DEFINITIE CONCEPT
Evaluarea psihologica reprezinta un proces prin care urmarim, determinam, inventariem, masuram si comparam nivelul calitatilor aptitudinal comportamentale necesare individului in raport de specificatiile postului respectiv. respectiv.
In acest sens putindu-se constata modul in care acesta corespunde din punct de vedere psihologic cerintelor impuse de practicarea acestuia.
Evaluarea psihologica se diferentiaza de alte tipuri de evaluari cunoscute : profesionala, scolara, a muncii, a performantei , etc datorita faptului ca masurarea , compararea si raportarea rezultatelor se reralizeaza exclusiv prin utilizarea de instrumente si metode psihologice.
Evaluarile psihologice difera ca forma si continut.
Astfel, ele se pot clasifica: a)
dupa scop si finalitate
b)
dupa motiv
c)
dupa metode, tehnici si instrumente utilizate
dupa scop si finalitate:
emiterea unui aviz psihologic
elaborarea unei fise de evaluare psihologica
dupa motiv :
selectie - angajare (recrutare personal, gradul de compatibilitate fata de un anumit post de munca )
control periodic - mentinere functie ( stabilirea integritatii structurii aptitudinal – comportamentale a detinatorului unui anumit post de munca )
promovare – schimbare functie (compatibilitate pentru o noua functie sau post de munca superior celui anterior )
reexaminare – expertiza (verificarea dominantelor psihologice care au condus la emiterea unui aviz de inaptitudine sau de restrictie psihologica)
sesizare ( investigarea caracteristicelor psihologice care au generat accidente sau comportamente profesionale inadecvate la locul de munca )
dupa metode, tehnici si instrumente utilizate :
alegerea si alcatuirea seturilor de probe in raport de specificul solicitarilor psihice impuse de activitatea desfasurata (obtinere permis, siguranta circulatiei)
selectarea probelor functie de tipul de transport efectuat ( marfa persoane,intern, international, etc)
Calitatile psihometrice ale instrumentelor psihologice Pentru a fi util orice instrument psihologic trebuie sa fie : standardizat , adica sa presupuna un singur mod de aplicare, scorare si interpretare a datelor, indiferent de subiectii evaluati sau de cel care-l administreaza. sa aiba o buna capacitate discriminativa , sa permita departajarea intre subiecti diferiti si o buna interpretare a acestor diferente sa fie economic, costul lor sa fie rezonabil in raport de beneficiu rezultat din aplicarea lui sa aiba rezistenta de fatada, sa fie construit in asa fel incit subiectii sa nu realizeze care este scopul evaluarii sa permita verificarea masurarii in care subiectii au mintit sau au dat respunsuri deziramente sociale
Indiferent de tipul probei, principalele calitati ale acestora raman: Validitatea - reprezinta calitatea unei probe de a putea masura ceea ce isi propune. Fidelitatea - reprezinta acea calitate a probei de a masura corect si de fiecare data acelasi lucru sistematic si repetat, Sensibilitatea - reprezinta capacitatea probei de discriminare si sesizare a diferentelor dintre subiecti
VALIDITATEA
Tipuri de validitate :
de continut : este indeplinita numai daca proba contine itemi care vizeaza toate aspectele incluse in constructul vehiculat, si este dependenta de teoriile aflate in spatele acestuia. de criteriu: utilizeaza un criteriu extern cunoscut ca un reprezentant fidel al constructului urmarit, respectiv noul instrument poate fi apreciat in raport de un altul deja existent. Strategii : - validitate predictiva : raport predictor ( rezultatele probei ) si criteriu (performanta, reusita profesionala ) validitate concurenta : in masura in care concureaza semnificativ cu alte probe ce masoara acelasi lucru ) de construct: urmareste in ce masura rezultatelor obtinute prin aplicare corespund interferentelor teoretice respective: validitate convergenta prin care sint estimate corect relatia dintre doua constructe teoretice (agresivitate – risc de accident ) validitate divergenta sau discriminanta sa stabileasca relatii slabe sau nule cu probe independente ce evalueaza dimensiuni diferite cu care nu intra in relatie validitate adaugata , sa aduca un plus de precizie comparativ cu cele deja existente validitate aparenta impresia pe care o face proba, sa se refere la aspectele urmarite
