca scop liturghisitorihr si a cred.inciosilo.r ,te tw u?ww9cf 9w lenfi,u participarea t"r-;;;;;;;;ri;;;"iri;; se apropie. Ea cuprinde trei subdivizi";i, ;";.; prrt^ritot atntea mi l!4: _r?r, ate acesiei. pregitiri Ei, t"itJ"il, L:.:l:p:^r,r",,.:p:.. a
.ilL,";;'r;'ffiffi'#
vrcdnicic la sivirgirea Jertfei, gi anume : a) Rugdcianea,.exprimati prin ectenia care urmeazi indati (,,Si plini
rt
;
b) lmplinirca pxrnurcii crrtirinc a dra,4astei, concretizatfl in rinralul de odinioarl
a
vrea'si spunl ci iubirea dintre noi e una din condiqiile fIrI , pote- lua parte cu vrednicie la aducerea Sfintei |ertfe, dupl cuvAntul : ,,Dace aduci'darul tlu la altar gi acolo iqi vei aduce am.inte ci fratele tiu are asupra ia, Iasi acolo darul tiu inaintea altarului fr mgrSi mai intAi de te impaci cu lc tiu qi atunci venind, adu darul t'iu" (Mt. Y, 23-24; comp. qi Mc' X[, 25-26)' bn .*prerii a implinirii aiestei porunci dumnezeieqq qi_!rm_al1d pilda U in!ep1r1 credincioqii din Sirnqilor Apostoli (vezi Rom. XVi, 16 qi I C.or. XVI, 20 lPt. V, I4), (ejOlutl, pdcrl a..iwbirii saw sdrutaren altttia Qtl,qpo unul acum veche iqi did.ru Bircii." pricina Din qi ele. intre ei femeile intre se sS.rutau pax): pacis, birbaqii osculum ii,or, parile (mai ales 1, acnrl acesta [rii"*p..ii rt"ju.i ii'a iezordinii la care se preta uQ.or sirutarea a.credincioreciproci idiirA,"ri, cAnd'biseiicile erau arhipline de credincioqi), mai sirutarea liturghisitorilor intre ei in sfAnnrl iiiir, , insi ci se cuvine. ca qi credinciogii sl-qi umple lit., (
II. 34; XV, 12);
aceasta
ltumgideiertare,uitAndqialunganddineletoati vrijmigia, ura gi Pizma8r. wajba, 'Rostirea
Ciezului, care urmeazi dupi aceea) inseamni ci, dreapti sau adevirati (ortodoxi), spre a putea tducirea Sfintei Iertfe. De aceea, se cuvine ca fiecare din noi s
ccrc gi credinqi
il rostegte cu glas tare, in numele nostm. Cuyintele: ,r(JSile, uSile...', cu care se .ntroduce rostirea Crezului, erau adresate odinioari osti"riior-.rie piieau ugile de intrare ale b-isericii; astizi, elg au ingelesul ln acest
mo-..rt,
tnsogindu-l pe cel care
unui - indemn spre ascultare cu luare-aminte a Crezuluis2. Descbid.erea' d.verei
inainte de rostirea Crezului arati cI ni se lasi slobodi vederea
credi Ma pe Sfhnta aflat nostru) MAntuitorului deschidere inseamni ci iii, orice vil, care ar putea impiedi nai "c.rrti Irr sens simbolic, ea inchipuie' risipirea ^gi I)omnului,la cuiremurul de dinainie de i lprc altar, ca
nrOlf,.r'.
,.,, ,u.Y;';.:li'$ittnca
cit.. pp.
4g-49 Si Gherman al C.onstantinopolului,
dc la sfhrgitrrl ceasului
r
Si ed,. cit,,
(cea,shv,Br.rcurcati, 1945, p, 76): ,,Hristoasc,
)\6
(
noqtri orice perdea cuprinse in Crez; jma.mormAntului -4)tn'
8,) Simtarea rcciproci a credinciogilor in acest moment al Liturg.hiei a.fost pistrati ins1.R.ani,a.]i, 1rl, diverse forme,^in Lirurghiile Bisericilor orientale necalcedoniene (la armeni' sirienii tacobtft' d'irt rnaror-ri1i, nestorieni, copli gietropieni). Vezi Pr. Ene Braniye, Cwttul. Biseririur restine Wchi l14, 125' 125' pp. 93, l0l, 108, t^I4, /rter\tLta. rev. rrvrrvgvruq Oisnt.'in Oinrt,'n ..Ortodoxia".-an. 1965, nr. l, rr"-r,,Ortodox1a",'an. *' Despre semnificalia slrutirii picii in niry1-c.a veche, vezi: Sfing{ C^nirltat {11t*:-Y,--9_1:-:_ 567\ (Pseudo-) Dionisie Are_o-pagitul,.Despre ,(y!*. t,r* i i-i *yttoSAicd,' 3 (trad. rin. cit., p ^sfinnrl cap' XVII qi Mimrrisiton:l , Ivlystagogia, ca Maxim Mirhrrrsltorul,.lurysta!0gr0r' Maxrm Stinnrl 99);^sfinnrl 99) 99); rom. cit.. cit., p. (*ad. ltireticeascd. tili T*aA. ; IlL, tit,i"1*oA. 3 lirnicewcd, Iticnawcd, -' in tatd tn tara Dumne4eia'sca' Vmtilesctt, Durnnezeta.sca 3a245O. Comp. Pr. P. Vmtilesctf, ,it., pp. 342-350. ,o*. cit., t'dd. rorn. xxlY, XXIY, tydd. Bucu,,1it;"iy; in textul ti., iiiiv. B.O.R' an. 1960, nr. ll-I2, p. 1049; Acelagi,Litu
82 o1t.
i lui.DuSnnezeu gi a arurt'". In sens mls-
si ne putem mirturisi
t-cSti, 197 2, pp. 21 4 - 217
Sirigr.rl, op. Si ed.
al
rt,trii plcii (rlmas nunrai ilr vcchea fbrmull dc indemn: ,,Si -ne iubim unii pe alqii"'") qi prin rostirea CreTQL c1 ru*nuiirea cred,in1ci celei drepte gi adevirate, care se face indemnul: urmeazd (ectenia), ,,si ne iubim rpl prim, etapi, aceea ;iciunii .ci de MAnponrnca dati si reproduci decAt altceva face nu care i.rd"-., il pJ (In' "hii...", pe alnrl..." unul sa vi iubiqi dau: vi noul Apostoli: Sii Shngilor tgrul ,,Porunci
Gherman, E. Cnmo. Sfinnrl Gh Co*p.
mtn. cit.,
Si ed.
cit., col. 425 B-C qi Nic' Cabasila,
p. 68.
op.
cit' cap. XXIy'I, cit.,
trad..
*, Coinp. V, Mitrofanovici, T. Tarnavschi gi N. Cotlarciuc, Litargica, ed. 1929, pp' 563-564' " Mclctie Sirigul, oP. 1t cd, cit., p.5o. 257
r r\Ev I r Nvt'. yN, Htlrr UNn trtp
IE
.ll.irlicnn,n Slilntului Acr Si cldtinarca lui dcasuprn Oh4tilrlor l)nuri in rin:pul zttltti sinrbttlizcrrzi cutrcrnurul carc il avur loc inair:tc clc lnvicrc qi cleschidcica nrAnttrltri prirr riclicarca pictrci dc deasupra lui (Mt. xxVIlt,2); dc irccca,la cuvi ,,$i ir inviat il trcia 2i...", prcotnl inceteazi clitinarea Aerului,'li intocnregte gi ll dcopartc, asen'lenea ingerului care a dat la o parte piatra de la intrarea morm
nlt sffi1t.fuui disc, it't fitrlrr[ dc crtrcc' ll ccf
pit1,.Yi:ltlt^*
:llil"3--i;Jili'i:i;' .i
...., .r:^^
^,.narao
pe mormantul
inainte de invierese f,-,ntruft'li i" ,"i;:'?;';il'')-tlii,""i^.::r::;:_?:::fii,de ''o'-ant' !
;";;;';;il;;; Uw'Y?f
ccfbnisului: ,.-.---r
4. Momentul central al Liturghiei: sivArqirea jertfei (sfin,tirea Darurilor) Acum a venit timpul si. se inceapi aducerea sfintei Jertfo. De aceea, preotul (sa aconul) atraqe atenqia credincioqilor asupra acesnri moment solemn, strigAndl stlm bine..." etc. (i insemleazi cuvintele ,,kriln pdcii, ierqfa laudri", cu care credincioqii ri acest indefiul I Pentm a avea explicarea exact5. gi adevirati a acestui ri.spuns, t amrntlm mai intAi ci forma lui de azi nu e redati corect din punct de r.edere gra in ron-ranegte qi ci texnrl corect qi originar este: ,,N4ili, pace, jertfl de laudi;66. cttvinte indici elementele sau darurile ofiandei spirituale, pe care credinciogii spru-ri ci o aduc din partea lor, o dati cu adevi.rata ferdi adusi de preot in rtgn $i care sunt elementele acestei ofrande | - Sunt cele trei virnrgi: naita, pacea si in laud.d (ch.mtarea), pe care Sfinta Scripturi le contrapune adesea iertfcloi materiale gcroase) dtn Legea Wche, recomandindu-le ca daruri sau materii ale singrrrei qi tei jertfe - i.rtfa spiritualr sau morali. - pe care voieQre Dumnezeu qi cari-I esti Aducem, adlca (rispund credrncrogii), adicr (raspund credincioqii), intii intai rnild., rnild, pentrt - Aclucem, voies ir Dentru cd .tmild ,yoild voiesc, jcrtfi de animale", a zis Domnul lOsea VI, 6; Miheia VI, 6-g; l.li. tX, 13 qi XL irducem apoi pace, pentru ci Mintuitoml Insugi a spus: ..Daci aduci darul tiu la qi-qi aduci aminte ci fratele tiu are ceva impotriva ta..., mergi mai intAi de te irnpat, fiatele tiu gi_dupi aceea, venind, adu darul tiu,, 1l,tt. V, Za-Z+; Mc. XI, 25-26) ac-eea, qi je,rtfa trebuie adusi iqc pace, precum ne indeamni preonrl ,,Si stim bi SfAnta rerfe iry pace si o aducem"); in sfargit, aducem qi ieffi de raidd, pentru asemenea jerrfl cere Domnul, prin gura psalmistului: ,,Adu lui Dumnezeu 7r laud.d....; cel ce imi aduce ieffi d.e laudd' acela Md cinsregre,, (ps. XLIX, 14, 2Z; l!]'9. C\/I,22 qiCXY,8 sau CXVI,LT),iar Sfinnrl Apostol pavel iepeii:,"prin (Hristos), si aducem deci lui Dumnezeu inrotdeauna ieffi de lg.wl.d., rai.e .*aa I zclor care mirturisesc numele Lui" (Evr. XI[, I5)8r. 85
Meletie sirigul, op si ed.. c1t., p. 50. - cornp. qi Sfirrrul Gherman, op. cit., col. 42g B. o altl (Th.lcuiye despre p (l t. la Simeon al Tesalonicultri (Td.lcwire d.eshre d.wwrezeieiwl dum.ncz.eieiu.l. ldcaS, lirac p.G., t cT \/ r CLV, lc]'Prltat.c 732 C si trad. rorn, roru. cit., cit.. p. o. 263): 263\: --,sfintrrl Aer se tine neste-f)enr.i Qi,-h^t,,t pentru peste Daruri .4.,,l cnnd .. 1i tt'ad. se .ito..o citegte Sirnbolul, {ine ^--r, "sfrrjyt rrcbtric ca toare cele ce sunt despre Iisus sa se miituriseasci limpede gi si-L vedem (irnrp..gi rcogr.rost, Dapre fiptuire, conteruplayie si preoyie, cap. 74: ,)...De ic..a sta., sfintele ritc rilc inaintea irlaintea r;oastrd noastrd dupi Simbolul Simbolul credinlii credingii pe Sfhr,r, Masi^, avAnJ si fie sfintite. lnflte, ca gl sl cum s-ar irr rr (rilrslillc olrccare Lrlrp chip pEtrlru penrru c€t cei cc ce le aouc aduc gi ar strlga stri cu graturl negrartc iitc catre citre uel Cel crce locuiegte in ll (tracl. rorn. rotn. dc Pr. Prof. Prof- D. D- .stirrilo:e in Filocilia, Filncn Stiniloae, in vol. IV, Sibfu, 194g, p.275) l1(r \ r---: r\ n r 7' ..1 8('Yczi Pr. P. vintilescu,.,. nfa lawdeP, in Lituighiile bi*ntlrrL, BucureEti, 1940 rrctat-c gisin-r gisin-t
I.itwrybia
trrrs clin S.?i;. Acclaqi, pp.222-22a. x7 r , M-crr1i<,ninr nici pa.reria izolari a limrgisnrlui grec poris (Litwrgica, p. 244, n. l), 'eleou j.rpi.t, e,rrc'rlr rrr tl urai lllilt corccri corccti viriurtati.crrov varirrtrta bi,crrov (ulci, rintdelerin), untdelernn). in €l"eoy (mili): lmiia;; duol el- formul, srl sPlrnir s,l sprrtrrt ci aclttccnr ca ofiandi-'
p. I
rlc jcrtli sAtrgcr
for-j, Contributie la sfinieie ContribuTie sfinteie rd.ndieli rdndu)tli ale Vcrirni, it, Vuirn;ai
,,,A.le
r^ /-:-;
1.-
'
f^---
chipul Sfintei cmci' (d*'"I)t \ il esge imitarea ge
diltru ale tale"'", (-aee c Lret nAinea in sfintele ii ' LtLurl4rrtor ; urrea drn
Tale
q.
n timP ce
in
ltttl rosteqte, ,1.. ^4.---
U
-l -o-om
in tim-
l^ u: n! flura 5-o'* rr-
XXIX,24).
I ci ne
I
at"y l" r"."?rt Y""stanta Ql E' clipa ' cea mal urma rugaciunii preotului' : -t 4--^2^+^ t-;-.r;rol? f)anrrit' ' De '\ aici inainte, ,,clnstitele Daruri" i'l,nuarrr.o".e din tot cursul srini.i utu.gtiii. J;i' -p..n.ut :r'li,t?,"i"r.;;;;;; .k',i, ,':""-:nilt:','l rrup qi sra,nrl +':,1':i in insuqi .i'-",i "f!:-'Y:i d,e
vtn 5l prefflcerea' tur
;;i;"; i'l'ftr'uijlr:'ii":,'.I;a;t ;;;,
I'7t olt'tltLeL
"'*
s
u
infltisirt"u':!*;%1';
Domnului, pelta"a*ct PdJlrarruu i"^* :---:,; Singe al rJollrlrurur' l'lttll Sange Ele sunt adevaranrl Trup qi Singe cu qi J. "i". cl c?re rrrr Fecioari, cu care a triit pe pimint, ' ,u., ra'sl.,s .ipr.e.a prezenra aParentele
niscut din
!i-1ffl1:"1
Bise'r,,,,irocul ll?j::;illiilr.de,,irrr;:'i:il; devine^.-t1lL"'*":t:,'ill e, ;;;;rf*#li.a sa'"imistiil. ci
aza "r;;;;'k -ri ffi::-'$'itirici cu materia :ffiii;:T:"J#lr"oii" 'h"tr'i rii"h ,;..P,it ti insuqite de ca1 ^ itorul' adici incorporatc ;'ffi;'.*i., pe Gurv'uLa' . .. 'rrup qi Sang., jertfit in chip sAngeros -J'A ,iilin*f
i
Sale incere
"""s;;
i reface rea 5 -'il ;'il ;;il;; f,"^l: :**' I' :::l ::H',*'' hi'; ':;;;;:;;'i;;;{;;;ii')"'^"i'il,*,ii,ma"*'::*\':,,'::ffi:r#*,1ii ',i,;;;";;';;;i'ipi;it, dcvine acum o prezentarc otn s
*
tinqi re a
q
p
^
ii'iri'olirart efectivi; sluiba noastri isio.i. a. p. b"fg" ta, o sau o acrualizare , i;;il
realizare a prezen[ei
lui lisus
il;.a.'-"e nu toati ^peil",* p.'lilPl il:H'rIJ, 9.':'^'f:l'ffsf,tn1i ,1:'l pentru ":iiii'.::il}''""i';.."r1-"al"ii,al miridele aduse Sfinnrl Agneq; resn
IFIXJ:t:XI rcDule sa av€rrr
'n -.-: :^ ....^,,r n^m-,,1,,i rrici irr rlc "'n"[i'" illH#Hei;:i"',i',";";;;;i't::;t:l-:F;:'i:::;X'*i3":f ,,SlJt i;'tsil'tri+',t';: a i,, ""':t;fir-r;ulei: P: : 1T " .?:::::' ,rrydtL.'l i.'iil;" !llllltllor, l' 11,,'# cl nullrar Ds ih i li ^tf prcohtl f; ia sfinqilor", "*:" ,,Sfin1ele, .. aQezate, P^: ,.9t1, Ia rosttre r:^---r su'f .atcz
ci numai
;::il;n:
t"o ""JrlvrriLiiriuog.in,inartic.siuclinvol.colcr'tiv ConstantinoP (in grec')' grec.), LonsLarrtrrrul']wt' .. (iu lllrrttrt..tttrntiei illi,,],l,,li,i:11.:H',i1fl i'.][1|.|..',.il; de catre A.rhi ^:^,1?!:'1.'^l^oi,li; corecti, mai .trir".h. Ei ,,,i,lri.f,-:t.,e (conf. saint-Scrgc h l)nris), ,niu..r.il." a" l'r'Egri.. r i,,rrryic ;. rle t,Eolise oarticulitre et Linrrgie de t;rgtir-"-i".tl.ulitre :i:i;,;;[;.
it,,,r'r., 1976, pp. 213-214'
"
ii'V. uii.6f",-,"uici
9i ceilalli Liturgica, tr/ Mcletie t'/ r,r-lcr;.' Sirigul, sirimrl nD. ri ed ed. cit., o.50. op"Si 9it..p
pp' 568-569'
1e67, p' 210)' ; fffi",.,tt'"th #;{\1,?i!';# _r-i[,4h l_tnl,lT,v,'te (Litwrshier, Bucurceti, -Crt".ir., 3l' p' ronr'' tridII' op- cit',cap' r' l,,rrn.'ti"ii.. " "i,,'i;i...^,;:; 7t pp' 70-72, ;I Ni..i". c-.t rom'' pp. n^x".lr" ip. i tit.,' ,ir ,^i.f ' 27, 27 - rrad. rtad' rom.. ' p. ,,) ^til^',' cit.. cap. c5'.,rrc('r "' ""^)ui-pr:r'rhi'iri,i ;i;y ctr.' ;; rorn. fvad. ;.';;i:;;;: 5, N,'.:'ffi1,1?il'ii?;'il':li$i Nic. cabasila.op. ll:ll:::::":l :':"q;: i#',!,:, iiirri,,, pc s biseicemcd T:-:',::;':Ih irtvilritutd 99-100; pp' t,,,,,nlil'rll."ii,'*ia' "'"'it, 25c)
Acurn' dup{ cc sft'ra /crtf.\ s-a sivirgit pi cA,d dcci fi avcnr in faqa noastrr y,11TfiH,1;xm:,-"1,'xi*'*;jruri, preo-''1 ':' rea dc unn[ din anafori /R,giciunea Sn"i.i i.r.f.;, T nea de mijlocire g.r..ril p..,., iri...ii'gjr..;.r ,a, lI ne$re neste acum acrlrn pe ne t^ti --^)i^^:^^:: vii si toti .r:^1,::1?Jii fintei yelrd fie spre. folos, adica spre lertarea pdcatelor a cu ace$tia anume in fnrnto, rrrrlrr ts n^t^- c.-^----: ,' preo,u, ii po-.,E3 t"t'c cr ::**l::""*"r" nen'.nr eq a'l nx rTiiloceasci ;::::ti? i:lT; ru'ruccasca pentru not qi si noi gi ra dobdr gi aoUa, nor. ca gi sr noi, si ei, ei impi i-.,
".
p...".. morgi,
l,tt'u ncilc:n nrtltri din motmAnt)ed; iar cuvbrtale oSfintele, Vt
rl ll
dnici si se numeasci sau sI se socoteascl i recunosc ci unul singur a fost cu adevlrat
il-ffi:T#*l:l::'j
isus Hristos. Acesta e singud Care, prin ce I se cuvenea, precum spune El insuqi:
,..rrti po-..rir. j miilocire a mijlocire A preonrlui nre^rir'ri ra urDLrrL, rrrr)r2rnarF
nu mai au nevoie de a" rugdc ),.j]]l,lj:l:Y^:T?'T) i un.,
m;:p::
il;XT,;;X
Dumnezeu
pomenire (aceea de la Proscomi 4rurrl(r'r rru arurilor nu freDuletrebuie lngeleasd ingeleasi d( deci Peltf dAnqii sau in favoarea lor,
g.;"il- Ir' l"#,liHlrT;i::il "J;il;i,,rl;i ; ;il .di ;;i,;.;.# pe ".
E:,-l--: r--: n
l'fl:,T"
i
fiffi'-1; :#:i
;,qi
!:jl';,?:o;l',li,n'"r'
*n(
bril.ri sfintilm
qi
are
desrut de pregitigi-qi de vrednici
J.'J:::' ,lfll:y :l T*:::,-ri
.Jf,'fffi Xi'f i,,i',i',;!i rlil
Sp' cindea,zs,nlors;
orin Fiul
Milrtrrrisitonr l, Mysngog|.a, cap. 20, 24, ' uncrman al C<-rnsrantinopolului,
Linrghie,
cap. eS
g
i;ii"ii
ilirierii
(al sculiyii Dr
l)omnuhri, sirnbolizatl Puqin
potir. Iar cd invierea e oPera nrati gi formula sacramentel Meletie Sirizul. oi. si ed. cit., p. 52; Atanasie de la Paros, Prescurtare rlo11me, trad. de lo#al Argtqului, Nearnlu, 1816, p' 252' eo
e'Vezi Evrei III,
l.
d sfirimali Sfantul Agnel in patm pi(i, ctttn cll au fost risdgnit P€ cruce qi au sfinlit panrl pilrli
taine..., RAmnic, 1877, p. Ll6.
260
\746,f.
18 v).
meon al Tesalonicultrl, rdicuirc *reb. 58 (*ad. row. cit., PP.266'267,
can 46 '8.O., p.
ilie
despre damnczeiapilc
o. g7_gg.
*;,ia"iiil$it
-{.,a. ;,;.';i,.1',. -ci.. };ii"l;i;,1.u -",}f,.1,-.gl -Siu, err nr;n p;,,t ..__eu.
ll(
i
d. .gT., p. ]06 9.u. Mai pe larg la pr. Ir. Vi in xl t,.p., G-8.,3. an. lgQ2, Ig62- nr. nr.
oD.
ca
mi
aJ
,tqi.:,'.1,1,'-,1rt ei Vezi Ni..
rnati la Proscomidie'
din rlni
T.l*,',:fl:
nrji
:':"#;:H?i.:T,l
coasta Domnului cea impunsi cu suliga; spr
:
indtpiea sf,;nkw Trup deasupradiscurui,inainte neral ca simbol al ridicirii D"-";; !9 frengerea lui, e priviti in p-.-.ir..rr, sau chiar
Sewal pomettirii
pirqilor lui pe sfAntul disc in form{ dc cu -I$ in care s-a ficut impungerea cu unire a SfAnnrlui Tmp cu Sfrntul SAnge
erld, ca
Prin citirea ultimei pi4i din anafori sau celor sau a rugiciunil"i a.'-ilf"i#.""..rU Rugiciunea sfintei Jertfe _ adici a di pentru 'E) B:^^_: . rq Plrrlru in legiruri lesinrri rr, r, cu /a
pn;!;iui,+.ili
rlstignirii
c caldl,
5. Sivdrqirea tainei (impirtiqirea)
impirriqirea Crediimpirtisirea credi- _^_,__^ ) care rata constituie nn^^-i--j^ scop Rostirea (cdntarea) Rasdciunii )"*_""" , impirtiqire, impirti5ire- lnseamni inseamni ci .; se socoteasci fii ai lui Du roage si ne dea ,,, r,i,,os, din care ..r
flcut
tototati gi ne amintegte gi frAngerea
deschi
:liitr,n"ri.* ;i p;e;# il:'.i: ;il;
ce a fEcut El, a
maginea cea mai plasticl a
t
mm acum.
XVIIL 4). Cici tot
)".
rangi Dumn
dit-r cursul orrcrrl din
nii...") gi insearqni
,tifdnta
.
d'verei ra ecfonisur pentru por,nenipea preasfintei Ndscitoare de Dr pentnr Preasflnre ,r\ d-o ^.i^ ^-^r^-:
ze a a
SPEcIALA
Si ed..
YJtr;,:ii:j2 !,*'%;"1T;i";iiifl1';ifrii!;
con' 13 al Sfdn*lui 9i dc Nic. |!i.laq, in Comcnt la a, pp.232'233).
PRBOT PRoF. DR, Et,rri
BnrNr$,n;
l,t'ru r((it(
u,ii liturgigti, r*)arca carrt-yii fimca,rni pogo i,.g tur,1uti1 i,,-'ii* cin.izecimii ori'cdrdura .r.di.,qJi-3i i.f;tll.l1,1]',lr|#[,ni'J'i..a, sflrqit, clupir
6. Partca finali
a
)A sPt'x
llAI,A
Liturghiei
Liturghisitorii se impirtiqesc cei di,tii, la ca Sfinqii Apostori ih carnera taini l)e ,.Fpi t. r i-.--"= ,iiii."r.aarrar, arhiereul insusi ii imnirriceet ,
cei,a,;i celei de
lltrTi[lffi$
SflXn'ta
la Cinr cer
116
],::ut'3;ili:THl,t.:
13lp{.
potir Sfhntul Trup destinate im Sflnnrlui Trup cu Sfintul simbolizeazi invieiea Dom integritigii Sfintei Sale u rtecnirtitx i^ r^._: ___:.despirtitd in doui prin moarre; rar rurnare, ..r*rri'i'*;1'ffi Twmcarea
in sfa,ntul
credincioqilor
iar d.wcerea si d.epwneren Sfi'ntehr Daruri. nului la cemri. De aceea, cAnd preonrl
0{1si I{A)
;:ffiiiir:ril
miri,ei^. nAnr.r ^i--: ^: pcnrru panr- credlncroq.ll aaaainaioi, vrr gi morti- exprimi, 5r morgi, exorimi in chipul rhi-,,t cel a ruturor membrilor Biiericii iiiu,riAi"rre qi luptitoarr z rv va ! r, --,.i. cu Hrl, tor, r,l .J#;:'rf i,r'.#"ff:l[ i::] T#: r
gi pe care noi ceilalqi
- credinciosii vii-iiI ,ri ;;G;!,-'u;';11;ffff .
nnmo-iti oi
-^^---^---^: ll,'fil:JiJ.'ilT1lltsil,i,J,fiTTfilT,]#i -. -
retli.. -.ii-,,:--^: noasrri.dj,, reatiza prin invierea -^
; ;;r,
#;I;il';','JnXl# l.r:rlTj Domnului, de aceea turnind in ,ferrui -I:_ ce |o6. ^"-.,,^ gi miri gt ', liturghisitorul [iturohisito.,rf zice J^ r4i6x tropa..^ii."""i +-^^^--^ /t ,. ";- in trini ai, cdnd to plrgile ain aIu a lui Hf vizAnd ". ^A-J *^^--' ---, . , sfintei )'Lwtttttca,,ia-[c' ,,Lumir.rri-t lrml lurnl T"ti^Ti"ga H1il1;;;.",* , noule lerusalime.,.", in care e i Domnului mo4i,
smnturrru;;il;;;f,.'i',iJ,...,
F"i"" 'i":
la invierea ,.l.r.Joi-rilr"d"; i" miridele pagtile cele mari...rr. .roi_ ca r- ziua _:.-^ cea ir ^-- neinserata a rmpardgiei rui rugim -^ in Hrist"r:, ,}l".fi'#ffi;,;ll it rea desivArgiti cu El., de care,n"dir'. _ 6"t"ri inci 4. r^'-^^__-', in r.r,credinciotii"ii ti ,'j.: Tory, picatele celo etc, lill P"r-ne, car: s_au putut impirtiqi, aceasti. impreunar miri.t^i^, mirideior ^n]r scoase penlru .i,r.roj:l ., irh,,rui irGl;:*,AilTiiill' ;j[i::1JTt:"H, .o p;,ii'.p*. sn',i.r. D;;1. chiar fon lL*."?*r:t.^::ii :11:,1tt.1 respectivi, pe care
o
zice atunci
#',9',liJ:11,?ffitd'
'elor
air."r-i-ipreonrl),
pentru
ir'.
''l*
snngere
adrs acerG
sfe":1ffi.:"rfi,t:i
-iriJ.,
ca gi cand ei ar
finqirea Darurilor. De acecil, rlmAnerea Maicii Domnultti tiqi creqtine, duPi inilqarca lrr Adormirea eilla. anafura se di credinciogilor ca scmll Impirtiganiirls, al Sfintei inlocuitor un Fiind rpiiit""r4'qi de'aceea se consumi numai pe nem1ncatc, ca qi sau simbol a..o-6i*. Sflnta lmpirtiganie; iar cXnd lulm gi rrnafura. Vechile Praille qi Cd'rti d3 intt
rll 'f
ca se aQ
stropiti cu vin, care se di credincioqilor in
Indlparea sft.nturui potir gi aritarea rui in vizur credincioqilor, ra cuvintere 1.,1i^DrT".leu..." r'' ,,cu r''umnezeu"." $r gi .'Ivlinruieqte, Dumnezeure, poporur ,prfa"t"l.q,., O"-".r."fe. Dooonrl reu...;, Tirr ,, simbolizeazi siml-^ti-^ ^_x a^_x MAnruitorului qrl, uupd,rvlcre, dupa inviere, lucru 'r'arrrlsrLvf I;.- care .;;;;;se vede.qi r-.a. ,i form,r" te ",, din formulele tormulele cu .n.o-x^^.--r $l dm care rispund ar c'rcdinciogii, ca gi cand L-ar'fivizut r uzu( pe vvr t lt I Lll Insusi: }/L Domnur InsuSi:: ,,Bine llrsu{l est" --Bihe este crrrr4nt,t cuvintai /-or Cel ce lntru numele Domnului; Dumnezeu este Domnul s
it., col. 452 B-C; Atanasie de la Paros, op' Si nnd' ca,ed. L929, p. 598. de masn...), .a. U, Harkov, 1900, p' tl25l V' 7.
.
2.1,.27ti,,ia,,,-**'ilil;,ii#tr;;;;;.iiH:1,%,:-i.K'::.!K^!!': din urmi nu e altceva decAt de la stihoavn, v...-i.t Ji" umrl Rusaliilor; era imnul de slavi ql :]::,::,]]i.r. rnu,qumire,pecare-lci.ntau"di;;;;t;;'dii.;;;;iil:H'd":;J,Tfl:ff ^i,
',,i0,!;;;,zl;'kf*'t;7,1;*'?all*fm',
il
PP'8e-er; comp. ei E. Braniete, Expticarea ,ir,iilyl:':_(:p".1,:'il"c,t^[t,,-pp.\b;;i. ,,",:,:f,':!!J;;;;;i;;;;;#;,"1;lrrii,lnl" ,1i"'*;i;'!t'u;::':';tr;?!f,:1?!i:ffi:,li,( .,!:J,r:n:::, !^?"';ilif|;l,x.,f ri,rili ,o;.,,!2 rtri lis.s, .ri, .o." , ."., .#;;;:il]:i:;.t:"J:i :P::* 11Jiii.fl:i:rllii;J,li'iii,li.[l;I leTig[1.., i-".r," ei i-ar punr ;.3-.54). [_i,j].*,,,* 262
,,, Simeon i2yez:tG.
al TesaloniculUii,Tdlcuire
Teleaga tt3 ye.i Liturlbi"r, ,ra Meletie Sirigul, col. 465 C. CXL, --is y.ri
Liturgica, p. 23. Dupn Atatrasic cle lrr l)nros (/)ru' Sfintllor- Daruri la proscomicliar sinrbolizcrtarl n
d.espre d.u.mnezeievul ldcaS,
trad' rom., p.268'
:ir:. p.462. 1^_z _ l :1 37 qi Bucuregtl, 195.91 p. 152. 'de Andidi, Tdlcuin p. Ei Teodor
pe capitole'.',
r,\^ : Simeon al Tesaloniculti, Despre Sfd.nta Litat'ghla, cap. 100 9i
/''(i"
'
t!t,'
.:i,:5:,Llx,JHll!:lll:I arc), gl. 170 (ccl' Iltrctrrclti, 1962
t
p' 173)'
iil
PRsor"PRor, DR. ENe Bnetrg.rr
cepuill DsL.,rLrur rL',uLL, secolului
Lrrunctc,q
XVIII, mitropolin:I ^vrlrr_mrtropolrtr"rl
Teodosie al f{rii Rom{'egti scfla Teodosie s penrm ."nu n. l?ilTlt rlbji:i, il1-:1ri.i,rdu-t, "qr_rr_in nestropiti cu vinllT. {,:YK::._ll:r:?::1!ici gonsumarea de citre preot (sau diacon, dacr
l',,htc'ri
l3:::l:ri"ri;"i;;;i;;;;#;';*.[T;:ili:;ili"ffi :l#' j
^.";;:filiili :::::):':*:^m::,::r:*ii.rii;h1p#il;#ft g.-duitci,o";ili;;;;ffi:i'"#.:',[?pfi il,#i'k2.;i:.#e,,5,l,::1".ft
11::'"f*ti11,sl:,?:Tr-!;;;;;i+;U!;;!iii,J:iJ"T,tH'i,li; intru impar4ia ratitui rvrzutlilr-. ffi;;,rl
i!.*;iili,"'V"*, its,yij XIY,25 gi Lc. XX[, l8;trs.
Ijli:TLuTt::;.ljllylilare
deci un sens esharelogig, devenind o
pr.ngori,
..r"' ,i.ff^ii;;il,;,"rffi'"?;3 1i-ffiit *t ;r;iil ;;#"or,1ff.ii,t
:,Ij,'ff",X'^l_9_Y:Tir,*::?l:1T1,t.,Freqi!tg cipare a,,impirigiei rui Dum,er.""
BIBLIOGRAFIE (lucriri auxiliare necitate in note) ,3:9:, L'offrand.e dans te rite byza,ntin, son /cbo sur la , ^9: 1964 (extras lr.erosc,o.rntd.le. I(gp", din ,,,A.cta philos. et theologicr; rl. So.. Academice dacot. II), Rend Bornert, o.s.B., Les cornrnehtaira byzantins de ra d.bine Lituryie du XV-e'; siicle , Paris- 1966 (Col. iC,ot,,.{rchives Archi.,.. .t^ r'..r-,-^. /-L-t-:^--),\ de I'e)rienr !';-nec1t,I,aris, Chrdtie";;i. Odo Casel, Le rnernorial d.u-seinnewr;;, d?' ? ktyuie .d e t' aitiq uiti ch ritienne,
;';,;;;:;:-:; :'W:,!: -l',r{::*f -tuty*erientedichii,'ii *r,,,iiilrt;i," ;;':;{"(:;;ff'ff:T
131ii"*:fSi,.Das wissensch-aft';, 6 11926j,
pp tig_ioi.
Mitrofan Critooulos, jVlh,turisii,ea Ornd.oxd, ed. de I. Mihilcescu, "' tfi e_'.OpQo6o(icrg, Leipzig, f qOs. Eucharistie
?r:2:"P1:Yi:yi:i;.
yersiihnwnx. Die . wnd. sotttiche LitwrXie
?!:*.:r?:,!,,:t:Aita;,;,*isd,;i;,,dh;;;;;;tri,,"d,;iiiiiil"!J". (197L), pp, 177-t84. rg6';.*ikir
,,Kyrios",
Evandas, scartd expricayie a pdryii La a lr-a a sfintei Litwrghii, B si
P. Evdokimov, La priiy dr lEXlise d;Ori?t La titurgie "r d.e v" Saint Paris,,I.966-(Pl,4pn1_o.hesoecuminiques,,),')--
Jean
lKrasnopievkory,'Nw'aia Shrijat... (Tabtd noud sau f!:t: Y.fgy" y,::?y::yr,,,,Lu.t",tiL;;;;;;;,iZiiaffi'i,wcruritnr
ff cd. ',{(,?,r:f XV[, Moscova, 1908.
J' Mateos, L'action.d.w.soint Esprit d.ans ra Lituryie d.ite de Saint Jean Chtysostome, rcv. ,,Proche-Orient Chrdtien,,, fX 1USly.
!:#:,n: ce !r:ti2:,t:,':K*tt,"::13y,q !bencii,,,-B*:y, !7o?, r 24 v e u ( k,ie,ii).. c"qd I ciili'y:lii",",f,ffi;l faeeli ta ;ian ,,,,,]flJ: iLJ;J'x;,,,[3]; rf;:T. rzrvr rrr, +. Do. ts/_ r4b ll nr. S, pp. lg7_197. rl'pil^ii." vinrlescu, Anofora tat )u,,,f,;"ff;,I,rr1 Atrtidtron in S.L, an. Ie53, ;;. il T,rlo,.:l ,^!;a,F'i,,ffi"*. i-), ,,, p!: ,,\u:)ns ili+i. ;J'i Y;7i si art. (lesem o iiii);rrin *ebuic sit i * r ev,. M. 8 .,' in-. I e 5 6, nr. ", "^t1 + o,'ii i sli. " il", !:::^::: t:,::'! :: to?. : .i" ')i, t astitc
li\Jli
i
iX
Srtfia,
X.:Il.
_!H
\\
-
_
1t
/.
.c*., p
.ii.
o:!i\#;*:,*ry!(," y? !.*zyaz 1,n , bu,i ), ,,6rr.ioxia,,, ig__,-;;'.''2, p, iciii,
I963, f#T,'d:ffI',?.fi',;'i!t$:|;H pp. rcz. in rcccnz. din-rcv,
^;.
264
H
sPEcxAt,A
ihrer $mbolSestalt, srrs-loachim Schulz, Dia byranthrisch e LiturXie' Vom Werd,en
ilhurg im Breisgau, 1964.
l,titiiii
Solovij, boiesnenna Litwrghiia (Divina Liru.rXia)
tariurn, Roma,
1964.
-
Historia. .?
EuoluPio.
^ d'action Mirnorial du Seigneur. Sn*ifice ot d)intercession' Il-e dd., NeuchAtel, J963' dyd'twrd sfantd'), Y enetla, I 8 I 8' ( rccrtfllnog (inv icnlae vu saris-''IePd Ieod, rccrtnrnotq Vulgaris,
fil;;il;ti'i^ir€, I
L'Ewchoristie.
de
Lt'ru t((it( CRprrolur, VII
Liturghia darurilor mai inainte sfingite Precum am v5.zut de la inceput, in afari de cele doui Linrrghii obiqnuitc an (a Sfhntului Ioan gi a SfAntului Vasile), de care ne-am ocupat pAnI acum, erul ortodox mai cuprinde gi o a treia Liturghie, cu o rdnduiall deosebiti, twrghia Datanilor rnai inairute sfinyite, a ci.rei intrebuinqare este astdzi limi rioada Postului Pagtilor. S5. vedem, mai intAi, care este originea ei.
ili1ili;;tffi"";;;;'i;:;L'
i;;"t,
Liturghio termenul cu ,
ult
I De aceea, papa Inocenliul (40\.417) scria episcopului Decenliu de Etrgubium ci in trad4rc apostohci si nu se oficieze Lirurghie in ultimele doui zile din Siptimina Sfintelor (yn5ri qr slLmbital: ,,...ur tradirio Ecclcsiae habeat isro bidrro sacramenta penirus non (Epis. XXXV,Ad. Decentiwru, c. IV, nr. 7, PL, t. )O! col. 555-556). piine in Parruzecime, decit numai Simbita gi Duminica" " Can. 49:,J.{u se orvine a jenfi , r ,,Nu se cuvtne a sivirgi in Patnrzecime-'praznicele nagterii mucenicilor (pentru viata vegnici), -nn ci (CBOrrilc rrr )ru sfu-rfilor sfu-r1ilor stu'llilor rluur muceru( llmucenici ruLcru(r sa si sc se laca faci (IrLr{nal, (numai) III in JiuTIDefe SLmbete si vol.Il nerr t, 14 SXmbete r^[mmcl Duminici" (CBO| vol.Il, part. (uru, vol. rI] paft. l,I pp. iIttaI+Ei $t 3 oirti ca de ex., la Alexandria, prin secolele IV-V, era obiceiul-ca mieiiurca gi " ln unelc pi4i, qle T sri sri sc citcasci Evanghclia, Evanghclia^ si se rosteasci predica nredic: gi si si se oficieze oficieze toate toqre ale inrrohiei afari afqri dc Ae Lirurghiei, l)arrrrrkrr (Et1cx I)ar-urikrr (litlcx tcou triu puorlpt
rtenia, cnm e intitulatl in eaiqilte mai _vechr ^te combinaqie ' Vecerniei cu Liturehia deci uo Lvrrrvurq\rv cd gJ LL uLLl .^
irrghii. trf
stabilim., Pr.ii, E sigur ci ea este o ,
in iuml lerusalimului),
sir
XCilI (ol. C
,
cestcl
(for' qi Vl r^--*^--^-.r ,.r-.-s desprc mai inainte). Prima menlirme documentari
.
;,i;fril d;;r;ai..Ji, "-i"tit iltt o """"it"i de rrigine *t*::1,,(1H:1 rqa qi intrebuinqarea .i;;;; 'i;ff;';*), Heruvrcul acestei Liturghii (imnul #ffiil anul 64s, care spune.ci fr,":!T:'1'^T' Serghie patriarhul i" p",..if. .erggti..'") " fou, i"r-a* in uz de "t era definiiiv formati qi ra;nf{-
J q"pt.t ea ilffiftj;1^il; i;;il;;.;il " canonul 5"2:='^i?il1T!,1-11 trulan,^prin ;;;;h;tIrit, cici la anul 692, sinodul ca ea'?:. fr:".g toate zilclc ,eglemenldnd :i.X'#ffitd";;;;iffi;J;;.G 2. Autorul Liturghiei
traditia.mai veche este foartc t,r..., ce privegte automl acestei Sfrnte Liturghii, fratele,P:l".lltil Iacob, i,, pi..iJ l-ii i, rt.i-U"ir"- Sfaln'tyi l',t^:1*t:t"B:::'li Marcu, , sr**t i vasile cel Mare, a sfAnrului i|,#;'sie#ili;;r-,;sfa"J"i care transmll tt.*"1^T::l:i tnasie cel l\rr^.a c , - .l TIr',"|e dir-r manuscrisele vechi,
ilii:,1ffit, Ghcrman
scopul-salaminei,.iar altele
l,"
Eii# r":..i}rhului sever aI Antiohrer Sllntului Ioan Damaschinul.
- Sfhnnrlui
('::' .vttIl: 1t1aetii''i:T1-:^P:1",.,1: (brr-bl8), iar unii linrrgiqti apuseni o atribuic
:ffi[iffi"I";'ir-.*;;*criselordin-s9c'xJ|inainte,pTITiI:L1,T-!:,!:,:::; ;;;5r,": 1# ;.*'e tfu*A t,T*:,'* ah i;;; ?"*A*:1" *'f :'# ::l {t6o+;','""
ffii,"'{"'"**,#il'initi'-iiie;i-il."'ipc.
i** ' :I'j ,t"-.c:*":T::P"l'":,1
alxrcrisiar (nunqiu, reprezentantsautrrmls i;.riG.;-i7d-abrsau 585). Aceasta tradiqie n-are.insi
;,illii,S::ff#;ril
o
o"..."L.t",'iu"qi.
:_: _--^ r^*^r ;^+^-i^. ^* d':Y,'lryi:.I1i:1.t*:',:,':1 ^,,roo
o;"u,uilitg1e, "--sryS1^ci,fl"^:1.^Pil?*l f,illiffiii'#: t ;f' ffi".t ;il;h'i, ;;"iL-." .dt,,'"t el la consiantinopolE'
pectiv c tradus cu unclc grcEcli).
+ Vczi SfArrttrl Vasilc ccl Mare, Ep^t. lrupirtdsirt) ((,11O, vol. II, part. 2, p. 4581.
nia (Presctrtat =
r,.-' ln romdnesc); 1," Lttwry.lotYt'ulwi -^-A--.^\.
ilfi;;"ti.
nu se potrivea insi cu zilele Postului Mare, care sunt zile de intristare, de pociinqi, cAnd Mirele este luat de la noi (comp. Mt. IX, 15 qi Lc. V, 34, aceea, consfinqind oficial o veche tradiqie a Bisericii, sinodul din Laodiceea (qi anii 364-383) a hotdrit, in canoanele 49 qi 5I, ca in Piresimi sL nu se mai sI. Linrrghia qi si nu se mai serbeze pomenirea sfin$lor mucenici (care se face in prin savar$_rrea rdnd rano prrn slvArqirqa ')llntel Sfintei )ertfe) decit sarnData qi dumrnrc simblta Qr duminica,, zle zTle ln in care tpo |ertfe) decat mai pugin aspru'. In urma acestei dispoziqii, celelalte zile din cursul Posrului rimas deci zile nekturgice; \n ele se si.vArgea numai slujba obiqnuitelor Laude
hotiririle sinodului de la Laodiceea, dar in acela$i pentru a se impica rigurozitatea ajunirii din zilele de miercuri qi vineri cu creqtinilor de a se impirtiqi chiar in acesre zile din post, s-a formar obiceiul pistra in biserici o parre din Darurile sfintite la Liturghia de sAmbita gi
ain're sfinyite (?uel'r"'
astazi
Slujba Sfintei Linrrghii a fost priviti. totdeauna ca un prilej de bucurie gi duhovniceasci., intrucAt prin sfinqirea Sfintelor Daruri qi prin impirtigirea iu are loc in cursul ei, il avem intre noi pe Hristos, Mirele nostm Cel ceresc, Care intru noi qi noi intru El (comp. In. VI, 56). Acest caracter festiv al Sfintei L
sile cel Marea. Pentru a se respecta deci
sltliclAl,A
nu sc putca. srlvarqi a-i irnplrtlqi cu ele 1:e crccliucioqi in cclelaltc zile, in care. de m.icrcuri u1*il ia. Iar ca str nu sc iuticiririi';tu;rea obiq.triti di. zilele'ij atunci adicr vecernici, sruipl dupi JJ^ir, J;a,ti' impirtlgirii din aceste zile neliturXi' d erci ce ajunaseri put.ati sn li[,Ance.'Rirualul de o'"1'.T"il"l:il':.':,:: trepiat' ;?;;;i"'-'iurat, li;;ilru!ilpi" r" o parte' si intre anumite de vecerniei, ;;;;,r*;;r;'ni,ra i'r.r'a.;l[;; 'r"iui .i,,,.i .li- .4-.lrrirle Linrrohiei- de alta.
I. Originea gi vechimea acestei Liturghii
suri bisericeqti zilnice, flri SfAnta Lirurghie3. Erau insi destui creqtini care frecventau serviciul divin (Ceasurile) gi care se impirtiqeascd qi in celelalte zrle (afard de sAmbete gi duminici) qi mai ales qi vinerea, cum se obiqnuia, de exemplu, in pirtjle Asiei Mici, pe vremea Sfln
)A
Cdtre nohila Chesatia, rrr
xl, trulan). 267
PREoTPHctr', DR. Etru Bnnnr5,rri
irr multe din manuscriserc vecrri, _i19epA,d chiar cu ood.icere Barberinig,. ai Biblioteca vatica,urui_(secorele vrir-x), qi ir., Lhurthimt cesc, nu se menqioneazi n mele tradiqionai "n.r.'oii-"-J,*,r" ir r"."-r.ri il,.l]'iilr"gh ii::;;itr jn5 ea aDare ., " i.;.,,"1,i;;;;,;,-t"i" qrrvrurrra' 4ld .".,r e conlcitr il.:^,:^r.L3lf$ in canonul 52 al;i,.ala sinodulur tru unere ediqii ,..ni ab adevirul istoric daci socorim ci Lrnrrghia Darurilor ilri;.:h;#U!i sub numere s-ri"ur"ii";; -"i ni,, qi vas,e cel ::i:;,f':_pi,-1 nu trebuie privite :,-,gii. ca opera unui s-ingur autorr.ci ., ;;;i ,H;dtJ
Li
lfK,f,l;*'#f'*f: d;;; "p..r.o-t g."...iii a.-.ffir;;;il qi simpri credr fl,.9:?d:-.":::ry,::oi:i 11,,.i formati qi rispAnditi incetur ." -,i
Marc (al Sfhnnrlui Sava)r3' ttfil:,Li-1]9'11.1Ti:f1; sluibl .di.i.ari caract :r de privexhara sau iin'i,i'.""li,rl;.r.i'V;;',i;i; A --l -J.r"lte ,-'a"t"i.i" ,lversirc. ;i'l;.;p"; .d. l9T1 $i :"..'9t-j'"1" -'ifil,1'],,:"::{ doui Liturghii (a SfAntului Vasile qi a i"taniprr'qi ;i" rlui Ioan) cAnd se uneau cu Vecernia' i,rri;'fii;.itrc J..t "rii - gi chiar in mrnlsti.ri - Preideosfe$,."i_1::t.",e[:!' Iip,;;;;;q; CI;;i"i. de masa.de pra.z), rcspcctivc si'tipicul
ccl
3. Timpul sivirqirii
"9i:i,11.,"1'-:1-':{t:T-'^':11:,11':; rl,F-l:i (1are s;,citegte inainte) si ceasului .ilil;,;;;;iile aG sine deplasarea r : -^^^^^ fac- parte ,rrrlelar de rle seari, ceeri -;-1.'l T ^^*^,1:Laudelor din ciclul deqi acestea
I
'.L,S.flhi:,..i .*..piir rii.r"' alirurgice ll,LT',L"1,,_'l:,l'_.,b:i:,'i,?:.prima slptimAni qi Vinerea rr.[riti., .a,,Jil^;.?;le nici T..fti,din o ai"-"r'r"ril a""a. ril,'grrir (toate :ll 1i*:,:f',:,:a1,1"-'=ti :'l "rt" qi s;-"^-v.rjiff13.'5t?.i duminicile, /oia siptdmanii patimil", r"# (iiT ea se
oficiazl astizi - chiar qi in ministiri _ doar in zilete A. , qi Vi -;t'-'*: evrenfia c:--:--^--h -. .t *1, excepqia \/.;^--i:,J:patimilor). Vinerii din SiptimAna iar cerur l:iq l,':.Y-T:"i,1".,-ilg" i",:1,^1^:-r_:,uru^r ),'i^qi la ( ca:, Sfinnrr-Haralambie (r0 februarie), rnttie :X,Y:f:,5.j,:::,1.:: l"_r:1.*. doua aflare a cinsiinrr*i iap al sfinnrl* i;;" pg_tez{t9rul rrn r.u"j, 6h1lii,ltj cenici (9 martie) gi inaintepriznuirea c"".i v.rti;i^Ai;;e), dacr ac( LraLa aces de rAnd ale sdptamAniilJe luni pAnd vineri) ,2.'-)' omentur (ceasur) din cursur zilei, ra incepui Lirurghia Daru oficia -la vremea. reglementara , V...rrri.i .r.u
cr""""i"i'iari
l.r, t.r-Lr'i'_i i._ """ei."a spre a se impdrtdgr
(urLd sprc scara, oupd citirea Puteau intrerupe ajunarea
L,tf:',"*:-
c."rrt"i?i
$r
.
l,
.oo
cAnd c
menca, aga cu prevede
inci
!f.T.$li, t I!! rj 1862; Rimnic, I 862 E.a. q"\.^;;;;i;;)1,;iii.,iii:,,pistrAndtirurarura *,?:.T:.?1.11,.1;1..*:i'fi rrccstei Linrrghii. i-au dar,.torugi, o formd auu"ir"tirei-_r^;hr;i-,;;;rdrru LItudLura tra.,luon s!flitc' zice ,;u afi ntria iji"iri;iC;;, Gng^u'tg Diahaul" Diahaut,,,,err led R,rcr,." Rrrcr,." ,.Ti-11i,."" Li sau: ,,I)umnezeiasca sau: l)rrrurilor uiikrr mai i,-,rinr" inainre re.sfin1i1 s-fin1ir ,"f*iir 'ed. q.a.6.,curciit.1;i)-; (.d. Bucurcgti, 1967, p. 2h tt Yezi Simeon al Tesal Tesal fiyebarea (trad.. l-:9:
56
rom. rom
C^
-
Gt-.#;;;m6inrtl;,
4. Rinduiala slujbei sivArqeasci Linrrghia Darurilor mai inaintc ca la Liturghia din duminica precedentln a.-5ia"*r ,{gr.r pe.tru ziua respecri'i, si scoati qi sI Sfant Agneq lsau ioud,-de vafi nevoie) urmitoare; Pentm aceasta va proceda
a\ l\rendtiren. Cirrd' preod are
si
ilr..'"(;;;i ii.u"i. .e'"ibl Jirr"int griji
ili.:;;.;;;i.;'il-;i; "n #il;;ilH#il;';i;J
il;;;ilt1;;r"t
Astizi, in Biserica ortgd91i, Linirghia Darurilor mai inainte sfingite este pastilor,6"r"'- p p* de canonut ::T..fllti-1,:Till -.#ffi; cirar1-Po:pE mai.inainte, ., por,. reualqi;. L**Tit.i.. zi din I r*It_:*n,
:'
*
il-;;
iri.LJ,'pa"n i"
#";;;i;;;..X ,i'Tj,,Ii"; definitivd de citre Biserici-gi qys.i apoi, J"pa g.fr..rr, ,"u numere unuil *"r mai iluqtri ierarhi ai cregtiniiiiii ai" .p*, *.f-,.,.
;;
q'*i !i:tltl-?::':
irn aratl inviginrra respectivd dinLitwrgbierra'
.
..
. ... t-
r^--:--r
ii;;lii" barurilor mpeLi inainte sfinqite, la sfilrqitul ;;'ara.;;;e "ip,a-a"ii -11,rl,"glf::t&tl1; ;i,I,;iii;;;;o[rf6.; ".;.',hil,,l ne .Sfinta Masi. iese o$, q9 iunea sfrnnrtui Efrem Sirut ;i, cele 12 inchiniciuni). quP-{ Ln. ii dq la sfhrginrl Ceasului IX ;;-i;';i-p ce la stranl ;';ffiH.r..f,.*,i
fiffffi; S.epa"U
bisericii, se inchind [iird;- d"r[* r""* iirir""r...."), preofttl vtne tn miilocul (ia binecuvarylt i;:i:;i r;;nrlrii J.p"". -"*i. i, I'ot "l arhieresc * ]"j:li la sfintele ico-ane qila iconostas, fdrl a ,
#i:'6!
ildi'ai
;I".hi;tilre
insi troparele qi rugec^i;if.
randuiatd Se.intoarce intre sfeqniiele implriteqti, facc ,^:^-: qi i- clter ne rrsa de -: ^^^; i-t*.5 ql "Uii""ir..credincioqi altar-pe intri in
,".,*ii"p.. inrtii, ;; ;ilJ'rpre ^apoi eri,i. r.Jrrini de trei "rii" r+" Sfintei Mese, sirutAnd, ca de obicei:
nta Evanghelie gi Sfanta Cruce.
ry
SfAnta Mas{,
ia: culoare n9agr1, daci ""-*.. si ne rugam", la fiecare veQmAnt' decat,pomnului rli.e* ;i ; A;r ri"lfi;;:b, '";11i,^^b:::yr;rjpdu-
&;
fi"iil4;fil;,.r"
l'
)
obignuiti' il"rl r..." isi spali mAinile, zicAnd rugiciunea 'obed.nitn; la timpul s-a citit [" :#;i-;:;;*;;i;;#
cuvenit, preotul zicc
Sfintei Mese (fiind deia imbricat p€ntru , de la sfhrqitul Obedniqei, preonrl dcs' tul mic. metaniile cuvenite, siruti SfAnta Evan' qi chipul Sfrntului Grigorie
Dialoguldin
ctf., p. 328): ,,In cincl
r)riri nrrrlr" (reprod.s si in Tipicur ruare, ragi.
rriio, ai"';0r;. cffi"ui"i*iiiliLi,";#t;;. I8l r. (noti Ia'ti.lcuiiea can. Si aT--;".i ',.Ji".,1' n r ...--l-r^^__ 6.. { {i 'r,"a. rnrlon\. iiT^ J."t5;J1,1ffi'fr#';Xff* ',;li,i,)!'^' "i:'.:1.,''^,'*'l+1 j:r:::::;";;';;;*d;;;; #tr#i;'e]ffi,"?r#, '{'.'ff,:,?;E;,3;idX[.f,r: qi cei al1 i, Li *:'"::::, t urg i a, ed.- I 9 2 6 62 F . n ia tirria
I
c
?,^p. (nrrurual dc tipic, dact.), Buctrresri, i,1924, 1924, p. p.29i. 29i.