VALIDITATEA
ETAPELE UNEI PROCEDURI DE VALIDARE
Metode de determinare a fidelitatii probelor 1)
test-retest are la baza o aplicare intiala si apoi repetarea dupa un interval in scopul stabilirii gradului de corelatie (coeficient de constanta ) intre scorurile obtinute de acelasi subiect la cele doua evaluari , o alta forma a acestei metode o reprezinta formele paralele, adica aplicarea a doua probe cu valoare similara fiind posibila utilizarea acestei metode intr-un interval de timp mai scurt dupa cea initiala
2)
prin injumatatire , metoda permite aprecierea omogenitatii in masurarea dimensiunii principale si consta in impartirea itemilor probei in doua parti egale si evaluarea intensitatii corelatiei dintre scorurile obtinute la cele doua jumatati
3)
consitentei interne ( inter-itemi ) aprecierea masurii in care fiecare item al probei masoara acelasi lucru, respectiv similitudinea in continut a itemilor.
Coeficienti de corelatie :
coeficient de omogenitate ( Spearman ),
coeficient Cronbach, (valori intre 0 si 1 , valoare acceptat de la 0,80),
Pearson ( rang )
ESANTIONAREA
Esantionarea reprezinta procesul de alegere, selectie din ansamblul populatiei a unei parti ce va fi supusa evaluarii si care sa permita obtinerea de concluzii valabile pentru intregul grup de insi constituenti ai populatiei In acest sens esantionul trebuie sa fie reprezentativ si sa aiba o anumita marime. Esantionarea poate fi:
Simpla,
Aleatoare
Stratificata (subesantioane).
ETALONARE
Etalonul reprezinta o modalitate de raportare a unor rezultate la indicatori cacantitativi si calitativi rezultati statistic din prelucrarea performantelor esantionului in evaluare. Rezultatele aprecierii personalului sau a celor obtinute in evaluarea psihologica (note, scoruri, cote) capata semnificatie in masura in care sint raportate prin etaloane sau baremuri la un sistem standard de notare . Etaloanele difera dupa modalitatile statistice utilizate in elaborarea lor :
QUARTILE ; acest tip de etalon presupune impartirea esantionului in patru clase fiecare insumind un procent de 25% din 100%
DECILE : presupune utilizarea a 10 clase fiecare insumind 10% din 100%
CENTILE : presupune 100 de clase fiecare reprezentind un procent de 1% din 100%
clase normalizate, etc
MONOGRAFIA INSTRUMENTULUI PSIHOLOGIC
Orice test, proba , chestionar , adica tot ce reprezinte instrument psihologic trebuie sa cuprinda pentru a fi utilizat si aplicat o monografie respectiv un manual care sa cuprinda aspecte definitorii si caracteristice acestora. In acest sens o monografie a probei va cuprinde :
descrierea probei
valoarea lui psihodiagnostica
modalitatea de aplicare :instructaj, interpretare
prelucrarea statistica a rezultaterlor: fidelitate, validitate, corelatii
etaloane, barteme orientative sau semnificative
consta in urmarirea, observarea si notarea sistematica in baza unui protocol atit a manifestarilor atitudinal – comportamentale ale individului in situatia de examen cit si a aspectelor performantiale obtinute de acesta la fiecare din probele aplicate. - prin utilizarea acestei metode obtinem date de natura biografica despre cel evaluat psihologic. urmareste surprinderea unor aspecte legate de: experiente, abilitati,, cunostiinte, trasaturi de personalitare, etc.