',i,,.!;,",,!i!?,*:E:I-::*i;;;;;t;[;i;,"'sti,
;
^tii ^ri,
fi
"i;;; ;,; r;r;;
a Daruritor mai inwintc sfinnte,
rr Vczi si texrul Lirurghici, la ectenia dinainte de impirtigire: ,,Si plinirn rugiciutrea nolsrril ran Domnului..." (Lifurghier, BucureEti, 1956' p' 2??) ^ .^ Ct '--rard in v"ri, dc cx., Li*rghr'aZ cd. Bucuregti, 1967, pp' 242-243'
269
rKrl()f rRoF,
tJR. HNn HRANIgTII
I,ITI. I R(II(]A SPI],CI AI,A
ni\rlr...r'qi sc. citcqtc Psalnr.ul cIII. ln dmpul accsta, prcotul citcrlrc i1 tainl, ln altar; ultimclc pirtru rugiciuni alc scrii (luilinilor) d;i. t;;;"""1r. Drrp-{ sfhrqirul psalmdui, preorul. (din altar'gi cu capul descoperit) zice y?!!. +r", sc ir-rchidc dvera, iar citequl incepe citirea'-c"i*d. a rl-a cxll-9xx{Ill), in trei stiri, in mijlocul bisericii, pe ,nalogJ arI p"rie. f,.,
.sc_citcgte prir-na srare a
catismei, preotul citegte in iaini n.fiiru"rr'Antifona,
(,,Doamne, indurate gi milostive...") gi apoi piegitegte sfintJle urse de care are adrcAnd, de la proscomidiar la sfinia'Masi, dis&il lui qi,lilu intAi, se deschide dvgra qi preonrl ^;;p;.#antul Atari prinpa rosteqti fAi lr^tfrtli*l
J
"lfi
-..,
cu,stelu-ta gi acoperimAnnrl, precum qi chivonrl.u sfantrl Affit; ir.ia.rr"i", ii .l:ir",1"t cu Sfinnrl Agnet qi, slujindu-se de burete, ia cu grijili crl sfdntul gi .il pune ye qralnrt disc. Apoi atinge, ,. riila,'r,:.lul," ",rlrrie ll=liy:l tumul cddelmfer, le si.ruti gi acoperi cu ele discul, zicand'numai: si "cope ,Jentru sfinqilor Pirinqilor noqtri...". Ia din nou cidelnita,'cidegti a. G'"ri sfintele face doui metanii mari, siruti discul acoperit qi faie i".i La sfhrgitul stirii a doua se deschide din"nou dvera" gi-.trrri.. p.."n r zice a dnwa t . rnicd., dupi care se inchide iarigi dvera, iar citetul ,it"qi ,[o;i a tueia a catim t,J"q :. preotul citegte Rugdciunea Anrifonului IIr. cind citetul "i;g. i; p,e;i ,,Inchina-ne-vom la locul unde au srar picioarele Lui...,, (rs. -l;xxr,7'-81, rp:teate maiprel,ng gi cu glas mai puternic, se opreQre, iai in altar se iuni ciopr dati., vestind credinciogiloi ridicarea sflntului Ag"L;.i.ai".i"qii i"g.r*i[, ia+l.qd se inchini de trei #i t"'rri"tn",.i u.rl, ,iai.n H: [:^1.ld{nci, disc, cu ambeie maini,.la frunte, ocoregre p! dupa sfania MJ-qi;i#a* il;i proscomidiar, inaintea lui_mergand diaconul (sau cantirer-d) ; tir-a"ri., cu cidelnita, cidind spre.sfintul "prir ,A;roi Ji* rr' $snef. Dupi ce preonrl midiar, se suni. din nou clopolelrl de dbui ori gi aLnci ir.J".i"qii "qJra se ridiciln rc, iar citet-ul conrinua citirea catismei, de unde, rir";;.-i;-icest timp, la midiar, preotul toarni vin gi api in sfanrul potir, dupi obicei, dar firi a zice pocrovit-ul (de culoare neagrd,. daci a1e il atinge de fumul ti-ei.i, il ,e."ia ), potir; apoi ia Aerul (de aceeagi'curoare daci este) qi r".. u r.i,sl :i :" cy.l el:faT*l disc,l qi potirul, pe care le cddegte, iar dupi ;;t;ia.Liq", ,. ir,;t fn! trcr.o. in taqa lor. La toatr acestea, nu zice formulele obig,uite, ci numai ,,pen gicitmile...".Dupi ce termini toate acestea, _revine in fata snrrt.i tvt.r.'qi sfhnrul antimi_s, punind deasupra sfAnta Evanghelie tr ro."ili.--c) pupi sfarqitul catismei, se deschide din'nou dvera qi preotul zice a treia . ce strana incepe sa cinte ,J)oaru.ne s*igat-aru...;, pe glasul stihiriloi ry,ic1'. '!ri9l- l'pi
ta,si
se indrepteze rugiciunea-mea...", preotut
a." inii..'mare, .; a.;l
la.vecer,ie..La,,Slava" stihiriior r. a"r.nra Sfintele Ugi, iar l"',ii';;;.-1'r; t,o!l!|?l y:i:t(:^ cu,cidetniqa{in zilele.de.rAnd) ,",r.r'Sia.,i" it"a"gh.li. ifr: cAnd sc citeqte Evanghelia) dupi rinduiald obignuitl (d.r..iJ1" vecernie). . D.pi inrrarea sfinqiqilor slujitori in altar gi cLtarea,r"-i"e ii"n...',, preorul tbrnrtrlclc obignuite penrru introducerea piochimenuiui, iri-r.orp ci^it;, pyi, alc vcccrniei vor
1]F::i,"i (;irrisurci (vcz.i trnpul rniri dcpirrrc). ",,..,.,.)i,':.',:[.,|[i
fi cititc mai tArzin, 270
'liiod),cluprl cnrc sc citerltc 1n*nn pnrcrurero. Apoi indat[ sc cirtttr al fuilca proclt]ltn, glas mare gi rar:.,,I)orurlgiqi !"' , .*r" .li*.,inul (sirtt, irr lipst lrri. cAntlrctul) zice cu 'ii..,,nrl ia atunci uu rttqni. cu hmrinl aprinsi qi cidelniqa, cu amindoui mAinile (sau eti stinga o lumAnare qi cu dreapta cidelnita) qi stAnd cy fa.ta spre risirit, in faga i Mil", face semlul Sfiptei Cruci, cu ele, rostrnd: ,,ir-tqelepciune, dr.epqi I". Apoi se cc (pe stArrga) spre credincioqi gi, flcand Ia fel, zice dinqe ugile_impiritegti: tnti,1^ ili Hrisios lumineazl tuturor !". Las[ sfbgnicul pe solee, in faqa Sfintelo_r-Ugi, ;il;;i;ri(; o i" .r, sine. indati dupi aceasta se citeqte o dowo pareruie din TriodtT, rat dinMin'ei. tA c lrram sau sflnt cu Polieleu, se adaug'i qi paremiile zilei respective, gi cidelniqa in avAnd Mese in faqa Sfintei preoflrl, stAnd d) l,a sfirqiflrl paremiilor, mea..."-(Ps' rugSciunea indrepteze glasul se pe I: pe larg, cinte ,,Si i1it., irr..p. si ^ fa(1 Sfintei ], Zj, irr'f" cuvintele,,ca tlmeia'inaintea;L'a", cideqte ra1 de trei.ori c, tantlreqii (din strana dreapti) cAnti qi ei o datl: ,,Si s9 indrepteze-..". Apoi, rnrl rrece in lanrra de mnzdzi'a Sfintei Mese, cidind li zicand cu glas inak stihwl il ,,Doamne, strigat-am c5.tre Tine, ia aminte la glasul rugiciunii mele". CAnt[reqii lrior," stingl) iante qi ei: ,,Si se indrepteze...'i Apoi. preonrl ffece ln partea de iiit a Sfrntei trles" qi cldind zice stibul al dnilea: r,Pune, Doamne, pazi gurii mele qi i'Jc ingrndire imprejurul buzelor mele"; cintdreqii (din strana dreapti),,din nou:^,,Si i,r.lr.ji.r....". Preoflrl trece apoi in lanrra de miazinorptg.l Sfintei Mese, zicAnd, I al'*eilra: rrSi nu aba.ti inima mea..." qi cddeqte; cAntdreqii (cei-din strana stAng[), rt11u: ,,S5. se"indrepteze...". PreoruI zice apoi: ,,Slavi Tatilui", cddind proscoTidianrl lriu,noia. sus; cAnieregii (cei din strana dreaptl), iaraqi: ,,Sa se indrepteze^'.". ft:gd, Wrrind in faqa'Sfintei N{ese, zice: ,,$i acum..." qi, cidind iarigi in faqa Sfintei Mese, t[ cl insuqi pentm ultima dati: ,,Si se lc", de unde continui cAntire[ii, in timp trci ori, spre credincioqi (intai spre mijlo r slujitorii, cAt gi credincioEii isi pleaci ge c) DacI e vreo sirbltoare care are apostol Qr evanghelrq lJrmez_a aC]Jm cfitrea.. a.Pos' qi zice ec' nlui gi a evanXheli.ei, cu regula qtiuti. Daci nu, preotu! inchide Sfintele Uqi ca rAnduiala urmeazl aici inainte, De toqi..."). iin iineitri. a. h 1.it".ehie'(,,Si zicem : urmitoare deosebirile clt Litwrghi_er, d:upi pAni Hemvic, la l,inrrghia obiqnuitl, - f.iort -geti -i1"i citite de preot in taini este alnrl decit la celelalte doui Liturghii; . dupd ecfonisul - t)in mieicurea si.ptimAnii a patra inainte (injumitiqirea Postului), pen'tn/' cei spre lu' Irici pentru catehumeni se adaugi ectenin y ntgticiwnea.speciali Domnttluminare, cei citre u,e ('candidaqii la botez, de odinioari):,,Rugaqi-vi, lui l" tri celelalte; ,' - tscfonisul dinainte de Heruvic, in loc de: ,,Ca sub stipAnirea T"...", este: ,,I)LlpI I Pe carc Prcl)*rrr loli: -,,SttrPflnc
Ftrrl bli,,, lrrrtc ' i,
t t l. Uqi, ia cidelniqa qi iii,rt,",rt't-. Dupi aceea
lrrrr.rile ceregti...,,) de
virni (,,Acun ind Heruvicul (,,Acttnr deschide dvera qi .Sfin-
zicind incet ul, in faqa Sfintei Mese, siruti slfulnrl antirnis, (cdd.ire rucicd), 9a d9^obicei
r,, Accasra se plrne, in primele gase siptimini ale Posrului, nttmai din Cartca L'aceii. iar ht ultimi. din letire. '' ()xtcaPildelor (Pr
rilrlr;lnr:ir-ril
ca,,rr.rlsitciurri alc antif
271
Pneor Pnor. Dn.
EruR
LITURGISA SPT/,UI^I,A
Bnlrur$ru
$fh,,.} di
sfllnta MasI. qi o dat{, apx:i se firroRrcc (pe stAnga) cI sprc credincioqi, cerAndu-qi icftare qi bini;ventdid. proscomidiar. proscomidiar, cldeqtg cldeste trei ori, ori- iqi isi purre mrrre.r. Aea.J ia ia <#n ffei pc spare Aenrl, "rrrto dreaptq linandu-l la frunte, iar sfhntwlpotir cw std.nga, tinanau-i rn drepnj pi CAnd strana terminl de cAntat crwintele ,,sivnrgiti se inconjuri,,, se sund
credinciogii. ingenuncheazd., _iar preotul, precedat de un cantire( (parac poarti luminarea aprinsi-(sfeqnic) gi cidelnita, iese pe uqa de miazrnoapte incet in cea mai profundi rdcere, mergand astfel ipre mijlocul rrror,riri. mijlo-cui naosului, sub policandru, preonrl se opregte puqin, face semnul Sfir cu sfAnnrl disc spre.credinciogi flri sr zici nimic, ie intoarce (pe stinga) gi, tot in ticere, intra in sfhnnrl altar prin uqile imprritegti. se sunn ain'nou il credincioqii se ridicr in picioare, iar cAntireqii (cei din strana stAngi) incep partea a doua a Henrvicului (,,Cu credinqi qi cu dragoste...,,). .In acest timp; preonrl pune sfintele Daruri, ca de obicei, pe sfhntul anti ml in dreapta preorului,. discul in stanga), ia acoperimantul'discului gi al punAndu-le {egRarte; igi ia Aerul de pe sprte gi, atingAndu-l de fumul acoperi. cu el discul qi potiml qi le timiiazi, firi sd zici nimic. Apoi, dr lapul, face doui metanii, sirutd Sfintele descoperire, sfhnn:I antimii qi face^inci o_meranie, dupi care inchide uqile impirlteqii gi dvera.
cend s-a terminar. ci.ntarea prrtii de la urmi a Heruvicului, preotul ( ro.steats ecten'i.a: rrse plinim rugicir:nea noastr5. cea de seari, Domnuiui...,,l8, odatr in taini Rugrciunea previzutiinLiturghier (,,Dumnezeul tainelor celoi nevizute..."). Apor, ecfonisul: ,,$i ne invrednicegte pe noi, Stiplne...,,, Tatdl doui rugiciuni in taini care urmeazr (,"Dumnezeule, crl ii"n r uun (i inatl lminte, Doamne Iisuse H-ristoase...") cu ecfonisele'respectivi, previzute in Preonrl se inchini apoi in faqa sfintelor Damri, zicand de fiecare dati: ..Durnr r.ateQte-mi pe mine, picitosr-:I, gi mi miluiqte !". Dupi. aceea, Sfintele fiind acop Aen:I- (q1 curn au rrmas de la depunerea loi pe sfhnta Masi), preonrl vari minil ry:"9 sfend Aer qi,_cu. roati. frica gi cucemicia, atinge smnnrt Agneq (frri si-l; zicand gg slas mare: ,,si luim aminte ! crle mai inainte sfinqite, snn't ti ia"tit"r i' .credincioqii rrspund ca de obicei: ,,IJnul sfant..." qi apoi crnti rar chinonicuJ tagi qi vedeqi..." (P.. xx)([II, 8 s.u.). Preonrl ridicr Aenrl gi steluga de pe sflntul Ryry. d.egrarte qi apoi gflrimi Sfantul Tryp, zicnnd formuia respectivi (,,SfXrfu elul lui Dumnezeu ..."), Qi aqazi pirtile in cruciq, pe sflnnrl disc, ca'de obi pdrticica Is in sfhnnrl potir, frri si zici. nimic, binecuvinteazi cildura gi o t sflntul potir, de asemenea, nimic zicand. Apoi se inchini, ia cu stanga p"rt pune in palry1_dr9apti, zicand: ,Gnstinrl qi Sfentul rrup qi SAnge a bomnutui, " mie, preohrl rr'r) qeoesuDf, X..." ELL. etc. frPUl) Apoi, ginand stanga Sta.nga dedesubt, cu'miiniie cU pe PTLULLU -1\.'. marrule marginea margmea [urafiq Mese,-zrce nrgiciunile- obiqnuite de dinaintea impinigirii (,,cred, Doamne.,., TaJe...]' gi ,,Nu spre-iudecati,.."), .dlp4 care se implrtiqeqte. IJ apoi Luretele si lsi palmele deasupra sfinrului disc, zicAnd: ,,Slavd ,_ Tie, Dumnezeule r!,,,, s!de trei Lrv. ori. vl i-_) D3ci preotul slujegte singur (frri diacon), atunci el nu gusti acum din . ti-r, ci rimnne si fa-^ci aceasta numai atunci cAnd ,,potri'reqie, (consumi) sfhrgirul Liturghieite. Deci, indatd dupi ce s-a impirtrgit iu sfrntul rnip (in
ie
^'r-"'-1^p lruP
potl iiiffii,t.,p1 Tllrc,
in
LvL/t LqLs ralllalE; pi'aii. rrpag; EiY)t-ft:l.:l_::-".ll1,f: Ps qrDr \1rr ir citeqte rugiciunea de obiqnuiti, Linrrghia ta
(Y
iit.'.,
mim.fie, Mintuitorule, Dumnezed.rygt"-::';l:^^ Lrmeari neschimbat[, ca de.obicei, cu deoseLiturghiei r ui.i'inri"r., rinduiala Dumnezeu..,",9in1*e-tii rispund' #tA.^lui vtlr fri.r rur chemar., pr.o*Li'-,ifi c[ Cfl la CnemafCa PrEULuIul; ,r\'u rlrld in toitl vremea) pumrea lauda Lui in gura mea..." (Ps. ;-;"i ; Domnul ^.h Tiu"'", Iitp*$:,::leti:,1.-::3 rar rq ,itle;;*iisi., Dumnezeule,' poporul ii,'ii, rrrt 'este ^,' "^!^rr' Aliluia, Aliluia, Aliluia" Domnul, bun ci qi vedeqi rrcl qi paharul vietii gustagi ultima oarl Sn11f1 cideste preonrl cAnd Pentru XXXUI, 8). De primind"'', "r.-*",-"t"ci ectenia:. r, iri ;i;;-;'-i." .nu zice: "ziua ffi^Ad#; ,Dreg1i, 'in ',i;-.i am'r'onului, ,S.i.. roati...,, .ti. sflrqit, 1..:*l *"giciunii. :_1 {.]-Yi,,; otpust il Dcntru potrivirea Sfi";;i";;;;i.-if,irt decit la tinrrghia obiQnuiti, iar la urf]1:?if_!, pe.cel apoi afldm, care.ne i" ,ii, it iifi poV...rni. am flcut-o * Lin rgtti")2,, iar ca autor. (tradiqional) al Liturghiei il pe Sfinnrl Grigorie Dialogul, episcopul Romet'
il
il
firil[i;,]a.*i-Ji,
E.
S.n"-*inaoielii Liturghiei Darurilor mai inainte BinicuvAntarea (ca la Liturghic).
0
;n*ttt ;t (din
rugicitrni
ne inchinim...; qi'Ps.
CIII
(preotul citeqte
in
altar ultimele patru
ale Vecerniei).
altar)
. (din miilo-
Ectenia mare. Se inchide dvera.
icii):
CatismaXVIII(Ps.Cxu-Cxx)ml),stareaintii(preorulcitegterug.antif..I,des-
A..-".ii,"ir"iqlad,rc.
discul cu acoperlmAnrul qi steluqa, de la proscomidiar la
Sflnta Masi). (din altar):
Ectenia mici (dvera deschisi).
s*"
aou.'a catismei (dvera inchisi. Preotul citeqte nrg' antif.
II
qi pune
sfintul
Agneq "pe disc). Ecter:ia mici (dvera deschisi). la locul unde au stat. Picioarele S;; " treia a Catism.i (h ' ,,inchi'a-ne-vom Sfintete de la Sflnta Masi la proscomidiar, apoi
antifonului III). asul stihurilor din se
indrepteze...").
Triod (preorul cidire mare, la ,,Si
cidire, jngclepciune, drepli !"'
V;h;d ;"
cddelniga,
Parcmia L
(dinTrbd).
lini..." (citit). .Lumini -Iirochimenul
| (din Triod).
Prochimcnul
II
rrrul (cAnt.):
(din Tria d). cidelnila): ,,inlelepciune, drepli ! Lumina lui Hristos"'"' zileidinMinei, daci sunt)'
rrl:
(ql parcmiile
I
,".....",
tliut.:
Apostolul
t
.
{{dacn
.,
cidirea altarului qi stihurile respectivc gi metanii'
sunt). Se inchid Sfinrele Ugi.
Marco,lit. L, ed' BucureEti' 1946'-p' 851, col' 2-(in ed'. 1970' p' 206sus.LafelinTipiculruscsc(Comp'Indruwritorulttq'c0nntot 7e). 272
273
ruEtrl rRoF, DR, ENE ER^Nlgl,tl
I,I,TURGICA SPECIAI,A
l'rcclnrl:
Iictcnirl intrciri Ectcnia pclttru catc.humeni
CAnt.:
Lt:,:_rll1f?r,^.u Hcrtrvicul (,,Ac*n puterile
canrJidaqii la botez: numai din micrcurea sipt. a IV_a o4vL' r v -d inrrintr utilI,.El
Preonrl cidirc micd.
Preorul: Cnnt.: Preotul:
cereqti...',)-
ntele (,,C: ruga rc pc
CXnt.: Preoru[:
I atal nostru. Doui ecfonise (gi rugiciunilc in uSi ludm ami.rre
1...,i.
omeniri).
dragoste...,').
l
cea de seari...,,)
taini)
I
Impirtigirea (crint.: .,chinonicul .Gustaqi L<' uurr --- gi vedeqi ci bun LrLL este uurrrrrtu"':Ill Donr,ul...?I,t ,,Cu frica ;i];. ,,Bine
voi d
,'r
Ecteuia
,!u
pace
rimind...,,). "rrr"".,iril Dornnirltri binecuvAntar...;' iil p.. )C(XIII).
{.
si reqim" qi rugiciunca
,,Fie numele
I
Apolistrl (otousrul).
Lirurghia Darurilor mai inainte sfintite, c.ale, precum arn spus, se oficia seara, reprezinti moder,r * grlurFiruLr vLo]/erdrr) aLuLa :y:""i adici aI ar LIEI unite cu ;^i_ r, in vechime.qi Lirurghiile Sfintiloifoan sile se si. cu Vecernia, la datele previzute qi ,ri1ncel Mn,e
iciunilor antifoanelor citrte de pr€ot in !"P1i" timpul Catismel .. e inlocurt prochimenul ouiqn.ritll V...I"i.i,"*iabil dupi zilele siptimAnii, T:::l care se citesc totdeauna la Linrril;;;i;;;prii celor a""i-p..i-li dinTrnd., Ieqirea, Pildele Darurilor mai inainte rnqrrlli."re se iau din cirqile: Facerea, ovcrbele) qi Iov23.
l iik;n;;, specrficacestei Liturghii qi atat de imqrel-lylllyll^"fy,I::; ;;-nt 'fi;i;;;;'K;;r;"ft;;"i.rat nu inrre ce'le dour paremii, ca azi (dupi
;
desi"ffiJ-tilCr.i';#Ij.,
ilJr{{'!u;;,;Jp, tele de rr. rand ranr Iele
;i"
1i
d'I
Lr
L
d'|
s'
i, ;FF' :l1"" i'riIiilffi!'f il'Jr " Qi.'':in,6""l .ra. ,|'rnfr-r '4'l il"-^ rr-^':-.c caqc irrti-*a
r
*
ri^ piresimi ,*-^^]t'?t; -?19:",1 din l"Lri i"
"rti,^r,
mai inainte ,,-P.,T_.^.y^T,-"ir*,,.parrea pri."i3 d; dupd.vohod (iesirea .J'Jj#illl.ji t] il.1pi.Er: vecernia, pa"l l: specifice...rt.i.rr,rll.; ffi;;anre prin frun il1,-j?]"":,-y,_{,.:1"-T:_::i) tor, care constituie tranzipi p;;r;;'ili"rigii.]';i'Hil:'Hffi !ffifill
d#ii[ I
Ps
dff;;;;;;i':#?ffi"i#i:ffi,i
i3iir:
"'''P:#"^:i'-:if Astfel, precum ,,, v;,r,., ur.ecuvanrarea
Lirurr
.,,..,"b,iir;;il#:: obrQnurti de la r;Jii,[i'.riif}
ccade la Vecemie, ci-cea de i, fit".ghi;.-^' Rinduiala de azi din rinrr bizantii-p"r-,..u incep_unrr-vesperar ar Lirurghiei nriri ilrainte sfintite este fideld u..ti"i.rl-f-r ot c{l-r.r,,: c^..- ur:.. ,r int4i D.,l-,,t nrir intAi Psalmul CIII qi --^-^: ectenia. ^: apoi trrn'la ectellia mare) iar dupi e" _ in Io. (,,1'leaci, (,,1'leaca, I)oamne, Doamne, urechea Ta...',); Ta...',): tipicul tinicrrl _
ilL;
i,r
xlv-ivf '"cot"ic rl Vczi Sinre,n
lnal. ront. cit.,
y-t,
in r".,rr .rtili-,-,.H;.-re";;;;i5t
al Tcsalonicului, Desprc
234.
tf,tele rugdriuni,cap.
,"qpili.:::':illr'J,5, 3.52, p,G., ..CLV, col.
rostea: ,Jnte rginrl paremiei t
. 6 -1- . tutgror", dUpi Care ClerrCl felnffau ln alrar, Iar ,r L'rrurrL4 ow teA..l J.[Uitti i1 tgate zilgle Vecernie-('dyp:,ryi:1li", di;;J,aees" indatn :",inrerepci*ne T:J sI cAnte: ,rSi se indrep-teze rugiD.-. trrtrrrnri i^r.Antiretii inceoeau -^"*^. uI ,^ ^: ^A*.:-,{,,-aa sfrrqindu-se ai scurti gi lectura ei in flcAndu-se iunea s-a'anticipat, de inainte avansat fost luminii a Vohodului s-a suprimat (ea fiind o rei ritul luminii au rimas intre cele doui descrie randuiali ca azi27, c€ea ce Tesalomcului ii. Dar in sec. XV, Simeon al ,i-t r; prod*.r. intervertirea ordinii logice qi fireqti de mai inainte !
-n".i^i"".
mai sfinqite avem de-a race cu lrn dublu oficiu al luminii: pr . " lt: .b1bli,:i to:f il[1l*:f: citre urmati a.iarr[".." integlala.-a Psalmului L ("!oamne' strigat-am
""'i,,iIJJ:'J,it,
a;
Enrir-r-rS1, i;i;r;..., Ei'rp"i i.qi.." ,J.-rrE " ,t jitorito,
(vohod)
-,
.u
lmnut Lurnind.lind; al doilea,
,
laril
:
is
Urrt
tlt rsi
n'rri. ' I968, P.9).
'
)ir
ra
notele 16 9i I Tcxt publicat de |. Matets,
itol'
1.rt it urmi,
x.r silcle,t. l, in
Eglise. Manuscrit dz la Sninte Ctoix tto' 40' 165' Roriae' 1962' p' 246'
foa"dl
,,orien*ii;-ah;;
l.oc. cit., suPra (nota 2l)' )n Vczi in.urmtr, lir cxplicarca Vcccrniei' t7 35+ (P.G., l)csprc sfintct,
1s
"ga,:'iiiiittrjW,
274
]
lH;T'iH,i;-;;i),;. *"i
:
i'"la sunt), ori de ta fil,";*,[::Ti,I"".1:.:fP1,l'q,:q-,?r";,"Iqi;;;r,;ftril,, nia intreitd de dupi d;.i lvanghelie, scc..W) incepunrl de fapt'al Liturghiei .rtJ,,-.-;l^. Atit partea vesoerali, c tri in.rinduiala
i:
HriStOS lUmineaZd ndeau luminile,
uib
Sfintei ri";;; i";ri,a aJ-.aitl;q;'H;,;;;*, ;:9*1.* almului X:?nl:,=.., Cxr r..s; se in d repreze ;s;'.d;; ;;:. ;i"' i" ..* lti, ;;** iJr'r'.THi
odinircarr
;9 ,i,il;il;;;;",.i "' a"", ll a;pt I -d' :l 3:"q P','.'"I'''1" Tl -' f ':,':* d4 T^"I. din Constantinopol,. iipiiJu".ii.Biserici il'l*-., ." tipice, vechile din , Vohodul de precedat.totodatl era El I ministirii Sfintei d.i ;;. A i;.. X)24. desctis lind', Lurnind' de.la cel dupd i'i.iir"" r"r.-"4 , trriit"ril"r (un al doilea.vohod, ale Liturghiilor vechi mai qi manuscrisele in sec. XV de Simeon "li;;;lJ"i.oloi" a doua qi se citea ine): indati..,..arrt" pi*ti-"ri"f din truntea tremiei pe :'jY'r:.,:;;--^.-r -,-.."'."rr i.qeau in procesigne altar uqa dinspre nord' Pane in fundul bisencu conul, cu lumAnarea qi ci
,^p
275
t. CLV, col' 656-657 qi ndd' tmt' cit" p' 2?7)'
Ll I UN\rl\,n
ca siccr dirrtAi, diu artc recnrri ll*y:1,t1-1.lli!irllq, (drsp*nrr i,trc timp) qi o rroud formuLi a-luminii
cAnta
bibrice (parcrrrilc), un nou
(,,Lumi,a
se
t,i grirt"r..,"), ;;
indreptez....,frJi.ri;ffi;ffi;1,;;;;:;j;
.::.
integranti a Vecemici sirbitorilor, qlv+uvt) cu vv Ls f1|se .r.er'c rru,ar \,ausma 18, ".p1.r: ci qi arciruieqie partea vesperali a Liturghiei Darur 1 t1l..r,:?*dd.. o p_",tl .p..in.e ".lG'ilrshii, ei anume Itrminii,propriunumaiei(lacenrarfum.'rr**Liinli**,1";;;i;;;";'p;;;;
n:* *:S:
CT.^.rr. originea aceshri rit I ,.. lirurgic in care
Se pare ci el,nu consii*i. J..a, un rest al Biserica.a incadrat aprinderea luminilor h ai;.r- Ia ciderea Vasite,cel M_are.: ,,S_a pirut pirin.tiLr noqtri (p
f,"::,T,:"-.=b^T:9,fe"S nu primim in ticere darul rwru.inii d9 seara,.i
-.irto*i;ii;i-b"-r,lr.ri, lJn asemenea oficiu exista la lerusalim in sef- rvl.*a pelerina " psJr I ry, rr.? i" ii a., crie in r"r.-"a'rl'J' T.-. n';"'#, lll"i"ii,1Til " slulpa luminii de seari, care se frcea in uisericl i?:T:r:^y:?Ty1:,1!ici lirn de obicei in biserica tnvierii; Anastasis) ra o ora p;;.*,-;;:;;i;;i.: 1ia precedat.de adlnarSa la rugiciune, .r.. i.,..p., cu un s, Dvr s( v Il-::l - -_--_.^'rv' !s nrrgic format din psalmi, lecruri, iateheze qi procesirni.-"iai"ri",", ne.informeazi.Egeria,lumina cucare se aprindeau sfeqnicele in biseriia Lr?T -,, din rii Ierusalim nu se aducea.din afari, .i din .*i.i;;;;:; necontenit in] grotei mormentrJui Domnului, din fi.rndul bisericii3o. D;-;.4 pene azi, ia Vi turiti cu Linrghia Darurilor mai inainte sfingite, pr."n r ,J"JJ-JiI 1 sfeqnicul apr-Tli, pe care o arati credincioqilor, cu currintei., ", lumine, Lri Hrirao, ,,t*i." ror". La Marea Biserici din c-onstzuriinopol insi, p;4";;;-xl; .iort t -irrii an e-a
apare"28.
,a
ir-ri\/r'rl/'r
Vc(cea de sAmb'ltl scara-) nu rrrc parenrii; rvcrbclor,,34. sluiha ol:iqrruitrl a Vcccrttici Privcghcrc) cu sfinqilor /l^ ,.,,,.,'i,'r.1. imnirrtesti si leslrbltorile --llllc CAfr ' Sa h^a^rp lnd.pnia sa't (vd'enia s.al de noaPte
-----::
41y'terea
l'ormwla
ttitl sI a
aproPrcrE{,'"i brsertctt' la apropiere ionrl bisericii, L^r ea r^.,^,rit cu rrr timptrl' t.irnnrll, ^^ a ^ devenit rre Hrrcros at ar u: \,arur surrbol la lumina spiritual{ adusi de Hr$tos' ;flii". in"^'iniii 1-' ff"1i:]Pi. gl"'::"*i a esrc de origine ro",iJ"Liii't qi Egipt, iar in'manuscrisele linrrgice ea apare arr,vii.l il;."*,[^,-iri,ir, ,"^'lf ii-x--n'Liniti'trrit 'ft acestui tttlff:::Jllr:I'.Xt:l: yrru o datl prin prima LraLd :u prrma risiritene (armean, stpistrat nu nulnal ln intirea lui in riturile liaqtitor (la incepytulslytbei'
;
llH
il
l
l11il"i:il#:::iiroman ex omnului nostru
h care PoPorul
t 1rg,,"Li",
lrrrr."
'ai
vesperall
pr.^"!riririrr['"r,iffi;;i ;;;;iir; ffiffi,;ft;:,3iirr: toati noaprea, ; il;;, .e",r,i ii;; T.Tj::i.li:Til-:':,:[Lt.:: ?l.lTg* iar c, timpul devine stybe gfigi{i (obiqnuiti) a privegherii, -r.i*r";;;;; ceLl dnrui parernii din randuiara de azi Litorg,ili t;iliGi;ai inainte " p..i:"Fb biblice dtn wchiur Testammt,.rr. r., li*"u in secolere I, :il-T 9*i. Posnrlui c,u mar,e sofemnitate Y.^::r*_:*._::_:i"ea." +i,i le cu lumini aprirue erau aduse de citre dir.;rii"
inainte de de cdl
Iqpul ::Yl?:':T,::iT,d," IT,.ly, catehume-nilor qi amintite in insemniriie
(cep. 46)".In rin:l bizantin ele sunt luate numai /D--^---- --'r--' ,.\ . (!^::{r^ i leSoea) si din cete doui ci4i s ,@)',j , acfca exact ca pe vremea Sfhnnrlui
ceti.,"t. *r-"^i"1.L tai
La catehezelor sale mystagogice acesta spune ci mai inainte vorbise zilnic cat despre datoriile lor morale, cand ri se citea din ,,FaptereE-r.r-rJ"r, gi din
in
de Pr' E' Ilranigtc , col. 405 qi trad' rom'
A. Dirnirievski. 276
27'l
Descrierea manascrbclor
PhHor Pnor, Dn, Er,u BRANT$TE
TAB
I,ITU RGIC,{ SPECIAT.,I
LOUL SINOPTIC
.IN DICAND E VOLUTIA MT.I O UIULII (mod,ificdri,stuccesiane,a.d.dugiri,aiirliirt
TABLOUL SINOPTIC TNDICAND EVOLUTTA n ANoulr,LII LITURGHIEI
LITU j,"|{fi ;r----
LITURGHIA PRIMARA
Secolul I
vrr I
Secolul
Sccolul
rx
Secolul
I ";$,
xII
(cont, )
Secolul
x[I
Sccolul
XIV
t itualului ptr. Pregdtirea liturghisit.
f-J-D"ruol
".., [a patr. Filotei al Dczvoltarea rinralului Pregit rii Agneqului qi a vinului eut aristic pirrl I
llI
Dcplasarea por-r-renirilor de la Ofertoriu la momentul
Dezvoltarea rirualului m
Proscomidiei de azi Dar. presupusi in Coment. linrrg. al patr. Gherman Rug. Prosc.
Tirniierea
(ir
Ectenia
Ei acoP.
ir-rchinarea
cePutul Liturghiei credincio-
Ps.
gilor)
meng. [a
Imnul
Gherman al
E]
antifonic
Cod..
Barberini. Intr. cu Ev. ment. la Gherman al Const. Rug. trisaghionului (rext in Cod..
Iegirea din u7 a lecturilor din
Barbeini)
Vechial Test.
i Omilia (predica)
lApare in manuscrlse
Rugicittnea Evangheliei
I I
I
spre pre rirrca predicii Mttt,rrca
Ectenii gi rugiciuni pentru catehumeni, energumeni, pcnitengi gi candidati la botez. Concedierea catehumenilor gi a penitenqilor
,-
,
Da.telc cronologice indicate aici sunt celc de la
vrr. tstortc tn stntctilrq
i
Sf Mese inainte de incePerea Lihrr'
C-polului.
G U
altcrnate cu cAntiri de psalrni
faga
Text. rug. antifoanelor
t0
E
in
ghiei
,,IJnule -NIscut"
Lecturi biblice (din Wcbiul Tex., din Noul Test.)
manuscrlse
I
rnare
in
s
rurilor in
I
Barberini\
U
6
cidirii Da-
I
Cod.
(mutati in locul actual de la in-
Intrarea episcopului (a clerului slujitor) in altar
Mengionarea
sflrgirul Li
Lin rlihlinrl linrl Lirurghiei.
penitenqi incep
:niile qi lrtcniile iciunile ptr. rugiiciunile [gumem ql elrcrgumem si iru prritcngi itcngi incep
din uz
irrsl
Ecteniile gi
1
din uz.
pr. Prof. P. Vindlescu, Liturnhiilc bizantht
rdnd.uiola /or, Bucuregti, I943.
278
279
Gcncraliz. Rugltciurrii Evrnglrcliei
5
Evr "ffit,!; Lrr.. gltE ERAMSIE
LITURGtcA SPECIALA
TNDT.ANDEvoLJ+fl {LRXTtSI}lSIf, ,SruRGHrEr(cont.)
TABLOUL SINOPTIC INDICAND EVOLUTIA nANOUITUI LITURGHIEI Secolul
Secolul
u
IrIII
Ectenia mare Prezentarea
Secolul
Secolul
Secolul
Sccolul
Sccolul
x
XI
xII
ruIt
xrv
Prcscurtarea cctenici mRri de Ia lnccpunrl Liturghici
I Text rug. ptr. I cred,. in Cod.
Iegirea cu Dar. Dezvoltarea men!. de Parr. vohodului Eutihie al Const. pomenirile
Heruvicul
Dipticcle (pomenirile r:ominale)
gi
gi riturile
rugdciunea coresPunz.
(cont. )
lnarberini Dczvoltarea ritualului ,ohodului mar e, cu Pomen ri rirurile accesorii
crcdinciogilor Lrile
nominale
I
I
Textul rugiciunii punerii inainte a
Darurilor, in Col Barberini
Simtarca picii Spllarea mAinilor A.legerca gi aducerea
diaconi la Sf. Masi
Darurilor de cifte
Introduc. Crczului la Antiohia (4Zl)
ltrrocl. Crezului la Constantin I
(sr2-sl8)
I
Transferarea rirualului proscomidiei inainte de ritualul Linrr.
Gencrrliz, troParului
ghiei o o
lJ
Aroforaaa euharistiai (ritwalal Si rugdcianea Sf lertfe), rosriri toati cu glas tare,
flri
intrerupere
Ceas.
Anaforaua incepe a fi cidti in taini. Apar imnele cintate de
Rugiciunea in tainl dinaintea impnrtl$irii (text
acredinciogi.
=U Ectenie l!
s
E El
Rugiciunea domneasci (mengionatl la Sfl Chiril al lerus.) Rugiciunea pleclrii caperelor
,Unul Sflnt..." Fringerea piinii
in
Ritualul inilgirii Sf Agneq
Sfintelor (meng. \n Codiceb Barberini)
Cildura ((Cou)
- arhiereului - preo[ilor gi diaconilor - clericilor inferiori - credinciogilor laici Rugiciunile de mulgumire - Ps. 33 (in Conrt,. apost.)
cititi
['.::$*t
de
Codi.cele
Amestecarea
Impirtigirea
(proros)
Axionul in
Barberini).
auharistice
- Ectenie - Rugiciune
III lr
epiclezl
lndrumiri in manuscrise pentru ritualul tmpiniqirii Introducerea i ,Si se umple
noastre...'(patr.
..hi...,
Serghie al
plecirii capetelor pentru binJcuvantarea finali
a
credinc,"ur".
o.l.?ffiiii;tJ
,,Str sc umple gurile noastre..." lnccpc sI imil din uz (sc mcn[inc ln ri. turghierul rom, gi in cclc
Imnul
Introducerea imnului ,,SI se umple gurile
noastre...'(patr. Scrghie al
Constantinopolului
slavc)
)
Concedierea credinciogilor
Apar in manuscrise formele de apolis
280
Filotci prc. scrie lmpilr. girca anoforoi
(&ufl&,)oov)
\\
PngorPnor, DR, ENe BnnNr$re
LITURGICA SI'ECIAI,A
'194Q,
BIBLIOGRAIIE (lucriri necitate in note) Leo Allatius , De nt-issa praesntccfficatoruru, in vol. De Ecclesine orierutalis et perpltae consensilne, Coloniae, 164g. Bingham, origin'es shte antiqaitates eccresiasticae, trad. lat. de H. Gri a -J' II-a, t. VI, Halae Magdeburgi cae. ).759.
.Dr- V..Bojor qi St. Roqianu,Tipic biser"icac, ed. I, Blai,
I93l
unigi din Ardeal).
ff
(pentru uzul
Diac. Ene Braniqte^, observapiuni si prropuneri perttru o noud editie a Li rornlnes:, .ts_ucureqti, 1945-46 (exrras din B.O.R.). Pr. Prof. E. Braniste, Liturghia Darurilor ru.ni inainte sfin;ite, in s.?., an. 3-4.
Ir.E. Bri.qhtman,
H.
Litwrgies
Engberding, Zw" ,,ostkirchlici,. stojilrr,, (wiirzburg) ).M. Funtuli,.Litw,glti.a t:y*fr inainte.sfinlin
p. 345_352. vo,gnveiltten
,l{. S;
*g,;r;rnile
Gaben,
aruffiaru.elor W
le66 (LTur: dp ,Ai,""-r'e,Jl";; ;;";;i;""^' u"i f:"f:^.,:l: T:.:*i.; Aristotelice din Tesalonic", t. Xr); Aceraqi, ritw,ghr.n oair;tnr;f;;*";
grec.), Tesalonic, 1921.
EbXd.6vovsive Ntwale Graecorum, Veneqia, 1730, p. I77 q.t. Halssens, rnstitutiones kturgiae dt ritibws Romae,
].
_.
,ririiiiuii 'rIu,
_G_oar,
/.
546 q.u., 584.
an.
byzontine
par
'r'];r.""t
d.es
9;-
qu Y^":i1 lr,tlc. ltiryul t: Nicotau, i"g,1r*
_c_h.I"t
es
-(i
o
l
in
O:
Questions litu
*?:.al: 'H ),ettoupyta xiv npoqyraop6uoru,
ll. Anuarul ^-1^t_?1; cte snrdu al Fac. de Teol. din Atena).
prdesancffiis,
Atena, 1955 (extras
i" o,q. C. L., t. I, ( I 904 ), col. r2L8-r220. rn r, siiir;r. ; i % % ;.' ;L u. ". sau ntaiuar at itioj i'ir.{|ncii ortodoxe
urs),
iji, y t itt
lqocopoviciu, Ntwarisrica ^ Pr. P._1936. Oradea, ,J:.Ifr:* Rahmani, Les.t/tauie1ry*tnlr!
et occid.entales..., Bey16u15 ,Ig29. d_!y*;'ntu"sa.,,twii,ii;**';;r;fr ;r,,i-i" !^l*!!:f Yf f 'p,:ru:.A\":f (I90i). t, ,,l)er Karholik",, BI 81 (r90I), I. I43_156.
i
SflYll":, Litarties oriiltnles, La Messe, t. II, paris, 1942, p. 83 q.u. "oiiintntr,
D e spr1 c e I"_:1":!, Lrnli i rus ewn aie tit ;rq 1893 (extras din rev. ,,Candela,,). Pr. G. Teleaga, Tipiconwl srhnn r ieoioi (irr grec.), P.G., t. XCIX, col
I
s-[,ai*L
p. 263
Dnrurilor mai martic 1944),, Darurihr mai
i;; ;;- nili,ti
),fri]i,#,,*Y,#;
).^Tlribaut, origine d.e ra Messe d.es prisaructifiis, in E.o., t. XrX (Lg2o), pyt. 36-49;_ a-celaqi, g:yr^ et la titwrgie ai, inirnori;pli, in.^ rev. ,,L,E "t mart.-apr. 1924, pp. lZ 417-422. P. Trembela, cele trei titaryhii dupd rnanuscrisere d.in Atena, Atena, r93s, PP. 195-22L.
-lrf
,r^ rnhtifihatew espar, in,,orientalia I84-206. (1972), Christiana", PP' -"'iA{ 56 (Maw des), inD'T'C', t' XI11 (1936), col' 77-lll' ^;rii.bn6oitl.fi,;t
I,ARTEA A PATM
Sfintele Taine
(llpl'trlt,ut,l
Introducere generali
l) r
e
timpul qi locul sivArEirii Ce sunt sfintele taine, scopul lor, ascuns' tainic' neinqc' sa'.c.fdryentu!'t' fairtstvo = lucru
Sfintele taine (puottlptou, r i.. qti,'[.i" r rr t s lui be u ir.
ii
r
i""
yi{i ::i-':f *lt:'f *i: ll de :ltf.:ffi seamil mo' in cere:mai t
" ^,..i;
xiHty:.il;'J'iffil5i.;;;;il;ir,ib,-',.,.u, ,- --'^-1, -^^.'.: "" srrnr -r"i.- a"pe numdml darurilor Sfhnru' +',.le
:c QI it Itc Duhl
x-.i,.i.i'.e\ imrrisirea)'
nilntf, imtd,rtdsired. nttntf, trnpdrtd'sired'
sPc' ci rnsnrl .r,r scoPul scooul gi si sgc' rosnrl sau cit ^At qi $ln' cu daci le vom comPara
L:^^-r^--+i o: -rr q{}nr, T.itrrrghiC. slujbestudiatepAni.acum,adicicuLaudelebisericeqtiqicuSfintaLiturghic. '*"'ol-ll;;u";e$r:,:.;;- "",",i.i,ti T,audelor Astfet, in illil:tJ:lffi::
ceea ?}#J;:i
ii ":!"
;i?Hfl$tfl:
divin public Pubhc credinciosilor sau aI intregtt tc qi pot sd beneficieze de vrednicie' Tr activ gi cu vredntcte' 'ticiol ri.ipa ,.ti, manifestiinprimulrAndscoputsauluncgulcal.dLrLuLrgvllxrqrrvt^v_-_o**zeu' Precum qi venerarea sfinqilor' care con' r, adici slivirea qi tul
Qpgutls+f
"ao'lit"l"l
ffli"::::li'j'ffi:,tie\
individua
desi ra sivarqirea
i),
care satisface ln- Primul
taine in Hrisns, cart' I, P'G',
pp.262-266. 281
lor poatc
t' CL' col' 508 A'
sti
Pe
Primul Plan 1i
. NEvr rtlwF,
t_rK, EN!: DI(ANI,)TE
sc implincqtc nrai ales funcgiunca harismatic{ sau sfinqitoarc a culrului ortodr g. comunicare mai"ia,l'.ril-h,n,r,,i divin qi de j1_" ::":.T{:::i^9:_,.::::i,= re, prin excelengi, a.vieqii credincioqilor i, Biserici, ."::i,.:,::,11y^!:f!_"!savd.rsirii,.Lr,ld.Frir,ri.. -(ra ,"'iJr".,.ne fixe qi cr periodic, adici ele se ri.peti in fiecare'zi mindstiri) sau;;;; in fiecare (in bisericile de enorie ), .in aceeaqi ordine gi la ore t di";;;. tsivarsirt i,i,,.,,o .. t"' i l ::fr'#'#l'fu
Capt'tut,ul II
fi.d;;i ilil;::U;i.,il;
Botezul qi ungerea cu Sfintul
^".lrll
t
i.;#'iJ',ffi :i$::,:'ffi c: a..ia.
*f,::::,
.i19,.. nevoie;
:1
in-r.;;;;i ;tr_sr sunt deci n :,?:I::ij:l:i vie gii retigioase a credinciogilor. :eea sunt insa-a;;i;.;;;;jJ ;il-."'r:ii ;Tili potrivit randuielilor bisericesti. unele raine nu pot se
rvL
sivirqi, uuPd ravdfir,
dupi Lulll cum vom vt
sfintele taine se sdvArgesc de reguli in bi sfhnti, slujba sfintelor taine t."b.ri.
nsul Lq ci oL se rdv4rivlru slvArgegte rrr in tlullocur mijlocul comun comtu tiirv4D! \dr pdrurucr,l qrn care tacem parte, in vizul, cu gtiinga qi cu consimtim obgiea
foril". a.',r.al"ii-a;"r)#
;"n,t,;?ill ll-*,1i.::::,,1"::-T:l'rrr:a-sau nile, bucuriile gi suferintele fieciruii airr.r. membrii ei, dupi .# H::;: parte triieqte sau le gimte pe acelea ,r. s-idr;ffi; Sfantului te "uqt"i.
ori in spitale, la cipitAiul bolnavilor
BIBLIOGRAFIE A.G. Martimor4 Les signel
d.e
;;;J;'H;;i"i;
.r.. ,., nevoie de ea. , nl".ilii;r"e
in parte.
NOTIUNI INTRODUCTTVE $I RANDUIALA SLUJBBI
poarta de , Ce sunt botezul qi mirungetet. Botezul este taina iniqierii cregtine, pentru mAnruire,.prin qi indispensabill fundamentali taina sau .r.qti.rism fcln
pentru viaqa spirituall, adici devt e membru al Bisericii lui ps, dobandirrd i.tt"t., de picatul strimoqesc (la prunci), precum Qi de.toate-cc' unlered. cu Sfil'ntul Mir fll."r" personale, ficute pAni la botez (la adulqi); ararbotezului) este taina prin intirire pecetluire iau adici i la catolici confimnare, pentru necesare Duh, gi SfAnnrlui darurile puterea botezaqi noilor fc impirtlgesc intrullristos' cea noui, in viala credincioqilor qi intirirea sporiiea Crca, deosebire de romano-catolici, la care - de prtn secolul XIII inainte - ungcrca ul Mir se administreazi separat de botez, abia dupl ce pruncii au aiuns la-yAr; aceastl tfA."tl i-lZ 2[1i, in Biserica Ortodoxi, ca in toate Bisericile rlslritene, pann azi, rAnduiala inceput de la inci botez; Ei dupi lndati t. ,a-i.ritrreazd stititoare,. ci e impteunatl L a mirungerii nu constituie o sluibi aParte, de sine a botezuf,.i, flcAnd una cu ea. De aceea vom vorbi despre amdndoui deodat{.
omul
se" renaQte
}
ta Nouveilr Ailinnce, nouv.
(Coll. ,,Horizons de la catechdse,,). o, Meesrer. stud,i sui sacrarnenti arnrninistra
A.
Mir
id. Liegel
(paris),
second,o il rito blzantino, ,rl)" v. Mitrofanovici si colab., Litwrghin Bisericii ortodoxe, ed. r929,p. 7rg q.u. Motitfetnicullrvhbroghi;i);;;{;;(i;"airi,iriii-uiiiJa,iiil.',,i
si moari nebotezat - poate si boteze once crefttn 0rt00lt4 DarDat sau remele' ihi|r pnrinqii pruncului, prin implinirea rirualului sulnar.care constituie^partca G[.i'botezului, "ai.l "f,r.ra*d pruncul de t :i ori-in api curati (tn lipsl ii.il'"-"-"-"i stropindu-l) qi rostind 4e {iecare i"g Itp"Ja .sacramentaloil: ffi Dfcidie
d;#:;lil (il h ""-ere ratlui, A-i;'..';;l;,i.-h 'botezat '1*,'i"i"r'EffiT,ii supraviepieite, pregq- ra completa ulterior resnrl astfel cel d^rl, cii,
l1!
l^ l^
6-^:-'-\
-c--)^-^ - -: ilci botezului, dupi rinduiala obiqnuiti (dar numai de la afundare lnainte). bupe o veche credinqi, in condiqii normale,.preonrl ar.fi de preferat * ny botezul propriului slu copiia, deoarece in acest cazl-ar nagte de doul ori:
I Comp. Canoanele 46-50 apostolice; Temrlian, De baptisma, 17,in P.L.,l, 1327; Coltst' aPott', 9, 10, ll (trad, rom., pp.95-96). I V.ri, .*r.,1 diacontili.i Filip (Fapte VIII, 12-13, 38); Ieroninr, /dv. Lucifer,. 9 (P'.L., XXI-II' i, aurorizagia episcopului) gi Can. 44 al Sflnnrltri Nichifor : diaconul poate boteza
i V"r.ii-S6"o Scripturi,
".,rn.i IX, 10, l7 q.u. (Sf{1nr] Pavel botezat d:-$,T.it) ::i} C1,-t1-lf Nichifoi Mirnrrisitonrl;
Fapte e;i6xtll
ilrd) ;' c".,12',.i e 44 si 45 ale Sflnnrlui ;;";il;.r* fi i;;;"o;''d*;,;;:1, 'xp.-ir'ini..u. ioe, !"{:i' ii'fi' 162-163) W' pp. r62-r6i) r ir, tsez, fi"i-nR.P.it., is3 (ed. l), ;1. gi. I53 i.J. Acad. 1rqz, pp. i'iri;ri;;t;; 6a. wzz,p: all q;;i,. 9i Fer.,Augusqn,,\Jon'Ya.DPnl'' cl'?,Y!",1!,-'-i,,,11,,Pr'-L:, iijil,-6f. fi t3",.^t sliirEir'de laici, afari de cizuri de necesitale, ilicit, dar valid); Idcm' l. cott*o Lucif.,9,P.L., t. XXI[, col. 173. i iiri liiiiriri yi iip""t"r; i" lrri P.t* Hartofilaxul, ln Siz rua f,tenland, vol' V, p. 372 1i :.
2O9 alNomocanonuhti slav ht 228
titluti.
289
rlrn
rrKft ttlQ
I l1
I,ITTIRCICA SNEEIALA
() (liltil pcrlrru virrga fizicri- (tnrpcasci'r) qi alti.rlar{._Pcrrtrrrrr ccrr s!'r ''r'rr sPiriturrLi. I alt prcor. prcorul po:mc sri-qi borczc 1-,rii1r.ii,f ."rllt.-""
l)irr
tn
f,f-ubiegtul ,(priruitor"ut) botezului. Cine poate primi botezul? oricc orn.,indifbrenr.de virsri (fie prunc, fie ad rnail;i;eflj:l::r:1] fost botezar o dati cu botezul *.ail;;liJ, J...#0r5, il*""'rTrtt
orice necrestin (evreu tine c a re nu re cunos c
scq i1l ?ifli"),pr..ir- qi;;_b.tt;;;"f;i#tor qi ai bo ter.ri (; a;; ffi "i ; ;?'":' i'r;;;: il' t?i,rt 1 chime, de exemptu' adeptii,tul r'aiet Ji 6"-"L"j,^';rr'i;#inienii qi bot r"qi, treL*. ;r il-.;:i,;r;ffi;'rir'Jl^ttl,
escrisa in Molitfttuic agte gi botezul
confesirrrilnr
lvrrurLr4 rurrlritlrlclrfala) acuca daci e ficut in nume qllLqr rvtLu ."v aceea, foqrii dptlslap apostaqi cle de la Ortodo,xie Lrrtodoxle (cei (cel P.
..^r^,l^-^
A.--x ^t
-^
---_-_li sectelor care recunosc botezut ca tainr R:.-.,:TJ-,Taq1: si il sdvArser mele Sfintei Trcimi, dacd revi, la d.""pu ..edi,ti. su,t reprimtdt;.Hil[l cu SfAnrul Mir. Tot a$a sunt primiti prorest,.,,;; .Ji-x r,,.^-..^:: ^: --r .ir
::l:
r"-"rl?-:3lgliciiqi armenii,
l, lo
in'cazJc;;"; rti
Adulgii lipsiti de minre. dacd sunr ase
Pruncii ndscuti mlrqi nu se_boreazi, dar
if;i'n."
,lJt3i# dil "i;;-r;*;;
irr"int"tn, pf,l
".U""i.-ifr"
";;;;;;,,'Lot
(ed. ci
i;-Pil
fru.tiaor-,ri.
3s6'+04ei Sp.
,Mitrop. ^--)--t., , lacincizeci
cincrea:r':;,":;
1'rL,c, Lnt. .
dL
Carta " Vczi can. 7 al sin. W iar in pidatin - can. 80 c -^-_ ^ Can. lB "' Comp.
pravird nenr
L
.e-*e
drL,tudllll boteza.t(d.)
,
tttt.'I'ezaurul nu,'l'ezauru| litur.gic, liturai.c rt. I)cnrr M.viri trr i t,r t.i irnirrrtii
III III
al
t'r
,
tlut i.
:Ilt",tr; l"-9-23+-?35 Lrytil, LtSi,
can. 72 cdt gt. gl.f15U 50 (cc (cd; fu fap.t? ah _taitte guregti, 1854, pp'
at dz
rurl.
';,';i"!,:::i
andrici (CBO, vur. u, part. vol.II, p. lcz). \vlvr LL, p. 152). PdtL, II, orurrurui Vasile cel Mare, can.^91 trula'n can.37 Ei
lO
f,,.,,*."
c:*{I'l
fd.pte taitte ale Bisericii cu potanca witrop. Antottie,
(cd
ci
b":.y1;
fl-il'ioo}*
na&gru
;i;,i;;;.'il,r liili'"";;lfifo
acelaqi
cazuri
formtrla
trffi,":5:': tvezi Ae
ir-,'i;i;,;;;i
.- \
.
!-_'_11
9
1
l: -Formula lceasll
r9c9
i
b:r1-ritz
ti rst irrc ['x
rtczrr-
290
j::lll:
,
di mamelor lor canon de lii.,,r,, d. ,or se
p:.."1^lplrisiqi (lepidaqi sau gisiti), despre care nu se qtio fost9li,::y:y."t": b-otezaqi sau nu, aceEiira se boteazd negreqi lt, pentru ca nu cumva necurigiqi pi- U",.r;;
'
cel ce se
:.I:" Lillr^lj:-a:J*:,.':j"',r-Ti poi sn-i ingrijeasci pe fini)l4. Nu pot fi de asemenea nagi pirinqii copilu' ils. De""reguli, pentru fiecare candidat la botez se cere un singur naq; eI poate lipsl ruci cAndbotezul se sivArgeqte in condilii anormale sau excepqionaler6. Naqul este dator si ingrijeasci de viata religioasi-morali a finului siu gi la vrcmee vcniii si-l inveqe - daci poate - adevirurile credinqei creqtine' .Cu un cuvAnt, ca-un lrumitor gi invlqitor in cele sufleteqti, si se sArguiasci a face din el un bun credinls. La rAndul siu, finul este dator si-l asculte pe naQ gi si-l respecte, la fel ca pc plrinqii sii dupi trup. 5. Timpul qi locut sivirqirii botezului. in vechime, qi mai ales in perioada dc lnfl6rire a catehumenanrlui (secolele IV-VI), botezul se sdvArqea, de reguli, in aiunul itrtnitoarelor sirbltori din cursul anului biserrcesc: ) ri.ie i(tiii,
ni
daci mentele iar
t,,, .""o ce privcqtc condiliitt l)E cnu mbuic sd le futdcplincascd primhorii hotczului, se ;.tlc lrr cci vArstrtit:i: tloriirql.ic rr prinri lxrtczttl, crcdinq{ (vczi Mc' XVI, l5 qi..}'aptc iit, aZ-aA;, poc{ilgl (vcz,i'},aptc tl, 38) gi cunoagtcrea :lcmcntari a aclcvintrilttr dc siti,rte. La [nu-rci, p.r'rirr', inclcplinirca accstor condiqii mimrriscsc gi garanteazl nagii. 4. Naqii (or &vd,6o1or) sunt credincioqi in vdrsti care-l asisti pe cel ce vine la bo' ,-r.rrtind iitprrt.,tiL qi A.ar'ta cuveniia mirturisire de credinqi in locul.qi in nucclui ce se boteazd. Ei sunt deci garanqi sau chezaqi ai acesfi-ria, IuAndu-gi-prin :il angajamennrl solemn, inaintea l.ri Do-.r.reu qi a Bisericii, ci prunctrl-(finul) li crescut ca un adevirat ciegtin gi ci va fi un bun credincios al Bisericii lui Hristos' ii pr^.ti.ipr.ea lor activi la it"1U" botezului, aliruri de. preoqi, naqii devin pirinqii iiri,"fi ,i pruncului, nlscindu-l pentm viala cea noui, in Hriltos,.aga cum plrinqii tlupi fire l-au nS.scut penrru viaqa trupeasci; ei au aceleagi obligaqii qi rispundcri.ln i" p.ir.gt. viaqa reliuioasi-spirituall a ftnulur lor, ca ;i pirinqii pentru viaqa fizicl lorr2. copiilor rvr a LUYrrrvr d crialS.) rdl(,, rltUt Naqul trebuie si fie creQtin ortodoxl3 qi bun credincios, in virsta (nu prunc.sau Co'
2el
'.6
^rrtr^6f
^^
tr6
EtlE pNANlVlt
I,ITU R(iI(IA TiPII(;IAI,A
a) La Naqtcrca l)omrrului (25 dcccmbrig), dcoarecc botczul cstc na$rcre (renagtere) pcntru viaqa in Hristos; b) La Epifanie sau Teofanie, adicd Alitarea Yv',+rersr Domnului ocrr sau Bobotc aze $ cand S-a botezat Minnritorul insugi; r c) La Pagti, pentru ci botezul iirrd i.,r"r" ,rro qi a invierii lui Hristos, in chip simbotic, cu Hristos ca Ie
prin J;,:ii;;;e,
*T:r.Tr:lyi, viaqd pentru o
g);
o"r}j'*;TX
,6iue-
Qi
Et,
pogorarea Sfintului Duh,
doui plrqi dis' 6. Rinduiala stuibei botezului qi a mirungerii e alcituitl,din a botezului progi alta, premergato";jil r"d;rilre;, , .r,.h*.rrrtului,
La toare acesre dare, bole_zyl se si,v.rgea inainte de Lirurghie, in timpul cei botezaqi anrnci se gi impdrtiqeau perrtni prima datl -----D--^': De aceea, la Liturghia din'acesie sirbitori se canti qi astizi, rn loc de botezului: ,caii i" i,i,tlrl_+i botezat, tn v_-agi qi-mbricat, Aliluialln,sluiua !,,.(Comp. Gri;. ti,;il.^ sivatgea botezul gi in alte zile sau ri.ua,ori din'cursul r""r"il{Acesre date pentru botez trebuie observate qi ,rtari, t;-cat este -nrr cu putinql, vArstnici. Dar^ pentru botez,,l ..i.";r^. a-;.rx zile s Pl*_?::.r_11::t"r suri hotirAte, penrru ca si nu se intdmpls ca jT-r: Lr. s! daci pruncul e debil si existi telrr,^ c;'.,, .,,
3:*::*:^::elrlL:l
in vedere
ceea ce pflveQre r.ocur sivdrqirii,
mei
in vechime botezul se sivargea la inceput I ori in casere. p;;i."t"r. .ri. i, pri_.r. t..i
:*..Fin:::1.: erau folosite ca t?.?li,i?,.atr.o.,rb. biserici (locasuri de adunare qi a. a pdginilor la cregtinism gi de infl.,.i.. tl^rlre n" rlicri^li-^i ;';l;^r:-.j:'^^ :9"Y:Ty9_ ^^'^L" , ^ r-r- r\/ \rr\ L^-^-lele IV-VI), boiezult se seviriea in
il.;il^ ie
pe -lAngi biserici gi numite bapilsarii2a. 'baptisteriile L, -'
pedobaptismului, ^^+:^---l--: ^al^t
incadrati Qi mirungerea' lliii;.f-i,i;:;ti;;hii, il intimpind pe pru,c
'il'^;;;'-qi
.rr,
,-r,
ru!e.i;i;'#i,i:,ilH fff ^--rrlui
(ca
aq)
la intra-
'andiaarut'la pLrL! rdrd yruncului i", pr.,r..,, c;ft-il;-r5.d.ir, ii#ilxii'Ni;ffi" Qfi-tai f-r.i crt dreaota semnul crucii asupra prtrnculUi, lnf$i
N"_rii;;#;
e de moarte , in regull ger
rn
Etc: una is. in care este
lle.'fr.L^i;arJ;ilJ
Chip,,l in Lluy oriI rrr il ul frunte, apoi m-au zidit".
lf
;"".
l-
*A-,1
at
:13::Pltl d.c
su,.,
"i'fece
I rntchuvnpniln
d.e citeqte
incxact,
iuni
il accstca
'Xd..r.oa diavolulrri), iar pe celelalte d9ui., stan. cu ra[a sprc t.sdLrl \L4!r rrrl adrcsate intele: il)umrrezeu)27. t^ ,,til-o'-,oiciirne auoice rosteste' "ii:"1.j1._y^r1i*:,9: de lntAmpinarea potrivnicului, "", P'.t:q'1{i^gT:i:::"i: de \, :rului, Lrt vlclc:ulururr /in rh'inrrl Sttnter stinfel (. Urucl) Ql-r tace apol qy'dreapta semnul crucii "i (in fitn pruncului, de trei ori thinqt qi lr fn,nte ta anri.i l, ;i.or;icand de fiecare dati:',,Gonegte de la dansul pe vicleantrl lui". in inima oruncul e intors cu fala spre apus (cflnd us) qi urmeaziL lepdddrila (ablurlrilc sau orlrecafa
iffiif,il'.J dr
spre rdsirit (cind candidanrl c Si'
mar intreUuingat gi botezul se siv6
wd.rturisire a *ed'inpei, precum
ezeu, Care voieqtc ca togi r acum gi Pururca"'" etc' lii ine, Doamne, Dumnezeul a cea a Mirangeri,i, care
sfhnti..."), intr'lnd ctt
urmeazi acum, sc poirtc
istincte unul de altul:
riei qi ungerea pruncului cu el prebaptismali), -_
'
-
botezului, Jfurrdrrea',in api _ care este partea principall a sluibei ungerea cu Sfhnnrl Mir, rituatul inconjurlrii mesei qi a cristelnigei,
2s 26
Yezican. 59 al Sin. VI ecumenic' ComP' 9i can' Mitroo. Iacob Putneantl, op- cit., f . 4'
" v;;i f. B;l*" iri, r*prtiluni 292
la practica
3l
al accluiaqi sinod'
liwgicri, pp' 423'424' 293
(ungercit
r NE\rr rNlrr, L,l(,
tNll
ItRANlrS,r[
LI"l't I lrc I (tA sPllcll Al.A
cirrtlnd: ,,1)il-trri rtric haintr lttnri(irr trractici insl prin unclc pr\iqi cflnt{rcqii cAuti, accast[ .-rtl.1t] nrai itraintc,.in lorlui XXXI, adici in tinrp cc prcotul il d[ pe pmnc naqului gi.igi spali rnAinilc), rug'iciunea perttrLl apoi rugacruflea cttcQte apor Pturrrtr neofitului la a doua $i a trciataintr, PctlLtLr primirea Itlltll 'in liitcgte (,,BinecuvAntat eqti, Doamtlc Dumgi impirtdgire Ia Mir ,,ng..., cu SfAntul pe noul botezat, cu SfAr-rnrl Mir, irr qi unge il mimitor-url Ia ic. ni"qiit"tule..."). ,$li,',tci'Crrr.i: la frunte, la ochi, Ia niri, la guri, Ia a nindoua urechile, la-piept, .. l* -Ai"i qi pe picioare (genunchi), zicAnd de fiecare data: ,,Pecetea dantltti rri l)uh, Amin". i,i ." p^"."1 e imbrlcat (inflgat), il ia in braqe nagul (care line in mini qi luic,r;. lrreotul ia cidelni(a cu dreapta qi dand stanga _naqului,. inconioari masa ,,l,it) Ei cristeh-fqa, de trei ori, cldind gi cAntind de fiecare dati, impreunl ctt 1ii: ,,Ciqi in Hristos v-aqi botezat.'.". ,i.'ria"a la locul obiqnuit, preorul zice: ,,Sd luim aminte ! Pace tuturor", qi cccint.irequl citeqte Apostolul, apoi preonrl Evanghelia, cu.regula -qttuti (la Bvittt' ;',r-r se i,gen.trr.h."ri, botezul fiind sluibi de bucurie, ca-qi nunta)' rrtcrrzrl lumsuirrcir tdrrsd
,,"3jto-J,T"lf preorul l-r"-^- ,l :^ ia
ffj:',.:l':;'::1:rf
i,'.-flIli,'3i;Ii?fi
:l:;'F#r:iffi
Iu Evaneheli Evansheli ,#,l,I::yS*"H*f
aloguJui) pe
agezate
,'"Tfi salr u,
,1
sfesrrir.l- J. sf,eqnicele de p ^teztrlui,
miruitor), o foarfeci .a:T.{.11,1i,1i,."#Ln#'i"T#:,;il1r#Tf pertru *ra;'.";
# F:i; [:(."#rH:,]1i18:,; ;i;il;ilr". H#:fl,*_ql:."1,::^g*^^*1 miini (unii iau si srhnra-d"E, *:ffi ":: se turchind si, luind snnta Evrno iJ#,:fttl'#tH.:ti::1fl'; lrr"' il;y t nccuvii ;;;r ;; im pi sia r, il:f I:'j:$:I1 |'T:Y* :F;-pentnr sfin.tirea apei, cu ritualul prescris inMob) Drrni aceea. er.., cu Dupd -,, *;irily-r^rea Faia ,pr. ..lpi.r.;;;;il, ,:p;:;';Jfl;,,Rl.i:t:[ff:1 dtrpi care suni de .,.1
i
rd
,Il.-.r,:[ii:$t1'E*;:1;",;;"lly.i ; ]i, binecuvAnta;;-.d.ffi;i;
,
l,tqa
L:-^^_
di.1":,",Hi',:#u1iJi:'i:::::iffii iJl',."._1,*r,,1n :^' , iar ^a-.
apa
j,Iff i H::'i' J,Lii," l, %ffi'.t jl Irfl 1:: :,Tspre pruncprunc, il
tru
de atitea
'
"* ,"Aliil;,.
o,,li"
gr stmtegte pe luAnd din unt rul ml sau cu un _i-yv^ sL rntrebulntate, o pune in rllc Qr cu tormulele indic
riis crc crc
1ns.,",
s
i^ pen
nc' in chipul Sfintei Cru.i,
g Tl cristelni *::::l 'i1?-" ..*,frr"d,rei-B;i.J:;.'r"t,lir-"0,) din
lHt:i:H .**;,; l'fEliF:i,r*,4T.-. ftrrr (scurece) in care va fi infiqat, i". pr."n flqi Psalmul XXXI: ,,Ferice d" -_ , :tcopcrit"'" tcopcrit..." (in unele unele pi4i, nirri mai moi .l^" i;;;r$; r^ ^__^ psalmru
,,Ei ar
taQre cle panza
curata)
Ql, u
_zic.an$:
"oul
Ii
faga
sa treacd
Can;;1i speciale. a) Moktfelnicul otprinde gi o rd.nd.wiald pe scart a botezului, pentm ca pmncul si nu moarl nclt 1r cazurile cAnd slujba trebuie flcuti repede, urgeng["). Aceasta constl din: [:i' sau,,de din necesitate" .r,it i"q"-rrrmitul ,,botez ',,uirriri.u mare, mgiciunile incepltoare, o rugiciune prescurtati pentru sfinqirca .: -:i-,--.-r^t^*-,,1 l-.i^--,,.,A,"t^t\,:lirrri cle botez (in care se toarnl apoi qi picinrri din untdelemnul binecuvAntat), afttnlr cu formula sacramentalS. a botezului, mirungerea, inconiurarea cu Centareir ,,CA[i
7,
;:##il'ii:i,l
tui iar ra a treia:
,pd *.lr'.;;l;'i"r]u i.*r, "k"
i, qinindu_l cu
l'." ,r,
o
lattt-te-ai, in numele Tatllui..." etc. cele doui tund.ciwni la. tund.erea_ph,ulwi.(pe^ a^doua in taini),ii, t"* :.',i tri. cAteva fire'de pir din creqtenrl pruncului, in formi de cmce (dir-r patnr iy, ,i.er-rd, ,,Tunde-se robul (roaba) lrri D.,mnezeu (X), in numele Tatdlui..." ctc' I pune in apa din colimvitri. A'1rin ,1.. )rrcrin h'rweitd. (scurti), in care ii pomene Pt^l"S botezat^qi^pt 9{i ii"pa ..f""isul ecteniei ,'face oipustul, -cum scrie la lWolitfelnic., gi apoi- il impirt{, botezatcu Sfintele Taine, in faqa uqilor impiriteqti, dupi rAnduial,{. trc
cu o bucati de vatd (pe care.
i felonuJ, ia pruncul sol
_ttpsa,
.,r."ii, itrop.gt.'faqa'pruncului,
ili,.q,.
cAntdreqii rispunz
^p,
pruncului (sau, in
'cu api
,,indreptaru-te-ai, lumitraApoi il qterge pe prtulc etc. "ni, sfiniiru-te-ai, ipilatu-te-ai, in numele Tatilui..." la to_ate. locurilc rinzdturi), sau faqi aceeagi cu ;;i t";+ 1-rorr, d".i are, daci nu, sfinqinr-te-ai, miruinr-te-ai, luminatu-te-ai, ; i-;-;;i, zicAnd: ,,B'otezaru-re-ai, ci
flcAnd semnul bin"cuvirrtniii" qi acest rrnt.lol^-'. )' /) yrrr lrrrLrurrLd) Ltcanct oe recare dati:
cLI {ccstttiir,
f
cr
tezului, adic{l adicr
1,,B
dc lrnq qi o
r
sranturuir
?: cr
nu
se
I
mai citegte). apoi p..otlri )" yezide ex., Risptursul patriarhulrri Ioan Vcccos (scc. XI_U) l:r inucbirilc 1'rusc dc cpiscrfdrlclir,rrrri Nlt()11 ill MrrnrrclGhcdc.,n,,rll. 1l,r Siffad.cn., p. l7). Edcmirarc cirinPravilabkciceascd.anritrt4xrltntlttt t1.xI. rrcccirrii cr4rii in ir tloi lxrtczttl sc oprcqtc 107) i ii,11r.,rinni.i ain scc.'>tl* (llucurcAti, 1854, p. 295
rTEOT TROF. L'R. ENE BRANI$TB
I,ITURCTCA .$PEflAI,A
c) cdnd sluiac na! myrpi preopi ra botezar alelunpt pnnc, rcprd{rire lc feo ccl rnai tffnir; actele tu"dJ;;r;;i;';;";;;.rutui ,_ ^ r 1r-;-^^,..,.r-_^_..apei, afundarea si apci, mi-r. oFrA^ ,-ij:e6^ Lr--^---L r. . qi mirungerea, citirea E;;r;l;li.i rar cctelalte gr le impart preoqii ceilalti intre ei. in
_
hrrlezet Fnn r^.i i botezar""'o ') n fac tori. -.iga"d -^..^l-d) Botezul adul.tihr
p-tdi' , ;---^ i"'q,rrte cu cdderniqa,
_(!;:."1a, 3l"plgl",r",
Ed
iar ceilarqi
convertigi qi al celor pror
:1:i+iE?,":":;::e*t'litl:ilfi #if :ff:.t;i*,r,1silill*iff l:i ixiH'*:r[xx:::"',#:':"9l9,*t-"';;;i"'^i:"':.'t'l-rr'if asupra cunoagterii exacte "ff :;[ffdJi3
lrrgelesurilor simbolice ale ritualului botezului qi mirungerii'
Ql a noii credin.t .t .rr. Oili bar.""rt^d.."d;;*;.;il;#i;il:'i":,'ruffi ;:;;,""r:
2. Randuiala catehumenatului
inaint- "1,,:r.^ ^^^^^_. inainte,sluf
B. rsToRIA $r ExpLTcAREA nANOUTELTT SFANTULUI BOTEZ $I A MIRUNGERII
I. Descrieri
cea pugin adevl
qi
vechi ale botezului
Rinduiala ortodoxr de azi a srujbei botezurui esre prea pu$n deosebiti din Biserica veche. Ea a pdstrat, -"i -"iiaecat alte srujbe, cu fideritate, precun oi .inii, JJ ) care) spre a ti ingelese in adeviranrl l& rens,
ll,'##"i?#,ffi:tl'ft
1
cele mai vechi inf,rma,tii asupra modtrrui c se sivargea botezul rnl primari le gisim in intdyirur;-;dor'ii "r"dil[r secorului ip*i, (r* I o. d' u opt;i* j, i*,J, \iJfrt i1#ii#,,'ff liiHr,' . nduielii botezrrhri din cernl-t^ ^^i rr;:,;Vy sunr s;t cupnnse cuprinse Iln Ipolit al Romei ostolice (cart.
III,
a.gi explicarea rAnduielii botezului din
:*::xirg"ii:.?,!d;:il:i:5::l:ril*i"',;,,"',:;i,*i;Hffi#:? cit-re marii cateheqi din aceastd ht'1
s[;Ji"""'i"rn
de
Puucr carenumenafltr fhnnrl chiril aI Ienu Sfhnnrl Ambrozie al
Au
Precum am vlzut, rAnduiala botezulu catehurnenatulwi sa:u a facerii catehumenu tez este fectt cotehuwlen sa:u trecut prin tre de cel
din prin botezal Bisericl - r^ -- ^, Ritualul carehumenanrlui se sSvargea odinioari separat de botez, aqa-:u.n] se facc Ei (adici la botezul astdzi cAnd e vorba J. U"t.r"t oamenilor maturi; de regull insi eI se impreuni cu botezul. pruncilor), ' RAnduiala de astizi a catehumenatului
se ficea inscrierea candidagilor la botez (c
de aici inainte alcituiau o categorie aparte
ciale pentru ei la care se adaugi gi
Postului Paqtilor mdrnrrisirea credinqei in Hristos, care ave adici in ajunul primirii botezului, iar uneori
Ei
mai inainte'
.16
'3('
?7
Vezi aceasti rinduiali
scparat' rrat, cu tithtRdnduiatar;:#:i'Y!:,:::'-1'-':^l':!til.le37, tirrur Rind.uiata pirnirii ta"ortod)xi
p.
s-3a e.u.) ei
in brosurr
;;i; i:.';i;'rrri;i,ir""'.i;";l,,uiilul privir6 i:',li..i;:;;T;;;;^ti...,, botez'
;;;;;r;;;;;:':i;;;'{r{{'J;,JJ-?i'i,l:rll,?uin (vezi rad. rom. dtn sc*ite p, r,r,*
Privire'l'
,u, il,r.T ,,r,,
^[,:,,,cu ",,f;11o}';,'cu \_unoscltta pnn
prelrrcrarea ei . _ *adirion apostolique d,, 5o1l1:I" fl! Parig rq lyoE, 1968, pp. 8l-95.
'" Vczi extrasele in trad hrin;
34 3a
n--^t-- r Catehezele
is Vezi
Ain i,tDt
i:?r;\fy#::I:y,utui
itrrrotl', itt'
es*p
TlYilI
Hom
q,,To 40
le33' ,Kr:yi;1';.cheticis"'',Miinstcr' rhia
t, ^^ ^e^ ^-^ PP' 7-l-92'
|ean
rrr. 7-8, pp.509-527.
itt
tn cateheute
baptiwii
;; iid;;;i;'i;;"rffihfrT"t:F;.fg) Gurd fu Aur, in ST, ai, l: )
296
291
cerearscd.
Ierarhin
bisericea"scri,
Chiqinilu, 1932'
.rvr, yrr
pNfi E,RANlg.fFl
EI ch
Lt'ru R(itcA sPl()l Al,A
,i""1llJ'i"1,.?
rrrri vcchi dcscricri qi cxpliciiri rtlc rtccstci stintc tliuc, prtrstrrttc in litcrrttttrl crcqti.rrl\; inrtxrrtalta $i ncccsitatc. [.,r'1r",',tr,r cf'rcacitatca tainci botcztrltti a fbst adesca strtrliniatil iiij'Sti,',tii'p;rint1+t. in vcclrimc, rirualul cxorcizirii il slvdrqeau eyrcisqi, adici acci clcrici hirotesiqi gi irwcstiqi cu darul alungirii dul'rurilot rcle. Ruglciunile dc iriti.,l,rri ",",r,r. ixrrrciz"re erau citite gapie zile de-a rAndul de citre exorcigti sau dc critre prcoqii care ca' glrir*u, inainre de botez, iar in ziua a opta sau chiar in ziua botezului, Ie citca din notr iriri"r""f ori preorul ."r. ,r.^ si sivArgeasci botezul (vezi gi imdydtwra lui Simcon al
Eelc
"?iu'i![,i!;l"il,?ilil,;lJl,:],:::#[.fr cetiqcan al irnpiriqiei iui D,rnrrcr.",' .ii"i iiq, 6, "t.'
sau
dez.
.
.pind la camaqa gi descdlqarea lui (cdnd e vorba de nr.^r rr'1rx ^' l'r -" r"'ri pri-aasca
i-!t:"*
!1:.;;c;;ffi;i;i;i"::l"l'J, ,..o".., --^-
la botez Pri,.
^t
at
:^^:-:
bo
:*1""iifl:i:!ti::tr pnn care va trece Cel ce
nqlrile)
Suflarea de trei ori fost ficut de Dumnez cum MAnruito-l rlvrul a Llal. d J"
um ot 7)n' z Qi r_
vcclrilc qi scrii|
u fl area ;.;;rr i ;; ;ilii ;r";'X# p.iffi:L1':"ri:'b;t::;:1x triltr:tx *i'.fl,!,lfr "i; "" o ;{ r: ' i i (-:t' #i, ii ;;' :"',:' ilH#;",' f 1' ;*':l[ii: f:
*,'
i
yl,
._r
p ri
!',1 ;, oari, 1spre 1":::,viata ::: cea noud, l.h.r-e.n dotra spi.i*"i;.
n
s
r
atribuiti atribuiti in unele rrnel" manuscrise mrnrrc-.ioo de primire a pruncului in rAn care cei ce doreau si primeas menilor, adici menilor e,iri in i. rAndurile ,.1^,,,-,,^ Preotul il inseamni pe al cregtinilor, prin care se
:
t,,.
^^_:_:
listele cat hstele cr rea bote
semnul Unde ..
,J;,,1 mlndi,-;#;';, aiur aceasta sa fre ruminali -:^.:: -^,-
pr! .credinra in Hristos i,TffitT ; ; ;;;;,;i .,:;;,i' ;;l*":,' ea si graiascd nu, :ilXftrii:ilTl;ii.:, 11"1,1 i"##'fiff,fr 3itl"?#
;ili:T*i'?l'ttlllf:;'
Partea urmitoare din randuiala catehumenaturui xorcismere, lepidarea de "[,*.iiii,.r"cul a,q.qt"
sa L ffi"9"r- 1ii"a unde odin ";;,#:"..*,ffi r,npj r;;"il;i ;*.t lltt"r:it: primit in rAndurile catehumenilor
lj::",1,.j"I*1,.':"J,,.:_, sti teau catehumenii tn,
I
tgri bisericegti sunt variate in termeni sau expresiin', d1. esenqialul conqinuntltti e acc' ll irrqi ca in ritul ortodox de azi al botezului. Ele constinrie expresia sau semnul vizttt , nrpcrii de bunlvoie a oriciror legiruri ale Itti solemni c5. s-a unit cu F{ristos, dove Rccca, cAnd cel ce se boteazd e prtrnc, Crez ettl pmncului). Formula de lepidare se lltclcpirtat qi Domnul Iisus pb satana, la is AtAt in timpul citirii primelor doul ru triva diavolului), cit direcgie citre care el Iui este in concepgia vine intunericul din q'a')' Urmrtnd ,,domnul intunericului" (comp. Lc. XXII,53; Efes. YI,12; Col. I, t3 lucrurile lttru' lepidim iicci cuvintelor SfAntului'Apostol Pavel, care ne indeamni,,si (Rom. XI[, ele luminii" ncricului diavolul qi de faPtele lui, n dovedi de care simqim teami, s i{a curn i ciderea lui Adam din ra tlcoarece ror rautatilor din lume. wnirea lui cu Htistas, el
ll,llaitl.,'#'ru,ni':
Oriente lux), ci ne-R vc' despre Sine crl-Hl cstc spus a Care Hristos, nit qi lumina cea adeviratl a sufletelor, adcsea ,,l,ttnrinil qi numit este qi Care I, In. 9) comp. (In. 12; VIII, ,,lumina lumii" VI, l2 r1i Zah. Il.l,8; (Lc. Comp. I, 78. Sus iel ti.e iU*;Arut AriptAyll lini,,, Soarele 6 Mal. IV, 2; troparul Nigterii Domnului $.a.)5'. 'iregrur' uert,tc Lwf ltustrea o$encil. cap. J55, llff,Tf;,i'fiHt;,'f,',1,::::!":'*:t:::*of,:,,:,!,*n:ii,cap I55. tradrrad rom. rom p. p l2g. I;orninla i.,t..t .rint"ii^ acest moment t2e (,,t\4iir-rile Tale m-au ficui gi m-au irr r,r*r.,,,i zid'it...t este luar{ l)srrlrnul c,ifaiil. CXWII, u.rr.73. ;..:;. " a3
scurri
tt. lt[,Ttll;:chi, l_tltlS, p. 419. " vczr Octoihul, srihirt .,,,r,.*!;:'^?{::!:!;.;:II, ,rrrccir 'l'a ai dat-t-l
exphcare
a ritului sfintulwi Botez at Jft'ntulw srtintutwi lVltr, Mir,in si ru in rev. ,,Capdela", '@' DULEZ ;it ,,cardela,,
o. Ia Laudele dc Duminici, gl. 8: ,,Doamne, armi lloui.,.,'
u6Pre sf sfintete nrde tame, ll Y:l' ^lrarurrrLurul, Despre taine, cap.62. cap. 62. f::l:,:..,.|r::aronicului, irr *:'lill"' vcchilc M;;iir:,; cxorcisrncle. se nttmeau jurdruinte, ru i. lcazd irrci r'clclrrrirrrcaz.: o,i p" i,ci cii azi .r,,ir.i,' piilr;, .'.:.:#.i:ii,t'_ffi lilflffl ^,.::,.:.::".::itt
n8
,,...Primegte cu rivni ininruirca ta... Auml fi turdlir sufletul. Exo
cit Comp. rlromion, rrid,. ae
0,,
asupra diavol,tui
vezi, dc ex., sflntul chiril al lerusalimului,
Vezi
Prucatehezct,
g
29u
accstcil stlllt sl)l'C xorcisntc lltl.ll(llltc c Scrtpttlrt"""
chr, op. fi t'ev. cit., p. 461. ;a Oiri;nlc;l diniintea Botezwlui (Derpre.4ot:u)., i:, I$ritut' retip. de P.F. Patriarl.r )ustinirn, cu tirlul Tdlcuireo hhuttt"
.17
r
g (trad. D. Feciont, I, pp. 45'46)l
on al Tcsirkrnicrrlrri, I)arprr r/irl' re uiala ht Hristos, (lrrrt. ir II'rr,
clcnunrirc
299
PREor Pnop, Dn, Erun Bnarurg,rn
I,ITt, RCiI(]A SPHCIAI.A
Cllrci. Unelc documcnte vechi rrc dau qi texte alc rug{ciunilor folositc
Parrea urmrroare a srujbei (botezur propriu-zis) se^sivargea, odinioariil, sepafi a.rrm ca r^^^,lpronaosur rPrunaosul bisericii. Dlsencl Preotul imbraci vegminte
'u'$:::,j;;:tl5::::l:f,l.y;;;;Iii':,. lumi
t"zut este
ituil, r"-i"e.ii,
adici
pehtru ii]tlli.., impird.tia lnmnencl urrPafa.fta intuneri
"
ct
c)
3. Rdnduiala botezului
lui,
Auiei (Ps. XLIV, 9 gi Ew. I,9), untdlle 6irr..rrant"t fie atunci, prin rugiciunea speciali inscrisl Ia locul respectiv in Molitfcl' iit, fn dinainte. Din el'se to"rr,i in apa botezului, inainte de ungere, cAteva pic{nrri.ln iprmA de cruce, pentru ci untdelemnul binecuvAntat este simbolul vizut al darului bmnn t i Duh, care s-a pogorit in apa botezului la sfinqirea ei. Odinioari, se rurna ln rnl chiar a;n Sftnd Mit'4- care nu numai cI simbolizeazd., dar qi conqine cu adev{rat
pentru,
gi, prih ur
;il;,J;I**:#;fi
Hili i.i:: :['::, ::
puru i nos
tru i,,,, q
o cioitlrr
ri".;ffi
tul zul
foT[T"t#*a
Ioan
Boiezri"-r,lr. p. de atta, mormAnnrt in care a fost
cea dintdi parre a slujbei botezurui propriu-zis
apei de botez este strivecire:
d.""..1r-,[i,-"-
^-
sfinyirea apei. practica sfi. .F^_- t. \A ^-. . ^este
s2
Simcon a, Tesalonicului.op. cit.,cap.62(trad. rom.. Bucuregri, Ig66, p. 75,col.2). ar XIr,.ap.2r si sra,,nr Ambrozie,De *,,,rlli:'lf.chiril
at..i,if^'"ii;i;;i;;,cart.
tAlcuitorii cultului. furfel, dupd unii, untdelemnul fiind roada mislinului, ungerea cu el este semnul care catehumenul este izbivit din noianul milei qi Ui-ataqi ^t plcatelor, aQa crun r scmnul impdcirii qi preinchipuirea botezului (vezi in urm Sfint67. Dupd algii, aceastl ungere este vorbeqte Sfand Apostol Petru (I Ptr. II, tcz; ea ne aduce aminte de ungerea cu car lmpiraqii qi prorocii, in calitatea lor de perr gi MAntuitorul, numit adesea (Jnswl Dornnwlwi (vezi, de ex., I .Reg, cu care a fott "rrt 1I,35; Is. LXI, l;Lc. IV, 18; In' III,34; Fapte IY,27 siX,38 A'a')'!a.aceastd tm' gere, El ne-a ficui gi pe noi pirtaqi, cici insuqi numele nostnt de cregtini vine de la cuvinnrl grecesq Xptotdq,, care insemneazi ,,uns"oo.
ex., B. (Roria), 4 1ts
43 qi din Evhologbiwl lui Serapiort (mg.-Vll). Vcz,i Linrrgicae" ry baptirlylis, in rev. ,,Ephcmeridcs
6r Ca de
rnai pe larg: 62
l. o.r
Goar,
1,zezi
E
Tes psedo-
. cit.,
Simcon al
6a
oo
C, 3. ei., Sfantut Chiril al Iezusalimului,
(MELV, p.269) srai i I bii,,,^pi, t' i"r f,.oC.,' il i*Xrr, j ll"" orrritia ". e l" citar?t ticsprc b.Lztrl
'
cor.
r
3
2
b;;rJ;i i;,,i, ,]'xrvr,). cot. 58S), 300
p.82).
2 (*ad,. run. cit., p,80\,
Vezi de cx., 6s Despre Sfrrtul Duh, cap.27.
?
12;445492.
Cateheza mlst@g.
q.a.
III, 3; Testamenfi.on Dontitti, ll, ll
o' Simcon ai fesalonictrlti, Despre sfrfiele taine, cap- 62 (trad. rom., p 550)' 68 col._i315) gi Nicolac.Cabasila, o! It t 4'1nr..7-\'^1l Comp. Tcmrlian, De bapti.wn, T (P.L., 3a. &mp. '9i E, n,*, Kutsclr, Silbung'ak iUch*ah ry Altat Taoamart und im Altctt Ol*zt, Bcrlin, 196.3,
t.
301
-
LrruRGl(lA sPBClAl'A
l'ttu
l)u
o rnrrti pc cca a atlcqilor dirr arclrclc dc t69.
mano HriStO
In
dupi alqii, ungerea cu untdelemnul catehumenilor simbolizeaz{ Dom,ului inainte d; id;&;re, deoa.ece c, .,Z lI"i"'.; y1i1i::p-r, prin botez, impreuni. cu Hrisios-gi Ei7.1;; -f;;i
sfnrgit,
aromatele cu care a fosr uns tmpul
:::yl:
odinioarr ungerea se ficea p€sts rot'corpur, r" fi:e"; ; diaconiqele, episcopul ungea doar cregtetul lor). d) Acnrl cel mai importa.nt al slujbei brotezrrlui este inh,eita afundaye pranca a. sfinqiti din cristelniri. cu formut" r".i"-."J"1i, ,,Boteari-se t:j.t.-P^:..T i:, iR" (sau roaba) lui Dumnezeu (X)..." etc. Aceasra intreiti ;fuil;.;. i; .r; temeiul credintei n^aerre ecta eenlx " pil duL4 Treime, rrLlrrsr rar i". pc p. uc J. alta ,fr" in.fri[.,ie Incnrplue cele trei zile] tret stat Do afundarea in api inchipuim 5r]:,1,0],,^rrin noasrri pnni aici gi in.groparea noasrri impreui_rd cu :^- ^.-:^
; T;r;il;;#;n
rd;!",# ." nr,
H:;tgs Pri, botez, spitnndu-ni-; ;r.;U^,e :1!i,:.1 morqii qi l"yi,.i", invierii lui Hristos. intrim inti o viaqi
facem asdel
,"rilrr.i.i.,1'-orti
pcntru
precum subliniazi sfljili Ap;i-p*"r R;. vi, :,:f ?,y11;i"* c"l #.TlT, qiIII, 3)'Zr. I)e'aceea, ,,r,oi toiJ.rrna purtam in trup lii, {,.I-? y]:T,Ilj,::_':i::_1.1," in trupurire noasrre" (ri Cor. rv. r0). -"}ri.""'i"i Fiecare.r.q,i" rAnd botezat devine de fapt ttn hnstofor Qr poare spune, ." sfa;;'l;;J cu Hristos'qi nu." .IHrirro, ?.ri;a;. -"i .iniJ.., #-:f,l',rtflit,"iTrl.*i mine" (Ga1. II. 20). De aceea, pe b,ni .ireptat. .arrt"o p;r.ff::Hi oai;";i; prmrsere in aJun botezul: ingropat impreund cu Tine, ulir,"*.li T-"mi ridic impreunl cu Tine, ,I.fi inviind Tw...u/2'. pgliy.lna { apa borezului sunt deci penrm noi gi mormdnt izbivitor de v o*"y1,:."r:i ni.scandu_ne penrru viaqa in Hristos qi qinind locul pAn Tt1:,curar al Sfintei Fecioare, celui din care S-a nnscL Ue-;i;;;i;, (
.
6e
Psendo-Dionisie Arcopagi*.!,
bisencr!:r,i, .!p.-]], 3, trad. ronr.. cit., pp. t!;i.*"r;^i^?lll..:i"^',o6*tr. p?pf, w'ta cotn,,,; ,ii'-"1l'";'",ul." 2+2,. vurrlP' comp. il ei ( bapt'isrnald, 2O-2L (in ed. de A. iY'' "--l'
'";;i"';ii,;;r;"i"iiil
. "
ierm,hia
."r,r Chi
i
.,
re)
Yezi, de ex., Sfinrul
ltl, cap. I / qr -e;;ca (P.G., t. X)C(\T, col. a6l Ep. I Cor. (P.G., t. LTX cnl I ( i " epostottce)
t,r.rr! , rrLUpdBtltr) t)*prc rcr. o$.,II,7
tuh rrt w^csn_
lj /*-)
cart.
tp.G., t. Ill.
IV, cap. 9 (trad. rom. de pr. D.'Fecioru. o. tlltttrti ,,i'.G., t. XC\TII. col. 385 B: ,,Noi ne-a'm cart.
rii (rlc
a;.-; ^-;,- -,-.,c,,.--r^--^- -:,
Inirrurisim ingroparea
cea de trer
,,,,,,^":I:T,.lf:].?||::!i.nu). Floriilor: tl
r.,
i,r.terca...,,.
zile qi Catnrtul^Pasntnr..^Cantarea a 3-a, srihira
12 (ed. Hartel, CSEL,
a
3-a 1t,entirosrar,l.
fl()stm, vielii ce.lei firi (lrrrrrrr gi (irrp. .i Sirneon c;,-,.^^ ^r'r--^r^.-:^ alTesalonic.; Despre ^--Mrri pc larg dcsprc elbctelc borez c,ir:fitc,r i1.,un fi ri[r. 1i;.c.,.1.
7
I
'970,p, o' loYi "'
cl.'i Nic. unain, sy,*t
cao.
;;ii'
67 (nad. ront' t'ir'' p' 8l ' col' I )'
()rt ;itdo il;'irlii"'t Grig.ric dc Nirzinnz'
i11li]iill
an, 1e66, I4-6,_1rp. *'lllil.,214-230. [:j:.r)r. (lhi.il stilrrrrrl al lcms., oatel,t. II nrystag.,4 yi rc.cl.r clc Mrps,, otttit, xlv,9. " Mai pc vczi: W.M. Ilcrdirrr. 'l'hr Symholiwt of tltc liapriiunt i."nA, W,irlri;U;;;;l
pp' 760-7621
*at "Oafiea Ronitrcnttfi' i lll !,*: I l'fiLlil'ii :
yezi
,,ingropindu-ne'impreuna cu Tine p.in uoi.l,'u.:;ff^"1"i:; de moarte ne-am invrcd.ricir flr nr inwie."" lrlvlere' 'ta l1 ",, /'l'n^) /-ri^) p"'-"--^-:
"
lll' 2'
r,rruur!461
I
llotez.24 (P.G., t. XXXVI, col' 392)'., -v{. c e i edtre lumit nre' l)ttttt t'ttt ltt t "'
gali
t
rllE\.,I TllL,T. L'K. trNE DR,ANI$TE
I,ITLIRCi
i,rtr.
rn
accsr
Risirit,
I
(
;A
SI'T,1(;TAITA
crtat r!..L f{rldelegile...,,) rqrcwtvEtl9... I
. II, 5, 9-10), folosind lirnbairrl tlin l,e,qon
fi:"T:"r::"f;*'I
untdelemnul bucuriei
-
sc fhcc la
4. Mirungerea ,;
re constituie miezul celei de-a doul curat, de mislin, arnestecat cu multc cu o rnnduiali solemnl in primele trc$ sinodul arhiereilor in frunte cu patriarr acereraQr saptimanr, ta ri6p*1ri, Sfinnrlui Vasile, tora fiind apoi ll1,^iill,1l nr5To1 bisericilor. prin sfingi4. et devine ,.tt:::Irit_",r 1i imagine, ci un vehicul purtitor al energiilor Sfintului D.rh, ""pe ca.e le congine in
de astizi al ungerii, ne incredinqcazl nic, care o citeazi exact8e, de unde rc' ult generalizati.
;;il;il ;iltJ'!';
real.
Prin mulgimea mirodeniilor din care e ficut, sfdnrul qi Marele Mir arati t< mulqimea qi felurimea darurilor qi a puterilor Sfdnnrrrri Drri.' .r"" nrrne i- rucrare ritele virnrqi cregtine. EI il inchipuise gi pe ta a zis S lomon: ,,N4ir virsat esre numele'tlu,, ('Chnt. folorit qi 9ery. I, ;finqirea bisericilo_r qi a antimiselor, ca izvor de sfingiie.' IJngerea cu SfAntul Mir a noului botezat este deci semnul viztt alimpirtiqirii
5. Riturile finale ale slujbei
inc dehorirnd'scutomlnlumc'
Hristos Z)
:eale
din darurile sfhntului Duh, care s-a pogorat,
!i:it i: Psx I lui Hristos; ea cstc q!;*i';li: p"'t'.i't'g"'ii frcea ri loan ,1,
a)
$l;#-"
unele aluzii din scrierile Sf1nnrlui
gior, de ex., Guri de Aur gi ricii din secolul
il ;hit uirr,
mai intni asu 5nrlgil". np"rt"ri ii. .t ip
*rrr, ."-
ltapguSoylui.(ca_un porumbel) ia Botez qi ".di imbi de^foc) la cincizecime gi care acum ni se di ii botez, sub chi dztfi al sfannrlui Mir. Este ,,aimanrra sfnntului D"h,,, ";Gpi ,i..trantut c'tririt aii ralimuluisa..Aqadar, dupi..1 p.i" botez, am retriit i""r.t r-ii-invierea lui Hrir
tele
cdntirii care se executS' arunci
(,,CAqi
rrin sfantul Mir primim gi.Damrile ciniizecimil. o. ,...", irrl-.at sfannrl Duh ngorat asupra Mannritorului-indatd dupi Botezul Acesnriain Iordan, ,o, ; 'ca noastri cu sfhnnrl Mir trebuie frcuti "q"li indati.dupi botez, iar nu amanati pL.,." romano-catoticii (cici ,.'p"19.1"'.r-r, ." ..i .,.,ii*igi *^t'sqr, -------r^l^tijX?:^b-:1.-r, :"T-.f:,: noari intre timp, lipsi,ti de aceasrd. taini fundam..rt"ii;r,. Sfhntul Mir fiind totodati qi semnrrl qi pecetea lui i{ristos nrin ,noe'.e rrr er -^,,J )otezat
sa c5.tre Romani
devine creqtin adevi.rat gi deplin,"un cje, precum am spus, in grecegte Tlptotdq ifintei Cruci, este deci o-pecetluire-, -.partenenqei lor la trupul mistic al Domnul ;crca cu SfAnnrl Mir ca ,,taina preoqiei u
e luata din locul elc la
scnrinqie aleasi." sau ,,preogie impiriteasci.", ,,poporul sfhnt al n Adv' Pelagiwtm'
o,
Io'
lui Dumn ezelf,,despro
,,De baptismatis fonte surgentes et regenerad in Deum Salvatorem, impleo ,. )oru,.J. )od;:;i.?rTd:'r,.Dc. ; Simeon al Tesalonic., Da biscricd, rrad. Lr4u. fullLr rom., P. p. 2JLt 251. , pp. Dr)-Did). .rqTp I srannrl Ioan Damaschinit, Do5. :';;;';';:?:.?^::",--i,r,,*;[{,0. ntica, ry, 9 (trad. iorn. cit.,' p. 2s2); ?i ,L i.raJni."ru;: tnr.-, p. 80) g.a. nn C)omp. Fi S-6; 48 Laodiceea; Corytitupile apo*otice yrl, 43; Sftinrul 5f:::.ir,-r_9 Ii IIx, 9r1.. Simeon ,r 6iEi"i1a",r"t Mi;,;;;.
'
nu
:c
fl';?{ ,:Zii;, bsoluti in
rAnd
75:
;ilB).---
,.c
*1rr;:,*1:*:.t;
sila;
;";;'fi";;;'riti;?^i'"ii'(r;{i.
r;"r;;;Jil llTjl.il,l"::.,H,,lY,S,f!.!;r!r_y!'-!!!::.r; op. ,;t j. ezs .*^1:.:.ff:.P1-91, , \i:hft'rh6ori,kis, 8n
(VI,
si in carc autontl dcs'
simc
ii;"r, rifititiie'43 304
9i
6s, trad. rom,r pp. 64, g0, g3.
ilii:
Chiril al Ierusalimului ne di
(fOpofnq rorvcovtoq, tor.r' Altot ,,, Comp. Iacob Goar, Eblo 1895, p.544.
,''simeon
a Pericopa rul meu...", iua e2
trna
' XUII, 33)' Grarcotuw,'p.370, qi T. Tarnavschi,
l, taine, cap.68 (trad. r9nr.,
P: 81, col.
2).
op. Si
.
r,
rcv'
til',
^
!.
pro-chimenul: ,,|)omnul cstc lttminarca mcir ll Milllrllll()gi 2;, p"nt.., cl c vorba dc luminare (ffotrop6q')' t:ilrc cl'll
din ntrmirile vcchi llc botczttltti. 305
NW. UKI
ENTI trRANI$TE
Sfiintrrl
sfirrqilor
"ilJ,lj,Yljli "l^Y91"^1*
c\ Ri Ili c)
'.
I,ITURGICA sPIjCIAI,A
vorrrcqtc clcsprc
lui Dumnezeu sau sil sc supurr{ la nnrr_ timp. diferite, la sfhrgitul cirora pa.r..i ti,ii,{, r oe lerffa, ca o ofrandi adus{ lui l)trmnCcre
rmge rca
zat gi a-l iar rar
rat;
,"il:1,
dl c,il Cet priveqte Drivesre
-,, -d) r.rte vechi ale botezului,
.L
fiind
lirurgistiea - dupi genera.lizare, col.lsttrur.e Collstlnlte o rrerh^ oi p veche gi ^ racter relrgros! care se
(f.lrdreptaru_te_ai, luminatu
,toutrtrrt,
l"t."a,rr-
desr
ea
".a"ir..;smrrr-i ^rj^
I
z, pentm a i se face spilarea rinral{ a tru-
Aca
La popoarcle anric"
in
r
ui Samso. (r"d. ivi, h-jol neofirului sub stipirrir., ,i a,, are de aici inainte'il ...,,-,1.". ------Yr ui Hristqs,
rlln
produs re colimY o Pdrgi -in Hris,tos96-,i, f .: ^-r ^ cAtreminisce,F;$;i#,'iiffi:U:'::fi :,:i:iy*!:.,yi"u",.,u#',1T",'fii in ln a opta zi dupi dnni botez. h^t.- precum r>- ^, efl .a .opta ,_ .",1"' zulur opt qir dupd borez, flrd ;i; _in ^zifg frecvenrau trmp, neofi.tii regulat t*d;
li ,-pa*iqindu-se zitnices. A opta zi. 11_d: preotul:.:d*qi il dezbrica de haina l"^i"rtl-" b;;l;;;:ii
runderea amintea, deci, gi inlocuia rirul tiierii-imprejur din Legea {icea la evrei Ia veche,.caii ,;r. a.lp;;!dg';ipe_ care . a.rfi;r.,trt-o "p, botezur irmrnrea' de asemenea, creqtirl, 9i n.ri.."n.,I-iJr[,;;r.i'*i. ,"',ll'rl'lir'-,r," sau frsidu: B Nici una dilrrre vcchile descricri sau expliciriti ale r4,.,{ ii;; botezuluinuamrnre5redesore r.^.^_..r-_: alerd,d t..eu.ngh"i;.i li'n-rr"rrr,ri c,..o-..,--^.sec. XWI biblicc din r,indui rriblicc X\rlI inainre. Absenta rindrli Ahse.t, le., t.l..,
vedere ci botezul..,aua.s"" unire o. abia dupn genira [)ctlob:rnrisnrrrt,ri -"ryShgtit. iblicc, care.,'ro.i rrrtr"ri''"' "'ucpcndeni de rinrrghiffi r:;iliftI iilt' la sfirginrl sltrjbei --..-. rit., rlasatc 1Cofrrp-b. i;;;;;J\,, I'Rgs . .r^,
irr strinsi
va Lt uL rrdllcrtr pcnrru Vla(a
splrltuali
(yeU6Ql,rO)toa
*ra**
67 Qrad. r9)t, cir.. pp.8o_Sr ). 3: ,,Exque ea die lavacid q";rrdi;;" per roram ''8 (irrrrp' (irigo.ie dc^Nazianz. Cuv.40 (rn sa,tctum Berptirm.uy), nr.46, (p.G,, 'tanrur ,,4i,nro, De sa,,.a,nc, ,|,..j;.ifd;'ii's'''#')'")'-'!'!"p0,, cap.
i,*;;c;;;:;')
)'ll:J'---'il,iff
Iilxli;iild,r;i..,.".,1.;1
LL)
. an. 1896, pp.23_24. .l-751, f.5'v: ,.Turrderea pinrJui pc cao i, Hristos gi primcqre .r'.j"".i.l
irrs srrr ,, V:;:?: ,1.,.ri,,",.,.,,i*...i
i__-_
*i;,t1ft*r:liiixK#,::('!:,::!;iit.rt1ili:l;tr 306
r.,Goar,.op. cir., p. 337. illi Simebn al r"r Tesaio'nicuLr{ i^i", c$ttroto mine,.c3v'-68,' tni-. r^^ zo . l'to2 )2 v'
9::o
y.,t dc Ae cv vezi. ex, ttno t i rf, ii;. St {i;"; 42yl1 ^r^t;+r),":i:2|!,n' " i ;;;'
I
ii"' ;; " "' (:*{:l: 'licb1ic, 7,n,c,^Bclgrad. Bclgrad, i;#3'jtftuilliili,'iJ.l.o,L Xt,iT:: ,'L*,!'!l:. I956, p. 59). "'" Obiceiul de a da ieofiti dintr-un amesrec ctc taptc nricr:c (en scmn 4r al participirii ''\,,,r pdrrrLr[,4f, 0rn ;i *::'*ti,::liiXl1l.:, il, s,,sre clin aDrrndcnla abundcrrla roaldclor oimirrrului)_sc roadclor parc c.i s_a pr.acticat i,r r;[;;;;';;i;;;ii;
trl;!!^,u,, i;::r'#:'i"L1::fljffiita.i,[t'il.-ri.',1;;;il,u;
f,n:':.(X*:dit..i.,],,!:!i,:.,
hi
Batuaba, 6;
ii;;i;;,
nc
cototta
rtititis, 3: 3i Oonnnclc ontnnptc lui tui rnotir. te. t._ lpolit, 19; lc-
Pnnot Pnorr, Dn.
ENU
I,ITIIR(iICA SIIECIAI,A
BnnNrgrr
firne sehn les Plres ct lo liturgia, tn rev' Ln Conftnnation en Orient et en Occidutt,
BIBLIOGRAFIE .R.. Bcratrdy, L'initiation chritienne, in vor. L'Eilise en priire. Introd.. h ta publicesousladirectiorrdeA.G.Martimort,Tournai.I96t.pp.52B.584. A, Benoit, B. Bobrinskol,jaC4udreau, i dc lwniti,Tours, I P. Bernard, Chrlrne, ir DTC, II (1905)
B_ouy;1Ie pasla.l, 4-e 6d., paris, 1956 (,,Lex Orandi,,, 4). ryystbfe Pr. Prof.. Ene.Branigte , Ri.nduielile Bisericii ortod.oie cw privire ti taina mirungerii Si explicarea lnr, in MO, an. 1969, nr. 3-4, pp. Lg7-2Ol; Acelagi, _L.
in catehezele baptisruale ale sfil.ntulwi Ioan Gwid 7-8,pp.519-527.
botezulwi
Ir.
d.e
Cabro
7gl.
I.
corbre I
I,
D_an-i9lou,
cahier
Le
I (1945), p.
Ed.
in 4)' tezwlwi 5i t
Mi,
Moralzi, Sibiu, 1969, p' 286 q'u'
D. Moraitis, gd,";it i
d.e
Rdsdrit (in grcc.),
tind', irt vol' Srudii
ca Sfilntul
. 332 9,u.
II, parii, t95g
(qi iiad. geim.: Li bei d.en yrcbintcitern,'Miinch?n, 196-); .d.er.sahrarnente Pie, libel: L'enwie dans I'bistoire d.w saw. Baptim, et corufirznation,'paris, lg6) (c-7' y3ltg", 36); Acelaqi, La Catichbse aux prerniers siicles, piris, 196g, pp.'tZl-ii6
97 irn Lichte
IY: La catichbse sacrarnentatre).
. L. Eisenhofer,
Hand.buch d.er
IGth. Litw,gih,
Kurt Froer, confinnatin. Forcchungen zur Berlin, I959 (Evang. Presserverband)-
P.M. Gy, __
I
(LgZ2), pp. 30g_3f7
Gescbicbte wnd.
de
.
syrnbolih
chrisrrui).
rcv'
B.Neunheuser,Bapti*nnttd'C0rufi'rrnatirn,1964(sitrad'fi':Bnptlmcel
rynabolisrne des rites baptisncaux, in rev. ,,Dieu Vivant, L7!3; Agelasi, Bible et Litutgie. La rhdotoSie bibtique ies
e1./ey ftt1s d'aprbs les Per\ d.e fEglise,
in
,'ii Eiiii4tdia rekgionsd Si rnornld (in grec'), III, Atcna, 1963, pp. 583-590. 1^z / /^: --^A e- . paaty'ut pt
l'co!.oXie
?;tr#'L
vol., Paris,
dw problbrne bnptismnl,
I'ancienne EXlise, UPsal, 1942. d.w catechuwenat et d.u bapttrne, Bruges
(A Tc
Awr,6 s4 a;.1
P.Th. Ca
r h l'itude
d.er
Gottesd:ienstes
neuen unter
ti
III, iP' cht
(
praxis drr
litwr"Xique d.w sacrernent de Conf.rmati.on, in - pp. I35-145. Maison-Dieu", 58 (1959), I tt^qf-_"1, OFM, Je *ois en wn seal baptimc. Essai swr Baptirne et Paris,.l9.70: Idem, Le baptirue et la Confirtnation, paris, 1969'(Le M^,*. Thcologie sacramenraire); Idem, Le Baptcrne d)aprbs les'pires il lzgtise, iaris, ldem, L'initiation chritienne, par.s,l963 (Lenres chretiennes 7). P. Hofmeister o.s.B., Die beiligen ote in. d.er rnnrgen und.'a.bend.kindischm wiirzburg,l94S (Das osdiche christennrm. Neue Forsch. Heft6-7). B /ordahn, Der Tawfqottadienst irn Mittela.ltey bis zwr Gegenwart,in ,,Leiturgiarn,, Kassel, 197O, pp. 349-640. _ . Y.9. Ir"eras, L'iriziazione ristiana nelle Liturgie orientak, in ,,Revista Li 54 (t967),445-462. Klein-heyer Bruno, Auf der Mauer (Hansjorg), u.a., Zeiche, des Glaubens aur Taufe wnd Finnwru.g (Balthasar Fischer ,"m 06. ceburtstag), Fteiburg,1972. .G' Kretschmar (prot.), Die Geschichte d.elTawfuottesd.ienstei in der iin t1rchc, vol. col, LeitwrXia, V. Kassel, 1970,pp: l-348. H.f. Lawlo in ,,Encyclopedia of Religion Ethic'",.ed. by w york, ilti;, pp. I_10. chez lei pires,'i.r'..u. MD, vol. _ -J. _Licuyer, (1959), pp.5-16. .^.Fr]' Leenhardt, Le baptime cbritien, son origine, sa significatioz, NeuchatelI 944 (Cahicrs ThCologiques).
Ostens. Di.e Bed.eutung der Fiwntat'g
da in)'
t01'un
Histowl
308
rs- iulie L970\.
Tprrit.
A
titurXical Stady 0.f Bnptian, St''
1964. T. Camelot et a., La Confirtnation, ln rcv'
e,
MD,54 (1958).
Carrxlt.ul.
tt6qtri' spqvctltttirt l)c firpt, irr prircticn vit:1ii rcligigirsc it ttrrti()ritdqii crcdincior;iktr pcntrir cri tic rcgtrll irnprirtiiqirca tlrrl spovctlrt' 1.stc irstiizi srrArrs lcgirtil rlc lrtrpilrr,lqirc, dc ccic mai mtrltc .ri cu sct,ttl dc it llic ,rr sc poatc f*c", i,rr'.-"i'..1 r" rp,rr".icsc o fhc
lIl
Mirturisirea (spovedania)
re
irnpirt[gi'
r.. c: este spovedania. spovedania sau mi.rnrrisirea prcatelor in fata constituie partea principali a tainei pocaintei, taina prin care credinciosul icrtarea picatelor sivargite dupi uuya botez uvLLz qi impicarea Lu cu lrulllflezeu Dumnezeu gi lr urrpdLdrEa Biseri Qr cu Slserlcar dcci ca un al doilea pgtez, cum qi fost numirir, adici taina rsurq curiqirii sqr 4luu d. pli u 1 pcrsonale gi a refacerii legiturii spiriruale cu Biserica, intrerupti ,",,lrui,n prin pica,t; apei curiqitoare a botezului il qin aici lacrimile pociinqei ^locul
picatele sivArqite.
Taina pociingei are patrufaze sau momente distincte: a) Ciinqa sau pirerea de riu penrru plcatele sivnrgite; b) sau mi.rrurisirea picatelor citre duhovnic; ^Spovedania canonulrri c) Indeplinirea Indep nociinti (a /r epitimiei eniti-i.i sau canonului de pociinqi -^* dat de ".,, certlrii) Dezlegarea sau rerrarea picatelor, pe care o al sia"tui oG, f.i" 1). Dintre aceste faze sau trepte, cea drntii e de ordin psihologic, ii rntric, iar rituale (linrrgice), care fac parte din rAnduiala mariuiislrii. Uitimele *rnl "T.. (indeplinirea epitimiei qi dezlegarea de picate) se pot inversa .t;;ai;.. 1;;;; ar trebui dati.numai dupi indeplinirea canonului, aga cum se gi f:r].*T..q practici insi,.ea.se di astizi indati a"pe'ri"".a".ri., 3l_! ?O-tgari; in in parte si-qi indeplineascd epirimia in timp, adici fie in;inte, fi; I-::T.-_p:"l,.nt
d;;;"i;i;
irnpirtlqire. . odinioari,
q_i
anume prin secolele
III-\T,
atat mirturisirea picatelor mai
in public. Administraiea tainei poceingei'era il;^ffi ?i qr mai complicati decat astizi, fiind strict reglementatd. prin d.isciptina peni qi penitenga se frceau
care-i separa pe picitoqi.(cer supugi penitenqei)'de credincioqii fi;t;;;;;,;6ii in pronaosut biserrcri (un'egri in p{dvor o.i ai,, U{.riO qi l" "frri daruri la biserici,.de a participa la Linrrghia...Ji"-.Grlrii a. 1ad1ge impirtigi; dar din pricina scandaluiilor Ia care didea loc adesea m5r*ri.rlr* ca a fost timpul pirisiti gi a rimas in practici numai mimrrisi isirea individual{ -cu sccretd, obignuitl astizi3.
:l-:::i:i
I:tgl9.
ap. 252, trad. mrn. cit.
Mo letPY arialiile LrcL'aLru *ecwtul
166. Comp,
152-155, t'dd.
,
[-'[-': Mn
p.
(irtrrp. gr rl. rtarpp, La reTurence. te?ntence. tIeLtes e.rtes et Uoltt Cun t' ,^,'' )fffllt' lo^tPY,^"1 tcteilile, Ncuchitel-Iraris, 1970; V. Rauschen, ._II, Freiburg im Breisgau. l9l0; Odesa, 1894 (in nrs.); F. Probst,
E
O& ulq
h pr. O. Stlr
an. 1955, nr. 3_4, pp. 218_ 3_4, pp. 2lt lordre pinitentiel l'ord.re olnitentiel dc dz t.II
rdwmt
(de exemplu, si-l inveqe pe cel ce se spovc' decAt la caz de mare nevoie (de pildl, cf,nd cazul, un duhovnic nu-l p.irtc depirtatl). murim cu locuinqa in alti parohie, i",9t 'c ;;dd, p" ..t t.g", a. "rr-J"n"""ic, atita vreme cit triieqte acelas' ? 3. Subiectul (prirnitoru't) tninei: Cine h'ebwie sd se spwedlascd p de impovarati -Sil, ,'i';;;"i;';;;;";;;;9il1 1'r,T11::',:::.'::"",::ll cirora li sc prrrc clt qi aceia i".nit*tisire chiar "l' -a ,'."illp'n?#;:* -^-a a-a^cr. Qimenn erhieniscoottl rcsakr' Tcsaltl' "uiigrii'i.re arhiepiscopul Simeon, Gpre aceasra i;,;";]l J ;i.o-n]'Jil. .. ^^ ^.:^ Arr ..rr rtr\,ifrr t1 '..i ceea sunt cizuqi se pare .niJ., ud Je --:-l- t/orv ci lllculur: ,rQl Lsr Ldrut4 "- nu "* "*^. ut este !tl!l-T ::.lt:'..1:,:t:.??lj1; o cidcrc qi ccl 'rii"r"il se socotr:1':ll,:i,Hj*t11',,,, pocaia:.i' se s5' datori suni toqi + /r rn r R-o\. De
idt;&#t ;illi
rp;
ii
;;ffi ;;;#,;;.il;;t;ilt,,cenic,rceri"9-1:1?::::):', **Ani, noi pAiit, zice ci. n-aterm
"i ;tii
pe
i;J;;;;b;,-tLr"r"it
firi
1.975' op'251-264; C' Vrtgcl' Roma.'oituttxiii 'fradi:ion drs ortens,fur vol. ..Linrrgie et rernissiotr.dcs pechds",'Ligitt' persorulh ct dirtu'ttiiut t ' n/'t"""' or ta nittirerrc datts l'F'aise artciertttc' P"i;' i fi;t'i'
l,
Ttlll
319, prevedea virsta dc la 4() dc ltri irr ucureqli, 1962, P. 295). ui nrllicrnr, lO-l'3, n'ai. rott' cit', p' '3 l3'
Jahrhundertcn'ftiU.g;,-i87); 'on,itenceV. Mitrofanovici gi colab. Liturnha. ed. lg29!!, Tixcront, Le sasement dr 7a ao", il,rt;"-;i;''.i;;;.;-'fl:;:';;;'":'#'
1til, Plclcrb Itylngut, F
7
lbidem,36,*ad.. rom., P.32L. qi cap' I 19 dinNonncanorrul slav "o C;;;: b,rn. 32 ^p.,ridti.' trad. rotn., p' 172' ioz-zo+, cripitolele pr,,,ii,r1ri, iiipic
Sytnlxlsion,
3t0
pitt't,
;l'#;
;il lcu *oq
nrcr.eqrert ct'rnsttrcDen
;.u.; ). (,.1.,.-.-^.-.Sclrcrmann,
j:,':;":i:::,),,:^*:
inSine...,-yr.r de voru m.d.rtwrisi pdratele nu&ttre, 'i:i paiotule noastre" ''e ' *t "' ntt iitai"cios si d.rept iti pr'rtcir trebuie si aibi grijr a se spovedi din vrem9, pentru a sc nepregittg' veste' i,rpa.tlql qi pentru ca sfArqitul si nu-i prindi, poyc
3ll
it
228
titluri'
rKBUt rRoF. UR, lrNR
lJRANl,$Tfi
LIr(J rr(ilcA sPIlct At,A
s*rr
cxccpr*fi clc Ia..rbrigagirr sp,vccranici (acric.{ p(l^r ti " ir,1:rlrrlqiqi f{rl sl'r,vcclcascii) .umiri copiii pirid Ia viista dc 7 ani. iffi1;r;|;;;. " l'rsotul trebwic sti se spouideascd si er ? Da! il ;;l5;#i','ac.*rte privi,qd si pogni-, preopi si ar qi ai :..buie,si ,l::1,**!::-,:T,l!i
- zicc Sthrrtul loan Gur[ de Aur..,,$i.dupii cum faccnr la casclc d[rlpltterc, dupi ce anl sc<-rs pirqilc putrede, cArpim locul cu rnaterial nou qi Incrctl stlntcm crr griji qi cu luare-aminte, tot aQa si facem Qi cu noi inQine. DacI din pricina plcatului crtizi'te-ai diripinat, innoiegte-te prin pociinqd..."t7 .
flrtnrc zi" irlrdc,
-i;.;li-.;ifi*i jii,,?llf, ". ;i;ii,J;;;:;;:;lt";;'d:ig#fi[;Xl,fii'Xil lll,l,ul,;:!l,XK
sau pnciin,c e ,.^h,.;-^:^",5 ,1 *l:Ti :1"^?::::l,,.tt;:,1-!f"'ilil"n,a prcoqi :1 ca gi pentru cilugiri qi.mireni, chiii apwnlw|
wru.ut attuia (:?:::!i:: .pdcatete Iar in alti parte, acelagi
mare
s1.
i..r.h
r,a
isayi wnwt p ii"atii.qte
"."i6* .lre au slujit Liturghie,-ia
ii;.:'fl
thmddar
atat pe preoqii de mir,
zcul Cel ce gtie toate gi numai prin poiiintl Ja il.""*l-,;;.""'""' Preorul trebuie si-gi mirnrriseascd indeosebi p;.;iil gi negrijenrere comise in o qiul fui-rctiunii lui de liiurghisitor, rp..rre.rar-le arhiereului, .aJ-rln.rr.l. d. fei p19o19qri qi,
a;pa vechile
J"J*.ri, .j.^'". *["i
trr\ire iln, qi
"cest canonisite nrrm
sau,
J. ,.gint. q.9n*rr., -anie, Iicomie, za .i ai -,I^-,, !^-x--^- ^. je ";a;. Ai; ;-[iil;
la faprele'cele bune.)ra, mai mici, care l--ar putea impiedica ,lrrii .r, vrednic noaptea in vis din vina lui (adici din "pricina vorbelor
milorl8.
Bolnavii qi toqi cei care, din pricini ma
din inchisori), pot_fi spovediqi acas-i sauin locul in care se afll. i., tot cazul, spovedania trebuie flcutd intr-un cadru qi in condi{ii externe de loc gi dc iimp, care si asigure atAt secrerul spovedaniei, cAt qi sinceritatea ei, iar nu in timpul llujbei, la uqa de'nord a altarului, sau chiar in naos, de faqi cu ceilalqi credincioqi (ctrm fhc unii preoqi), cici atunci nici preonrl n-are dispoziqia gi rigazul necesar spre a asculta spovedania qi nici penitennrl nu e incurajat spre o mlrnrrisire completi, sincetl qi congtiincioasi, fie din pricina grabei preonrlui, fie din tearna de a nu fi auzit de ceilalqi.