Consta in urmarirea, observarea si notarea sistematica in baza unui protocol atit a manifestarilor atitudinal –comportamentale ale individului in situatia de examen cit si a aspectelor performantiale obtinute de acesta la fiecare din probele aplicate. Aceasta metoda se utilizeaza sub doua aspecte : 1.
observatia generala asupra atitudinii si comportamentului pe parcursul intregii evaluari privind :
2.
tinuta, aspect vestimentatie, relationare, comunicare, comportament adecavat sau inadecvat situatiei de examen, emotivitate, nervozitate,irascibilitate, cooperare, necooperare, interes-dezinteres fata de rezultate, motivatie, randament progresivregresiv, aspecte volitionale, autocontrol
observatia directa la probe urmareste:
adaptare si integrare in sarcina, aspecte specifice evidentiate de valoarea psihodiagbnostica a probei ( despre caracteristicele motricitatii cind aplicam o proba motorie, despre volum si viteza cind operam cu una de perceptie)
evolutia randamentului, aspecte de natura temperamentala sau comportamentala manifestate in timpul probelor.
Toate aceste elemente puse in valoare de metoda observatiei completeaza si intregesc profilul celui evaluat
Prin utilizarea acestei metode obtinem date de natura biografica despre cel evaluat psihologic.
Informatiile obtinute fac referiri la aspecte legate de :
studii
pregatire profesionala
evolutie profesionala
mediu familial
stare de sanatate
interese, motivatii
integrare socio-profesionala
Cea mai cunoscuta modalitate de aplicare a acestei metode o reprezinta : ANAMNEZA
Prin anamneza sint colectate date de natura psiho-individuala specifice celui evaluat, care ne ajuta sa ne formam o imagine asupra personalitatii acestuia. Anamneza poate avea un caracter structurat, atunci cind utilizam un cadru standardat ( intrebari inchise) , dar care poate fi completat prin intrebari deschise adresate subiectului in raport de elemente relevante aparute in momentul discutiei. Ea are un caracter de confidentialitate si presupune acceptul subiectului de a raspunde la niste intrebari personale precum si acela de a fi de acord cu notarea raspunsurilor. De regula se recomanda utilizarea anamnezei la inceputul evaluarii in scopul cunoasterii individului cit si pentru a se realiza o copoerare si o inrerelationare examinator –subiect.
METODA INTERVIULUI
Interviul ca metoda de selectie urmareste surprinderea unor aspecte legate de : experiente, abilitati,, cunostiinte, trasaturi de personalitare, etc. Ca mod de desfasurare acesta are mai multe obiective :
colectarea unor informatii despre candidat in masura evaluarii acestuia ca rapunzind la cerintele postului de munca
oferirea de informatii despre firma si post in scopul deciziei candidatului
formarea unei impresii generale despre candidat
METODA INTERVIULUI
Clasificarea interviurilor :
Structurat – realizat pe baza unei structuri prestabilite de intrebari identice pentru toti candidatii
este realtiv standardizat
lasa timp suficient pentru discutii
ofera un mediu relaxant, nu induc stress
are dezavantajul ca nu este suficient de flexibil si adaptat fiecarei situatii
Nestructurat:
nu se bazeaza pe o structura prestabilita, folosind o serie de intrebari specifice fiecarei situatii
este flexibil, creind un cadru mai natural de discutii
are dezavantajul omiterii unor intrebari relevante, iar baza de comparatie a candidatilor este mai putin obiectiva
METODA INTERVIULUI
In etapa premergatoare interviului se are in vedere :
criteriile utilizate in alegerea candidatuluii
ce informatii mai trebuiesc obtinute prin interviu
elaborarea listei de intrebari, probleme
Conducatorul interviului trebuie :
sa aiba cit mai multe informatii despre post si candidat
sa fie amabil si sa-l incurajeje sa vorbeasca
sa dirijeze si sa controleze discutia
sa furnizeze informatii candidatului
sa surprinda exemple de atitudini, cunostiinte, abilitati ( sa obser ve)
sa fie obiectiv in applicarea criteriilor de selectie
sa puna punct discutiei cind considera ca este cazul
formularea concluziilor ( raportul)
Calitati necesare conducerii unui interviu :
capacitatea de a asculta
capacitatea de a pune intrebari
capacitatea de analiza si sinteza
capacitatea de control
CRITERII DE PRELUCRARE SI INTERPRETARE A REZULTATELOR EVALUARII
Utilizarea si aplicarea instrumentului psihologic, respectiv administrarea de teste, probe, chestionare, programe specifice de lucru se concretizeaza in final prin obtinerea unor rezultate cantitative, adica ceea ce denumim COTE (raspunsuri bune sau erori).