'
mancirii gi a biunrr i peste miiurr, a prel,ngirii somnurui etc.)rs. !. rimput mirturisirii:. cind (de cdte or"i pe an) trebwie sd ne sfrwedirn ? principiu spovedania i.-di"/d;ld;;-r;;;'L;;;;e dare sau 9r*^",j:-.li:-.: mcne fixe din cursuli,anului.iru aivieqri omurui. IndividuJ ;;:t:ffi;il;* ;'"i lir duhovnic ori de cate ori gi oricAnJ ii-t ,r.roi, de e-ci rrc,rrn -,,^or,r rn4ets-ln..; ,l^ picatelor.gi de a^ p_rimi ^-:-: mAngiierea gi nideidea ierriri -4---^: lltat mal brne: suflenrl nostru este anrnci ca o casi d rrnata l-^,,ik^ --^: mucegaiul poate ^-^c-t incuiba prafirl gi picatuluir6. ,,iiag*ypi. in f,ecare zi,
6. RAnduiala Mirnrrisirii in Biserica Ortodoxi Romeni20 La sivArgirea tainei Mimrrisii, Molitfelnicwl -el'puqin impune preotului im$rdcarea in toate
u.E-i",.r.-l;; - d; ;; n g."bi'-
citrc O
tr#i: s1
66_167 (reprodus gi in invdyitwra pentrw spovcdi Sfhntul Nicodim Aghiorinrl, Cnrte foatte fofuin
293, trad. rom., p. 190 gi paiE. la
13.
t7
Pred,ica
WII
pocdin iupre -r8^Vezi
1, Despre
in epitr"ttit qi felon. tn practic{ lns{,
plcliinld, trad. de St. Bezdechi, in vol.: Sfd.ntul Ioan Gurd d,e Aur, Prcdici Vavila, Sibiu,I938, p. 86. dc credinld ucSthil daxd, Partea I, risp. la intreb.
tip. cu aprob. Sflnrului Sinod, Bucureqti, 1952, p.294. Vezi'Pr. P. Vintilescu, Spwedania Si d.whwnicia Bucuregti,
ortod.oxd., Ie
nil lituryic,III,325. 20
Renduiala Mimrrisirii dtn Molitfelaiceb ro td M6yo, Atena, slrrve (vezi, de ex., Trebnic, Moscova, 1906, f. 36 llfutduiala pennu. d.wbwnrcl ( ArolouQicx xcni td(r Sfinnrlui Ioan Postitoml (P.G., r. L)OO(VIII, col. slirvi din Trebnicele (Moli.tfelnicele) ruseqti. De alfel, rominesc (secolele XVII-X\TI) prezinti multe v grcceEti (vezi, de ex. Eblol"6Ttou
inrinte de ris Apostolului qi
312
qi
Pc
(rle^ex., deqinugii
seara) a
ril|,/ot.o&tttct',,nlr.cv.,,Candela",.an.lgzg:nr.6_g, pp.216_219. '" (irrn1'r. Stiinrrrl Nicodirn Aghiorinrl, ap. rit., plrl iSO, tgt_tSZ.
luni,
trritorului Hristos, pentm ca penitennrl si. rtir in faqa lui Hristos Insuqi. preonrl fiind
cclc gapte picate capirale. (tmfre., iubirea
igalia
ovedeasci in fiecare
al
c[
5. Locul wtde se shtd.rSeste ru.futwrisirea vor sau in pronaos, locul rezervat odinioar
il;.'il1;',::'"'#:"::,:: ll*f :ii;!r:,*iliaiL;i,,zt;;;;;:ilffiffi hovnicului inainte,d. rrrii6;;"i,"-"i r,i.'"i.i [;;;r:",i i,ilffil;: yr:J
ITlryi:
ori pe an, adicd in cele patru posturi din cursul t)rlciunului, al Sfintei Marii gi al Sfinqilor Apostoli), la runci ii sfltuiegte pe credi ttc qi pntru
;il;;; 'sa se ispoveduiasc f, ::,:1T".1._:1 .fl?ltl mar virros preofllor le este de trebuinli ,..rrir, fiindii r; ;;."pr" pururea ra
:?,":1fi*,.-r:iu3ii
rnicii.
reqtinilor, spovedania - ca qi ci, de terrnenele obqtegti alc potriviti pentru cIinqA qi ne invaqi si ne mirnrrisim plcatele de
""-'-r'--t'-'....""',ib
irrdcosebi: Dr. ,,Oandela", an. L932); V. Chifu, Rind.wia.la.Mdrtu xiir", an. 1960, nr. 3, p. 431-447; C. C,ornescu Maslulwi tn diferitele ed.iyii ale Molitfelniid.ui slat Yczi Ei Molitfelnicul rom., manuscris copiat de Po Mllinag, ln rcv, .B(?R, 1975, nr.9-10, p. 1135. trtodox,inlvlO, nn, 1966, rrr, l-2, p. 28; S. Heitz,
3r3
B. Ciregcanu, ',I-accn'
rKEor rRoF, DR, ENE BRANT$11,
Lt't't-r ttcit< :,t sttl{( :tALA
preotil()r fhc spoveclatria numai cu epitratritul (mai atc.s in ill;t]!,tJ;j:"t
llezculc, Ccla cc cqti nrflrrruircir robilor'l'ili..."); trpoi zicc o scurt[ ectenir iutrcitil, tircc ullttrttul gi, punilnd urArra drcapti pc caprrl pcnitcnrului, ii dI clczlcgarca (,,I)ournul qi l)tutrnczeul r1ostru Iisus HristoS...")", fhcjnd la sfhrqit semnul Sfintci Cnrci cu nrAua ;tcstc capul lui. Apoi zice : ,,Cuvine-se cu adevi.rat si te fcricim..." qi di (cvcnnral) cu. vcttitul canon sau epitimia, pe misura picatelor mirturisitc. Apoi penitenrul silrut[ Sffinta Cruce qi dreapta preotului. La picitogii cu picate mari, care nu pot fi admiqi imediat la impirtiqire, dezlcgarca Rtt sc dI insi indati dupi spovedanie, ci se amAni pini la implinirea canonului dat sau dttpl expirarea [ermenului fr-xat pentru ispigire. Pentru astfel de cantri, in locul fornttrlci obignuite de dezlegare, Molitfelnicwl prevede o alti formuli, sflruindu-l aga pe dtthovnic: ,,Insi pentru cele mari pdcate, sI zici cltre dAnsul aga: ,,Fiule, atAgia ani poruncesc dumnezeiegtii Piringi si nu te implrtigegti..." etc. (vezi ed. 1937, pp.65-66).
fi impirqiti in trei pirqi: mirnrrisirea; risire). Stdnd
in picioare. fata icoanei dvaru rn mana starta c-iI''1"]i-?ltl:^'.t:, in faqa ), Dumnezerrl nostru...,,, n^crhr ..Bi Dumnezeul ,,Bin, ---: -: resc..." etc.), PsalmJ L-g-e;i;; Ti...., lprrr"r"iintei). inqei)'-.cere oare de rrmiii.t; i-iirr.-,^^-^ rpir',:^ crte$re 3'u:.S:.'il;':t-i cele doua rusiciuni a. i.rir.. ai'" tru, Cqe.pfn prorocul Ti" ,1? y! ))uud'rrs rl nezeu cerui viu...r,). lui Hri.o.-,
,?t
I*l*:**"i-^:lit,-y?"3le, nfoUrfrmi N;;_i,li,po"_.,.I
b)
., ff !4...!i
ales
daci e adulr,
-
Observalie. CAnd avem mulqi candidaqi la spovedit (ca in ultimele zile din Postul Marc) qi nu dispunem de suficient timp pcntru a face rAnduiala de mai sus pentru fiecarc tli pirrte, atur-rci de obicei prcotul citeqte, afari din biserici (sau chiar in pronaos), rugiciunilc intro. ductive qi molitfele de iertare de la inceput, o singuri dati pentm togi (in timp cc credincio.
gJegrul qade in scaunul de spovedanie qi, dupi ce_l ir ra cea cu _ea picatetor
5':'r'.X*".,r^,,;;'-i,iJ#;d:i.* p.rrir"rtut
h;;il;.;r;;r,i n..i.rj"t-rGft;;iracestuia,intreblri.
gii stau in genunchi). Este bine sd se citeasci,
l
--D -vtr"srsr clasic cu rtllrcDarl^pe intrebiri pe care preorul preotul ear puni {'!#!:."!.Hj11i:"T celui ce se sDove(. lry-p:-y,:r ''""1'_:" j::T:^1':::'^: ..J;nI.a. acesnria. El a fosr a.,,'ill'r' cit qi .1:"':'1"'" 'ta[ "jf T.1'ftT;..#::#: ff 'T.T5::#::hH:f ;xi':l:'"f"Hff:,:',:::*i":t:'^",x^{::x':l1:iff qr Hqr(\ru-t r. ----r'!r tmagtna-btle, pe Care I Plslulle.sau i3]&',X;,'ffi fea Sdvirqi OmUl. f i1'B:::n'T:l:::lr,:4i;ri"'iu,,.";:ffiH:#[,?i#; irr Or, procedcele variinrt,.',,'lt'^tll :^*T'l::gt,tonqdintei penitenruluiie facc mult mai r'!vr' rq vrLvt lr uc ra caz la caz' dupi vremea De care p Ia dispoziqie, d"pa .dii penitenrului. PLrrrLLrrLuILIlr aqaptandu-se abaprinlu-s'e adicd procedeele mirnrrisirii a.lica intret i ' '' r mdrrurisirii- ::::^4i.ff^::""ditatea siruasia.lui
i.lyl#i3.,j,T:::*r:**:r:li;;dT:.[ffi
:
rugiciune de dupi mirturisire
dincioqii, :iosii. .n ci -e^,.ili;;; mimrrisi.., urmitoarele conditii:
.
il"i?ifr'Tf
'
s'r;;ilri;;;ffi;
penitenqilor.sau_si-gi rtenulor sau si-si catehizeze din H"i:"Tl le fie de folos, trebuie si vreme
.-iLfX.fi;.?:i,1',h*Tf::,,""11i"'f:11:i-, teami ":sau din alte motivc; rrrutr'C; b) Sd fie completi,
si din proprie inisiativi, iar nu s1itr,
ili;:
raPturte oe de Ia ta ultma uldma spovedani nu ascundd nimic (dupd spovedanie /drrni *-, $Rtuire ,[".i?rl-1:,::::Tq_lo_,ar1nec319te i"t"""'" alitim. aratarn la. ra (docor, trebuie ,eji borl, de boala d" care .are suferim.;;;;; ."ia.;.". I"" rnt :at , rtrc ^^t-: ^-j^ ce leac si ne dea); ga el,91ttie "i:;:,:::: ".ein* c\ Si fi.
"i-^^-; ^,.li,llT ,.l.irllf j,,*:i1i..l:""?,_:::::"9,".i',,#;r:#Jlt:,i?:ums.ausivarqit,ririsi "'ljo&T.ol['#"::t*l*::;"'li,':x:"it:1:$"11i"[Tffi .:T,t'i:l p.,:".fl:.-ff uqcr cu aoanca parerc de
rir :,1,:,,*lf :lr!{g;*i;::+;:i:::i:.".i:}::ii:?::;deriu ;;*";;'il;,11""'o'. mai
sivirqire, gi cu dorinia
3_icatc'lc silrr rstorrsrre a picatclor- llr:i efect *,::,:_ :l:,,_ lui2l asupra irnbunititirea
""Iil'ilI
t::
Dr
,,,",:q.ri ;l;,#;:"v;:zfi:y';;:;;#;;;:;;#:,; merrt,ttrrtte ae rndrturitirc, :j1".,.::,:" H#;k:;:,icrlrc I ftrsr rradusi gi
thigi,riu,
f
Sjiii:
iZ-1',/.'",
3t4
omit de obicei in asemenea cazuri).
qi,
c) Partea finnld astuibei. pypa mirrurisire,,.pl"grul pune epitrahiluJ peste ttrrcrrrul.i, care sti in genunchi,'$i-l';d; capul ruotirfa de iertare Doamne
M
gi ectenia se
7. Citeva consideralii pastorale in legituri cu spovedania
::;til:1re cu nimic la purificarca l,,Stapine
molitfa intitulnul
Canonwl (epitimia sau certarea), care se di de ci.tre duhovnic celui ce s-a sp
rcPeta. Simpla
noriint; -r-,,,-^-1t^t',St'-1n'-le i:ffi il';'T:i'11i-'#"11 It,i:T"'.T'"iEililj"l::r3't;;i""-q^r,:.-*;i;';iffi r"hilili
:,
li
d) Amintim ci, dupi mdrrurisire, preotul este obligat si pistreze secretul spwcdnniei. Nu. este ingiduit duhovnicului sI dir,rrlge sau si. destiinuiasci niminui absolut nimic din cele ce i s-au spus de citre credinciogi in cursul mirnrrisirii. Chiar aflrnci cAnd era practicati gi mdrnrrisirea publici (in Biserica veche), canoanele Sfinlilrlr Plrinqi interziceau dimlgarea secretului spovedaniei individuale, mai ales in anumite cazuriz3. Legiuirile civile bizantine prevedeau pedepse foarte aspre (tlierea limbii Ei ln. chisoarea pe viati) pentm duhovnicul care ar fi tridat secreflrl spovedaniei. ln cap, 120 in 228 ca.pitole, ca gi in Prayila lui Matei Basarab (gl. 319), sc ^lNoynncanonwlui prevede pentru astfel de cazuri suspendarea preonrlui pe timp de trei ani Ei cauorrisircr cu 100 metanii pe zi, iar dupi noul Regulancent d.e proced.urd al irustanyelor d.hciplinarc $ de iwd.ecaai. ale BOR" violarea secretului mimrrisirii e considerati ca delict (vczi artie . 3, alin. d) qi se pedepsegte cu depunerea (artic. 28).
socrala, gradul lui de culturi sociali, ralitate etc. eic. (Cu iA;,';;;;i:'; tehnica *I"'*,:1"','-t3lli*il f.#i;;"dua.tur trebule sd procedeze preoul in spovedanie r:.".:p}mai ne sca r,.- p"rl"r"i".i D^^+^-^rpe tr.g ".L"i^-r; Preorul esre insi datort,1,.*t[1::"gia
-i;;i;i.ii ;;;
astfel de cazuri,
iar preonrl rosteQte doar formula finali de dezlegare asupra fieciruia in parte (prima
trffi #:!il1i:,lt,,J:::li,;::nl1*:i*,.",i#'iff #.i*rJ..tt,i,f;I,:
tp"X:*:f i.
in
Rwgdciunea pe cd.re o citeste arhierewl sau d.uhwnicul pentru iertarea pdcatelor celar de voic pi fird d.e uoie Si la tot iardrnd.ntwl Si blestemwl, pe care ediqiile vechi ale Molitfelnicalul o aqczau fie inainte, fie dupl Rinduiolo Mdrtwrisirii, dar care, in ultimele ediqii ale Molitfclnhului romAnesc (incepAnd cu cea din 1937), au desp5.4it-o de aceasti rXnduiall, agezdnd-o in alt{ grupd de rugiciuni; apoi intri in biserici qi vine fiecare pe rand qi iqi mirruriseqte ptrcatcle,
il
22 Prima parte a acestei formule (,,Domnul qi Dumnezeul nostru..., si te iertc pc tinc, firrlc X, gi si-1i ierte toate picatele...") :1e...") are caracter caracrer deprecatb, d.eprecatit,, ca gi cea din Molitfelnicele greccgti; partca n dotrn (..iar eu, (,,iar eu- nevrednicul preot..., Dreot..-- te iert gi si te dezleg..."), dezleq-.."\ cu clr caracter crrecter ind.icatit, indicatht ec de originc lrtirrl, liiru.l vcniti prin Trebnicwl lui Petru Movili5 Movilir tipirit tipirir la Kiev in 1646, si Ei adoptati de Biscrica nrscnscit lrr 1757-, 7, de unde a trecut $in Molitfelnicele rominegri rominegri (cp. P. Evdokimov, op. cit., ppp.29l-292), $ inMolitfelnicele Yezi. de ex., ex.. Can. 34 al Sfintului Vasile cel Mare, Mare. Can. 28 al Sfhnnrlui Nic Nichifirr M:trturisitorrrl '" Yezi, ''' 132 Lartagllla. Can. l5Z Cartagina. Uomp. gi stantul Comp. gl Sfrntul loan Ioan uura Guri de Aur, Despre tobligapia dt a na divu@a pd+'ntdt fri Lan. cdtrc pfutor, P.G., t. LXXXVIII, col .fi"alil.or, "alil.or, P.G., t. l.II, col. 356; SfAntul Ioan Sciranrl , Cuvdlt cdtrc I196; Stlnrul Nil Sirrrrirrrl, in PC., t. LXXIX, col. 436.
315
PRuo'r Pnotr, Dn, Enn llnnNl$r.rr
l,l'l't) tt(il(
dc irrdrcptarc a penite,tur,i. cuvannrr canon c ruat aici rn scrrs dc ,rtotw.d sau si-Qi viafa, ;-;' spre ideatur *'t:::':.^_gl1{,are 137rgal7ery,adevirar, voit de Dumnezeu"2a. Epitimiile trebuie,n
.;
conl;i
n. a..i.*.rciqii
de
intirirc ln
J""-ie.,""i (metanii), r::u:,0:,,*l:::11*:lip::"::_{. tarea qi ajurorarea biseric io., f"pt d;;tilFlrt;;i? "ui.+ ;;i"r?T;1lilru'ffi: :l.T^:,:*^l f"fite minciruli ,{" d. l, f;p;; .rr.-pii[pi.r. ,",, i sdvarqirea picatului, consrau,
care se poate da
variazd,
,,,^::.1 a.va1d}-*
,r
J.
c6
lecturi din cirqile sfi.,te s", d+;;; ,:e" mai asprr e unui penitent este de la'impir,iqir.; rL' uurdLd durata dLculcl acestei .oprirea rurui comis. se fuieazd, dupi chibzuinta duhovnicului, de la caz la
vtrucrc
o parte personahtatea sau individualitatea penitennrlui firea sau temp:Jamenrul lui, 6rrlnr, si o'or,,r r,,: r- ^-:^^-
Pe^oe
ll.lf:Y;,:1t",i"9, velul vieqii lui religioase-^qro1ale, condiEiile de viatlqi ale etc.), iar pe de alta, felul qi narura sau gravitatea ci scopul, cc^-rrl impreiuririll f-^--|,--:-:t^ l- c1L r - ^ -.gi --.' , f""t in rn"e.iit, gradul
inr in timpurile mai'noi lucrarea
p.rr;
$i:"-"1a9 i-":::T:*:93,11i,-;l! in vedere grad,t de ciinqi p:lj-.picaiele ,r*.ri,Jii ;t,i;^;";f;.;*:f#r?": pJ ir .piq+li-^ p. *,r-.,,. pentru prima
*
;ililil.
i:lT#,;P:Id^91T1. inu-alt fel pe cel care se afle in recidivi; d.i;A;;;i;;-;t#;**: cu un nivel spirinral,.aJ,r,;-i,r,r_rr., fet epitimisim Tf::1y,tT;l-:1l-ry.:.i mai mici gi mai u{oarg (crevetirea,.r.rr-Jor.r, minciuna, rq*u*^.l"u.l:i
'
pe cele mai mari gi mai grave (uciderea, curvia,
<
,rT
f"..rf ;.rya..^^'**i
p..i"ii duhovmcur I roarte murti grijd, cu "fi;ri;;::::J: qi ech ili f ru, p;;; q; ;i", a n,, ::j#*::r :r",:j.t::'-y., JllTy'1 qi ingdduinqi .*..riua,-a* incura eze f"::I*: pican'l Frr.n*:" blnndele "i.i're_f'j# Biserici printr_o tr
r..rr-ta
j
p.., _"i.^.prime
qi severl fr.]?;?l:i:ir^l-'l.Tj.f si aibi in vedere numai qi ^\urde numai indreptarea.penit n'tului;ilr#er#;r-iri sarcind aduhovnicului este;il;;;de bine ;it;tr formulatt ':::^y.y::;1f.3',i,s,.ea canonul 102 al sinodului.rmran.(quini-sext, 69r-692):,,cei ce au primit de la l deztega trebuie si Eirri;#;;. ;rtit"te, pn.rtuiui' Tl.-:J:r".:::,1.-: Ill qi acelui aplecarea spre intoarcere-a .i', paieruit, qi arrf.t u"iii,ir1#:l',"'#. (tratamenrul) in.chip-dlsproporqion* p..,,,,, fiecare din :i.:I :lTl1 "p!:e$ qori:, sd .greseasci in. privinsa -a"Lirii-.'.Lt #;I".'H:i'o!#'rui'lii,',i, TX qi ,r. pierzaniei, l,Tl?,i*,:,:*l:.*l:li le,?:ebite, care riul mult se revarsi giiise "ta,t",,. riqeqte -li "J.i,t.s";"k a.p".., pe"i;aJr;';:;r$;fiffi, medicului. Drept aceea. ."1;._a"yia.q,. p.r.!p.;; ;;;;li'i,-, i.iuinq, sufleturuil ;;iJ ;. ;;H'"(#d il:ii#', .dispoziqia (daci) prin morar.rrrile'sale provoaci asupri_qi Uoala, sn ,r LL L,rp rngrijegte el intre timp de il;;;;,ilio.ir":J'rh ". -r"i..u"iilrr., vegte medicului, qi de nu creQre rana sufletuiui pii, doftorilor asupra ei, si asa si mls,gale.milostivirea dupd vrediri.i.. d;i;;iig.riri"irr'ri;r#; qi a celui ce i s-a incre pastorali esfe de e i't^"^o ^ri" rntl.i.nile;;; rir,irrrri pe np cea rirnidui -a. riniti,de -r-,-='11":t1:-P-ut-:rei qarpe, qi ncle a le sllbi rpr. ...r,:rg"i." i" viaqi'gi ""riiri#,oi,lifla?
;t;.,
;-;r;'r*,;
"i.irpi.
D Sriniloae, op. cir., p.2lg. :: (irmrr. !r.. Can. 30 al-sfhnnrlui Nichifor Mirnrrisitoru_l (CBO, '" Il, 2, p. rn Vcziinai pc lars, ta pr. li. ni,r;i[;;,;,;;. .ii., p. zsl q.r. 3t6
Ia orice caz
si
stet
sl,'ti(:lAl,A
Irrtr-un chip inrpotrivl patimci, ori prir-r doftoriile cclc mai anlarc qi astringcrrtc,.ori prig cele mai delicate gi bla.,d., gi si se nevoiasci spre cicatrizarca rauei, ccrcctflnci ilclurile pociinqei, gi indreptAnd inqelepqeqte pe omul cel chemat cltre strllucirca cca dc sus. deci se cuvine noui si le gtim pe imAndoui, qi pe ale stricteqei, Qi Pe alc otri' cciului, qi la cei ce nu le primesc pe cele crlryr ne invagi Sfinnrl Vasile"27. ln trecut, au existat chiar anumite cild ctuonigti, pentru duhovnici gi cuprinzAnd ritc canoane sau epitimii in raport cu picat nu fost, in vechime, Canoanele Sfh.ntwlwi l'ostitoru.l (Postnicul) sat Aiwndtotu.l, parriath ruflet (numiti q pustnic Sfinnrl
de publicitate, daci. e ne.#ir_ra.). s. are, de aser
de recidivi
)A
intitulati, pe drept cuvAnt,, Cqnea
foVrte .folaslnare dc.
Manual de spovedanie), scris[ de.c[rmrantl la Sf. Munte), la sfhrgitul secolului. XVIIIT multe ori2e. La acestea se Poete adluga gi iradusi qi tipir pocd'inyd a arhiepiscopului lucrarea Despre tSi fuispunsul la i.ntrebarea 72, ql aceluiasiso. simplificat qi sistematizat, in Inudldtwra pe cci dupi RAnduiala Mimrrisirii3l. Multe din normele qi recomandaqiile a pot fi aplicare astdzi, date fiind .ondigil. noi de viagi qi mentalitatea lumii de astilzi, cu tonrl altele faqi de cele din trecut, pe care le-au ar,rrt in vedere canoniqtii.respcctivi. vom da pistoriqilor nogtri trebuie sI fic I)e aceea, in le gi condi.tiile de trai ale lumii de astlzi qi adoptate ia sp redincios in parte. Precum au ficut Ei fac tndeosebi ale tlci mulqi dintre duhovnicii buni ai Bisericii noastre - si dim credinciogilo_r.noqtri ca cpitimii nu atAt metaniile tradiqionale, care nu folosesc nici lor inqile gi nici Bisericii, ci mai mult epitirnii ca sclp Si caracter nw n
practic Si
nitiqirea nomice q PUnerea
lnargrne
duvelor, ln gcoali a unui copil slrac sau crearea de lucririle de interes obqtesc (de ex., la sipa museqarea comunei, construcqia de insti dobirea bisericii, ingrijirea cimitirului gi a 27
CBO, vol. I, part. a 2-a. p. 488. CBO, vol. II, parr. 2, pp. 39-L49 Ei 2O5-226. ,o etpiiov,yuldtrel"eot&tou, ed. I Venelia, 1794,ed. II,ibituru 1804, ed. lll,ibidem 18l8 ((tc rnonahii Neofit Ei'it.f"" de h Athos, care au diugat la titlul 'E(opol91r1tdptou, adic{ Manual dt ruil.turisire),Ed.'noui: 'E(opol.oyrltd,prov, At rra,1974,Trad. rom. de Ghcrontie 9i Grigorc, Ilttcu' rcqti, 1799, I800, I827 g.a. (ed. a X'a la P.G., t. CLV, col. 469-503 qi 925'n 3' Vezi, de ex., eC. Bucuregti, i9zt,pp. dczvolratil)' 32 yez;, dc ex., indrumaiie date dc it.'F. aze din cu;rrirt. 2r
.
239),
sul Arhicp. lltrctrlcr;tilor, in ziua de 9Ian. l95l (irmp. 9i Pr, l), ()'istcsctt, in G/1, scpt. 1948' p. 68.
3t7
/.1, lV,344)'
rRE(n'rRoF. uR. rrNE ERANI\STE
S{-ntl rrit{nl' clc
asen'lertca, c'i[ spov€clania estc ccl
individuara,
diptdi, cel mei Ia lndern1n{ mai frecvent p
Onpn'ot.ut. IV
J';;i;;;il;;,pi ^ai.r
l,lf*I[:,3T".9"_f:,_"",lqii aclcsca si,gunrl . peniru pistorur d.,rrfl.i., d. i:sr.#ril;rri.iH[i';:i;1; indnun{tor spirinral, acrici de a sra de vorbi cu h.."r. .r.air.io, exact viaqa Ei perso,alitatea religioasi-morali, ,i.*qrl.
in
4uv
Impartaqrrea sau cumlnecarea
parte, dc
ui .;iltfld,:;d:
'oa$tc surilesideqdlrleri^^.,.t^i.J.*..-r.^:^-.--l.Y,
potnvrta pentru fieca care ni s_a pus la lnc urrde, ca pe o simpld
Lr4rrD' vrala hari^cl rrat[a tr-ans' la viaqa credinciogilor Ia participarea Creqlflcroluor bOteZUlUl, pafuclparea slujba botezului, ta SIU;ba PreCUm am SpUS la
in ajunul sdrbltorilc drmpotrivi, si fh..rrrd;;..rrti ,fhrrtl inilqarea qi. piJgresul vierri rel-gi;r.-_morrl. i:I!:^?_:rrfl_indreptarei, lor nogtri' Trebuie de asemenea combirui!;;r;;;,;;."iffi"ffi;il, .r. Ldrru
.u
f"it.
irr..p. cu Uoi.rut gi culmineazi cu SfAnta Taini a tmplrtdJ.pma .u Hris:os cel intrupat' tn spirinrali' ;;##';;';.;i;;;;iil;;,;t.e deci culmea cea mai inalti sau termc' reprezinta iot"r'....ti.,5. ortodoxi. impirtlsirea rI prin Sfiltele Sfir-r misl
rrrurLa rume oe spovec[t. Ur,
aniilor noastrc dealul deslvAr-
#H
daruri ale Ha. ,i se oferi Hristos insuqi, izvoml nesecat Rl
iia,"ia""re si secretc, :,1.:T:,'#:?::::l"g:,11=llil:,t"a*a cx. practica mirrurisirii in masi (de obgte) qi",po,,"d*i.i prcalabili a unui canon, aQa cum proceda'mar"i-it.;"rT,-pr.iaqire firi ind, a" -"rt pr.;Jl;, roan din K (L1908) sau curn se incerca de curand ,. Vladimiregti, sub pretext ci aga,.
f"..
in minrstirile moldovene
" in vechime3a. pro..J,
pi' fllruror darurilor, vistiernicul gi implrtitorul tuturor bunitigilor ce privesc viaqa gi etrrtea (II Ptr. I, 3-4)r.
Si
I. Ministrul
1sdvdrSitorwl) hnpd'ttriSirii
-
incd din vechime avem mlrrurii ci lai nrffna sfinqiqilor slujitori2. De aceea, rtstizi numai arhiereii gi preogii (vezi nccstora si dea Sfinta impirtiqanie crrterisiqi gi
mirenii nu
l"tfitir.orr,
se
pot impirtdgi sin
poate imprrtigi, la c^z demare nevoie, pe mireanul care e pe moertc' numai daci lipsegte preotul.
il
Monahii gi pustnicii, aflAndu-se in locuri deg{tgte, unde nu existi biserici prcoqi, se porimpirtigi iinguri, cu o anumiti rAnduialis.
sau
lrn
llu sinc qi aga sd minAnce
din pAine qi si bea
vrcdnicie, igi minAnci gi iqi bea osinda, SfAnn:l Apostol Pavel (I Cor., XI; 28-29).
rt. IV,
Vczi pctrtut accasta mai alcs Pr. P. vintilescu, spoved.ania, pt ilej itn. 1949. rrr. 9-10, pp.695-712 ,,1
Y;,,3fl1,::"i,.1:?.::"::_.,^,i1^T:l.i
de
pa.:toralie indiuidwald, ln
ei,.ra_pr. op. cir., svprei I combarerea "d:iiji[;.*;{l[_till,i, tr * "rs#,,".D. Sriniloae.
.illi.i.l ?::*,i:::,*::"!::,:ra,.ji: i6, ayyl_ii,y,[*""i;i;;;,;;,,';"r6i^i'i6ir]';.]]lH,
l: ,:;;;{; ;;;;;;*;;;;;;;fr',,;;;;ii; ,ili;o'i;fl,,i,iyi;0ffi' xl nts.), ,ii ,",i;?rY'\ua#"::r"::':i:i' in /MP, an. l97o,nr. I, pp. 6g_23. :1,,X".|..f:.li:,JI,131
,,;:l::"::"::::"r_yi:T:,:i:ilh ,t(' ;;; ((irrrfCrcnccs paris), ,i !1,:;,1,"
','li'.i:l:::,,,:!:;'::!:^.'?!:y'": Sainr-Si.rgc,
p. Kovalcvsky Le sa*ement viafa rerigioasi vezi si: ,
Roma.'ti/*;;;?'r""*'"r',,ir"i.#lt'*ffi:;:{';; igii. pp I39-l5I; A.M-.
tu
Triacca, Lr r*rr*rrft--i) Plnitcru:e, l'lrtttcut:c, nctc ncte de cilte. ulte. Confiibution 1",-",.L975., h. la sprntuahti oirit,,ti sacrernentnil.e, a ta taire, ibifum. pp: oo. 2?? 2?9J.FO. r icia, I -?soi L. Ligicr, trrtt,rutttt de :r,rrc TlrC
r pd,*,i':i,i,)ii'iiil,fi*;'#!,',#i!,i,:,:',.;{,::#'{#:;'{,.,tf,t,r{;?il;?i.,:*;il !ify., 3r8
r. CL, col. 582; Comp. Pr,
l', nr. 5-6, p. 382 r;.tl.; E. Brani;tc, uctrregti, 1943, p. I l5 g.u. Euchiristiae sacramentum non de aliortttn tnfltttt, ) A). P.G.,
. ST, an. 1953,
3r
,, i I
rir'[i:';:#,il;;iil'T;i
dupi canonur 14 Laodiceea" 1."p. .'Uiuhceasd i;#,"ili,ll]]1-$ i,i dc Anrim lvireanul, B^ucureEti, 1774, f. 57). ToruEi, Prottila miad ((lovttrtr,
4i,
prevedea ci, fiind preotul in^ tinrrghie,,diti u:"t1-:1":t1 :t:t"1]:l]]:i'1.:ll ,r..,.'-oribund. el * ,:b_til:li":yf'*tl"iba, ci putea Ei dca Sfintclc l)artrti
alin.2
irnpirti-;easci p.
ciriprl.rilcinrl'relului;, care mergea gi-l impinigea pe muribund' I c,.' (R truian. rom,, p. 323, laiin*eb. 4^0, i. ruitp. la tnrien 6omp. Comn qi si Slmeon Simeon al Tesaloniculu Tesalonicului-Rtiso. C.ri. SS ^trad. s 323' cit., p' rom. frdd' 4l, la intreb. Rzi'p. Tcsalirnicului, al Vczi Sirncou 6 rir-. /r-.L-..:t^ tr--.,.--- .J-t-.!., u.;.i^. ,-.,.1 .,.'* fr' 1' Rrr,{nrvco Sibiu, Sihirr 1946, 1946 p. n ttlll.l. T. B<>d<>gac, clc Pr, Ni" i.bn*if ., Despre viala ht'Hrisios,trad. rom. ,{319
PRnor pRoF, DR, Hrur BnRrurg,nt
crc$rirlii cci cc
Lt't't, l((it(
0,"^::::l:1r-rid1 o,.Iliseric{, cari,_au il.sr,rpra lor i'depl prin mirrurisire pociinga curara, care fftriesc iu dreanra cr
sr.rr.rr
Irr irrceput a amAna lnrpllrtrlqirca pmncikrr pAni la vArsta priccpcrii (7-12 ani. frfllru{ dkcretionis), sub pretcxt cI lmplrtiqirea n-ar fi indispensabill pentm m$ntuirc, ca trotezul, qi in plus, primirea ei cere primitorului si-gi dea seama de irnportanqa taincira.
9l.rr::lr^:.:ili lgr. #.f *:i;:*ii*",l:,'r':o#';J:'i":lil'i::i:x':."'*;'u'.;l*::y:l Hrisros i cu singer" !"i,. .,'."r.Ii-,.";#.'Ar.-.,ilr'1, T:ii.t:#
,[ffi
g
qipry,;ii-;;l';i:;,'i5pi
f:'",li",:,r"""11::'lll,
T,,T.i,iL, cade pentru credinta ceror ce-i rar. intru sfinqirea sufleielor lor si i,.,tr, .,"il,*; urLq rrdr harului ulut rI uurnulul,_, omnului,,Z .
grd.iesc
curirrt" de ocari
giii) siii) etc. erc in t.
oo.. s"rr.
Bise p.'ja,iqii,;Ji,iffiilH#'0,:tit#:i: "ur..iul
qe
(beqivii, sct sca
Qr
iiiirieireqi[^&.T,
hoqii etc.) nu pot
nnririi A d {ata-oPririi IntdtJitwra p scrtrteti drrni cn^^+i^'^ r.Fafe
fi.pri fr
pacat de ace funnd.wiala
mrnte)
vrem nu au capacitatea leginaqi, atata
vomeazivomeazi, flrsesc tuqesc srr saL -,*,yd r,lLurrlcr.rl,- . ue.r rndracrtl pot ti .i-,t";1,'ffi
m nlcl ( (de ex.,
i-pa.,lqlitint;;o, ji,irid,,e
;H H remeire in *:.*T::," *.,Lll 11.,. s n;;;[ qi i" p"ii""a; ir,LiJ'rii;il5il TU:JTi::!#; ::::A$i ly:f:J.L.l1ruariq) . ,;--r*:,
vls".
.
nclusiv pru asa cum a
srrvrrL. .pursdra (araf catoflcll, cat
$r protestanEii),
$ti, 1950. p.4O3. sin. I ecum.; Can. 5 al Sflnrului
{r _ 9 al
G
Mirrurisitorul-t; ;,;; sc.r-_.i
3. Timpul sau tervnenele pentrw hnphtdsire cd.nd *ebuie (pwtern) sd-ne lrnpdrtdsim. ci primii creqtini se impirtigeau zilnic (vezi Fapte 1I,42,46)". Mai pc urm[, plni prin secolele VII-VII, majoritatea credinciogilor se impdrtigeau in toate zilclc ln cilre se sivArqea Liturghia, adici in toate duminicile gi sirbitorile de peste an, gi mai alcs la aniversirile sfinqilor martiri; erau exclugi de la acest drept numai penitenqii qi cxcomunicaqii. In sec. IV, Sftnnrl Vasile cel Mare zicea cd.,,este bine gi folositor a sc lmpirtigi in fiecare zi gi a primi dumnezeieqtile Taine...", dar ci, prin pirgile salc, erA ol'riceiul dc a se implrtigi de patru ori pe siptlmAni: duminica, miercurea, vinerca gi sArnbitar6; Can..9 apostolic qi Can. .2 al sinodului din Antiohia ii pedepseau cu excomunicarea pe cei ce asistau la Liturghie firi sI se impirtiqeasci. ^ Mai tirziu, ricindu-se zelul cregtinilor, dar gi crescAnd respectul lor pentru Sf$ntn Implrtiqanie, numiml celor ce se apropiar de Sfinnrl Trup gi SAnge a lnceput s{ ce micgoreze treptat qi impirtiqirea lor s-a ficut din ce in ce mai rar. fua s-a ajuns ln ti. ruaqia de astizi, cAnd la Liturghie se impirtiqesc uneori numai sfinqiqii slujitori, pc cAnd cei r-nai mulqi credinciogi se lmpirtlgesc de obicei o singuri dati pe an, qi anume la Pqti, In general, impdrtigirea fiind condigionati qi precedati obligatoriu de spovcdanic, tot ceea ce am spus despre termenele pentru spovedanie este valabil gi pentru impirtlqirc. Pwdyuirile din Litwrghier socotesc obligatorie impirtiqirea generali de ccl prrgin patru ori pe an: ,,Preoqii de popor si invele pe poporenii lor, ca in cuget curat, perte birbiteasci gi femeiasci, dc to fi cu putinyd la praznice, iar de nw, neXrEit in ccle patnt postari d.e peste an sd. se giteasci spre aceasta... Iar de vor vrea, osebit de cele patnt posturi obignuite, si se apropie citre Sflnta Impdrtiqire..."I7. DupI Simeon al Tesaloniculuir8, fiecare cregtin temitor de Dumnezeu ar trebui s{ se impirtigeascS. cel puqin la 40 de zile, iar cel se pistreazi curat qi se simte vrednic sc poate aprepia qi mai des, chiar in fiecare duminici, mai ales bitranii gi bolnavii, cAci aceasta este pentm dAnqii izvor de sini.tate qi intirire. In aceeaqi categoric pot fi socoti.ti toqi aceia care se afli in preajma unui eveniment hotirdtor pentru resnrl viclii lor, ca de ex. candidaqii la preogie inainte de hirotonie, femeile inainte de nagtere, ostaqii inainte de luptire g.a. F de asemenea frumos obiceiul - general odinioari, plstrat qi astlzi pe alocurea - ca qi tinerii care se cisitoresc sI se spovedeasci qi sl sc impirtigeasci inainte de cununie. $c pare
caqr, nulttotti $i lll,"'9tl' gt oe scandal (beqivii,
;,;..;";^;;;^:::ll:ll
)A .$|I,:cl ALA
ai de al cle atunr
iar dupi ea gi cea
de Nissa; pan;7 Cartagina 9i :: l:"*,rn rn vra(e vrali n-au fdcut ficut
d
ci o cer arunci, pentt (Epkr, LV, 23.6J. Ht
i'1,cpcri1t
-
a.p'"."ii,
itentiam non agentcg ae protessione protessrone tcstl
d;;;"ffi*
infirmitate atque i"rfi;;X"::i:$'":l'^_','-l_acis' ei,in
c
mor
Li,,:,";h::;,!llif;#
irih
,.;G.;;;ir;i;
t*ill1'Nicorae'I
(Misticur).
(c
Li '" (,rrr. 8 .rl Sfhntului Ioan posrironrl (comp. gi Carr. 9 al accluiagi), CllO, 11,2.2t2, 320
dc
la Mai pe larg despre aceasta vezi la Pr. I. Bunea, Sfonta irnpdltdsanie in viala creStind, ln MO, 1967,3-4, L82-187. 's Comp. qi Sflnrul Ciprian, De doruinica u,atiane, 2l (P.L., t. IV, col. 5 5 I ) . t6YeziEpist. g3 cdtrenobilaChesnria,inCBO, vol. II, part.2, p.258. C--p.gi Fcr. Aullrstirt, Epist. LIV, 2 (P.L., t. )O(XVI, col. 200). t7 Litwrghier, ed. 1950, p.399. Comp. Ei artic. 228 aJNomocanotnd.ui slav dinTrebnicclc rusclti, care condigioneazi impirtigirea de respectarea postului de miercuri gi vineri qi a cek>r prtnr 1'rostttri de durati din cursul anului, la care _impirtigirea este considerati obligatorie (vczi gi trad, ronr. ditt Trebryic, Chigindu, 1908, p. I I I8). tE Despre sfat"situl nostlu, cap. 360, trad. rom. cit., p. 242; comp. gi Tomosul sinodal din apr. l7ll5 al patr. ecumenic Gavriil Ei cele din aug. 1807 Ei aug. 1819, alc patr. ecum. Grigorc V (h M. Ghedcon, op. cit., r.l,p.27l qi t. II, pp. 123-124 gi 152-155). re Vezi dc cx, Provilorom. dc la Icud (sec. XVI);,,Iari cinc va mcrgc la rrlzboiu nrai firilintc sil rlc crrminccc" (h C.A. Spullrcr, Ccamnivecbe Prnildromrtnenrcd, (]rnluli, 1930, p. 8),
321
I,ITLIRcICA SPnCIAI,A
4' Pregitirea pentru.ifpirtiqire. impirtagirea fiind taina
taineror
- unirea "*y^ ^--rsLvr, ruu rurrrr.r,arr.rul fir_.T.^Sfinrului'sa, 5au i"ip lrup gr qi bang; sange _ se ,; ingelege cd ci orimiree primirea 'rb, ei buie vqrv o( si ,L fie pruLcLrala precedati qe de rnoeprnlrea ideplinii";;;i unel ;""mite anumite pre.qitiri, nreoitiri n"irii^-^ nc prin r*a ^^^--. care fiinta
i;;n. ly.l:I.:::t g; eer"{ tra"*i"i'i..,1r'llu' [:*l'*'*:*:1t:::, ]1.:1:ry Aceasti pregitire este.gi 'lJ".ii'iiir;liii';'r rrupeasci, gi suireteasci, gi constd. di" -"'#""i"i p^**.r:;I ii i"a6;; "#;l}iri}, de pociinsi o",i],1#"13*l*m,=.:l duhovnic; numai copiii pini r",a.ri" a" lrp.. r.,ir*pri"iiir";I:ffiHt#litlr:iti sa s" imp;rtiq.J; i;.bli. ,e nu ne certat cur l3,i:1lT::::i::1-:: _"ll si. 1,r-1 meni, nu aibd nimic impooi""."iu, f*A l,fi V, L-:?;;lM::iiXT;; se impartnqe'J h ;i";;'..ro, p"tp p"rlr., ,",.? rl l"::"li,fti':H:"::l :1 trpbuje si posteascd. T^y::x o siptimAni -ri i.r"i,t ri ; ;;;, ##:.;J::l se abqini complet de la minca..li cu Seara srrr cel n,,ti- J- t^
."1 c", Ala
nogiunea de""i". poit
r".ii
, r.
uil*.i,";a"?ij
-.i. -:^--'-r -- l. li*,,"tl q el
i.rt"
artagre, adi eqyr'
'r
rrurrLrL LrcLu,urogror, ori
Li.turghier al rmpoftan
u,ul dintre
acegtia,
in biserici, inainte de impe
CAt privcqte nctul tlnprlrtilqirii, ndicit slvArgirca tainci, clc rcgul{ are loc tot lu cursul Sfirrtci I-irurghii, qi lnumc du1:I cc prcotul zice: Sd ludm arninte ! Sfintele, sfinpilor, i*r rtrilna (poponrl) rlspunclc: Unul Sfdnt... etc. a) Impdrtdpirea clericilor. Clericii care liturghisesc sunt obligaqi si se implrtlgcasc[. DupA Pwdtwirile din Liturghier, a linrrghisi flri si te impirtiqeqti constinrie pilcat dc tl1oarte, pasibil de caterisire26, iar Regularuentul d.e d.isciplind n clerulwi (art. 41, alin, 3) prcvede pedeapsa opririi de la lucrarea celor sfinte, pe timp de 1-3 luni qi cu canonisirc la ministire, pentm clericii impreuni-linrrghisitori care nu se impirtigesc la SfAnta l,irurghie. Preoqii slujitori se impirtdqesc inaintea laicilor, in altar, din pirticica FIS, dupil rAn. tluiala ardtatd atunci cAnd am vorbit despre Sfhnra Liturghie; ei iau intAi SfAnnrl Trup cu mAna gi apoi sorb Sfhntul SAnge de-a dreptul din potir. CAnd slujesc in sobor clerici tlc trepte difbrite, ei se impirtiqesc in ordinea descrescAndl a treptelor ierarhice: lrrrAi irrhiereii, apoi preoqii qi apoi diaconii2T. Diaconii nu se pot impirtiqi singuri, ci - chinr trunci cAnd slujesc - ei primesc Sfinta Impirtiganie fie de la arhiereu (la Linrrghin arhieresci), fie de la preot. La liturghia arhiereasci, arhiereul slujitor ii imp{rtlgeqtc cl lnsugi atAt pe preoqi, cAt qi pe diaconi, aQa cum qi MAntuitorul a dat El insuqi Sflnrul Siu Trup gi SAnge Sfinqilor Apostoli, la Cina cea de tainl. Clericii cat e por sd. se irupdrtdyascd fud. sd. fi slwiit la Litwrghia din ziua respectivd (ce dc ex., la cursurile de indrumare, la conferinqele de orientare etc.) se impirtflqesc tot tn altar, o dat5, cu liturghisitorii qi dupi aceeagi rAnduiali ca gi aceqtia. Ei trebuie s{ frc pregitiqi ca gi cAnd ar trebui si slujeasci, citindu-gi din vreme rugiciunile dinaintc de impirtiqire. Iar la vremea cuvenitl, ei intri in altar, iqi pun epitrahilul (diaconii, orarul), iqi spall mAinile qi apoi se impirtigesc dupd rAnduiali obiqnuiti pentru clcrici, adicd luAnd fiecare cu mAna pirticica din SfAnnrl Trup dupi ce au luat preogii care au slujit, apoi sorbind din sfhnnrl potir, in urma clericilor slujitori. Iau apoi anafura, lqi clitesc gura cu vin gi api, igi spali din nou mAinile, igi scot epitrahilul gi citesc ln tain{
dupi impirtigire . Clericii bd.trdni sd.u lreu bolnavi, care nu pot veni la biseric^I, pot fi implrtlEigi la patul de suferinqS., dupl rAnduiali mirenilor (cu lingr-rriqa)28. In unele plrqi ale g{rii (Bucovina qi nordul Moldovei), din Agnegul pregitit in Joia Mare pentnr tot anul, se rezervd. pi4ile IS qi HS anume pentru impirtdgirea clericilor bolnavi, deqi atAt Povdpairile respective drn Litwrghier, cit qi inuiytitwra din Peruticostnr nu fac nici o distinqic ln RwXdciwnile de rnwlyum.ire de
aceasti, privinqS2e. 2"
Mai pc larg
de
vczi Pr'. P. Vintilescu, rrn. 1953, nr. 5-6, pp. ()dnd i,,,cu Ohtd Si
gt:iJ;., tesatontc' 1974' n'';\ 'l-;^:^"' --' -'-
'''c,,,,
2l 22
c,r,, ctlt-t-
ohligalitr pc with a. Ittct,-'w,ith'a 1ttct, -hy
A.G. H^. )i Yczi 2a
2s
.,rr. ycz.i
- ,
,
-.-J:
- -"""'"'t"v"' tlt vvt. tff6 l:ttl'rst'.l
^4, +' P' p.4242'' ex', ed' f 950, p. 399). De Corunuuintt ii won:ruun.n? tn ,ts its sptntual spiritual Lonnilunton. A BOOL vJ Of Essays, u).9rt e
itorul. Comp, EiMolitfelnic, Bucuregti, 1g32, p.4g3. ei (C.fp, vol. II. parr. 2, p. l5S).
trt.I;r si sc 1ic . zi" (rcprocirrs :;i'in pravilaer, . rvrrriup. Nifon, cd. tt, ttucrrrcai]
l!;fr]}i
b) Irnpdrrdsirea laicihr. Credincioqii laici se implrtigesc dupi clerici, in faqa uqilor impiriteqti, anrnci cAnd riruni chemarea: ,,Cu frici de Dumnezeu) cu crcdin[I qi crt dra.qoste si vi apropiati !". In fruntea lor, adici indati dupl clerici, se implrtlqesc nriri intAi slujitorii bisericeqti inferiori, care au hirotesie de ipodiacorri, citeqi gi cArrtlrcqi, apoi monahii neclerici (flri hirotonie) gi in urmi mirenii de rAnd3o. 26
Yezi Liturgbieru.l, ed. 1950, p. 386. Cum se procedeazi in aminunlime, vezi in Litargbiet', ed. 1967, pp. 160-162 gi il't Mmrunlul dc t\1i, la, Rdndwiald Litwrgbiei in sobor. Comp. qi Pr. Prof. E. BraniEte, Rind.uiala dujbei h sobor dc pwoli . 3-4, p. 254 E.u. Ei Tipic bistricae, Bucurcgti, 1976, pp. 99- I 00, 27
.*,J
::*fr"1r1% *,,ropolinrl vcniamin costachc in l,rclh1n Liturghierwh.ri revizut de el gi tipirit la Iagi in l8L8 (transcrisi dc Pr. I. Ghcrghilt, Un vcac da ln flne!,te fi. m.i*opolitului Veniaruin Costachi, Neamfu, 1946, p. I 57 ). 30 Vczi Siurcorr rl Tcsalonicuhi,Despre SfhntaLitutghie,cap.99 gi cap. 142 (*nd. rum. cif,, p1:, l05, I07, 126).
'a)7
323
I ^EVI T[L'l.. [,'K, ENE DKANISTII
I.rru nctc:,tr sPEctAt,A
inainrc dc a inccpc-impdrt{girca, prcotul. (sau chiar unul tliptrc crcdilciogi)
^
pe caie te ,ii-ii rnruUi'rri,n,"ii i,r.fir, i;; X,.{1.i*ile im_pirtigirea Ior: ,,cied, Doamne, figlr"iiirlr....;,.t'li;"Ij'i",'il'l'.,11'i: :'rfrX: sPre osAndi...". spre osAndi--." Unii IJnii preogi nrenti c. r , asti si la Criciun se no2re .iri
*:Xyl,.llt:',
(res d.uh
'r-^,-.-. vupd
NastereaDo;:;ttr; .r"airrcioqii
il-ffi
fHffi\i:tti#
dlLdrLo, sc apropie fiecare cu umilnqa gr-evlavie, tAi bfubagii, inren4-.1--,, -i: *^: r-*--r1 f.m.iLiilr-"r-a'.opiii)temerle Qr Ia urme copiii), inchin inchin^nd
"liY"' "p"i , in semn de bucurie gi de cinste pentru
Ei tinand in Trup rrup Qt qi San Sin
spre deosebire de clerici,..r.CIrr.ioqii laici primesc deodati atat Trupu! cat gi Domnrrhri de ra nrent .,, i;--,-:.^. p.."n t ;ti
sfirrtclc ieeiure qi nici nrAna preotului; cl trcbuic slt aib{ griitr sd ntr tcilscil vrcul cuvAnt necuviincios, dc ocarl gi blestcm. CAnd se mai mari dc credinciogi, la sfhrgirul Lirurghici prcotul (sau trnul elin credincioqi) va citi mgiciunile de mulqumire pentm impirtiqire. c1 irnparafuirca boina;yitor Si a pruncilnr. Numai bolnavii, pruncii gi cei care, _ail bi.n:' cuvAntate pricini, nu pot veni la bisericl sau care trebuie si fie impirtiqigi.grabnic qi ln lrnprejuriri excepqionale , s:uu;rt exceptd.;i de la regula generali 9. _-ri sus. {cegtia pot fr impirtdgiqi de preot acasi, sau in locul unde se afli, cu pirticele din Sfhnta Implrtlganic sfinqitl in fiecare an la Liturghia din loia Patimilor (dar qi mai des, dacl e nevoic), uscati de obicei in ma4ea SiptdmAnii Lu din LitwrXhier gi (mai precis gi mai am
i;il;il;l^pn?'n"q.i,
.tinAr-rd l: i,, i" i.:;t'ilHl[,:,?Tx,.Jh:T#rlfl
ltti. robwl . -.'. (roahnl \ rru.nezewlui
Dt,*-o-), v .,, r-;-^*:--.i
S,i
-:
il
Acolo..\ unde . : ucLr*u \Lprlr.,pr : L:_^ Uisericii;, siLa irr"irr,.a ' uqrlor impiritegti, a. o purlJ, "i sub sfhnnrr alta a preoruIri, ti., intins Aerur potir, pentru ca nu cumva si pice ceva jr odinioari. si anume pini prin secolele vlll-ry, credincioqii raici se impirtigeau
(;;i-ilJ;;;;:,':;:i-';-^ .- parma dn:f:1.:;:"1::.lj:l1l: ptxi peste cea stinsi) .1i lt,n,1t apoi cu ry^-;.1iyi Sffinrul Sinee, sorbi 5r?;;.': .tinea diaconuf'. C; *lri*.ir, aln ;;;;i;; Iir.,?.1". a. Trup (pe nrr-l consrunau c.."rr--r-i-].'x al ascund.a, r unii nuJ -: ^ra"."* indati,. ci ^^---J^--- qili ^.: ir acasa, pasrranor-, o*tl]l.[ intrebuinqdri superstigioase). ca si din oricina-"lrrtr difinrtrnii ,{-^_,*x ^-^^-:-x /^_
p": p:
buzele
aceiuia,
,:".::
mele lui Dumnezeu.t3.
rri.rht,-, gi c' foc Fnn arzdtor''n, )^ o...a, rn greceQrg cdrbune ^-x,^-34 de care insemneazl cleste
Ir^::^tr;At (rnln:) .i;
se
;,lT*l
(instrumenid. 6;.;a).r.
pe care
o glsim in Molitfeh.ic: Ri.nd.uiala Preonrl
,H
i?i'
ilr'l#T
Sfe.nt.ul
Trup
qi
," 'rr!rlvs.rt!.* ,"i.^.uuinq.^-Trl'. L!r,rL. --
"rrul
de x,*p[6_ .;
iqnrr33S9r. credinciogii, cAntrreqii (corul) cAnti diferite chi
-I;i;::
vedeqi..., Paharul mAnruirii...,, ^,* s.a.
p.i-iiiL.,' C,".t
Ed-;[i
d.',,#::::" ;,]:Hi
iqi sterge pu7e.le. cu acoperi.mAnnrl pe care it ?:n::.t*":uire,!e;1ri ingf ini, -"ts"-i"a hi o"m,{.r;;-rr"t H#.J ;"r#; -tine f,'"'"1, l'_'_: ,!q paye Paqti, Ldi.\ *:"*l artos sau urtur sau rafre "
nance altceva
p."ilr"1;';;;i;HI; yic)_pi-yuqi"."i", Q!_putm" vln, pentru,]_li sRila gura qi ffil'fi pentm qa si nu indati dupi Sfhnta impnri;gani.il.Ui;. impnri;unieru.'c.i .. i;;i;i. i;;#i, Sfinre sfinta imn.irti
-jl .':.lI :: de ex. ed- uclres ti, r 62, p. Y::,*'*' l: :: f y::l,l de 6x.,fsrhntut v^ri€ii;,riiiiiai* ;;i,l^"';b,,';i;"&;Iii,';li;*lrire),.p.G, & XXXrr. ;,y,c o,titii,, w1r1i_1yi1,:";;; fi;:;:)ir;,'$#I"[fl]llii,i*ri tgf ,a::.r'o-.-Fi.,or,r, pp. s76-s77) <{l)
r0s).
8
.B
""':,!iiyt-,,.n...n-,,!,",",;;i;:';f
E.a.
!;i;i...i,lii1TtEi de mu,pmire dupr 11,,H::,,3,?'olfll:tl'i;1 :*t:i;":l'S:: i."fJ i.:::r*oxt-,,.ry,), ra,,'r".;i'il,::.I#HT['..ilt X]:?,1,','.'Jl::',;,ff):;,j'!,i:::..:1.,::;ij.'ffit.*n vrccilr ic i., ", (Z fX Bucu regti, t9 67, p. 306j. 'ls S. Salavi itlrUlt llc.' Litura i es oi i i- tyg{;*ffi,ir"t,..., pp. t 37 I 8. tb Yczi ripicut cet tfrre,..p. ry.jyi s+,1. Li-;i;:i;;:#roir;.:, *;iirlriror..r,,. cc sc imprnrrsesc.,.,,, _
324
::'?ffitLY,H.',JJ,i',d,Tffil
n faql Sfintgi Mese, ia cU^btt' epitrahilul, igi spali mAinile gi, inchinAndu retele sau cuo iinguriqi micl-pirticelele necesare din chivot, le invelegte lntr.o plnzl ci, de metal.sau lemn, curatl, sau mdcar int.-o hArtie curati, gi I auriti pe dinluntru), ,no-e destinati in acest scop qi inchisi care si incapl lingqri' pune CAnd este posibil, aceasti cutiuqi se qa gi pocroveqele iau chiar qi un potir mic de serviciu, care si. fie folosit la implrtlqirca bolnavului, aQa cum prescrie Molitfelnicwl. Pe drum, preotul va pistra o atinrdine de cea mai desdvArqiti cuviinqi Qi cvlavicte, Ajuns la casa'bolnarului, preon:I \i pune epitrahilul, desface cutiile gi, luAnd un Po'
3
323
urlE unnltlg
I
E,
crov{[ mai lrflrc, il intindc pcrr rtr{suql acopcrit{.ctr a-{tcnrut cgriltr [)c carc sc pule ll1,lllg.' ipliqlr qi , d$*,1 ["s.,,ir^ iI ..ii.,i;i;' sf:ili; *J,::. Ei:-l' intins, flcAnd o inchiniciuni in fagi toi. Cit"qt apoi rugdciunile clupi r6lduiala din litfelnig; iar la momennrl impirtiqirii pune Shili. t,1 li?g";itiii ,o"rnn pugin vin ( sau,. api. curati) qi-r ?mpi.rlqeQre pe bolnav, in .ling, -1glr1y*i rnpaftaQlre' u ma da o linguriqi de vin (agheasmi sau api), ca si nu-i rimind pr din Sfintui pri, guri,'apoi citeqte .i,rrrf ,*J"r.fi, [. ,l"fii h;;;;;;;ir.* Tpp ie impirtrqer. a. in uislriii,'gi .,, la a *^t"0,:.]:::ti-::,: ".""1o deosebiti grijl qi;;;;,.iLe cii, ciror impirtigire trebuie "6i*i'.i.,t*. parrea acest caz, se toarni. in,-lingurita foarte puqin lichid (vin sau'api curati) qi apoi s; ul_s*g.^numai o mici ft.amiqi, i,",i .lpmt de busuioc pdstrat in acesr scop in cutia cu sfintele. C. sub birbia !1iqor f,-. curul un acoperamant cu. faga in sus. care, indatd dupd impirtdgire, ,. gi". ta pruncului, pAni ce acesra inghite Sfiniele.
(
;; ffi;
Cununia (slujba nunfii)
,.:r:!*f "* I"l
Cununia
.rr,rrnffi.
sarg
r1i slwibn ruunyii este serviciul divin prin -care.Biserica binecuvAptcaztr ridicA,d-o Ia ra.gul clc qi
cdsd.nin,'"Ji.n t.gatura dintre birbai
rusesc, pruncii
tninil.
nu se impirtigesc decit cu
sange ( p"l.y pruncii prea fragezi, t"." .,-rr-p*., f"?niii'ij T,TIi^dj,Ii,.J9il.+ De aceea, un.re.arti JL ;il"ilr.'a"l;;#
flj:i:.",di:.Sflnnrl copiilor.la Liturghia l"lp) celor mai inainie sfinqite,'il-;a, numal vln'". ";.i'se afli iin sfinnrl IntrucAt pruncii qi.copiii pAni la gapte ani nu au plcate ners^nele icr 661 n botez, Biserica rusi a inirodus urmitoarea ,,Se. impirtdqeqte robul (roaba) Iui Dumnezeu (in loc de: ,,spre iertarea picatelor,,). r
2. Primitorul tainei. tn leginrri cu p
numai de cdsdtoriile ruixte (inrre cregtini qi n catolici gi protestangi). Acestea erau oprite cisnicie de neortodocgi, cisitoriqi legitim, celllalt riminea mai departe in credinqa (
faqa
fiil
BIBLIOGRAFIE SUMARA Despre aspeoele ecumenice ale Tainei
t::!:Xl:Z:!!::df
femeie,
;;;-",'."
*:1j?yl.Itt
Dupi un obicei
)lPrl'tlt.ul, V
faptului implinit, Biserica nu reftza bine.o't6.ntarea ei asemenea insoqiri.
tmpirtiqirii, a se vedea mai ales
tuh/t,r,r2t2s_!es;";il.#6kil."i,.r,.,symposiron,
Ernst Chr. Surtner, Regensburg, I97O.
, ffil,.i Euharistii vezi, de ex., I. Danielou,, pij'i',i:i P:::,:.:::_u::::l chez ,:t^:*b: tes pj:r:1, tW; t;,"1'.^il-ilr,,l"rr"ir'rii,ir"ne$,';;;[ ?*K*r!:
C,err, (,,Lex Orandi",7), pp. Z3-g5. yvuyr! rr.ilgiile v4rrdlurL r.inraluiui rrllldlulul cunarlsuc euharistic ln in ol diferitele rituri riturgice vezi: I. P_::-ri: nrsrotre Histot re aofinartqae, dnXrnataqwe, liturgique kt!rg:!"! ?et archdoLogiqwe arch iologiqwe dw sacre charistie,2 vol., ris, IB85 (inci valabil); li. Maurice iienis Bouler, ow la Messe d,an ) d.ans tartitis, son histoire et ses ori4ines, paris- 1953. Despre rapornrl dintre L' Ligier' Pdnitence et Eucharirtit ()rierut. Theolagie sw une in in OCP, 29 (L963),pp. 5-78.
s-a
pr0
47 de
Ortodoxie.
ran gi Pr. Prof.
I.
Petreu!'i, Teohgia dognwtill
Si
(sec. )tlt. in .,Sint. Aten.", V, 5701 ltcgtrlile XCIX, col. 941); Pravila M-are (indreptarea l'c11iil,
xul
riceascd a
p.
,;;Y:'''
dc cx',
s' Bulgakoff, cartea
de
ll,
p'
IV ecum. qi 72 trulan; Carr- 23 al Stlrrnrltti lrrttt cin*ita nutitri, clrp. 227, rad' nrm., p, I [i0'
capdtii a sfinyryihr silitori (in rus.), ed, II-a, Harkov, 1900j
326
mitropolitultri Niftrn, cd'
327
rllDL't rKuli, uR,
IJNE BRANIgTE
I,TTURCI(]A .'IPECIAI.A
clcci ortrccttt:t prirtalii la acnrl sffurr carc sc srvArqeqtc. Naqii vlctturc
crcqtincasci cxemolari si rnai
rctruic sri fie .rtodocsio i-.,i-..* ,r-o- _,-'.i"'-rianau_.. mendu_se taqi fage
de mit niif
cilugiri si indepline 135, alin. l). ul obicei ca mirii s*
.","1'.H"*,iiffittl;:'#:l tJ#:iei
se sivarqeste de
resuli in biserici, i"r nu lntal, pentru ., lnrar, cd biserica Oi:..l.L este locecrrl jn^care , il i- ..,.o Dumnezeu n,.__^-_- e rotdeauna r prez,ent i:*^]?*qd r. ra,,e.q.r. qi celetarte sfinte taine: sivirsin f:tl,,lj*"^.?:Tli;i il :*: i;'et, r; tH;:;.'J'ilXlii,
:5: in biserici. nun ra e deci ::r^tterl,asrfel ., i.i ar a il.
"
cara*ed.*i,i; d;;;;';fa;;;t;saranrie
;ffi
ffi;;Xllf:? lltli triini.i.; r..-.
mai mare rre
:: eX!il;,:. #:i.T:',: *: " omului, trebuie sdvdrqiti!!i, ii:,'h1l!'l,i" . ,. _ ^ -ii6.;i'.;tl.riuitati . stii crestin" din din care r Qtii_cregtine "o"- +^--* ^-.--;;.t ;;;l;, rn care- ea ne poate asista la toate actele gi - / Yr mom noastri re ^^-::----^eotii (mai ales cei de Ia orage) sunt datori si-i pe cei ce p€ntm,aceasta Ia biserici; ei nu vor oficia c case decit
d;;;
decat
!u
I.#ffi]
$*
A
nrent, chezlqie). Se pune din vreme
in naos o masd pe care mici cu lumini aprinse, iar la mijloc, SfAnta Alituri se pune qi un pahar cu vin gi o bucati d
uf;;ihffi',;:tfi:t"Lffi:i::
i;Jf #'.l;ill,*;, ji:1 ll,i?1,.g;,bucurie, cununia se
sdvdrgeqt
e in zi
;x'li?illJf ,'.;:t3,":y1':::,*w!*4;?::H!i"'.'riil':"ffi .l*;'
fl::illy'sil;"fy"x;;;;'.6,["i"'iitlaxi,;i:'i:':H.iffi faci duqi-masi (ipre seari).
Bisericii, ,,,.?i?,iTrf:*fl'rlr*1aa : din cursul anului bisencesc:
cruci. 29
;.I;;iir,.,."
obicei le aduc nuntaQii.
Preonrl imbraci epitrahilul qi felonul, iar la sosirea mirilor ii intAmpini in mijlocul
"1#,11i1'f;,i
nu sr fac ,vw ,\rr4,,wfr?, insi nunfi ttt inurmitoarere urmafoarele pertoad perioadc
j,?.,...5.t;"TffHj.,1i,r":ff.rX[::]y: wrr rdP.L*rdrra sdptdmana.albd arDa sau a D^rarlzel), brarzei),
toate ,? zilele de posr din cursul
*U*7-i"..
\'lnerea, 14 sept. sau inalqarea
ca
qr
i:#J,f t; Sm,?'":r"l]11]:::::^:rBffi ffi iil"ffil;#,fi mrnqii';.;;;;J;;it sferaderugiciune,t"f.a;;;i;;ffi ;;;t.-JUTlr:H*I;?:H:: ra^,,r..j
"*--,1t9',Qr qi ospe.tele adesea zgomotoase care insogesc de obicei taina
;:l;'ii;?F;y?:o;,|;;!;::,*;i;,,,T*l;o;#)iuli
r)umnczeu,..
nunr cer prrmitori ai curdfiei gi ai unirii, A.e",f"-sl .- _,.5"nd ,,':::;H1fi,,,,T.ffi.ii?i.r:1J#:'rl f:ffii,::i#
8 C
......-:
^^^
rrad. rom., .o_.,-0. p.
facc in pronaor, gte
6. Rinduiala Cununiei. Slujba cununiei propriu-zise e precedati obligatoriu dc o ierurgie prin care Biserica binecuvAnteazi qi consfintc$tc o vcche datini strimoqeasci, respectati. in popor, qi anume legdru.d.ntul salu ayzdwdntul, adici tocmirea, aQezarea sau punerea solemni la cale a cisitoriei dintre doi tincri, a) Logod.na (grec. fl puqotetcr, cerere in cisitorie, b dppcrBcou, anrrni, gei, angnia' cca a lngod.nei religioase,
hii:#:}
Lvlur cxceptionale
l)upi o tradi$e stntornicit{ ln unclc p{4i alc Bisericii noastre, sc face pogorfinflnt in cnzuri excepgionalc, adnriqAndu-se oficicrea cisitoriei in prima partc a Posmlui Or{ciunului (pAni la Sfand Nicolae), dar flrd petrecerea qi ospegele obiqnuite Qi numai eu dispensi sau aprobare speciali de la chiriarhul locului. In Pdresimi este inglduitl, la pcvoie, numai logodna (agezImAnnrl) gi aceasta numai in ziua Bturei-Vestiri (dac{ nu crclc in SiptimAna Patimilor) qi in Duminica Floriilorrr. b) Nu se fac, de asemenea, nunqi in SiptimAna Luminati, in ristimpul dintrc Qriciun qi Boboteazi (25 dec. - 6 ian.), in Duminica Rusaliilor, in toate praznicele lnrpirlteqti, precrun qi in ajunul nrnrror praznicelor impiritegti, pentru ca veselia Iumeasci. a nunqii s5. nu intunece sau si eclipseze bucuria duhovniceasci a celor mai mari slrbltori cregtine, transformAndu-le in prilejuri de desfltare qi peffecere lumeasci,l2.
,rr. ,rrf lg2. DuOl ir..rnunii
fii ai Bisericii, in dreptul
bisericiita, binecuvAnteazd.cele doui flclii aprinse, pe care le aduc nagii, qi o dI pc cca dintAi nagului, iar pe cea de-a doua nagei. Mirii qi naqii se aqazi in faga mesei: mirii la mijloc (birbatul in dreapta, adicl spre sud, mireasa in stAnga, adici spre nord), nagul in dreapta birbatului, naga in stAnga miresei, amAndoi qinand flcliile aprinse in mlini, Preotul face de trei ori semnul binecuvAntirii spre capetele mirilor qi luAnd inclclc de logodnd le aqazi pe SfAnta Evanghelie, astfel: in dreapta pe cel gravat cu numelc birbanrlui (qi care deci va fi purtat de femeie), iar in stAnga pe cel gravat cu numclc mirepei (care deci va fi purtat de birbat). Apoi ia cldelniqa Qi cddeEte in jurul mcsci gi spre'nuntaqi; dupl aceea, stAnd in faqa mesei, di binecuvAntarea (,,Binecuvflntat cstc Dumnezeul nostru..."). IJrmeazi ectenia mare qi cele doul rugdciuni din Molitfclnh, din care pe prima preotul o citegte cu glas, iar pe a doua in taini (cu faqa spre miri). Apoi preotul ia inelul din dreapta, face cu el semnul Sfintei Cruci peste Sfllnta Evanghelie (unii il ating qi de Sflnta cruce), gi apoi peste faqa birbatului, de rei ori, zicirnd, de fiecare dat5,: ,,Se logodeqte robul lui Dumnezeu X (acum atinge cu inclul
fmntea birbanrlui), cu roaba lui Dumnezeu
preotitor pe scurt..., de
Mitrop.
c inaintc dc ine- tot rth
+::'.TJ:tli
';::;!:r#*y{fr (,;,{;{#,;,:?:,*#:#?, 328
(atinge cu inelul fruntea fcmcii),
lll
vrcmc' Sinodttl arca chirinrlrilor
r), dar ntrmai lu cizuri exceplionale gi fhri nici un fast sau petrecere (vezi MO, 1962, nr. 3-a, p. 255). t2 Yezi'invdpitirn dz credinld creginiutodnxd., tip. cu aprob. Sfhnnrlui Sinod, Bucurcgti, 1952, cparhioli,
P' 62). Ye'
Tesalonicu hotirirea oficierea cisitoriilor gi
rr Vezi Simeon al Bisericii Greciei a luat
X
pp. 300-301. - - r'3 fu'hiep. Simeon al Tesalonicului recomandi si se puni pe masi Ei chivotul sau cutia ctr Sfintclc Taine, pentnr ca slujba si se oficieze ca in fa;a lui Hristos Insr$ (Despre cinstito rtutttdi, cap, 276, trad. rom,, p. 180). '' In un-clc pd4i alc Bisericii noastre, cAnd intri in biserici, mirii mcrg rnai lntAi qi sc luchirtlt ln icrrnostas gi la icorurclc rlc pc catapctcasml (cp. F. Balamacc, op. cit., p.448).
. NPVI r!'l,'F. IJK, t'r.ul)lclc
I,ITI] IIGIC]A $FSGIAI,A
T1NE tsRANI$TE
l'rrtllui (atingc firurtea birbaruhri). r* ."r stAiisil;;;lj,g:,lfr'llj:lljll
T:l?::l:l tth,nll$
ir;;;,.i;."plui"j';"i
Dupi
::"llll,lllf.,,';l'i'' liil;i",ljil'#9:irfr:i;::::o;,;:#rlil':;;;:;:;;;
rol mai sl Apcji purtt
impreuni schimbi . citre miri -
p:::1,j':'1.:.:1':.,i.::
aceea) preotul citeqte
d.e consfinqire a rogodnei, intorcar nll, ^rgdciunea bi f..o,,an ia.,, p,. ei acoro u nde i nd i ci texrur 1'..*, .,
[,i:rJ:*,:, ::, I:f :."::T::::..;ffif #,,jlror.rrrmeaze.ctenia.i.rt;riis-;;;"iiiia:Lff ffi..: insi urmeazi indati cununia, aturci nu se mai face ea de hinecuvAntare 59 ^:*^^-^ -- , ; -:-------(cintA n t:--:-, T^,.1. nu,l: Mdtire
lie,
Tit ! (
^,''it*'i''ii^^ descoperi cap Sfhnta Evangh_-_ Errnoh
\
c! .r.i da Fr,--^.,..r_--__brnecuvAntarea (,,Binecuv
lmpiriqia T;ilui...\ APoi Ap;i agazi a;azt;;;;;i;r cununiil-
Qr
ser.r^"' or:---:
."i"",,,.i preoql *:**X,*J:I,":"T,,:+," impreuneazd dreapta mirelui
^
;ftX-.# .xar."pr"
fj:,*?;:ilj#Tj,1:1,,3fl., ,,i-i[ -a,,1r;
;.
miresei, arunci .a.ra
arn
,h.,t
ii;;l;.,a
(cunu
f:.1
.or*!L'
si uneste pe
Se face
Preonrl
Sfinta nra
F..rze F..r,
relui), racc rrrurr,) face cu ea semnul Sfintei Stintei Cn Cruci mi rerui, de lp"i B.:::, 3ta cu cununia (atmge fi
;r.# il iA;;;H,,i:;lllJ-:::.:li.?ii.,c*:9r
(-rr roaba mirehri\ cu mirelui), rnch. lui t,,i tiumn"reu r.r,.__^__
ir,
i"r{1
)6,Jtrlff[]X:i,X;l
im:l*i:Hi:*fli,.y"T cel siAng) ; a treia lr".1?^a.ys" :.,,acurn * or-..Jll;l U,ffi;Jffi?:rt ln"ri,l, -"J:i I" u preoruli-o pune De caD. tinind-l qi;;sri;i.;ro;' ,..-tut v^
La fel
Lu urtr_aP[a.
rostind formula: ,,Cununa_se roaba a mrreser), cu robul lui Dumnezeu X (ati c_ \r( !. (ca mai r,dr Jr.rr,,. sus). ivlrreasa Mireasa saruta siruti.rrr*ir..i_i cununia si eser,.
I)umneze f.unte, m otul i_o nr nr "."^II,":"_,-J__
,-y, lrrrdrrLr_L, naQa cu dreapta. rApoi canti preorur..o datdilr ,,olr"-.'oumnezeur ^ nosrru, cu marire qi cu ci lncununeazi-i oe dinsii' i'"^'11 (cintireqrr) repetd aceeaqi cdntare doui ori ori; il::ffiHjllis;rn,?i:eaqr cintare de doud t Fraa"ntnotii ^.. _^_-,- gtiuti. ln timpul Apostr Quuta. in umpul Apostolu clc clc
t6
ne
d.''.op".iq-;;;i;il:',;i ?i'Tli qi,nuntasi si cu si:.,iili:'"'JT:;;".u;_;";;;-),i*i,1f,it#,,"#i:.j'*tl,fi:;:f ,'.,j-1,'],llfl,l:iH:l3i,I:;'lflf"ll"
(op'
cir.,
cap. 278.rrad. rom. p.
330
r80),
:*
prc<,rur scrrimbi i'crcrc
slave,' nu Pomenesc dccAr desprc l'.tl:,*ltll Molitfelnicele romAnegti mai vechi, ca 9i cele greceqti 5i r6m"n'as'i' nu'e metrlionati dccflt tn Motittit'
., ,i." ii'i'l'*'i.ir'"iiru,.,rii; ;;t ;;ti iil,o^:,:fi,.: 831: ,t-nri iJ^n yi mai noi, ilgepin$ cu cel din^I96?,(p 91,".flTinl}il,'ili:'iii'"."io i*d'iffi;)l'j::l"i; Tyli::1":1'"'-" Tif ;i:::l1il$T,l: Sf6'nta cruce de pe masi. apoi ic,atrir dc pc ic,r'aii'Jr",i'J;#::;;:;;;;i i'nnoE,;ghelie'ei $Prc imperitcgti sc inchinil sPrc , t4mnli iar cind it.. ",eii timpla, a PlT drepml uqilor impr illt"* t 1ttt o.i" iT"tTd r-l-a) iazl rd'/)' a ed' P' I' Boior 9i $t' Roqianu' altar (i i"it;iuia rat t miri, dc dimcnsirtttilc ttrtci rt'Vech'ile.?triolitfelnirc de tip rusesc cuprindeau chiar ,n^iio :"'!.to,t!y.'":',:, lJ/rr, P, rlr, Chi;initu, Ill20' -o""r.l* ,..i;i:l"i;ffi;r"'-"-..*r'acesta al sluibei (vczi de.ex',Molitfthie; ( ccll clitt inccpAnd ctl cca ir i, romincqti' r\/rrr4rrrJii'-;lir['ilaiii*" cdilii Lurur -tsl r utrimclc Lrttrrrtsrs lao7 tiu/-tYr . r lyud. eb8. ;. Cltrvnau' qi "i;;;;;;," 4;;;;:' q.u. gi.Trebnic, H:'":'t tP' 68 18 g.u. '' nt tinerilor'.d.acd dc us prcot adresati povalulrer aQrcsaLa t."ita po,ellitt, ni.i o scurta I itrtrodtts iucl 5. au .ri itrtrtiltts icOi.
ll?::"ii
i;;ifitt, G;;:;,'ri',p
ir'V;ri';;;iJ;1rri.l," Ln c*pliLrr..
Cununici, inlclcsul accstci trtttrriri. 33r
Pnno'r Pror. Dn. Eruu Bnnnr$r'ri
I,r'rt I ncir c:l
nca firii.omcncqti, iar mirii eraP supugi la unele epitimii sau canoanc de de 14 la ur.rrLd (oprire uw Sfhnta rrrrpatLaurs,l sfhnta impirtiqire)2,. Imoirtlsire)20., flslazt Asrii.i insi Airizi \vF,ruw insr esemenea rnsa asemenea risitnrii cisitorii orr casatofll au rla.,aait deveni clevenlt frecvente qi de aceea Biserica e nevoiti si le binecuvdnteze, pentru a nu-i Illsa 4---- -' impreunati cu legimra trupeasca fhri binecuvantarea lui Dumnezeu. Rfi.nduiala nunyii n dawa reflectd. inc5. vechea disciplini a asprimii cu care eri . vite odinioari asemenea cisitorii, precum gi conceplia ci, de fapt, numai prima este socotitd ca o taina adevaratd gi deplini. De aceea, aceasti rAnduiali este, ln ei parte,. mai simpli gi mai pu(in solemni decat randuialr primei cununii. i(Ar logodnei e contopiti cu cea a cununiei, frcand amandoui o singuri slujbi qi necuvantarea de inceput nu ca la tain: (cununie), ci ca la ierurgii ltogoanl): vintat este Dumnezeul nostru...", dupi care urme^zi rugdciunile iniepitoare ite (,,Sfinte Dumnezeule..." qr celelalte). Lipsegte toati partea de la inceputul pAni la punerea cununiilor (binecuvAntarea, ectenia gi rugiciunile pentru'bine< rea mrnlor); deci, dupi punerea gi schimbarea_ inelelor, se citesc doui rugiciuni ale, apoi se trece indati la punerea cununiilolr. Atnt eitenia de la i.r..p,r[ ldirrai punerea.inelelor), cAt qi cele doui rrg.iciuni de dupi schimbarea ineielor'au penitenqial,- deci cuprind cereri pentru pociingd qi iertarea mirilor, pentnr ci lor prin a doua (sau a treia) nunti le este socotiti ca un pi.cat izvorit din aprinr trupeascr, pe care ei n-ru putut-o birui, tncepand de la.punerea cununiilor pc r
rAnduiala slujbei la a Rdnduiala nungii
unti.
opreQte pe preoqi
22.
e de
A pa*a nuyttd
.st'HCIA l,A
gctele sogilor, al{turi dc ccle vcchi. Slujba sc facc de regull in casc' (Pcutru irccasta a sc 'v ulea qi Molitfalnicul, cd, I lI, Bucuregti, L97 6, p. 92.)
8. Expticarea rinduielii nunlii. AtAt rAnduiala Logodnei, cAt.qi rug{ciunile prinNunqii cipale din sluiba Cununiei (cele pentm binecuvAntarea mirilor)_qi din rAnduiala (COd' al Evhol'o5hi,ul'7ti manuscris vechi *''dor1, .grecesc 'ilnibrrini,sunt' atribuite, in'cel mai patriarhul ConstatrtinoMirrurisitorul, Metodic lui din secolele VIII-IX), logodnei e punered. Si schirnbarea inelchr'. strivechi, pe care Biserica creqtini numai tui in slujba bisericeascl. Inelele, care sunt rau in Vechiul Testament simbol al putcrii vede din textul rugiciunilor pe care lc ci' cilor dupi punerea inelelor (Molitfclnh' ele sunt simbolul iubirii nesfArqite gi el dnicii unul fagi de altul, precum qi scmnr,rJ purtau qi sfintitii slu. gi al bucuriei nuntrqi, inqiqi, cum prevcdelu
820,
f.5l
v) 9i cum
. 238).
aceea
..'1), cu carc ln' de Dorrurul.
7. insemnare despre,nunta de argint', gi rrnunta d.e aur, se obignuieqte.in timpul din urmd, mai ales in unele familii din oraqe, si. se intr-un cadru mai muh sau mai pulin familial, aga-zisa nantd. de argint ori
.t;r,*i;il
asemenea prilejuri esre chemar uneori gi preonrl. Ce slujbi poate 'heieiea face el in acest - Numai unele edi.tii ale Trebnicwlui slavo-rus cuprind o slujbi pentr,u asefel zuri (in trad.. gerru.. ci1., de s. Heitz, p. 550. nota 2); Mltitfok:icel; ro-a.rreqti ;H vdd nimic pentm astfel de cazttri plni acum. Se obiqnuiesie insl si se citeasci Rurd.ciunea rnwlt.wryiye pentru cd.stigaren cererii si penmt tuatd.faeerea d.o,biw,fi 1.9 Dumnezew,.din.Litwrghier,.orr parte din Tedcurnut di rnultwru.ire adaptat la rea respectivi, binecuvAntAndu-se Ei inelele de argint (ori de aur), care r. p"" iri 20
care rsirnbolizeazi gi pecetluieqte sivirgire rnirilor. Ctru.wniile sunt flcute in chipul co
gii qi impiragii, biruitorii in rizboaie fecioarele in anumite rinrri gi proce a birbaqi), o
ati
Yezi de ex.: canstitusiile aposto/in,rrr,2 (tydd. rom. cit., p. gs); can. r. Laodiceea, can
iai.
Neocezareea, Canoanele 4 Ei 87 ale Sfnnnrlui Vasile cel Mare, rg li Sfantutui Ioan posii;rui (CB.O, vol. rr, part. I, pp. 32.82: vol. rr. oartea II, 9:"; ? it^:fT."ltr'ri N:hig.Ml.nrrisitoml cz-rc) 52-53, tz>,-zla 129,^21_5 $ qi.227-228). 22/-226). Uomp. Comp. Slmeon Simeon al'l'esalonicultti, al Tesaloniirild, Deqpre 2 276. rom-, p.. 179; (Govora, 1640),gl. Sl, alin. 3,g1.76,i2 (ini (
Di$ire 3,g1.76,i2
lyrilaMicd lytilaMicd
rea Legii), I.ygii), g1.205-206. 'zt Evhohghiul de azi prevede.punerea.cununiilor la mrnra a doua, degi _,,i'.!tu!?{biul
Nrc-hrtor
oari nu
Mirturisitorul (trecut
se
incununeazi.
qi in Pravila
Mcd
dupi Can.2 al Sfhnnrld doui
de la Govora, 91. gl. 76), cel iel ce se cisdtoregte cdsitoregte aa
312
Podoaba,
sentimentele rate biruitorilor
in lupte. Ele se Pun pe c
adusi curiqiei Ei fecioriei acestora, Pe care $teflncsctt, in col. ,,lz,vlrninelele sc fac dc obicci ditr iar al mircsci din attr, rim" oP. cit., caP.276, trat'|, rtltn,, 6mcii sn-l p
PRrJo't' PRorr,
Dn. !:lNn BHnNr5,rri
Lrrlr R(it( )A sPl.x )lAl,A
liica l)onrnului, [liscricr ue ducc cu gflndul mai intAi la naqtcrea Irrittutrirt{ t dttttttiezcicscului lrrrrrrci cliu Sfluta l.'ccioarri, naQtere pc carc a prezis-o mai alcs prorrxul 11il (VII, 13). Dc accca cAntim acum imnul prin care Biserica il indcarnn[ pe proroprorocia: ,,Isaic, Urrl Isaia si dlnt-uiascl impreturi cu noi, de bucurie ci i s-a implinit care se cAnt'l dupd tropare doui etc.30. Cele pAntece..." avut in rfilrrq,,iegt. ! Fecioara a care sunt stiDumnezeule..."), qi Hristoase mucenici..." ,,Slavi Jie, lccca 1,,Sfingilor glas' 7), vor.sI seara, (Vecernia de vineri Octoihwlwi cintirile din luate nruceniceQri hiri ;pune cl mirii trebuie si se faci plrtagi lui Hristos gi sfinqilor Lui, prin viaga lor cirrati, pe care o vor duce gi in cisnicie3r; cununiile care li s-au pus Pe capete s_ul1t.asc' ntcnca celor cu care MAntuitorul ii incu Leazi. in ceruri pe sfinqii gi pe aleqii Sdi dup{ nloarte (vezi vechea iconografie religioasi a martirilor) Formulele: ,,N4irit sd fri, mire, ca Avraam..." gi ,,Iar flr, mireasi, miriti $ !i...* Silrra...", p..ril preotul le-rostegte la depunerea cununiilor, sunt formulelc de fclici' tnrc (hiritisire) riruali a mirilor de citre Biserici, prin glasul preotului. C)t lttlrt ca tinerii crisritoriyi sri vind a. opta zi dwpd cwnwnie la bisericd, pentru a li sc citi v ocQdutou), rn
sunt incunturaqi2('. l)c accca sc qi cAntr pcl.ltru miri mgrciuncir: ,,I)clamne nostru) ca mdrire Si cw cinste incwtuneazd-i pe dhnsiil".'Punerca culupiilor a dat numirea taiggi, obignuiti la greci: td oteQd.u
Irr
a cu legdnr* rm'.,ii-qi indisolubiiil
Frristos gi Biserici, indemnandu-i pe viitorii soqi si'se iubeasca i.rtre ei cu
goste neqirmuriti gi sfhnti. Euarylhelia e formati din p.ericopa in care se istorisegte minunea slvArgiti de M torul la nturta din cana Galileii, la care El a luat parte cu-sfhnta sa Maici (in. II, i, eonrl il binecuvAnteazd qi din care apoi grrtn ,.uTlwottt|erntr sau de obgte (td rorudu notfptov). El inchipuie aiat, ria gi veselia nunqii, cat qi soarta .orn,r.ri a viitorilor rggi, p. .rrJ ni, avl.nd.parte de aceleaqi necazuri qi aceleagi bucurii2T.'Acelagi lucru vrea si aratc cata de pAine (cozonac sau pigcot) din care, prin unele prrti, se di acum mirilor sr o dati cu pahaml de obgte; aceasta din uimi este o reminiscengd veche, precr mogteniti din rinralul,nunqii la romani qi amintind de painea comuna (un'fel cinti) care se frangea la ei c' ocazia mrnqii qi pe ca -irii-" -a"cau amnci ir (li"bry.fu*tu.*.: confaweatin)"..$ta, pahaml,"cit qi painea-n" i"ra pirtiqirea mirilor, care avea odinioari loc in acest moment al"J". slujbei, deo"rece'r se sivdrqea.de reguli i"{",1 dupi Sfanta Liturghie, .a"J qi'l -CXV,
,: !:^ly,!iy:f, pahaml
-ir( i ,o.;ffiil;il;
cs rA
;i"1; il
timp de o siptimAni qi cu care veneau dupi ^opt lriserici, unde preorul le lua de pe capete (uneori lucrul acesta il flcea p.regrul mcrgflnd cl insuqi la casa mirilor)32. Depunerea cununiilor se flcea deci a opta 7i dupl cunttnicl rulterioi, a fost incadratd in insiqi slujba cununiei, dar obiceiul ca tinerii sl vin{ la lriserici la opt zile dupi cununie i-a pistrat pAni azi,in virtutea tradiqiei, pistrAnd vc' clrea denumi re: dezlegarea cunwn'iilor, adici desfacerea cununiqelor de ramuri gi dcpu' lcrea lor. Tinerii stau anrnci la uqile bisericii (sau in pronaos), ca unii ce se socotcsc lrcvrednici de a intra biserici, pentru ci qi-au pierdut curigia feciorelnici de mai ina' irrte. Tocmai de aceea, preotul se roagi, in molitfa pe care le-o citegte, ca Dumnczett sii-i invredniceasci a inira din nou in biserici qi a se impirtlgi cu Sfintele Tainc, la vremea cuvenitl. in practici, astizi tinerii vin de obicei la preot dupi slujbi. Odinioari ins{, molitfh li se citea dimineaqa, inainte de slujbi, pentru ca ei si poati inrra apoi cu prcotul ln lriserici gi si asiste la slujbl, cum prevede incd' Molitfelnicul. pc care ei le purtau
-iri^rl acum: ,,pahaml mdnnririi...,, iirs. 4), cAntare priceasnr_ tlmpul impirtiqirii credincioqilor;'in randuiala'b"nuni"i ea nu se !n_ decdtinMolitfelnicele (in celi_grec.Etl ,ir". existi). Ei .romineqri T.rt."gi "" ilirili nasi, ln lnconiwrniea ruesei de citri ,rri"iJ. i-r-r-*a fo...,rt din slujitori, de hori, simbolizeazi gi exprimi bucuria fireasci qi r."ti-J"r"1 de de nunri, sentimenre care s-au exprimat totdeauna pri" .antr..Ji,".iubilare'pri1 s*;-J;. monra aceasta este, ca qi cea analoagi de la botez qi de la hirotorri., ,r1 rest din ritual (religios), care f}cea parre din cuinrl ebraic,.,li ai, cultele altor lntegranti gii gi popoare vechi precregtine. $i deoarece nunta se face invederea naEterii de pr aceea se
cinti
.
ItAndui;rla Cununiei din
bh
nrbeologice aduttate de pe la .:
r:
,1,
,-:
9,,Pe
?lli Jlttltclc,
Hristos,
4
manuscris, .r^J.i,
;'"
.pil. n.i.rrlJ.a^iii"Xrriil isi "- l4q. Mirii crau il
biser.ici antice, Bucure.sti- f
iarnt nlstta. Preorul zicea: pe miri, zicnnd: ,,primi ^picatelor,'.
Eea
iea
Li
se
didee
botczatn din
dupl botez, ) de mcriqor,, zile de la nuntl la
BIBLIOGRAFIE
;;i'i;;;.:il
mnului nostnr ,,rma rrrra rrLuarLu rirualul P6[ Taine" etc. (cr 545, CAmpulur r.iiSi aMaslului
O., an. 1962,
'w-r2: t)' vvr' uuu, uu7' $ cea.orn lwottJetrrcut rom. manuscris, copiat a. p..o*J'bJp;'Fffi de M_.,Milinas.Mamusaise lituraie,t;i, n;hnu i,:;;;5';"iJ l:t.,ii,!lr',]",],li_tT9s-,_d.*ris rrr..9-10,-p. l]15-1135. Comp si Nic. Da :j. iii I.tqi,^1t146,.p. 106. I)c altt-el, birnul obicei al istreazd rrzi in urrclc cperhii alc Biscricii noastrc illrprirrr;ircl arc loc inaintc de cununic, fic dirnincala, la Lirurglric, fic intr.-11 slr6,itoar.c antcri --" (vczi l), l)'oco1,oviciu, Ritunlitita, p. r.32 I. lirjor ;i ;i'$t. n,,lifii", zii,;,iair,, ..r. 1, 1.,. itroj.
t
P. Anciaux, Le sacreruerut d.w ncariage, Louvain, 1963. J. Basaroff, Die Ehe nach der Lehre und. d.em. Ntus d.er orthod. ntss. IGrchc, Stuttgitrt, 1873. 30
Aceasti cinrare
nu
iit.. cap.282, trad. rom.,
ala nunlii descrisi de Simcon al Tcsakrrricrrltri (n7t. din Canonul Miezonopticii de l)trnlitrica, glrrs, V,
qti. 1952' p. 375, col.21. Irnrostrl Cint. a 9-a (vezi 31 C,omp. Simeon al Tesalonicr.rlti, Despre cirystita ryinyi, c1V.2&.2. tra'J. ronr., p'..182. l)cs|rc silrbolisrnuj cerernoniilor ngn(ii vezi Ei Mi^rttrisirea ltti Mitrofan Critol'rtrlos (la I. Mihillccsctt, l)lr lltherur.tnisse..., pp. 231 -233). 32 Oomp. Mi'lclrisc.lcc, NotiSe istori.ee Si arheologice ad.unnte de lc la 48 mdnhtiri Si bistici &tttict, lt' 150. Grmp. qi M, Mrllilrrr;,olt. Sirat. citr, sttpra, p. I I34. 12<
rrEut
rR(/r{. uR. ENE I'RAM$TE (lRt,t rot.ut.
o'P., Lo lirurgie du maiaxc dans hs ritcs oricntnux, i, rc*,. -^ I-H..Dl4ts, (Paris, 1957). 50 Le rmariage, in vol. L,Eglise en pribre, rid. par A. Martimort, _ ^ _P. Jor.rnel,
Vl
Hirotonia Ei hirotesiile'
595-6L7.
DTC,IX,23|7 ir-r
,
y:u. Bisericii Amdoxe de pdsdrit
Nerrclow, car,qclele
^. r.nljrri"l-9es pdchis"
ic,,,26 (Igzr
ffyitentiet
;;'r; ;;;
r ^^ ,r"')i
pa
in vol. ,,Lih
(C.onferences Sain^t-Serge, ZS,pp. R. Raes, Le rnariage d.ans les Eglises d,Orie*i Chevetogne, 195g.
Ambrosios Sravrinu,' Iepol,oyio ro6 ydpou,
iOi,
Co".t"itinopJ, tgZg.
Nunta la Rund.ni. Stud.iu rz f"."reqti, 1g90, pp. Co-p. qi Dimitrie Cante part. II, cap. XVIII (Der r, '-^_::r^pe care moldovenu moniile le oDserva Ia logodne gi nungi;, tlad. rom. de Bucuregti, 1923, pp. 158-164.
Hirotonie gi hirotesie. Taina preo-tiei (ordinatio). Din punct de vedere etimolog irlr.-n.rri lntinderea rudinil'or (de la leip satnleXere, Pentru rea mAinii.
t.t t.nt
Punerea
ci votarea
sau alegerea
cregtin, cuvAntul letpo
miinilor e un rit
care se pract
l;)): .-r. xv: ..,{leeeli-vd (Xetpotourloote) cpit' "a,iititrsrrtt ipott"Aiit, cart. VIl, cap' 3l (tiatl' rom., - p. 197).
I iomp a
Comp,
col' 708' Diares, in DTC t -!V,iluc,rcati, f.a', p. 55 (citAndu-l Pc )' 'fixcrotrt i":n,"Crirt'i"ii,ilt.ll;
gi 1. Fo.g.r, qi pr. C.
et les ordinatioru, P' 2, n,
6)' 331
'
L'ordff
r Rrrrrr rrrrJ!, lJl(, trNlj ItRANI\STB
lJl I Lr NVrVn
d" (),[)*rtc gi
, clcrscbirc clc jltjl"'::';llll::ir,::l,f::19:'lr-'i;;ilja;,{t'itil[',x,,:i1ljt:l!.H:: ^irorcsic Ili,:.:,l,1::::i],="
dc alra, cstc clcci
#"iH';d (il:i'1";lil fr'l l+,'i'i'l*'iii" ::li:::''1'iil:::, .rr1!:r indelebil,. ':'li'-T'11'::: pe cAnd hirotesiile ie pti rrr.,t, formal. r"-iirn.ir, in diferitele 'r:9"i:li a. r,ii"i",ri!1.
sericeqti'i),1'\i',,9::?'"i*:r'wr'.vi[;i;lill,H:#:lj::'ff "i^"a*:t;-":lj :';:H _
.-
.
#_l;*"!*:);S:,'-,y:,:.ij'!o:i.i'11:,);-42"i;d,-'i!Xl,"ill,; I Grenori an' i r.-r., t.' L-{ii". i;;;.
..... - .. ta ru
! ::::tr:!
se ri"a.qo. de regrti de cdtre arhiereu. 3:..?-ft::,::^j: T"T."ea, N manistiri, s.tarequl )du rL.rvLur ^--*r'sv!,r, sau rBLrr.enur igumenul poate poate iirotesi hrrotesl crteqi ci qi ipodiaconi pentru resp^ecti'a gi numai ...'
uoia,", .r'.o*i-,.;ianrul
episcopuluiT eoisconrr'ri7
;#J ;"."#H * in arhi a Ll;.".i i; n"*li .u ;#;; :, ;U:ri:Hi;;
:
eparhie'"'"Jru poate si.vArgi l, l: I?:::: ::, T::i1 hirotonii s;iril;; acelei eparhiis.
ff
2' r,ocul sivarsirii. Hirotoniire
ep
s
a
se savdrgesc rordeauna numai
gi 6F,"t M;,:;3rs6s c{r^.^ rr. : in bisericie Biserici lJrse,ca U"ffll",l:::^,,:-tqsfintirii, iar exercitare" ar"rr"i pi."qi.l Lri",..a^ r ile, de ase s" ri*,iiq"sc, ;; ;;-g,il, tor in biserici, dar in naos. ele se pot ta paraciisui episcopar in paraclisul ..i..ir,ri'.,,r iau rhi.* -^^^s:--- -, chiar t^ i" i"ila.t"-episcopari, rnarntea .-r, ,.#LiXXfl 3' Timpul sivdrgirii ca gi Mirungere-a, taina independenti' de sinestitatoare, .i r. ii."a.i-^, hirotoniei nu .orrrtitui. o sri il ;i;ib; sfiniei Liturghii depriri sg*1y i1-1r;,", hi;;;i L L rurgh ia D arur *TlXlll,:"*,:,,.: l, 1 !i; "a.q*. a
l.)Hirotoniablprciltscsrlvflrricr;tcittaitttcclcsfirrqircal)artrril
rcn cu Cinstitclc t),rnr'iii, de rr stuli Sfhnta Linrrghic'
'n''jl1:i. ?l*:'l::J*1*.1f::l':H$':i$fi diaco.ul nu poatc sluii ,r;I*K::3:"r1"#'Ki;;ilr-*r"i o",,ni,"".li), a'o"'Lce ii,'tgr',t qi nu poate sfir-rqi.Daruriie' i;;;i;;;?::;,'"i'i'.-'ilr.r-r.. ,r. clerului se sivirQesc 1.::fl]i-tiT[::^1:"Lt$::
ii'tr*i:,,ilii
i,,')i'fr'o,i
^'e
roc.dupi
*,!,'{l",ii,i{":li'pT':.",l:ii.i,f'"."i1i,5"jff,,X-:'::* :.0:JT,3:iit'::'.:fi !;X,'J flliill,T#i?:Ii,:T:[h';:il;;'ii;;;iil'' ""?'];,ii:^:.r'^:,,::'1,::"lLl,1illl: fi 'ffi #ru:':'ffi J':H[eii#"-'i'sra"i"'r"fln:[']::".:H::St3i]#:fi;? primesc; de
roni ei
.este numai e piscopul ( arhiereul ) . Hi i#1,"'".:* . gi cea ur de preor prsur' o savar'eQte {r \Ld rt"arq.fr. un srng.r arhiereu. *riig,,r r.ir; $T"l iar pentru hirotonia trebuie cel puqin doi sau mai mulqi ,.ni"ril;. b-iro
$r Ev*'rPrr
li'H?:[ !13i'i,'] ;iilil'til;+i" '"il;::'Fil,:'li'^''',:1""i'-'i,t' r'qi uq ilo r imp rr i5 t':, ?: ;lH :H' #I;;;;'."' p' ;' ; arhierei ), ci "k*. "'-*:'l sau ;;i *,y ( di acon i i preoqi ril9;, ,? fiT { il'[i.',i'#li,;[[ffi ili -"rte h rotes i deodati , #it t::1Hij ;';^ ;; ;;; ;;J (
I2
i
i
in 4. Randuiala hirotoniilor qi a hirotesiilor se afli
cartea de
sluibl numitfl
Arhieraticon. 'a\ Hirotuia clericihr inferiori (ciny Si ip lui act al hirotoniei in viaqa spirituali a ce
i
il,ililr'f5,*1,[..','.Hirotottiite';;'a'a.*;;";i:;iH;lHi:":"iii[1#i
a) Irirotonin in nt'hiet eu se face inainte de Apostolului gi a Eva lindard dupd ,'sfinte Dumnezeur.....;'y,'J.""rece ^citirea s>v! 'in acest momenr se incepea o, /) Lirurghia, in prezenqa ,rhier.ului; 5.
.,,, , i.t- Pfle ;a
drstmcua carc se face azi
6 cr,l. 7 Arbieratico , Can. \) ,.
,,,'r1,1,
in limbaiul ortodox intre hiroroni.r hirutesie dateazddin scc, si ctica Bisericii carorice cuca Catolice nu n,, G,." nici "-i-"-^)-i^';;r::: -. lgc ^;"t azi vorvctChbnt*,""r.1!]?r::t*prirrtrrirrt"riai;-ii,nirrli#"il) e ur,,tuLa)w. lnryoyranfe et relntwte dz l,innposition 972), nr. t, pp nr. 2, pp. ZOZ-ZZIA4. T-?.Lgi eculn., can. 3 a.l Sin. \4I ccuri_r., can. 19 gi 2a II, 4-S Ei 27.
r.;r,i Jif.';;ilffi"ffi.#i;ilr1:
[i
.
can (t Q€i-;,t,,: \r:^L:rcan. 6 tlal Sfintului Nichifor Mimrrisitorul. Cornp.
hirotesiei de.ipodiacon. ;r can. 22 Anriohia.
_f_:lildli.i(cRo, vol. II, part. II. p. t7\.
t""t,u3;R:;:\l''irrn**.
hintreb.39,trad.rom.'P'322,C<>nlp,$Pi,dalionil,rrrltrlln F,mili'n Arr' care vin ta hirotonir, intocmit dc Ar''
pentru cardid.alii
tal-Tflrgovilicantrl, lhirrrcqti, 1 939' 33n
339
HN^ttl\)
I E
.,.-I'ttndcrcA.acc.rlstil' carc sc ficca gi lc-vililor clin scrviciul Oorrulrri Mdrnrrici
j",1**: ::1, :::::1".:i-.i"d Hl1;l candidatul : aceasta,
l;#;ii;i ;
(I
dirur ui i n ; r ; ;; d i;;t.il; $i devine levit, om in slujba altarulur, p"ir* .a pdrul este un al trupului gi prin tundere el se aduce rui'Dumnezeu'J, piign ain partea om, tunde la creQter, perrm F{ris.tos_este capy] qi .regteJ';il;;i;: fil,JLr;: mai inchipuie gi cununa de spini a patimilorrs.' I
l)omnului, urrclc rlmf,ttc
qi ctt prtlsoPtrl pc
nrni
gnlnllii'
c
.
.
Apoi. arhiereul, luand un.felon scurr, dinainte pregitit (sau, in ripsi, un st
.r"aiir"i"l f"f"r"r acesra aduce
si il pune ind^oit pe grumajii de veqminnrl speciar p.,:11".iI purtir slujiiorii uiseric"qti serica vecher6. Arhiereul ir binecuvd n
9:::::lryazi
infe;;;iAir;ffi;;i
n"" p" .l"alirr, a.a"au_i semnul "^riain pune mana dreap,a p. .i.q* gi, zicand dia !,,, arhiereul citeqte rugiciunea'de tri.ltesire (,,Doamne TgiT :?:T:ylr-:.uj. nezeule atotqiitomle, arege pe robur rau acesta..."); apoi ai.anaiaanrtuirl n::!y2:-^'-:1Tt tunctiei _ din care .#a;hrroi.tG;;U;'.; o reminiscengi din ,,cercarea,literutui sau_,,ispitirea,,_sub firr_t J; ilj ], treapta de citet, p =nr'u-" r"',.i., Jr.a-ililU :j:"1:?::::1y:l-:andidasii teasci frumos din cirqile Dupi aceea, candidarul se ridici;;;il,t llnti citre arl iereu, primeste de la diaconi .tih,-,i
ii
;;ilJGiffi"i;;,
itil[r*
into,rc",
i,, ai,i""ii]l'i1it iiiJ:Tltl;Tift_il,:],'T[.'j.:::...,t
schimbind la sfirqit: ipodiacon in loc de i;tep1. in rrE, ,rr.,i",",,r,,i l---^,,^^r.-^-l eceste il binecuvXnteazd, hin..rr.,4-.o^-x pe ) trei . acesta --^^-^- de ^- creQtet ori. Diacon dreapti pe caput can f1T,:^I,1.:hl1::!f_"Xa"d de hirotesire intru ipodiaconTal" (,,Doamne D.rmnezeur nosrru. cera ce prin unur gi un lighean g"i prosop, si o :i::3,9:31._]; ?,:1._"llipilzinti
nrAna arhiereului, care-l
iffi;rd;Gt'*ilii.
Candidatul face
,oiii'Sfen,, Masd de trei doua, ,,Slavi
Hristoase
ordi Hristos, in altar sunt P melia Sfintei Mese, qi Pe mirnrrisit Pe Hristos qi aceeaqi
pe care EI i-a incununat
colguri'ale Sfintci Mtt: 'Patru face cAte doul nrctanu jurare' 'engolPionul Qi mina drcaPtd'
L iar c mari eitei inconjuriri faqa Sfintei Mes
teazi numai cu
ca sI
,i]';
jt,'il
t1.:ipi,pji:::^*-n"_..uI\iqtergemiinite,p;"i;J;;[l;;#; con, il binecuvdnteazd., iar acesta ii sirutd ai, teQti, merge gi sti in faqa icoanei impiritegti ,roli- rm. Hrisros
;?;;
fie,
cAntiri ca Precum vedem, se cAnti la hirotonie aceleaqi
r.a"Ji5..,"".,;:H;:1;
:f*:lf.rX.*:t,^".t_iin
r:
t'tecuvAnteazi Pe caP de trei Sfintei Mese, cu faga sPre a tcsti- e luat de miini de
"."p*,,l-o,_ ;:.i","'#JtU*:il'.::::?Ji.:, ::.i1"1:1'^1danrlnnandlt8#L;ffi arhie.reului si se spele pe.miini, deasupra tGt.1""]"r, timpul acesra,'diaco"tr ..r" pr"r"p"f sub tighean,
i"a trei
;;:;;;"prffi;^#r"i.lilr
il;il;i " dX*fti"':"Ti'ri'.?s+;ffilil[;il1.i't;:Hyf ,i:',T.::H#,1"'o'," Se incepe apoi s{hnta Linrrghie. candidarul?;;;;ir'il"""li
pi"u r, r Aeruvicurui, ;i,ff;;;,i.'J"'i., rata uq,or im jl fl I::;, ?,"1i:1-d:':: :ll" li toarni tcgti qi, venind arhiereu.r, de trei ori de se spali pe ;irl;i."ili:;il
dati: ,,cnqi sunteqi credinciogi..."; apoi ii slruti a.""pt"
-#t,fata icoaneiMaicii jii;.;;1"
ili'l;:l !)::!::t:*o:**:i*,r, hiroto1l2cap. r58-r5e, rrad. rom., p. r30. iiffi]:.llil'+:l';*,::*:11;".i:li:::;:r;";:il ct,tttstln ,r#'Iii:1,11,}i::l'L';*: .::{::::::y::;15.9r-'-; $i il s()c()tcirc ,,inccpitur:a-,, veqminielor sfinte l7 tt.,'.-: .,--:: r:-'linrrgiqri.scj
.
rom.,
pp
r
0-r4r) numerre
acest vesmtu11
di n<>ultri'circ; 1i fulie lsfc;nic;, pcltrnr ci circprl c numit qi ,,purtitor dc Iache .(stclntc), II-pL (lccx., hrnrirrri" r'(vczt (vczii,lii clc cx., V. V.'Mitr.rfa,r,,ui.i Mitrofirrrovici qi r;i c. g: 835-836 gi l,r-. G. Tclcagir, lipirtit, p. aa6), , op. ctt., 340
zice:,,Si lu[m anrinte l"; r"nP' ieq, iqi ia mitra dc Pc candidarului gi zicc, ctl Hlil$l: ti sil ttc rrt' t' lrr timP cc lc crucig' Pe l)unrtrczcul
I
in ncetiqor, rar qi dulce:
capul
,,Do
ori pe candidat at ao'a cete lui, ii citeqte incetiqor 'latitt"i
:i
Arht
de trei
#,
icqirea cu Darurile, ipodiaconrrl mcrsc
in trrml ttltitrttlltt
"-'..' lfft*:;:::'fiti',!61':;d';T?ll:r"*.'::1"'' ronr" pp' l srt ll r"i' p' 130' 2,'O
34t
I
PREor pRoF, DR, ENn
Bnllugre
Lt't'tr n
l'lostrLl..." qi ,,Dumnczculc, Mi,nritoml nostru...,1). i, acclaqi timp, arhidiaconul in qoapti ectenia. Apoi, se ridici t ul diacon vin. intre ugile impiritegti unde, ! cu. faql spre popor. de la-diaconi qi di pe rand, nourui diacon.
il ,,..i,"il;; [i#"i.i, astfel: ia orai ::::*::tl:l,lu_i,!^ . ,,Vrednic r. este.1I. aratd popomlui. zicAnd: !,,qi if aa;;;iltH;;,'.#;il?'i r',ang, in timp ce soborut slujitorilor
L:t*:tli-"^tfg'^p-1T:na"-tp. trei ori: ,,Vrednic esre,,. Acelaci l*"-a^l r" fr;.'"poi..r._a;..;"r;1"':i::ff'l?t6it
pocrovrprl mare), rispunzand de fiecare datn credinci6ii credincioqii din biserici mirturisesc astfel sau confirmi
G;ii,
crrrrtl a se insufla noului preot congtiinqa rispunderii grave cu cate se incarcii ccl cC Sc iii. ,.o- chivernisitor, itorrom sau ispravnic al Taineior lui Dumnezeu2a. N<>ul prctlt
,,vrednic este,,.
vrednicia celui hir
iy" parte efectivi la ale.qerea gi confi :*:,:ll*::::flf,:* :TT,:"fa"d ryg"."r !'i;;;;,';;:;:z';;;;;i,,i,);71;;$rflfli ;':ru?:;":TT l'* !i^,#;;,!1;;;;;';
Dupi
noul diacon le n]ea9i spre credincioqi (intAi in fagi, apoi spre qi spre stAnga) Ei se intoarce, intrnnd i, lfe.rtrt ,lt"r. aceea,
,"yl-r:._::r:1j""::Ty rAnduiala 9q,1"",g , ri u.ghi.t arhiereqti, iar noul i" a..,pi" sfiilMG,##;si;[,.'J;il:,:l':ii ida (ori cu
con sti
- il,J; ; ;; il;;",ri ;. Hffi 'pi#, 'iXii : oii:::)ril ;:f:li,j
',Xl
1,,\?1i.fi l, ll l, ,uur 11:,ir1i 2 LrLrurur, clerului, noul diacon uracon p'meQte, d" primegte, cre la [;;iarhiereu, Sfannrl Trup Ei sfhntul Sange ll=,-.^.:.11,1*ri1, .lrg:reQte ecenia: ,,Drep,ti, primind
preoqi.
-Lavremea cuveniti, cu binecuvAntarea
a
ttnlvonwlwi,aritAnd astfel credinciogilor a ruga pentnr ei. Tot el imparte anafura, c5. pe credin
Dupi ci Sfinta obicei la
::'::i*::,"::r:*,i**Hi!":'#"!i;i:'i':;:1,"?,xi,',J[ili*:#:it, rugn.i".,.ji
de a-i indemna pe credincioqi la
c) Hirotonia iy preot are.roc, precum arn spus, indati dupd intrarea cu *act dupi aceeagi rAniuiali ., qi t iio.rh dorr ., .r. ?J3.;,31 deosebiri: - Inainte de
^
il;;i,
::m'lt:t.r;l
se
didinainte, xpur, semneaza
.;ru;::;f*Hf:'.f:T*:S:[
a"iJ'." Ii?:;#tjl;;:*' ^t' . f"r, a. _aini nu de citre i".",i*H*i;.it#iU avrurL \Ld HJ'j::T; u.tllll njurare ingenuncheaziin
ramane r, j:,:x::1 1l.altar, pentru hirotonie, candidanrl coni, ci de citre doi preoqi, cu care fe.;
"J :l
Qr
L
fata SfinteiMese cu
ci va orimi fr,;,te )lc ^'^^t:]:\
rH!!*rL! uuyrur,;rrcuregti: ;:-;:, - oiT;,r.lT,llt:r*,Iy!:y1
,l- ^^^- ^"lea) rca) rormu mnului sI
intAi epitrahilul22, apoi br6ul qi la
urmi
de slujbi prin. excerenqa , ,ri,;irit .T",., Apoi, noul preot rdmine.in-dreapta
;hiJ";il;ilffi
i
se dau,
ddffii- .
preotesfiz.r
i#iJ;:"&l, rpr. cinJ pa.ii'.i,lj-tn.o 'uld Lu preo.tii Prcopl din al: tar, dupi rAnduiali, ca unul ."r., i.rt."i1rir."p." ::::#:*H,1;,:i,,:0,.1::11,:_1,,1=",,n-tar to..
ali aceasta i (veziArh
'iesalonic iala aceasta este ca o l
I
r
in momentul cAnd odinioari (pAn[ prin
i; itt*;i;;"mAneascl ." ,. i".. cu urmS.toarele deosebiri
dupi
s :colele
VI-\fII)
se incepea. de
fapt t,inlrghltl
aceeagi rAnduiali ca qi la cclelaltc cl
:
r. 2a Simeon al Tesaloniculti,op. eit., cap. I82, p. 139. Vezi qi S^. Salville, un ritl d'ot'dhwtiot 424'43{ ient: l,hostie d.ans la m.ain i iorin n;, in'rev. Eb, an. XVI, nr. lO2 (sept.-rxt. .l9l 3), pp, sil t Astizi se di de obicei noului preot Sfinnrl Agne[ scos pcntru Linrrghia zilci .(tlilt crrrc ttt'tt'tc,tz;l sc()l'tt ilccst sc()s tll dcoscbrt' un Agncl impdrtdseasci sfin1i1ii slujitori)l mai inainte insd ise didea I'r6scomidie (Simeon al Tesalonicului, op. cit.' cap. 17\ 2s Simeon al Tesaloniculti, DeEre sfrntele hirotonii VIII, 33,35: ,,$apte zile si nu vi depirtali de la rii voastrc, ci sfirilircrr voastri trebuic si sc sivir 2n Dcqnr ttitttulc hirotomi, capitolclc 197 :l 20
Ot
o!. c1t.'.cap. rur' (rau' rrad. rom., rurrr.' p. --r' r84, r'lu. ljXX:::l1':1:**,"1 P. r40. Odinioari, nu i sc ddJt'-r'-:-': se-ficca din orarul pe care acesta il purrasc pAnii acum, acum. aducindu-se aducindu_se .,.", "l:l:,.1:::,"!plllrl!:,_i r-se capinrJ ca din spate at^orarului pe11. g-_;, ilf+:.r;; Tesalo^nicului, .f iiitffii \'' cit., cap. cap. I80-181, I 22
rrad. rom., rom.. pp. 138-139)'-o l3g'-l.lgr" *;;;: ;"; iIfi ,l13"iJ?; ;"'.*iiGI; o cruce, pe care arhicreul i_o pune atunci peste grum^z gi pe care preolii
in
E.
siseirc'a
342
I
343
Pnaor Pnon, Dn, ENr Bnarur5,rn
LITURGIOA SIIECIATA
Sltriba c oficiatI, precufir arn spLls) de ccl puqin doi arhicrci.
dtes connexes dans
_i ii".iJ ui, *i ci i, pentru a se i;i;: j,iiereilor, Ll,::*:i -t:, ":..T:,: .*J"e iii' q p"i ft,',1!ii#ffiff.H[,i;ifl:##,i nu de citre diaconi, ci s;'i.io-or,rhi, deoarece ,ii,Xilir?""',i'.j 1":-T:":1'..1._ l:*tr.Thima;drid T:T*-'"j,:T?T:1fa;l yorul monahat, r""i"i" JL dr;-,;;.:laci a fost clericii
ids+i ; I :i F
de
mir
La inconjurarea Sfiitei Mese, candidatul e purrar de doi dintre arhiereii srufl in taini re zic {e I:,,,,T1* l::::,::.: ?ITfrr"
inlitareflff;.il;a;c[il ;::tili?Jiy,:?:H:*'#::",nztln*1,"1'..#i:ii;il:Ui1}","fi
col.1302-L425' L949-L95L). la kturgi'e byzantine
de
ns les rites d.'ord'inotion en Oriont et nt'i,on bewte, Kassel, 1972.
la popor qi -tine cuvAntarea
sare, ,,cinstind-o p
.
e) Hh,otesiile
.fice
sau, cer
J.,il;j:i"r'ilih
ad'ruinistratite 5i
sesiv1rgesc
e dus .1,,o ie in f^+^ ^^:
t.tr.njy.rrurur
P9!tt'
d'e
ranguri
tacre rao"nil^
.(distintfct) /-^^):)-t
cu acelaqi."."-o,lrid
tanu in mijlocul bisericii, il iau diaconii (preoqi t,,!- Po :u nces te, Prea# nsi te
3:-."j,f l,,l:.Tl:, i.^-^* :--rlen erc.),, :P.i:.:j,lll"l."'.,-, :.!11:9,r::i,^,i"t episcopului, care sri """i., bi.rniere, inrrc ugile. i-pn.lt.qii, IiilttJi,. binecuvAnteazi ge cap de treitri Ei, pr.oa"i" ii citeqte r ne2 respectivi reqneetirri .lo hi*^,r , nea ^:-^ candidatul de hirotesire. ^---r. se ridici qr primegte d. ,"
3;f:*:lfi::::stly:.i
:
pectorari ra stavrorori, "^i#ilrli carja sau tc i g;i?il1 .i.rr-.nI"
I ' r'iorerr* pistoresc Ia stared, briur roqu,
;.;"p"p#;t*rili Hr:
.l-q :.. :: .rr.,,l Ll"t-,l.ltJri, de duhovnic ^vs,rL voLL' l'^::*,i:f.:;1,-,: -.ir..r'.,,v'.a"i. noului duhovnic-cru c.a qi fuIotitfel";)t."' t::,:^::,:^::solemni este hirotesia de stareq sau igumen (vezi lgi"gl BIBLIOGRAFIE B. Botte, L'ordiruation d.a blqwe, in rev. MD, gB (1962), pp.LI3_126. F. cabrol, o.s.B., trnpattioi di *inr,-in-tiact),-wl,'i\\'6Zi,cor.