Cotele devin o expresie calitativa atunci cind ele sint raportate la ITEMI, PARAMETRII, SCALE de evaluare adica atunci cind refelecta valoarea psihodiagnostica a probei si sint raportate la etaloane si baremuri care ne dau indici asupra gradului de saturare a caracteristicelor psihice ale individului evaluat - de la foarte slab la foarte bun
Rolul psihologului este de a interpreta aceste rezultate nu numai cantitativ ci si calitativ in contextul evolutiei globale a subiectului .
Interpretarea rezultatelor este un proces de analiza, de acordare a unor coeficienti de pondere uneori de suplinire si compensare a unor caracteristici prin altele in asa fel incit sa se poata pune accent pe posibilitatile si valentele psihologice ale indivdului supus investigatiei.
Toate aceste elemente sint completate cu datele obtinute in urma anamnezei, a observatiei directe a psihologului in timpul evaluarii a informatiilor nontest ce pot fi legate de experienta, vechimea,
CRITERII DE PRELUCRARE SI INTERPRETARE A REZULTATELOR EVALUARII
– continuare
In procesul de elaborare a avizului psihologic o importanta deosebita revine modului in care rezultatele obtinute in urma evaluarii psihologice sint corelate si coroborate cu o serie de alte informatii ce ne parvin din afara cadrului de evaluare, dar care ne confera indici privind adaptarea si integrarea profesionala a individului la locul sau de munca, date privind evolutia si comportamentul sau profesional.
Aceste date vizeaza aspecte legate de :
vechimea si experienta profesionala
lipsa abaterilor legate de nerespectarea reglementarilor prevazute in legislatia rutiera
caracterizarea din partea unitatii in care acesta isi desfasoara activitatea
Rolul acestor elemente in cazul in care informatia este pozitiva, favorabila individului au un caracter compensatoriu in contextul interpretarii globale a evolutiei subiectului la evaluare, putind determina emiterea unui aviz psihologic de “apt” sau de recomandare pentru un alt loc de munca in raport cu potentialul sau.
CRITERII DE PRELUCRARE SI INTERPRETARE A REZULTATELOR EVALUARII
– continuare -
INTERPRETAREA FINALA A PERFORMANTELOR OBTINUTE
1.
2.
3.
nivelul capacitatilor senzoriale si aptitudinale:
4.
echilbru emotional :
hipoemotiv
sub nivel
echilibrat
la limita cerintelor
hiperemotiv
la nivelul cerintelor
performant
5.
modul de abordare si rezolvare a sarcinilor:
submotivat
motivate
hipermotivat
6.
nivel de mobilitate functionala :
scazut
adecvat
Performant
7.
orientarea atitudinala fata de sine
subestimare
estimare corecta
supraestimare
relationare sociala
necooperant
retras dar cooperant
pozitiv, deschis, cooperant , cu tact
observatii speciale
Avizul psihologic se emite urmare prelucrarii si interpretarii rezultatelor evaluarii si a raportarii acestora la indicatiile sau contraindicatiile psihologice. Aceasta reprezinta o munca laborioasa si o decizie responsabila din partea psihologului care acorda o valoare prognostica evolutiei subiectului la evaluare in contextul raportarii la criteriile reusitei profesionale. Rezultatele graficului sint coroborate cu observatiile la probe si evaluare, cu anamneza si alte in formatii non test privind comportamentul profesional , interesul si motivatia, aspecte care determina modul de elaborare si emitere a avizului psihologic