39r_4r3.
se la hirotonia de arhiereu se practicd azi a a dispirut din ulLvru secolul n v rr Neselc l.\csclo
cca ttiro hiro *
yoronou Cnn,o L. {ytia. Voronov, Concerr.* v,,vw&w @'9Itrr, ,orult, liPj"l*. nr o, 72) "' itr"{ 2'simconatrcsalcrirl.uti,i,dieiri#irrpt'iai,rilrirroei,cap.r22,tracr,rcm,, ?n i:^:.!'li K .t lt ;t loz, .p. p.r17.
l.li.l!
tn.
g, 8,298, citat .,jl la Prof. .
.
344
ordinationsr^ln
tesiihr (in grec.), Atena, 1949 (extr. din
;ti'+Hi#H',f,[:1xifi il.:i-;;'#;#i::Pf mantia Ei_i di toiagul urr'lrvrL) arhieresc, uuPd dupi Ldrs caie accsra acesta Ilmp 6,,. r. fura ^, -,_^ -, si rimAnd intr-insul,,2
des
de Saint-'Sulpice), 196I, pp. 190'208.
creqrntele).,l'ff #!'Hf
..r. _",iii;;i;;:ffi;;;er. :i,i.:"::f,r,:.Tjlt,^ly slujeasci Liturghia irlracea t-,1. zi, mutgomi;;;il;ru
nr.
rern Verhrilttttrs, Atena,
noului arhiereJvegmintere gi insignere specifice tr inainte), omofor, engolpiorr, cmce p( :eilalti arhierei. arhiereu are protia la slujb{; el zice la ntii, iar dupi sfArginrl Linrrghiei, prir
"n.;ril---..-..r orice cleric trebuie si. serbeze in fiecare an ziua hirotoniei
Ml),
ns de Vanves (1954-1955)), Paris, 1957
^
se dau
T"cstf,mcnt ct
dans les Eglisa Orientales,ln rev.
sau dintre laici.
Dupi hirotonie,
h Nouveou
ss-
en Oaci'
l,t't'Lr
t\clt
:A sl'l':( :lAl,A
adic':a:*:,ffr;'1;1,*I'l"l#lil'"3:;|lil:iJ clc ,l,ii::"lilT'ti':q;i:ffi1+#ilI.,1it,,,,,"i, ,'*"ii si acordc o ierrarc gcrcralil
Caprrc;nrr- VII
, sc sivirqcqtc
aclescn
nnsltt dc obitc,
:;rtc, mai ales lnaintc dc PaQtin'
SfAntul Maslu
i,,'iriTll'li,
#il;;i;;nL.'9"-"
se sivargegte
h:hio-10-"1ll,111yl
T,*1'1;1:: capete,. -ip.aattrird Ldrru u r-""- -- s[ cuu)tc \dLurrLr $;'tbtl), Yvotv'tt\ p**., ?'-apoi irr#.iffi -q'i!I':i"fi'i..*:,.,* prin masltt, aducAnd
tic, curaqi-rea-suflenrlui dt,p."r'^tl^t^1:-'r."ir: ,,eAere doometic ins[- ercc' cfcc. ^,,nrt rre ,":*l'^9:I111:,f'r' B*rdl; din iunct,1' ..'"":i 8 poc r i nqe i tainei l a d n'*]'u rurrl rvrrvr:rvrrqlv J;a;Eil rru ffii L;:illlil,l :il rrrdsrurur : s5' se faci maslu celor ce li s-a legtt l)r,rpi vechile Pravile bisericestie nu trebuie. ce rru rrrr -y---^\ ^: gi .--L.,-:r^- panl ce ;-;.il* pa"n u qrp,. ".,i (pentru ci ei nu au picate) nebunilor ^An.i lqi vin in fire.
Sfintul Maslu.(T6 Eblei"atov, Eleourugerea, Sviatii Elia, Eleosyesteniia) sfhnti. prin pr,r ldrL care DrDsf Biserica_ rLa_ str se f.,aga) roagi, p.n prin srmFflr sfingiqii el .i srurrtorl, ,f";i.".i pentru si.nitatea acordandu-le ierrarea a5 gi91te. prin ungerea cu untdelemn sfinqit. Der p"r\ e^ste de origine. slavi (de la cuvAnnrl vechi_slav ;;rh,-r;;;-il;;;l lemn). Se maiintiebuiinqeaza qr denumirea de eleouruXere (tngere cu untdelemn)' o:y.fjr..r,^d. e.1el.crtou, adicd ;luibr''"",}.rfi""r"i (de ta Pl"=:::_ untdet:mn), iar la popoa..l. ;i;;; ;; di;.;;. ui,9lcxtoy 1i1.1"f..,_:Jl,Pi rea de &tratii..Elda (u'tdelemn sfA,t) sau'EtrrrEtiil;i irn"tir*
;. hl iili"irilt.* il;hli i,i#];;
:
intrebuinqa mai inainte denumirea ai ttt**o "".a. wnctio ( fT11"_.*lici,sepentru ci. ei o administrau numei yT_rlt -".ib;;ii;;,"il;;"'pt *i.l-g11 de concepqia qi.practic,
]l"Yf:::::111|:"por denumirea de unterlea. bofuat ihi.
sesc
"""a"*l
1u.rt
ilil#")
r. subiectul (priminrut).si efectele tqinei: pentta cine se sdvrirseste sfi)ntul conform practicii Sfinqilor. Apostoli, caie, dupa pril; i;;-l;;-i,.r., ruaslu ,,rnsi untdelemn pe mulqi bonlyi qi-i timiduiau" (Mc. Vr,'iJi p"trivit sfatului ii Apostol Iacov (v,- 14), sfintul masru se sivd.rqea &';.. pentru cei ca un rit de timiduire) care si aduci bolnavului -ri'i"idi srnitatea ,, nLi.l,G."i,I..", r
si ca,un semn al acqiunii sare divrnel.b; il,-.ai prin },t:j tain5. ?"T".29u se cere qi se doban "i."ria .$re nu ""-ri id-idrir"" de bolile irupurui, ci qi pi.catelor, in Biserica ortodoxi se poate face masrul cei boln pentru cei^siniro{i, chiar gi pentru copii, gi nu nurn "" i o";;;i;entru singuri-dati, ci a. -ri' orn virnratment. u"r"r" li ir,f.l; Sj; B:: ?,1i.. pe fiecare -este Tesalonicului " 9T: i1.,9,"$, il indemna grgltin si se nevoiarie "ili;J' f".. maslua. Ba in pr$, ortodoxiei_(la greci), se obignuia mai de m lt a"-qi J i;;" maslu chiar r "J. mo4ilors. De aceea,'mai sufletele arei in bisericile Ji" *rg.,^r" -?iiJ#'sTrl t
1
Vezi Decrerul ,,De Lirurgia,,, can, vezi de ex. H. Leclercq, Ex*e
X?t *
Elic MCIir (l'nrir)'
ex., F. Bourassa, L'onctian
toriqw ct tlrchYtt clirrrs lrr Royaurue et I'onction des m"alades,
1975,pp. l0l-125.
Ol)
in vol,
Ei
Mdrntititen
itence et
5, tad. rom. cit., pp. lg4 si I ol. II,^pp. 928-929: 185. In vechile vechile Evholoqbii Evholonbii srt srcc \rd ur cr. (u. ae venetra. tr5/ qr 1b66. .rp. 99: p- l9l g.u.) exisra chiar o rinduiaia spEci Maslulur Maslului penmr pcntru mo(i, morti, atribuiti arribuiti mjgo.qgtitulgi mitropoiiruiui Nicolae ar al Atenei. Ar"r"i A..".te Aceecti p*.ii.i nrcrtiri ;'ilr;5 ^ r^-r r-.,
rr.din sec. ,r xrrri.r-1Dio_tzoz, vezi ta r..i"..f.,t ei-p;;;.;.'fi;;#;;i (;'.:: 9**:"1,11 164 din Nomacanonul ^oL!!).,rli stav tn 228 titturi, tipitrit;; ;t[.i r,i?r'il)i'ri"!*1. Artic. t
#5:1._* nr;1.;h{
ecumenic Nicfiifor
*i:.'l.-1ry:i
.::lj:tl
a.fost de
de a se da maslul ca cpitirnic cinxtn, vczi Acta
r.greccasci ucigag mash.rl drcl.rt II, p..3te).
,1702,f.29-30.
Li"-."i.
Liittrgic",
ottctiu ir,t
Arsenie (secolul al XIII-lca), lir Putt'
Pnnrrr
PR
[)rr, tiNli llRANt$ r'ti
prcot, cum sc olriqntricqtc pc alocurea - ca la romano-catolici - cste o abatcrE tradiqic. O asemenea practici., in imprcjuriri normale, este impotriva cuvinnrlui al Sfhrrnrlui.Apostol Iacov-(V, 14) carc ne indeamnl sl-i chemim pe preopii bis nu pe un singur preotl4. Ea este admisibili numai in cazuri de mare nevoie preoti), culn ar fi de ex. pe cAmpul de rizboi, sau in satele rizle-te, de munte, ln locuri depirtate etc.rs; de alfel, in mod practic e foarte greu, dac5. nu chiar pcntm un singur preot, si faci singur toati slujba, care e foarte lungi. 3. Locul qi timpul sivArqirii (wnde Si cd.nd se shtd.rSeste sfhntwl nraslw) Sfdntul maslu se sivArgegte fie la biserici (pentru mai mulqi), fie la casa pen^tru care ne mgim sau la locul de zicere (spital). In ceea ce privegte timpul, sivArgirea lui nu e legati de zile sau soroace (fxe), ci se face oricdnd e nevoie. Se obiqnuieqte insl si se facl mai ales in luni, miercuri gi vineri, qi de preferinqi in timpul posturilor de peste an. In rici de oraQe, la catedrale qi in mAnistiri, se face maslu de obqte mai ales in Marea Miercuri (in SlptnmAna Patimilor), in amintirea ungerii MAnnriton:Iui de citre femeia cea picitoasi (Lc. VII, 37-38). Se face, de asemenea, maslu sinltogi, gi |oi sau Vineri din SiptlmAna Patimilor, iar pe alocurea chiar in SAmbIti, inaintea C,easurilor (sau a Linrrgh^iei), in amintirea ungerii trupului I itorului cu miresme, de cltre mironosiger6. In Bucov na se inddtineazi. a se facc in )oia SiptdmAnii Patimilor, in loc de spilarea picioarelor care se face prin iar in unele locuri din Biserica Greciei se obignuiegte si se facl maslu gi in ziuanrlqi Iacob, fratele Domnului (23 oct.)17. In ceea ce privegte timpul din zi, se indici dimineaqa, cum se flcea de reguld tindeni, pAni nu de mult; in ultimul timp se obignuieqte pe alocuri si se faci obgte qi dupi masi (spre seari), cAnd credincioqii sunt mai liberi (mai ales la pot lua parte la sluibi.
4. Renduiata sluibei qi explicarea ei. CAnd se sivArgegte maslul la casa atunci bolnavul trebuie intAi spovedit (qi la urmi impirtigit, dacl e cazul). pun pe o masi aQternuti cu acoperitoare albi, lAngi panrl de zicere, SfAnta Evan; gi Sfhnta Cruce, iar alituri, un vas (castron) cu griu sau flinl (unii pun gi vin) preot, cici zice (Sfinnrl Iacob):
memenea gi preotii fac se
IJrmeazi
,!:t;rt?;y{^r*t gl. 66
e ffopare scurte' in care invoclm, pc mai veneraqi in popor sau reputilg ca
(ed.
Putneanul,
66 (ed. cit Atcnei gi A toati Grecia a interzis, de curAnd, printr-r,rn ordin circular, sivArgirea maslului de ur grrr preot (vezi rev. BOR, an. 1957, nr. l-2, p. ),21). '" Vezi Pidali.anal, Neam!, 1844, f. 322 verso, subinscmnarea 2 la tAJc. can. 12 gi 13 C l'cntru pircrea contrarie, vezi, de ex.: Prof. N. Chilesor qi colab., E. Si vol. cit., p.927. Atit in tu.rsi, cAt gi la sirienii ortodocgi (melkili) din patriarhanrl Antiohiei, se admite sivArEirea maslului dc sirrgtrr preot (vezi, de ex.. Calend.atctl bisericesc otodox al Patriarhiei Moscovei pe amrl 1947, p. 44 Ei Oharon, Ia rite byzantin dnrs les patriarcdts rnelhites, in Xpuoootoptrcx, Roma, 1908, p. 694). l6 Vczi V. Mitrofanovici gi-colab., Litwrgica, ed. 1929. p. 851: Pr. P. Procopoviciu,'Ritua.li p. 73, 134; Ic.D. Lungulcscu, wal de fraciicA I indrurndtu.ul tipiconat al Mitro! ericesc al Mitropoliei Ardealulul; 1.r
Pantelimon, Sfinqii doctori f{rrl dc
htan helii. Apostolele le citesc diaconii d:'G; i;r.gheliiie le citesc pe rAnd Prcotii' Ei
sa:u pormdzwitoare (dc la slavo'nts' f. 79 v 9i Tipicul (marc)' [rr1i' 1820. ,
c Dlrnazelnice
;,'C[ili;t
iuccpttt a rnasltrlrri pr
incqii nrai nr>i (lipsqrc din Euhologltiila grcccqtt'
rit bizantin). 341)
I,I'II I I\CI( ;A SFF:CI AI,A irtccpi-ncl ctt pr_rotosul, aQczat c'u faqa sprc crcdiuciorli (irr crsil h)vrrrglrclia sc qi6c captrl bolnavtrlui, carc, dupl citirc o sirutl)22.
Celc qapte pericopc din Apostol inccp cu cea din tspistola Sfhnnrlui Apostol q.u.), unde se vorbeQte despre puterea vindecitoare a Maslului. Toate fie despre ribdarea in suferinta gi nrdejdea vindecirii. pe care trebuie s-o bolnav, fie despre darul timiduirilor dat de Dumnezeu sfingifilor Sii slujitori, fie preputerea qr efectele minunate ale mgiciunii flcute pentru cel boL-rav q.a.m.d. Dintrc cele qapte Evanghelii, unele istorisesc poci.in(a unor persoane biblicc, sunt date ca pildd celui bolnav, ca de exemplu Zahet (Lc. XIX, I g.u.); altele pilde gi inviqanrri ale Mintuitorului, socotite ca simboluri sau analogii ale de exemplu, pilda samarineanului milostiv, care unge cu untdelemn'rinile, celui intre talhari. Lc. X, 25 g.u.), iar altele istorisesc vindeciri minunate sivargite de nul (ca de exemplu, vindecarea soacrei lui Petru qi a femeii cananeence, Mt. V gi XV, 2I), menite sa insufle gi si intireasci nldejdea qi increderea bolnavului in
(v, I0
lui Dumnezeu. Dupi fiecare Evanghelie urmeazS. o ecrenie inrreiti., o wokffi perutrw sfinlirea _ lerunwlui (de fiecare dati alta) qi ru.rgticiunea perxtra wnfiereil. sl i,r.ruaAuirei Uolt (,Pirinte sfinte, doctoml sufletelor qi al trupurilor..."); fiecare preot citegte o Evanghelie, continuand cu ectenia gi molitfa urmdtoare, dupi care citeqte nea: ,,l'innte Stinte...", ungAndu-l totodati. cruciq pe bolnav, cu unul din br muiat in untdelemn sfinqit: la frunte, la ochi, la nd.ri, urechi, obraz (guri), pi maini qi pe picioare23, in timp ce cantrreqii (preoqii ceilalqi) canti tropirul:' armd. asupra diavolului crucea Ta o ai dat noui...". Rugiciunea: ,,pirinte rea
e
tul-protos deschide SfAnta Evanghelie2a gi o pune peste capul bolnamlui, cu faqa (unii pun gi Sfhnta Cruce peste Sfinta Evanghelie)2s. Credinciosii din-biserici nuncheazi (cand se face maslul de obgte in biserici), iar protosul citegte --.^-'I) ,,Impi.rate Sfinte, indurate qi mult-Milosrive...", prin care cere de la Dumnezeu rca picatelor bolnavului. bolnavului. In acest timptimp, preoqii oreotii ceilalti qin tin qi si ei cu mAna mine SfAnta .SfAnta ghelie sau pun epitrahilele pesre caperele credinciogilor gi cAntr incetiqor gi rar ne, miluiegte", intreit, pe glasul II (ca Ia hirotonie). Aceasti punere a SfinteiiE Iu pe capul bolnar,rrlui inchipuie punerea manii Domnului insuEi peste capul cum recomandi simeon
ttncle rnanuale .particulare de nyiuti la practica lituryicri, p. 4
al
resalonicul:;i
sfdtttwl ruaslu, cap.29o,trad. rom.,,\p. ca cele cie p. Irrocopovicil (op. cit.,lr. lsa;, F. Balamate (.Despre
'
asia
crtm rci*{( qi dirr errprinsul rlrgiciunii rcspcctivc. l)uptl ilccca, bolnirvul slrufil
Ap.oi sc c|ntil doui poddtii, in timp cc preotii se ung reciproc pc fiuntc qi clupll ii ung qi pc cei ai casci. Urmeazi o ultimi ectenie intreiti scurti gi apoi protosul face otpustul slujbci. Dupi aceea, bolnarT rl (credincioqii din biserici, stdnd in genunchi) zic(e) dc trei . ori, citre preoii slujitori: ,,Binecuvanraqi, pirinqi sfinqiqi, gi mi iertaqi pe minc, pricitosul", iar preoqii r5.spund, de fiecare dat5., binecuvintand: ,,Dumnezeu ia te 1v{j icrte gi si te (vi) binecuvAnteze gi sinitate si-qi (vd) diruiasc5."26. Prorosul lncheie'crri ,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri...". Daci suntem in biserici (cAnd se face maslul de obgte), dupi otpust preodi slujitori iau fiecare cAte un beqiqor cu vati gi se aliniazi in dreapta iconostasului (spre sirana stlngi) cu fata spre credincioqi, in ordinea ierarhici; se pun pe iconostas Sihi'rta tsvarr. ghelie gi SfXnta Cruce. Dupi ce preotii se rind qi siruti icoana, Sfinta Evanghelie gi S strccesiv pe frunte cu beqigorul inmuiat in Se ung de obicei, cruciq, gi lucrurile aduse rugiciunea ungerii (,,Pirinte Sfinte, docto in goapti, de citre fiecare preot, in timp ce cAntireqii cAntr troparul: ,,Doamne, armd 'ilsupra diavolului...". Apoi protosul incheie cu: ,f,entru rugiciunile...,,. cu Agheasmi mici. In acest caz, sfinqirea apci se thcc casei gi ,a_ bolnamlui, cu cAntS.rile respective, sc facc Ia rrccea
lnar.,ului27.
impreuni. cu ungerea, care constiruie miezul slujbei sau forma tainei, precum qi tt ml amintit, se repeti deci de qapte ori, la fiecare ungere intrebuintindu-se alt'bei La maslul de obqte, aceast;. rug5.ciune, precum gi un rea celor prezenqi, se poati la sfArgitul slujbei (vezi mai deparre). Dupi ce s-a citit E-vanghelia a Qaptsa gi s-a frcut ultima ungere a bolnavului,
22
Itti,
Sfhnta Evarrghclie,
. 5. .intrebuinlarea untdelemnului de la maslu. E qtiut ci untdelemnul, care alcinriegte materia tainei sfinnrlui maslu, este simbol al induririi divine gi totodat{ medicament, mijloc de insinitosire, intrebuinqat in acest scop din addnci vechimc (vezi, de exemplu, Mc. vI, I3). In unele pi4i, in untdelemnul de la maslu, se amcste-
ci
gi vin, amestecul acesta amintind de vindecarea
in
acest
mod, de cdtre samarirrcanul
milostiv, a celui cizut intre tAlhari (Lc. X, 34). IJntdelemnul de la maslu, fiind binecuvAntat de preoqi cu invocarea lui Dunrnczcr.r, cste sfent, plin de darul dumnezeiesc al Sfintului Duh, ca gi apa botezului. EI arc prr. terea de a curiqi suflenrl, prin iertarea picatelor, gi a timidui trupul, prip izgolircn bolilor, impirtigind mila gi indurarea lui Dumnezeu. De aceea, untdelemnul rinras {c la masltr, ca qi flina binecuvAntati atunci, trebuie pistrate cu cirst , in loc curat qi rrlcs gi pot fi folosite numai in scopuri pioase28. ic, dar in practici
I
E.a. n-.-^. c:- ^---- -Y Tesaloniculti Dupi.Simeon.al (hc. cr'.t. supra), fiecare preot citeqte molitfa lnand mina pc oolnavlllul, lmrranctll-L put bolna,"'ulrri, ptrl imitAndu-L pe Manrultorul, Minruitorul, uare-r Care-i'vindeca vrndeca pe punindu-$i mxinile mXinile peitC ie bolnavi punindu_$i t()toclxti, la fiecare ungerc, dupi acelagi, preotul respectiv ziiea formula, ,$j.rtorol nostru in
se folosesc gi
altc filrnrrrlc,
cn
23
1
l)omnultri" 24 c:_.--
'- Slmeon Simeon al al Tesalonicului Iesalonrculut nu
pomencqte Pomencqte de deschiderea Evangheliei, dar spune ci preolii lgi pcslc,capd bolnavului (pespre.sfanltlmaslu, cap.290l trad. rom., p.-lSSy.^ P. ZyU, trao. P. rdd). Unii pr-coli dau S[inta Evanghelic bolnar,llui insuSi. orii unuia di dintre cei de fa1i, si o sirutc
Heitz, Der othodoxe
ilii
rit bizantin.
ur de se slwjaye in tinrpul Vezi,
rrtlcsclridi,cunrseindicinumai.ir.rultimele edillialeMolitfetniruluirominesc,incepindcuceacic cttrcyri, Lrrlulrr' I950. r7ru. O L, asclllcnca asemcnca practici favorizeazi insi lnsa culttvarea cultivirea supefsullllof supersriliilor pftvltoafe privitoaie la acest Practlca fivorv,eiza rrl slrrjlrci (conrp.;i Pr. l). Birzanr, Din istorirrMatitfllnicutuiottodax,in'Mo,'1966.l-2, p.30),
Gottesd.ienst,
Band I, Mninz,
Ea consti din: binccrrvitnrtrcrr
intarea
,,".yr,llilil.
350
de
tol, rfiu
rlrit nc-
gcrcr sc s()c()rcltc cii ir prirnit nrirslrrl contplct, trari. rorrr., pp. Itttt- I tl9.
35t
FRBoTPRoF,Dn.ExBBRANT$ffi
[
futfel, untdclemnul se poate pune in candcle s{ ard{, fie ln casl, fie ln
tele dezgropate)'cu untdelemnul sfinqit la maslu, in cazul reinhumirii lor. Pc este obiCeiul .a, din flina qi din untdelemnul binecuvintat la maslu, si se facll goare din care se dI bonavului si minAnce, in unele pi4i (ca de e1. Bu
untdelemnul sfintit se di bolnar,rrlui si guste indatl dupi Sfinta Impi resnrl e folosit la pregitirea mAncirurilor destinate lui3r. in alte pirgi, din flina binecuvAntatl la maslu, se fac prescuri pentru (daci este mai multi)32. Beqigoarele folosite pentru ungere se aduni qi se ingroapi ori se ard, cenuga in loc curat.
ti toc. cit. supra. 1i92 ,, 30 unde u 1l s€f lvloloovel, urlqc qrin Paqlle pi4ile Moldovei, pulin Pnn gi la nol odinioari, cel Pulln noi odlnloara, exista $r acesti exNta Obiceiul acesta s:.ung' untdalewn rsi gi mor1ii.cu Putneanul: Iacov mitropolirul in secole urmi, ,, acum doui
$i cum zice dumnezeiescu Dionisie,'spre inchipuirea untului de lemn celui de Ia botez. l- t- --- de la noi gi face intru inchipuirea lui Hristos gi pecelruiiea celor ce intru Hristos s-au mutar F ,.1 ----: .rn*." ior, ." .LIo, ce au vrefuit aici^dupi porunclle Lt| precuru peste tnoasteb fr."t;W ruucethi . f -:rului a&sriria. Cici celoidesiviiqili cele desivirqite qi sfintc ll m"are m.ore cade" 3l
l]32 Unii ,r,, autori
o"T;rE de manuale manuare deTiPic
,l?!;ic
obiceiul acesta (ca de ex, F. Balamacc, op. cit., p,
352
P,ARtrR.l CINCEA
Ierurgiile
OAP!
ft)LUt, I
Introducere generali despre ierurgii tn afari de rAnduiala sfintelor taine, Moktfelnicwl ortodox.cuprinde qi alte.rAnduiclit sltrjbe qi rugdciuni, pe care le numim, cu un termen general, ieru'rXii sau afiolaXit' (la romano-catolici
:
s
acrarnentalii)
.
slvArsitc
inaintea i.'ge*ia.,
zului, ln
ori
ape deiegarea6 2 firea cios
sfinqirea
inrrffit cxemPH
e, parastasul dupi Linughie s.a.).
ierurgiilor.
Este
el, adici vietiqile tru viaqa sa mater
voie de aceastd purificare I
asupra
fllturor oamenilor, catc
bi:,Lfl'*',?#ffil,iHllltr
toate zilele vieqii talc. SPini qi pimAntului, intru sudoarea feqei tale vci pildmidl va risiri fle qi vei mAnca iarba care egti luat; cI plmAnt eqti pimAnt, din in intoarce pAni te vei cAnd -en." pAinea ta, qi in plmAnt te vei intoarce" (Fac. III, intre om gi naruri a existat de la flpnrra fizici a omului fiind alcinriti di gi o comunitate de destin, in ordinea omului a flcut intreaga naturi si sufere in lume, iar prin picat moartea..." (Rom. originar asupra firii zidite au flcut-o striciciune, ca qi omul, precum spune degerticiunii, nu de voie, ci din pricina celui insiqi se va siobozi din robia striciciunii, spre slobozenia miririi fiilor lui Dumnezctt. Cn.i q,trn cd toati flptura impreuni suspinl qi impreunl are durere pini acum..." (Rom. VIII,20-22). Soarta naturii a fost astfel strAns legati de aceea a omului; coruptl _din pricina o-,rl ri, ea igi agtepta vindecarea sau resiabilirea tot prin el. Qinuti sub influcnga cclui
I 'Iepoupflcr - lucrnrc (slujbi) sfinrl; Euhologio slujbl cn nrglclunc),
=
e'trxfl gi 1,67o6 (cuvAnt dc rtrgllcittnc rett
_r
!E
E.r^r!rv
I q
LrrulRcircl sPECIAt,,l
r'itt clitt pricina picrrnrhri orncl'lc'sc (courp.
Efi:s. ll, 2), ,iltura rr rccl,lr1,dit o da .."Jii.., h;iil;rJqi ..,,,,,,i. iniqiar{, ill;',H:"#:xTi.1.,-1,11 in trup are a M in nri torur"i. 'i':l?11'^'-i;'"" im b ra.en; #" l;;.' ;" :";T,::#i: "^1ilX fr ilf,..I impletit toati viaqa Sa parrrarlfeasca pdmAnteasci cu ,.. Aceea, oamenilor vqrrrLrurur qi narurii. El a m.t lr a rratuul. nim4nt ra StribitUt c+*ikXr_- O mel pimdnt, ^d a iubit florile cimpului qi pislrili rului, pe i*.1.* al.'
;'
il
seqea qi strilucirea lor (comp. Mt, mincet rti. d rusl u's cu mlr sr 2romate, inainte de inm.ormintare.Q.a.m.a. irt. "n-il*n-i tn.atara afara h tll*::l*::s,^.1.11,.il;:;.ri" I Sfinrurui ",i.""aqii sare qi nimic n_a rdmas in Duh, care o,yi:::..9.:i;G;;;;"r"j,i"
26_29\_ a
!t
pe
a;t#ll.,i"Ti?f:Ii: care _ .r^
.a
,0,,fr*,i,',0[Tj,^,._,"1.::l "_.,iJ,i.,nahrra, anoygri gi puierea d.;;;,n;;
Iati de ce, pe drept cuvd.nt, s-a vorbit despre sensal saw ceracteral (pan) cosmic al ruSdciunii ortodnxe: prin ierurgii, sfera de influenqi a rugiciunilor cultului ortodox se cxtinde dincolo de persoana omului gi tinde si imbrlgigeze intreaga lume crearural{,
de lj::i,i:: fii 8: M:.xw, rz-r8 s.a.), .,^ " :;:T,i1ljf::l,Y-r: I, divin qi Ia destinatia ei origiriara,;.il:
Fldy
rorosul omu_tul. De aceea, Biserica binecuvAnteazi torii toriieileintrehrli.teaz\|n".*':^:'.l.^l:^:. ei le lntrebuint"*il::-.r.i+."frgi", (.rpr, p,inea, vnut,
ffiTj#ff:I:'iJtri,, r lsl
fructele Fructere pomilor n.rnirnr rrro (la
tu
:1.: oare
Fr"'iiri'n;;iil
':";q#il;i,;'ilb, *lxl;"; h,n' / I tchn"-i^ ^fegtaniile' rsllitrutle '
*i:.,*:":,:'l:#
'nicirite .,,
^^h.-^
ri
ramuril
TJ[,t:
.::::';-:
H:#i.:fffi;:i;Ytj:*:1,.11: suDune si infnrrnrr"ot-p.v;
4. Originea qi vechimea ierurgiilor. Se obiecteazi uneori cI ierurgiile n-ar fi font practicate in Biserica veche, ci ar fi creaqii sau nlscociri mai noi ale Bisericii, sub prcrl. unea mentalitlgii magice a poporului simplu. Celor ce pretind astfel le rdspundem _cI ierurgiile sunt tot atAi de vechi ca gi Biserica creqtinS.. Ba, pe unele din ele le moqtenht incd din Legea Veche, ca de exemplu slujba pentm curiqirea femeii la 40 dc zilc dupl naQtere (veziLev. XII; comp. Lc. II, 22-24); pe altele le-a sivArgit MAnruitorul lnuuql (timiduirea bolnavilor, izgonirea duhurilor necurate, binecuvAntarea pAinii gi a vinu. lui, a peqtilor etc.). in sflrqit, despre cele mai multe dintre ele ne vorbcsc Sfingii Pirinqi gi scriitorii bisericeqti din primele veacuri cregtine, ca: Sfhntul Justin Martinilo qi Ternrlianz in secolul II, Sfintul Vasile cel Mare in secolul IVS g.a. Ruglciuni pentru binecuvAntarea gi sfingirea apei (agheasmi), a untdelemnului, a fructelor, sfcgtanii pentru ploaie g.a., dintre care unele aseminitoare sau chiar identice cu cele dinMoli* felnicwt ortodoi de azi, gisim scrise chiar in cele mai vechi rAnduieli bisericegti carc ni SfinyilnrApostolie, prectm gi in cele mai vechi c{rgi de s-au transmis, ca in Serapion d.e Tbutnuis din Eqipt (secolul IV)'o. slujbi, ca Erhol.oghiw La acestea s-au adiugat, desigur, qi altele mai noi, iar rnnduiala unora din cclc mni vechi s-a dezvoltat treptat, prin adiugarea de rituri sau ceremonii, rugiciuni gi c{,ntilri noi, dar simburele sau miezul lor originar a rimas acelaqi ca in vechimerr. Atlt icnrrgiile mai noi, cAt qi dezvoltirile adiugate de Biserici la randuiala vechilor iemrgii ltultt ccnttc de desfiqurarea qi evolugia normali a viegii religioase a credinciogilor) care crccazl mercu imprejuriri, condigii noi de viaql qi nevoi noi, care se cer satisflcute prin noi servicii rtligioase. Ierurgiile constituie sectonrl cultic in care se manifesti deci in cca rnfli mrlre m.isuri puterea de creaqie liturgici a Bisericii; aga se explicd imbogiqirea Molitlilniccbr
tlmiia, untdelemnt
;;lru;reomurvinein
::i'.tlJ:H'::'l'-l':r'""-i;ia1a;;""[';ilffi nor,. qi
^-^
susqine
urE, ,r,, .u
ilH'iJT'i.',1tr:
L.-^----:bucurie
felul de hroniul
^-rrrrv,qrarr, r.rurllclrlc frfranl m catugane q.a.).
3' care sunt deci efectele_ierurgiilor. prin ele,. puterea tumi creanrrare- scotan4, ;fi1,:.::l#,.".",:: :: _,:"j:, l.t-"^::l;i d:'"b p;,;;.; prin Biserici, r", rir;;;;;;r'ei
-ri.bir"
asupra
gi acqiunea
o ,,clcpgrlhtture" lrr clriirr liinqa rccstci lr.rmi, I'rin sfingirce clcrnctrtckrr nnntrii, ttttivcrsul sc tralrsfirrnril fntr.o ,,liturghic cosrnici", iutr-un tcrnplu al prczcnlci qi aclitrnii ltri l)umnczeu, 'liltul c prrs in lcg:ltur[ cu l)urnnczcu) sc rcfcri la El, crcgtinul fiincl astfi:l conqtient cI el trlieqtc, sc rniqci gi activeazl nu intr-o lume ostili, ci intr-
curiti
omurui, ci tbf si asupra . ii,Ti:Te_'j. T# #Jl rfinqiro"re data sluiitoriror sii ce im-i rnsei
;[J;"ili'ir
"','#?:il:::"?fl:f
::lT':',.*:n:.':l-:ii;"fi i" f"t"ir..r1", a"ia.""Ar*rtr{rl*HiliilH;,tI lT"'#lttrltrdl'bhi sura in care le este de tre-b"i"qe.
,,roati fiprura lui Dumnezeu e buni qinimic nu rr,r.r,.a. este de lepidat, i.;;;;- daci se ia i, cu irir., .e.l ",, n_l il;JJi'fl,:'rliTrclnczerr "; pr4 prur ruBaLlune mgiciune,, (I (r Tim. Ilm. IV IV,r 4ese in dezarmonie cu omul, re, , un auxiliar pentru existenta sau pinaqd cu el la culnrl div )du[ r rrvqrrrqr.Ld arurl..rru_rul qe
';;dil$.H
03.
catre om, prln Biserici.
$.HL.il:.',T..:::fl.:::::11^:::_,:::_,i
sau. rezumarur
ei (microcosmos), reimpdcad
{ffi ;'#:.i,:Tffi i?i,l??;ffi l,llii iil,;':::f Uh:T:^f:.:,::-:T.,*i,:ffi Ei ir,,t^-..,i; ilffiffi;i"i"ff-;;:i"i'i:,1i.!lilli::i: El, ca tonrl si fie mediu
(irnrp.
S. Bo
" Cornp.
l)r. f
2
I Mir), cartea VIII, cap. l9-26 (nrgitciuni pcntrn hirotesia treptelor inferioare ale clerului), cap. 29 (rugiciuni pentru sfin;irea apci gi a untdclcttttttt. lui), cap. 40 (rugiciune pentru binecuvintaiea premiliilor), cap. 42 (rugiciune pcnrnt pontcttirett
morfilor). r0
rhu'rotknrctisclnn
.
,T;!, 3-56
,,
'apei
Rugiciuni pentru bolnavi (WI
gi
\{II),
pentnr roadc (IX), pcntnt birtccuvintarca trlcitrlui qi
(MELV, pp. 54-56. 66-67).
rrC
357
llorl1il, I929, p.
.3.
a
ruEUr rn(Jts, uR, IINE ttRANI$TE
ulor lliserici ortodoxe,
l/l
ca cclc slavc, cu atatca
birile existente intre dtfcritele Moritfbinice
rdl rr pr,r uu,ruaccrc
slujtx
i" ao-.ili.,r
rpi
nrg{ciu.i noi, prccum
cliu cxct,pii;,"ifi;ili;'*'i"-.t'it"ttr clc r,oliwa), ca rninica lrloriilor), n.Jlli.lrr"l;;;;F bi"ttttua a) Ccle mRi rcurtc icltrrgii stttrr nlciltttitc
gi
lilfi,di;
RAnduiala de azi a iemrgiilor o afldm in Evholnghiu (t 1". o--., Ierurgiile se anroni" de sfi.tel^ *t-^ "idi priii
qr efectele
lor.
AtI'i
q'a' rrugust), Ruglciunea ia toatl neputinqa
;f#i,i;ffi
,
wolitfit (eb?(t' citcqtc l, Dtt"
:" :iT!l:-l,t-11 nttnrat ctt rlcat
(
azi in chip
lllTll^'111"0*::-r'-"::i-:r-:n"qj',"" nic prin aceeaqi putere nevi.zuti a Harului^dumnezeiesc, pe care.r. ri-ii[*r'I q*i odistinctie atnt de.igu.""ri i" *i i"rr. i;i";'iii;r; :.:::::-":^.1::.,1i:: 'odinioari din, ierurgiile principale de azi eiau socotite de Biserici i.rt . t.i T_"ltt oe exemplu strnrirea apei (agheasmi), slujba inmormantirii, rarnosirea bisericiii timpul, Biserica a fixat .rumlrul tainelor'la ..1. qrpt., t.:;^i;;-#;.;;i numiml darurilor Sfintul ri Duhr3. Ierurgrile se deosebesc insi de sfintere taine din mai multe puncte I de vedere. a). Astfel, Iisand la o parte deosebirile de stn-rcnrri (rnnduialij, -ri irrtai tair sunr intemeiate, direct sau indirect, de MAntuit"r"r irrr"qili ,. i.r..e exclusiv la soana. gi. viaqa noastr5., sfinqind momentele gi actele r"" iriip'..i"ririle de .ep.i.ni. cursul ei; pe cand ierurgiile sunt oranduite'in cea i;te ae niseli.n qi sferi de inraurire mult n ai rargi, adicn efectele-;i;;[ i;;-r;^ili.a ,r,, numai la omeneascl, ci gi Ia naflrri qi la fepturile necuvanraroare b) Al doilea, din punct de vedere soteriorogic, sfintere taine sunt fundar pentru mantuirea noastri, unele dintre ele fiind'abr"i"i gi i"J;p; -filai.,q"'qi .,.tUOr, (9.1 a. exemplu, botezut mirunger.r, "trigrtorii si Sfenta L:::T pe _olt!: cAnd ierurgiile.- chiar acelea .".. p.irr.r. ui,l-.^j"i* _'-,1 i: ::^:: ltl,iil: de absoluri necesitate; Iipsa lor .rt', ,,rre. nedobdnd ' , prez:n^ta.lor.sporeQte qi intireqte Harul qi sfintenia prin .) treilea, sfintele taine lucreazi in chip necesar) adici prin ele inseqi: efecte ^ .a lor nu eficacitatea atarni nici de vrednicia..ili.. r. ierurgiilor depinde $i.d.;.;di;i;sid.
Ele
t V NHr!/n
:
I
Qr anume: a) exorcisme, b) curdqiri gi dezleglri,
BruPe,
c) binecuvAntlri, sunt rugic inrAurirea de obicei
,i;il,r:rri;ilil.-;;il:l;
l".lTl$1.:-?l:llg:T*
sau de a celor penrm care se
sivArgesc,"r.."rJ-U*;il;; d:;;,-".!d"i.i,pri;i;;
impirgirea ierurgiilor. Dupi obiectur sau destinaqia lor, ierurgile , 6. mari se impart doui gmpe: a) Unele se referi la persoane, adici cele care privesc viaqa omului (ca, de ierurgiile in legituri cu naQterea, cu moartea g.a.); b) Altele se aplici la lutruri inrrur" ..i"rirn.ii,; gi diferite obiecte), cum sunt, d$ cx., cele pentru pentm binecuvantarea ogoarelor, pentru prori., plori., p*,^ ,."d;ii;A;;i;.*i;? rnntirea obiectelor dt chip indir9ti, to"r.' i..,fi i. ::j^P: iredincios, a."".* .l;iil,.';;t.ii":,.,ii.ii"'l
:::
;,Ir*;' b##;;.H:il:ffi
tt:l,l
3:1::1.::ff:ry-:-.1
.ff;_#:r
se curigesc gi se sfinqesc
."i rfr. r"r"rrlG_J;i.;;;
:*lr:i:t-::lyl:,,_,l."cesrea rimane in centrul atentiei Bisericii gi al jlanului mantuirii. Dupi forma, structura externr sau lungime" tor, i.-rgiile se pot impir,ti in trci categorii: rugiciuni, randuieli gi slujbe. varietate in cultul Bisericibr ortodnxe, in
SI,
an,
fugmaticti Si s.irubolicd.. Manual pentru Instiru. .
_d9
D. Stdniloae, p. 340; pr. Prof. Isidor Todo.
l-3, pp.I00-I07. 358
r, lrenrru
accst paragraf, compari gi
pr. M.
193 Popcscu, Dio*otind Molitfelnicut, I]ucurcqri,
(cxtras clitr lJ'O.R,), PP' 9-13'
359
rREST rRoF, DR, ENE BnnNt$ni I,I,rU R(iIcA Spt.:CIAI,
8. SlvAreltorul lerurglllor. I)intre toate ierurgiilc, sunt doar cAteva pe cerc lc poat sivArgi numai arhicrcul (cpiscopul), gi anume: sfinqirea SfAnnrlui qi Marelui Mir, sfin qirea bisericilor qi a antimiselor gi hirotesiile; pe toate celelalte le poate ftce qi preontl. Ca sivdrgitor al ierurgiilor, preotul trebuie si observe urmltoarele: a) Si respecte intru totul rnnduiala slujbei drn Molitfelnic, nelis{nd nimic la parte, dar nici niscocind sau adiugAnd ceva de la sine. b) sn sluiefsci firi grabi, cu cuviinqd., cu pierate, cu credinqi gi cu convingcrc pentm a insufla celor prezengi respect pentru cele sfinte gi incredere in putcrca qi tr
r
se capiti prin aceste slujbe. povituiasci gi si-i indemne pe credinciogi a chema cAt mai des mila gi aiuto .9) E-i rul lui Dumnezeu in toate cele ce fac, prin rugiciunile preonrlui (mijloc prin circ'p(e otul va contribui la frecventarea ierurgiilor de citre credincioqi). d) E9t9 datgr preonrl si limureasci, ori de cAte ori i se cere sau se iveqte prilciul rostul qi folosul ierurgiilor in viaqa religioasi a cregtinilor qi si tAlcuiascl slmnificnji morali, simbolici gi doctrinari a diferitelor acte) rituri sau ceremonii din rAnduirl slujbelor, care au nevoie de explicare sau limurire (ca de exemplu, r{nduirlr ln mormAntlrii).
ajutorul lui Dumnezeu, care
360
l,r'r(J lrct( )A sFlr,cltAt,A CAI't'rr)r.ul.
lI
rerurgiile in legituri. cu naEterea cu botezul Ei Cele mai de seami ierurgii privitoare la viaqa noastri sunt cele in legiturd cu r moarrea) adicd cerl doui momente cronologi.. irrt .i"r. se desfiqoari -t"1,!.t_.: vlepr noastre. Biserica il asistd pe om.gi ir ia sub aripa ei ocroriroare incd de la primere cripe venirii lui in lume. Ierurgiile prin care iqr ,rrii p*n.ut nou_ndscrr de mama lui sunt urmitoarele'trei: ", l) RAnduiala din ziua intai pentru femeia rir,,i (indati dupi naqtere); 2) Rugiciunea la insemnarea pruncului,
;;[fhd'il
;r;a'i;;;iJ""rr.r., a opa zi
naqtere;
si
3) RAnduiala imbisericirii pruncului gi a curitirii riLzei, Ia 40 de zile dupi vedem, succesiv, rdnduiala a,uur.rd tr qi rt.rllul rosnrl sau saii semnlltcatta semnific"ti" trecarera n*rG, dtn Jin aceste ,c.st" ierurgii, i..,,
l' in ziua intai dupi naQterea
prunct'lui, moaQa sau alti femeie, din cere carr p_.-i acasi (sau r" pirl{g,lL * #i pr.orol; ., uri li*tlr-:":1._..::iT_t: (sticli) cu api, pe care. qr:"r-"I ,nrrq.qt. a.rpn .a"a"irL-^iar^ri'i"Wiiilii, "Lr"
" n,igagi"l,l.l;:;;::::- ;'1,^-^ n.-__ o-biqnuiti ta ierurgii;. 3,::,:rl::::rea gi celelalte);.cele trei tropare d. ,fiiil-gl],N4iluieq
(
pe noi.-.." gi celelalte); o rugiciune de sfintir.a' h4rp l^ ^,-.-:--^l^o: e ' -mare..."); "\. la cuvintele: ,,$i sfingegte preotul atinge cu mAna apa din (sticld), binecuvnntdnd-o'cn ciq.' "p, "..^rir...,,, .. Molttfblruicul cuprinde apoi o din: BinecuvAntarea obignuiti; Domnului; trei molitFe p..rt*i au aiutat la Tf:r.e (preonrl le pomenegte nominal) gi otpusnrl Nagterii Dapi Molitfelru.ic, aceastd, rhnduiarf ar urma ,i ; .it!;;i p;tur Domnului. chiar ra casa si. stropeasci. cu aoa sfintiti cese /eryglg, ueri' intii rrrl4r spre oPrL rdsdrll sau s rislrit i:::rrT":ITg, icoani), pe mami, pe la naqtere qi pe togi ai cas( apoi sd-l insemneze f.orri",l";ili s, i; i"i"iil cAnd: ,,NdAinile Tale m-au rn practica generali, i1si, nreotul nu mergea ni inainte la locur de naQterc Hf::y,,:9,:?:iyi *leni ialan{ i",".a..Ja.,o m.l'ii'r,*".tiile specifice r,,
cu
;"f.r;.d"p';,il;ii;i*:;i:"d;'tiilJEH[:?,r,Xi,',1'i#:]f ".rr.i, nou-niscut,. mama
1l1lr^lr:^:rl.*r::1,_:qi pruncul ?r"".ut vin
)"i
qi
..i
,t
#rTX dupi rAr '"""'
acasd d.'h;;;;;rl; "T.:".:::::T:de preot in ziua intai a;;;;;;;',;;:" dupi naQtere este,
^^ ca
:!i^:']:j1ti o preinchipuire
J".i
"p.
L*trrl.(
I in ultimul timp. la noi in tari' in urma misurilor de.imbunitdlire a sirualiei -c.onducere" igienico-saninnl ulaliei, luare de c.onducerea stanr.rui, st"n t"i,.,,E.;.ii. ;;, d;h;ffi;,,*".;;'ffff;,'H]T:':*iXliil h ;;i;.i;;,*-.;;;L.. in marcrnittrri u
c:rsc-de i,l.,.iil,l,..j#,11. naqtere.
"rE...il. "iii".,
Pr. I.St. Popescu, Noliuni liturgice...,IaSi, 1922, pp . ^2
P.25. t
Despre
fintele taine, cap.59, tracl. rotn., p. Zl. 362
Mengionlm ci rAnduiala sfinqirii apei din ziua intAi dupi nagtcrc lipscritc din EultoloXltiilc grecegti qi rusegti, ca qi din unele ediqii mai vechi ale Molitfetnicwlwi romincsc (cl c{c cx, cclc de Bucuregti, 1832 qi 1858); ir-r practicd insi mulgi dintrc preoqii greci foloscsc apa sfittqitl in aceasti imprejurare, ca Ei la noi. CAt priveqte cele trei molide pentm liuzi, previzute in rAnduiala din Moktfclnic, ln ele preotul se roagi pentm grabnica ridicare a mamei de pe parul liuziei, pentru icrta' rea plcatelor ei, pentru ocrotirea ei qi a pruncului de bintuiala duhurilor necuratc $i, mai ales, pentru curi,qirea ei de intiniciunea trupeascl pricinuiti prin naQtere. Precum
la baza acestor rugiciuni sti concepqia ebraici, mogteniti de Biseric{ dc la LegeaVeche, ci zlmislirea omului porneqte din aprinderea poftei trupeQti a p[rinqilor qi cI, deci, noi oamenii suntem zimisliqi intru flridelegi gi niscuqi in plcate, Prccum zice psalmistul (Ps. L,6). Aceeaqi concepqie se reflecti qi in celelalte molitfe pentru moaqi gi pentru.femeile care au ajutat la naQtere: atingerea de liuzi gi de_prunc le este socotiti ca o intinrrc trupeasci, de care trebuie curifite gi ele, ca gi liuzas.
se vede,
Unii interpregi ai cultr:Iui oftodox cautl apei qi al rugdciunilor din prima zi de dupi 40 de zile dupi nagtere (vezi mai departe). s-au desfiingat (comp. Gal. IV, 9-10). Necrrr gaqie pentru vreo curiqire rituali. Versetul 7 ie referi nu la zimislirea pruncului, ci la picatele omenegti in general, care sunt consecin[e p[' catului originar (comp. Fac. II! 16). Nagterea de copii nu este produsul unui picat, ci cotrsc, cinqa fireascl a unei legi nanrrale gi totodati scopul tainei cisitoriei, sfinqite de l)umncrcu (,,Creqtegi qi vn inmuldqi..."). Rugiciunile de curiqire din randuiala zilei intAi apar_in manu' ii.ir. ,Ui" din secolul )trV inainte, iar cele pentm curigirea liuzei din ziua a 40'a, din sccolul K tnai'nte, pe cAnd resn:l rugiciunilor din aceste rdnduieli (in care nu e vorba dc curdqirc) sunr mai vechi6. RXnduiala din prima zi are deci sensul unei mulqumiri adusc lui l)umnczctt
pentm ci,,s-a niscut om in lume", pentm ir;biirea mamei din greutiqile pu-rtlrii.sarcinii qi din durerile nagterii gi totodati exprimi rugiciunea de cerere pentru sinitatca fcrncii qi n copl' Iului; iar cea din ziua a patrttzecea este o aducere-aminte de ceea ce a flcut Maica l)rlmnttlttlt prunorl fiind adts pentru inchinarea sa lui Dumnezru, prin insemnarea pe frunte7,
2. Rdnduiala punerii numelui celui nou-niscut e prescrisi, dupd, Molitfthia' nil se faci irc ziua a. opta. dupd. nastere; pruncul ar trebui adus atunci de cltre moaqlt ln biserici gi, stind afari, inaintea ugilor bisericii sau in pronaos (deoarece pruncttl tttt este inci borezat qi imbisericit), preonrl ii citeqte o rinduiali speciall, alcltuitil din
drupi simeon al Tesaroni
;;. ;;;i
sau anticipare a botezului3. E" toare), care spali necurigia fizici produsi. de nagtere.
tn uncle pilrqi, tlilr accirst{ nprl sc obiqntricqtc a se punc lrr apa pctttrtl bniir cr:pilului, in primelc tr'ciiitc dupl naqtcrc (sau chiar mai rnult)4.
l3l-\32; C. Vladu, Curs dc Tipic
,'n?,rr.o. Iac.v Purttcnrtttl,
Sin
vre6YeziP.
cu apa sfinlitrl sc fhcc ,,tlc slujit ele". Trembela, Mtxpdu E'b1ol6yrou, t. I, Atena, 1950, p.259 E.u. Dupd unii litttrgiyi rrrqi trjd. rom. de Icon. N. Filip, i.378, noti), asrfcl dc nrgtlcittlti nr'
(ca de ex. P. Lebedev, Lhurgica, cxista inci din sec. IV.
7 Yezi Icon. C-tin Papaiani (Tesalonic), Curdlirea d.upd nastere a fcmeilor (in grcc.) lrr.rcv, ,,Grigorie Palama" (Tesalonic), an. 1963, nr. 5-6, pp.223-229; I.M. Fturttrlis, Ildsp. landumc.ri.ri li' turgi-ce, canotice Si dltcle (in grcc.), Inrrcb.29 irt rcv.,,'O'EQqp6pr,og" (l'rcottrl), Atctlit, ntr, XV' ttr, 8 (15 apr, 1960), pp, 343-346. ?r(?
rREOT
t
ROF.
l)R, ENE BRANI\Sl,ll
LITUITGICA sI!ECIAtA
Lrrmitoarcle: llinccuvAutarea; rugtrciunca lnccpit<>arc;T-ntdl nxstru qi trgpaml zilcl ' ' al hramului bisericii. . Apoi_ preonrl il binecuvanteazd. pe prunc, fxcandu-i sem,ul Sfurtei cmci la (pentru luminarea minFi qi a gandurilorj, h guri (oentru rfi,-,ti.", n,ra.t,h,i , "i s, qi la p^iept fteie gi'de
3. La 40 de zllc duplt noqtcrc sc f'rcc rd.nduiala pofltru lmbitaricirca pruncului Si
pentru curdpircn lduzai, tlup[ clirtina mogteniti tot din Legea Vcchc (vezi Lcv. XII, l-8), datinl pc carc ir p{zit-o qi Maica Domnului, aducAndu-L pc dumnczcicscul silr,t Prunc la templu, unde a fost intAmpinat qi qinut in braqe de bitrinul Simeou (vczi Lc.
pe numele, la molidl
inseamnl lumina fe Apoi preorul il ia pe pg":.in prunc in brare gi face cu er semnur braqe qi semnul sfintei cruci spre sore serrcii s.au ig faga icoanei Maicii Domnului pronaos; ,ropr*i'qi1 1in IntAmpinirii Domnului8 gi face apolisul mic. In-practicd, in cele mai.multe cazttri, rd.nduiara ru.ndrii prw*culwi se face dup{ Ji" ii6,"it ,. lattgre, ci ori se face 9 latl cu sfinflrea 3p^:_ri1.-
;ilril
"p.i
.
frii^
ziul botezului, inainte.a. iarra.,i"i, iriJrr"-.;;,ffii?; 3:Tjl::,..:lla1 acesta, apolisul nu-in se mai face, ci urmeazi,indati botezul).
numele pruncului a opta zi dupi .rrg,... e veche, fiind ,,..r,r1l_1 ",0*.care din. Legea 1", vpchg, ordnduise aceasta'zi pe.rt birbitesc, prin tiierea.iSqreiu.r gi punerea numelui dI, 3). Noi .r.itinitn
r!;;ilil-p;:ji#;;#"iJ (r; il;.
qi_Mantuitog Pjjlll3, pll:-,.1dupd. ip*i, supunAndu-Se randuietii'Legii, naltere, cdnd i s-a pus numele de
ar Zt). intr-aceasti zi luim ["tlr-cn a opta zi inser inng]re (incepunrl unei noi siptimnni) gi pentru cd""-.r. qi Domnul ainviat in ziua a opj Nurnele care se dr p^runcului, dupi iradiqia oitodoxi-ei .il;il; ;;;t; ui zitei de nasteie ,."" q9 rl ;hri ,at"i p; :HTf il.aleg ca patron {dnn .b";;;;; piringii sau ocrotitor al iopilului. E bineln ; il;;;;'h5 din calendarul ortodox sau din cele obiqnuiie in popor, ir."" an cele neroml imitate dupi cele striine sru invenrate 1ca Frang, r*i,arir, g;ui.,.-rl sfhnnrl al cirui nume il purtim este pentru noi nu numai un paffon p.izitor), ci $i g: TIil,?;':"lT::ffi:1 Hilffi 'jrH ?LHlJ T::ffi:: ,,Prin mijlocirea""acestor sfinqi, noi strangem legiturile ;"rJ; impreuni cu lur
Tl.:ly I "p\^p zice simeon aI Tesalonicului,
Iisus (veziLc.
ii,
f:l*i_'":-l
#d'
ipirinrariNilic;##H;.:':1"':?ff;1:'fl13i,t:.H,T,'#3fi
Hl#;i:
purtdm..Mai ales pentru prurc) aceasta legdruri, care il unesre cu Biserica este dar neprer-uir"r2. Totodard, numele 'de bolsz il l"rgt;.';;ul-ndscut .un de mogii qi stribunii sdi,.integrandu-l in comunitarea ,.r?gi6"rt a Bisericii qi'in, nadonali, a neamului face parte; acest nurne corxtituie qi un simbol sau $n care j.T,::ffi i.,d,.f ;,ffi :ffi :"',:l':',U:JUl.."fiH1,:"J il: de persoane derivi din substanrive sau. adjeciive qi ," morald, soci religioasi etc. (de ex: Teodnsie : darul rui bumnel r, N;iiiii': "-r;;.rrT."qi. bi-i.o. de popoa Gheorghe : Iucriror de pimdnt, agric.ortor,Mari" : il-merii, m"rinai a.;.il1
t,.'a.;;iil#rffi
"i
diliile vechi
ale Molitfelnicalwi
ebedev, @.
-72.
rominesc (ca cea
fi
cit, p. 379, noti.
lica mai veche, nr. 814 din 20 mai 1955), SftntUl dea p-runcilor Ia botez decit un ,ingu. ,rrmc,
1i
I1,22 g.u.). Pmncul e adus de maica sa ori de naq(I) inaintea uqilor bisericii (in pridvor). Prcotul, cu epitrahilul, ii insemneazi cu semnul Sfintei Cruci pe mami gi pe prutrc; mama (sau r-raqa) stl in genunchi cu pruncul in braqe, iar preonrl pune epitrahilul fi mAna dreapti pe capul ei gi - dupi o scurti introducere, formati din: BinecuvAntarce, rugiciunile incepitoare obignuite gi troparul zilei sau al IntAmpinirii Domnului - citcgte cele cinci molitfe din Moktfelruic (A,qheasruntar), in care se roagi intAi pcntru rnami, ca Dumnezeu si o curiqeasci de intiniciunea lir:ziei gi si o invredniceascl a intra din nou in sfinnrl locag gi a se impirtigi cu Sfintele Taine; se roagi apoi pentru prunc, ca Dumnezeu si-l creasci, si-l binecuvAnteze gi si-l sfingeasci, invrednicindu.l la vremea cuveniti de luminarea botezului (in cazul ci pruncul e nebotezat; sc lnqelegc de la sine ci, dacl pruncul e deja botezat, molitfele respective nu se mai citcsc rlu ee adapteazi texrul lor la situaqia de fapt). IJrmeazS. apoi incbisericirea pruncwlwi, adicl. introducerea lui in biserici (dac{ prun. cul e botezat)ra: preotul il ia in braqe pe prunc, inchipuindu-l pe drepnrl Simcon, cltE L-a purtat in bragele sale pe pruncul Iisusrs, Ei face semnul Sfintei Cruci cut cl lnrprt ris5.rit, in faqa uqilor bisericii (pronaosului) zicind: ,,Se imbisericegte robul (roaba) hri Dumnezeu X, in numele Tatllui..." etc. Apoi intrd in bisericd (in naos), zicf,ntl: ,,lntra-voi in casa Ta..." etc. gi face din nou semnul Sfintei Cruci in mijlocul bisericii, zicAnd: ,,Se imbisericegte robul (roaba) lui Dumnezeu..." etc., qi: ,,In mijlocul biscricii Te voi (va) liuda" (Ps. XXI, 24). Apoi merge in faqa uqilor impiritegti, unde facc din nou semnul Sfintei Cruci, zicind ,,Se imbisericegte robul (roaba) lui Dumnezcu...", qi-l inchini pe prunc pe la icoane, zicAnd troparele obiqnuite. Daci pruncul c partc birbiteasci, preotul merge cu el qi in sfhnnrl altar, intrAnd pe uga de miazdzi, ocolind Sfanta Masi (unii il ating chiar cu fruntea de colqurile Sfintei Mese). Apoi ll punc jos pe solee in faqa uqilor impiritegti, in semn ci e inchinat Domnului, zicAnd; ,oA,cttm slobozegte pe robul Tiu, StipAne..."; mama (naga), inchinAndu-se de trei ori, ll ric{ic[ pe pmnc. Preonrl face apoi apolisul Intnmpinirii qi il impirtiqegte pe pmnc. Dupi Simeon al Tesaloniculuir6, prin ritualul imbisericirii pruncul ar devcrti ,,cetchu. men" sau ,,chemat", ceea ce presupune ci imbisericirea s-ar face pruncil<;r inctr nclrtltezaqi (de fapt insi imbisericirea trebuie si urmeze botezului, iar nu si-l prcccadlt, cilci este nelogic qi absurd si introduci in sfinnrl locaq qi in obqtea cregtini un nebotczat), In Molitfelnic, molitfa pentru curlqirea mamei gi rAnduiala imbisericirii^pruncului sunt impreunate intr-o singuri slujbi, ca qi cind s-ar face amindoui odati. In practicd insi, de cele mai multe ori, ele se sivArgesc se parat una de alta; imbisericirea pruncttltti se face (mai ales la orage), indati dupi slujba botezului, inainte de implrtigirca prunUnsere Namenspatrone, Freibwrg, L9l6; N. Iorga, Nwnele d.e botez la romd.ni, Bucurcqti, 1934; V, Ursichescu, Vecbi nurne rornd.nesti de botez, in rev. BOR, an. 1939, nr. Il-12, pp. 612-663; l'rtlti Maria C. Marinescu-Himtt, Observasiwni privfu.d. onoruastica rorndnd., in rcv. ,,Ausonia" (llucr,trcqti),
an.
364
III
(19
Yezi rs Vezi t6 Dcsp
\a
q
6l
1820,f.7
r.
v.
, trad. rom,
cit., p, 72, 365
lrRno'r'Pnor, DR. BNn BnnNrg,rl
culuiiz,
ia^r molitfh pentru curiqirea mamei o citegtc preotul atunci cAnd mama vinc bisericd (frrd pmnc),, rrL fie !exact aLL la rd rw 40 uL de zrrs zile LlLtPai.ralLcrc dupr .rrgt.r. (mal (mai fafr, rar), IIC fic Cl-llaf chiar inai lnalnEe, obicei la patru siptamAni dupi nagtere (inainte de icest rermen, numai p..r,- n oi intemeiate, ca de ex. apropierea Pagtilor, temere de moarte etc.). Motivul pentru li.uza cere s5. i se faci molitfa de currqire inainte de termenul..gl.-..rtry ai: +o dc este ca ea trebure sa faci cele ale gospodiriei (de exemplu, si frimAnte gi sr paine) gi si-gi alipteze pmncul, lucruri pe care nu le poaie face atata vreme
considerati necurati. Tgtugi, chiar dupi ce i se citegte molitfa, liuza nu intri in biserici inainte de zile. In acesr rJ.stimp, ea nu poate lua nici anafurr si nici ..pasre (mic),,. oenr acestea.sunr de fapt d,uo6crrpou, adici tin locul Sfintei impnniqanii,s. Atei leuza, pruncul^nebotezat pot fi insi stropiti cu agheasmi, la boiezul obgtesc al caselor, atunci cind preonrl merge ,,cu botezul,, sau ,,zi-intAi,,. ^ D.acn, pruncul nu a fost inci botezat panr la 40 de zlre dupi naqtere, nu i se face imbisericirea (care e condiqionati de botez), ci se ciresc numai molitfele curdtirea maqrel, imbisericirea pruncului rimAnAnd a se face numai dupi botez. Neofi.tii adulqi se imbisericesc la 40 de zile dupl botez. Potrivit vechilor canoane bisericeqti, daci pruncul e botezat indati dupd va trebLd 43pt"t de alti femeie botezati gi curati, panr cand lir:za igi va face
CAPI'I.oLUt,
III
Agheasma sau sfingirea aPei (mici qi mare)
Cea mai de seami dintre ierurgiile privitoare la lucruri qi, totodati) cea - mai frecventi, in activitatea liturgici a pieonrlui, este agheasm'a sa:u sfinVirea. d'pei' Ea Se ,eui.A"q. cel mai des, deoarece apa a fost considerati totdeauna ca una dintrc celc Pe' tru stihii sau elemente constitutive primordiale ale cosmosului (apa, plmAnnrl, aerul $i cel mai util qi cel mai folosit in viaqa casnice
opg ietr at$t *Pt
r
de curaqirele
. -Tot in leginrrd 9u rlaqlelea pruncului,_zl4aktfetnicwt mai cuprinde qi o ru: deosebiti pentru cazul cind femeia leapidi pruncul. E asemi.nrtoare cu cea lduz" in prima zi dupd nagtere; in ea se accentueazd. insr mai stiruitor pentru iertarea celei in car:zi,.5lse.rece lepldarea pruncului i se socoteQte ca un de ucidere cu voie sau f}ri. voie. in asdel de cazuri, vechile Molitfehice previd o femeii de la impirtigire timp de un an20. In asemenea cazari, nu se face nici sfinqirea apei gi nici nu i se mai citegte molitfa de 40 de zile. 4.
mrrc
11
mlc{,ll bisericesc.
Ne vom ocupa mai intdi de agheasma micl.
mici ( ,o ptrpdq dyroopdg to6 t6crtoq)
I. pirqi t nil."
se
mai numc$tc ln unck
i"*"j
slavon, care inseamnd. lnwinnrc s?ltJ SlrlibA ci la'inceput se ingelegea prin el numai agheasma cea fnare' cere 0l ,nua.q.q.. la Boboteazi, sir'bitoare care - p..:"4 am vizut.- se mai ntuneqtc q.i SiUt sau a lwrnind,rii, deoarece in aceastd zi se botezau odinioarl catehumcrrii. luminil.or ' iotrlsd.td.rSirii. Afhemma mici se sivArgegte in biserici qi prin case, iar,unCof ^S chiai la rAuri gi flntAni (izvoare), in gridini, qarine sau in orice loc curat qi cuviincioc ncioqilor. la cer biseiici, Agheasma micl se ryvAr19lte de r_egull la ficcarc z b) august (inceputul posnrlui Sfintei Marii), I septcmbric (ln intAi ..p""rt anului bisericesc), p...r- qi in Vinerea din S[ptimAna Luminatl (Izvoru satt feptanie,
Timiduirii). Originea obiceiului de a face sfinqire
ciutati in dorinqa Bisericii de a inlocui, pigineqti (practicate qi la iudei) de la
ser
In. [V, 5-38), precum qi la unele s Paqtilor. in biserici, agheasma se face 17 " In ctLtl cazul.acegtl rugdctuntlc rugiciunile speciale.pentru pmnc-Jc19 prunc- (care in forma acnrali presuprur presupun ci el e incit i .ac{ta^. ,botezat) . :zat) trebuie si fie ori,afap.tlte ori adaptate siruatiei.(lrun..rt situaliei (pruncrrl fiind botezat). botezat), ori suprimate,'rostindu-se supriinate,'rostindu-se ntr formulele s.cyr_e Pentu imbisericire.(,,Se imbiiericcgre robul lrri Drunnezeu k...,,.t gi cclelalrc. ; 18 fuisputtsul Parriarhulwi'ilitot* 'o Vezi Rrispunswl Patiarhului Nicolar IIt III G)antatical G:anaticul al C";;;;;ri-"ptrrr.rili.'rur.'-Cii"a.un, "l Constaptinopolului. ia M. Gh Kctvuyrrq,i 6tcr,rd(etq l, 14. Ie
20
Vezi Can.38 Can. 38 al SfinduiNiclrifor-r\4irrurisitorul SfAnn (CBO,u<>1.II, part, 2, 1.t,241). Yezi, de exernplu,.rllolirfehicut dc Bucurcgti, l$).p,479. ata
inlelepciunea d6 pr. o. .ri. 2,r.rt in ltrme..." (C YeziMolitfel 3 V, Mitrofin< a Vczi, tlc cx,,
ll
I yezi
5 (trad.
. Comp. Sfhnnrl Chiril.al Ierusalimtrlui, Cntch.dw t. mrrt lucru gi cel mai nobil din cclc patru clemcnt
.o-.
trad. rom., pp' aa2-+43)'
139.
rlica, P.863.
iiua
I', insemlrarca dc la sthrqitrrl Utrcnici. 141
rRBOT I'ROF, DR. ENB BRANI$TB
I,I1.TI ReIICA SPHCIAI,A
fie chiar dtrprli CAntarca a 6-a a Canonului Utrcnici, ca in S{pt{rrr1la Lumilatl -Lunea Paqtilor sau in Vinerca IzvoruluiT{miduirii)s ' In Lauc case (sau la raun rduri qi izvoare), stmfrrea sfingirea apei se Ql lzvoare), ie sivargegte sivarqeqte ori de cate ori ccr .. ,r cer mai ales^in'zileli de Dost: mierc,,.i ,i,".i aimin.ai" ltff::it,i:-!jli:i:u* iur "i qi luni), pe nemAncate_, de prefrggn Q.i qi in ultima siptimAni din Posrul Mire), anului indicatc sus (l augusr,.vinerea Izvorului rdmnduirii), precum gi in anumit. -;;.;1;;; din via.ta casnicd a omului (ca de exemplu, la mutarea i;.;r;;"d. sau ra inaus ei, la sfinqirea flntanii gi_a izvoarelor, , i.or.r.to., c).Pa,nd.1ttnk sluibei. Rhnduia r slwibei pentru tnt".i-itiJr.r.i..;. nnal. apei se^face in biserici,'se_pune o masd in mijlocul bisericii (sub ,,^^-a::1rll:,.:i llcandru), rar pe ea, Sfanra Evanghelie, sfinta cruce, sfegnice cu lumini'apri giJdirya (vasul) cu_apjr^care va fi'sfinqitd ai 5 (sfitocul sa.o sfistocul)6. cand se face in casd, se pune la icoani L masl acoperitr (castronul) cu api qi pimiruful, iar al e cidelniqi), pentru cidip. pe masi se
in
hv
ln Hvrei ll. I lt4), ctt ccrcri sPec
;ift..;:]il;
;r";;ij^;!'il;;.;ffir
: ,rPace
Doamn rqind-o
, di, binecwvrintd.rea. (,,BinecuvAntat este ,1. cantdret-ul incepe cu: ,,Slaui ti..l;il'ilate ceresc...,,, si f,,r::-,.::::1.;_.]: lelte rulactunt introduc.tivr, in timp ce preotul ci.degte, in biserici: intai masa im[ :3...1
:lf ,:i^f e-1";1.-ilft ;n;i;ri",l,;&i,;F:i';,tH':,"J';i'#':.1T'J?jfi
,l
de invocare a Preasfintei Niscitoare a. o"-".reu (,,cd.tre Nar.i"IrJr:;.";l; acum cu osArdie si alergim noi, picdtosii...,, gi: ta..r,-Ner.etoare ,,Nu.rom de nczeu..."), dupi. care se cite trnpare scu?.te) majoritatea adresate _ DupI aceasta se cAnti o Ni'scitoare de Dumnezeu qi precedate de stihul: ,,pr."rftrti-Nlr.itorr. de Du zeu, miluiegte-ne pe noi !"; ile se termini cu,,Sfinte n"-".r."t ...,, (d. r..iorii cele mai mulrc dintre cintirile din r4nrtuiala acestei slujbe sunt I:g^l:: l.de, Sfintei Fecioare, deoarece sluiba a fost alcaruiti de Biserici peni* rl"r"."i "dr.sa( unele vechi
re apus, nord gi sud (la binecuvlntarca cil'
(in bisericl intii icoana de la iconos' inrnerl. lAngl iconostas), iar dupl cl icoana de Ia iconostas (in biscric{) qi
tocul care de ar ii...'
HmP
r[ de cntru
rugfl'
ciunile robilor tii...')' Acum se intercaleazi slujbele sau moli
p"s.r:., legate de sdrbitorile lunilor ;;i;[, ,'nrUato.ile solstiriu i.,-':| *,::I:i ""i alsiil ;;; J..;,"i"o?,,.'Ji ,u"^1, loc pe mal,rile apeloi QJlj il;}i: 3:..::l :"::)1 ;.19 Iccloara, trumos impodobiti gi imbricati ca o
mireasi, care ffebuia sl'ghiceasci viitor in api qi .poii.orr. a. .;-.-iji
concetiqe nilor ei, cu. aiutorul unor. lucruri (obiecte) aruncare aceca, majoritatea cAntirilor din slujbjr-creqtini. a sfintirii
,p.i ini,"ii
qi t"rrae pe
sfAnta i-cl cioari, Mireasa cea curati. a Duhului sfint, in , .i,- p;i;;..;,rH;;";; qi-au pus nidejdc*; mgind-o si-i curiqeasci de urmirile picatelor gi si-i apere a. ulr[, i. gi de ,ur"ii,ig6u]'
citgiinbiserici,stropireacredinciogilorcuaghcastrrllsc otplst), iar nu inainte de ectenia intreiti, ctlm c prcvllzttt
""voi
oviciu, Ntuatistica, pp. 77 iy:!'P.'::::2:li^1it,1 leji: p. r57 siI]._P:P..o:op 1i r4t. ji,"o'i,$1""'"' :,D"F..'"Ii,tr;,ffi -,t;;,"iri""#L"l;lo iZ"tliu6,r"icwtwi romanesc ripsesc rugnciunile in i,!:,!:.r,',!l!:!,^g::.:r,:, til^:g'ittf,";tillii rrrrduc,tivc (inilati dlpn binecuvint"i. .it gt fr. CXLII/. '' l(ttrlnlc accstca sunt dcscrisc mai alcs o:.T1-,:,:_.,,#;y de marele canor lli:,::::l.::":i.1,:lll:,*.-.:l:" T.l1,". ?*^dox reodor Barsamon, in tilcui. G, r cxxxlll vot.74t),;;;;;;;;;;,#il]il:'#j: l:l i,i,l1li:i;.f,1":ti:::*[l:lly.IP
r.. oo. l8-19). ii[,i"g," in tvltoktgbiilc grcccgti, in T'rehtiaclt ilrr:vrv r
. I40, 368
369
l,trtictt' PROti, Dlr. lJnti Bttllt$,1 ti
LrruRclel
Cca rnai vcchc Itrui . aflinr la i,. l-rului a\l\tllrut rrrrrl.r Nichifbr Mi lvla
zl-lltal
a
atribuite 1
I . t.i
r
rAnduieli *ibyiti de.unii,tui Fotie, patriarhul Constantino;:ffXitl.i :^l{]:r:i? iil. rugiciuni mai vechi. ca ."t.'.rr" r"-;#, il;iiiir[.iT.iJ rVl P^l"_,r_,_l, ,?."babil, r:Anduicli art. VIII, . p.\il.--'..^-* d) in
.- r.-^ se face
irea tmpului qi indepirtarea nrtLlror cursc'
si in orige zi d.in Sdptdrer.d.na ,r._^: -^..r._:-,y deosebiti, in care psalmii ql la"ifrii;'Jin Lwruinatd., d}Ri o^ randuiald randuiala
r
acestei slujbe sunt inlocuiti cu cAnieri ale
. Dupi cAnti^de
snEclALA
binecuvintarea dati
mai vechi formulare de rugiciuni pcntru
invierii
{e preot
(,,Binecuvantat este Dumnezeul nostru... a d inviat-..", rllvlal"' .arriarra canfanq miaipr.tr"i;;;i mtal t .treiori,,r{risros apoistihwrle pt PfeOtUl; I / S.i i,..,i^-^ gi ", celelalre)) celelalte), cadlnct cidind j preotul r lr in ^,,.---_'t-o ;urul mesei pe care c Cmce, vasul cu apa penrru sfinqii gi sfegnice ." li
-i.i
cintereqii: celor din mornranrurt Gtl'J?:.l:Hix';;,a:'*"nzdnd "r"*fix.Tr""Tl Preonrl (ori diaconul, de,este) .orr.qi. apoi ectenia iiii, ,ucererle speciale perl d,iL:lrib., Agheasmei mici ae pesre rot anul. Dupi aceasra se cAntd ( :.Tll.:Pagtilor lfl (,,ziua lnvieiri, popo"r., rn r"-i"n-..iL,"rll*du-se nonul stihirile "J o:,u-,(ti,.t g^.^T".: ie tantr numai ca,,orea a treia, :i: nia. mici qi ipacoi: ,,venit-au mai inainte a;
il;;[t;'i,ip?
f:Iyi
Ghe91ehe, zicem intni
ffi#r,.a-l; 1i, h,t,
.o,,a,.J
;;;i
de se dupi
ipacoi) ;
:u:?:::".:^1f"9*lli a Easea, iarigi ectenia mici., apoi condacul pagtilcr (,b.!i T:-"i pogorat in mAnt..")/ qi rlvrur (,,pe yr icosul soareie ...trr cel r,ar mai rnalnte \,,rr rudrsrc inainte oe a. soare...,,). r""..111;y.t. se ctqegte .,,pr,. apoiApostol*l apoiA,osi Agheasme^i mici, dupi care se cAnti ,,invi"r." t"i iiirt Qr
strhrra: ,.lnvrind ti11_aj1_ mormint...,, (de trei
.e#;i,';ffi#:T',";,1T:#: Dupi
l:fflrle
CAntarea a noua) din nou
uI-IX)
;'e;iil;-'!,
ori).
in Transilvania - dupi inmormAntare, pen vAntarea ogoarelor qi a seminiturilor, pen
i:
h'm'qi*r
ectetcia
te
$e
lwi (,,Cu tr apei, d.,pi
citegte
oi
ifl:#tt*;;.1',9:.:::,.:I1::^*t irfirrrdi Sfinta Cruce gi sfitocul rh,qr.", stroprnd gr cint6.nd ,,Hr.oy;::"'r[;;:j il 'd9"1, o.1Tr,1X:1=ii-:iijer_elii "rl qi ,'tr.;,'o;;ii 3 ,f.?.',",.::1, l',otcazi pe ce.i de faqi, canttueqii canri unir;i iiir;iii;fip;,I;:#,n"ii," ,#ii""".f, s-arr arirar...") cu stihurile lor qi slava Laudelor' 1,,ziia iiiiirii qi sl ,i. r"*i""., & 1'lriznuirca...") qi se termini cintindu_se: ,,Hristos a inrriat...J
o
6;i'il';,d;;ffii'
crcdir-rciogii. Irr ziua de Izuorul Tfuttid.wit"ii la
ffi ; ili.,frHi
heasmei mi
minist
rugiciunile Iordanului.
l1+l), care recomandi si sc faci nu dtrp{ L'iturglric' C cit., p. (oP. ctt'' Procopovtctu (@. Pr. P. Procopoviciu P' 141), la Utrenie de l5trpl eanonul din a gasea dupi Clntarea Blnld'ictions dt LV.;',"# tir"oajL, r. w, col. 1681-168s; P. 4" Punict, r D--ll:,- o/' -.'+ ,..r I. Bcldic, ^r oif" 1908; Paris, 1t1t eaw binite, Ei-Pr' l,eau, ll, Q"Tp.
ta cea descrisi la
i'::;;;"';'il-ii,.
t:t
onpitole dtspre diferite chestiwni, cap.
tlIirl'.',:-32.9,
il Y:r:iJ1
^. op. cit., gl.eQcanuJ
l,
la
l.
t..ril, .p. 344;p.
pitra,Jur"* Eccl. Grazcorwnt Historia et r,,ttnurmentar Le bedev, op.
cit., p. 428.
J.1!,p".in.eaz, tiffitnicutui ro.
ll"llltY:I:U:..':li i.._q,r,"i'_"n1r'q"'5,:rpil4;;li;ffi;L g,","qii, i,, r,;i"i,;i;,h,";;; ffi,;:il:il"!{i{,,,i!'{li\i'ii
l,lllll:HJl|):),:_.!_i):.::!!4d'iii' Itt oli tJi h t ic tl ul rourincsc).
() r':'rrrtltriirli ctt ttttclc clcoscbiri firlii tlc cca dcscrisii lirrrl Nilit, irl Urrgrrvl;rhici (lilrcurcriri, rts+, pp-ro+ 370
aici-gdsim
$i
inMolitlilttittd crlirnr
is?til'tl;"iii'i'lrlrcir
clc
Mirrop,-
c irscrrriluiirorrrr c.
S-Li
qi
i.
^d::\(ts;an' ,r'Comp. |rrrr Stetenellr t,rturfrica. oo. 128-129.
':..{i,ii:,
r,^ ",,L:;:;:,
';Y:*?,!K"i!*{J*,1; zi despre practicarca sfinlirii ?i"f}irtlliJ;l
A,lu i*"iul i,,u),"* I. T 2, ? hares' heres. 30 ?O (P.G.. t, XLl. cttl hares. 2. ....-. Adv. tt*,i19t,I, ?9.(P'fil ':Irf'Il;l:tt'l -r,.-,--.Aclv fir'' V al Cimltri, Tcoclorct 1f.d', t. XXIII, col.45);
(P.G., t. I-XXXII, col. 1244).;.a. \u te Molitfrlrrirrl, Morirfettticul,
l-3' pp' l4l-143'
rd. ur(r,L!,r
illarion
2l
1958, nr'
gu..,."qri-i itrsctntrrrc ll scftc (lll Evlnlogltiile grcccqti' tll 139. Accastil itrsctnnrrrc.li dil,p, r-3.f,-ac.ca11r Buc,rcqti, 1937,p. Tfl:.:l!" rotrtflrtcsc.
rrru"iirii,i'iiir. ii,ri, i.attiir'" dirraintc^dc 1t352 rlc Motitlchtitului 371
Pngo'r Pnon. Dn, Entr BnnNr$.l.ri
I .I'TL] RCi ICA SFF,OI AI,A
in ziua aiunr'rltri ll,botczci' sfinqirca apci sc face dc obicci chiar i, biscricd (in t:r i ;:'I ; ;" [#i," y ii i n a.u, du pd un l,,.,1!, i.d Hr^ i':.: -:111 1 "]' "1,1"0; l;l;xil,i ifr iT',?.TT:fl :,y$::l:
'f
j*
jr:::i3,ili{f1i?!,"illl8,ffi ra rr4rlrl)
til
:";1;# hrt,i,.a.i-o".i
Xl}|f&':'if H,#*iciunea
#:T?,.X;,i[?ji,. ,ia"l*
-du!i "1ny't,
.,:1.:_:.'_i* r^1: , --i5^ v$5
rrrlrrur/ menul) rd ia Sfir-rta ol
Ior. merg
.d"ril,"'
cu' lumini.
aminresc de botezul Domnulrri:
n*X,11.]:1"':^*,.:f"
;:
r - i e.
i.1
p.rprrr
Ll c ll
otpust)2r. Ea se afli in ipul urmdtor: rPur urmator: amvonului sau chiar
Ii1j1[y
Bo,.,rd, :;llf#1ili,t;r:lj' ,Stirf l)omnului p.r,. ,p. srriga, griind..., ,\
Jj,..
qi. icoana
il;;.l. il;;. fi;s
ri .r,
poter e.
#J".n['.',..,,r. .",11:"i'#;;:;,] j.'1fl1""9::;*::"':q::T-;.,+?il;ff Iul)r pe care se DUn: icoen; zrrt,,i QfA_*^;__-1:;_,. ix*,ffffi;'(3#-':iffi 13* apa gr minunchiul de bus ntAi masa (analogul) cu ico cele patru narn, lan'a, letrrri f...it"tg,urrron ^o --;1.^t*: (oaca sunr) u, o.:.t1rffitjuJru::"rt[;itr
lt","r;,3is1.1i.r
merge cu lumAnarea inaintea oreotdui;zz.--
prorocia lui jsaj1.(.1p. XXy, t_I0; LV, t_t3 qi ) (din I Cor. X,.14) qi.Evanxietia fal{..l, i_i fd. menflrl botezului Domnului. clref speciare pentru snn.tirea apei.
Z_ in
.,#;:X1 :oN',::':('{_T{*'^1*^ii!I!1{;
b;;;;; ri,H;;'#']ff i:1ffi,:H?Jl:,1,J -,ip,,..,,i; i;;GH unii incep, de ::::;H'ffii*:::',:::l: rosdrea rugdciunii dire* T*:::l'l' cu acesre cuvinte, nemaicirina aeroc, #':iffiT,r,fJiliH sirlimutui. Cuvintete
:,#r.g
!a.,,
a
riri,i,
parrea dinainte2a. cand
,;;;;$;.
;;ilr.]; d";;;'"r'bra,n
tui Duh pentra
nici
constantinopor q, de venelia' -I8!2' edt In tll^^ 123). p. I23).Jn 1858, P. 1s5_8,
11:,:1,;{l
lisati la libcia v.ic a Prcttnlltt ^*i:'i1J:'.1:':llriil ei e
,-^..
1il1,i:J:'Bj,f;1;l',*??l dz ,s p.-de puniet, Laftte
__
cttvintcl, nrsici,ncir, dc la i'rtvintcl, inceoe nrgiciuncir, incepe
irig;r,:.u?':,r ,)
au ritgrec' in rcv' 'Rasscgnl Grcgot
p. r28;ripiut bhericcv dc rloi<,r
;
ia$,:;;!T;]858, ;;i;;t;,-; 130 qi l'r' V'
goirra, 1935, PP. 7-8.
372
313
Agrr, simbotica biblitd
qi
lt,qi.,
si ,zqtint'Tit'r
rRE0T t ROF, DR, ENI] BRANtg,rr qi sc fhcc t'rtpttsrul
Linrrghici
Bu*ll'll*i i'tAi di, c) orixinea
i
(clacri accsta nu s-a
veihirnea
frcut ir:ajntc de sfinqirca apci).
i, ipii-"qt") a,afura28. stfitei. ia tsoboteazi era legatl,q -tnisi"'(-rn"tlr.;;;;ru ,a,a,q."'i. ,il,;r-6,;;;;,",eara (pini tarziu I
aghcasmi si apoi
*iL
:::"#i :1,*:,T."1?l troapte) qi pentru
.rt ,:.^ sfinqea
"p"
H'il{|"Ot "".o1'a-eJffi;;:Ui"# ; ;;#;J,;,,sirea apei,
;l:",,,1Tfl:.5,";l*.n:y1,1yi,;yja"g;r;.r,ft,
i;'r;r[ii,r,",]"ti:ffif
sfi n qi rea a pei in a unul n u"*rr,, J;ri{ .d.r.ri. 9 la Locurile LULLrrrrs rrrnre (Al:olrm Sfinte-lAntonim al" pi".."r"j drn Piacenza) descrie '|d j
apclc Iordanului, in drmrneaqa marelui praznrc.,.
1*l:1-:i
-'---
amindrea puternicd a"botezului'nrri ",',uo...,'fl':.:,.:It!:l apclc
regarr
Iordan"l"i; a" aici
ea s-a
Mi.l. n" ^."",-..i^),,;^t^
A^
crm curl
se
#i"l
flro, L^ flcea pe .nin.i,,-u",.li;; ^. rhrn^i
;;;; -"--' in tot cazul, rer-^-,:__ , ""1'o_'l'
,
-rr
malla
rd.s
azi
P:'^11
marl patriarhul rerus alimul ( tfled; r, care se cAnti Ia ilr:py*l slujbei, ;^,
r,eii- iiiiltrii i"
ntiiitfrin{r-i ,!.,sir..^;;;:i"o L;'#'j,r..hilri{'{r:#K:ri variante foarte .aseminitoare i"t.. .t.. i., ;il.il]il;;
.jr'-
u..,t.,,
a, de
t ciue arhiereu, la sfinqirea Lrisericii'
'*.*rv, urrL,L,(rr o'enrare necarcedoni.ri il_.:_lili).'i: si a. influensar, inrr-o G3;;;;'i;.d;t:H'S[:,1'Hr1: chia*irujtJ .J..rp.,-ator din ri rnlrgrc roman (catolic)is. d) Efectele Arqheasrnli rnTri intrebwiruparea ei. pri.natrngerea sa de apa Iordanr si nu numai nrea aperor in LT:::*L".'i111Y*:'::lLllg,1t-t reral, a aperor de prerutindeni.
-;;;;".i,
frcanJdi;d.
fi;:;il;qi ;;fh.dil ,"l,'iii:l ;l'.i::ffifl,]
',T;ffiii {::1"1"::"^1":iil1.1o-' Io'd'rurlui-.p.."c}m .a.,ta,{iin't,oparur din randui li.' Itl:l,,,,{stizi firea apetor'; ;fi;G;;,i1." :.frXfiH,,?: rile qi si puterea tnineauitolre tx*x)--:-^-,rile ^rrt--aa it
;#:::;:
;;fii"#;l
ala slujbei, indeosebi texnrl ecteniei si
y,
vurLLu v 4,rl
pe
preonrl se roagi: ,,$i_i dd ei hanil
iadrr;
)nt.
I cwknt,ti
ornitioXXrv, vor.
t:;#;:fr'[lfk,.l,,l*llh t*r_,"..-r.^,.^"".r,t
:"J1x#,:lr:rff.,r,dlr'H
c'lc
r, ltr cnrc lc aratrtl r,., "^r* ilt'cttlrl
rrtrii. virsttl
Auir. olr cit" p' 8)'
,1r,,1i. l3o, ol"
'".Molitfelnic, Chiqiniu, l g20 si Tioic biseri,
locaS, p.G.. t. 3i":'If CLV. col'. '5!:{r:"Bucures'ri,'e76,p2s6 S A. li,Pttpn'f ::;j:;i:i;"i;;i121]f +s c., , cot. 20e A) Yy: /:: !:.1:,u*,: _' _bocxr,r 'l{,!_,;;; rr'oo'oty*ii"ii iaec. rV-wil,.. ir, .a. iJil,".r.., in CSEL,Viena, ).166-167.
1i
A.Z
11,.
O_",..-. B..Ci reqean ]1,Y.:r: :l:t'tlcv, op. cit., p. 430.
"" Itt ttnele menrrc..i
;fi\;cit., p.
t,
.
op.
II, p. 343; y .Mitrofanovici rcr gi colab.,
o1t.
cit., p. 63g qi fi P.
rinduiala slujbei este tnsi atribuiti Sfintului vasile cel Mare (vezi pr. de
ij$:Tse, 426)t" Yczi lohn-Mr..,', or Bute
cc.stcr, olr.
cit., t.
r8e8, t. XXXTX,
-
EA. walis Badge, rbe Bbssins of the
,;;ry;,'LlXii,,YrTBf' rF o vcchc tradut'c'rc'latini a formularului g.eccsc.alslujbei
waters on the eve of the
jp ;;t;. ;,ti:'ii:fff#:1: ii"i\,-n , ft*?:*,1:,:::?tii::-ii;[I:r;il]H;' !';#fi+;:iH,-ffi,';:iifil:,?;Jj'' i.t"r,",,st,Aiiiii;;';i;;;i;;;;;il',#;ff::j]i!tE,r,,r,
Epifaniei a fost publicard in ,r(dictirrc", r. XXrV lsti1, ,,Rev,e it_34. yczi, ibid,m, pp 42t'422 Yczi It;:1;';' varianrclcl '.439-456, l;HlY,Jil"13l: sluibi,i iri Aif.ri,"r. -"r",1.-i"" ,*-,.."., -: -r^..!^r?,!,Idtiil::1* in(i,rn. I"^,-b:i r..3,
374
Nicoclirrr Aghirrrittrl' hr dc Stiirrtn rc 'i,.,i.,i
p.t42.
. a
Inlplrtillllllc
ri 1,.y('I lvczia) ,"'i.-4d.. 1966, P' 57tli
clc lkrtxrtclzil' sflrriitrrl tJtrcnic:i tlin zitrrr
315
Pnror
Pnor,, Dn, Enri [tnnur,$rti
Lrru
Uncori sc stK)pcsc cu aghcasmi cascle gi lucrurilc tlintr-iuselc, curgile, viile si de boarr, ilTi H:T,:$:,:l1 agheasmi il:,:i:f1,-."y{:; ji,,"ji,t i",, ,i
Daci prisose$te sau s-a invechit, nu trebuie aruncati. oriunde, ci si o virsim rn neu3flat^ lr, clrrat, pentru a nu fi pdrgr.i;.
Atit
Agheasma
mica,p...rr- til.;-;-",
z;:':::,'::,*:!17'i1to:: *1,; t.dip; casele Ei ;troR1nd, bgtezindu-Te
3. td,
i,,
st
obiceiul ,,rnersuM
**r.
pi4i inci
p.
de
&
creaincioqi .; I Tu, Doamne...,, (ia BL 'I'iu..." (in c celelalte ocazii). Oami"r.eotthrl slrrih.i putul A-l--^.*-: mici dinzi4iii.trrtr,rr,.tareau r: -;-;? a slujbei Agheasmei -i^: (mai ares Ia orage) ,r.opir.X rl-.#., -,sfinsita ra fiecare inceput d. irni. Dar in ail;..;'i"fa;tului t*1,$$ Sinorr rri. rJ n:::e r e 5'2. -,' i ii a-i'i;' ;i','J'.T,' :Y_XL ffi ,: il.'l I il " desfiinteze, iar preotii si viziteze ;;J;'; i
i # i,il, gindndu_se seur;^$i;;i..il1i;:"rffi,tfflJ
i
n
Tdmiduirii;
,roflrr'irr'*1r"#.,.
ffiry"'l
P;tfu
Adormirii Maicii Domnutui sau in priff
sfhnta urlq cruce vtuLL si stropirea lor ror cu agheasn! rr rrtuPrrca ,nh."rnj (mTel decdt ;,: ,_,'[,13:# i:3ii111,-1:._1 in aiunul Bobotezei :3'gl"'cu (5 ;;;;). 3' rn tfer4 de A-l-'^^'-re rd pr"p.i*iri propnu_zlsa (mlce mare)- se face sfingirea r-i.e qr $i mare), sffnrirao apei ^, ioi alte ^^-, gi (dL obicei,_ri ,J*. sau mai simplc sau i ::rl:,:t *osebite o femeia f--^i^ liuzi t:.-]: I a zira t i6, . Apa sfinqiti acesre ln u, aPa sttngiti sfingiti ln prima I r----- rrs,-lurur oL'uucllc ul popor, ln: pur gt stmplu, ap{ (in Banat moliryi). = De asemene binecuvinteun ?p! de. b_iug prm rugiciuni deosebite, pe care re gisim rea sau darea
in
ei
atdt Ia
il;;prt.rr
,epe.ii
ia"il.iii ..r.i'r"i, cit gi Ia termina.
calmorulrv
Tedeumul sau doxologia
rimi
.st'
EC)IALA
indeosebi sentimentele noastrc dc
livire faqi de Dumnezeu, Pentru bincface' nduiala slujbei este integratl qi cunoscuta rslovie): ,,Slavi, intru cei de sus lui Dumnc' 1et...", care uneori se inlocuiegte cu cAntarea cealalti, amintiti mai sus (rrPe TinC, Dumnezeule, Te liudim...").
2. Cirtd
se sivArqeste. Se sdvArseqte Ted.ewru la anumite date
arie,
r
din Posrul Mare;
tcn
umnezcule, Te ldudlm..."). Sluiba accaste cAntare de sllvire), pcntru cI ca are tut
h.., ,i,;;;,;;JiL.**,inr.i.#il;il1 ,L';l;;t,Tf ,xl.o:.li ru,iiilli
effi"ffi:l
nci
clsitorie), la inaugurarea unei lucriri i-pott"rt. temeliei unui locaq, la sfinqirea sau incheierea lucr sericeqti), precum qi in alte ocazii in care suntem lui Dumnezeu.
I
,t
frXl1x1,.?i'f[
Decembrie); apoi la anu'
ca de exemplu, la deschidcrc* in instinrdile de invigimlnt rcli' r, Ia vizitele chiriarhilor ln cplr' e aniversiri din viaqa particulrrl a25 de ani sau 50 dc rni de lr
3. Cit priveqte locul unde se fd. o.mpfir, la incepunrl anului bi
x., la puner€l corPOflHJ Bl' Ql
mu[tuilto
este de r-egulll^ biseriCf
ul
afari de biserici, la locul cerut de i in clidirea care s-a terminat gi se sfinqeqte etc.).
poate
.fi
slvtrqit gi ln
x., in palatul
epISCOPAL
Ted.eurnwlwi s saw Doxohgid
rilor in care se a Ted.ewrnwlul pentru Anul Nou, alta pent onomastice ale chiriarhilor, altele pentm mulaml) cAntirilor gi al ruglciunilor di i^iiui,'rri"d adaptai la impiejurarea sau ocazia respectivi,. iar tipicul sau planul,lor g.n.."I, adici ordinea in care sunt inqiruite aceste rugiciuni qi cAntiri, estc acceaii In toate tede'umurile.
De obicei, Tedewrnul se face dupi Sfanta Linrrghie, dar se face gi indepcndent dc aceasti sfhnti sluibi. CAnd avem de sivArqit Ted.euno, se pune in mijlocul bisericii, sub policandru (sa-u ln locul gnde urmeazi. sI facem slujba, daci ea se face in afari de bisericl), o miu[ pe ."i. r. ,qrri sfeqnice cu lumini aprinse. Preotul imbricat cu epitrahilul qi sfita (dac'd c J"pl Sfa"o Liturghie rimAne imbricat cu toate veqmintele), iegind din sfflnnrl nltat , Cu o deosebiti solemnitate
se sivirgeEte Tedcumul pentru inceputul. anului biscriccsc la cntc' patriarhiei (vezi tmemtaghion is EhhLisias tis Ellados ttt ctus 1961, din Constantinopol ecumenice drala
la: inod); Brrc , de ex.,
i... a cregti
Ecdinlci Sfinnrlui sinocl din scsiunca iunie 19s2, ln rcv. BC),|t, rn. n ,, n.'nzi.ttrmarelc ).
376
317
(Tcdcum dc mullumin
prinra cdilic.a Sthtt-1t' Cortc dt Tcfuum (Do'
PREOT PnOr"
Dn. ENE BnlNr*$rri
l,rTuncitr:R $Plior Ar,A
prin trqilc inrpilr{tu;ti, vinc in rnijloculbiscricii, prrrrfiftl in nrilirri Sfhrrra Evanghe prirnind cidclniqa rii sian.l in fhqarnffi le .aqrzr pe'masi'?. teqtc forw.ula de binecuvdntf,,re pe;ntru incepunrl slujbci: ,,Slavi Sfintei Tieimi.,;ri mai^la Ted.ewrnul penrru inceperea anului qcolar din inviqimantul teologi. ;; al cuvAnrarea mici.: ,,Bine este cuvAntat Dumnezeul nostru...,,), cidind toiodatd ln mesei.. Apoi cidegte masa de jur-imprejur, icoanele impirrteqii gi cele taterate, icJ tasul,. iequl arhieresc, credinciogii din biserici (sau de AqAl qi termini. cidirea tot ln mcsel pe care e agezatS, Sfinta.Evangheliea. in timpul acesta) cAntireqii (corul) c ,,impirate-c...r.-." 11, noi se cante de i. .;ffi'nii;, "Ui..iDupi rrtrzculc... El nezeule-..." qi celelalte cerelarre rugaclrnr rugiciuni rncepatoare. incepitoare. Dupi,,Venigi sr ne inchin5.m...,, inchinini...,, se ( ,,venigi sI Psalncul randuit, care variazi. cu fiecare imprejurare, dupi cum arati rln, respectivS.; de ex., laTedewrnwl din ziua de Anul Nou se citegie psalmul LxV (,; crrvine laudi, Dumnezeule, in sion..."), la sirbitorile nationale sau coff Psalmul XIX (,,Auzi.-te Domnul la vremea necazului..."), la Lrceputul anului instituqiile de invifimant teologic psalmul xxxr[ (,,Iiinecuvnnta-voi pe toati vremea...") g.a.m.d. Dupi aceasta preonrl rosteQte ectenia,oare (,,ct pace Domnului sd ne ruglrn,i care cuprinde cereri speciale pentru ocazia respectivi. Apoi se .ante ,oumn&iul d._ urmat de trop^are!.i randuite, c_are gi el.',rariarl; aqarl ?-$ ,l ,p3r*.,ori, exemplu, la sirbitorile nagionale se canti. troparul sfintei' cruci l,Trlannli Doamne, poporul riu..."); la inaugurarea cursurilor gcolare din invitima"n r a:"ol sau la deschiderea sesiunilor Sfannrlui sinod se cdnti troparul Rusaliilor (,,Binc cuvintat, Hristoase Dumnezeul nostru..."); ra Ted.ewru.wriu ae mulgumire, 'i-pn ,'lvlultumitori fiind noi, nevrednicii..." (glasul IV), ,,slavi..., De binefacerile qi Tale-., $i acum..., Fdcitorule a toata fiptura...,, q.i.-.a. I]rmeazi Apostolul randuit (pericopa de asemenea variazi., dupi felul ?i pe .iG;'.;;i. :ar: il facem)6, in care ti-p p..otoi (di".";Jt otul citegte Evcucghelia (al cirei rext de asemenea variazd)7,.o'i"q" ,p.. .i.ji ^i"i Preotul (diaconul, daci este) rostegte apoi ectenia intreitd,.aie coprinde cereri s pcntru.imprejurarea respectivi.. Dupi ecfonisul ei, preonrl zice : ,,Domnrtri'J rugim!" gi citegte apoi, cu glas mare, rugiciunea care urmeazi gi'care.rt. del sfhnta^cnrcc, pe_carc
ilru;;:,,ts;il:
i;;
^"^rii
atedralele chiriarhale), ies inainte diaconii cu a (de la cei mai mici pAni la ^r^angurilor
t'
):,*;k:;:;ffirr,
B,rcureeti, r e26, slujbei (de binecuvintare), pentru a crea a
prhnipnltt n nccstci slujhc (rcxrul ci, clc aseltlcttca, variazfl dtlpfl nilttlra 7'ddcwrnului sIvf,rrlit). Apoi sc cilttil, Doxologia ril.il,re (,,Slav[ intru cei de sus lui Dtrmnczeu...") satt inrttttl ,,Pe Tine, Dumnezeule, Te liudim.,.", dupi care preonrl face otpwstul zilci itt carc nc aflIm: ,,Slavi Jie, Hristoase..."8, ,,(Cel ce a inviat din morqi) Hristos, Adevfiranrl I)umnezeul nostru..." etc. Acum se rosteQte, cAnd e caz;ul, cwd.ntaren ocazionald, (comemorativi, festivi sau omagiali), ceruti de impreiurare. Urmeazd partea finali a slujbei, pe care o numim de obicei, cu un termen grccesct pol,ihroniw (ruol"t = mult: qi lpduoq : timp, adici mult timp, mulgi ani sau indelungil zilire) qi care se sivArgegte astfel: Preotul (in sobor, protosul) ia in mAna dreapt[ SfAnta Cruce, merge pe solee gi, stAnd cu faga spre credincioqi, in dreptul uqilor irnpiritegti, rosteQte cele trei formule de urare (felicitare), dintre care cea dintAi per:tru conducerea de Stit, a doua pentm cipeteniile bisericegti (ierarhul locului, patriarhul sau membrii Sfinnrlui Sinod), iar a treia pentm cei de fagi qi tot poporul (dac[ este diacon, aceste formule lezice el, din mijlocul bisericii, cu faga spre risirit). Dtlpl fie' care formul5., preonrl (protosul) ridici Sfinta Cruce in sus qi rosteqte cu glas tnrel ,,N4ul$ ani triiasci !", f).cAnd totodati. semnul binecuvnntirii, prima dati sprc apUg, n doua oari spre miazizi (strana dreapti), iar a treia oarl spre miazlnoapte (strene stangi). De fiecare dati, cAnti.reqii (corul sau credincioqii) cnnti: ,,N{ulqi ani trliascil lt', de trei ori. DupI ac.ari" preonrl se intoarce cu faga spre altar qi incheie cu formule finalI:,,Pentru rugiciunile...". Apoi preotul (protosul) siruti intli el SfAnta Cruce qi, qinind-o in mina dreaptll, se agazi langi iconostas, iar credincioqii vin pe rind de simti icoana de pe iconostas 1i apoi Sflnta Cruce din mAna preotuluie. Dupi ce s-au inchinat to(i cei de faqi, preonrl ia SfAnta Cruce qi SfAnta Evanghclie de pe masa din mijlocul bisericii qi le duce, cu respectul cuvenit, la locul lor in sf{nrul altaf, prin ugile impiritegti, daci acestea au rimas deschise, daci nu, prin uEa dc miazizi. t"u.Xd.ciunea
Recapitulim, prezentAnd mai departe o schiyd. a rd.nd.uielii Tedrwrnwlui in general, itr cirrc
se
indici pe scurr ordinea ruglciunilor gi a cnntirilor din care este alcituiti rincluiala turu'
ror Tedeumurilor: - Preonrl (in sobor protosul); Binecuvintarea (de reguli ,,Slavi Sfintei... Trcinri..,")
-
Preonrl sau diaconul daci este: Ectenia mare,
alineate spccialc, ldaptntc
- CAnt.: ,,Dumnezeu este Domnul..." gi troparele rinduite (variabile). - CAnt.: Apostolul (concomitent cu cidirea). - Preotul: Evanghelia (pericopa, atAt la Apostol, cAt qi la Evanghelie, variabiLl). - Preotul sau diaconul: Ectenia intreiti (cu cereri speciale). - Preonrl (in sobor, protosul): Rugiciunea principali a slujbei (cu text variabil), - CAnt: Doxologia sau: ,,Pe Tine, Dumnezeule, Te liudim'..". - Preotul (in sobor, protosul): Otpusnrl zilei. - Cel rAnduit: CuvXntarea festivi (comemorativi, ocazionali).
rd r alLr Pi'ula la rDalIare, ln Ioc de :-,,lmperate ceresc..." se cinti intii: ,,Hristos a inviat,..lr1 nezeule ..." qi celelalte. La zwruwl pentnt-Anul Nou (l ianj _ rttgiciunile. incepitoare_ nu se pun, deoarece aunci Tedeuntwl se face de' reguli a"pl Ciarri-l,ituil ----:, ghi"; dcci, i'dati dupr binec,v:antare, incepem cu: ,,veni!i si ne o I)e ex., la sirbitorile se ciriqteAposiilul de la Romani xIIi, l-7, unde se...o-.,rjio .na;ionale sl,lPrlncrea fali de autoritnli (,,Tot suflerul si se supuni inaltelor stioAniri l'\' l, A."l N^rr ec.irA.rr
inchinim..-,i '
Daci este diacon, zice el intii: ,,inlelepciune !". ' Cand sunt mai mul$ preoli, cel dinfAi ia Sfinta Crucc, nl doilcrr stl itr clrcaptir lui cu Sffutrl Evanghclic, iar nl trcilca, in dreapta acestuia, ii rnirtricr;tc pc crcditlciotli. 8
378
cu
imprejurdrii respective.
, - -. 'lt (lc trcr onr .fr apol: .,sfinte Dur
vorba dc autoritatca lliscricii, rcprczcntrrtl prin,
r1i
cldirea de inceput. - Cantireqii sau corul: ,,impirate ceresc" (cAntat) gi Rugiciunile incepltoarc. - CAnt.: Psalmul rAnduit (variabil, dupi natura Tedeumului).
379
PRrol
PRoF. DR. Er,tri BHnxrgrri I,I,I.IJ
- llrcotul qi cAnr.: polilrroniul. - Preotul (in sobor, protosul): cdnd nu avem dmp
ryfi!i:.,
,,Pentru rugiciunile...,,
penrru sivarqirea i,rregii slujbe a redeuru,utui i J#s"ii,
p":r;::::::^,f;11a1-se dupi Lirurrhie
n,-,i'.,,;;;-i;
sau d"pt RG;.i""., ,-""".rr"i ohiei qi ci f..*-,,r^ ,{- inchidere: r^^L:r^--^ ghiei ^ formula de ,,pentru rugiciunile...,,. Polihronion, adici urarea
r4r*L' pe care arn am n' nur Ps Lartr care se adaugi fic ), fie intre otpustul
5. Scurt istoric al sluibei.
Originea Tedewnwlwi trebui gie,adicii"il,,"rd:i#H:ii,Ji!,l,iSi,iK{rU?::';:H:;llt'*;l;...},.: ului (,,Slavi
intru cei lui Dumnezeu..."), rL, r'jurrrnezeu...'), ar al carur cirui text iriigesi gisim in Sfinta s.criprurd 1Lc.-It, ra). Dup{ rur lul aLssrul acestui rmn, imn, intrebuinlat lntreDuurlat in in.jiiiil..iiin culrul cresdn incd din dirr cer erran.' .,-^r.:*cea rnei mai adanci ,..t irla,i. compus cu timpul alte imne similare, sub diverse fo ne gi fo. .i .1..,,,.r;r; denumiri /stihi,i (stihiri, rJ r,"a, qi -;tFf-'d;. ;::,11:'; ^',Tr",H,.ili,l::."1.:-TT, r s,fi ; aces tea.'. i" rJi. h il : #H#T'ffi1.,,: YrLru(J( (tlv-ll 1.":,:f ,i'i :iiit" 1ti
J;* liii"i"l,1llh] Hffi
*t
"ir"ii_ pJ Uirenie, a.,."i"a ." ii:: ii::,i . Il l" lilor acestorl::..,^T sfinte slujbe. UnuI dintre aceste imne.este qi Te Dewn rawd-aru.ws,
^
p
;[i ;;;p""ente
?.:1T9,
e1.,
;;.
j:r:^*lid,l.,.,,.pit:Iq.;;:;,4;,i,i,iiaf
ili,iil,Hi,i;T,t;:
H'#:*,lXl=H::'j13i:1,'sjty{qi:qi;".".rir'dffi #Jiliil:i:'i&,.:il ilT,i?1i::.'i::':i::':::{4iJ+sr#ili.::,'iii';ffij,T1'T"}if i:### flil]i:,3::f *::I111 :,0:,9..d*t;;:;;.i'#;;iil'#ir;il"T:il i:lf nf f l"t.f*,.:.::lT:,::;f ,h,.,r,iFiGg,-.""r"r1,^illlii""fffr ;.i,ji ff ti: H,ll':"-f::)::i::-!r1ef ,i$eiai;;;"iie;"i;1n#d;i;.1'#:ff ciprian, De rnnttaritate, c. 26),, p.i"ii, a*rse adaose gi J.-tiiei"t#1,1&li Io
ICA SI,I1C]IAI,,
lor, pdnl la Sfhnnrl.Ni.ccm cirrc i-nr fi drrt forma ultimi, in carc sc intrcbuinqcaz{ pAn azi in cultul catolicrF, ln slujba ortocloxl numitl Ted.eum nu se intrcbrringcaz{ lnsd dir acest imn decAt lncepunrl (primele 7 versuri) gi cAteva versuri de Ia mijocul lui16. In Biserica ortodoxi RomAni se compuneau mai de mult (secolelc XVII q.u, mglciuni de cerere sub formi de canoane gi stihiri, adresate lui Dumnczeu, Maici Domnului gi altor sfinqi, la diferite momente din viaqa cregtinilT. In vremea mai noui, in Biserica ortodoxi. RomAnI qi in cea rusi s-a simqit ncvoi de a se alcitui chiar slujbe intregi, de sine stS.titoare, pentnr a da glas sentimentelor d, recunoqtingd, de laudi (slivire) qi mult-umire ale credincioqilor izolaqi ori ale obqtii rc Iigioase (Bisericii intregi), faqi de Dumnezeu, in diferite prilejuri gi impreluriri cu ca racter festiv) comemorativ ori jubiliar din viaqa lor casnicd, gospodireasc{ ot religioasi. Astfel de mgiciuni gi slujbe au inceput si se alcituiasci gi si se tip{rcascl mai intAi in rusegte, in cirticele separate, traduse gi tipirite in romAneqte pentru rom{ nii de peste Prut de la inceputul secolului al XIX-lea]8. Dar abia in a doua jum{tetc secolului al XIX-lea, diferiti ierarhi romAni au tipirit, pentm folosinqa cparhiilor lot
r
:c
ate
care a dat numele sru cele mai vechi imnei;u,i"., asupra :?::,:::".,:p_H;.ps,:: ginii qi paternitigii lui, r,T:_r rstoricii literaturii creqrine qi lirurgiatii nu srult inci istoricii de
RCi
JE:.yJllTl,1l iserici Orttrfuxr
RomAne, aprobat de Sinodul ei de atunci2o. In Biserica Rusd Tedeumurilor de la noi le corespund, aproximativ, slujbclc crn poarti denumirea de Molebfun salu Moleben (MOAE@EH) de la malenie (rugdciune)
Dintre acestea) se intrebuinga, incr din sec. al XIV-lea, o rAnduiali pentru incepu6t anului nou, bisericesc (l sept.), intrucAwa asemin'itoare cu cea din Binerlcr romAneasci, (folositi la I ian.), iar in secolul al XIX-lea alta la ziua Nagterii Domnulu (25 dec.), ca multumire pentru izbivirea Rusiei de invazia lui Napoleorr2r. C-clc mn multe au insi forma de ruglciuni pentru implinirea dorinqelor gi nevoilor particularr
Vezi la
ll Amenu Hytnnus tTe 105-107; A. Theolooicel S Theological S--*^,- , L.er)
F Vezi indeosebi, Kl. Gamber, Die Awtorschafi ron ,rDe Sarram.emtis...)), Regensburg, I967 (,,!int dia P_atristica et Lirurgica", fasc. l), pp. )21-129. Texrul latinesc integral inregral al imnului, cu trad. trad rom. paraleli, Ia Arhim. Ghcnadic Elrdccrutrt, Ul 'n Texrul yond.nd. ln BOR, sborttic. Istoria Te-dewrnurilor in Biserica a,eStind a,estind ;i si specialruinte soecialruinte in cea yorud.nd, BOII. nn, rrrr. VII (1884), nr. pp. 835-836. O trad. francezi a imnului la A. Hamman,Priln det prcnicra cltrltituc
.,yv-.r/ r>co,c6d_Jyr; ty+l), t
I: Te Deuw ow Illatio ? Contribwtion i ) f t ;rirl*"i, Solesmes. 1906; Solesmes, 1906: G. G Mo Mn XI (1894), pp. 49-77; ,:*.lY: Bdn6dictine,,, t.
t,oatrhnt^-.i- t^
ll,
Paris_ 1962. pp. 325-326. ruLd,
vulr
7 Un sbornic (manuscris miscellaneu) de origine moldoveana. din
znnd astfelde
ygrJi"t,
secoltrl al XVII.lca, crrprirr
a.publicat Melchisedcc afRomanului, in ,,Revista pentru isr
blicd .
380
cit.,
381
in ltl73.
$ pa*icalard a crastbtilor 1's.
tt39 q,u.
ortodocSi,
llucurclti
f
NEt",r
rier;-uR, IINB ERANI$Tri
D,l,Rcze,, ci sri,sir<,r, cum sunr h jtrc lfiil:i:",1'ff['hii1* nr tc_Ac ti tc i?i:::j:,l]:.li::tJti i rro r. Ji, ;^;-dr;; r;rTWi;,f) s I
rr
I.c
.n
rr
i
a
s
CaPl'trll,ut. V
s
ri!. In I]i.scrica Ortodoxi Romi,.l.,""; " urod i...-r^r-,,^^..-ii^ Romdneasci insi -Tedeumr,rffi rsu(;Lrrntlrllc ;.;;;;.;ncepure Stlllt col)cepute qi practiCr .sh.rjbc aduse din part , i,rrr;;';i".i
,"iirll',ff:;::?::1.::"n':r' O{i;hi'"'i ii'*i.i naqionare),, li::i,",l;l'"13::'fl.:.1":P:::"i,"::-Tl;r!fl'Filfi',"ffi ,T.::f :T:#ll :B:T *:lH;f,1""*r:ll:":F,*r,dili;ditil;;HlXt;#:fi?,H,Tf ....1_T:.L,i:ri1i de 1u^tzuqire., de u"Jiii J. p.ea_irir.. rordeauna adresare
rAnduielile tradigionale in legituri cu sfArEitul omului Ei cu grija pentru cei morEi
Ierurgiile
,Irrbecorespunzdtoareredeum ',:l::':l::::::L::::P-::i:J;"1,ffi ffi ::H,J:ff :.""I:ff,:T ;i];l;"f B,*:X3;1;.,9..r.il.,";.1r;,,fi Biscrica noastrii.3. sen'icii relisioase
cu.
un scop gi conginut simirar Tedeumur,or romineqti
irrciain-;:'il:oficiindu_seil;;il.,_inicire qiexir eniscgp,-h;;;;;.r"rliirl., consacrareasir reror,ca,oniziritede'h"d".i"rt;Jilffi retor. canon izi,te,toll11,:::::i_a !e HJ,-.;ilTiffi ,r"'::fiX 1,ru,U""..;,,tri.a,
;:tt:?;?:i1:'ifi"i
Ei
INTRODUCERE Precum am spus, Biserica este prezenti gi-l asisti, cu harul gi cu binecuvAntarea ci, pe om, in toate momentele gi imprejuririle mai importante ale vieqii lui, de la lcagln pdni la mormAnt. Ea il intAmpini pe om inci de la venirea lui pe lume qi il lnsoqeqte pAni in ultimele clipe ale existenqei lui pimAnteqti, petrecAndu-l qi pe calea cca f[r{ de intoarce mult, grija ei pentru morqi se prelur:gegte 1i dincolo -i dd uiririi pe cei duqi din aceastil lume, ii pistreaz care rrebuie si existe intre cei vii qi cei mo4l (,,comuniunea sfingilor"), pomenindu-i pe cei din urmi, rugAndu-se qi mijlocind pen. tru iertarea pi.catelor, pentru odihna qi fericirea sufletelor lor in lumea cealaltl.
De aceea, in viaqa religioasi a ftrnrror popoarelor ortodoxe qi indeosebi la poporul nostru) culnrl morgilor - adici ansamblul ierurgiilor gi al rAnduielilor tradiqionalc prin care Biserica celor vii iqi arati grija faqi de cei riposaqi - este foarte dezvoltat, consfi. tuind una din manifestS.rile caracteristice qi esenqiale ale vieqii religioase ortodoxe, In aftri de scopul lor principal - cel soteriologic - aceste slujbe au gi unul catehetic qi pe. dagogic; prin ele, Biserica urmireqte adici nu numai si-i ajute pe mor1i, ci s{-i Si mAngAie pe cei rimagi in viaqi, si le ugureze durerea, si le aminteasci nestatornicia lu. crurilor pimAnteqti gi si le intireasci speranqa gi credinga in nemurirea suflenrlui si ln invierea mo4ilor, dogme de cipetenie ale credinqei cregtine ortodoxel. Ierurgiile din categoria aceasta sunt patru: l) Slujba la iegirea cu greu a suflerului, 2) Panihida, 3) Slujba inmormAntirii, 4) Parastasul. Dintre acestea) cea dintAi se sivArgegte inainte de moarte, iar celelalte trei moarte.
fi,!ali:i:ll1i1",r;l'li.su.n1u:'rt.yl," B err in, rs,2 z,' p. ??i _? ;;, ;.i,# f T,g:,::ll.
ev,Bitt-Dank-und weihe Gottecdieucss(Kniga
::!!5cli;;;,,;,';h:?:;Bi,:li:T;;il.1f i,,", l;ll1l
\i:
i23-52s.
?lBliti.;.li,ffi:i,";*, ll j,;l*'",t:lt'::ill;lg1;.ir.g.;:t"'i.;f tooa, pp. ziiil/;':titilil: ',"''' rttrceasci), in 3:4p,t., #: tlr-+o qi ss--'so.i.i-p. pr. dc Mccsrcr. Rir,;; h"::;:):ie,:!:^: ii ItAndrriara '"
rcdcumurui ai"
iin,i,.i,il;;;i:,i;'trffiZT:::Z:it,.,?ii.lil
r'n' PP. tt.3z-838 (ra inccputrr .'r,r1tci'se ce,iie
ir,,*r i.j..i.n; J,J,i'.;l;
ii,ln,.,r,r
art. sin ra
sfhriir;.
-
dupd
A. TERURGTTLE $r RANDUTELTLE tN r,rCArUnA CU MOARTEA $r CU INUOnITANTAREA
I. Sluiba la iegirea cu greu a sufletului. Cea dintAi slujbi din Molitfelnic, cu care Biserica il asisti pe cregtin in clipa grea a sfArgirului siu, ci.utAnd si i-l ugurezc, cste sluiba la iesor"ea cu lrea a swfletului. Se face la cipitAiul celor care lupti greu qi indclungat cu moartea) adici cei care se chinuiesc riu qi nici nu se fac sdndtogi, dar nici ntr.qi pot da suflenrl. Situaqiile de acest fel erau socotite, de obicei, ca urmiri ale unor pilcate ' Mathiir'rs llotlrcnhilusler, Slujbele de inmorwdntare ht Biseica bizmtitri, in vol, ,,Ut omnct ununl lil1t", Itirelcr'lrorn, [939, pp. 9l-100.
382 3E3
Pnnr:r Pnor, Dn, Enu BRnrur$r.r
I,I'I.TI u.CiICA SPIj(]IALA
grelc, slvArgite dc muril'rurrcl
gi. ncrnirturisite sau ncisprqite, carc apasi greu coll$tii jana3ir-3i ur.rq,rr" r.,fl"'rfi;i;;^;*,...r^..i- -: ^::-rt2, T:rlil,a"i CAnd preonrl esre chemar in asdel la panrl de zlcere al bolnavului. slujba c, tiJrl BinecuvAnta le. fncepitoare, pAnd t", ,,V*ip si ne inchinim...,, clusiv); Psalmii qi L; canonul, alcinrit de sfintul Andrei criteanr:
,"tlj:1-,^,:::
Itti Hristos, sflrrnrl zug mo4ilor qi, t
d;.;;i iii;;ilfii[i a.;ri,'*,;fi;
.
:1.^=|j:?::j:*.:.fr it,.,.",,L.?,r1ffi -Iffilffi;_iH#fl :t:,ffil qipociindu-sepenrru."i.;a""e*gn.i""i;ffi..#'::?'dt'#'il:r1if;riTil'ii) sufletul cel osd.ndi.t,^iar cea de-a doua: ,ltu rig;r;iir;;;;; cer ce se rwptdgrn il roagi.pe.Dumnezeu si'derleg" ,on.u muribundului blestemut sau de prcanrr.cari'qine legat a; ;p, ,r;1;il;;;;,.1e ^,-^.^3__,il--!le,Rregtul si si-i dea ugor qi grabnic, precum qi odihni nenrlLurati a"pe '..--orr,.. O slwibd aserndndtoaie pen ry Lv'!r' Lu cu titlul LrLrur tg 1rS** sufletwlwi existi si h re1sli6i, cowunetada e, qwando infirtnws est in ,:("':/i?.,^ se face la !i{{!r'!ffK'a!
tu
simbolizeazd apoi candelele aprinse sau lu
mormAntirii (iar uneori chiar in ficcare zi la casa mortuiui, slujba numitl panihldl
cipitaiut
,:
che, cel puqin din a-,_."rg doua jumi.tate a secolului
IV,.
inmormfurttrrii,
qi, primind tn mlnr
2. Rdnduielile tradiflonale la moarte. cand moare vreunul din cregtini, se tn inmomAntirii), pentru cr;r; vesteascd ceto *:H:1""P,:::r^c1r. !.rll", si membri ai parohiei ci unul;Iipa di.,t.. .i
(sau un vas cu
pe u.qrri.i.i, ii]iffi.H".j"r? " fi.."t ia_lcalea zic toqi: .,Dumnezeu i..re,,;-ii;tL :?1*,?::a:.t_10:,1._::, ci togi vom muri. Glasul cloponrlui ne duce totodati." gaia"Ila aduci si trnmbiga .r.rrJ gerul v.a vesti sfirgitul ru'u lumii g gi JLurarca scularea ce-[or ccror moqr morti il;;;;i"te un mormtnte pentru Dentnr infri infricr .TT.,:3.:T*:--1p"i (vezi Mt. xxrv, 3t; r Cor. xv, iz; rv, ro;. (spilat) in semn de curiqire, dupi pilda'primilor cr, ,,,^_1T*^Tgqfrl (vezi Fapte lx, 37), lscatdat *.apl *rr.i, ."..".-rao..-"-r;i" U[r#ri4 posanrl a intrat in Bisericia; apoi e imbricat "p", inchipuind ln sftale nor Qr"i.curate, vesmit
l";;ij
ii.r.
ilil ;.:
:J+:yj"ll,i'::*i,y,ri'.ryi,:,1fr :t,}i:'ifi ..,.iYri%Ti:fflB-'lf ffi )l _,Jryt1l..^pympgi descompunere i" sicriu (racld sau coqciug), p;;;; fi;*jlTJ s Denrru a arite ci et se efli "ub acop |TSY:}IT:,$. celui.Preainalt si odihneqte sub umbra F. ill[:i:. cu privirea spre ri.sirit, ca qila.b* qi pentru ci d
risirit
ne-a
risirit H4:l*, ,,lumin;
judecata viitoare (Mt.
)otrv,
cea adevi.rati.,,, gi
tor air*_r.ofr'.l""uT#
izl. rrpiept i se pune o icoani
sau o cruce, pentru a
iti
din urmitoarele
ilmlle
:
e (in timpul acesta, preotul cildeqtc trupul
de iur-imprejur, icoana, casa qi pe cei de faqi)-; 4 mortului -iioprr.t. morrjtoi pe gl. 4t,,Cu duhurile drepqilor..., intru odihna Ta, Do&m' fle...", qi celelalte; Ectinia pentru mor-ti: ,,N4iluieqte-ne pe noi, Dumnezeule'.."; la fiecare alineat, pfe' otul il cldeqte pe mort; Rugiciunea: ,,Dumnezeul duhurilor qi a tot trupul"'"; Oti*n f rp.iifr. rf"iU.f"r funebre: ,,Cel ce a inviat din mo4i'.." etc. (vezi Molitfil' nicwl satPanihid.a). Apoi, tdmAind spre mort, preonrl zice, ,,tntru fericiti adormire..." qi se cfint{: de trei ori8. ,,Veqnici " Preonrlpomenire", bi.r..orrA.ti.rrl mortul, zicAnd: ,,Dumnezeu si-l ierte qi si-l odihncascil" qi incheie cu:,,Pentru rugiciunile.'.". Termeni panihidti'vine de la cuvintele grecegti no._vvtryiQ (naq = tot,. u6fl ' &6r,1 : """lr.f fi
cAnt, qi insemneazd, privegbere
sit
slwjbd. d.e toatd vlloPtedl dcoarcce
p.2M.
pescu, Preoti de ruir adnnai;i in Dormnul, BucurcAtf
folclor in lcgiruri cu nrtlntctrrttl tntlrlii de Sim. Fl.-Mari:rn, intmntdntnrtn ln
s
i,
in rindtriala
din Moli.tfelnice ca
qi din Panihi
dcgi
ntr-un 1059; 3E4
38.5
rKn(rl
rR(.rF,
uR, ENli BR^Nlgl,lj
l,r'r"u rtritclA
sltllclAlA I{,
lnnrornrAntilrii Prco' dupd rArrduiala arltattr, sPre biserici. Corrvoittl care va fi Pusil la caPul
(pomenite gi pomul, numit prin uncle purii), cei cu coroanele (dacl sunt), icriui (carul morflrar)) urmat de rudele
nrortului gi de ceilalgi. cAntare, ca una Pe drum se cAnti,,Sfinte Dumnezeule...", funebru' Se cAnti aceasti ce e s te i,chinati sfi ntei ireimi, cirei a -"
Hrl,ri
:l"l\:,tri #3 :ffi,t;r: TJI:Lt if
unde i se face sluibn fumortnd.nth'iL Ajci
vieqii Sl cinci
gi
intrar
nu este ale inm
la gapte ani in sus), a doua pentm prun conii gi preogii de mir, a patra pentru c
mor intr-un anumit timp al anului,
gi
siv
dupnMolitfelnic este,Pe hrg, urnrllto'l' ca (de regutl in pronaos)20, unclc c a;c'
rea ebr.u al slujbei
p
Otuilie la^martiri^ p.G., r. L., col 665: ..Ari Ilcruuuli&ou tcou teprlru)....,. C".p. V. ff4l,i,
Moldowei .lianni. T^-: 1 1t
3llJ .319. Cornp. qi I,r. V.
pp.
ltl.3-184.
a;i.
6
ra
o.,iin
prohodirii mort,ilor, nu se fhc inmormf,rrttrri llr z,ilcle bucuria duhovniceasci.. Dupi traclilic, rttt se fhc
f.Ja""ii"e
ziua dc
rurri';J'T:i:'#lii?:lTl'iil
parastasurui.
rd..rom,_p..244. 1
Ar;, --b-r
1952, pF oara, t9bf, .252-272
^
Ei
panihida,
dntarea la
ec-l.
Bucuregti, 192g, p. I l9
twtdtti,
ilr rcv, ,,'ftlttis" ( n (,/1, rrn, lg17,n
3ll6
inmSrmintirii U.
;
sa sc strc dus direct la
iul. general in Ardeal qi care a incepttt acasi qi-de aici
si fie
qi Roqiantr, op. eit., p. 192). 20 l)r,)il inclicatiilc drn EvhohXltiu,
in inscmnirilc dc la itrccpunll rAntltriclilor irrmortnf,trtllrii' ,"",1ii*;l;;i'j,rlli-.-"r.n'r"r"r' fl1ii"riii. pritlv.r, clcnrltlc crrririi (plc,1ii ;idirc.nii) 9i cilltrglrii 387
i y^,
prlE E|IANISTE
LtT urtrir<:l spt:( )tAr.A
Ia
tci tlc fhgil; precum
-aprinse 'r uncle p{rgi
y ]llrilr. Iui Hristos, care cilluzr cdci Hristos
p ap
este --Lrrmin, t,,*::' .iil#.j,in,T:.*lrffiJ:Tiii\
t2)
clie :lie ap b'r o zice prorosull-i.-&;;; ", cf,ntat funebru) tlc-... y.....,canratrunebru)
niru
/.
Iru _ ^, ce.Iocuiesti.,rb 1::tt, ".op..i,ri! de griid , t,.,i o.rmn.ziul
lreainrli-.;r;l; i,i., pilriiteqti, piiriiteqti, C,cltri dc cei ce qi-^,, pot
:li,f,xrf
anr
_ irr miiniie morruluj,
apoi in
Purtare
iurul
ideqte icoa icoanel6
ilp;.i;ilffi ,n4il;i.r;.:;#;iil
. CXVTII (
.prihani in cale...,,), *lill,il..h.'rarea r,
r,sej:peti'
',y:;;,:;:;,iii;i'?,i.:;':i:::,il::#:;;,,,!-;,,.r,;,:;,::":x5i#;# ,osribaniei (are morsiro,,
,:#;;;;;i^',"!s!ill#^Ki!| .8"^i",ili,11.:ir,;,,rui psalmi
ri)
pq I .si lirn6
irraintc de Binec narc in Mofitfetn cidegtc diri nou.
Du.pi aceasta urmeazi Canoruwl tttriri, 1843), din care i"
lr^r:ii1e.
c{ntarea a trcie (,,Nit csrc sfilnt cit'finc, l)oanrnc I)umuczettl meu..."), a Easea (,Marca viegii vlzAnd-o tltrlllf,ntlu-sc dc vifoml ispitelor...") qi a noua (,,Pe Dumnezett a'L vedea nu estc clr putinti oamenilor..."). Dupi irmosul cAntirii a treia se citeqte SedealnarrCu adevirat degerticiuni sunt toate...", iar dupi irmosul cAntirii a Qasea se ci,,nti Cond.aculgl. B (,,Cu sfinqii odil-rnegte, Hristoase..."), se citegte lcosul (,Iu\rsuqi cgti flri de moarte...") gi se cAnti din nou Condacul. Dupd irmosul Cantirii a noua se cAnti (sau se citesc) cele opt stihiri id.i.oruele (cirte Lura pentru fiecare glas), alcimite de SfAntul Ioan Damaschinul, in care se deplAnge scurtimea vieqii omenegti gi zidirnicia lucrurilor pimAntegti, inilqAndu-ni-se cugetul qi nddejdea la Dumnezeul cel vegnic. Urmeazi Fericirile cu stihirile lor (pe gl. 6). Se citegte apoiApostolul din I Tes. IV, 13 g.u., unde SfAntul Apostol Pavel ne mAngAie, incredinqAndu-ne despre invierea rnorqilor. in timpul Apostolului preotul cideqte (ca la inceput), apoi citegte Evanghelia de la In. Y, 2+ g.u., unde MAntuitorul vorbeqte iudeilor despre invierea morqilor. Dupi aceea, preotul citegte lAngi mort ,uoktft de dlzleXare, caracteristicl tuturor slujbelor funebre: ,,Dumnezeul duhurilor gi a tot tmpul..."2a qi apoi ntqdciwcile de iertare (,,Doamne Dumnezeul nostru, Care cu inqelepciunea Ta cea negrliti ai zidit pe om din qirAni...", gi celelalte) in care se roag5. ca Dumnezeu si dezlege sufletul riposatului de orice blestem sau afurisenie, si-i iene tot pdcanrl sufletesc gi trupesc, ca suflenrl lui si se odihneasci impreuni cu drepqii, iar trupul si se dea firii, desflcAndu-se in cele din care a fost zidit. Apoi se cAnti frumoasele podnbiiXl. 2: ,rYeti\i, fraqilor, si dim momrlui sS.rutarea de pe urmI..." qi celelalte, in care Biserica ne zugrivegte din nou piericiunea gi vremelnicia vieqii pimanteQti, ne amintegte ci toti vom muri qi ne indeamni si ne rugim cu togii pentm iertarea qi odihna celui riposat. In timpul acesta, incepand cu preoflrl, rudele, prietenii qi cunoscuqii momrlui vin pe rand qi dau mornrlui sirutarea _cea mai de pe urmi (se sdruti de fapt SfAnta Cruce sau icoana de pe pieprul mortului)2s. Aceasti sirutare este pecetea dragostei gi a unirii care-i leagi pe cei vii cu ce mo4i gi totodati semnul iertlrii gi al impicirii, prin care ne lulm rimas bun de la cel ce pleaci dintre noi26. Preotul face apoi apolisul. Acpm, de e cazul, se qine cmtd.rutarea ftinebrd, (necrologul). Dupi care, preonrl zice: ,,Intru fericiti adormire..." gi se cAnti ,,Vegnici^pomenire" de trei ori (prima oari clericii, a doua gi a treia oari corul sau cAntireqii). In timpul acesta, preotul gi rudele apropiate ale mornrlui ridici gi leagini coliva (parastasul sau paosul). Prin cAntarea ,,Vegnici pomenire" ne
tgJ cirrstirui rccril irsrizi,
t't
presbiteri .l iar",
furr
ui altar", ;r. .t"
' P::
aceasri
, ;,
air.i".-f*
-orl
naos srrr flaos, nF^6. sau ".i.r. Prona, cd secolele
)lIV-
itesti) crr f,r.
"
,Tiiu:: il :.'5n:y;:ffi l;fl;cit.,trtp, copovrcru, o1t.
Molitfeboic, dar e generalizati in practicd (vczi,
inmorminririi
mirenilor adulli nu. ^slujbei dc Bucurc.;ti. rgsot. rnmormdrrrarca prrrncil.r, ln ."" p.niii,'if
fj:,:]-.:.
388
i,r-.iiffi
rugim lui Dumnezeu ca) pe de o parte, El si-gi aducd pururea aminte de cel mort intru impiriqia cerurilor, iar pe de alta, cei vii sunt indemnaqi si pistreze neintrempti legltura spirituald cu cel riposat, si nu-l dea uitdrii, ci sd-l pomeneascS. neincetat in rugiciunea lor. Preotul incheie cu:,,Pentm rugiciunile..."27. Pentnr vechimea acestei rugiciuni, vezi rugiciunile similare dn Conxituyi.ilc aportolice (cart. VIII, din Despre ierarhia bisericeascd a lui (Pseudo) Dionisie-Areopagiml (VI! 3, trad. rom. de .Pr. Cic. Iordichescu, p. 144), in care intdlnim aceleaqi expresii ca gi in texnrl mgiciunii de azi. 25 Obiceiul e vechi. Vezi, de ex., Pseudo-Dionisie Areopagitd (op. cit.,YII,2,3, trad. rom., pp. 144, 149): arhiereul dddea cel dintii sirutarea. 26 Yezi Simeon al Tesalonicului,Despre sfarsitwl nostru, capitolele 367 gi 368, trad.. ronc. cit., pp. 247-248. 27 Formula aceasta de incheiere nu e previzuti in rAnduiala din Molitfelnic, dar e obiqnuiti in practici (vezi, de ex., F. Balamace. op. cit., p. a37); in unclc plrli ca nu sc zicc acum, ci se incheie ctt ca la citrritir, dup:l puncrca mortului in grorpi. 2a
cap.
4l), $
389
LrTu nri
p.
lJ,:',ll',,lf
i',:,"'.:',:il':: ilH,:;f i;::xilii",;,,fl13jp{:,}.tl9ccsirr,,ca fbrmA,cru.se 'e
v cu !u LLru cele previzute prcvazUtC in ln
In
"i.l:^":
:::^.:i1
p:n,p morfi $i cAntAndu_se
;i?,:'fiT,'H,**;39_,i.a"i':#-""p#Xffi .^:ly$l sau cirblnii din cidehriqe ffiJiX;l)*ft:31 Jai-ai" vasut
zicAnA. ,.^,11
cr,"
crr
Al.A
scmnul
.
cidit
La cap'id mortului sc Pune aPoi lui Hristos qi al biminqei Lui mAnd creqtinului arati ci ccl ce doarme
,,Vesnici
rugic ectenia pentr.tt de a s ci pomenire,,. lnd l#":,lff ,'::f i*"*:ii,:::Fie:::E';::"i:::;';#'i,1T,;:rff f Jff i 1,":f
a
t :A .\t'l,ict
pc mort suh scttrttl ltri l.lristos p pccctca lui [Ir istrls, crt qi tttttclcl lc'rnn il chctnir pc carttlitlatul la Lr inscamnd ci ccl adormit a luptat
itin t I e o J^^.. ,r itirul --^ de departe ingd locurile legat
iar uneoii ci,;rj,1_*
t
-"rt.ii,
gi cu nndejdea
ci
se va scula
s
imprcu.i cu El, la invierea
cca dc obqte3s.
DupI inmormintare (mai ales la qari), norl Panibid.a sat Parnstaswl pe scwtt, bi nrortului (numit prin Transilvania qi Mold mese frigegti, care la primii cregtini inso(eau supravietuire sau prelungire a vechilor osPe mai vechi, greco-romane. Acum preotul prrevizutl in Molitfelnic, P potnand. sau penfrry sufletwl ce stlpnnegti morrji qi viii.
pimAnt te vei i rimaqi in viari c
qi sub ocrotirea cum ne invaqi Sfhnrul Sfrinrul Apo_-_. Ano :.T,,-,. invagi
^ uvLr.
*udL
ffi []B::lT.#:i::i3*,:;p:ii+'e,:!:,'.'i,',T,'i'::]?"#,lY:I,,fr # il::[ # ?{;}' ffi: T4,1,-il ; il ii'* iJ ;I'",H'. :', f i:iril:1* ;' J,?J
;
Apoi preotul incheie, ,ira-i,,,sravi. rui Dumnezeu, cer ce Se
turi ci aceasti
(sicriul),
a$a a
binevoit
i
vorbi mai departe, pc f,curtr mir qi a cilug{rilor, prccum entru SiptlmAna Luminat5, arltAnd tlrlnr adesea, vom
a clericilor de
!,,32.
Pe
xYrI,.27; giti cu semn
I,i
rom., p. 185. , 3 (trad. rom., P. 149). OonrP, 1i (trad- row. clr., P. lttS) $ Dttlm
Si
cap.368 (trad. rom', p. 248). sfiirlitul - '3' innottta, uttimele-edilii ale Molit{elnicului tomines qi
fbsr
inirJ
t;; ZgT.tratl 3ir
murr in pracrici (vezi di ex. f. Blffirc.. in edirii is,.,;.;$;i'T;e{,
:T:l:-+ ovt_crt,.op:cit.,"ltim.l. p. lg0. Dupi
ce
r:;Aip.
437-438),
P.
de
Simeo.n-,rii"",,^-,^,,t,.: /^_ -:-
.6 De la cuv. Iatinesc cormnten1are
LA. Candrea Ei Gh.
=
de cea din a-gi da sufletul,
Adamescu, Dicyi,onir
a enciclopedic
tru rugiciunile.,.,, re celc din primAnt " de
.(Motitfeliicat
Irt rcv. ,,Culcurt
390 391
l)ulnttt'z,t'tt, Vr'ai
art'ri", Ilttcrtt'tr;fi,
gNANID
IE
I,ITUI(GICA SPECIAIT
*Tll,:l1lC.pf,nr .tocunle respective.
ncurll, urmAn
I)up[ cc i sc facc acnc[ e nului) riposat purtat dc clerici, dq! 11 ar, de care e legati sluiirca preoteasc{47' Qi Sfhnta Crucca6.
p
clericilor e mult mai lungi qi mai solcmnil
slujba Sfintelor Patimi, la Denia celor 12 miior). Stihirile idiomele ale celor opt glas pentru fiecare glas.
De
aceea, sluiba inmormAntirii
mulqi preoqi (cel puqin cinci, pentru obiceiul ca, dupi slujbi, si se inconi
unde i s-a frcut slujba inmormAntdrii odinioari inainte de a se depune trupul in tru preogi, s-a P de obic bisericd. "'"
inmormAntlrii Preotllor r lor. in Biserica ruseasci insl s'a conEltlt aceastl slujbi, deoarece ln ea ee vofbclte taine, pe care diaconul nu ll arc; dc eqc-Ell anduiaia mirenilor, cazurile contrarc fiind
i"-ilir*i.if.
neascd, sluiba
de arhiereu. aprobate -'
d)
Rd.nd.wiala iru.nnrw.d.ntd.rii cd.lwXdrihr
urmi.toarele
:
4tt
,
deosebegte
de cele precedente, prin ca al laicilor, ci numai ln' la PiePt, la mflini, Picioarc
s Q s o, rltrpi xi a2
se
curiqia truPului-toatl vialo se Pune c[maEl Curatilt e
(p.208)
r-L:^:-v
- ^^^
vczi hotirirea Sfin UI- nr .? irrnie roAa
. O varianti a- acestei .Ovariantiaacestei er ectenii,
@p.^cir.,.pp. f
omdne din
g5_lg6).
5 mai l9f fleiduit-o Hristos tururor
-
a7
celor ce aqteapta a dou
Yezi Pseudo-Dionisie Areopaginrl , Despre ir., p. l6l). c ai slujbei inmormintlrii prcolilor, la A, l. ,,La maladie ct la mort clu clrrdrictt tlrrtrr
L\vttta, t7 / r, pp. zzy_ZqZ.
la Linrrgie", Roma, L975,pp. 155-192: *' Pl. de Meester4e varialiile slujbci in trccut' a sc vedca qi V, llnrrri' La p. 107. L LU/. Despre ctt.) P. op. cit., Meesrer- oP. (oryltttt, langtc lrrclltc msnusc'its de laryy1 msnusc,its zantin lrrcquc (o.rj!!tfi,. bYzontin rite byzontin au ritr' ao
I
silon sihn nel rito bizantino secotdt
;. Thdr", instirut carh
3e2
393
lg70 (qi..trad. itnl, Icrrrsalim 1972t tlotcatt di litguagteca) '
I
PREOT FROF,
DR. Emn BnaNt$rn
LrrurrctCA sPEclAl,A
imbr{cat irr hairrelc cilug{rcqti (dc cste schivnic,.i se infrgoaril cnpul cu camilafba ca si nu i se vadl rat;);-. hr;il ,p.i'r, i,irrgireasci., alc HL|,l',tli
-rffili-r.r
Il',11tiI
;:;:#il'"r"rilii'alj'':ffiili::::'ft,'ff1 ,: uur)a Acee) c ciezqL aQezat pe o rrasii.rlc nisi.lie (Pe (pe Un Pr u un pat simol
pe pe
P
ndu_se cu aceasta siricia de pe care_el I-a purtat.
in
Dcnliyr50.
udr Prlveqre slulDa lnm
::fl:il:i?t*::f,,^X i;il;il
fitvirrt,,.", Otprrstul sc.fhcc^ca la Paqtisa,,iar la mornlAnt sc citcqtc rug.icilnca dc dczlcgarc din sl"ritra otrign*iti ir inmormintlrii"". mircni' clcRAnduiala aceasta ;; ;fi.i*ri la togicei mo4i in ea 'sc f{cce gi cht (atAt lamaturi, .i.i ai;til;r.i, a" ori.. vArsta ' (miercurea odovanie ziua in ;i1;i";-; .i"o in-o.mAnt"qi iiptlmanii a gasea duPi Pagti)s7.
vierii qi,,Hristgs
Observ. pe baza Canonului
i:l"X',Ltfffiri i:j:f,l'j
'rLrulllle el propnr' deosebi cele din celelalte slujbe ale ,rrrr.-,rrrallrarlr: r'rele.se aminteqte de lupta gi de nevoi , ,i.tii .ir,-;;J ,;l:"; -,
aduce
:fi
p't'"::::x$.:'* 'a"ta Arhiereilor raposati
ri, se
I
jcrrfh
II
al SfAnnrtui Timotei al Alcxandrici' cere oprc{tc.a $c exccryla c1l:ll i51 i:tlli
dinminte),ltilparastascpcnlrusl' nucigaqi (ar
A po to u I ;;:, [J i' i',i:rT,''f T: ;;H" ::l' 5:"rt;" JH I li ^^^^.^,_-, ;i gi la inmormenrarea ft t)emrschi. se ce cAnti. rA^rX p. :r. ^,^tyl_..:l:"aj a--"iJ"t-Uirl"i.a ta mormint, flc fllaschin care se rosteQte ectenia qi rugicirrn"r. I)rrm-o-^,,t .r.,r-._-'11or. ,or' (e toarni in mormAnt mormint se r^.rn; pert"'.I ^^-+- ^r s
R
' 40 qi-I43);.du.p[ Prr' prinli astrpra
^ ilto ir'tn'C*ora (g1.40) acelaqi ffarament se aplica qi celor uciqi cAr-rd au fost unui furt, in preacuruie etc.
5. Vechimea gi evoluqia ritualului
gropii
11,3il'n1li'"'parea ri , ! inmormdntirii .rd;i;;:X.or.... .i ,,,
li
iace srujba
, n r,i-toniqi ffiil:rg,l in,.j,*"::-i1*,^:lll=,a! resminter",'hi.;i; [ ; ;;;;':' arhiefti;i."bupa moarte ei r,lrTt;;.""8?i#fi[: ..l ;l ;f.?"ff H
;
e) P'i'ndwialn' inrwrvndntil"ii in Sdpainad.rua Lwruinatd. pentru cei ce mor si fie inmormantaqi in vreuna din zilele .Sintirn4.ii T,,*;^^*^ /)^ t n mlnlca Tomii), minica lOmtt) nu nrr se se face G-o r.
sau trebui€
in Mo li tfe ln ic :,, acesrea sunr
totcAti murim intru nidejde T)e aceea, r..^. rDe ^^ bucuna pentru ca ^a6r-Invleru tlTlrnt^i de jalea gi de durerea pentru cei sll,UDa lnmormdntirii din resrul anului e ntintlrii alc4t-,ir; ----^ -: r'
Antiohiase pe vremea impiranrlui Iulian de Aur spune c
faqi de Dumne
locul nostru6o. biserici, morqii erau privegheaqi, zi qi no sa
,,
F. Balamace,oP. cit., P.439. Moldovei). Catisma.a ir;;;i;;;ii't".'i,i
i.r-".-arrae.li o. 162).
'
s('
Sitncor-r al Tesalonicrrl ti Dpent co4o*ir,,t sl Vczi inritit,*i Vczi invdldtwni -204 $i 203-204 si BtrcurcstiSrurr, r. t
illlll'u':l*:'m[;l';;;*:';t.r::J"Ti:,9r fi; ".!*,a
i---^A-I
;lrri .lc rlrrj
):-
:T:?li::;:"tj::ii:ll
3e4
i,, Biserica msi
Snp,er"a.ra r-umitlatl,
1-/
-
.
(Ps.
CK\4lI),
care lipscgtc din,
rlndttinla
la casa mortului (Pr. P. Proc
exista insi o rinduiald deos
izrr' /izrr' Bucuregti, 1858, pp,
1951. p.9'6), te5l. ' o. 9'6') ^,"-^;-o^::-':::':l],ii;j B^ucureEti. Bucure$ri.
"i:
DY cgDtca p(rmcntrcPomcntrc c prcvezuti ntrmai tr. cdiliite . ,^'LyuLa .Jnn () lnl()cutcsc cu ,,Hrisros a inviirt", 1l:Tii-,,, dc .3 ori.
, ..
on
i,.*^
xvll-a
se citegte
o - --.
:..'b:q
lJrlrrud
re practica din Biscrica rttscascrl p-rivintnrc,l't skv. Ies funirailks selon le itc dc I'Aquts cl ltt z,'in voi. ,,La maladic ct la nrort clu chrdticn
y
^ , rnmormantarea arhiereilor dupi duoi rAriI li_oITlll.rrea arhiereitor bedev-N. Filip, Lirurqic", o. ++Zi); dar Rusiei Rusi iei a alciruit alcniuit unlit un*rit special pentru p<
Motitfetnicutui si.ghcawnmtwttri r
la inm
Vczi Socrare,Ist. bis.,IU, l'8. Omilit IV-a io Epist. cdtre Evrei.'.,11G. r' L'XIII, col' 43' 395
LITT,RGICA SFECIAI.A
PReot Pnor, Dn, ENtj BRANI$,rF:
cum s-a fltcut, dc exemplu, cu trupul impdrarului C,onstantin ccl Mare6r sau cu ccl Sfhntului Ambrozie62. conform sfanrlui sfannrlui Apostol Pavel: ,,Fraqilor, nu voim si figi ln degpre cei ce au adormit, ca sd. nw vd. lntristapi,., ..itrl1i, care n-au nedelde ...,, IV, 13 g.u.), era interzisi ;elrrea mo4ilor Qi purtarea hainelor de doliu ( 1tr tteagri), pentru ca moartea nu constituia motiv de plAngere gi intristare, ci de
fericiti gi eterni.63. L-iri indoiali, cele.dintAi cAntiri gi lecturi sfinte cu care cregrinii ii privegheau mo4i gi ii petreceau la groapi vor fi fost psalmii biblici, indeosebi aceia in'care. vorba.despre viaqi qi moafte. Astfel, sfinrul Grigorie de Nissa spune ci, la ca trecere la viaqa cea
sttrorii
Macrina) s-au cAntat psalmi gi imne6a qi acelaqi lucru ne relateazd gi .sale Grigorie de Nazianz la moartea fratelui si.u, crzar (cheiarie)65; iar Ieronim:p;C la inmormAntarea matroanel paula in Betleem. s-au cAntat prri-i in limbile latini qi siriana, deoarece erau adunati cregtini de multe neamuri qi fiecare cAntal asculta psalmi in limba sa66. ^ CeIe dintAi reguli privitoare la rinralul cregtin de inmormAnrare le gisim Constitwyiib apo*olice. Asrfel, in cartea a \l[-a lcapii. ZZy din acest documenr se tomb obiceiul iudaic qi pdgan al spilirilor lustrale dupd ati rea de mo4i qi se spunc mo4ii care au riposar intru br.rni-cr9{inqi sr fie scogi din casi gi petrecuqi ipre gioapl cAntiri; autorul anonim citeazd,, mai departe, ,"rset din psalmii'cxv 1veri. o: (scumpi) este inaintea Domnului moarrea cuvioqilor Lui") qi C)trv ivers. 7: cc-te, suflete al meu, la odihna tx..."), care se cantau (citeau) probabil in astfel de In crmrtrre, cmltlreJ se recomanda si. si se citeasci din Ci4ile Sfinre (ceva mai jos Sfinte (ceva citeazi, de c ios se citeazr. din Prov. X, 7; Ingel. luj I9q sirah III, r; Ieq. III; 6 qi Lc. xx, 3B), sd se cante p;rhi sr se aduci, in biserici gi in crmitire, ca jertfd, ,,pldcuta Euhartistie, icoana impiritesc al lui Hristos" (trad. rom., p. 179). prolabil ci de aici s-a luat rrlspnndit in multe regiuni ale Bisericii vechi, de a se pune pirticele din Sfnnta Euhar celorriposaqi, obicei pe care l-a condamnat sinodul cartaginean din 393 ( [fl., '--l[ l8 ir-rtre cele de la Cartagina) qr apoi sinodul trulan in canonul 33. ' . n ,' r: . , ,, r,J vv.,ryeywyretv wyvrtvttve -a.postllice (cartea v nr) Lap. cap. ,tl/ ^' 4l) luni sc se \L4rLLd VIII, . .To, in Constituyiile pentru slujbi cei morgi, in care gisim gi texnrl unor ectenii Un diacon rostea mai intAi o ectenie mare, apoi o ectenie d.upi care-episcopul rostea o rugi.ciune, in care gisim idei slujbelor funebre de azi. Slujba se incheia cu o rugiciune penrru plecarea capetelor gi con^cedierea credinciogilor din biserici6z. rn bholnghi.onwl episcopului Serapion (in Egipt) din sec. IV gisim tcxttrl unei rugiciuni penrru cei morri, as .o ..i'di, Corustitwyiile ip^tolicc68, iar in sec. v, scrierea ct tithi Desp iseticeascd. a lui Dionisie pseu-
qi nici numar
copii). cele
')'.Y-uiPatrlin. ex., ex.. pLlng (,s
7-49,p.L., t. XIV, col.46-47. p T. i. tatet IV ta*, 2O-?.1 zOit, i.i., iv, rnt ."f . r{ OrS-ors, ,,Nu trebuie sl-i L. : si' nu imbricim^pentm ei haine mohorite...". iilf.i t. XLVI, col.992 D-993. t. XXXV, col.755. , 6h Epitaphium lraulaz (Epist. CWII),29, p.L., t. XX[, col. 904-905. n' Ctnstinsiih Ctnstitusiile apo$olice, apottolice. trad. rom. din Spz{, Spz{. llll, pp.262-263. oo.262-262. n" Vczi tcxnrl la F.X. Funk, Didascalia et Constbutiones Apostoloflrrt, Parlcrhrlrn, 1905, vol. lI, or 6i Vczi, de
ort de Pr.Cicerone Iorddchescu
p,192,
396
L4l-142'
'pp' ct ln ntort t-..ildc i. .rol --La mAl -,.. ,,La maladic powr les morts, invol'
$1
cltt
PnnoT PRoF. DR. Enli BnnNl,$,rri
l,lr"uRelcn snEcxAt,/
rcprezint{ o. conrbinaqic a rugdciunilor perrrr"u nrr:rgi clin vechile l .acntalc 9:i:llTb.rscrlccgtt ourelr qi manuscrise de Evhohgbll cu cAnririle qi lecrurile'din rAnduiala vegherii de toati noaptea (l'annikl-ris), ."r" ,. flcea inci din v"ciri-" in biserici ln nul^duminicilor gi al sirbitorilor.rnari gi care era cea mai potriviti pentm;;il; Astfel, Psalmul cxvm (,,Fericiti. cei frii prihani irr .r[...;t, :;.e ai.an iegte -a a XVII-a, specifici slujbelor funebre, impirtiti in tr:i ,"tir"r"., constinria incr inceput psalmodia Utreniei de duminici qi de sAmbita, ir'r asa se cinta la catedrala patriarhali (Marea Biserici) dlrr c"".t""iil;;i;: "n.i"jmanrstiresc. El';', odinioari gi la slujba inmormAntarii Domnului de la Denia din SfAnia qi l{^i.a V (azi rimas numai sub forma de versete izorate printre strofele prohodului) o parte dintre cAntirile gi rugiciunile din rdnduiali acrualllslujbelor i.r.rebre, c provin din fondul vechi al slujbei privegherii de toati .ro"p* (panichida), il dupi.raditie,.pe sfhnrul Gherman I, patriarhul constantinopolului din au 1*t-?.: vl[-.lea. Din acelagi veac provin qi stihiriie'de la Binec.rvnrrilrit"'-orEitoi-1,, r sfinqilor..."), care se cintd .prima parte a slujb.l".fu;;;r;; moase stihiri icli.oncele din ba inmormAntirii, care se datoreazi marelui imnogr dogmatist, Sfinnrl Ioan Damaschinul (t754)?s. *0,... este opera lui TegfaLl, episcopul Niceei (f c. 850), inglobat probabil h expresii ai" p-aritii ^^_9i:r:!^:lVfl"r. ,..irt, ,, ,toy.9. ^qi orlnrl martirilor. In cadrul_lui. la slujba inmorm6nterii preogilor s. int rc"te"ra, dupl CI tarea a gasea, c,ondacul gi Icosul obignuit al sruj.belgr firnebie (,,cu,fi"di;Jt;a;; toase..."),^d{ nu singure, ci urmatc de inci arte 24 d. rtrof., .rr" a.eori.sc un r c9ryplet, in forma sa originard. Acest condac este atribuit de unii Sfantdui R;; M;i& dultu, t'Pa dupi ar(u attii caluganiltr Anastasre, srannrlui Maxim l,raxim Mirnrrisitorull, Mirnrrisitonrl, :llggamtiri Anastasie, probabil prietenul Sfenrului -l
il;';i#;
s
yq,,+
-i
Pani in sec. XIV nu exista dec6.t o sinzuri sluibi a inmorm4ntirii
c^ -^t^-^--ill)toate categoriile de
mo4i (clerici,
;;
intinde qi dincolo de pragul mormAntu
rea
individuali
.^-,,-; ^o-xr
roap5., era de obicei a invierii luJrLazirTl. se intAlnegte in manuscrise decAt
M.
mo4ilor.
de ritual, intocmirea ei
s_ar
biserici se pun pe masa ofrandelor, de I altd masi agezati in miflocul bisericii. Coliva (td r6l"upo sau r6l'l.upcr), {Icut inchipuie insuqi trupul mortului, deoarece Ea este, totodati, o expresie materiali a cr ficutl din boabe de grAu, pe care Do trupurilor: dupi cum bobul de griu, ca s ingropat mai intAi in pimint gi s ingroapi gi putrezegte, pentm ca CJmp. qi I Cor. XV, 36 Q.u.)82. colivei reprezintl vimrqile sfinqilor sau ale veqnice, pe care nldijduim ci a chiar rAnduieli speciale pentru bi .A.celaqi lucm ca gi coliva simbolizeazi Ia mo4i pe lAngi colivi (sau uneori in lo so
Mitrop. T.E. Ma 8' Despre originea Tt iad,
7a
a
Slujba pe care ea o face pentm cei mo deobgte pa.rnstns, de la cuvAntul grecesc n intea cuiva, mijlocire, deci mijlocire Ia Du
l;;i*r{
mAntdrii monahilor de azi; in eagorii de mo4i, existente mai dina
ci4i
B. IERURGIILB $I RANDUIELILE TRADITIONALE DE DUPI tNuon uANTARE. PoMENTRTLE MoRTILoR
Btrcrreqti, 1945
Arranz, 0p.^ci1.,.pp_. g I -g2.
tli I vL",ti* cr, Despre poezia imnosraf.cd..., !:,lt:t, .li ei.. lirurgisrul .o.,r"-po'rrn'G i;;" K:;; Yczi.de Vezi, de ex., " 9. cx..Trebnicul slav (il4nlirfelttir) (Molirfelnic), eA t. c ]l
11 77
p. 339.
ed. la Grottaferrata, in 1945.
'i,,.r;,1^^::,T:"^.g:',p1",-y1;fig' r,Lo.,r, v. s;,,i,'opl ,ir., ta nora 47. si ta A. f:i...*slavr,'in'uil..,r^ I(rrirzcfl. La mor"t du ori*i d'apris_lr ,,Trebtih', .*i.1i.5","i;';;;^;,, .il;,it;'l#;
h I.iturgic", I.irurqic". Ronra, Ronra. 1975, 1b75. pp.'l on. I55-t97 55- l OZ 7') Te
P.
Vczi, dc ex., cx., Penticosii*t Penticostiral myt.. *rr.,
16).rYczi,
llr sfhrEinrl lrr
t'oP' cit"P' 252'
slujbci clin Duminica Palitikrr (ctl, lfucurcari, I936, : 3e8
il,iir[.,if
399
PREoT PRor. DR. ENp BRaruI$tn
[,rruRct(:A sPBclAl,A
,=l ffffi3"l];:ff f."f;m'ji::,:l repreznti reprezintd. o datini foane ,e.h.' foame .;eche, ,-il?
m in cartea numitl Panihiddsi cum o des' la inmormAntirii, cu singttra dcosebirc c[ ccle opt stihiri idiomele ale SfAnzului de pe urmi. Fiind insi Prea lungl, la tici, aceasti rAnduiali se prescurtcazil,
ji1: ",*r,r" c,in er crucis
flcAndu-se in modul urmS.tor:
Paru Parasti
care sftdmogii nogtri romani
de vin,
trupul Domnului. foilorta e roQu, comp. Deut. XX)ilI. t4i ;;;
trl ul rrr cu a
le cipitat insi o semnifica . m a fosf trnc rnrn,,l T\^*---r
usnrl , st5. Antrt
stropi
aceasta a
a fost uns
td dupl qi vinul,
.", Apoi
ales
prin prin mormAnnrl preinchipui curge
viaqi
obiqnuite (unii le omit). P rel.e : ,,Crla ce cu adAncul avem...". IJrmeazI citirea
peste trupul
in fn unele pdrti, nirti vinul r- .o rrr,rg e arha.r6^^+ 'i^,,r de Ul mortrlhri (iau /c,,, a gylui gropii) --^-::\ ^ .r'.i * 5norplui pacatelor drn yiati (,,Stropi_mi_vei cu is e lnlocurt cx apd indulciti cu miere (mi Sau Pdus (de Ia crrvi.nrl lati-^-^ ^--)--.
Sfintele J3
^--
-
.
nidiiduim nidijduim.
,,
r
;H#i:lhy,:i:^;y,:"!;::;ri;r::#,=,ncerare,odihni,moane,deundesi
(ArdiJ;i
I i::f
Moldova), la
:*l::i^igYit
;ffi
inmormdntiri
care urmeezi Cananwl rnorlilor,
din
care
ri tory"t, adici
v preogilor) lumdndri aprinse, a ciror ; se aprind de asemenei qi turnaniriG
t, Cartea Ro rnhn rev.
e as c
,
ds,
A4O, an. 1963, nr,
236,238. orice ofrandd (piine, vin, vase) adusd ocn. p. 995 $ Diclionarul tirutii ru-
scu, op. rur.,
ttl:),
morrul (pornclnicttl ctr propriu-zis cu Liturghie (parastas dc dupll icriircrt,ctr obilnuitc troparelc iar Ia numele mo4ilor) po-.rrit Ia Proscomidie, " qi Apostolul zilci Evanglrclia lAngi pe mo4ilor; condacul gi Evanghelia se adaugi gi troparul
Cind
ea es
h 4()()
se face parasrasul
Yezi F. Balamace, oP. cit.' P.458. Ic. D. Lungulescu, oP. cit., p. 190, F, flnlanracc, op, cit., pp. 456.462. 401
r:sP:ctjYc nc pttll qi Apostrllrrl qi livtnghclia pcntnr morji, inr dup[ cctcnia lntrcit{ din cluiala.Liturghici sc zicc gi cctcr:ia pe,irru morgi, cu rugi.i,rn"o, duhuriloi ,,ilu*n.r"ot Mortul c pomcnit apoi gi la icqirca cu f)arurilci iar in iiqrl Crrin,riri.iiiui r"u
se citeErc,
in zilclc de rAnd, Canonul morgilorrT.
AtAt in Panihiili, cit
qiinMotffitnlr
gi in
"r
Linrghier, mai gisim qi tnparastw mic
Pe scurt' Prescuftare a celui mare,- tipirit de obicei sub titlul de Liiia rnicril penw ta ei e aceeaqi cu a panibidei care se face ra casa momrrui [41.4!{a iI1 zlua inmormintirii, cu singura deosebire ci la ectenie se face pomenirea gencr nenominall, a rlturor mo{ilor. Se face de obicei pe la ministiri, indeosebi vinbri gi se numeqte Litie (proceslune), pentru cd se face ieqind in p.ia""r (pronaos), ori -:' se merge in. procesiune-la cimitir (gropnigi), iegind din biserici dupi siuibdtr." .- .In catedralele qi in bisericile di mir (mai mult la oraqe), parastasi acesta pe (Litia mici) se face de obicei la sfirgitul Lirurghiei n. b.ipn Rugiciunea amvo fie dupi otpust- gi poarti. numele die Trisaghiin pentru-"iti,"" panihidd rnicd, Aceeagi rA'duiali se face-gi ra cimitir, ldngi mormanr, sau la casa . mortului, cu zia pomenilor care se fac la termenele sau soroacere idrtinate pentru pome: morqilor, despre care vom vorbr mai departe.
i"J;d;;ii;;;;
_f
Ard.*.existi.qi o randuiali specialr pa.ra.sta.surai d,in sd.rnbdta twi Lazd,r unitr cu ^binecuvantarea maqiqoarelor)ee.
, dezlegarea Piresimilor, la cimitir,
(\
2. Soroacele sau termenele
lor. Dupd tradiqia veche mornrlui prin slujbe cu rugiciun tpwd, care corespunde de obicei cu ziua carea
cilrc ne mAntuim qi
in
amintirea invier
ui (ed. 1928, pp. f l0-lll); D. Lungulescu, ap, p. L78. 0 sau 2l zilc I din t466 al ,
:rtrc;ti, 1967, p. 137:,,RAnduiala ce se sivirsesre t'ti stilttthnd.ni dc la ziua mo4ii',. in unele oirti. o iilptlrnfuri (l). Lungulcsctr,op. cit., p. 132)i
402
403
-r!P PNn trtl I l:
I
I,ITURCICA SPECIALT
sc i,chinir. duD{ ce a vizitat raiur. cca
di, zitra a 40-a, pcrtru cil atunci ar judecata particrirard a fiec*rui-liiii.i-i.uia p"r.grin.r;i'dli'A de z,e prin vizduhului, prin rai gi pril iadr0s-----' -*r Pomenirea -orn lrri ra soroacere de mai sus se face fie cu parastas qi riurghicr(
soroacele nu se fac
de cc
raznice (Naqterea gi Boboteaz[) nu sc po'
Stmb[ta
ln SdPtil' loe, iar tn nntnecatll
'fi ;fi .11,,1".1,i.
;;i ;"i'h.il;
prin rdnduieri ae iru;ua-iil;i;; t"".dir;ti.
Orrflirllt..i,
bi
SiAntul Ioan
bucu
L-
direrirei";;i;;qilffi
(sau, mai
.a#
zlri'arpa moarte ), fie ducandu_se numai col b.i"*iir..;"i";.##; ;;";"ifi;;;;;tr, .- ---' rle zile.drPa zile r{,,^i r de ca"J-p"."'.;J;'J..Lh? ornrlui la Pros (prin scoaiere" a.'-i.ia.;, t, punAndu-se gi pentnr morti- clr rugdciunerr nroicirr-.o.,,uu'u,Lzcur uunu.ror...-.; orr...l"Til'iXL,tul',!li rlT.-"rti,^cu pomenrrea e insotiti de mese .penrru sdraci (pom.niy,qi;;-i;;;; ;;t ;[.iI 'ill#,',inl.f,
li
*::1r",1,,':Tr:::]1":_r1_ colac gi vin la mormnnt, unde. m^ormAnrul cu vin (aqa se obil-
ade din curst
N ^\
r
in orice zi a siptimAnii, ci mai ales joia, I
3' ztlele in care se fac gi cele in care nu se fac parastase,
il::::;,o[:Hl.l,T.''5yi,'j:':lf,lll.:ta,i)
menirea mo4ilor, e sAm6ita. sairuar"^.
n"rp!e"aiii'..,
ir".rrr"relor
uminica infricoqitoarei )udeclfi) plnt h iri'
in cursul anului t ,r,uitiia'a";;"d,rL':""sranrdr rlqvrul4 uL Lrdur(ra consranta pentru cea mai potriviti din
si, .,.,-..',.*!3t.'tu
De la olrr.m.. , imai ale sul.sdptimdnii, mai inclusiv sericii se.face se fire parastas .r.""r." ^^-. pefltru LLrLLrnl raposa[r, rar la sdr car; au purrat numete ,ra,idrr"i ,.rp.
l:::T,:f;1ii
zi de Zl Oe duminici dlrmrnrri este ecte insi i-.x admisi.r; -- - ;;;;i;;';;t, ^J*:^: pot veni la biserici in zi de.rucru; ., * J-r-,'.rrqtere
)-in alte zile din,(
gi /
l
pogorimant pentru cei ce unei aprige qi interminable conr
doua, a treia gi
f [:'J"::::i':P::?,1"*.:r"i''t*i";;tt;;;;;;;',"'Jif, :;iJt:l]Ti: l+lfrufl jif,:,,;f 'r.sm"t"lii-ri";;;:T;;;*;h""'HJJiffi ::,:"I3.3ffi uJ
(f 395). Cuvdnrpentru ieqirea suflerulzi
n.' p..zz'tt.- dmp. g rrair
(
-,1.92
,; ;;'rf.t
mo4ii P9l
taini, la prosc tradiqie
"ti a morqilor
pentm
(de ex., la ieQirea cu Darurile)
''"1
;!^rV.ZT
ed. Acadimiei Rom-ine, i g1;,'pl.r osf
fi pomeniti nominal numel lr ."t*ffi*rghiei previzute de tipic 9i dr
In zilele gi
.'
v.ri
:;rffi*,
;# ;;t,rd
rD in Bisericii ..,9*!r.. ({un^t;nia,, 9lt"*1-,1',11"-'o:11.Y:1*::,1^-:.,1T' urrcrL pi(i ru unele P"!' ale ,l:tlX "'-:j:-::li'ili^-,"'l;cx C Liturulric (vczi, rle dup:I Litt Patimilor' dupi Patimilor, rti- in foia loia din Siptdmina mo4i. p.niru sariridarc dezlegiri de S-Arntr'ttrr drcciei. Grcciei. i1"".". Biscrica ,,in ,ir: din p.rltilr;i; practica pI procoo p.73). pr rlrpa Dupi oviciu. Rirualistica, ;.-zzi. lli l:I':l Pr. P. ProcoPoviciu, f... r---pomcniri cu colivc' drr sc utmcrrc*c ntrrrre ^'-ln lrulnlruca rrutrlur lt [r r/uluru!' i.*ii'nr'r. ^-"1;,i;; tltthUfi :*.r rLirurghiei :r,--hiai *I,"^P*IT eele n rrnr t;IP^' rronrre func[frc: ,,cu ..Ctf tltthuri :c func6rc: irul -"rtil"., dr.i trebuie v'4)' Iybv' pe 1960' Atena' P' drep!ilor..." ttt fl rtt mOrlikf, ln A morlitor' -ilo \r^-: 5i nr-".,,-t",t l^ . n. 2ilele i'"t"' Oentna pini'ni'iaseneratd' DomeniriaXeneralil a ,\;iip.
il d;ffitil;iil;;it;r;'iiIi., ' celelalte
i."rilri77r^ii
-
n'i
sul anului bisericesc. rrr Vezi can. ll din cele disciplinare atribuit
405
Pnror Pnor. Dn. Enr lluNr$rrr
'.rtcT,tltcintr-ttttsicritr'li:,$l,lllll'il
aproape zilnic. Acest fel de ponrcnirc sc numcQtc in popor sdrindnr (dc la cuvA6tul greaca moderni fi ocrpoutcrprd, = un gnrp de 40, slavoncqtc = ,*or) sau (prinfuJ qi sararustd (de la rcoocrpq,Koottl iitW.: a patruzecea zi) qi'r. i,i[.*iaz{ credinqa.popularl (de origine monahaii)'cI in a 40_azj a. U -trit., dupi ." *fl morrului a stribinrt vimile vizduhului gi a vizitat raiul qi iadui, s. infltiqeazi la iuc
n<>ultti
mort! oI
i:iit;' "oi"' tl"it'* prtrtstasttltti'rt
de moti"'c t:'i-:l:: oseminte neiustificate exhumiri sunt iugldttttc'
ffiilJide
cata particulari, pentru a i se hotiri soarta provizorie pa"n u'pa...i;';i;-;;;ii soarti. care se _poate uQura) prrn mijlocirile gi milosteniile ficute de cei vii in rnorqilor. La sfirgirul celor 40 de Liturghii se face Linrrghie cu parastas qi se pc toate pomeL-ricele expirate,.ceea_ce in popor r. .r,r-.gt. d.izlexarea" ,^u'rlobo srirind.at elnr,^insoqiti uneori de Agheasme micn qi masi d.;ba;;;;tru prazniciia. Tot un fel de sirindar sunt^qi aq-a-numitele capete t^" i,;piyht, pirqi (ca de ex., in Munte ria). Se aduce adici, la biserici ru djr..t l, -o.-arn, pomenirea^ mortului, o colivioarr, un colac sau covrig mai mare in,rmit cipeqel), vin gi luma,are. Preotul face parastar_d. p" scurt ( 'nghi.o"wij qi'r..op"g,. -o.n ctr vin. Aceste pomeniri se fac prin Moldova jn pii-.i. +o ii, )i. a"pl-o"r.., i.; a_lte_ pirqi in Posnrl Mare, timp de 40 de zile in qi.,,r; ,faiqi*i se numcr
"bii";i;i",
(ellegaren Pdresincilor Ei se face, prin unere parohii,'in se-btl;fu "."r.or^ Lazir, pri" loia.Patimilor, in SAmbdta Tomii, ori luni qi marii d"pi D;;i;ica romii
;ili;
1ilp;ii ,,Blajenilor" sau al mo4ilor). La unele biserici parohiale se mai obignuiegte a se face pomenirea individu neintrerupti a mo4ilor la r ate Liturehiile din tursul """i ,ri bisericesc, ..., i" unele pirrj (ca nordul MoJdovei) se numeQre.parusie (dela : prezenti., a sta cuiva neintrerupt in ajutor)rt6 L)
cuvant.ll;;;;L;"p;e ,& ,h
5' Citeva de9R.1e dezgoparea mo4ilor. in timpul din urmi, s-a incetitenitl prin unele piry ale Bisericii noastre obiceiul spoiadic d" a se A[r"d;;.;;[;;i,
Vechile Pravile interziceau categoric qi dezlegarea chiriarhului loculuitrB. Ele care, dupi implinirea ter. de asemenea, permise, cu unor oseminte pentru a fi ex., pentru cei care au murte de.locul de origine, soldaqii mor,rl pe osemintele dezgropate se spali cu vin, se
',',,Y51!:::!:^.1ti Y.::: B_*1*, op. cit.,p. 410.
Nicotlim (Munteanu),
gt. 162;
Mitrofan din Konewets , o\t. cit., pp. 2e-3r. Comp.
qi
op. cit., cit.. pp-. ','j Y:,r^:lli !!, ,,:,.q li_nt. n ungulescu, op. pp..rer-re2. t9t-192. Se pot da da sirindare sdrindare qi pentru cei ,,,, ,,., .,- Yf,'.:11: ,,:lg,*Tl::':_lii.-T 3j::?,:-Ljiryl.'cy, mai important din viala parohiei, ca de exemplu. L sfinlirea Ili:.ii,""j.,T,"1: fl:l..f ultcl i,biserici_sau Dlsenct sau a unei fhnrdni, unet fflntini, ori cind vine prett.,o, preot nou iir, ,r, .i.. rrs Vezi lerod. Firmilian,Cartc derugfuiini,ed. II, IBucuregti, 1937, pp. l7l-173. rf n V. Mitrofanovici, op. tit., pp. so["iotS t.t7
f
I.
de ex.,. Pioik t;?,yf* fi*eytlre_1Legi); gt.l38 Comp. unele Rispunsuri .Y921, ale Ei :atria.rhului iarhului ccumenic Nicolae III iramaticui r" u. GiediJn, Kcry wrcrf 6ttrd,[etg, -pl, 9 r, p. I, si.".g.u. rr8 pravi)d Vezi, dc cx.,Mwrual dc bk.,,lpl.iia. Nifon al ungro-vloii:i,lkl'ri, L. II, Bucur iJ.ir"u,i, 4, p'. 128 Si,fuhcatnata4 Buctrrcgti, 1854, p. rza, ,,Nimeni sl nu tf,lrtrzrrcnscl a facc dczsroorri n, 128: ,,N,-.;i'.i lll"1:f;]r_t^):"#rffi,1::.P1i::l1.l1', .lc oasc dc rtp.safl, f{rrt qtirca iltffin.riiliil1r'lr["iii't 9i dezrcjaica ctrirr,irtri.i
*i""p
itff,
"pilrr*i,
406
,i.i. ",-r,il,il;;'#iltil.e'o';i
"pp. +7 | 48) e in vcch' re -""*.l;i,.13iiifl ffi:,-11":i""':Ji,:}:$.:il}.uin
|
slulbil Pcntrrr
401
-
.
CuPrins
Prefaqi Prescurtlri
I
r'!""r""'i"""r"'r '
folosite
PARTEAINTAI
SPE ',rALA""""' ururclcA tN INTRODUCERE Capintul
I. Linrgica speciali
"'
I-E'
"""'rr'?"".trttt;'1{
',
* ,{*tPll". Ltflrr
i. OUi..tot sau materia de studiu a 2. lzvoarele Liturgicii speciale" ' ' " '
folositl 4. imPi4irea rnateriei "' studiului L 5. Fotsul gi importanga
3. Metoda
Capi.
I. 2.
3. impi4irea sluibelor bisericeqti
PARTEA A DOUA
DIVIN ZILNIC SAU SLUJBELE SERVIqULUI BISERICE$TI LAUDELE """"""""""""21 AL BISERrcrr
oRTODOXE
sivArqesc
Cnpitolutll.IstoriaLaudelorbisericegti.Formareaserrliciuluidivinoubliczilnic """"""""'2? al
Bieericii
"""""""""'
I,TTURCICA SPESUIIA
PRE0't'Pncln. Dn. ENE BRANI$,nJ
A. RANDUIALA SLUIBEI I. Denumirile slujbei 2. Timpul sivArqirii..... 3. Scopul Vecerniei....
4. Rnnduiala Vecerniei
ll. rsTozuA $r ExpLrcARrA VECERNrEr............. 3. Explicarea rinduielii actuale a Vecerniei
4. Simbolismul Vecerniei in raport cu viaqa MAntuitorului ...................................5
4ll
LITURGI(;A S]'Er Trr+.'r
,Rnot PRor. Dn. Uuri Bnnnr$tri 3,
4, 5. 6. 7.
eclianea o
rlritolul
II-a.
III..............
.................I77
vArgitorul Sfintei Liturghii gi pregitirea lui pentru sIujbI......... .......L77 l. Cine poate sivArEi Sfhnta Liturghie.... ....I77 2. Nccesitatea pregitirii speciale a slujitorilor pentru Sfinta Liturghie ................177 3. Pregitirea sufleteascd (morali)..... 4, Prcgitirea
trupeasci....
5. Efbctele gi folosul
pitolul
pregitirii penrru
s1ujbi..........
IV..............
Irchriala Linrrghiei SfAnnrlui
..........17g ........Ig0 ........1g2_1
.................I83
Ioan
Liturghiei SfAntului Vasile......................1g3 ..................r83 l. Cc cstc Proscomidia ...........Ig3 l. f irrrpulsivArgirii Proscomidiei................. ..,............,.1g3 |. l,r>cul strv{rgirii Proscomidiei ................. ,,,,.,,............1g3 qi a
{. RANDUTALA pROSCOMrDrEr.........
4t2
&
413
rEEOT TROF, DR, ENT' BRANI$TE
I,ITURCICA SI'ECIADA"
(inrpirtiEirea) Liturghiei"'
5. SlvArEirca tainci 6. Partea finali a
I.
sfinqite Linrrghii""
Lirurghra darurilor mai inainte Originea qi vechimea acestei
Capitotul
WI.
Linrrghiei 3. Timpul sivArgirii'.... 4. RAnduiala slujbei
2. Autorul
sfingite
"""""""260 """"""""""'263 """'266 """"""""""266 """""""267 """"""268 """"""""'269
,,,,,,....273 inainte 5. Schema randuielii Liturghiei Darurilor mai rAnduiala acestei Linrrghii "" """"274 6. Istoria gi explicarea ,itor]lo, principale din
PARTEA A PATRA SFINTELE
TAINE
""""""",,".287
generali
Capitotut l.Introducere qi locul C,e sunt sfintele t"ine,Icopul lor, timpul
sivArEirii""' Capitotul ll.Botezul 9i ungerea cu Sfinnrl Mir """"""
""""""""""287
"""""'ail ""'2Bl
SLUIBEI ...'..'..'. "'.'.'','.', 289 A. NOTILTNI INTRO;UCTIVE $I RANDUIALA SFANTULUI BOTtsZ $l A B. rsTozuA $r ExpLrcAREn n ANOUIELII
MIR[NGERrr............
botezului 2. RAnduiala catehumenatului """"' 3. RAnduiala botezului' 4. Mirungerea............"' 5. Riturile finale ale slujbei I. Descrieri vechi
ale
""'296
"""""""""296 """""297 """""'300
"""""30{ ""'305
''" " " Capittfut ru.tmpirtiqirea sau cuminecarea CnpitolwlZ Cununia (slujba nuntii) Cf,pitvlutW.Hirotonia 9i hirotesiile"""""""' Capitolutl4l. Sfinnrl Maslu
Capitolullll.Mirnrrisirea(spovedania)
"""""'310
""""""""""319 """""""327 """""""""337 """'346
PARTEA A CINCEA TERURGIILE
............'
CnpitolwtL lntroducere generall desprc
iemrgii
Capitolutll lcnrrgiile in legirur[ cu naqterca 9i ctt 4t4
415
"""""""353 """""""'355
capilohll IY. Tedeumul tul sa,r ,' sau r
'
r"Tr' ir rua,e,'r""""'..........;'......qrir........362 ^^,^t-. ogia.......
uielile tradigi"""n
r i.r* * **,,
U *r^ "_r* .................383
urELrLE iN rscAruRA
., oooam.a ;ft,1r, rrroNarr ;r oupE """":""'383
RTrron,...
I
I
I
..............39e
